ȘCOALA POSTLICEALĂ,,CHRISTIANA,,

GALAȚI

CHIRURGIE- OFTALMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

CATARACTA
 DEFINIȚIE ȘI CLASIFICARE
Cataractele sunt boli care se insotesc de diminuarea transparentei cristalinului; ele pot
evolua pana la opacifierea totala a cristalinului, determinand astfel alterarea acuitatii vizuale.
În functie de debutul acestora, se cunosc mai multe tipuri:
Afecţiunile congenitale cuprind anomalii de dezvoltare şi tulburări de transparenţă.
Anomaliile de dezvoltare sunt reprezentate de: afakie, microsferoafakie, lenticom, colobom,
ombilicatie, ectopie.
Afakia este absenţa congenitală a cristalinului.
Microsferofakia: un cristalin mic şi sferic, globulos, care duce la o miopie mare a ochiului.
Colobomul este o fisură a ecuatorului cristalinian.
Ombilicatia este o depresiune a suprafeţei, mai adesea posterioare, acristalinului.
Ectopia cristalinului este o anomalie de poziţie, ce se însoţeşte adesea dealte
malformaţiunioculare (aniridie, microftalmie, colobom cristalinian) sau somatice (sindromul lui
Marfan, sindromul lui Marchesani, homocisteinuria,ectopia).
 ETIOLOGIE
Cauzele formării cataractei nu sunt încă suficient elucidate.
Există mai multe teorii. Potrivit unor presupuneri, toxinele celulare care se acumulează
în organismul vârstnicilor, în primul rând, lezează cristalinul. După părerea altora însă,
opacifierea este cauzată de absenţa substanţelor necesare întreţinerii metabolismului
cristalinian. Unii cautăs ediul leziunii în structura cristalinului susţinând că procesul de sclerozare
nu se desfăşoară uniform, nucleul se sclerozează mai rapid, părţile periferice se relaxează,
ceea ce produce destrămări în ţesutul cristalinului şi duce la descompunerea fibrelor.
Vogt este de părere că opacifîerea cristalinului este un simptom de îmbătrânire
tisulară, ca şi încărunţirea părului. Desigur, această îmbătrânire se referă doar la suprafaţa
cristalinului, astfel explicându-se de ce unii sunt afectaţi mai curând iar alţii mai târziu de
această boala. Cataracta, spun alţii, este consecinţa efectului luminos. Când apare cataracta?
Cunoaştem, mai multe tipuri ale cataractei, care pot fi clasificate după formă, vârstă şi grad de
dezvoltare. Cataracta poate exista şi la nou-născut, dacă, de exemplu, mama a avut rujeolă în
primele luni ale sarcinii, deci este bine ca gravida să se ferească de contactarea unei boli
contagioase. Sunt cunoscute şi cataractele congenitale familiare, care apar cumulativ la o
generaţie, sau succesiv la mai multe generaţii.
 DIAGNOSTIC CLINIC
La copii opacifierea se poate manifesta si izolat; insa putem vorbi de o
adevarata cataracta doar atunci cand aceste opacifieri deprima acuitatea vizuala.
Cataracta poate fi prezenta inca de la nastere- cataracta congenitala, ea putand fi
diagnosticata functie de aspectul morfologic al cristalinului. Cataracta congenitala este
o cauza importanta de orbire la copil; din fericire, statistic, mai putin de1% dintre nou-
nascuti au cataracta congenitala. Cataracta congenitala se poate constitui ca o boala
izolata sau se poate asocia cu anumite anomalii metabolice sau sindroame
malformative. Cataracta congenitala se poate asocia cu anomalii ale metabolismului
fosfo-calcic si cu anomalii ale metabolismului lipidic, protidic sau glucidic. Studii recente
au demonstrat faptul ca, infectiile cu virus herpetic, rubeola, toxoplasmoza sau deficitul
de vitamine, pot fi incriminate in favorizarea aparitiei cataractei congenitale. Evolutia
acestei forme de boala depinde de particularitatile disfunctiilor anatomice dar si de
asocierea cu alte tipuri de morbiditati (oculare sau sistemice). Cataracta totala sau cea
unilaterala au de cele mai multe ori o evolutie nefavorabila, chiar si atunci cand pentru
terapie sunt utilizate tehnicichirurgicale avansate.
 TRATAMENT
Cu toate încercările de a vindeca cataracta, de a recupera vederea
prin tratament medicamentos, astăzi există o singură posibilitate: îndepărtarea
chirurgicală a cristalinului opacifiat.
Tratamentul de electie al cataractelor este cel chirurgical; la momentul
prezent exista si un arsenal terapeutic medicamentos, care poate fi utilizat spre
a influenta in mod pozitiv evolutia anumitor forme de cataracta. Daca o
anumita forma de cataracta determina complicatii (glaucom), afecteaza
evolutia profesionala a individului si perturba in mod sever functia vizuala,
atunci, se recomanda realizarea interventiei chirurgicale. Pot fi realizate doua
tipuri de interventii la nivelul globului ocular: extractia extracapsulara sau
extractia intracapsulara.
 BIBLIOGRAFIE
Borundel, Corneliu – MEDICINA INTERNĂ PENTRU CADRE MEDII – Editura ALL - București – 2007
Cristea, Dumitru – Anatomia și fiziologia omului – Editura Fundației Universitare“Dunărea de Jos” – Galați – 2004
Diaconu, Camelia Cristina – Explorări funcționale in medicina internă – Editura ALL - București – 2012
Diaconu, Camelia Cristina – DE LA SIMPTOM LA DIAGNOSTIC IN PRACTICA MEDICALĂ – Editura ALL – 2015
Dumitrache, Marieta – Boli oculare de urgență- Editura Medicală-București-2016
Dumitrache, Marieta-Compendiu de patologie oftalmologică- Editura Medicală-București-2015
Marcean, Crin – GHID DE FARMACOLOGIE – Editura ALL – București – 2009
Mozes Carol – TEHNICA ÎNGRIJIRII BOLNAVULUI – www.libris.ro
Niculescu Th. Cezar – COMPENDIU DE ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI – Editura Corint – București – 2009
Stroescu Valentin – FARMACOLOGIE – Editura ALL – București – 2008
Titircă Lucreția – GHID DE NURSING – Editura Viața Medicală Romanească –București – 2008
Titircă Lucreția – TEHNICI DE EVALUARE SI ÎNGRIJIRI ACORDATE DE ASISTENȚII MEDICALI-VOL.II – Editura Viața Medicală
Romanească – București – 200
Titircă Lucreția – BREVIAR DE EXPLORĂRI FUNCȚIONALE SI ÎNGRIJIRI SPECIALE ACORDATE BOLNAVULUI – Editura Viața
Medicală Romanească –București - 2009