SPONGIERII ŞI

CELENTERATEL
E
De Raducanu David
Spongierii

Tipuri de structură la spongieri (evoluţia sistemului acvifer): A-tip

Ascon; B-tip Sycon; C-tip Leucon:
1 - spongocel, 2 - oscul, 3 - canal radiar, 4 – coşuleţ vibratil,
5 - spatii inhalante, 6 - pori inhalanţi
-cele mai simple nevertebrate;
-trăiesc în ape dulci sau sărate, izolați sau în colonii, fixați de un substrat;
-au aspect spongios, dat de orificiile prin care circulă apa, corpul are formă de tub;
-pereții corpului conțin substanțe minerale și organice; celulele nu sunt specializate (se pot
regenera).
Spongierii fac parte din încrengătura porifera a regnului animal şi poartă această denumire
datorită sponginei, o substanţă organică aflată între două straturi de celule, care constituie
peretele corpului. Cele două straturi de celule se numesc ectoderm, cel aflat în exterior şi
respectiv endoderm, cel aflat în interior.
Spongina este străbătută de spiculi calcaroşi sau silicoşi care întăresc scheletul corpului. Spongierii
sunt animale coloniale sau solitare fixe (fixate de un substrat, nu se pot deplasa). Peretele
corpului are numeroşi pori situaţi pe toată suprafaţa corpului prin care spongierul aspiră apa
încărcată cu particule nutritive. În partea superioară a corpului are un oscul, un por de dimensiuni
mai mari prin care spongierul elimină surplusul de apă, aspirat o dată cu hrană.

Metabolismul spongierelor
Nutriție-- Se realizează intracelular cu ajutorul vacuolelor digestive din apa aspirată prin pori și face digestia
microorganismelor existente în apă, antrenate de aceasta.
Respirație-- Schimbul respirator se realizează la nivel celular pe un principiu bazat pe circulația apei în cadrul
spongierelor.
Reproducere și proliferare-- Se poate realiza atât sexuat cât și asexuat prin înmugurire. Fiind organisme
hermafrodite, fiecare individ produce un spermatozoid și un ovul care formează celula ou. Din această celulă ou
se dezvoltă o larvă ciliată care dă naștere unui nou individ. Cand reproducerea sexuată nu poate avea loc din
cauza condițiilor nefavorabile, spongierele formează muguri care cad pe fundul apei și care devin viabili odată cu
realizarea condițiilor de mediu favorabile dezvoltării noilor indiviz
Buretele de apa - este
animal cu miros de
formol, cu corpul neted
în apele curgătoare și cu
proeminențe în cele
stagnante.

Buretele de apă dulce

trăiește în apele dulci,
fixat pe tulpinile unor
plante acvatice
Celenterate
 Meduzele​ -au corpul gelatinos, formt din
umbrelă și tentacule cu care
înoată și capturează prada;
Celenteratele – sunt nevertebrate -prezinta organe de simț și
izolate sau grupate in colonii, fixe sau
mobile, de apa sarata sau dulce. echilibru
​ Coralul​ trăiesc în colonii, în ape sărate, fix
ați de un substrat.
Hidra​ trăiește în ape dulci; crește fixată d
​ ar se poate deplasa​
Coralii
Coralii sunt celenterate care formează
structuri calcaroase numite recife de
corali. Recifele de corali constituie
ecosisteme foarte bogate ale mediului
marin, în care îşi duc viaţa
numeroase specii de peşti, celenterate,
viermi etc. Cel mai mare recif de
corali este Marea Barieră de
Corali din Australia.

Meduzele
Meduzele sunt formate dintr-o umbrelă
sub care se află tentaculele. Tentaculele
au celule urticante cu care îşi urzică
prada şi care îndeplinesc funcţia de a
captura prada. Ca dimensiuni, meduzele
variază foarte mult de la uriaşele nomura
până la micuţele irukundji. Cea mai
veninoasă meduză este viespea de
mare. Meduzele au şi o mare capacitate
de regenerare
•
Atât spongierii, cât şi
celenteratele sunt
animale diploblastice, alcătuite
din două foiţe embrionare
(straturi de celule) spre
deosebire de restul animalelor,
care sunt triploblastice,
alcătuite din trei foiţe
embrionare.