Sunteți pe pagina 1din 10

Închinare la Luceafăr

(revistă literar-muzicală)

Decor: Portretul lui M.Eminescu, Tabloul „Arborele Eminescu”, desenele copiilor,


expoziţia de carte Luceafărul poeziei noastre.

Se include piesa Eminescu, interpretată de Ion şi Doina Aldea-Teodorovici.

(fundal muzical)

Prezentator I: Despre Eminescu s-a spus totul. Despre Eminescu nu s-a spus
nimic.

Prezentator II: Cei care l-au citit şi cei care nu l-au citit deloc, au susţinut că
Eminescu este Mare. Pe când el e Unic.

Prezentator I: O literatură care are pe un Haşdeu, pe un Creangă sau


Cogălniceanu, nu poate să nu aibă şi pe un Eminescu.

Prezentator II: Un popor care îl are pe Eminescu nu poate fi sărac.

Prezentator I: Eminescu ne-a făcut bogaţi prin naştere. Bogaţi prin faptul că-i
aparţinem. Bogaţi prin faptul că ne aparţine. Ce noroc de noi că suntem atât de
bogaţi: îl avem pe Eminescu.

(Pe un fundal muzical) Poezia Trebuiau sa poarte un nume de Marin Sorescu

Prezentare PPT: Eminescu


Declamator:

Eminescu n-a existat.

A existat numai o ţară frumoasă


La o margine de mare
Unde valurile fac noduri albe,
Ca o barbă nepieptănată de crai
Şi nişte ape ca nişte copaci curgători
În care luna îşi avea cuibar rotit.

Şi, mai ales, au existat nişte oameni simpli


Pe care-i chema: Mircea cel Bătrân, Ştefan cel Mare,
Sau mai simplu: ciobani şi plugari,
Cărora le plăcea să spună,
Seara, în jurul focului poezii
„Mioriţa” şi „Luceafărul” şi „Scrisoarea III”.
…………………………………………………………………………………..
Au mai existat şi nişte codri adânci
Şi un tânăr care vorbea cu ei,
Întrebându-i ce se tot leagănă fără vânt?

Acest tânăr cu ochi mari,


Cât istoria noastră,
Trecea bătut de gânduri
Din cartea cirilică în cartea vieţii,
Tot numărând plopii luminii, ai dreptăţii, ai iubirii,
Care îi ieşeau mereu fără soţ.

Au mai existat şi nişte tei,


Şi cei doi îndrăgostiţi
Care ştiau să le troienească toată floarea
Într-un sărut.
……………………………………………………………………
Şi pentru că toate acestea
Trebuiau să poarte un nume,
Un singur nume,
Li s-a spus Eminescu.

Prezentator I: Acest spectacol este închinat aniversării de 174 de ani de la


naşterea luceafărului literaturii noastre – Mihai Eminescu şi este conceput ca o
revistă orală.

Prezentator II: Vom poposi în miraculoasa şi minunata „Lume Eminescu”,


fiindcă „poetul şi-a muiat pana în eternitate pentru a aşterne gânduri îngemănate cu
dumnezeirea”.

Ambii:

Tu, Luceafăr, peste vremuri

Străluceşti fără de moarte!

Cântecul La steaua (videoaudiere)

Declamator:

Ciudată noapte simt că o să fie

și-o să trăznească în dicționar,

la noapte, în Moldova mijlocie,

se naște Eminescul nostru iar.


A fost sortit să vină-n cea mai dulce

și-n cea mai sfâșiată dintre țări,

pleca-vor toți ai zilei să se culce

și-l vor primi strămoșii lui călări.

Așa firesc se-ntâmplă nefirescul,

pământul nostru suferă adânc,

la Ipotești se naște Eminescu

și-n toată România mame plâng.

La noapte, dintr-un pântec și o slova,

se naște steaua celor ce-au tăcut,

îngenunchez, în fața ta, Moldovă,

și mâna mult lovită ți-o sărut.

De-atâtea ori, în vremuri, sfâșiată

ai fost, Moldovă, cum să spun nu pot,

dar Eminescu ce se naște, iată,

în Doina lui, o să cuprindă tot.


Ciudată noapte, noaptea noastră mare,

o noapte cum a fost la început,

și, de la Cernăuți și pân’ la Mare,

pâraiele se-aud plângând în Prut.

În el tresare trist Moldova toată,

toți frații-nstrăinați se regăsesc,

în el o inimă va ști să bată

acum și veșnic, dorul românesc.

În Voroneț s-a răsculat albastrul,

ca dintr-un cer fremătător de frați,

la noapte-n țară va urca un astru,

se naște El, Români, va închinați!

Declamator:

Din veac trecut, din strămoşeşti țărâne,

Din zbor fulgerător de meteor,

Spre zi de aztăzi şi spre zi de mâine

Răzbate glas adânc, răscolitor.

Poetul cântă tânăr ca lumina,

Poetul cântă zbuciumat și dulce,

În graiul meu, pentru poporul meu.

( D.Matcovschi)
Cântecul Colind pentru Eminescu (versuri A.Suceveanu, muzica şi interpret
M.Mocanu)

Fila I Ce-ţi doresc eu ţie, Dulce Românie.

Prezentator I: Născut în zodia lui Hristos, şi-a trecut destinul tot printr-o
continuă săptămână a patimilor, copiind involuntar destinul Ţării.

Poezia Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie.

Prezentator II: Iubirea de Patrie era pentru Eminescu un sentiment de cea mai
înaltă probă pentru fiecare om. Adevărata dragoste de patrie nu se declară prin
cuvinte, ci se adevereşte prin fapte. Acest model de comportament moral şi
sentiment profund este zugrăvit în Scrisoarea a III.

Înscenare: Scrisoarea III (fragment)

Fila II Popas în lirica eminesciană.

Prezentator I: Eminescu este poetul care le-a dorit oamenilor din toată inima o
mare fericire şi a încercat să le-o ofere în spaţiul operelor sale. De aceia, în orice
poezie lirică întâlnim o lume mică ce reflectă întreaga poveste a vieţii umane, care
este, în primul rând, o poveste a marii iubiri.

Prezentator II: Iubirea lui e acea azimă caldă pe care o împarte mamei, iubitei,
naturii. Lirica lui e acel buchet de poezii pururea proaspete, clătite în roua
diamantină a lunii, în răcoarea izvoarelor potopită de ninsoarea bălaie, armonitoare
a florilor de tei.

Deci, să poposim în lirica eminesciană.

Romanţa Seara pe deal – Adela Popescu


https://www.youtube.com/watch?v=f4QXsq7hcvk
Înscenare Replici (pe un fundal muzical)
M. Eminescu şi Veronica Micle stau la mese şi scriu scrisori. Pe mese ard
lumînări. Ei scriu cu pene.
Poetul

Tu eşti o undă, eu sunt o zare,

Eu sunt un ţărmur, tu eşti o mare,

Tu eşti o noapte, eu sunt o stea –

Iubita mea.

Iubita

Tu eşti o ziuă, eu sunt un soare,

Eu sunt un flutur, tu eşti o floare,

Eu sunt un templu, tu eşti un zeu –

Iubitul meu.

Tu eşti un rege, eu sunt regină,

Eu sunt un haos, tu o lumină,

Eu sunt o arpă muiată-n vânt –

Tu eşti un cânt.

Poetul

Tu eşti o frunte, eu sunt o stemă,

Eu sunt un geniu, tu o problemă,

Privesc în ochii-ţi să te ghicesc –

Şi te iubesc!
Iubita

Îţi par o noapte, îţi par o taină

Muiată-n pala a umbrei haină,

Îţi par un cântec sublim încet –

Iubit poet?

O, tot ce-i mistic, iubite barde,

În acest suflet ce ţie-ţi arde,

Nimic nu e, nimic al meu –

E tot al tău.

Prezentator I: „Îngerul blond” al lui Eminescu a fost Veronica Micle, o doamnă


frumoasă, cu părul lung şi bălai şi ochii albaştri. Zăpăcit de-a dreptul de imaginea
Veronicăi, Eminescu compune multe poeme de amor influenţate de chipul
frumoasei doamne.

Prezentator II:

Poetul a iubit şi-a pătimit

Ca un copil poetul a iubit

Femeie preafrumoasă a iubit

Şi-a pătimit, şi-n patimi a trăit.

Prezentator I: Cu un buchet din lirica de dragoste eminesciană vin următorii


declamatori.

Poeziile: Dorinţa, Floare albastră, Ce e amorul, Atât de fragedă ş.a.

Proza: Cezara (fragment)

Romanţa Pe lângă plopii fără soţ. Vocal – Gheorghe Sarac


https://www.youtube.com/watch?v=Dr9EDUZok1c
Prezentator II: Iubirea este una din cele mai dorite şi mai nobile idealuri ale
omului. Iubirea este tema marelui poem al poetului „Luceafărul”

Înscenare Luceafărul

Fila IV. Colind pentru Eminescu

Cântecul Dor de Eminescu. Adrian Paunescu (o piesa compusă si interpretată


de Alexandru Zarnescu)
https://www.youtube.com/watch?v=p1kVw5mWHSQ

Poezii: Eminescu (V. Romanciuc)

Mihai veni al şaptelea pe lume

Precum a şaptea vine duminica – Mihai.

În miez de iarnă, zi de înflorire:

Duminica în casă,

Duminica în ţară,

Duminica în grai.

……………………………………….

Copii frumoşi

De astăzi şi de mâine,

Să ţineţi înflorită duminica în grai.

Cu fiecare clipă

Trăită-n viaţa limbii

I-adăugăm o viaţă

Copilului Mihai.
Rege-al poeziei noastre,

Eminescu, poet sfânt,

Când Luceafărul răsare,

El revine pe pământ.

Eminescu va rămâne

Ca un înger păzitor

Al frumoasei limbi române

Ca un nimb nemuritor.

Luăm cu noi spre departe

Iubirea de dulcele plai,

Căci noi am numit plaiul ista –

Eminescu Mihai.

Declamatorii recită pe rând:

1. Eminescu – vers de dor

Pururea răscolitor.

2. Eminescu – codru des,

Plin de freamăt şi-nţeles.

3. Eminescu e un om
4. Eminescu e un pom.
5. Eminescu e un dor.
6. Eminescu-i un izvor!
7. Eminescu e o stea!
8. Eminescu-i Ţara mea.
9. Eminescu e un neam.
TOȚI: Eminescu-i tot ce am!

Piesa Eminescu, interpretată de Ion şi Doina Aldea-Teodorovici.

S-ar putea să vă placă și