Referat nr. 3 – Succesul şi eşecul şcolar. Factorii determinativi.

Anticiparea şi prevenirea eşecului şcolar

Problema insuccesului şi a succesului şcolar i-a preocupat pe mulţi dascăli, părinţi,

dar şi pe unii elevi. . Este necesar să cunoaştem unele elemente care manifestă un rol
important în realizarea progreselor în rândul elevilor. În consecinţă, este necesar să se
cunoască factorii principali în determinarea succesului / eşecului şcolar ,rolul
profesorilor, modul în care ne raportăm la propria persoană şi valoarea pe care şi-o dă
individul lui însuşi.
Interesul părinţilor şi al cadrelor didactice este acela de a-l forma pe copil, de a
urma o traiectorie. Faptul că un copil este caracterizat ca fiind un elev bun sau slab,
succesul sau insuccesul la examen influenţează poziţia acestuia în familie, în grupul de
prieteni, prestigiul familiei, percepţia socială, dar şi calitatea educaţiei în familie. Este
bine de ştiut că între insucces şi succes exisă o relaţie dinamică, dialectică şi complexă.

Conceptul de *succes școlar*

Succesul se poate atinge în mai multe domenii: şcolar, profesional, ştiinţific, artistic, militar etc. şi se manifestă prin
rezultate maxime la examene, concursuri, olimpiade, festivaluri si presupune obligatoriu conduita scopului, cunoaşterea de
sine, conştientizarea forţelor, mobilizarea în depăşirea obstacolelor, perseverenţa in depăşirea lor. Lupta cu sine, conflictele
interioare, invingerea propriilor limite fac parte din lupta pentru succes. In spatele succesului şcolar se află renunţări la
activităţi plăcute, neliniştea si teama de nereuşită, spectrul eşecului.

Succesul este determinat de anumiţi factori:

1. Factorii biologici se referă la starea sănătăţii organismului, la anumite deficienţe ale analizatorilor, la echilibrul
endocrin la boli organice, tulburări nervoase şi dezvoltare fizică;
2. Factorii psihologici includ procesele psihice (cognitive,
afective, volitive), însuşirile psihice (temperament,
aptitudini, interese), fenomene psihice (atenţia, limbajul),
nivelul de inteligenţă şi de aspiraţie, atitudinea faţă de
muncă, voinţa de a învăţa;
3. Factorii pedagogici se referă la stilul didactic al profesroului,
eficienţa metodelor de predare-învăţare şi evaluare,
proiectarea şi realizarea situaţiilor de învăţământ,
organizarea procesului de învăţare etc;
4. Factorii socio-culturali sunt mediul psiho-socio-cultural,
familial şi grupul de prieteni al copilului;
5. Factorii stresanţi de natură fizică (zgomotul, aer poluat, frig,
iluminarea insuficientă, umezeală), de natură fiziologică
(boli organice, subnutriţie, somn insuficient), de natură psihosocială (supraîncărcarea, lipsa de antrenament de
învăţare).

Conceptul de *insucces școlar*

Se reflectă in randamentul deficitar al invăţării, sub nivelul cerinţelor şi obiectivelor şi, uneori sub nivelul propriilor
capacităţi. se manifestă sub două aspecte:

 rămânerea în urmă la învăţătură sau retardul şcolar : se manifestă prin incapacitatea temporară de a face faţă
activitatilor şcolare, incapacitatea sau refuzul de a invăţa de a nu avea rezultate in concordanţă cu capacităţile.
- poate fi : de scurtă durată, explicat prin dificultăţi temporare - oboseală, stare de boală, după vacanţă, evenimente
stresante din viaţa intima sau de familie -> sunt şanse mari de redresare.
de lungă durată, cu şanse reduse de redresare, cu eforturi mari din partea elevului şi a celor ce vor să-l
ajute (se apropie de o forma a eşecului).
  eşecul şcolar sub două forme :
- forma severă a insuccesului şcolar
- se manifestă prin abandon şi prin repetenţie( aceasta este o sancţiune a neindeplinirii obligaţiilor școlare).

Insuccesul şcolar, cu toate formele lui de manifestare, reprezintă ansamblul pierderilor şcolare ale căror efecte se
repercutează negativ asupra integrării sociale şi profesionale şi asupra relaţiilor de convieţuire cu semenii.

Insuccesul este determinat de anumiţi factori:

1. Factorii individuali
Aici ne referim la inteligenţa copilului ce determină insuccesul şcolar. În cazuri de deficienţă mintală vorbim de un
insucces şcolar deoarece acel copil are un grad redus de capacitate psihică, poate avea amunite dereglări ale
mecanismenlor de adaptare a individului la condiţiile de mediu şi la standardele de convieţuire socială. Astfel, este
nevoie ca să se cunoască coeficientul de inteligenţă al fiecărui copil care are probleme de învăţare şi nu numai. Nu numai
inteligenţa este factorul care determină insuccesul şcolar, ci şi factori de ordin somato-fiziologic (dezvoltarea fizică,
starea de sănătate etc), factorii afectiv-motivaţionali şi de personalitate. Factori precum anomaliile, sănătatea, stresul,
oboseala, duc la o dezvoltare şubredă. Din moment ce apar astfel de factori ei determină apariţia a mai multor factori
precum lenea, rea-voinţa, nepăsarea, lipsa de atenţie, de energie, maturizare insuficientă etc.

2. Factorii familiali
Când vorbim de aceşti factori familiali ne îndreptăm atenţia spre familie, mediul apropiat al copilului pentru a
observa cauzele apariţiei insuccesului. Situaţia economică a familiei, statutul socioprofesional al părinţilor, nivelul
cultural, stilul educaţional familial, structura familiei, relaţiile intrafamiliale şi tipul de coeziune familială. Situaţia
economică precară şi instabilă, nivelul scăzut la veniturilor afectează traiectoria şcolară a elevului în mai multe feluri. În
primul rând sărăcia face ca multe familii să nu poată suporta cheltuielile de şcolarizare ale copilului şi atunci ele recurg la
întreruperea şcolarităţii. Nu mai este un secret că în ultimii ani se înregistrează o rată ridicată de abandon şcolar, cauzată
tocmai din această cauză. Problemele cele mai grave sunt atunci când copiii sunt obligaţi să abandoneze şcoala, înainte
de a o termina. În toată lumea există abandon şcolar, însă în ţările mai slab dezvoltate acest lucru se întâmplă mai des.
Apar şi alte probleme în ceea ce priveşte relaţia cu familia mai ales când este vorba de o familie conjugală,
monoparentală, adoptivă sau reconstruită. La fel ca într-o familie normală pot apărea reacţiile enumerate mai sus şi să
ducă la nereuşita şcolară.

3. Factori de ordin şcolar

Dotarea şcolii, calitatea echipamentului, a programelor, organizarea procesului de învăţământ, pregătirea
profesorilor, stilul educaţional, trăsăturile de personalitate, relaţia profesor-elev, relaţia şcoală-familie, toate fac parte
din insuccesul /succesul şcolar. Dezavantajul şcolilor din mediul rural este tocmai în reducerea acestor necesităţi
importante care stau la baza instruirii.

Metodele de predare-învăţare constituie o a doua problemă a nereuşitei. De cele mai multe nu gradul de dificultate
al unor materii este problema, ci metodele folosite de profesor. Utilizarea metodelor care favorizează o învăţare activă,
precum problematizarea, învăţarea prin descoperire, studiul de caz, jocul de rol, dezbaterea, determină o schimbare în
activitatea şcolară a elevului. Rigiditatea metodelor de predare-învăţare, accentul pus pe memorare şi reproducere,
precum şi activităţile de tip exclusiv frontal generează probleme de învăţare multor elevi. Nu se poate impune întregii
clase un ritm de lucru şi metode care să le convină numai câtorva copii, deoarece s-ar ajunge la un nivel scăzut de
învăţare. Tot mai mult se vorbeşte despre strategii de diferenţiere şi personalizare care să vizeze conţinuturile, metodele
de predare-învăţare, formele de organizare a învăţării şi metode de evaluare.

Un alt factor care determină insuccesul şcolar este reflectat în relaţia profesor-elev. Dacă profesorul are relaţii numai
cu cei care învaţă bine apare un decalaj între elevi, între dorinţele de învăţare, nevoia de exprimare şi încredere în
cunoştinţele pe care le au. Nepăsarea, lipsa stimulării, evaluare superficială, lipsa recompenselor dau naştere la rezultate
insuficiente.

STRATEGII DE ABORDARE PSIHOPEDAGOGICA A DIFICULTATILOR IN INVATAREA SCOLARA

Insuccesul şcolar poate fi prevenit :

- prin organizarea procesului de invăţământ pe criterii ştiinţifice, psihologice şi pedagogice ;
- prin distribuirea corectă a elevilor pe clase ;
- asigurarea cu manuale şi rechizite ;
- orar judicios ;
- climatul stenic, stimulativ din clasă - prin acţiunea plina de tact a profesorilor, a dirigintelui, prin acţiunea lor unitara ;
- activitatea didactică propriu-zisă sa ofere suportul angajării elevilor in efortul invăţării ;
- diferenţierea şi individualizarea invăţării, asigurandu-se şanse de reuşită (succes) tuturor elevilor ;
- evaluarea rezultatelor invăţării trebuie se facă sistematic, cu maximum de obiectivitate ;
- solicitările şcolare să fie echilibrate (sa se prevină suprasolicitarea şi subsolicitarea) ;
- colaborarea sistematică şi cu tact cu familia prin convorbiri şi lectorate pentru părinţi previne atitudinile de rezistenţă faţa
de obligaţiile şcolare ;
- supravegherea stării de sănătate şi a modului cum se implineşte maturizarea la varstele pubertăţii şi adolescenţei previn
instalarea inapetenţei pentru invăţare.

IMPORTANȚA PREVENIRII INSUCCESULUI ȘCOLAR

Relaţia succes-insucces este o relaţie dinamică, complexă. Succesul total nu

există, aşa cum nu există nici insuccesul definitiv, echivalent cu situaţia în care nu se
mai poate face nimic pentru un elev anume, din perspectiva şcolii, a educatorului, a
părinţilor şi a tuturor factorilor interesaţi. Identificarea factorilor care condiţionează
rezultatele şcolare permite stabilirea cailor prin care creează premisele succesului
şcolar, asigurându-se reuşita şcolară a elevilor.

CONCLUZII

Succesul/insuccesul școlar are un caracter complex și presupune raportarea cocomitentă atât la exigențele externe,
cât și la posibilitățile interne ale elevului. Calitatea performanțelor lui ( măsurate și evaluate) constituie un criteriu de
apreciere a eficienței procesului de învățământ.
Reuşita şcolară poate fi definită deci, atât ca adaptare a elevului la exigenţele şcolii şi ale profesorului , în raport cu
propriile posibilităţi individuale, cât şi ca adaptare a şcolii, respectiv a profesorului la aceste posibilităţi.
Insuccesul este simptomul unei discordanţe între exigenţe-posibilităţi-realizări; include forme de inadaptare şcolară,
fenomenul mediocrităţii şi subrealizării şcolare (performanţe şcolare inferioare posibilităţilor intelectuale), abandonul şcolar.

Bibliografie:
1. forum.portal.edu.ro/index.php?act=Attach&type=post&id=917157
2. Dumitriu, Gh,- Psihologia dezvoltarii si educatiei, Editura Alma Mater, Bacau, 2003
3. Dumitriu Gh., Dumitriu Constanta, - Psihopedagogie – Curriculum suport pentru examenele de definitivare si gradul II în
învatamant, EDP, Bucuresti, 2003
4. Nicola , I. – Tratat de pedagogie scolara, Editura Aramis, Bucuresti, 2003
5. https://www.scribd.com/doc/49151251/Succesul-Si-Insuccesul-Scolar-Referat-19-02
6. A., Petre, I., Roman, T., Giurgiuman, ,,Despre educaţie”, Ed. Academic Pres, Cluj-Napoca, 2002
7. E., Macavei, ,,Pedagogie”, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997
8. D., Popovici, ,,Pedagogie generală”, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1998
9. A., Freeiere, ,,Şcoala activă”, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1973
10. M., Stoica, ,,Pedagogie şi psihologie” , Ed. Gheorghe Alexandru, Craiova, 2002
11. A., Cosmovici, ,,Psihologie generală”, Ed. Polirom, Iaşi, 1996
12. D., Sălăvăstru, ,,Psihologia educaţiei”, Ed. Polirom, Iaşi, 2004
13. https://www.didactic.ro/materiale/93903_Succesul-i-insuccesul-colar

„Prezentul material a fost realizat cu respectarea deontologiei academice și a normativelor legate de copyright și plagiat”.

Szekely-Varga Andrea