Probe experimentale pentru evaluarea vorbirii copilului la intrarea n coal

A. Probe pentru sesizarea defectelor de pronunie i auz, cu aplicare individual 1. Joc - "Ce se aude?" Scop: dezvoltarea capacitii de analiz senzorial auditiv i de concentrare asupra unui obiectiv precis. Material: clopotel, carte, creion, chei, cutie de chibrituri, muzicuta. Desfasurare: n clasa este liniste perfecta, copiii stau cu capul culcat pe banci ascultnd cu atentie marit 22322w2212w a sunetele produse cu ajutorul obiectelor enumerate mai sus (miscarea unei legaturi de chei, batai cu creionul n catedra, zgomotul facut de miscarea unei cutii de chibrituri etc.) Dupa fiecare zgomot se cere elevului solicitat sa ia pozitia corespunzatoare n banca si sa spuna ce sunet au auzit. 2. Joc - "Repetam propozitii" Scop: dezvoltarea capacitatii de memorare si redare a unor propozitii; exersarea auzului fonematic. Desfasurare: nvatatorul enunta propozitiile, iar copilul, n mod individual, va repeta ce a auzit. Exemple de propozitii: Liviu merge la joaca. Floarea creste n gradina. Ionel creste iepuri. Lupul flamnd fuge dupa o caprioara. Ursul si vra coada n lacul nghetat. Mioara pleaca n excursie cu fratiorul ei 3. Pentru corectarea defectelor de pronuntie am folosit poezii scurte si cunoscute: " Rica nu stia sa zica "Eu ma joc Ru, ratusca, ramurica, n cojoc Dar de cnd baiatu'nvata Dar deodata aud: poc! Poezia despre rata Mi s-a rupt cojocul, Rica a'nvatat sa zica Se vede mijlocul!" Ru, ratusca, ramurica." iar cu ajutorul oglinzii si a unor desene schematice care indica pozitia corecta a gurii si a limbii i-am nvatat sa exprime corect sunetele n cuvinte. Evaluare Se noteaza greselile si se clasifica n: - greseli de pronuntie corectibile n scoala - greseli de pronuntie care necesita interventie logopedica. B. Probe pentru cunoasterea vrstei psihologice a limbajului 1. Proba proprietatilor contradictorii Scop: precizarea si activizarea vocabularului privind unele adjective cu sens contrar. Material: imagini cu obiecte care au proprietati contradictorii. a) O ciuperca mare si o ciuperca mica. b) O linie lunga si o linie scurta.

c) O carte groasa si o carte subtire. d) Un om tnar si un om batrn. e) Un copil vesel si un copil trist. f) O rochita curata si o rochita murdara. g) Un pahar plin si un pahar gol. h) O floare necolorata si o floare colorata. i) Un cub si multe cuburi. j) O fereastra nchisa si o fereastra deschisa. Desfasurare: Faza I: se prezinta copilului imaginile dupa modelul:" Aceasta este o ciuperca mare" (se arata imaginea), iar aceasta este o ciuperca .....(copilul trebuie sa spuna adjectivul cu sens opus). Faza II: se reia proba invers: "Aceasta este o ciuperca mica " (se arata imaginea), iar aceasta este o ciuperca ........ (copilul trebuie sa spuna adjectivul cu sens opus). Evaluare: La ambele faze se acorda un punct pentru fiecare raspuns corect, iar ulterior se va face media acestora. Avnd n vedere maturitatea scolara, punctajul minimeste de 6 puncte. 2. Proba denumirii a zece culori Scop: recunoasterea culorilor. Material: jetoane colorate diferit. Desfasurare: se prezinta copilului jetoane cu urmatoarele culori: rosu, verde, negru, roz, alb, violet, gri, maro, galben, albastru. Sarcina copilului este de a denumi culorile. Evaluare: Raspunsurile corecte se noteaza cu cte 1 punct, apoi se nsumeaza punctele. Avnd n vedere maturitatea scolara, punctajul minim este de 5 puncte. 3. Proba de autocunoastere: Scop: dezvoltarea capacitatii de autocunoastere; valorificarea cunostintelor dobndite cu privire la: nume, vrsta, domiciliu, anotimpuri, zilele saptamnii, ocupatiile parintilor, jocuri preferate etc. Desfasurare: se pun urmatoarele ntrebari fiecarui elev n parte: "Cum te numesti?" "Cti ani ai?" "Unde locuiesti?" "n ce anotimp suntem?" "Ce zi este astazi?" "Ce ocupatie are mama ta/tatal tau?" "Cu ce ti place sa te joci?" Evaluare: Copiii care au numai cunostinte sumare, empirice, insuficiente (de exemplu: nu cunosc denumirea strazii, numarul casei, numele anotimpului, a zilei, iar despre ocupatiile parintilor formuleaza propozitii de tipul: "Lucreaza mult...", "Se ntlneste cu oameni...", "E patroana...", "Lucreaza ntr-o cladire mare..." etc.) nu au ajuns la nivelul maturitatii scolare sau nu au dobndit cunostintele necesare unui elev la intrarea n scoala. C. Probe pentru investigarea memoriei 1. Investigarea memoriei de scurta durata Scop: dezvoltarea capacitatii de memorare si a rapiditatii n gndire, precum si redarea verbala a ceea ce au memorat.

Material: cartonase cu imagini clasificate pe diverse categorii. Desfasurare: se prezinta copilului 16 cartonase cu imagini a urmatoarelor obiecte: - 3 imagini cu obiecte de ncaltaminte (ghete, pantofi, sandale); - 5 imagini cu obiecte de mbracaminte (fusta, fular, bluza, rochita, sapca); - 3 imagini cu obiecte de igiena corporala (periuta de dinti, sapun, sampon); - 5 obiecte folosite la masa (farfurie, lingura, furculita, pahar, servetel); Se prezinta copilului imaginile, pe care le denumeste. Se aduna cartonasele, apoi i se cere sa denumeasca ce a vazut. Evaluare: Copiii care au retinut sub 50 % (mai putin de 8 imagini) au o memorie de nivel submediu. Copiii care au retinut ntre 50-75% (8-12 imagini) au o memorie de nivel mediu. Copiii care au retinut mai mult de 75% (13-16 imagini) au o memorie de nivel supramediu. 2. Investigarea memoriei de lunga durata Se foloseste suportul vizual de la proba anterioara. La 8-10 minute de la terminarea primei testari, se prezinta din nou imaginile si se denumesc. Copiii sunt atentionati sa retina denumirile obiectelor. A doua zi, copiii sunt ntrebati individual daca pot numi obiectele vazute cu o zi nainte. Evaluare: se noteaza rezultatele ca la proba anterioara. 3. Proba pentru investigarea memoriei auditive Se administraza aceeasi proba ca la investigarea memoriei vizuale, fara suport vizual, numai prin enumerare orala. Evaluare: Se noteaza rezultatele ca la proba anterioara. D. Proba pentru investigarea spiritului critic Scop: dezvoltarea capacitatii de diferentiere a faptelor reale de cele ireale; dezvoltarea operatiilor gndirii. Material: cartonase cu diverse enunturi, care contin elemente ireale. Desfasurare: se spun copilului 2 enunturi, care contin elemente ireale. Exemple: "Un om a plecat de acasa si a lasat bastonul la usa sa supravegheze casa. Cnd cineva s-a apropiat de casa, bastonul a nceput sa latre." *** "Ionel si-a parcat vaporul n fata casei. A doua zi nu a putut sa plece deoarece avea pana la crma." *** "Prima mea masina era un cal cu aripi. L-am lasat sa pasca si i s-a stricat motorul." Evaluare: Se urmareste mimica si reactiile copilului, se ntreaba ce parere are despre cele auzite. La aceasta vrsta copiii remarca cu usurinta elementele ireale, fapt care demonstreaza formarea atitudinii critice. n cazul n care, n jurul vrstei de 6 ani, copilul accepta irealul fara nici un fel de opozitie, poate nsemna tardivitate n dezvoltarea operatiilor gndirii.