FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ

 
SPECIALIZAREA A.M.G.
 
ANUL III; GR. 2
 
DISCIPLINA: ÎNGRIJIRI CALIFICATE IN
OFTALMOLOGIE
 
 TEMA: CATARACTA
 

STUDENT: NEGRESCU (ZALOMIR)NICOLETA

 

PROFESOR INDRUMATOR: DR. OANA CAUNII

1
 CATARACTA

Cataracta este o opacifiere a cristalinului natural al ochiului. Pe plan mondial aceasta este cauza cea
mai răspîndită a orbirii. Dezvoltarea cataractei la adult se datoreaza îmbătrînirii, expunerii luminii
solare, fumatului, subalimentaţiei, unor traumatisme oculare, unor boli de sistem, precum si unor
medicaţii cum ar fi steroizii. Mai mult de jumătate dintre persoanele trecute de 65 de ani au
cataractă. Pacienții cu cataractă se plîng de obicei de imagini înceţosate, neclare.

Definitie:
Cataracta este o pelicula fina opaca aparuta la nivelul cristalinului, care blocheaza pasajul fasciculului
luminos catre retina (componenta nervoasa a globului ocular la nivelul careia se formeaza imaginea),
cauzand tulburari de vedere.

Cauze

Cataracta apare datorita opacifierii cristalinului (lentila globului ocular).

Anumiti factori predispun la aparitia bolii si anume:

- varsta inaintata, imbatranirea (cataracta senila)
- expunerea excesiva la raze ultraviolete (UV), si anume, lumina naturala, expunerea
artificiala (saloane pentru bronzat artificial)
- diabetul zaharat, in special diabetul decompensat (cu valori mari ale glicemiei)
- alte boli oftalmologice: glaucomul (cresterea presiunii intraoculare), uveita cronica, retinita
pigmentara (boala degenerativa a celulelor cu bastonase si conuri de la nivelul retinei) sau
dezlipirea de retina
- tratamentul cronic cu corticosteroizi (medicamente antiinflamatorii puternice)
- expunerea frecventa sau tratamentul cu raze X
- agregarea familiala (factorii genetici), unele persoane mostenesc o anumita predispozitie
pentru aparitia cataractei
- vitrectomia (indepartarea lichidului din interiorul globului ocular), in special in randul
persoanelor de peste 50 de ani. Studiile arata ca peste 80% dintre persoanele care sufera o
vitrectomie, dezvolta si cataracta in intervalul 6 luni si 3 ani de la interventia initiala
- leziunile oculare, o cauza mai rara de cataracta, intalnita mai ales in randul copiilor

Factori de risc
2
Factorii de risc includ:
- varsta inaintata;
- etnia, cu un risc crescut in randul nativilor americani si afro-americani;
- sexul feminin, cu toate ca acest lucru nu este dovedit pentru toate tipurile de cataracta;
- istoricul familial (factorii genetici), in special in cazul persoanelor care sufera si de alte boli
ereditare. Acestea au un risc de a dezvolta boala de pana la 50%. Dintre bolile ereditare care
asociaza cataracta, amintim: distrofia miotonica (cea mai frecventa distrofie musculara a
adultului) si galactozemia (boala rara, cu afectarea metabolismului galactozei);
- culoarea irisului, dintr-un motiv necunoscut, predispune la cataracta in cazul persoanelor cu
ochi caprui inchis sau negru.

Unele boli cronice pot creste riscul aparitiei cataractei. Dintre acestea reamintim pe cele
mai importante:
- diabetul zaharat. Pacientii cu diabet zaharat au un risc crescut de aparitiei a cataractei, prin
leziuni aparute la nivelul cristalinului ca rezultat al hiperglicemiei cronice (nivel crescut al
glucozei in sange);
- glaucomul. Anumite medicamente folosite in tratamentul glaucomului cresc riscul aparitiei
cataractei. Tratamentul chirurgical al glaucomului poate, de asemenea, sa creasca riscul de
aparitie al cataractei;
- hipertensiunea arteriala. Exista o legatura intre hipertensiunea arteriala si aparitia cataractei
fara a cunoaste insa mecanismul fiziopatologic exact.

Alti factori de risc

- fumatul. Fumatorii au un risc mai mare de a face cataracta, datorita faptului ca fumul
afecteaza cristalinul prin radicalii liberi si diferitele substante toxice eliberate in timpul
fumatului. Radicalii liberi pot afecta orice tip celular, inclusiv celulele cristalinului;
- infectiile aparute pe parcursul sarcinii pot afecta fatul, astfel ca rubeola sau varicela pot
cauza cataracta dupa nastere;
- lumina ultravioleta (UV), in special tipul B (UVB), pot cauza cataracta. Studiile au aratat ca
o expunere indelungata accidentala sau profesionala la UVB cauzeaza cataracta dupa un
anumit interval de timp;
- alcoolul, in special consumul cronic, a fost definit de diferite studii ca poate cauza cataracta;
- corticoterapia indelungata (medicamente cu efect antiinflamator puternic), folosite in mod
special in cazul pacientilor cu boli imune, astm bronsic sau emfizem pulmonar (in ultimele 2
boli se foloseste corticoterapia inhalatorie)
- hipertrigliceridemia (nivel crescut al trigliceridelor in sange) cu depunerea acestora in vasele
sanghine mici, poate agrava cataracta;

Anumite simptome pot semnala agravarea cataractei sau aparitia unor complicatii
grave:
- durere oculara severa;
- vedere dubla sau pierderea brusca a vederii (amauroza fugace).

Este necesar consultul oftalmologic in urmatoarele situatii:

- necesitatea schimbarii frecvente a lentilelor pentru ochelari;
- vedere dubla, incetosata, aparuta treptat;
- vedere ingreunata in timpul zilei datorata fotofobiei (sensibilitate accentuata la lumina);
- sofat ingreunat pe timpul noptii datorita sensibilitatii crescute la luminile din trafic;
- tulburari vizuale care afecteaza activitatile zilnice.

3
In cazul adultilor care sufera de cataracta este recomandat un control oftalmologic la un
anumit interval de timp specificat de medicul de familie.

Simptome
In cele mai multe cazuri cataracta cauzeaza anumite tulburari vizuale, dintre care amintim:
- vedere incetosata, greoaie, neclara;
- fotofobie (nu suporta lumina), fie cea naturala sau artificiala. Sofatul este de asemenea
ingreunat datorita disconfortului vizual cauzat de lumina farurilor din trafic;
- necesitatea schimbarii relativ frecventa a lentilelor de la ochelari;
- vedere dubla;
- dificultati in desfasurarea activitatilor zilnice, datorate tulburarilor vizuale.

Este important ca parintii sa observe diferitele tulburari vizuale in randul copiilor pentru
identificarea precoce a cataractei (cataracta juvenila) sau a altei patologii oftalmologice.

Consult de specialitate

Diagnosticul de cataracta, in special in stadiile incipiente, nu necesita un tratament

medicamentos sau chirurgical, fiind suficienta doar o urmarire atenta a evolutiei bolii.
Tulburarile vizuale accentuate, care influenteaza activitatile zilnice si predispun la diferite
accidente, necesita un tratament chirurgical.

Problemele de vedere pot fi evaluate de:

- oftalmolog;
- optometrist;
- asistent medical;
- medicul de familie;
- medic generalist;
- pediatru.

Cu toate ca tulburarile vizuale pot fi evaluate de mai multe persoane care lucreaza in
domeniul medical, doar medicul oftalmolog poate trata cataracta.

Investigatii

Diagnosticul cataractei se bazeaza pe istoricul medical si examenul clinic. Cel din urma are
scopul de a elimina alte patologii posibile, care ar putea cauza tulburarile vizuale si pentru a
confirma diagnosticul de cataracta.
In cazul unor tulburari vizuale care nu pot fi corectate chirurgical, oftalmologul trebuie sa
efectueze un examen oftalmologic amanuntit pentru a evalua calitatea vazului remanent si
totodata calitatea vietii.

Diagnostic
4
Nu este necesar un test screening (test efectuat in masa pentru detectarea precoce a unei boli)
pentru detectarea cataractei, deoarece majoritatea adultilor care au cataracta se prezinta chiar
la primele simptome pentru efectuarea unui consult oftalmologic. Totusi, parintii cu copii care
manifesta diferite tulburari vizuale, trebuie sa apeleze la medicul oftalmolog pentru a
confirma sau infirma diagnosticul de cataracta.

Tratament
Interventia chirurgicala este singura metoda folosita in mod curent pentru a trata simptomele
cauzate de cataracta. Aceasta consta in indepartarea cristalinului (lentila naturala a globului
ocular), deteriorat de cataracta. In mod normal cristalinul are rolul de a focaliza fasciculul
luminos care trece apoi prin celelalte componente ale ochiului pentru a ajunge la retina, unde
se formeaza imaginea. Cristalinul poate fi inlocuit cu o piesa asemanatoare artificiala, numit
implant intraocular sau in locul acesteia poate fi folosita o lentila de contact cu functie
identica.

Interventia chirurgicala nu este necesara decat dupa cateva luni sau ani de la debutul bolii. In
tot acest timp pacientii isi corecteaza acest viciu de refractie cu ajutorul ochelarilor sau
lentilelor de contact speciale.

Tratamentul cataractei juvenile depinde de felul in care aceasta interfera in dezvoltarea

normala a simtului vizual.
In unele cazuri, interventia chirurgicala in randul persoanelor cu cataracta este necesara pentru
o alta patologie oftalmologica asociata, precum retinopatia diabetica sau degenerescenta
maculara. De asemenea, in unele cazuri cataracta trebuie indepartata de un oftalmolog
specializat in tratamentul bolilor de retina si a nervului optic.

Deseori, exista o conceptie gresita in legatura cu cataracta, astfel ca in ultimii ani s-au
desfasurat mai multe campanii de informare a persoanelor cu cataracta. Este important sa se
stie ca tratamentul chirurgical este necesar doar in cazul in care tulburarile vizuale sunt grave
si influenteaza desfasurarea normala a activitatilor cotidiene.

Datorita fricii de a nu-si pierde in totalitate vederea, unii pacienti mai in varsta doresc
efectuarea interventiei chirurgicale cu toate ca rezultatul examenului oftalmologic nu
recomanda acest lucru si viciul poate fi corectat prin purtarea ochelarilor sau a lentilelor
speciale. In aceste cazuri nu este justificat riscul unei interventii chirurgicale (mai mare la
pacientii varstnici, care pot asocia si alte boli).
Pacientul cu cataracta este singurul care decide daca simptomele bolii sunt suficient de grave
si afecteaza viata personala in asa fel incat este necesar tratamentul chirurgical.

Evolutie
Cataracta poate ramane usoara si poate trece deseori chiar neobservata. Majoritatea cazurilor
de cataracta nu provoaca tulburari vizuale grave si astfel nu necesita indepartare chirurgicala.

In unele cazuri insa disconfortul vizual exacerbat si evolutia cronica pot cauza:
- cataracta severa, cu tulburari vizuale severe care influenteaza activitatile cotidiene (sofatul,
cititul, etc.)
- cecitatea este o complicatie rara. Interventia chirurgicala se realizeaza de obicei inaintea

5
aparitiei unei complicatii atat de grave
- glaucomul
- progresia bolii este legata de opacifierea gradata a cristalinului. Cand acesta devine opac in
totalitate, are indicatie de tratament chirurgical
- cataracta copiilor (juvenila) este rara, insa extrem de severa. In cazul in care cristalinul
opacifiat opreste lumina catre retina, centrul nervos vizual (situat in lobul occipital), nu se mai
dezvolta normal, cauzand ambliopie (vedere proasta) care persista si dupa tratamentul
chirurgical de corectare a cataractei.

Cataracta se clasifică în mai multe categorii:

 congenitală — este consecința unui proces patologic intrauterin. Are diferite forme:
zonală, capsulară anterioară, capsulară posterioară și nucleară, dar nu progresează. Se
poate trata prin secționarea unei porțiuni a irisului și a capsulei cristaliniene.
 senilă — apare în urma tulburării nutriției cristalinului la unele persoane trecute de
vârsta de 50 de ani, cel mai des din cauza diabetului zaharat. Se caracterizează prin
schimbarea treptată a culorii pupilei în alb-cenușiu, scăderea progresivă a vederii și,
uneori, prin dublarea sau deformarea imaginii. Poate fi evitată prin extragerea
cristalinului și înlocuirea lui cu o lentilă biconvexă de 10 dioptrii sau prin folosirea
ochelarilor.
 traumatică — reprezintă o urmare a lezării capsulei cristaliniene prin lovituri.
 complicată — este consecința unor boli intraoculare (iridociclită, glaucom ș.a.).
 radiativă — este rezultatul expunerii la radiații ionizante (neutroni, raze Roentgen).

Ce este cristalinul?

Cristalinul este acea parte a ochiului care ajută la focalizarea luminii pe retină. Retina este
un strat fotosensibil care îi transmite semnale vizuale creierului. Cristalnul este localizat
imediat în spatele irisului, partea colorată a ochiului. Cristalinul îsi schimbă forma. Devine
mai rotund când privim obiecte apropiate si mai aplatizat când privim obiecte aflate la
distanţă. Cristalinul este format în cea mai mare parte din apă si proteine. El permite trecerea
luminii si o focalizează pe retină. Câteodata aceste proteine opacifiază o mică parte a
cristalinului. Aceasta este cataracta. Cu timpul opacifierea se extinde la întrega suprafaţă a
cristalinului, îngreunând astfel si mai mult vederea.

6
Focalizarea unei imagini cu un ochi sanatos Focalizarea aceleiasi imagini cu cataracta

Tratamentul cataractei
Iniţial, vederea afectată de cataractă poate fi îmbunătăţită printr-o nouă prescriere de ochelari
sau o iluminare mai puternică. Totusi, când cataracta avansează, intervenţia chirurgicală este
singura soluţie. Operaţia de cataractă devine necesară în momentul în care afectează
activitatea zilnică a pacientului. Decizia pentru operaţie îi aparţine însă acestuia. Dacă
pacientul are cataractă la ambii ochi, ei nu pot fi operaţi în același timp. Fiecare ochi va fi
operat separat.
În zilele noastre, operaţia de cataractă este una dintre cele mai sigure si eficiente operaţii.
Cea mai bună cale de a trata cataracta este înlocuirea cristalinului natural opacifiat cu un
cristalin artificial, nou, transparent. Acest nou implant va rămîne permanent clar si nu va
necesita niciodată înlocuirea sa. De aceea alegerea cristalinului este foarte importantă pentru
reusita operaţiei.
Cristalinul natural este închis într-o capsulă, un învelis care îl ţine în poziţie.
Cea mai modernă tehnică chirurgicală folosită în prezent este facoemulsificarea denumită pe
scurt “faco”. În chirurgia prin facoemulsificare chirurgul deschide partea frontala a capsulei
si introduce o sonda în cristalinul opacifiat pe care îl sparge (emulsifică) si cu care aspiră
toate particulele rezultate din această emulsificare. Această tehnică chirurgicală necesită o
incizie de 2,2 – 2,8 mm, rezultând o vindecare mult mai rapidă. Odată procedura de înlăturare
a cristalinului natural opacifiat terminată, se trece la înlocuirea lui cu un cristalin artificial,
numit implant de cristalin sau IOL (intraocular lens). Cele mai avansate implanturi sunt
cristalinele foldabile. Aceste cristaline sunt realizate dintr-un material flexibil care le permite
să fie răsucite (împăturite), putând fi astfel implantate prin acea mică incizie de care
pomeneam mai sus.
Aceasta este interveneţia extracapsulară.

7
Emulsificarea cristalinului si aspirarea
Introducerea cristalinului artificial foldabil
particulelor

Există cazuri, mai rare, când cristalinul natural este prea tare pentru a fi emulsificat cu
ultrasunete (asta se întâmplă si dacă se întârzie foarte mult operaţia). În această situaţie,
chirurgul este nevoit să extragă cristalinul cu capsulă cu tot, efectuând o incizie mai mare.
Aceasta este operaţia de cataractă intracapsulară.

Cum decurge o operaţia?

Ochiul trebuie examinat cu multă atenţie înaintea operaţiei. Cu ajutorul unor echipamente
speciale se măsoară ochiul si se determină puterea cristalinului artificial care trebuie implantat
(biometrie).
În ziua operaţiei, pacientul trebuie să se prezinte cu o jumătate de oră înainte.
În timpul operaţiei, care nu durează în mod normal mai mult de 15 – 20 minute, pacientul este
treaz. De obicei se foloseste anestezia locală care elimină orice senzaţie neplăcută si care
împiedică miscarea ochiului în timpul operaţiei. Folosind echipamente speciale ultramoderne
(microscop operator, aparate cu ultrasunete), se înlocuieste cristalinul natural bolnav cu un
cristalin artificial. Laserele nu sunt folosite în timpul acestor proceduri.

8
 

9
Cataracta
I. GENERALITATI

Cataracta este o afectiune oftalmologica data de opacifierea cristalinului ce determina

scaderea progresiva a vderii. Cataracta poate fi congenitala, traumatica, metabolica sau
dobandita(data de varsta). Cataracta poate fi motivul pentru care culoriile devin sterse,
obictele nu mai sunt clar percepute sau ochelarii nu mai sunt eficienti.Datorita scaderii
progresive a vederii sau incetosarea acestei, pacientul este nemultumit de vederea sa si
incearca in zadar schimbarea ochelarilor. Cataracta se diagnosticheaza usor prin prezentarea
la un consult oftalmologic de rutina, prin examinarea de catre oftalmolog a polului anterior
ocular cu biomicroscopul. Odata diagnosticata cataracta, se pot utiliza si alte teste pentru a
estima gradul de avansare a bolii: acuitatea vizuala, sensibilitatea la contrast, vederea de
noapte, vederea color etc. De asemenea, trebuie efectuate si alte examinari oftalmologice
pentru a depista eventuale boli (glaucomul, degenerescenta maculara etc.)

II. CAUZE

Inaintarea in varsta reprezinta cea mai importanta cauza de aparitie a cataractei.

Medicamentele (ex.:cortizonul), mediile toxice, bolile sistemice (ex.:diabet), traumatismele,
expunerea la raze ultraviolet si nu in ultimul rand ereditatea sunt factori ce pot influenta sau
determina aparitia cataractei.

III. TRATAMENT

Singurul tratament al cataractei este indepartarea cristalinului natural opacifiat si inlocuirea lui
cu un cristalin artificial.

Tehnica utilizata in clinica LASER VISION MED in interventia chirurgicala a catarcatei este
de facoemulsificare. Interventia se realizeaza ambulator si foarte rapid (operatia dureaza 5-10
minute), cu anestezie locala (numai cu picaturi, fara injectie) si fara pansament (din prima zi,
postoperator).

Procedeeul de facoemulsificare, presupune practicarea unei incizii foarte mici (2.2mm) si

introducerea unui instrument de dimensiunea unui varf de stilou conectat la un aparat extrem
de performant pentru a desprinde, fragmenta si indeparta cristalinul opacifiat cu ajutorul
ultrasunetelor, avand urmatoarele avantaje: incizia este foarte mica (2.2mm), nu sangereaza,
nu necesita sutura, nu determina astigmatism postoperator si se cicatrizeaza foarte repede,
impiedicand astfel posibilele infectii postoperatorii.

In clinica LASER VISION MED operatia de cataracta se efectueaza cu aparate de

facoemulsificare de ultima generatie (INFINITY/ALCON / SUA).

IV. TIPURI DE CRISTALINE ARTIFICIALE

In cadrul clinicii LASER VISION MED se folosesc cele mai modern tipuri de cristaline
artificiale, foldabile ( pliabile), asferice, multifocale, torice avand filter de protective pentru
razele ultraviolete.

10
  CRISTALINE ARTIFICIALE MULTIFOCALE au rolul de a va asigura un spectru complet de
vedere, clara, atat la vederea la distanta cat si la vederea de aproape si in orice punct intre
acestea.
 CRISTALINELE ARTIFICIALE TORICE (PENTRU CORECTAREA ASTIGMATISMULUI) sunt
recomandate pacientilor cu astigmatism corneean. Aceste cristaline ofera o vedere clara la
distanta, reducand dependent de ochelari. Unii pacienti vor trebui sa poarte in continuare
ochelari pentru activitati de citit sau de lucru la calculator.
 CRISTALINE ARTIFICIALE MONOFOCALE ASFERICE au un sigur punct de focalizare si ofera o
vedere clara la distanta. Desi vederea este imbunatatita, unii pacienti trebuie sa poarte
ochelari pentru vederea la aproape/ sau la distanta.

V. COMPLICATII POSTOPERATORII

Ca la orice interventie chirurgicala exista si riscuri, foarte rar vitale: intraoperator pot aparea
incidente: hemoragii, lezarea corneei, ruptura capsulei posterioare,etc. Postoperator:
opacifierea capsule posterioare ce poate fi tratata cu laser,hipertonie oculara tranzitorie
stapanita medicamentos, inflamaţii, infecţii, endoftalmita.

Investigatiile necesare pentru depistarea cataractei sunt: acuitaea vizuala, examen

biomicroscopic al polului anterior, examinarea fundului de ochi, biometrie(masurarea
puterii dioptrice a cristalinului), ecografie oculoorbitara, microscopie
speculara( singurul examne care arata daca ochiul rezista operatiei de cataracta).

Bibliografie:
http://www.sfatulmedicului.ro/cataracta

11
http://ro.wikipedia.org/wiki/Cataract%C4%83
http://www.oftalmestet.ro/cataracta/
http://www.oftalmestet.ro/promotie-cristalin-multifocal/
http://laservisionmed.ro/cataracta/

12