Tema: Regnul Plantelor

1. Clasificarea plantelor după următoarele criterii:

a) După complexitatea structuri

PLANTE

AVASCULARE VASCULARE

Acvatice Terestre Fara flori Cu flori

Alge Muschi de Ferigi

pamant
Cu seminte Cu seminte si
fara fruct fruct
gimnosperme angiosperme

conifere

B) În functie de cerintele fata de temperatura, in tara noastra

Plantele megatermofite - sunt specii cu cerinte foarte mari fata de temperatura, cresc in regiunile
calde, la o temperatura medie anuala de peste 25°C. La noi in tara se cultiva numai in spatii protejate
si incalzite peste iarna (bananul, cocotierul, curmalul, palmierul s.a.). 

Plantele termofite - sunt iubitoare de caldura, raspandite in zona de campie, cu temperatura medie
anuala mai mare de 10,5°C (Ricinus communis - Ricinul, Oryza sativa - Orezul, Gossypium hirsutum -
Bumbacul). 

Plantele subtermofite - au cerinte mijlocii spre mari fata de temperatura, cu temperaturi medii
anuale cuprinse intre 7,5 - 10,5°C (Cucumis sativus - Castravetele, Cucumis melo - Pepenele
galben, Armeniaca vulgaris - Caisul, Persica vulgaris - Piersicul s.a.).

Plantele mezotermofite - au cerinte moderate fata de temperatura, cresc la temperaturi medii

anuale cuprinse intre 4,5 - 7,5°C, fiind raspandite in climatul temperat racoros si umed,
corespunzator in mare parte subetajului fagului. Din aceasta categorie fac parte majoritatea
plantelor.

Plantele microtermofite - sunt adaptate la temperaturi scazute, cu temperaturi medii anuale intre 2
- 5°C, ce corespund etajului molidului (1300 - 1700 m alitudine).
Plantele psichrotermofite - cresc in conditii de frig, la temperaturi medii anuale de 0,5 - 2°C,
corespunzator etajului jneapanului (1800 - 2000 m altitudine).

Plantele hekistotermofite - sunt adaptate la temperaturi foarte scazute, cu medii anuale cuprinse
intre -2,5 - 0,5°C. Aceste specii cresc in etajul alpin, la o altitudine de peste 2000 m.

Plantele euritermofite - manifesta cerinte largi fata de temperatura, suportand atat temperaturi
scazute, cat si ridicate (Capsella bursa-pastoris - Traista ciobanului, Sonchus arvensis - Susai s.a.).

C) Plante după durata de viață

Plante anuale (1 P) (floarea soarelui
 Plante bienale (2 P) (chemenul)
 Plante perene (3 P) Păpădia si sparangelul
d) Dupa ciclul de dezvoltare, la plantele cu flori deosebim:
→ plante anuale – au ciclul de viata un an (porumbul, fasolea)
→ plante bienale – au ciclul de viata de doi ani (sfecla de zahar, varza)
→ plante perene – au ciclul de viata de peste 2 ani (arborii, arbustii)
Cresterea si dezvoltarea, desi sunt doua procese diferite, sunt in stransa legatura si se desfasoara in
paralel.

Celula vegetală a plantelor

Plantele unicelulare sunt considerate plante inferioare, de tipul algelor albastre şi ciupercilor, la care unica celulă
îndeplineşte toate funcţiile vitale şi reproducerea. La plantele unicelulare forma celulelor poate fi sferică, ovală,
cilindrică, cubică sau eliptică.

Plantele pluricelulare sunt considerate majoritare, iar diferitele lor funcţii sunt îndeplinite de ţesuturi alcătuite din
celule specializate.

La plantele pluricelulare, forma celulelor poate fi mult mai variată, adică sferică (alga Chlorella vulgaris sp.),
poliedrică, reniformă, cilindrică (vase liberiene şi lemnoase), ovoidă (drojdia de bere Saccharomyces cerevisiae
sp.), prismatică (miez de portocală).

După formă şi dimensiuni există:

 celule parenchimatice, cu axe aproximativ egale şi colţuri rotunjite

 celule prozenchimatice, cu axul longitudinal mai mare.

Dimensiunea celulelor vegetale este determinată de originea lor, de funcţia îndeplinită şi de mediul în care se
dezvoltă, variind la algele unicelulare între 20 μm şi 100 cm, iar la plantele superioare de la 0,04 μm (Rosa sp.)
până la 250-255 mm (Boehmeria tenacissima sp.).
 Tipuri de țesuturi vegetale

TESUT FUNCTII PRINCIPALE TIP DE TESUT

A. TESUTURI GENERATOARE
1. Embrionare sau Meristeme
a) primare  asigura cresterea plantelor  apical;
b) secundare ( se divid intens)  intercalar;
celule izodiametrice  asigura cresterea in grosime.  lateral;
 cambiu suberofelo-dermic si liberolemnos

B. TESUTURI
FUNDAMENTALE (definitive)  fotosinteza,  asimilator;
1.Parenchimatice  depozitare  de depozita-re;
celule izodiametrice sau alungite.  asigura plutirea.  aerifer.

2. De aparare
celule alungite, turtite  protectie,  epiderma;
( la radacina are si rol de absorbtie )  exoderma;
 endoderma;
 suber.
3. Conducatoare
vase liberiene  conducere a sevei brute;  xilem (traheide, trahei);
vase lemnoase  conducere a sevei elaborate.  floem (tuburi ciuruite, celule
celule alungite, tubulare anexe).
4. Mecanice
celule alungite, poligonale,  sustinere;  colenchim (celule vii);
izodiametrice  protectie mecanica.  sclerenchim (celule moarte).

5. Secretoare  produc si elimina uleiuri;  secretoare (produsii raman in celule);

 rasini, gume, latex  glandular (produsii sunt eliminati).

celule izodiametrice, celule alungite

Ex. 1
1. Descrie, comparativ, trasaturile distinctive ale plantelor avasculare si vasculare. :
Plantele avasculare sunt lipsite de vasa conducatoare si sunt reprezentate de algele pluricelulare si de
biofite.
Plantele vasculare au vasa conducatoare sunte reprezentate de pteridofite si
spermatofite(gimnosperme si angiosperme)
2.Explica deosebirea dintre plantele mezofite xerofite si hidrofite
a) plantele mezofite sunt cele care cresc in regiuni temperate, in conditii de umiditate moderata
b) -plantele xerofite sunt acele plante adaptate regiunilor uscate
c) plantele hidrofite sunt plantele adaptate vietii acvatice3.
3.Explica dependenta dintre trasaturile plantelor si mediu lor de viata prezetind exemple de plante
terestre acvatice si epefite
Plantele acvatice ca de exemplu algele ele apsorb prin tot corpul lor apa si pot trai la adincimi fara
lumina ele nu au radacini.
plantele terestre au supstanta ce le ajuta sa stea tulpina dreapta ele se alimenteaza prin fotosinteza.
plantele epifite traiesc in simbioza iar supstanta ce le mentin drepte este mai putina.