Activitatea extrașcolară cu genericul

„Sărut femeie mâina ta ”

Clasa VIII-a „F”, „ A”, „B”

Diriginți: Ariadna Mazniuc, Florea Aliona, Țurcan Galina

Obiective:
 Familiarizarea elevilor cu poezii și cântece ale poeților și compozitorilor
moldoveni
 Altoirea dragostei față de ființa ce mai dragă , mama
 Manifestrare interesului față de creația populară literară :
Decorul
Pe peretele central este scris cu litere mari colorate de tipar genericul sărbătorii
„Sărut femeie mâina ta ”. În jur sunt atârnate floricele. Pe pereți sunt aranjate
fotografii ale copiilor împreună cu mama. Jos pe un covor sunt aranjate flori vii.
Desfășurarea
Elevii sunt îmbrăcați în haine de sărbătoare. În mâni au cîte un mărțișor pentru
mame și câte o floare
Muzică, interpretare Ion Aldea Teodorovici (înregistrare)

I moderator:
Și cât va fi pământul călător,
Prin secole, prin stele și prin datină,
Măicuță tu vei rămânea un dor,
O liniște, o Patrie, o patimă.

II moderator:
Și cât va fi pământul dăruit
Cu vraja și fiorul primăverilor,
Te vom cânta șoptit, neobosit,
Ca pe o taină, cea a învierilor...

I moderator:
Și cât o fi pe-aici pe undeva,
Din miez de glii să bată reci izvoarele,
În prag de casă te vom aștepta,
Cu chipul tău ne va răsare soarele.
 II moderator:
Și cât o fi și va întineri
În miez de iarnă ramura de cetină,
De moarte noi vom ști a te păzi –
IUBITA, MAICA, SORA ȘI PRIETENA
(D. Matcovschi)

Răsună cântecul „ Focul din vatră”, și recital oferit cu drag de clasa VIII-a „A”

Un declamator:
Universul se pune în acord perfect cu sine însuși pentru a elogia, pentru a pune
în lumină și a esențializa FEMEIA – făptură unică și irepetabilă, izvor primordial de
viață și frumusețe.
De fapt, primăvara ar trebui să înceapă cu o săptămână mai târziu, nu la întâi, ci
la opt martie. Atunci ea începe cu adevărat. Căci femeia e cea care ne face viața
Primăvară. Vorba poetului:
Căci tu înseninezi mereu
Viața sufletului meu...
Ea, draga, scumpa, gingașa, înțeleapta...FEMEIA – Mamă l-a năcut pe Homer,
l-a crescut pe Rafael, l-a iubit pe Eminescu, l-a așteptat pe Gagarin din primul său
zbor astral.
Simbolul mamei ne leagă de acela al mânii și al pământului, al gliei și chiar al
Mariei, maicii Domnului, în sensul că toate sunt matrice ale vieții. Ea e asemenea unei
zeități care tutelează universul copilăriei, devenind un simbol al acestei lumi.
Numele Ei rămâne a fi Ana, Maria, Elena... a căror frumusețe celestă o
depășește pe cea terestră. Această divină revelație a dat lumii pe Mona Liza, pe
Madonna Sixtină, pe„Sfânta femeie Beatrice” precum sub crucea răstignirii pe
pururea Fecioara Venus și Vestă. Ea s-a zidit de vie la temelia Mănăstirii Argeșului,
cu glasul Mumei lui Ștefan cel Mare, îmbărbătând Apărătorul de Țară cu neasemuitul
cuvânt de lumină,de la verbul de leagăn, pe tot drumul trăirii fiind nouă reazăm și
scut, și călăuză, stea fără de stingere. Ea, dătătoare de vieți și născătoare de frumuseți,
ne-a dăruit lumii spre a o cunoaște.
Primiți mărțișoarele noastre poetice și muzicale, mărțișoarele dragostei și
dorului....

Moderatorul:
Dăruiți-le mamelor, fiecare
Zâmbet și soare!
Dăruți-le mamelor câmpul cu flori
Și cerul siniliu în zori:
 Dăruiți-le mamelor versuri frumoase
Și copilării cu jocuri zgomotoase!
...Dar toate acestea nu-s de-ajuns,
Dacă alături n-ați pus
Cu toții, fiecare-
Dragostea voastră,
Dragostea Mare!

Moderatorul:
Cum e chipul mamei tale,
Cum o vezi în vis!
Zâmbetul iubirii sale
Cum ți l-ai descris?

Spune dar cât valorează

Petru tine-o mamă,
Când tăcută ea lucrează
Fără a ține seama?
(B. Catană)

Răsună cântecul „Dragoste de fetișoară” interpretată de anasamblul folcloric

„Dor doruleț” , conducător Albu Andrei

Declamator:
Sărbătoarea de 8 Martie i-a inspirat pe copii să le dedice mamelor rânduri pine
de tandrețe, să le adune portretul tânăr, asemuindu-le cu natura perenă:
Ca să poată astfel urca munții bunătății umane, cea dintâi datorie omenesacă
suoremă și maternă. Versurile lor timide vin să-și așeze seninătatea pe
Chipul mamei drag și sfânt
Ce luminează pe pământ...

Declamator:
Așa e mama și a fost bunica,
Așa suntem,femei între femei...
Fără nimic și nu-nsemnăm nimica,
Doar niște ELE ce-i slujesc pe EI...

Suntem veriga firului de ață

Din fiecare lanț făcut din doi,
Egreu cu noi, femeile în viață,
Dar e și imposibil fără noi...
 Ei, neglijenți, pe cât sunt ele calme,
Și încurcând ce ele limpezesc,
Ei – numai tălpi și ele numai palme,
Acesta e destinul femeiesc.

În fond, ce fac femeile în lume?

Nimic măreț, nimic împunător,
Schimbându-și după ei și drum și nume,
Pun lucrurile doar la locul lr...

Cu-atâția pași cât au făcut prin casă

Și pentru care nici o plată cer,
De-ar fi pornit pe-o cale glorioasă,
Ar fi ajuns și dincolo de cer!

Ei fac ce fac, și tot ce fac se vede,

Când strică EI, repară ELE tot,
Și deaceea nimeni nu le crede,
Când calm îmbătrânesc... și nu mai pot!

Așa e mama și a fost bunica,

Așa și eu larândul meu voi fi...
Ce fac în fond femeile?! – Nimica...
Decât curat și uneori...copii!
(A.Păunescu „Femeie ești...”)

Răsună cântecul „Tu es tout ma vie maman” interpretată de clasa VIII-a F

II Moderator:
Fără FEMEIA – ZEIȚĂ viața ar fi o noțiune abstractă. N-ar avea pentru cine să-
și desfacă petalele florile pământului, bărbații n-ar avea pentru cine culege de pe cer
stelele....
Să sperăm că se va găsi un Făt – Frumos, venit nu de pe tărâmuri de basm, ci
dintre noi, care să vină nu cu un braț de flori, ci cu un buchet de legi vrednice ș bune,
care să te apere, să—ți permită să fii nestingherită MAMĂ... FEMEIE....
Noi vă promitem că toate acestea se vor întâmpla cât mai repede. Peste câțiva
ani vom fi bărbați adevărați.
Contați pe noi!

Până atunci luați aminte la „Decalogul poetic pentru Mama”

 1 elev declamator:
1.ODIHNA scumpă –a mamei
Să n-o lăsăm prădării,
Nici vaietele toamnei
Peste aei tăcere.

2.SURÂSUL blând al mamei

Răsară-n geana serii
Precum un câmp ce-l semeni
Cu-a ei în veci veghere.

3.Și VORBA dulce-a mamei,

Ca frunza dezmierdării,
Să murmure din ramuri
Cu tinerețea verii.

4. VEȘMÂNTUL alb al mamei,

Cu flori tivească ceruri
Și codrii de aramă
Să-i fiescut de geruri...

5. Iar GÂNDURILE mamei,

Ca necuprinsul mării,
În holda grea de oammeni
S-aprindăsteavederii.
2 elev declamator :
6.Și PASUL lin al mamei,
Prin iarbă de-ntuneric
Să ungă-n suflet rana
Cu muzică de sfere

7. OBRAZUL cald al mamei

Ne vină din vecie,
Cu fapta ei de-o seamă
Cu-a ei lumină vie...
8..Și BRAȚUL drept al mamei
La inimă ne țină,
Sub raza din năframă,
Sub fruntea e se-nnclină
 9.ÎNȚELEPCIUNEA mamei
A toate dătătoare,
Adune must de poamă,
Lung susur de izvoare.

10. Cel GLAS de taină-al mamei,

Cu aierea-i sfântă,
Coboare-n roua palmei,
În dorul ce cuvântă.
(Ag. Roșca)

Declamator:
„O, mamă dulce ,,mamă...” repetăm în fiecare prag de primăvară pe lungi
poteci de dor și de visare.
În dulcele stil clasic, această repetare răsună ca un imn, ca un copleșitor respect
și nețărmuită dragoste pentru acea care ne-a stat de veghe la leagăn, care ne-a luminat
și continuă să ne călăuzească și să ne lumineze cărările destinului, bătăile inimii,
temperatura respirației noastre aici pe pământ. Ocrotitoare a tuturor bucuriilor lumii,
de strajă zi și noapte la hotarele dintre durere și sănătate, purtând grijile permanente
ale casei și ale silabelor din graiul matern, EA, MĂICUȚA noastră de totdeauna, n-a
lăsat să crească buruiana pe cărarea ce duce spre lanul dat în spic...

Declamator:
Ne-nchinăm până la pământ pentru viața ce ne-ați dat-o, pentru LUMINA pe
care ne-ați cedat-o ca pe o lumânare tremurătoare în Sfinte ALTARE, fiecare zi
dorind să-ți fie o DUMINICĂ MARE ...înălțătoare...nemuritoare...
Frumoaselor, duioaselor, iubitelor... exclamăm alături de vocea tandră, pururi
îndrăgostită a poetului.
..Auziți?!... Șoptește în preajmă, de-o veșnicie corul bărbătesc:

Declamație în cor al moderatorilor:

Voi, veșnice izvoare ale vieții,
Cu prospețimi de gingași ghiocei,
Cu voiciunea zveltă-a tinereții,-
Slăvite pururi fiți, FEMEI...FEMEI....

Acum vă aducem un decalog poetic despre PACE oferit cu drag de clasa VIII-a
B

Răsună cântecul „Lalele”

Sub cîntecul „LALELE” se oferă flori domnelor profesoare din sală.