Proiect educațional

Concurs de inteligență: Prin Literatură, spre Victorie!

Obiective de referință:
● Formarea culturii literar-artistice, prin studierea și promovarea creației poetului național Mihai
Eminescu;
● Dezvoltarea motivaţiilor, a atitudinilor şi a competenţelor artistice prin interiorizarea valorilor
literare/estetice/comunicative/culturale.
● Promovarea lecturii ca factor iminent în dezvoltarea intelectuală a tinerei generații, prin diverse
forme și modalități interactive.

Notă:
Această activitate educațională se recomandă a se desfășura în cadrul Săptămânii Limbii și literaturii
române.
La solicitare, activitatea poate fi condimentată cu 1-2 numere artistice.

Răsună cântecul Colind în interpretarea Mariei Mocanu, autorul versurilor – Arcadie Suceveanu.
Spectatorii se ridică în picioare, fiind binecuvântați de clipe înălțătoare din miez de ghenar și de aerul dalb de
colinde... Pe ecran se developează imagini eterne la dimensiunea Eminescu. Se poate de înscenat cum doi
copilași, costumați în port național, reaprind candela iubirii și nemuririi în fața portretului scriitorului, așezând
pios flori sau busuioc.
Cuvântul introductiv îi aparține profesorului de Limba și literatura română, care amintește de valoarea
enormă a creației eminesciene în toate timpurile, de actualitatea ei și de datoria fiecăruia de a-i adice un omagiu
de recunoștință poetului național Mihai Eminescu, studiindu-i coordonatele biografice și creația. Drept
confirmare este și concursul organizat, în cadrul căruia își vor testa cunoștințele teoretice în baza creației
marelui poet cei mai sârguincioși elevi ai claselor a VI-a/ a VII-a, (pot fi incluși și elevi din clasele mai mari, în
dependență de nivelul de inteligență și de sarcinile propuse) care au trecut preselecția la nivel de clasă.
Profesorul continuă: În 1949, în septembrie, la Paris, cu ocazia celor 124 de ani de la nașterea poetului
Mihai Eminescu, în articolul „124 ani de la adormire”, scris de un erudit scriitor român, acesta menționa
următoarele:
Cât timp va exista, undeva prin lume, un singur exemplar din poeziile lui Eminescu, identitatea
neamului nostru este salvată. Tot ce s-a creat după el poartă pecetea geniului sau măcar a limbii eminesciene.
Și, în continuarea discursului, scriitorul afirmă: Recitindu-l pe Eminescu, ne reîntoarcem, ca într-un dulce
somn, la noi acasă. (Acesta este citatul marcat.) Iar în final acest autor vine cu un îndemn pentru posteritate:
Întreg Universul nostru îl avem în câteva zeci de pagini. Păstrați-le bine, este tot ce ne-a mai rămas neîntinat
din apele, din cerul și din pământul nostru românesc.
Deci întrebarea la care vor răspunde concurenții din start este: Cui îi aparțin aceste judecăți de valoare?
Cine a afirmat: Recitindu-l pe Eminescu, ne reîntoarcem, ca într-un dulce somn, la noi acasă?
Profesorul prezintă juriul.
Pentru a începe concursul propriu-zis, profesorul invită în scenă participanții împreună cu moderatorul
concursului. Moderatorul salută toți spectatorii, le urează baftă concurenților, apoi rostește următoarele:
Pentru început, rog participanții să se echipeze cu câte o frunzuliță marcată cu un număr simbolic, care îi
va personaliza și, sper, să le poarte noroc. Regulile jocului le sunt cunoscute de elevi. Dar le voi anunța la
momentul oportun pentru spectatori. Apropo, rog elevii prezenți în sală să nu șoptească răspunsul, căci se va
considera invalid, dar să fie foarte atenți la cele ce se vor discuta în scenă, căci va fi oferit un premiu pentru cel
mai fidel ascultător, de aceea contează mult să însușiți orice răspuns corect, citat sau replică.

Începem Runda I cu genericul Caleidoscopul de imagini.

Fiecare elev se va prezenta conform unor criterii prestabilite, își va spune ipoteza vizavi de afirmațiile
anterioare, apoi fiecare, pe rând, va identifica două imagini.
Prima imagine include personalități clasice sau contemporane care au avut tangențe de viață și de creație
cu Mihai Eminescu sau cu opera d-lui. Fiecare concurent va trebui să recunoască personalitatea și să se
exprime, printr-o afirmație, despre conexiunea directă sau indirectă cu personalitatea eminesciană.
Cea de-a doua imagine e direct orientată spre viața poetului.
Pentru a evita diverse coincidențe și suspiciuni, prezentarea concurenților va fi aleatorie, dictată de
sunetul melodic al genericului.
Deci START JOC!
Elevii, uniți în cerc, vociferează: ÎNCEPEM! Apoi se deplasează conform acelor ceasornicului. Răsună
fundalul melodic. Cel care a rămas plasat la mijloc trece în centru și se prezintă.

Concurentul cu numărul Z (Fiecare participant se prezintă: spune numele, clasa, scriitorul sau opera
preferată și o maximă/ motto ce-i definește devenirea. După ce se prezintă, moderatoarea întreabă, mai întâi:
Cine consideri că este autorul afirmației: Recitindu-l pe Eminescu, ne reîntoarcem, ca într-un dulce somn, la
noi acasă? Elevul își spune ipoteza.
Moderatorul rămâne neutru, fără a confirma dacă elevul a răspuns corect sau ba. Răspunsul îl va
anunța după ce toți concurenții vor răspunde la prima rundă.
Pe ecran se prezintă câte două imagini, raportate la personalitatea eminesciană. Prima vizează o
personalitate, pe care o va prezenta prin două idei temeinice, iar cea de-a doua se raportează direct la viața și
destinul poetului.Sunt inserate și unele cântece, pe care elevii, în prealabil, le audiază (un pasaj).
(La dorința profesorului, imaginile pot fi modificate). Exemple propuse:
1. Ion Creangă: (1937-1889) cel mai mare povestitor român, autorul Amintirilor din copilărie și al multor
povești remarcabile; a fost unul dintre cei mai apropiați prieteni ai lui M. Eminescu, care și-a scris opera
la îndemnul lui Eminescu.
2. Casa memorială Mihai Eminescu din Ipotești.

1. Veronica Micle: poetă și scriitoare româncă a secolului al XIX-lea, născută la 22 aprilie 1850. A fost
muza poetului, dragostea cea mai mare a lui Mihai Eminescu.
2. Părinții lui Mihai Eminescu: căminarul Gheorghe Eminovici și Raluca Jurașcu, căreia Eminescu i-a
dedicat poezia „O, mamă...”

1. Sofia Rotaru, artistă a poporului din Moldova și Ucraina, cântăreață pop, născută în raionul Noua
Suliță, Bucovina, în 1947; interpretează cântecul O, rămâi..., versuri – M. Eminescu, muzica – Anatol
Chiriac.
2. Mormântul lui Mihai Eminescu din cimitirul Bellu/ sau Șerban Vodă din București.

1. Ion Luca Caragiale, cel mai mare dramaturg român ( 1852-1912), consacrat în special prin piesa O
scrisoare pierdută; a fost un prieten devotat al lui Mihai Eminescu, ambii frecventând spectacolele
unchiului său Iorgu Caragiale.
 2. Teiul din Grădina/ parcul Copou din Iași, asociat istoric cu poetul Eminescu, are aproximativ 500 de ani,
aici dându-și întâlniri Eminescu și Veronica Micle.

1. Grigore Vieru, poet român din Republica Moldova, născut în 1935, în satul Pererîta r-nul Briceni, cel
mai mare cântăreț al mamei și al copilăriei, care a fost victima unui accident rutier, de la nașterea căruia
la 14 februarie 2018 se împlinesc 83 de ani; a scris poezia-testament Legământ, dedicată poetului Mihai
Eminescu.
2. Prima și unica ediție de versuri ale lui Mihai Eminescu, apărută în timpul vieții poetului, sub îngrijirea
lui Titu Maiorescu, personalitate notorie a secolului al XIX-lea. Acest volum a fost reeditat în Republica
Moldova în 1990.

1. Ștefan Petrachi, interpret contemporan de muzică ușoară și artist emerit din Republica Moldova,
născut în 1949, Vânători, Nisporeni, una dintre cele mai răsunătoare voci; a interpretat cântece pe
versurile lui Eminescu: Ce te legeni.., De-aș avea.
2. Cele patru fotografii ale lui Eminescu efectuate în timpul vieții poetului: la vârsta de 19 ani (Viena), la
28 de ani, la 35 și 37 de ani.

1. George Călinescu, scriitor și critic literar român (1899-1965), personalitate enciclopedică a culturii și
literaturii române prin opera Istoria literaturii române de la origini pînă în prezent; primul care a
cercetat în profunzime coordonatele biografice și de creație ale poetului, publicând remarcabila operă
Viața și opera lui Mihai Eminescu.
2. Linogravura Mihai Eminescu, al pictorului moldovean Aurel David, care, la 30 de ani, creează chipul
lui Eminescu în formă de arbore-tei, simbolizând destinul zbuciumat al acestuia.

1. Eugen Doga, născut în 1937, în satul Mocra, r-nul Rîbnița, renumit compozitor român din R Moldova,
autorul celebrului vals din filmul artistic Tandra și dulcea mea fiară; a compus melodii pentru filmul în
desen animat Maria-Mirabela ș.a.; are tangență cu opera lui Eminescu prin faptul că a compus coloana
sonoră la filmul Luceafărul, regizat de Emil Loteanu în 1986.
2. Bustul lui Eminescu de pe Aleea Clasicilor din Chișinău, sculptat de Lazăr Dubinovschi, în 1957.

1. Ion și Doina Aldea –Teodorovici, interpreți consacrați de muzică ușoară din R Moldova, care au luptat
prin cântec pentru Unire, Tricolor și Limba română, în anii de renaștere națională de la 1989, 1991; au
interpretat cântecul Eminescu, versuri Grigore Vieru, unind poporul prin cultură.
2. Diverse imagini ale semnăturii/ autografului lui Mihai Eminescu, selectate din manuscrisele sale.

Urmează Runda a II-a, Trei culori, cu genericul Să îmbrățișăm Măiastra-i Carte. Obiectivul probei constă
în cunoașterea creațiilor lirice ale poetului Mihai Eminescu, evident nu întreaga operă, ci cât le permite nivelul
de vârstă. Elevii ce au depășit prima barieră vor colecta câte trei frunzulițe de tei. Această probă va fi câștigată
de primii trei concurenți care vor recunoaște opera/ poezia de unde e selectat citatul.
Deci atenție, căci contează foarte mult reacția (cine va ridica primul mâna). Dacă primul răspuns este greșit,
dreptul de a răspunde i se oferă celui care a reacționat al doilea.
Întrebarea este unică pentru toți și aceeași la toate citatele: Din ce operă/ poezie este desprins acest
fragment/citat? În continuare se citește doar pasajul, fără a mai pune întrebarea.
(Se propun creații lirice la tema: natura și dragostea).
 Mulțumim participanților care au ajuns până la această etapă. Fiecare va primi la final câte o diplomă de
participare. Vă dorim succese la alte ediții și competiții școlare. La mai mult și la mai mare! Rog să luați loc în
sală pentru a urmări mai departe prestanța concurenților rămași în joc. Să-i încurajăm cu aplauze!

Să pășim cu dreptul în următoarea rundă (cea de-a III-a): Adevărat sau Fals, având genericul Lângă
Teiul vechi și sfânt.
Fiecare răspuns corect se echivalează cu un punct. Invităm în față ... (pe scaun)
Primul concurent:
1. Mihai Eminescu a învățat la Cernăuți, clasele a III-a și a IV-a, între anii 1858 – 1860. Adevărat
2. Copacul cel mai des cântat în creația lui Eminescu este stejarul. (corect: teiul) Fals
3. Mihai Eminescu a scris un dicționar de antonime. (corect: de rime, a mai lucrat la un dicționar al limbii
sanscrite) Fals.
4. Mormântul lui Mihai Eminescu se află în cimitirul Bellu din București. Adevărat
5. Autorul citatului despre Eminescu este regizorul și scriitorul Emil Loteanu: Ești grai din graiul mamei,
tărie din tăria buneilor noștri, furtună de primăvară pe care o sorbim cu nesaț din anii prunciei amețiți,
ca mai apoi să hălăduim prin lumea stelelor. Adevărat

Concurentul al II-lea
1. Nașul literar al lui Mihai Eminescu a fost Titu Maiorescu. (corect: Iosif Vulcan, redactorul revistei
Familia, care-i modifică numele din Eminovici în Eminescu) Fals
2. Eminescu și-a făcut studiile universitare la Viena între anii 1889-1872 și Berlin între anii 1872-1874.
Adevărat
3. Ion Luca Caragiale i-a compus cel mai frumos portret literar: Era o frumusețe! O figură clasică încadrată
de niște plete mari negre: o frunte înaltă și senină, niște ochi mari – la aceste ferestre ale sufletului se
vedea că cineva este înăuntru; un zâmbet blând și adânc melancolic. Avea aerul unui sfânt tânăr coborât
dintr-o veche icoană, un copil predestinat durerii, pe chipul căruia se vedea scrisul unor chinuri
viitoare”. Adevărat
4. Cea mai iubită culoare a lui Eminescu atestată în opere este verdele. (corect: albastrul, ce semnifică
setea de absolut) Fals
5. Una din temele importante atestată în creațiile lirice este natura și dragostea. Adevărat

Concurentul al III-lea
1. Mihai Eminescu cunoștea la perfecție limbile germană și franceză. Adevărat
2. În poezia Epigonii Mihai Eminescu i-a dedicat lui Ion Creangă următoarele versuri:
Ș-acel rege-al poeziei, veșnic tânăr și ferice
Ce din frunze îţi doineşte,
Ce cu fluierul îţi zice,
Ce cu basmul povesteşte... (corect: aceste versuri uimitoare sunt dedicate bardului de la Mircești, Vasile
Alecsandri) Fals
3. Grigore Vieru a afirmat despre Eminescu: Descoperindu-l pe El, mi-am descoperit sufletul. Adevărat
4. Autorul bustului lui Mihai Eminescu de pe Aleea Clasicilor din parcul Ștefan cel Mare din Chișinău este
Aurel David. (corect: Lazăr Dubinovschi, sculptor renumit din Republica Moldova, 1910-1082) Fals
5. Opera lui Mihai Eminescu este tradusă în peste 20 de limbi. Adevărat

S-a încheiat runda a III-a. În etapa a patra vor merge... (se numesc concurenții învingători).
 Începe runda a IV-a, Duelul, având genericul Pomul vieții spirituale – Mihai Eminescu. Fiecare
concurent, pe rând, va trebui să răspundă la întrebări ce vizează, în deosebi, aspectul biografic și de creație al
scriitorului.
Întrebările sunt selectate din cartea „Victorine literare”.

Prin cunoștințe – spre Victorie! Învingătorul concursului de astăzi este... Te rog să te apropii și să ne dezvălui
emoțiile pe care le trăiești la moment. (Se oferă cuvânt elevului învingător).

Ai câștigat diploma de onoare și o carte. Noi îți propunem să te manifești frumos și în etapa finală: Superjocul.
De acord?
Te rog să extragi un plic, în care se conține o întrebare din partea profesorilor de limba și literatura română din
liceu.
(Elevul extrage plicul și citește întrebarea). Răspunsul corect îl confirmă profesorii.
Felicitări pentru învingător. Este rugat să-și încununeze succesul cu recitarea unei poezii din creația poetului
Mihai Eminescu.
Învităm în scenă toți participanții concursului de astăzi pentru a le mulțumi pentru cutezanță și a le oferi
diplomele de merit.
Urmează întrebarea promisă pentru ascultătorii fideli:
Rostiți afirmația despre Eminescu care a fost citată mai des în prima rundă, autor Mircea Eliade.
Răspunsul corect:Recitindu-l pe Eminescu, ne reîntoarcem, ca într-un dulce somn, la noi acasă. Elevul ce a
răspuns corect se premiază.
Acum a sosit momentul optim de a le oferi cuvânt profesorilor noștri care astăzi s-au manifestat în postura de
jurați.
(Vorbesc unii membri ai juriului)

Finalul: Urcați treptele Cunoașterii, pentru a vă identifica forța spirituală și a vă contura personalitatea. Nu
încetați să perseverați. Fiți siguri: veți reuși! Vom reuși împreună! Vă mulțumesc tuturor. O zi frumoasă în
continuare.
Autor de scenariu: Dvornic Liubovi,
profesoară de limba și literatura română în Liceul Teoretic „Alexandru Donici”, Peresecina, r-nul Orhei,
grad didactic II.