HIPERTENSIUNEA

ARTERIALĂ
Hipertensiunea arterială
(HTA)

sindrom clinic determinat de

creşterea de durată a valorilor
tensiunii arteriale (TA) sistolice
şi/sau diastolice
Valorile TA – O.M.S. 1976

TA sistolică TA diastolică

≥ 160 mmHg ≥ 95 mmHg HTA

≤ 140 mmHg ≤ 90 mmHg normotensiune

140-160 mmHg 90-95 mmHg HTA “la limită”

(de graniţă)
 Joint National Commitee (JNC),
1993

Altă etichetare a “normalului” TA:

□ TAs ≤ 130 mmHg

□ TAd ≤ 85 mmHg
HTA
Creşterea persistentă a valorilor TA sistolice
şi/sau diastolice peste 140/90 mm Hg

Concordantă:
◦ TAs ↑, TAd ↑ - HTA esenţială
Divergentă:
◦ TAs ↑, TAd ↓ - IA
Convergentă:
◦ TAs ↓, TAd ↑ - afecţiuni miocardice cu IC, SA
European guideline 2018
 ISTORIC
1896 Riva-Rocci
◦ prima manseta care
permitea măsurarea
presiunii sistolice brahiale

1904 Korotkov
◦ metoda ascultatorie cu
măsurarea presiunii sistolice
şi diastolice
 Măsurarea TA
5 min repaus
 Poziţia bolnavului:
 şezândă (ambulatoriu)
 culcată (clinostatism) – în spital
 ortostatism – eventuală hTA ortostatică

Fără consum de cafea, ţigări

Manşeta 2/3 din lungimea braţului
Bilateral
Monitorizare ambulatorie Holter
Măsurarea TA

 Manometrul cu mercur aşezat pe o suprafață

orizontală
 Braţ la nivelul inimii
 Aplicarea fermă a manşetei, braţul neacoperit
de haine
 Lăţimea manşetei ptr adulţi – 12,5 cm
◦ adaptare ptr copii şi obezi (14 cm)!
 Palpareaarterei brahiale înainte de aplicarea
stetoscopului
◦ la aprox 2 cm sub marginea inf a manşetei!
Măsurarea TA
 Manşeta umflată rapid, la 20-30 mmHg
peste presiunea la care dispare pulsul radial
 Viteza de decomprimare a manşetei -› 2-3
mmHg/sec
 Urmărire continuă şi atentă a coloanei de
mercur!
◦ TAs -apariţia zg arteriale (faza I Korotkoff)
◦ TAd - dispariţia zg arteriale (faza V Korotkoff)
 Efectul halatului alb
 Poate crește cu 10% valorile TA
Măsurarea TA

 3 măsurători consecutive – la cca 1-2 minute

◦ Valoarea TA: Media ultimelor 2 citiri
◦ Citiri suplimentare
 Diferențe peste 10mmHg între primele 2 măsurători
 Aritmii (FA) – instabilitatea valorilor TA
 La prima evaluare
◦ în clino şi ortostatism (la 1 și 3 minute)
 Excludere hTA ortostatică

 Atenţie la gaura ascultatorie şi la tulburări de ritm (FiA

etc)!
 determinări repetate şi decomprimare mai lentă
 se recomandă doar măsurătoare manuală!

 Sfigmomanometrul în bune condiţii!

Screening and diagnosis of hypertension

ABPM = ambulatory blood pressure monitoring;

BP = blood pressure;
HBPM = home blood pressure monitoring.
Epidemiologie

Una din cele mai frecvente boli CV

20 – 50% din adulţii din țările dezvoltate

Peste 970 mil persoane

F=B sub 60 de ani, apoi F > B

Factori de risc
Ereditatea
Obezitatea
Dislipidemia
DZ
Fumatul
Sedentarismul
Aportul excesiv de sare
Policitemia vera
Clasificarea HTA

•Valorile TA
•Caracterul creşterilor TA
•Evoluţie şi severitate
•Riscul cardiovascular
•Etiopatogenică
•Afectarea organică
•Stadializare
Clasificarea HTA
Categorie Sistolica Diastolica
Optimă <120 si <80

Normală 120-129 si/sau 80-84

Normală înaltă 130-139 si/sau 85-89

Grd 1 140-159 si/sau 90-99

Grd 2 160-179 si/sau 100-109

Grd 3 ≥ 180 si/sau ≥ 110

HTA izolată sistolică ≥ 140 si < 90

Clasificarea HTA

•Valorile TA
•Caracterul creşterilor TA
•Evoluţie şi severitate
•Etiopatogenică
•Riscul cardiovascular
•Afectarea organică
•Stadializare
Caracterul creşterilor TA

HTA permanentă
◦ creşteri tensionale durabile, persistente

HTA oscilantă, tranzitorie

◦ pe un fond de TA normală, creşteri
moderate de zile-săpt

HTA “paroxistică”
◦ creşteri TA mari, crize de scurtă durată
Clasificarea HTA

•Valorile TA
•Caracterul creşterilor TA
•Evoluţie şi severitate
•Riscul cardiovascular
•Etiopatogenică
•Afectarea organică
•Stadializare
Evoluţie şi severitate

HTA “malignă”
◦ afectare organică severă în scurt timp
◦ complicații severe

HTA “benignă”
◦ afectare lentă, pe o perioadă lungă de timp
Clasificarea HTA

•Valorile TA
•Caracterul creşterilor TA
•Evoluţie şi severitate
•Riscul cardiovascular
•Etiopatogenică
•Afectarea organică
•Stadializare
Evaluarea riscului CV în HTA

 Gradul HTA

 Riscul CV
◦ coexistenţa diferiţilor factori de risc,
◦ afectarea organelor ţintă,
◦ afecţiuni concomitente
 Riscul de evenimente CV majore
1
6
1 High-normal BP
4
Cumulative Incidence (%)

(130-139/85-89 mm
1 Hg)
of Major CV Events

2
1 Normal BP
0 (120-129/80-84 mm
8 Hg)
6 Optimal BP
(<120/80 mm Hg)
4

0
0 2 4 6 8 10 12
Time (y)
* Defined as death due to CV disease; recognized myocardial infarction (MI), stroke, or congestive heart
failure (CHF).
Adapted from Vasan RS. N Engl J Med. 2009;345:1291-1297.
Factors influencing cardiovascular
risk in patients with hypertension

1. Demographic characteristics and

laboratory parameters
2. Asymptomatic HMOD (hypertension-
mediated organ damage)
3. Established CV or renal disease
Demographic characteristics and
laboratory parameters

CVD = cardiovascular disease;

Asymptomatic HMOD (hypertension-
mediated organ damage)

PWV = pulse wave velocity CKD = chronic kidney disease;

Established CV or renal disease
Stratificarea riscului CV
4 categorii
scăzut
moderat
înalt
foarte înalt
 Normal High normal Grade 1 HT Grade 2 HT Grade 3
Other risk
SBP 120- SBP 130-139 SBP 140-159 SBP 160-179 HT SBP
factors, TOD
129 or DBP or DBP 85- or DBP 90- or DBP 100- ≥180 or
or disease
80-84 89 99 109 DBP ≥110

No other risk Average Average Low Moderate High

factors risk risk added risk added risk added risk

1-2 risk Low Low Moderate Moderate Very high

factors added risk added risk added risk added risk added risk

3 or more risk
factors, Moderate High added High added High added Very high
TOD, added risk risk risk risk added risk
DM or MS
Established
Very high Very high Very high Very high Very high
CV or renal
added risk added risk added risk added risk added risk
disease
Clasificarea HTA

•Valorile TA
•Caracterul creşterilor TA
•Evoluţie şi severitate
•Riscul cardiovascular
•Etiopatogenică
•Afectarea organică
•Stadializare
 Clasificarea etiopatogenică
a HTA

HTA esenţială (primară) – Frank, 1911

- Nu există o cauză organică evidenţiată!

HTA secundară
- Cauza este clar (probabil) identificată!
 Clasificare etiopatogenică
•HTA secundară

•afecţiuni renale

•afecţiuni endocrinologice

•afecţiuni SNC

•afecţiuni CV
HTA secundară
HTA renală

◦ HTA reno-parenchimatoasă
 nefropatii glomerulare,
 PN cronică,
 rinichi polichistic,
 nefropatia obstructivă,
 nefropatia diabetică,
 insuf renală

◦ HTA reno-vasculară
 modificări ale arterei renale
 stenoze prin aterom (cel mai des), anevrism, tromboză,
hiperplazie fibromusculară
HTA secundară
HTA endocrină

◦ Suprarenaliană
 Corticală
 sdr Cushing,
 hiperaldosteronism primar,
 hiperplazie congenitală);
 Medulară
 feocromocitom

◦ Hipertiroidie
◦ Acromegalie
◦ HTA “medicamentoasă”
HTA secundară
 HTA cardiovasculară
◦ coarctaţie de aortă
◦ sindrom hiperkinetic betaadrenergic (HTA “labilă”)
◦ HTA “arteriosclerotică”
◦ HTA “sistolică secundară”
 Insuficienţa aortică
 Blocul a-v total
 Fistula arteriovenoasă

 HTA din boli neurologice

◦ tumori cerebrale, encefalită, traumatisme cerebrale
Clasificarea HTA

•Valorile TA
•Caracterul creşterilor TA
•Evoluţie şi severitate
•Riscul cardiovascular
•Etiopatogenică
•Afectarea organică
•Stadializare
Stadializare
Starea celor 3 organe “ţintă”
◦ Inimă,
◦ Creier,
◦ Rinichi

4 stadii
Simptome
Asimptomatic

Simptome neurosenzoriale

Simptome cardiace

"Organe țintă"
Simptome neurosenzoriale

Cefalee

Ameţeli

Tulburări senzoriale
Cefalee
 nu se corelează cu valoarea TA
 caracter pulsatil,
 matinală, dimineaţa înainte de sculare
 cedează peste zi,
 occipitală/hemicranie predominant periorbitară
 precedată de tulburări vizuale sau digestive
 favorizată de ingestia de alcool sau suprasolicitarea
intelectuală
Ameţeli
 mai ales la schimbarea poziţiei,
 uneori vertij
◦ o iluzie de miscare rotatorie - pacientul se invarte sau lucrurile se
invart in jurul pacientului
 însoţitede greţuri, vărsături,
 frecvent cu zgomote anormale în urechi
(acufene)

Ameteala este o senzatie de nesiguranta tranzitorie, care se poate

manifesta ca senzatie de cap tulbure, dezorientare spatiala,
senzatie de plutire sau balans, intoleranta la miscare 
Simptome neurosenzoriale
Tulburări senzoriale:
◦ Vizuale
 scotoame,
 vedere în ceaţă,
 diplopie,
 hemianopsie,
 amauroză ( acuităţii vizuale)
 cecitate tranzitorie

◦ Auditive (acufene)
 pocnituri,
 senzaţie de ploaie
Simptome cardiace

Palpitaţii

Jenă precordială

Dispnee de efort
Anamneza

1. Durata şi valorile TA, val max

2. HTA secundară?:
 Istoric familial de boală renală
 rinichi polichistic

 Boală renală, infecţii urinare, hematurie, abuz de analgezice

 boală renală parenchimatoasă

 Medicamente
 amfetamine, CS, AINS, eritropoietină, ciclosporină (HTA medicamentoasă)

 Episoade de transpiraţii, palpitaţii, cefalee, palpitaţii, anxietate

 feocromocitom

 Episoade de slăbiciune musculară şi tetanie

 aldosteronism
Anamneza
3. Factori de risc:
 Istoric personal/familial de HTA şi boli CV
 Istoric personal/familial de dislipidemie
 Istoric personal/familial de DZ
 fumat
 sedentarism
 obezitate
 apnee de somn
 stress
Anamneza
4. Simptome de afectare a organelor
ţintă:
 Creier şi ochi
 vertij, cefalee, AIT, deficite motorii sau senzoriale,
tulburări de vedere
 Cord
 palpitaţii, dureri precordiale, dispnee
 Rinichi
 poliurie, nicturie, hematurie
 Artere periferice
 extremităţi reci, claudicaţie intermitentă
Examen obiectiv – factori de risc
Obezitatea
 G
 IMC Kg/m2

 supraponderal ≥ 25 Kg/m2;
 obez ≥ 30 Kg/m2
 Circumferinţa abdominală

♂ > 102 cm; ♀ > 88 cm

Examen obiectiv - Semne
sugestive de HTA secundară

 Sindrom Cushing
Examen obiectiv - Semne
sugestive de HTA secundară

Neurofibromatoză cutanată
(feocromocitom)
Examen obiectiv - Semne
sugestive de HTA secundară
 Palpare rinichi măriţi de volum
◦ rinichi polichistic)
 Sufluri abdominale
◦ HTA renovasculară
 Sufluri precordiale, întârzirea sau
absenţa pulsului femural
◦ Coarctație Ao, SA
Examen obiectiv - Semne de
afectare ale organelor ţintă
 Creier
◦ sufluri carotidiene,
◦ parestezii, pareze,
◦ afazii – tranzitorii (AVC minore
◦ leziuni de focar definitive (AVC majore)
 Retina: FO
◦ trebuie luat în considerare în cazurile de HTA dificil
de controlat sau rezistente
◦ pentru a detecta hemoragii, exudate și edem
papilar, asociate cu risc CV crescut
Examen obiectiv - Semne de
afectare ale organelor ţintă
 Cord
◦ şoc apexian amplu, deplasat în sp. VI ic stg, lateral
de lmc (HVS)
◦ Z2 accentuat la aortă, clic sistolic în focarul aortei
◦ tulburări de ritm, galop,
◦ stază pulmonară,
◦ edeme
 Artere periferice
◦ Absența, reducerea/asimetria pulsului, extremităţi
reci, tulburări trofice
Investigaţii paraclinice
De rutină
Biologice
EKG
Ecocardiografie
Rx torace
FO

Speciale
Explorări biologice
De rutină:

 Glicemie, TTGO
 Trigliceride
 Colesterol, LDL-colesterol, HDL-colesterol
 Uree, creatinină, acid uric, clearance de creatinină,
 Na, K

 Ex. sumar de urină, proteinurie

EKG
HVS
Ischemie
Aritmii
Ecocardiografie
HVS
Rx torace
 FO
Grd 1 Normal
discretă îngustare a arterelor retiniene

Grd 2 Artere retiniene îngustate, cu pereţi îngroşaţi şi

“angiopatie hipertensivă” calibru neregulat, lucioase, ca o sârmă de argint
Vene dilatate şi sinuoase
Semnul Salus Gunn

Grd 3 2 + modificări retiniene (hemoragii, exudate,

“retinopatie hipertensivă” edem)

Grd 4 3 + edem papilar bilateral

Explorări suplimentare
Biologice
- renină, aldosteron
- Cortizol seric
- CA urinare, AVM
Ecografie, CT, RM abdominală, cerebrală
Arteriografie
Eco Doppler vascular
Clasificarea stadială a HTA
Stadiul I: lipsa simptomelor şi a unor
modif organice obiective

Stadiul II:
□ simptome: cefalee, ameţeli, tulburări de
vedere
□ semne de HVS: ecg, bombarea arcului inf
stg (Rg)
□ FO std. I: îngustare generalizată sau focală
a arterelor retiniene
 Clasificarea stadială a HTA

StadiulIII: simptome manifeste şi

semne de atingere viscerală
◦ IVS, accidente cerebrale, FO std. II sau III
◦ angină pectorală sau infarct miocardic,
◦ anevrism disecant,
◦ ocluzii arteriale periferice,
◦ insuf renală
Clasificarea stadială a HTA
Stadiul IV: std III +
□ TAd ≥ 130 mmHg
□ edem papilar
□ uneori, slăbire rapidă

HTA malignă (accelerată)

□ necroza arterială fibrinoidă
Complicaţiile HTA
Vizează cele 3 organe “ţintă”:

- Cord
- Creier
- Rinichi
Complicaţii cardiace
 IC stângă (astm cardiac, EPA) sau globală

 Manifestări ale cardiopatiei “hipertensive”:

◦ Angina pectorală, infarct de miocard,
◦ tulburări de ritm (fibrilaţie sau flutter atrial, extrasistole, BRS
etc)

 Moarte subită
Complicaţii neurologice
 Hemoragie cerebrală (în masa cerebrală, ventricului sau
subarahnoidian)
◦ hemipareză/hemiplegie, tulburări de vorbire etc
 Tromboză cerebrală pe fond ats
 “eclipse cerebrale” – AIT
 Encefalopatia hipertensivă (↑↑↑ TA)
◦ cefalee intensă, greţuri, vărsături, stare confuzională, convulsii
Complicaţii renale
Nefroangioscleroza -› reducere progresivă a
capac funcţionale:

▪ ↑ creatininei serice peste 1,3 mg%

▪  Cl creatininei sub 80 ml/min
▪ apariţia albuminuriei şi a hematuriei microscopice
▪ instalarea IRC în final
HIPOTENSIUNEA
ARTERIALĂ
Clasificare
Esenţială
◦ Permanentă
◦ tranzitorie
Secundară
◦ Paroxistică
 lipotimie, sincopă, şoc
◦ Tranzitorie
 Inf M, miocardite, boli infecţioase, medicamente
◦ permanentă:
 Addison, Sheehan, cardiompiopatie, pericardite, valvulopatii,
scleroza în plăci
EXAMENUL VASELOR
ARTERE - Inspecţie
Modificări de culoare tegumente
◦ paloare, aspect marmorat
Modificări trofice
Aspect
◦ bombări (anevrism)
◦ artere temporale vizibile
◦ dans arterial
◦ puls Quincke
 Albirea, apoi înroșirea unghiilor in functie de ciclu cardiac
Palpare puls arterial
Caractere puls
Simetrieşi sincronism
Tensiunea undei de puls
Amplitudine
Ritm
Frecvenţă
Tipul undei de puls
Asincronism

Anevrism de aortă
Coarctaţia de aortă
Stenoza sau compresiunea unui trunchi
arterial
Tensiunea şi amplitudinea undei de puls

 : IA, HTA
: IC, colaps, şoc, tahicardie
Frecvenţă şi ritm
-tahicardie sinusală
 90 -tahicardie supraventriculară
-flutter atrial cu răspuns fix
Frecvenţa? -tahicardie ventriculară
REGULAT
-ritm sinusal
60-90
-flutter atrial cu răspuns fix

 60 -bradicardie sinusală
-BAV II, III
REGULARITATE
-extrasistole
intermitentă
-aritmie sinusală

Tipul de iregularitate
totală -fibrilaţie atrială
NEREGULAT -flutter cu bloc variabil
Tipuri de puls

 DC: IC, hipovolemie, SA

 rezist.perif: IC severă

- DC sau  RP: febră, anemie, hipertiroidie,

IA,anemie

IA, cardiomiopatia hipertrofică obstructivă

IVS, Z3

Es V bigeminate

Tamponada pericardică, PC,

afecţiuni obstructive pulmonare
Ascultaţia
Aria anatomică Arteră
Cervical anterior Carotidă
Supraclavicular Subclaviculară
Subclavicular Cervicala
Epigastru Celiacă
Lombar, paraombilical Renală
Periombilical Bifurcaţia aortei
Inghinal Femurala comună
Triunghi Scarpa Femurala superficială
Fosa poplitee Artera poplitee
 Ascultaţia arterelor - sufluri

Propagate de la cord (SA, IA)

Anevrism de aortă
Fistule arterio-venoase
Stenoze (renală – HTA sec!!!)
Măsurarea TA
Bolile arterelor periferice
“artereperiferice” = arterele extremităţilor
Stenozarea sau obliterarea (organică sau
funcţională) a lumenului arterial =› sdr de ischemie
periferică

□ acut – urgenţă medico-chirurgicală!

□ cronic – evoluţie lungă spre obliterare progresivă
şi tulburări trofice
Bolile arterelor periferice
Patologie a adulţilor şi vârstnicilor (îndeosebi)

Frecvenţa în populaţie 0,5-1%

Grad mare de invaliditate -› imp medico-socială!

Patologia arterelor

Ischemia arterială cronică

Ischemia arterială acută
Tulburări vasculare funcţionale
SINDROMUL DE ISCHEMIE
PERIFERICĂ CRONICĂ
Arteriopatia obliterantă cronică a membrelor
inferioare
◦ vârstnici, ATS
Trombangeita obliterantă (Buerger)
◦ tineri, fumat

Arteriopatia diabetică
Arteritele infecţioase (lues) – mai rare
Arteritele din colagenoze
Fiziopatologie
Debitul circulator  distal de leziunea
obstructivă

ischemie în segmentul afectat

Tulburările depind de:

- Localizarea
- Gradul şi extinderea stenozei
- Starea circulației colaterale
Fiziopatologie

Simptomele apar la > 75% îngustare a

lumenului vascular
< 75% - simptomele apar dacă:
- Solicitări mari (efort)
- Scăderea debitului sanguin
- Scăderea TA
Cu cât obliterarea este >, cu atât simptomele
apar la solicitări <, apoi în repaus
Simptome
Durerea
◦ Caracterele clinice ale durerii (intensitate,
durată, timp de apariţie) -› criteriul
principal de dg. al localizării obstrucţiei şi
precizării stadiului evolutiv!

◦ Localizare durere
- molet – a. femurală superficială sau poplitee
- coapsă şi molet – a. ilio-femurală
- reg fesieră, şold – obstrucţie aorto-iliacă şi
hipogastrică
 SINDROMUL DE ISCHEMIE
PERIFERICĂ CRONICĂ

4 stadii de severitate (clasificarea

Leriche-Fontaine)
Std I:

La efort
◦ senzaţie de greutate, oboseală sau răceală
care nu obligă la încetarea sau scăderea
efortului
Std II:
- Durere cu caracter tipic de claudicaţie
intermitentă:

▪ crampă, strângere sau greutate în muşchii

membrului afectat (mai ales membrele inf,
mai rar bilateral sau membrele sup)
▪ apare după un anumit efort (mers etc),
obligă la încetarea efortului şi dispare în
câteva minute de repaus
▪ efortul poate continua
 Sediul durerii -› localizarea obstrucţiei
arteriale:

- Dureri plantare – obstrucţia arterelor gambei

- Dureri în gambe – interesate arterele coapsei
- Dureri în bazin, reg fesieră, pe faţa antero-ext a
coapsei – interesate a. iliace comune, a. Iliace

absenţa pulsului arterial femural bilat+ impotenţă

sexuală + atrofia musculaturii membrelor inf = sdr
Leriche (tromboza bifurcaţiei aortei)
Std III:

- Durere severă, chinuitoare

- Localizată la nivelul degetelor sau în
vecinătatea lor
- Nu este legată de efort, survine şi în repaus
- Durează ore, mult ↑ în timpul nopţii
- Se ameliorează parţial prin adoptarea
poziţiei declive a extremităţii bolnave
- Bolnavul stă noaptea cu picioarele atârnând
la marginea patului
Std IV:

- Durere continuă
- Nu este influenţată de poziţia declivă a
membrului
- Tulburări trofice
- Ulceraţii şi gangrene
Obiectiv
Atitudinea – în std III-IV:

- Bolnav şezând cu picioarele atârnate

pe marginea patului sau cu piciorul
strâns în braţe (din cauza durerii!)
Obiectiv
Inspecţie:

- Paloare spontană, după expunere la efort

sau frig, sau după testul de postură
- Coloraţie roşie în poziţie declivă la testul de
postură (hiperemie reactivă) sau în prezenţa
limfangitei
- Cianoza – în std de necroză sau în asocierea
tromboflebitei
Testul de postură
- Bolnavul în dec dorsal
- Membrele inf cât mai aproape de poziţia
verticală, mişcări de rotaţie ale labei
piciorului -› apariţia palorii la niv plantelor
(uneori, şi durerea) -›
- Coboară brusc membrele în poziţia declivă
- Se notează:
▪ timpul de recolorare (N: 5-7 sec)
▪ felul uniform sau pătat al recolorării
▪ timpul de reumplere venoasă (N: 7-10 sec)
Obiectiv
Tulburări trofice:

- Piele lucioasă, cu pilozitate

redusă/dispărută
- Unghii cu striaţii long şi transversale,
deformate, mate
- Micoză ungheală şi interdigitală
Obiectiv
Ulceraţii:
□ necroze
- Rece – atenuarea durerii în poz declivă,
- Caldă – accentuarea durerii în poz declivă,

□ gangrenă
- Uscată – indoloră, mumificantă
- Umedă – dureroasă, ulceraţie suculentă,
edem inflamator şi limfangită
Obiectiv
Alte constatări la Inspectie:

- Edemul – interesarea sectorului venos şi

limfatic

- Atrofia musc segment afectat

- Tromboflebita superficială (în

trombangeita obliterantă)
Obiectiv
Palpare:
- Răcirea tegumentelor (excepție în
procese inflamatorii locale)
- Reducerea/dispariţia pulsului (exc.
Arteriopatia diabetică)

Ascultaţie:
- Sufluri sistolice pe arterele mari
 Examene paraclinice
Oscilometrie
Peripheral
Ecografie Doppler Revascularization
Arteriografie
Oximetrie transcutanată
Trombangeita obliterantă (Buerger)
Boală inflamatorie
obstructivă,
segmentară, ce
afectează arterele şi
venele mici şi
mijlocii ale
extremităţilor
Sex masculin, vârstă
tânără (20-40 ani),
fumat
 Diagnostic diferenţial
Elemente de diagnostic Arteriopatii Trombangeita
aterosclerotice obliterantă
Vârsta de debut Peste 40 ani Sub 40 de ani
DZ  (20%) 
hipercolesterolemie  
Semne clinice şi EKG de  
cardiopatie ischemică
AHC:HTA, DZ, obezit  
Sufluri pe artere  
Manifestări ischemice mb.sup  

Tromboflebite superficiale  
nevaricoase
Sindromul de ischemie periferică
acută
 Embolie
◦ valvulopatii (SM, IM)
◦ FA
◦ infarct miocardic
◦ protezele valvulare mecanice
◦ Buerger, colagenoze)
endocardita bacteriană
◦ mixom atrial
◦ embolii paradoxale
◦ iatrogen
 Tromboză
◦ ATS (manif. clinice minore!)
◦ Anevrism
◦ boli arteriale neaterosclerotice
(displazie, fibro-musculară,
◦ stări de hipercoagulabilitate,
afecţiuni hematologice
◦ compresiuni externe

Obstrucţie arterială acută prin

embolie sau tromboză
6P
Absenţă puls
Paloare
Durere (pain)
Parestezii
Paralizie
Poikilotermie
Tulburări vasculare funcţionale
Acrocianoza
 cauzata de un spasm al
vaselor cutanate mici
(capilare si venule),
provocand o incetinire locala
a circulatiei sangelui.
 coloratie albastru-violacee
(cianoza) a extremitatilor
(urechi, maini, picioare) si
uneori a fetei, permanenta,
accentuata de frig
Tulburări vasculare funcţionale
Livedo reticularis
 o afectiune vasospatica, de
cauza necunoscuta,
caracterizata prin modificari
ale coloratiei tegumentare, de
regula “marmorat”, ce
intereseaza suprafete de
dimensiuni mari la nivelul
extremitatilor
Tulburări vasculare funcţionale
Eritermalgia
 blood vessels, usually in the
lower extremities or hands,
are episodically blocked
(frequently on and off daily),
then become hyperemic and
inflamed.
 There is severe burning pain
(in the small fiber sensory
nerves) and skin redness.
Tulburări vasculare funcţionale
Sindromul Raynaud
 procese vasospastice intense
si recurente ce determina
modificari de culoare si
temperatura in special la
nivelul degetelor mainilor si
picioarelor
Sindrom Raynaud
 Etiologie
- primar
- cauze locale (microtraumatisme profesionale,
traumatisme, sdr. de tunel carpian)
- cauze regionale (coastă cervicală, sdr. defileu
scalenic etc)
- cauze sistemice: colagenoze (SD),
trombangeită, crioglobulinemie, mielom multiplu,
limfoame, neoplazii
- toxice: arsenic, plumb, medicamente
(propranolol, ergotamina)
Sindrom Raynaud
Clinic:

faza sincopală
◦ paloare, durere, parestezii
faza asfixică
◦ cianoză,durere, parestezii, impotenţă
funcţională
faza de vasodilataţie
◦ roseata
Dintre simptomele care sugerează HTA
fac parte

1. cefalee occipitală
2. epistaxis
3. greaţă
4. disfagie
5. scădere ponderală
Dintre simptomele care sugerează HTA
fac parte

1. cefalee occipitală
2. epistaxis
3. greaţă
4. disfagie
5. scădere ponderală
Pacientă în vârstă de 30 de ani se prezintă pentru episoade de
cefalee, vertij, transpiraţii ce apar în crize; TA 180/105
mmHg. Care este diagnosticul cel mai probabil

1. HTA esenţială
2. HTA reno-vasculară
3. Coarctaţie de aortă
4. Cushing
5. Feocromocitom
Pacientă în vârstă de 30 de ani se prezintă pentru episoade de
cefalee, tahicardie, transpiraţii ce apar în crize; TA 180/105
mmHg. Care este diagnosticul cel mai probabil

1. HTA esenţială
2. HTA reno-vasculară
3. Coarctaţie de aortă
4. Cushing
5. Feocromocitom
Pacientă de 35 de ani, hipertensivă, acuză cefalee, vertij,
slăbiciune musculară, crize frecvente de tetanie. Ce explorări ar
putea ajuta la precizare diagnostică?

1. electroliţii serici şi urinari

2. determinarea activităţii reninei
plasmatice
3. măsurarea proteinuriei pe 24h
4. AVM-ul urinar
5. aldosteronul plasmatic
Pacientă de 35 de ani, hipertensivă, acuză cefalee, vertij,
slăbiciune musculară, crize frecvente de tetanie. Ce explorări ar
putea ajuta la precizare diagnostică?

1. electroliţii serici şi urinari

2. determinarea activităţii reninei
plasmatice
3. măsurarea proteinuriei pe 24h
4. AVM-ul urinar
5. aldosteronul plasmatic
Explorările de laborator utile în
evaluarea unei HTA sunt:

1. ureea
2. colesterolul
3. TGP, TGO
4. trombocitele
5. ex sumar de urină
Explorările de laborator utile în
evaluarea unei HTA sunt:

1. ureea
2. colesterolul
3. TGP, TGO
4. trombocitele
5. ex sumar de urină
Care din următoarele semne clinice
sugerează o HTA secundară

1. xantelasme
2. IMC 30 kg/m2
3. suflu paraombilical drept
4. rinichi palpabili
5. vergeturi abdominale
Care din următoarele semne clinice
sugerează o HTA secundară

1. xantelasme
2. IMC 30 kg/m2
3. suflu paraombilical drept
4. rinichi palpabili
5. vergeturi abdominale
Bolile asociate cu TA scăzută sunt
1. insuficienţa aortică
2. ciroza hepatică
3. B. Addison
4. Adenomul Conn
5. Pericardita constrictivă
Bolile asociate cu TA scăzută sunt
1. insuficienţa aortică
2. ciroza hepatică
3. B. Addison
4. Adenomul Conn
5. Pericardita constrictivă
Claudicaţia intermitentă este
caracteristică pt
1. HTA
2. ischemia periferică ac
3. ischemia periferică cr
4. tromboflebita superficială
5. tromboflebita profundă
Claudicaţia intermitentă este
caracteristică pt
1. HTA
2. ischemia periferică ac
3. ischemia periferică cr
4. tromboflebita superficială
5. tromboflebita profundă
Dintre cauzele de HTA secundară
nu face parte:

1. feocromocitomul
2. ciroza hepatica
3. toxemia gravidică
4. stenoza aortică
5. coarctaţia de aortă
Dintre cauzele de HTA secundară nu
face parte:
1. feocromocitomul
2. ciroza hepatica
3. toxemia gravidică
4. stenoza aortică
5. coarctaţia de aortă
Dintre simptomele şi semnele de
ischemie periferică acută nu fac parte:

1. paloarea
2. absenţa pulsului proximal de obstrucţie
3. durere
4. edemul
5. căldură locală
Dintre simptomele şi semnele de ischemie
periferică acută nu face parte:

1. paloarea
2. absenţa pulsului proximal de
obstrucţie
3. durere
4. edemul
5. căldură locală
Hipertensiunea arterială de origine cardio-
vasculară poate apărea în următoarele
afecţiuni, cu excepţia:

1. coarctaţia de aortă
2. insuficiența aortică
3. pericardita exudativă
4. bloc atrio-ventricular total
5. stenoza aortică
Hipertensiunea arterială de origine cardio-
vasculară poate apărea în următoarele
afecţiuni, cu excepţia:

1. coarctaţia de aortă
2. insuficiența aortică
3. pericardita exudativă
4. bloc atrio-ventricular total
5. stenoza aortică