Educatia ecologica-un imperativ al timpului

Daca in trecut omul si natura convietuiau in armonie,astazi relatiile dintre aceste doua componente esentiale ale Terrei au degenerat pina la concurenta. Din marea sa dorinta de a patrunde toate misterele naturii,de a stapini fortele ei,omul a inventat diferite dispozitive si a descoperit diferite metode prin care le controleaza,astfel incit am ajuns la un punct de rascruce cind ocrotirea naturii a devenit o conditie vitala si necesara supravietuirii noastre ,iar educatia ecologica un imperativ al timpului. Este absolut necesar ca fiecare locuitor al planetei sa constientizeze pericolul pe care il reprezinta orice actiune negindita a sa si sa se implice activ in solutionarea problemelor ce tin de impactul negativ asupra naturii. Educatia in vederea protectiei naturii este esentiala masura ce poate fi intreprinsa pentru ameliorarea situatiei ecologice. Aceasta isi ia inceputul inca din primii ani de viata,cind copilul este invatat ca hirtiutele se arunca in urna,ca nu se poate sa arunce cu pietricele in pasarile din pom; continua la scoala,la orele de biologie,geografie,fizica,chimie,unde elevul deja invata aprofundat despre cum afecteaza diferite actiuni ale sale mediul inconjurator si ce actiuni poate intreprinde cu scopul de a ocroti natura; si progreseaza in cadrul diverselor competitii,concursuri cu generic ecologic,in cadrul carora este stimulata acumularea unui volum mai mare de informatii. Studierea impactului diferitor substante chimice eliminate in atmosfera,sol,ape de la fabrici,centrale termonucleare,autovehicule;cunoasterea actiunii negative a undelor electromagnetice asupra tuturor organismelor si substantelor nocive din produsele alimentare consumate asupra sanatatii omului,favorizeaza enorm constientizarea adevaratului pericol pe care-l prezinta factorul antropic pentru mediul ambiant. In prezent sunt o multime de organizatii internationale,de acte si tratate sub egida ONU sau UE,ce au in vizor situatia ecologica alarmanta a planetei si care promoveaza o activitate umana constienta ce se realizeaza prin conservarea,ocrotirea mediului si utilizarea rationala a resurselor naturale,respectind principiul convietuirii reciproc avantajoase,pentru a lasa drept mostenire urmatoarelor generatii o planeta infloritoare,nu una ce se autodistruge. Si este necesar ca dorinta de a restabili relatiile om-natura sa vina din inimile si cugetele fiecarui locuitor al planetei, care sa gindeasca individual, dar sa actioneze la nivel global.