MUSCHII SI IMPORTANTA LOR Muchii cuprind aproximativ 25.000 de specii de plante.

Ei sunt rspnditi pe tot globul, ncepnd cu zonele calde i ploiose tot timpul anului, cum este zona ecuatorial i sfrind cu zonele caracterizate prin temperaturi extrem de sczute, cum sunt zonele polare. n toate zonele climatice ei prefer biotopurile umede. Dup substratul pe care triesc muchii pot fi: tericoli (pe sol), saxicoli (pe stnci) i corticoli (pe scoara copacilor). Caracterele generale Muschii au corpul vegetativ, lipsit de vase conductoare adevrate, numit tal cormoid . Muschii au corp alctuit din dou generaii subordonate: gametofitul dominant (muschiul propriu zis) i sporofitul marunt. muschiul de pamint face parte din categoria muschilor superiori Muchii inferiori Muchii inferiori mai pastreaz multe caractere specifice algelor. Corpul vegetativ, este un tal lamelar care se fixeaz n sol cu ajutorul rizoizilor monocelulari. Superioritatea fa de alge o dovedete prezena epidermei la suprafaa talului cu rol asimilator i de depozitare. Din muchii inferiori face parte Fierea pmntului care traiete n locurile permanent umede, lng izvoare i fntani. Muchii superiori Muchii superiori au corpul vegetativ - un tal cormoid, format din tulpini, frunzulie i rizoizi pluricelulari, care sunt analoage cu organele vegetative ale plantelor vasculare. Exemplu este Muchiul de pmnt. Muschiul de pamant traieste pe scoarta copacilor, pe ziduri umede, stanci si este raspandit in toate regiunile tarii. Muchiul este altcatuit din rizoizi care sunt niste firisoare care fixeaza planta in sol si absorb apa cu sarurile minerale din tulpinita care are o culoare verde este dreapta si are lungimea de 5-10 cm, din fruzulite care sunt de culoare verde, sunt ascutite la varf si sunt lipsite de petiol (codita) si nu au vase conducatoare (lemnoase si liberiene). Hranirea muchiului de pamant se face prin fotosinteza. Inmultirea muschiului se face pe 2 cai: 1)pe cale asexuata-prin spori 2)pe cale sexuata-prin celula ou Primavara in varful unor tulpinite se formeaza organele berbatesti care contin celule barbatesti, pe alte tulpinite se formeaza organe femeiesti care contin celule femeiesti. In urma fecundatiei se formeaza celula ou care se continua cu un firicel la capatul caruia se afla un sporogon. Sporogonul este format dintr-o capsula cu spori. La maturitate capacelul se deschide, iar sporii sunt luati de vant si ajunse in conditii bune formeaza un filament de culoare verde care se numeste protonema. Pe aceasta protonema se vor forma noi tulpinite de muschi. Importana muchilor Muschii sporesc ptura de humus de pe stnci; alaturi de licheni muschiul ajuta la formarea solului. Protejeaz solul mpotriva eroziunii; Turba, care se formeaz n locurile mltinoase din resturile parial descompuse ale muchiului de turb (Sphagnum), este utilizat ca ngrmnt organic, combustibil, material izolant. Unii muschii sunt folositi ca hrana pentru animale salbatice. Particip la dezagregarea rocilor i formarea solurilor. Apr solul i plantele de uscciune. Se folosesc pentru alctuirea solurilor artificiale pentru plantele cu bulbi (legumicultur, floricultur). Sunt de efect estetic n grdini i n ghivece.

Unii muchi; jabghia (Polytricum commune) i frnghiua (Funaria Hygrometrica) sunt utilizate n medicina tradiional, sub form de infuzie pregtit din planta proaspt, pentru stimularea urinrii i a transpiraiei , precum i ca expectorant.