Publié dans : Piese de teatru, scenete

Piesa de teatru - Sezatoare

      

Gazda
Rapsodul
Participanţii la şezătoare (zece copii)
Baba Rada (un copil mascat în bătrână)
Timpul (un copil ce are un ceas mare în mână, fie real, fie desenat pe
carton)
 

Participanţii la şezătoare stau pe scăunele, în semicerc. Fiecare lucrează

ceva: coase, împleteşte, chiar şi băieţii. La mijloc, pe alt scăunel, este pus
un coşuleţ umplut cu gogoşi (sau colaci, prăjituri), din care gustă din când
în când participanţii. Ei sunt îmbrăcaţi în costum popular (de preferinţă).
Timpul stă în picioare, în spatele participanţilor la şezătoare.
Unul dintre participanţi, cel mai isteţ şi mai iscusit la vorbă, e rapsodul. El
"inventează" cântece populare, glume, ghicitori (cimilituri); el povesteşte
cel mai frumos legendele. El are autoritat
 
  
 
 
Rapsodul:

Seara lungă

Să ne-ajungă.

Ce cântăm

Şi ce lucrăm,
Ca bine să ne simţim
Şi timpul să-l păcălim?

 Gazda: Fetele, mileuri coasă,

Iar băieţii să-mpletească.
Gurile să nu ne tacă,
În proverbe să se-ntreacă!
În zicale româneşti
Şi în vorbe bătrâneşti!
Aşa te înţelepţeşti:
Şi munceşti, dar şi gândeşti!
Apoi, bunătăţi serveşti!

 Gazda: Fetele, mileuri coasă,

Iar băieţii să-mpletească.
Gurile să nu ne tacă,
În proverbe să se-ntreacă!
În zicale româneşti
Şi în vorbe bătrâneşti!
Aşa te înţelepţeşti:
Şi munceşti, dar şi gândeşti!
Apoi, bunătăţi serveşti!
 
Participantul 1: Lenea e cucoană mare, Vera
Dar aici n-are intrare!
Cine-n casă o primeşte,
În nimica nu sporeşte,
Omul bun îl ocoleşte,
Dumnezeu îl pedepseşte!


Participantul 2: La pomul cel lăudat, Matei
Oameni mulţi au alergat.
Tot cu saci, tot cu desagi,
Ca la culesul de fragi :
Ei nimica n-au primit,
Doar zâmbetul le-a pierit...
Bogăţia străluceşte,
Însă nu prea dăruieşte!...


Rapsodul: Frunză verde, primăvară, Cristina
Omul bun e o comoară.
Când îl ai, să-l preţuieşti,
Căci prea des nu îl găseşti.,
Vremurile se-nrăiesc,
Oamenii buni se răresc,
Însă în această casă
Numai oameni buni se-aşează.
Şezătoare strămoşească,
Timpul sa il pacaleasca !

Timpul ( misca limbile ceasului) :

Ba eu trec, eu trec, eu trec,
Şi spre veşnicie merg.
Mă grăbesc; când n-oi mai fi,
Cu ce m-oţi înlocui?
Ia ghiciţi, cinel, cinel,
Aveti gandul sprintenel ?

 Participantul 3 :
Când ora n-o mai umbla,
Noi cu toţi în Rai om sta.
Şezătoare între sfinţi,
Adunaţi, fii şi părinţi;
Dumnezeu gazda ne-o fi,
Cu bunătăţi ne-o servi;
Tu vei fi înlocuit
De ospăţul nesfârşit:
Dragi cu dragi şi sfinţi cu sfinţi,
Bunici, copii şi părinţi!

 Participantul 4: Timpul trece, nu se-ntoarce,

Viaţa curge, n-ai ce-i face.
Doar să îl trăieşti frumos,
În iubire, bucuros,
Şi cu ceilalţi, omenos,
Ascultând de cel sfătos!

 Participantul 5: Tot omul o moarte are

Şi o viaţă trecătoare;
În urmă-i, omul să lase
Nu palate, şi nici case,
Ci nădejdea-n veşnicie
Şi îndemn la bucurie;
Credinţa în înviere
Şi a iubirii putere!
Moartea neamul nu ne-a-nvins,
De speranţă ne-am cuprins,
Domnului ne-am închinat -
În veci fie lăudat!
Şi din moşi - strămoşi trăim
Prin moarte să nu murim,
Doar de Rai ne pregătim,
Împreună toţi să fim!

 Gazda:
Iată şezătoare mare,
Cu vorbe de alinare;
În lume-i multă durere,
Bunătatea parcă piere;
Creşte ura şi minciuna,
Viclenia şi ranchiuna...
Un măr, dacă putrezeşte,
Altele îmbolnăveşte...
Să nu fim un neam stricat,
Să n-avem suflet pătat,
Fruntea sus, români şi fraţi,
Credinţa recăpătaţi!

Participantul 6:
Când de Dumnezeu n-ai frică
Şi păcatul te ridică,
Doar pedepse îţi atragi.
Singur ţie rău îţi faci.
Nu fura, Domnul te vede,
Nu minţi, de rău n-ai sete,
Nu pofti la ce nu ai,
Socoteală să nu dai!

Timpul (mişcându-şi limbile cu repeziciune):

Ce se-ntâmplă, nu-mi dau seama,
Mă grăbesc fără să vreau,
Voi sedeti, dar eu nu stau,
Caci secundele dau iama !

Participantul 7:

Vorba lungă-i sărăcie, Matei

Iar tăcerea - avuţie;
Înţeleptul se gândeşte,
Iar nebunul se grăbeşte;
Dar noi nu putem tăcea,
Vorbim pentru a lucra!
Munca şi cu graiul bun
Sunt argint curat, vă spun!

 Participantul 8: Măruţ
Să mai şi gustăm un pic,
O plăcintă şi-un covrig;
Şi să mai glumim niţel,
Să nu ne-ntristăm defel.
Cineva a obosit?
Ne oprim spre odihnit?
Sforăitul omului:
Bâlbâitul somnului.

(Ceilalţi râd şi servesc câte ceva.)

Rapsodul: Lacrima săracului -

Desag greu bogatului.
Pomana bogatului -
Cât gaura acului.
Durerea străinului -
Ca acele pinului.
Dorul românaşului -
Ca fânul cosaşului.
Nuiaua părintelui -
Învăţul cumintelui.
Speranţa sufletului -
Licuriciul câmpului.

Gazda: (aduce o cofă cu vin):

Iată oameni învăţaţi,
Împreună adunaţi
La o carafă cu vin
De strugurel şi pelin.
Veselie, voie bună
În casa mea se adună!
Şi multe am învăţat.
Nu e vremea să vedem
Dacă-i bine ce lucrăm?
Să ştim: harnic cine este?
Cine frumos împleteşte?
Cine coase mai de soi
Dintre oameni buni ca noi?
O poftim pe baba Rada,
Ce-a-mbătrânit cu livada,
Rudă cu strămoş Adam,
Să-mi spună: talent eu am?

(Fundal de muzică populară).

Proverbe :

 « Ce poti face astazi, nu lasa pe maine ! »

 « Cine nu munceste, in lipsa, traieste. »

 « Cine lucreaza si tace, mai multa treaba face. »

  « Painea agonisita cu sudoare, are gust bun. »

 « La mancare ca lupul, la munca ca butucul. »

 «  Lacomia strica omenia. »

 « Cine fura azi un ou, maine va fura un bou!

 Participantul 10: Andreea Goia

La taifas destul am stat
Şi multe am învăţat.
Nu e vremea să vedem
Dacă-i bine ce lucrăm?
Să ştim: harnic cine este?
Cine frumos împleteşte?
Cine coase mai de soi
Dintre oameni buni ca noi?
O poftim pe baba Rada,
Ce-a-mbătrânit cu livada,
Rudă cu strămoş Adam,
Să-mi spună: talent eu am?

-Mai bun lucru !

- Multumim !
- Ce frumoasa sezatoare !
Sa ne spuna fiecare
Ce lucreaza astazi, oare ?

 Furca mea e fermecata Vera

Toarce firul subtirel
Sa-mi fac camasa din el
Sa o port de sarbatori,
Sa fiu draga tuturor.
Cantec :
Toarce, toarce tu Lenuta,
Ca mai ai doar o lecuta
Cand caierul oi termina
Tare rau te-oi bucura.

Acul meu e mititel,

Dar el stie, frumusel,
Sa coasa cu fir usor
Florile de pe covor.

Eu tes covoras cu flori

In frumoasele culori
Si le-asez cu maiestrie,
Ca pe fota si pe ie.

Crosetam albe dantele

Cu minunate modele
Lucram toti la sezatoare,
Ne simtim ca-n sarbatoare.

Cantec : La oglinda

Baba Rada (gârbovită, sprijinită într-un baston): Mult vorbiţi, puţin

lucraţi,
Prea puţine adunaţi.
Când era pe vremea mea...
(Ceilalţi spun: Hă... Hă...)
Într-o noapte se umplea
Casa de ce împleteam.
Cu har mult pe-atunci zoream.
(Ea se uită la fiecare, ce a împletit. Gustă şi o prăjitură, şi un strop de vin.)
Nu-i chiar rău ce aţi făcut.
Sunteţi însă la-nceput.
Daţi-i zor şi s-aveţi spor!
E sfatul bătrânilor!

 Daca stau si va privesc

Mandru-i portul romanesc !
Cei ce-l poarta inflotesc
Si cu el toti se mandresc.

 Mult imi place si iubesc

Portul nostru romanesc !
Alba iia cu altita
Cu ciucuri si lamaita
Si bundite ca un lan
Picurate cu margean
Si cu spice si cu fluturi
De la vechile-nceputuri,
Desenat cu ac vrajit
Rade braul valurit
Sub sumanul gros de lana,
Cu flori negre de sulfina
Chiar si traista uneori
Parca scapara de flori.

Cantec : » Sunt o fata frumusica »

 Iata-ma, sunt romancuta !

Cam micuta,dar draguta
In picioare am opincuta
Si la brau port tricolor
Pe cap, naframa cu flori.
Am si soarte, tot frumoase,
Cum le stie mama coase,
Si la gat mi-am pus margele
Tot dintr-ale mamei mele.

 Iata-ma, sunt romanas !

Tata-mi zice ca-s fecior
Iara mama, puisor.
Ma imbraca , ma gateste
Uite-asa, pe romaneste,
Cu opinci si zurgalai
Cum sta bine la flacai
Si cu cusma pe-o ureche
Ca sa le fiu drag, la fete.

 Sunt taranca mititica

Harnica si frumusica
Mama-mi coase ie alba
Si la gat imi pune salba.
Pieptaras cusut cu fir,
La ureche trandafir,
In obraji, doi bujorei
Si sunt draga la ai mei.

 Cum vad eu, suntem aici,

O multime de voinici.
Dintre voi, cine e-n stare
Sa-mi raspunda la-ntrebare ?

Toti :

S-auzim, mai, fratioare,

Cam ce fel de intrebare ?

Cine indrageste focul ,

Si-si spala mereu cojocul ?
Toarce-ntruna cu mult spor
Fara furca si fuior ?
(pisica)

Bucalaia de la stana
Ne da miel, lapte si lana.
(oaia)

Cine-i mititel intr-o ureche

Si vrednic fara pereche ?
(acul)

Sus pe un deal rotat,

Sade un mosneag, umflat.
(dovleacul)

 Are foi si nu e pom.

Iti vorbeste si nu-i om
Da exemple, sfaturi multe
Celor ce vor sa le-asculte.
(cartea)

Eu, pe orsicine,
Intampin cand vine.
Cand pleaca afara
Eu il petrec, iara.
(cartea)

Se aude muzică populară, veselă.

Participanţii spun toţi (cei zece, cu rapsodul):

Timpul noi l-am păcălit,

A trecut şi n-am simţit;
Iarna nopţile sunt lungi,
Cât să dormi, când să te culci,
Nu-i mai bine să sporeşti,
Zestrea să îţi înmulţeşti?

Gazda: Iar eu sunt foarte făloasă,

Că taman la mine-n casă
Aţi poftit să v-adunaţi:
Numai oameni minunaţi,
Românaşi prea pricepuţi,
La minte şi mână iuţi!

Frunza verde siminoc

Lasati lucrul, hai la joc !

Dragi mi-s, Doamne, horile,

Horile si dansurile
Sa le joc, sa chiuiesc,
Bine sa ma-nveselesc.
Doi pasi inainte si doi inapoi,
Cum se joaca pe la noi.
Pe la noi prin tara toata,
Tot cate-un baiat si-o fata.

 Haideti, fete si baieti,

Care vreti, care puteti,
Langa noi sa va prindeti
Intr-o hora stramoseasca
Hora noastra romaneasca,
Cine-o joaca sa traiasca !

 Sa jucam hora cea mare

Ca la noi e sezatoare.
Hora noastra romaneasca
Cine-o stie sa traiasca.

Dans popular

(dupa dans)

 Foaie verde margarit

Cu mult drag, noi am muncit,
Sezatoarea am sfarsit.
Noi cu munca ne-nfratim
Si la joc ne invartim.