TREBUIAU SĂ POARTE UN NUME...

,,Eminescu n-a existat.

A existat numai o țară frumoasă

La o margine de mare
Unde valurile fac noduri albe,
Ca o barbă nepieptănată de crai.
Și niște ape ca niște copaci curgători
În care luna își avea cuibar rotit.

Și, mai ales, au existat niște oameni simpli

Pe care-i chema: Mircea cel Bătrân,
Ștefan cel Mare,
Sau mai simplu: ciobani și plugari,
Cărora le plăcea să spună
Seara în jurul focului poezii-
,,Miorița” și ,,Luceafărul” și ,,Scrisoarea III”.
......................................................................
Au mai existat și niște codri adânci
Și un tânăr care vorbea cu ei,
Întrebându-i ce se tot leagănă fără vânt?

Acest tânăr cu ochi mari,

Cât istoria noastră,
Trecea bătut de gânduri
Din cartea chirilică în cartea vieții,
Tot numărând plopii luminii, ai dreptății, ai iubirii,
Care îi ieșeau mereu fără soț.

Au mai existat și niște tei,

Și cei doi îndrăgostiți
Care știau să le troienească toată floarea
Într-un sărut.

Și niște păsări ori niște nouri

Care tot colindau pe deasupra lor
Ca lungi și mișcătoare șesuri.

Și pentru că toate acestea

Trebuiau să poarte un nume,
Un singur nume,
Li s-a spus
Eminescu.”

Versurile lui Marin Sorescu par a surprinde cel mai bine esența creației eminesciene.
Înfruntând timpul, poeziile lui Mihai Eminescu rămân, pentru eternitate, un simbol al
genialității, cea mai frumoasă materializare a limbii române literare.
Nu întâmplător, data de 15 ianuarie a fost declarată Ziua Culturii Naționale. 170 de ani au
trecut din 1850, când cel care va deveni poetul nostru național a văzut lumina zilei.
 An de an acest moment este sărbătorit de toți cei care îi poartă în suflet poeziile, poezii ce
s-au identificat cu spiritualitatea românească.
Cu acest prilej, la Colegiului Andronic Motrescu Rădăuți s-a desfășurat un mic spectacol
în incinta Centrului de Documentare și Informare, spectacol coordonat de membrii Catedrei
de Limba și literatura română. Evenimentul a debutat cu o prelegere pe temă creației
eminesciene, susținută de către prof. dr. Ramona Agafiței, pasionat cercetător al operei lui
Mihai Eminescu. A urmat un recital de poezie în interpretarea elevilor din clasa a IX-a A
Filologie, a XI-a C Filologie, a XI-a A Științele naturii. Andreea Lungoci, o talentată
cântăreață din clasa a XI-a C, ne-a oferit interpretarea vocală a creațiilor De ce nu-mi vii și O,
rămâi. Davia Năstasă din clasa a XII-a C a realizat o expoziție de picturi cu tema Vis de
luceferi...
S-ar părea că previziunea lui Titu Maiorescu s-a împlinit: Pe cât se poate omenește
prevedea, literatura poetică română va începe secolul al XX-lea sub auspiciile geniului lui și
forma limbei naționale, care și-a găsit în poetul Eminescu cea mai frumoasă înfăptuire până
astăzi, va fi punctul de plecare pentru toată dezvoltarea viitoare a vestmântului cugetării
românești.

ESTERA PRELIPCEAN, CL. A XII-A C FILOLOGIE