Lumea nu poate fi

privită prin geamul

scolii
Hipertensiune arterială
Profesor R. Bulgaru
 Definiţie
 Cauze
 Factorii de risc
 Manifestari clinice
 Diagnostic
 Investigaţii paraclinice
 Criza hipertensivă
 Tratament
 Profilaxie
1. Uşor de diagnosticat , dar ramâne
nedetectată
2. Simplu de tratat, dar ramâne
netratată
3. În pofida disponibilităţii
medicamentelor potente, tratamentul
foarte frecvent este inefectiv.
 Hipertensiunea arterială (HTA)
reprezintă cea mai răspîndită
afecțiune cardiovasculară și totodată
un factor major de risc cardiovascular
general, îndeosebi pentru cardiopatia
ischemică, infarctul miocardic acut,
accidentele cerebrovasculare.
 Princonsecințele sale, HTA
influiențează în mare măsură indicii de
morbiditate și mortalitate a populației;
astfel HTA este o problemă medico
socială deosebit de importantă pentru
majoritatea țărilor lumii.
În conformitate cu recomandărie OMS
(.Valoril1999) HTA este definită ca o creștere
a valorilor TA în repaos peste 139/89 mmHg,
deci peste limitele considerate normale pentu
adulție normale ale tensiunii arteriale au fost
stabilite de catre foruri internationale: TA <
130/80 mmHg, iar tensiunea arteriala optima
fara risc cardiovascular este <120/80 mmHg
 Hipertensiune arterială
 Definiţie.

primară (esenţială) este o boală cu

etiologie neidentificată definitiv,
care se stabileşte prin excluderea
unor cauze certe de majorare a
valorilor tensiunii arteriale şi a
maladiilor, care ar putea genera
instalarea hipertensiunii arteriale.
 Înconformitate cu recomandărie
OMS (1999) HTA este definită ca o
creștere a valorilor TA în repaos
peste 139/89 mmHg, deci peste
limitele considerate normale
pentu adulți.
 Hipertensiunea arteriala optima
 Valoarea sistolica: < 120
 Valoarea diastolica:< 80
 Normala
 Valoarea sistolica: 120-129
 Valoarea diastolica: 80-84
 Normal inalta
 Valoarea sistolica: 130-139
 Valoarea diastolica:85-89
 HTA grad I (usoara)
 Valoarea sistolica: 140-159
 Valoarea diastolica:90-99
 HTA grad II (moderata)
 Valoarea sistolica: 160-179
 Valoarea diastolica:100-109
 HTA grad III (severa)
 Valoarea sistolica: ≥180
 Valoarea diastolica:≥110
 HTA sistolica izolata
 Valoarea sistolica: ≥140
 Valoarea diastolica:< 90
 Categoria TAS TAD
(mm Hg) (mm Hg)

TA optimală < 120 < 80

TA normală 120-129 80-84

TA normal-înaltă 130-139 85-89

HTA I (uşoară) 140-159 90-99

HTA II (moderată) 160-179 100-109

HTA III (severă) ≥ 180 ≥ 110

HTA sistolică-izolată ≥ 140 < 90

 OMS estimează că, în lume, sunt de 600 de milioane de
persoane cu hipertensiune arterială, cu un risc de evenimente
cardiace, accidente cerebrale acute şi de insuficienţă
cardiacă .
 Circa 15-37% din populaţia adultă de pe glob este
hipertensivă. În unele populaţii, numărul hipertensivilor
depăşeşte 50% dintre persoanele cu vîrsta mai mare de 60 de
ani.
 Se estimează faptul, că tensiunea arterială înaltă cauzează
anual 7,1 de milioane de decese
 în lumea întreagă, aceasta constituind aproximativ 13% din
mortalitatea globală. Studiile efectuate
 de OMS arată că cca 62% din accidentele cerebrovasculare şi
49% din evenimentele acute cardiace sunt cauzate de
hipertensiunea arterială
 Hipertensiunea cauzează anual 5 milioane de
decese premature în lumea întreagă [12].
 În multe ţări din vestul Europei hipertensiunea
afectează o pătrime din populaţia adultă.
 În România, la un număr de peste 5 de milioane de
hipertensivi, numai 40% cunosc faptul că au
 hipertensiune, doar 39% fac tratament şi numai 7%
fac tratament corect.
 În Republica Moldova, conform rezultatelor
studiului CINDI, prevalenţa hipertensiunii
 arteriale la persoanele cu vîrstele cuprinse între 25
şi 64 de ani constituie cca 30%, însă
 numărul cazurilor înregistrate în statistica
republicană este mult mai mic.
 Ereditatea. Studiile epidemiologice și genetice
demonstrează cu certitudine rolul semnificativ al
factorului ereditar în dezvoltarea HTA primare, însă
nu au fost identificate anumite gene, responsabile de
transmiterea bolii.
 Vîrsta. HTA primară predomină la persoanele de
vîrstă medie și înaintată, îndeosebi după 40 ani,
înregistrîndu-se mai rar la tineri și copii. Nivelul TA
are o tendință de creștere la majoritatea persoanelor
de peste 50-60 ani, predominînd creșterea TA
sistolice față de cea diastolică.
 Ponderea corporală. Excesul ponderal corelează ert
cu o frecvență mai sporită a HTA atît la persoanele
tinere, cît și la vîrstnici. HTA este o parte componentă
de bază a sindromului x metabolic, asociindu-se cu
obezitatea de tip abdominal și cu alte tulburări
metabolice, ceea ce sporește evident gradul de risc
cardiovascular general.
 Excesul alimentar de sare de bucătărie. Rolul acestui
factor în dezvoltarea HTA primare a fost confirmat
prindiferite studii epidemiologice și experimentale.
Totodată, a fost stabilit faptul, că numai o parte a
populației este sensibilă față de excesul de sare,
reacționînd prin creșterrea nivelului TA. Aceasta se
explică prin tulburările xcrețieie de sodiu din
organism la persoanele în cauză, cu acumularea
excesivă de Na inclusiv în pereții artriali.
 Alcoolul. Consumul excesiv de alcool crește frecvența
HTA, care la etapele inițiale are un caracter
tranzistorriu, iar ulterior devine stabilă, excesul de
alcool devine și mai periculos în asosiere cu alți
factori de risc – fumatul, consumul de cafea, prin
stimularea activității sistemului simpatico-adrenergic.
 Diabetul zaharat îndeosebi de tip II, inclusiv în cadrul
sindromului X metabolic, deasemenea reprezintă un
factor de risc în dezvoltarea HTA, atît primare cît și
secundare.
  antecedente personale şi
eredocolaterale de hipertensiune şi
afecţiune cardiovasculară;
  antecedente personale şi
eredocolaterale de dislipidemie;
  antecedente personale şi
eredocolaterale de diabet zaharat;
  fumat;
  dietă;
  obezitate; gradul de sedentarism;
  sforăit; apnee în somn (informaţii şi de
la partenerul de viaţă);
  tipul de personalitate.
 FR Normală Normal înaltă HTA I HTA II HTA III
AOT TAS 120- TAS 130-139 TAS 140-149 TAS 160-169 TAS ≥ 180
CCA 129 TAD 85-89 TAD 90-99 TAD 100-109 TAD ≥ 110
TAD 80-84

Nici un Risc Risc obişnuit Risc Risc Risc

factor de obişnuit adiţional adiţional adiţional
risc scăzut moderat înalt

1-2 factori Risc Risc adiţional Risc Risc Risc

de risc adiţional scăzut adiţional adiţional adiţional
scăzut moderat moderat foarte înalt

3 FR, SM, Risc Risc adiţional Risc Risc Risc

AOT, DZ adiţional înalt adiţional adiţional adiţional
moderat înalt înalt foarte înalt

CCA Risc Risc adiţional Risc Risc Risc

adiţional foarte înalt adiţional adiţional adiţional
foarte înalt foarte înalt foarte înalt foarte înalt

FR - factorul de risc AOŢ- afectarea organelor ţintă CCA - condiţii

 În
perioada timpurie se atribuie
urmatoarele simptome sau acuze:
nelinişte, agitație, slăbiciune
generală, scăderea capacității de
muncă, insomnie, cefalee
periodică cu localizare în regiunea
occipitală şi temporală
 Mai tîrziu - sensibilitate la lumină,
sângerări nazale (epistaxis),
oboseală, ameteli, zgomot în urechi,
hiperemia feței, dispnee la efort.
 sângerări nazale (epistaxis),

oboseală, ameteli, sensibilitate la

lumină, zgomot în urechi, hiperemia
feței, dispnee la efort.
 La o evoluţie gravă a bolii care indică faptul
ca tensiunea arterială este extrem de ridicată
bolnavul acuză vomă, somnolenţă, greaţă,
agravarea cefaleei occipitale sau temporale,
confuzie, inconştienţă, convulsii, tulburări de
vedere.
 ridicarea tensiunii arteriale
sistolice și diastolice, hiperemia
fieții, la percuția inimii – hipertrofia
ventricolului stîng, șocul apexian
este amplificat, ridicător, deplasat
spre stînga. La auscultație:
zgomotul II accentuat pe aortă,
pulsul accelerat, încordat.
 Afectarea inimii. Afectarea cordului ocupă
un loc central în evoluția HTA și determină
în mare măsură prognosticul de durată a
acestei patologii.
 Afectaria sistemului nervos central. Afectarea acestui
sistem este deosebit de fregventă și important pentru
diagnostic. Se manifestă prin forme cronice (care sunt
mai fregvente) sau acute, care include urmatoarele
variante:
 1.Encefalopatia discirculatorie hipertensivă cronică ce
cefalee (predomint în regiunea occipitală), vertije,
scăderea memoriei
 2.Encefalopatia hipertensivă acută (întâlnită rar ) pe
fon de criză hipertensivă, cu semen de edem cerebral
acut, tulburări de cunoștință, convulsii;
 3.Accidentele cerebrovasculare acute de tip ischemic (;
 4.Atacul ischemic tranzitoriu cu apariția acută, dar de
scurtă durată (până la 24 ore) a simtomelor
neurologice de focar ( hemipareze sau hemiplegii
tranzitorii,afazie și altele).
 Afectarea rinichilor. Depinde in mare
măsură de evoluția HTA: în forma malingnă
(întâlnită rar) efectuată rinichilor este foarte
fregventă, rapidă și severă, cu instalarea
insuficienței renale timp de 2-3 ani., Pe
măsura reducerii filtrației glomerurale,
cauzată de nefroscleraza hipertensivă,
crește concentrația de creatinină serică,
uree, deci se instalează treptat insuficiența
renală cronică.
 Afectarea retinei. Examenul repetat al
fundului ochiului permite vizualizarea
directă a arterelor și venelor, evaluarea
dinamică a gradului de afectarea vasculară
atât la nivel de retină, cât și în plan general.
 Afectarea retinei în cadrul HTA poartă
denumirea de retopatie hipertensivă, iar în
formele avansate-neuroretinopatie.
 Manifestările clinice a retinopatiei pot lipsi
sau apar unele tulburări de vedere
tranzitorii (”musculițe”,”ceață”), în cazurile
grave- pierderea totală sau parțială a
vederii.
 Afectarea aortei și a altei artere. HTA
accelerează dezvoltarea aterosclerozei în
sistemul arterial, în deosebi în aortă și în alte
arytere de calibru mare și mediu.
 Manifestările clinice în arteroscleroza
stenozantă avansată a diferitor artere depind
de localizarea procesului (arterele
carotide,femurale etc.), gradul de stenoză.
Este important examinarea minuțioasă a
vaselor periferice, depistarea suflurilor
vasculare și confirmarea diagnosticului prin
metode paraclinice.
 istoricul familial de HTA; creșteri intermitente ale
TA in trecut; afecțiuni sau tratamente anterioare
efectuate de pacient;
 existenta factorilor de risc: fumat, diabet zaharat,
dislipidemia, istoric familial de decese premature
datorate bolilor cardiovasculare;
 evaluarea stilului de viata al pacientului in
aspecte privind dieta, activitatea fizica, statutul
familial, profesia , nivelul de educatie;
 examenul fizic;
 investigatii de laborator
 Investigaţii obligatorii (de rutină):
 • Glicemie а jeun.
 • Colesterol total seric.
 • Trigliceride serice а jeun.
 • Acid uric seric.
 • Creatinină serică.
 • Hemoglobină şi hematocrit.
 • Analize urinare (completate prin
microalbuminurie prin dipstick şi prin examenul
microscopic)
 • Electrocardiogramă.
 (în funcţie de posibilităţile de efectuare)
 • LDL-colesterol seric.
 • HDL-colesterol seric.
 • Potasemie.
 • Clearance-ul creatininei estimat sau rata filtrării
glomerulare.
Investigaţii recomandabile (se indică de către
specialist):
 • Ecocardiografia.
 • Ultrasonografia carotidiană 2D duplex.
 • Proteinuria cantitativă.
 • Indicele gleznă-braţ.
 • Examenul fundului de ochi.
 • Testul de toleranţă la glucoză (dacă glicemia
а jeun > 5,6 mmol/l [100 mg/dl]).
 • Monitorizarea TA ambulatorii pentru 24 de
ore şi la domiciliu.
 Investigaţii complementare (aria specialistului, la
indicaţii).
 • Evidenţierea suplimentară a leziunilor
cerebrale, cardiace, renale şi vasculare – obligatorie
în hipertensiunea complicată.
 Criza hipertensivă – reprezintă ridicarea bruscă a
tensiunii arteriale cu durată diferită de la cîteva
ore pînă la cîteva zile și este însoșită de cefalee
occipital, amețeli, senzații de căldură, tahicardie,
direri retrosternale înțăpătoare, tulburarea
vederii, zgomot în urechi, greață, vomă. În timpul
crizei bolnavii sunt excitați, speriați, somnoroși
sau apatici. La examenul obiectiv se observă
hiperemia fieții, edeme pe gambe, tahicardie, la
auscultație – accentuarea zgomotului II pe aortă,
tensiunea arterială brusc ridicată, puls accelerat.
 În timpul crizei pot surveni dereglări grave din
partea circuitului sanguin cerebral, perderea
vederii, infarct miocardic acut, insuficiență
ventriculară stîngă acută, edem pulmonar,
insuficiență renală.
 Rețineți! Măsurarea tensiunii arteriale
 Poziția bolnavului decubit dorsal cu ridicarea

extremității cefalice.
 Captopril 25mg sublingual sau nifedipină 5-

10mg oral, la necesitate repetat la 15-30

minsau nifedipin, sau embrantil
 Flux de oxigen
 Sulfatul de magneziu 1-2 g i/v lent
 Dibazol 25-50 mg i/v
 Reguli de măsurare a tensiunii arteriale
 Cînd se ia TA, se cer respectate următoarele momente:
 • Permiteţi pacienţilor să se aşeze pentru cîteva minute într-o cameră
liniştită, înainte de a lua TA.
 • Efectuaţi minim 2 luări de TA la un interval de 1-2 minute, precum
suplimentare, dacă primele două sunt foarte diferite.
 • Utilizaţi o manşetă standard (12-13 cm în lungime şi 35 cm în lăţime),
dar să dispuneţi şi de o manşetă mai mare şi alta mai mică pentru braţe mai
groase şi, respectiv, mai subţiri.
 Utilizaţi manşeta mai mică pentru copii.
 • Poziţionaţi manşeta la nivelul cordului, indiferent de poziţia
pacientului.
 • Utilizaţi fazele I şi V (apariţia/dispariţia) ale zgomotelor Korotkoff,
pentru identificarea TA sistolice şi, respectiv, diastolice.
 • Luaţi TA bilateral la prima consultaţie, pentru a detecta posibilele
diferenţe datorate unei afecţiuni vasculare periferice. În acest caz, consideraţi ca
valoare de referinţă pe cea mai mare.
 • Luaţi TA la 1 şi 5 minute după trecerea în ortostatism la subiecţii
vîrstnici, la pacienţii diabetici şi în orice altă situaţie, în care hipotensiunea
posturală poate fi frecventă sau suspectată.
 • Măsuraţi frecvenţa cardiacă prin palparea pulsului (minim 30 de
secunde) după cea de-a doua măsurare în poziţie şezînd
 Scopul primar în tratamentul paciienților cu HTA este reducerea și
menținerea nivelului de TA sub 140/90 mmHg. Pentru persoanele
sub 40 ani, pentru pacienții cu diabet zaharat și cu boli renale nivelul
TA nu trebuie să depășească nivelul 130/85 mmHg. La persoanele
de vârstă mai înaintată cu HTA severă scăderea și menținerea TA se
efectuiază cu precauții, în mod individulizat, până la un nivel optimal
pentru fiecare pacient .
 Dintre măsurile ne medicamentoase, care se aplică la toate
variantele de HTA, cele mai importante sunt:
 abandonarea fumatului
 reducerea masei corporale excessive (la obezi)
 reducerea sării de bucătărie până la 5-6 mg/zi
 reducerea consumului de alcool
 activitatea fizică adecvată, exerciții fizice.
 1. Inhibitorii enzimei de conversie ai aldosteronei:
 - captopril, enalapril, lizinopril, moexpril, cvadopril,
perindopril,
 ramipril, cilasapril, fosinopril, trandalopril
 2. Inhibitorii receptorilor angiotensimici (blocantele
receptorilor angiotensimici):
 - lozartan, valzartan, irbesartan, eprosartan,
tosasartan.
 3. Diureticile: tiazidice şi înrudite
 - hidroclortiazida, indapamid,
ciclopentiazida, xipamid,
 4. Diureticile de ansă:
 - furosemid, bumetanid, torasemid, piretamid
 5. Diureticile economisitoare de kaliu
 a)antagoniştii concurenţi ai aldosteronului:
 - spironolactona
 b)antagoniştii neconcurenţi ai aldosteronei:
 - triamteren, amilorid
 6. α – adrenoblocante:
 a)neselective – fentolamina, tolasolina
 b)selective ( α1 ) – prazosina, doxazosina
 7. Antagoniştii (blocantele) canalelor de calciu
 a)tip verapamil – verapamil
 b)tip diltiazem – diltiazem
 c)dihidropiridine
 8. β – adrenoblocante
 a)neselective – propranolol, sotalol,
oxiprenolol, pindolol,
 b)selective – atenolol, metoprolol,
trebivolol, bisoprolol,
 c)cu acţiune vasodilatatoare – dilevolol,
carteolol, acebutolol, nebivolol
 Atenţie! Tratamentul hipertensiunii arteriale
trebuie să fie permanent şi neîntrerupt!
Scopul tratamentului este de a vă reduce
tensiunea arterială sub nivelul de 140/90
mmHg.
 Modalitatile de prevenire a hipertensiunii artriale includ:
- efectuarea regulata de exercitii fizice (de exemplu, aerobic)
- limitarea consumului de bauturi alcoolice si sare
- dieta bogata in legume si fructe si saraca in grasimi saturate
- evitarea fumatului
- mentinerea unei greutati corporale normale.
Este foarte important sa fie modificati, pe cat posibil, factorii de risc ai
boli coronariene. In plus de masurile de mai sus, ar mai trebui:
- abandonat fumatul
- reducerea nivelului crescut de LDL colesterol ("colesterolul rau")
- cresterea nivelului de HDL colesterol ("colesterolul bun")
Exista posibilitatea controlarii hipertensiunii arteriale doar cu ajutorul
acestor modificari in stilul de viata, fara a fi nevoie de medicamente
antihipertensive. HTA este o patologie cu evoluție îndelungată
influențată de mai mulți factori. Prognosticul pacientilor ce sufera de
hipertensiune arteriala depinde de durata evolutiei, severitatea si bolile
asociate, cum ar fi diabetul zaharat, care cresc riscurile complicatiilor
oftalmologice, neurologice, renale si cardiace.
Atunci cand hipertensiunea arteriala este tratata adecvat, prognosticul
este mult mai bun. Trebuie retinut faptul ca hipertensiunea arteriala
poate duce la un prognostic nefast, chiar in cazul in care este
asimptomatica.
 Prevenţia primară
 • Acid acetilsalicilic: se utilizează 75 mg pe zi, dacă
pacientul este în vîrstă de ≥ 50 de ani şi
 • Statine: se utilizează în doze suficiente pentru a
atinge valorile-ţintă, dacă pacientul are pînă la 80 de ani şi
un risc cardiovascular înalt şi foarte înalt, pentru un termen
de 10 ani,
 şi o concentraţie a colesterolului total ≥ 3,5mmol/l
 •
 Prevenţia secundară (inclusiv pacienţii cu diabet de tipul 2)
 • Acid acetilsalicilic: a se administra tuturor pacienţilor,
cu excepţia prezenţei de
 contraindicaţii.
 • Statine: se utilizează doze suficiente pentru a atinge
valorile-ţintă, dacă pacientul are pînă
 la 80 de ani şi o concentraţie a colesterolului total ≥
3,5mmol/l.
 •
 O viață calmă, repausul, relaxarea intermitentă,
precum și o dietă echilibrată și potrivită au o
influență bună asupra persoanelor suferinde de
HTA. Conflictele și stresul (fizic și psihic) pot
agrava starea bolnavilor. Este recomandat un
efort fizic minim, însă s-au constatat scăderi
ale tensiunii la bonavii cu munci fizice
moderate in comparație cu sedentarii sau cei
cu numai activități intelectuale. Dieta trebuie să
fie moderată, săracă în sodiu. De asemenea,
trebuie limitat consumul de lipide și glucide.
Dieta Nr 10 trebuie sa fie bogată în fructe,
legume, precum și lactate cu un conținut redus
de grăsime.
 Masuri nefarmacologice care presupun modificarea stilului de
viata astfel :
 modificarea obiceiurilor alimentare
 renuntarea la fumat
 reducerea greutatii corporale
 exercitiu fizic regulat
 tehnici de relaxare pentru reducerea stressului
 Masurile dietetice recomandate :
 reducerea sarii in alimentatie la maxim 6 g/zi(adica 2,5 g sodiu),
practic realizandu-se prin urmatoarele reguli :
◦ nu adaugati sare la gatitul alimentelor (atentie la produsele
gen Delikat care contin foarte multa sare !)
◦ nu puneti sare la masa in timp de mancati
◦ evitati alimentele cu continut crescut de sare(sodiu - atentie la
conservanti)
◦ nu folositi substituienti de sare decât cu avizul medicului
 beti suficiente lichide, aproximativ 2 litri/zi
 evitarea consumul de alcool
 reducerea consumul de grasimi animale

 Babiuc Constantin, Dumbrava Vlada -Tatiana, Medicina internă, Centrul Editorial-
Poligrafic Medicina, Chişinău, 2008
 Botnaru V., Medicina interna, Editura F. E. -P Tipografia Centrală, Chişinău, 2009
 Borundel C, Medicină internă pentru cadre medii, Ed. BIC ALL, Bucureşti, 2000
 Botnaru V., Elementele de cardiologie Editura, F. E. –P Tipografia Centrală, Chişinău,
2007. BIBLIOGRAFIE
 Negrean M., şi alţ. , Standarde/protocoale a deprinderilor practice, Ed. Prag -3 SRL,
Chişinău, 2008
 Stimpovscaia E., şi alţ., STANDARDE DE ÎNGRIJIRI NURSING pentru asistente medicale şi
moaşe, Ed.Libris,Chişinău, 2007.
 Stanciu C., Semiologie medicală, Iaşi 2001.
 Borundel C., Medicină internă pentru cadre medii, Ed. BIC ALL, Bucureşti, 2000.
 Vasilenco V., Propedeutica bolilor interne, Editura Universitas, Chişinău 2001.
 Saulea A., Gerontologie, Editura Epigraf, Chişinău, 2009.
 Lungu Sv., Geriatrie, Editura Poligraf, Chişinău, 2004
 WWW. ms.md