CATARACTA

Cataracta este o afectiune oftalmologica, frecventa, ce determina scaderea progresiva a

vederii prin pierderea transparentei cristalinului. Cataracta poate fi congenitala sau dobandita.

Se poate forma pe oricare dintre cele trei straturi ale lentilei: capsula, cortexul sau
nucleul. Pe de alta parte, cataractele descoperite in zonele corticale sau nucleare sunt asociate
varstelor inaintate. Riscul de a dezvolta cataracte corticale creste, odata cu expunerea excesiva la
razele UV.

In stadiile avansate, netratata, aceasta afectiune poate produce complicatii grave. De cele
mai multe ori, ambii ochi sunt afectati, fara ca scaderea vederii sa fie insotita de durere. Pacientul
acuza scaderea progresiva a vederii sau incetosarea acesteia. Se poate intampla ca mai multe
tipuri de cataracta sa se dezvolte in cadrul aceluiasi ochi. Calitatea vederii poate fi favorizata sau
defavorizata, in functie de tipul cataractei, de lumina zilei sau de lumina difuza.

De-a lungul timpului, persoanele cu un singur ochi afectat ajung sa dezvolte cataracta si
pe ochiul sanatos. Aceasta afectiune nu este una dureroasa, nu cauzeaza lacrimare excesiva,
roseata sau mancarime la nivelul ochiului.

TIPURI DE CATARACTA

Exista trei tipuri de cataracta:

SCLEROZA NUCLEARA

1. Cataracta nucleara reprezinta, pe de-o parte, cel mai frecvent tip de cataracta si apare
adesea, odata cu inaintarea in varsta. Ea afecteaza atat femeile, cat si barbatii, in acelasi mod.
 De cele mai multe ori, ambii ochi sunt afectati, dar unul dintre ei este intr-o stare mai
grava decat celalalt. Acest tip de afectiune se formeaza treptat, pe parcursul a mai multor ani,
formele timpurii fiind adesea neobservabile.

Acest lucru se intampla, deoarece in acest stadiu, incetosarea nu este accentuata, deci
vederea nu este grav afectata. In unele cazuri, cataracta nu se agraveaza, dar, de obicei, vederea
se ingreuneaza din ce in ce mai tare odata cu trecerea anilor.

Cataracta de tip scleroza nucleara afecteaza capacitatea ochiului de a focaliza. In cazul

acestui tip de cataracta, vederea la apropiere se imbunatateste, pe cand cea la distanta se
ingreuneaza.

CATARACTA CORTICALA

2. Cataracta de tip cortical se formeaza la nivelul marginii cristalinului sau pe cortex.

Acest tip este de cele mai multe ori asociat cu diabetul si este cel mai frecvent intalnit la tineri.

Cataracta de tip cortical arata ca spitele unei roti, intrucat se extinde de la marginea
cristalinului spre centrul acestuia.

Printre simptomele cataractei corticale, se numara vederea in ceata si problemele de

perceptie a adancimii. Descoperirile stiintifice arata ca acest tip este corelat cu expunerea
excesiva la razele UV, motiv pentru care purtarea permanenta in exterior a ochelarilor de soare
cu filtru UV este foarte importanta.

CATARACTA SUBCAPSULARA POSTERIOARA

3. Denumirea acesteia a fost facuta dupa localizarea sa. Ea se formeaza in spatele
sacului/capsulei care mentine lentila in pozitia sa.

Daca primele doua tipuri de cataracta se agraveaza odata cu varsta, trebuie stiut ca acesta
se afla in stransa legatura cu diabetul, traumatismele din zona ochilor, iradierea la nivelul fetei
sau cu tratamentele de lunga durata, pe baza de corticosteroizi.

Aceasta apare mai frecvent la persoanele ce sufera de miopie severa si progreseaza cel
mai rapid dintre toate cele trei tipuri principale. 

TRATAMENTUL CATARACTEI

Tratamentul cataractei este exclusiv chirurgical. Specialistul oftalmolog inlocuieste

cristalinul cataractat (opacifiat) cu unul artificial, care nu mai poate fi afectat niciodata.

Tehnologia de astazi este extrem de avansata, facand ca operatia de cataracta sa dureze

doar cateva minute. Se face cu anestezie locala, fara internare si nu este dureroasa. Recuperarea
vederii este de cele mai multe ori spectaculoasa.

Operatia cu ultrasunete (facoemulsificarea), cu implant de cristalin artificial foldabil

(pliabil) este cea mai moderna metoda de tratament, efectuandu-se printr-o incizie atat de mica
incat nu este nevoie de sutura .

Tratamentul cataractei juvenile depinde de felul in care aceasta interfereaza cu

dezvoltarea normala a simtului vizual. In unele cazuri, interventia chirurgicala in randul
persoanelor cu cataracta este necesara pentru o alta patologie oftalmologica asociata, precum
retinopatia diabetica sau degenerescenta maculara. De asemenea, in unele cazuri, cataracta
trebuie indepartata de un oftalmolog specializat in tratamentul bolilor de retina si a nervului
optic.
 SIMPTOME

In cele mai multe cazuri afectiunea este cauzata de anumite tulburari vizuale, dintre care
amintim:

 vedere incetosata, greoaie, neclara;

 fotofobie - intoleranta la lumina, naturala sau artificiala;

 disconfort vizual cauzat de lumina farurilor din trafic;

 necesitatea schimbarii relativ frecventa a lentilelor de la ochelari;

 vedere dubla;

 dificultati in desfasurarea activitatilor zilnice, datorate tulburarilor vizuale.

CATARACTA SECUNDARA

Cristalinul natural este format din 2 piese, sacul cristalinian, cu rol de continator si lentila
propriuzisa, cristalinul.

Prin operatie, medicul chirurg inlocuieste numai cristalinul, sacul cristalinian ramanand

intact. In timp, intr-un interval de timp cuprins intre o saptamana si cativa ani, sacul cristalinian
se poate opacifia, aparand astfel cataracta secundara.

Cataracta secundara se trateaza cu ajutorul unui laser, nefiind nevoie de operatie. Procedura
este nedureroasa, dureaza in jur de 2 minute si se efectueaza in cabinet. Dupa tratamentul laser,
sansele de recidiva sunt extrem de reduse.

Complicatiile, desi extrem de rare cuprind:

 recidiva;
 descentrarea cristalinului, sau pierderea acestuia in viitor;

 dezlipirea de retina.