Sunteți pe pagina 1din 9

MUŞCHI

Prof. Statescu Rozalia


Nicoleta Free Powerpoint Templates
Page 1
Muşchii formează o grupă de plante
inferioare mai evoluate cu talul (corpul ) asemănător
unei plante superioare.

Unii muşchi au aspectul unor lame


verzi, ramificate, numite şi muşchi
inferiori- talofite Fierea pământului ,
alţii sunt frunzoşi şi dacă au condiţii
bune de viaţă ating 10 -15 cm – fiind
consideraţi muşchii superiori -
Mușchiul de pământ

La aceştia apar organe ca


tulpiniţa şi frunzele, dar
incomplete din punct de
vedere al structurii lor.

Free Powerpoint Templates


Page 2
Mediul de viaţă
Cel mai bine cresc în locurile
luminoase din păduri (luminişuri),
dar şi în cele umbroase cu
condiţia să fie cât mai multă
umezeală.

Free Powerpoint Templates


Page 3
Alcătuirea muşchilor
Deoarece trăiesc mai mulţi la un loc, formează
împreună covoraşe moi şi verzi.
Dacă din acest covoraş vom desprinde un singur
fir vom observa că el prezintă mai multe părţi:
Rizoizii - sunt fire subţiri maronii, care se află în
sol.
Au rolul de a fixa plantă în sol, pot absorbi chiar
apă, dar nu sunt rădăcini.
Ei nu au vase conducătoare şi nici perişori
absorbanţi.

Free Powerpoint Templates


Page 4
Tulpinita - se află la suprafaţa solului, este dreaptă, verde,
neramificată. Nici ea nu prezintă vase conducătoare, dar
asigură creşterea continuă a muşchiului.

Frunzuliţele - sunt aşezate pe tulpiniţa, nu au peţiol, au


formă triunghiulară, se îmbracă unele pe altele şi toate
îmbracă tulpiniţa.
Nu prezintă nervuri, deci nici ele nu au vase conducătoare.
Au în schimb multă clorofila şi la microscop apar formate
dintr-un singur strat de celule.

Free Powerpoint Templates


Page 5
Hrănirea muşchilor:
• Având clorofilă, muşchii se hrănesc autotrof. Ei pot să ia
apa din mediu pe toată suprafaţa corpului lor, prin rizoizi,
dar mai ales prin frunzele care acoperă tulpiniţa.

Free Powerpoint Templates


Page 6
Înmulţirea la muşchi:
Muşchii au un ciclu de înmulţire.
În covoraşul de muşchi unele tulpiniţe formează în vârful lor organe bărbăteşti
care conţin celule bărbăteşti ce au doi flageli (două firişoare subţiri, ce la ajută să
se deplaseze).
Alte tulpiniţe formează în vârf organe femeieşti în care sunt celule femeieşti care
nu se deplasează.
Celulele bărbăteşti ”înoată” în apă şi ajung la celulele femeieşti.
Aici, celulele bărbăteşti se unesc cu cele femeieşti şi formează celula - ou, care
nu se desprinde de plantă mamă.

Free Powerpoint Templates


Page 7
Pe planta mamă, celula-ou încolţeşte şi formează un filament subţire care are în
vârf o capsulă cu un căpăcel.
Capsula este protejată de scufie. În interiorul capsulei se formează sporii.
Acesta este sporogonul .
La maturitate scufia cade, capsula se deschide şi sporii sunt puşi în
libertate şi uşor purtaţi de vânt. Când găsesc condiţii favorabile, încolţesc şi

formează pe sol un tal filamentos numit protonemă. Pe protonemă apar


muguri ce vor forma fiecare un nou fir de muşchi.

Free Powerpoint Templates


Page 8
Importanţa muşchilor

• După moartea lor participă la formarea solului;


• Formând covoraşe dese reţin mai bine apa în sol;
• Apără de frig bulbii şi rizomii plantelor din pădure;
• Păsările îşi căptuşesc cuiburile cu muşchi;
• Din muşchiul de turbă se formează cărbunele de turbă
folosit drept combustibil.

Vă multumim!
Free Powerpoint Templates
Page 9

S-ar putea să vă placă și