CUPRINS

1. Introducere................................................................................................................. 2
2. Cadrul geografic.........................................................................................................2
3. Cadrul istoric..............................................................................................................5
4. Populația.................................................................................................................... 7
5. Economia................................................................................................................... 16
6. Instituțiile................................................................................................................... 18
7. Viața socialã și asociativã.......................................................................................... 27
8. Habitatul.....................................................................................................................32
9. Etnografia. Folclorul.................................................................................................. 34
10. Cultura........................................................................................................................
35
11. Monumente................................................................................................................ 36
12. Sport. Turism............................................................................................................. 37
13. Bibliografia................................................................................................................ 39
14. Anexe......................................................................................................................... 40

1
 1. INTRODUCERE

Comuna Alexandru Odobescu se află în zona de câmpie, zonă care reprezintă principalul
potențial agricol al țării, caracterizat prin întinderea mare a suprafeței, calitatea solului, dar și
existența unor proprietăți de mari dimensiuni. Comuna Alexandru Odobescu se află situată în
partea de sud-vest a județului Călărași, fiind reprezentativă pentru o zonă tipică de câmpie,
Câmpia Bărăganului, pe marginea lacului Gălățui. Clima din această zonă este de tip temperat
continental, cu veri calde și ierni geroase, aici cantitățile de precipitații cad sub formă de averse,
însă nu sunt foarte semnificative. Ultimii ani au fost marcați de viscole puternice, dar și încălziri
frecvente, fapt ce a condus la afectarea culturilor agricole.

2. CADRUL GEOGRAFIC

Comuna Alexandru Odobescu este așezată în partea de sud-est a României și aparține

județului Călărași. La nivel de județ, comuna se află situată în partea de sud-vest, pe șoseaua ce
leagă municipiul reședință de județ, de orașul Lehliu, la o distanță de 28 km de municipiul
Călărași și la 98 km de Municipiul București. Pe întreg teritoriul administrativ al comunei se
află balta Berza și lacul Potcoava, de-a lungul acestora, pe malul stâng se situează cele trei sate
din care este compusă comuna.
Comuna Alexandru Odobescu are următorii vecini:
 la est: comuna Independența;
 la vest: comuna Vlad Țepeș și comuna Ciocănești;
 la sud: comuna Grădiștea și comuna Ciocănești;
 la nord: comuna Vlad Țepeș și comuna Vîlcelele.

2
 Suprafața totală a comunei potrivit datelor statistice din 2016 deținute de către Primăria
comunei Alexandru Odobescu este de 6.264 ha. Aceasta este compusă din 5.755 ha terenuri
agricole și 509 ha terenuri neagricole.

Relieful
Întreg relieful comunei Alexandru Odoobescu face parte din Câmpia Română. Relieful
comunei Alexandru Odobescu s-a format prin asocierea unor văi și platouri, de-a lungul
comunei, pe partea vestică fiind balta Berza și lacul Potcoava, care se integrează în Câmpia
Mostiștei.
Comuna este încadrată în două trepte: Câmpia Bărăganului de sud care domină terasa a
doua a Dunării cu 10-15 cm și care oferă o imagine completă a regiunii de câmpie; și terasa a
doua a Dunării cu o altitudine medie relativă de 23 m. În partea sudică a comunei, terenul este
fragmentat de valea Gălăţui, situată în plină câmpie a Bărăganului. Valea Gălăţui este o porțiune
fragmentată a Câmpiei Române care a luat naștere prin văi adâncite, valea se înconvoaie treptat,
de la nord-vest la sud-est.

Clima
Clima regiunii este specifică zonei, este o climă de tip temperat continental, influențată
de prezenta luncii Dunării. Cantitatea de ploi este nesemnicativă și nu corespunde întotdeauna cu
cerințele optime ale plantelor, care uneori au caracter torențial. Anotimpul cel mai călduros este
vara, unde temperatura se ridică la peste 25 de grade, plantele având destulă căldură să crească şi
să se coacă. Datorită aspectului Câmpiei Române de „fund de sac” în timpul iernii pătrund
masele de aer polare iar în timpul verii pătrund masele de aer tropical care generează ierni
geroase şi veri secetoase.
509; 8%
Regimul termic
Temperatura minimă în anul 2012 s-a înregistrat în luna decembrie și a fost de -150, iar
temperatura maximă a fost de 410 și s-a înregistrat în luna august.
Radiaţia solară globală înregistrează valori cuprinse între 125 kcal/cm2 x an şi peste 125
kcal/cm2 x an. Acestea cresc dinspre NV către SE datorită creşterii 509; 8%
unghiului înălţimii soarelui desupra orizontului, scăderii altitudinii şi
reducerii nebulozităţii. Temperatura aerului prezintă o scădere uşoară orientată de la SE către
NV, urmărind scăderea generală a sumelor medii ale radiației solare globale.

3
 În timpul anului, temperatura aerului este într-o continuă evoluţie, de la valori medii
negative în intervalul decembrie-februarie, la valori pozitive în intervalul martie-noiembrie. Au
fost și luni de iarnă deosebit de reci, cand mercurul termometrelor a coborât sub -15 grade în
anumiți ani, acest lucru este determinat de staţionarea pe teritoriul Bărăganului a maselor de aer
rece stratificat, în care se dezvoltă inverşiunile de temperatură, amplificate de prezenţa stratului
de zăpadă.

Rețeaua hidrografică
Reţeaua hidrografică a comunei Alexandru Odobescu se compune din lacul Potcoava și
balta Berza, ambele colectează apa din precipitații și din ape uzate menajere neepurate, care la
rândul lor au strânsă legătură cu lacul Gălățui, acesta este singura apă din partea de vest a satelor
comunei Alexandru Odobescu.
În comună există un pod peste lacul Gălățui, 2 poduri în Nicolae Bălcescu și un pod între
Alexandru Odobescu și Gălățui. Valea Gălăţui este o fragmentare a Câmpiei Române, care s-a
format prin văi adâncite și se înconvoaie treptat, de la nord-vest la sud-est. Această parte, numită
şi câmpia Gălăţuiului poate fi considerată o zonă de tranziţie dintre câmpia Vlăsiei, câmpia
Mostiştei şi câmpia Bărăganului.
Resursele solului
În zona județului Călărași, solurile întâlnite sunt caracteristice zonelor de stepă și
silvostepă, prezente sunt cernoziomurile de diferite categorii care ajută culturile agricole aducând
rezultate foarte bune ale producțiilor. Solurile din zona de luncă sunt sărate, sunt loessoide, se
întâlnesc și nisipuri și loviști, aici culturile agricole sunt mai slabe din punctul de vedere al
productivității.
Terenurile agricole sunt caracterizate prin clasele de calitate, care se diferențiază după
nota medie de bonitare, astfel, există următoarea încadrare:
 Clasa I (Foarte bună) - Terenuri fără limitări în cazul utilizării ca arabil – ha;
 Clasa a II-a (Bună) - Terenuri cu limitări reduse în cazul utilizării ca arabil – ha;
 Clasa a III-a (Mijlocie) - Terenuri cu limitări moderate în cazul utilizării ca arabil – ha;
 Clasa a IV-a (Slaba) - Terenuri cu limitări severe în cazul utilizării ca arabil- ha;
 Clasa a V-a (Foarte slaba) - Terenuri cu limitări extrem de severe nepretabile la arabil, vii
şi livezi – ha.
La nivelul județului Călărași, solurile se încadrează în clasa a II-a și clasa a III-a de calitate.
În ce privește comuna Alexandru Odobescu, se regăsesc numeroase tipuri de cernoziomuri și
anume: cernoziom castaniu, cernoziom ciocolatiu, cernoziom levigat și cernoziom castaniu
carbonatat. Cernoziomul este un sol bogat în humus, furnizează substanțe nutritive importante
mai ales dacă este și irigat, este prielnic culturilor agricole favorizând o productivitate ridicată.

Flora și fauna
Flora şi fauna judeţului Călăraşi sunt caracteristice zonei de stepă şi silvostepă. În
comuna Alexandru Odobescu, vegetația este reprezentativă pentru flora spontană (buruienile),
dintre acestea enumerăm: costrei, mohor, pir târâtor, susai, pălămidă, papadie, turița, pătlagina,
troscăt, urda vacii, traista ciobanului, cucuta, stufăriș, papură, pipirig, etc.
Vegetaţia apei Gălăţui este comună cu cea a bălţilor mai puţin adânci, lintiţa, mătasea
broaştei, brădişul, papura, stuful (trestia), rogozul, pipirigul, etc. Fauna este cea specifică zonei
de stepă, unde regăsim: șoarecele de câmp, căprioara, mistrețul, vulpea, pisica sălbatică,

4
prepelița, fazanul, potârnichea, barza, lebada, rața sălbatică, gâsca sălbatică, ciocârlia, șarpele,
șopârla, iepurele, etc.

3. CADRUL ISTORIC

Comuna ALEXANDRU ODOBESCU a primit acest nume în urma reorganizãrii teritoriului

din anul 1981, pânã atunci numindu-se NICOLAE BĂLCESCU, iar înainte de a purta acest
nume, s-a numit de la înființarea lui PODU- LUPII, în anul 1893, când țãranii din mai multe
sate și județe au fost împroprietãriți cu suprafața de 5 ha. în care suprafațã a intrat terenul pentru
locuințã, 2.000 mp drumurile satului și câte un teren de cca 2.500 mp. a purtat numele de Podu
-Lupii pânã în anul 1925, când i s-a dat din oficiu numele de Carol I, în cinstea regelui țãrii.
Carol era un prinț din familia germanã Hohenzolern, rege al României 14-26 martie 1881 - 27
septembrie 1914 comandant suprem al armatei româno-ruse în Rãzboiul de Independențã al
României, din anii 1877-1878 pânã la cucerirea Plevnei, în luptele duse împotriva Imperiului
Otoman și predarea lui Osman Pașa, care ne-a adus independența țãrii noastre asupritã și înrobitã
mai multe veacuri. Satul a pastrat acest nume pânã în 30 decembrie 1947 când a fost abolitã
monarhia. 
De unde și cine i-a dat numele de Podu – Lupii existã mai multe versiuni, care se leagã una
de alta: ca drum de poștã ce lega Cãlãrașiul de București, aici existã un fel de han numit al
Lupoaiei și care se poate vedea cã a existat în aceastã localitate în curtea locuitorului Toma
Mãturaru, în apropierea locului de trecere peste apã Gãlãțui pe un pod improvizat din lemne
puse de-a latul peste apã, peste care se putea trece pe jos și cu cãruțele. Ȋn timp ploios apa din
gârla crescândã trecea peste acele lemne care nu se mai vedeau de sub apã, situație în care
diligentele poștei, necunoscând adevãratul traseu se rãsturnau. Vestita Lupoaie (hangița) era în
legãturi strânse cu mai mulți haiduci, care atacau diligentele, în cele mai dese cazuri fiind cu
cãlãtori otomani ce aveau asupra lor tributul cerut de cãtre împãrãția turceascã, pe care cetele
de haiduci îi prãdau, iar pe turcii însoțitori îi decapitau. Urme ale acestor fapte se pot observa
pe o micã vale, unde s-au descoperit numai capete de oameni, în general bãrbați, care
dupã danturã par a fi între 25 și 50 de ani. Tot pe aceastã vale și în apropierea locului cu
relicve, se aflã resturi de ceramicã ce este caracteristicã tipurilor grecești, înainte de era nouã,
amestecate cu vase de ceramicã poroasã, inferioarã celei grecești, dar caracteristicã populației
geto-dace, tot din era veche. Multe din aceste exemplare sunt preluate de Muzeul Dunãrii de
Jos de la Cãlãrași. S-au executat lucrãri și s-a dovedit cã pe aceste locuri au existat așezãri
omenești încã din cele mai vechi timpuri, începând cu epoca paleoliticã socotitã cea mai veche
epocã din istoria evoluției umane.
Locul acestor așezãri se aflã în partea de sud a comunei Alexandru Odobescu, aparținând de
satul Nicolae Bãlcescu, numite ,,Insula rotundã din lac" și ,,Movila Țuguiata" ce se aflã în
apropierea drumului ce merge de la Al.Odobescu peste podul apei Gãlãțui spre satul Rasa . 
La 30 decembrie 1947 i s-a atribuit numele dupã acela al marelui revoluționar pașoptist Nicolae
Bãlcescu, nume ce-l poartã și astãzi. Urme materiale ieșite la ivealã întâmplãtor și atestate de
arheologie și mai târziu de izvoare scrise descifreazã pentru acest ținut o istorie strãveche și
frãmântatã, legatã de fenomenele și prefacerile din jur, de istoria țãrii întregi. 
Cercetãrile Muzeului din orașul Cãlãrași în colaborare cu Institutul Arheologic din București,
cercetãri finalizate într-o serie de comunicãri legate de descoperirile din perimetrul comunei,
pun în evidențã permanentã locuirii acestor ținuturi. 

5
 Descoperirile nu sunt izolate, ele fãcând parte dintr-o arie vastã, strãveche zonã de locuire,
pusã în evidențã de descoperirile unor așezãri din neolitic, epoca bronzului, a fierului, a migrației
popoarelor aparținând culturii Dridu sau așezãri datând din secolul XV-XVI; XVII-XVIII din
bazinul Gãlãțui și al vãilor confluente și în permanențã cu apa ale Vãii Berza. 
Ȋn partea de sud a comunei Al. Odobescu a fost descoperit un fragment ceramic
aparținând culturii bronzului și tot aici sãpãturile au scos la ivealã un nivel daco-getic de
locuire. 
Ȋn vatra satului Nicolae Bãlcescu, pe malul vestic al Lacului Gãlãțui s-a descoperit o
necropolã și o așezare aparținând culturii Santana-Cerneahov din secolul al IV-lea d.c.. 
Ȋn ambele obiective se remarcã abundența materialelor de facturã romanã provenitã din
oficinele de pe malul Dunãrii.
Necropola cuprinde 35 de morminte cu ceramicã specificã secolului IV era noastrã și
dateazã din epoca migrației popoarelor din secolul III-IV era noastrã și se suprapune cu așezarea
actualã, respectiv ogrãzile locuitorilor Nicolae Gheorghe, Aurel Petcu, Nicolae Pãun. 
Descoperirea atestã trecerea prin aceastã zonã a popoarelor germanice aflate în migrație, alãturi
de care continuã sã viețuiascã populația localã daco-romanã. Condițiile naturale ofereau
posibilitãți pentru hranã, adãpost, apãrare, atrãgând aici și alți migratori - pecenegii și cumanii -
care au folosit întreaga vale Gãlãțui - Berza. Aceștia împreunã cu populația autohtonã relativ
numeroasã care dispunea de așezãri și pãmânturi întinse au conviețuit o vreme îndelungatã, din
necesitate și interese reciproce - localnicii oferind ocupanților fortã de muncã și o parte din
roadele pãmântului.
Localitatea este așezatã în regiunea de șes a Câmpiei Bãrãganului, în partea de vest a Jud.
Cãlãrași, pe apa Gãlãțuiului, apa ce pornește de la satul Rasa și se întinde pe distanța Potcoava,
Gãlãțui, N. Bãlcescu, M. Viteazu, Plevna, Lupșanu-Lehliu-sat: sate așezate pe malurile acestei
ape. Este alimentat de foarte multe izvoare, iar pe alocuri gãsim plante acvatice cum ar fi:
rogozul, papura și stuful. Nu are un nivel prea ridicat, și treptat, din ce în ce mai micã spre susul
vãii, care se continuã cu o adevãratã mlaștinã, unde cresc plantele arãtate mai
us. Aici începe raiul pãsãrilor de baltã și chiar pãsãrile locuitorilor din sat ce se duc dupã hranã:
rațe, gâște. Nu le lipsește nici hrana favoritã numita linteațã. Mulți locuitori strâng linteața și o
duc ca hranã pãsãrilor din curte. 
Pânza de apã subteranã se aflã la adâncimea de 8-20 m și chiar mai în adanc. Legat de apa
Gãlãțuiului, în timpul verilor secetoase avem ocazia sã admirãm apariția așa zisei ,,FATA
MORGANA", acel fenomen optic, ce apare destul de des în Câmpia Bãrãganului, în verile
cãlduroase datoritã cãruia imaginile obiectelor aflate la orizont apar rãsturnate ca și cum s-ar
reflecta într-o apã. Fenomenul mai este cunoscut și sub numele de ,,apa morților" pentru cã mulți
locuitori se rãtãceau în trecut cãutând alinarea setei, dar nu gãseau ,,apa vieții". Câmpia
Bãrãganului a devenit într-un timp relativ scurt un teritoriu al vieții și fertilitãții. Astãzi
localitatea are o rețea de alimentare cu apã și circa 500 de familii au apã în gospodãrie iar
aproximativ 250 de persoane au acces la cișmeaua publicã. 

6
 4. POPULAȚIA

Numãrul populației
Numărul populației indică numărul persoanelor care se află pe un anumit teritoriu. La
data de 1 ianuarie 2016, populația stabilă din comuna Alexandru Odobescu era de 2.756
locuitori, reprezentând 0,89% din populația județului Călărași.

Conform datelor INS, structura populației pe sate componente este următoarea: 49 % din
populația comunei era stabilită în satul Alexandru Odobescu – reședința comunei urmând satele:
Nicolae Bălcescu cu 38 %, și satul Gălățui cu 13% locuitori din populația stabilă a comunei.

7
Evoluția populației
În comuna Alexandru Odobescu, în anul 2010 populația stabilă număra 2.825 locuitori,
fiind în scădere până în prezent, cu un număr de 2.756 locuitori. Diferența din anul 2009 până în
2016 înregistrează, o scădere cu 2,64% procente.

Densitatea populației
Reflectă gradul de intensitate a populării unui anumit teritoriu prin raportarea numărului
de locuitori la anumite suprafeţe diferite în privinţa modului de utilizare.
Ca formulă de calcul, densitatea populației reprezintă numărul de persoane pe unitate de
suprafață, măsurându-se în general în persoane pe kilometru pătrat, obținându-se prin împărțirea
numărului de locuitori la suprafață în kilometri pătrați. Conform prelucrării datelor INS Tempo,
în anul 2016 pe teritoriul comunei Alexandu Odobescu densitatea populației era de 44,32
locuitori pe km². Analizând datele din anii anteriori la nivel național, regional și județean, se
observă o descreștere a populației pe km² potrivit tabelului de mai jos:

8
Structura populaţiei pe sexe:
Conform datelor INS Tempo, în anul 2016 structura populației din localitate este
echilibrată: populația feminină are un procent de 51% în timp ce populația masculină are 49%
procente.

Structura populației pe categorii de vârstă

Analizând datele INS Tempo, din 1 ianuarie 2016, la nivelul comunei Alexandru
Odobescu reies următoarele: populația tânără cu vârste cuprinse între 0-19 ani reprezintă un
procent de 19% (cu 536 persoane) din populația stabilă, 53% (cu 1452 persoane) este procentul
populației adulte cu vârste cuprinse între 20-64 ani și 28% ( cu 768 persoane) sunt persoanele
vârstnice cu vârsta de 65 ani și peste.
Cunoaşterea structurii populaţiei pe vârste prezintă nu numai interes demografic, ci şi o
importanţă deosebită pentru cunoaşterea şi conducerea activităţii economice şi sociale. Vârsta
reprezintă una dintre caracteristicile demografice fundamentale care impune fiecărei persoane un
anumit rol în activitatea socială.
Ca urmare, pentru analiza structurii populaţiei pe vârste, în tabelul de mai jos se poate
observa repartizarea pe grupe de vârstă cuprinsă între anii 2009-2016:

9
 Componența etnică a populației conform datelor statistice, comuna Alexandru
Odobescu este alcătuită din 2.680 români, 6 rromi și pentru 129 persoane sunt informații
nedisponibile.
Componența pe religii Comuna Alexandru Odobescu era constituită în anul 2016 din:
2.564 persoane ortodoxe, adventiști de ziua a șaptea 114 persoane, martorii lui Iehova 5, religia
evanghelică 3, și 129 persoane la care sunt informații nedisponibile.

Starea civilă a populației

Potrivit datelor INS Tempo, în anul 2016 în comună s-au oficiat 7 căsătorii și s-au
înregistrat 3 divorțuri. În perioada anilor 2010-2016 numărul cel mai ridicat al căsătoriilor a fost
înregistrat în anul 2010 fiind oficiate un număr de 25 căsătorii; iar în ceea ce privește numărul
divorțurilor acesta a fost ridicat în anul 2010 cu 8 divorțuri.

10
 În anul 2016, starea civilă a locuitorilor din comuna Alexandru Odobescu este reprezentă
conform tabelului de mai jos:

Mișcarea naturală a populației

Procesul permanent de împrospătare, de regenerare poartă denumirea de mişcare naturală.
Planul de Devoltare Regională ne prezintă elementele definitorii ale mişcării naturale a
populaţiei precum: naşteri (intrările demografice naturale în sistem) şi decese (ieşirile naturale
din sistem), căsătorii şi divorţuri. Totodată, mişcarea naturală a populaţiei exprimă procesul de
reînnoire al unei populaţii de tip închis, nesupuse fluxurilor migratorii. Intensitatea intrărilor şi
ieşirilor pe cale naturală dintr-un sistem demografic este exprimată prin natalitate şi mortalitate,
iar indicatorul care sintetizează mişcarea naturală a populaţiei este sporul natural.

Natalitatea caracterizează mulţimea născuţilor vii în cadrul unei colectivităţi umane. În

localitate, în anul 2016 s-au înregistrat 17 nou născuți vii.

Mortalitatea reprezintă un indice rezultat din raportarea numărului de decese dintr-o populație,
într-o anumită perioadă la totalul populației respective, pe un anumit teritoriu.
Numărul de născuți morți la nivelul comunei Alexandru Odobescu se situează la un nivel
minim, în perioada anului 20016 a existat un singur caz de acest gen.
Gradul de îmbătrânire Îmbătrânirea este definită ca un proces de degradare progresivă și
diferențială, respectiv un ansamblu de fenomene care apar ca urmare a încheierii fazei de
dezvoltare și care implică schimbări din punct de vedere biologic și psihologic.
Forma cea mai uzuală de clasificare a bătrâneţii este:
 65-75 de ani, trecerea spre bătrâneţe.
 75 – 85 de ani, bătrâneţea medie;
 Peste 85 de ani, stadiul marii bătrâneţi.

11
 Fenomenul de îmbătrânire demografică de la nivelul populaţiei comunei Alexandru
Odobescu se poate observa şi cu ajutorul piramidei vârstelor. Piramida vârstelor reprezintă
grafic structura populaţiei pe grupe de vârstă şi sexe; în cazul localității Alexandru Odobescu
piramida având forma de „clopot”. Acest lucru caracterizează, natalitate crescută. Ca urmare a
îmbunătățirii nivelului de trai, crește și durata medie a vieții ducând la creșterea ponderii
vârstnicilor în populație. Este un model de piramidă „de tranziție”.

Mișcarea migratorie a populației

Aceasta contribuie la creșterea sau descreșterea unei populații, migrația este determinată
de factori economici, sociali și politici putând fi de tip intern (migrările) și de tip extern
(emigrările).
În anul 2016, conform datelor INS Tempo, în comuna Alexandru Odobescu și-au stabilit
domiciliul 32 persoane și 53 persoane au plecat cu domiciliul. Graficul alăturat prezintă situația
stabilirii domiciliului precum și plecările din comună din anii 2011-2016.

12
 În perioada anilor 2011-2016, în urma diferenței dintre stabilirile și plecările din
domiciliu, comuna Alexabdru Odobescu a înregistrat un spor migrator negativ de la 29 la 21
persoane, datele se pot observa în tabelul de mai jos:

Cu privire la numărul de stabiliri cu reşedinţa din 2016, acesta a fost de 6 locuitori, iar
numărul plecărilor cu reședința de 11 locuitori.
Astfel, numărul persoanelor care și-au stabilit reședința în comuna Alexandru Odobescu a
fluctuat în perioada anilor 2010-2016. Numărul cel mai ridicat al stabiliri cu reședința îl regăsim
în anii 2016 cu 6 de persoane și 2013 cu 4 persoane, ceilalți ani având în medie între 2 și 3
persoane.

Infrastructura de învățământ
În mediul rural, infrastructura educațională nu are capacitatea de a susține un nivel decent
de trai. În acest context, educația antepreșcolară (creșe) și preșcolară (grădinițe) se confruntă cu
un deficit major în ceea ce privește infrastructura. Astfel, la nivelul creșelor, din 295 unități în
anul 2011, doar 1% se aflau în mediul rural, în contextul în care, din totalul copiilor cu vârste
cuprinse între 0 şi 4 ani, 45,5% erau înregistraţi în mediul rural. În ceea ce privește procentul de
acoperire grădinițe în mediul rural acesta era doar de 7,44 % din numărul înregistrat la nivel
național în anul școlar 2016. Şcolile din comuna Alexandru Odobescu sunt în număr de 3 și
grădinițele în număr de 2. În Alexandru Odobescu s-au reabilitat și modernizat, iar satul Nicolae
Bălcescu reabilitarea este în curs.

Populația școlară
Datele culese de la INS relevă că în anul 2016 populația școlară a comunei Alexandru
Odobescu cuprindea un număr de 326 elevi, dintre care : 83 copii înscriși la grădiniță, 127 elevi
în școala primară și 116 elevi înscriși în învățământul gimnazial.

13
 Între anii 2012-2016, procentul copiilor ce mergeau la grădiniță a înregistrat un trend
descendent astfel : din anul 2012 cu un procent de 23% populația preșcolarilor a scăzut la 18% în
anul 2016. În învățământul primar, procentele elevilor înscriși a avut un trend ascendent în
perioada 2012-2016, crescând de la12% la 27% în 2016. Comparativ cu anii precedenți, în anul
2016 populația școlară a înregistrat o creștere cu 15% procente față de anul 2012. Numărul
elevilor înscriși în învățământul gimnazial a înregistrat valori ridicate pentru perioada dintre anii
2012 și 2016. În acest sens, precizăm faptul că populația școlară a crescut de la 14% în anul 2012
la 23% în 2016.

Personalul didactic
Cadrele didactice din instituțiile de învățământ ale comunei Alexandru Odobescu în anul
2016 numărau 23 de persoane, împărțite astfel : 5 cadre didactice pentru învățământul preșcolar,
8 cadre pentru învățământul primar (inclusiv învățământul special) și 10 cadre pentru
învățământul gimnazial (inclusiv învățământul special). Numărul cadrelor didactice pentru
învățământul școlar a suferit câteva modificări în perioada anilor 2012-2016. Astfel, în anul 2012
numărul cadrelor era de 15 persoane, în anul 2013 numărul acestora a crescut la 20 cadre, în anul

14
2014 au fost 33 de cadre didactice, în anul 2015 au fost 26 de cadre didactice, iar în anul 2016
numărul cadrelor din localitate a început să scadă ca în anii anteriori, numărând 23 de cadre
didactice.

Nivelul de instruire al populației

Conform datelor INS, în tabelele de mai jos sunt trecute datele privind nivelul de instruire
al populației din comună:

Astfel, putem observa faptul că la nivelul comunei 1,76% dintre locuitori au absolvit
studii superioare, inclusiv masterat și doctorat.

15
 Cu privire la studiile secundare, 60,47% din populația comunei a absolvit studii
gimnaziale, profesionale și liceale. În acelaşi timp, 27,18% dintre locuitori au absolvit studiile
primare.
Se remarcă faptul că 3,25% din populaţie nu a absolvit nicio formă de învățământ, iar
1,13% sunt persoane care nu știu să scrie și să citească sau ştiu doar să citească.

5. ECONOMIA

În ce privește activitatea economică a comunei Alexandru Odobescu, conform datelor

furnizate de primărie, o parte însemnată dintre societăți sunt S.R.L.-uri (societăți cu răspundere
limitată) care au ca domeniu de activitate agricultura, comerțul, producția, serviciile, etc. În
vederea dezvoltării afacerilor, zona reprezintă un factor pozitiv important, însă majoritatea
sumelor investite de către investitori sunt reduse. Toate societățile din comuna, 31 la număr se
regăsesc înregistrate și la sediul Primăriei Alexandru Odobescu.
În anul 2010, în localitatea Alexandru Odobescu, conform datelor preluate de pe INS Tempo
Online, numărul mediu al salariaților înregistra 177 de persoane salariate, față de anul 2016 când
s-a constatat o scădere a acestora ajungandu-se la un număr de 113 persoane salariate. Diferența
din anul 2016 față de anul 2010 înregistrează un procent scăzut cu 36,16%.

16
Șomajul

În comună, fenomenul crizei economice s-a resimţit la fel ca în întreaga țară. Astfel,
conform datelor statistice din ultimii ani, rata șomajului a înregistrat o creștere semnificativă. În
anul 2013, numărul șomerilor înregistrați la sfârșitul lunii ianuarie era în creștere, la fel și în anul
2016 când numărul acestora a început să scadă, iar spre sfârșitul anului, în luna decembrie
numărul șomerilor se afla din nou în creștere. În luna ianuarie 2016, în localitatea Alexandru
Odobescu numărul de șomeri înregistrați era de 43 persoane. Perioada imediat următoare a
marcat o scădere continuă, ajungând la un număr de 30 șomeri în luna noiembrie, iar în
decembrie a crescut la 40 de șomeri.

În ceea ce privește media anuală a numărului de șomeri înregistrați, aceasta a scăzut de la 24

șomeri în 2013 până la 17 șomeri în 2015, urcând în anul 2016 până la 38 șomeri. Din anul 2013
și până în anul 2016 media anuală a numărului șomerilor a crescut cu 55,74%.

17
 6. INSTITUȚII

În comuna Alexandru Odobescu, dotãrile sunt reprezentate de: primãrie, gradinițã, şcolile,
căminul cultural, 3 biserici ortodoxe, biserica adventistã, brutărie, poșta, poliție.
Primãria

Administrația publică locală își desfășoară activitatea în baza Legii nr. 215 din
23.04.2001, cu modificările și completările ulterioare. Consiliul local şi primarul funcţionează ca
autorităţi ale administraţiei publice locale, gestionând situaţia publică din localitate. În scopul
asigurării autonomiei locale, autorităţile administraţiei publice locale au dreptul să instituie şi să
perceapă impozite şi taxe locale, să elaboreze şi să aprobe bugetul local. Consiliul local exercită
următoarele categorii de atribuţii:

18
 a) atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al primarului, ale
instituţiilor şi serviciilor publice de interes local şi ale societăţilor reglementate de Legea nr.
31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi regiilor autonome de interes
local;
b) atribuţii privind dezvoltarea economico-socială şi de mediu a localității;
c) atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al localității;
d) atribuţii privind gestionarea serviciilor furnizate către cetăţeni;
e) atribuţii privind cooperarea interinstituţională pe plan intern şi extern.
Primarul reprezintă unitatea administrativ - teritorială în relaţiile cu alte autorităţi publice,
cu persoanele fizice sau juridice române ori străine, precum şi în justiţie.

Cabinet medical
La începutul anului 2016 în comună este un cabinet individual și un cabinet stomatologic,
ambele în clădirea primăriei din sat Alexandru Odobescu, în satul Nicolae Bălcescu este o
farmacie și în satul Alexandru Odobescu o drogherie. Ca urmare a rețelei slab dezvoltate
locuitorii comunei Alexandru Odobescu se văd nevoiți să apeleze la serviciile medicale din
localităţile învecinate. În prezent, în municipiul Călărași funcționează Spitalul Județean de
Urgență Călărași care se află la o distanță de aproximativ 25 km de comuna Alexandru
Odobescu.
Referitor la comuna Alexandru Odobescu, în anul 2016 se găseau înregistrate un număr
de 4 cadre medicale: 2 medici, 2 persoane care făceau parte din personalul sanitar mediu.

19
Educaţia şi învăţământul

Şcoala cu clasele I-IV

Şcoala cu clasele V-VIII

20
Postul de Poliție
Pe teritoriul comunei Al. Odobescu, există un Post de Poliţie, cu sediul în satul Nicolae
Balacescu, în care sunt angajaţi trei agenţi de poliţie, care asigură liniştea şi ordinea publică
pentru toate satele componente.

Nu există un serviciu de pompieri, dar s-a înfiinţat în cadrul Primariei Al. Odobescu un
Comitet Local pentru situaţii de urgenţă. De asemenea, sunt semnate 20 de contracte de
voluntariat.

Cultura şi sportul La nivel de comună, există 2 cămine culturale şi o bibliotecă în satul

reşedinţă – Nicolae Bălcescu. În incinta căminului cultural din satul Nicolae Bălcescu există un
Infocentru, iar în incinta bibliotecii sunt 6 calculatoare.

21
 Există doua terenuri de fotbal, la nivelul comunei. Se doreşte să se găsească fonduri pentru
amenajarea unui zone de agrement, pe malul lacului Gălăţui. Zone de recreere sunt lacul Gălăţui
şi suprafeţele împădurite.

SFÂNTUL MARE MUCENIC DIMITRIE, IZVORÂTORUL DE MIR - ALEXANDRU

ODOBESCU

22
 ISTORICUL PAROHIEI. Parohia Barza a luat fiinţă în anul 1931 prin dezlipire de la
parohia Carol I (Nicolae Bălcescu).
　 Referitor la biserica cu hramul Sf. Dumitru (în unele documente Sf. Dimitrie), o
monografie întocmită în anul 1930, de către directorul şcolii din sat, ne spune că: Acest sat nu
are biserică. Înainte de 1911, avea o bisericuţă făcută din lemn în curtea cimitirului, situat la
marginea de Est a satului şi care servea numai slujirii înmormântărilor. În primăvara anului 1911
locuitorii satului, voind să aibă biserică în mijlocul satului, s-au apucat să mute biserica din
cimitir în sat. Pentru aceasta a fost nevoie de aducerea unui meşter iscusit din jud. Ilfov (de unde
erau veniţi sătenii bărzeni), anume Nicolae Baba. Acest meşter a aşezat biserica pe douăsprezece
sănii, înjugând la ele două şiruri de câte 10 perechi de boi, iar el sus pe acoperiş avea rolul de
conducător al întregului atelaj...
　 Astfel, au adus-o în mijlocul satului pe locul bisericii, cu scopul de a o zidi pe dinăuntru
cu cărămidă. Au fost însă opriţi de organele bisericeşti pe motivul că nu se mai poate îngădui
construirea bisericilor din scândură (Directorul menţionează că din materialele acelei biserici se
va construi primul local de şcoală din sat).
După înfiinţarea parohiei, în anul 1931, la stăruinţa preotului Ioan Barbu, împreună cu
fruntaşii satului, au început demersurile pentru construirea unui locaş de biserică.
ARHITECTURĂ. Biserica este în formă de cruce, construită din cărămidă, cu fundaţie
şi centură din beton cu armătură de fier, are două turle, una deasupra naosului şi alta pe pridvorul
bisericii
　 PICTURA bisericii a fost executată în anii 1946-1947 de către Niţă Angelescu, cu
cheltuieli suportate de parohie. Preot paroh Andrei Voicu în istoricul, destul de bogat, întocmit în
anul 2008 pentru parohia pe care o păstoreşte, scrie că pictura a fost executată de zugravul
Temistocle Grigorescu din comuna Ciocăneşti, fără însă a preciza sursa din care a preluat
informaţia.] Biserica a fost repictată din nou, în tehnica frescă, în anii 1983-1984, de către
pictorul Muraru Nicolaevici, care, la licitaţia organizată în ziua de 8 decembrie 1982, a prezentat

23
oferta cea mai avantajoasă de 134.914 lei, pe baza devizului aprobat de Arhiepiscopia
Bucureştilor în anul 1981, în valoare totală provizorie de 128.955 lei.
Ultima dată pictura a fost refăcută în anii 1993-1994, lucrare în urma căreia biserica a
fost resfinţită de către Preasfinţitul Părinte Nifon Mihăiţă, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor.
ACTIVITĂȚI. Parohia desfășoară permanent activități sociale dedicate familiilor
nevoiașe din parohie, iar ocazional pregătește pachete cu alimente pentru Căminul de Seniori din
comuna Ciocănești. În cadrul parohiei se desfășoară permanent programul Hristos împărtășit
copiilor. Parohia are Bibliotecă parohială.

BISERICA SFÂNTUL IERARH NICOLAE – GĂLĂŢUI

ISTORICUL PAROHIEI. Pornind de la această schimbare, la 3 mai 1968, Protoieria trimitea

Arhiepiscopiei Bucureştilor raportul parohiei Sf. Nicolae Independenţa prin care solicita
schimbarea denumirii parohiei, în cea de Gălăţui. După ce la 25 mai Arhiepiscopia cerea şi
avizul Consiliului parohial, la 8 august comunica că la propunerea Consiliului Eparhial din
şedinţa de la 18 iulie 1968, Preafericitul Părinte Patriarh Justinian, a aprobat ca parohia Sf.
Nicolae Independenţa, să poarte în viitor denumirea de parohia Gălăţui, comuna Nicolae
Bălcescu, după denumirea satului respectiv. 
ISTORICUL BISERICII. Despre data exactă a construcţiei primei biserici, care sigur a fost de
lemn nu există informaţii exacte. În vatra satului, pe o suprafaţă de 400 mp, se păstrează o parte a
temeliei fostei biserici de lemn, care ar fi fost construită pe la 1850. [Informaţie furnizată de pc
consilier Manuel Rusu, în vremea când era preot paroh la parohia Gălăţui.] La baza acestei
afirmaţii stă o icoană pictată pe lemn, datată 1859, a cărei pictură reprezintă pe ambele feţe,
Naşterea şi Învierea Domnului, icoană care se păstrează în stare foarte bună şi astăzi. 
　Dacă în ceea ce priveşte data construirii primei biserici nu există informaţii certe, nici în ceea

24
ce priveşte actuala biserică informaţiile nu converg către aceiaşi dată. În vreme ce Anuarul lui
Ursescu [A.N. Călăraşi, fond Primăria comunei Găunoşi, dos. 7/1944, f. 26.] ne informează că
biserica din Găunoşi are hramul Sf. Nicolae şi a fost construită din cărămidă, în anul 1890, cel al
Casei Bisericii, [Anuar 1909, p. 61.] ne spune că biserica e de zid, s-a clădit la 1886-1887 şi
reparat la 1903. Lucrarea [10 ani de autonomie bisericească, p. 61.] întocmită în anul 1936, ne
informează că biserica Sf. Nicolae a fost zidită în anul 1898, din cărămidă, iar documentele mai
târzii din arhiva Protoieriei dau ca dată a construcţiei actualei biserici anul 1900, menţionând că a
fost construită de Petre Manole şi soţia sa Ruxandra din oraşul Călăraşi sau de obştea satului.
Această dată este preluată din textul PISANIEI: „Întru mărirea Atot Puternicului Dumnezeu s-a
zidit din temelie această sfântă biserică la anul de la Christos 1900 cu cheltuiala piosului creştin
Petre Manole din oraşul Călăraşi şi soţiei sale Ruxandra cu credincioşii lor fii Gheorghe, Ioan,
Mihail, Maria şi ginere şi nurori Gheorghe, Diamantina, Maria şi Eugenia, cunoscându-se d-lor
vecinici ctitori, în zilele prea înălţatului Rege al României Carol I şi soţiei sale regina Elisabeta şi
a Înalt Prea Sfinţiei Sale Mitropolit al Ungro Vlachiei, Iosif, spre eterna memorie”. 
　Pisania nefiind datată, dar sigur pusă mai târziu, cu ocazia unor lucrări de renovare, cel mai
aproape de realitate, considerăm că este Anuarul Casei Bisericii din anul 1909, deoarece din
Monitorul Oficial nr. 137 din 24 septembrie (6 octombrie) 1888 aflăm că Petre Manolescu,
proprietar din Călăraşi, a construit cu spesele sale o biserică în cătunul Găunoşi, jud. Ialomiţa.
Sigur, Petre Manolescu nu poate fi decât Petre Manole, menţionat în mai toate documentele, dar
dacă biserica a fost construită în anul 1900 cum glăsuieşte pisania, dar şi alte surse, nu se putea
consemna cu 12 ani mai devreme, în Monitorul Oficial.
　Biserica în formă de cruce, cu o singură turlă, a fost reparată în anul 1903, apoi în anul 1945 a
suportat reparaţii generale la exterior, la temelie şi s-au vopsit pereţii, cheltuielile fiind suportate
din fondurile parohiei.
După ce în anul 2002, s-a renovat catapeteasma, în anul 2003, prin grija PC Pr. Dumitru
Caracaş, au fost strânse fonduri, iar lăcaşul de cult a fost acoperit din nou cu tablă. 
　În timpul PC Pr. Rusu Manuel, au fost strânse fondurile necesare cu care s-au executat
reparaţii la lăcaşul de cult constând în: tencuirea faţadei exterioare, reparaţia perdelei interioare,
înlocuirea, în anul 2006, a uşilor şi ferestrelor.
　 Deşi recepţia lucrărilor de pictură s-a făcut în anul 1978, redeschiderea bisericii s-a făcut abia
în anul 1981. Iniţial s-a hotărât ca redeschiderea să se facă în ziua de 25 octombrie 1981, dar
Arhiepiscopia a stabilit ca acest moment să se desfăşoare la 1 noiembrie 1981, când a avut loc şi
sfinţirea bisericii de către Preasfinţitul Episcop Roman Ialomiţeanul.
　La 6 august 2003, Preasfinţitului Părinte Damaschin Coravu, Episcopul Sloboziei şi
Călăraşilor, a săvârşit în biserica cu hramul Sf. Nicolae din Gălăţui, Sfânta Liturghie arhierească.
ARHITECTURA. Biserica, cu lungimea de 24 m şi lăţimea de 11 m, urmează planul cruciform
având absidele laterale şi altarul poligonale atât la interior, cât şi la exterior. Deasupra
pronaosului se înalţă turla clopotniţă care reprezintă şi punctul cel mai înalt al acestui edificiu, ce
măsoară 14 m. Stilul arhitectonic reprezintă o combinaţie a celui bizantin cu cel muntenesc.
Zidită din cărămidă şi acoperită cu tablă zincată biserica are deasupra altarului şi pe turla
clopotniţă două cruci mari de fier.
　Pridvorul, aproape pătrat, este de dimensiuni mai mici decât restul bisericii. În pronaos se află
scara pe care se urcă în turla clopotniţă, iar în interiorul bisericii lumina zilei pătrunde prin opt
ferestre mari terminate în arc de cerc. 
PICTURA. Nu se cunoaşte cine a realizat prima pictură a bisericii. Deteriorarea produsă în timp
a condus la repictarea bisericii în anii 1976-1978, în tehnica tempera, de către pictorul Murariu I.

25
Nicolaevici, aşa cum rezultă şi din textul celei de-a doua PISANII: „Această sfîntă biserică din
Parohia Gălăţui, s-a pictat din nou în tehnica frescă, în anii 1976-1978 în vremea Prea Fericitului
Patriarh Justinian.Lucrările de pictură precum şi lucrările de reparaţii capitale s-au făcut din
daniile credincioşilor parohiei sub îndrumarea pr. protoiereu Purcărea Ioan.Toate acestea au fost
aduse la îndeplinire în urma continuei stăruinţe a preotului paroh Zărnescu P. Nicolae, pictor
fiind Muraru I. Nicolaevici”.

BISERICA SFÂNTA CUVIOASĂ PARASCHIVA - NICOLAE BĂLCESCU

ISTORICUL BISERICII. Biserica cu hramul Cuvioasa Paraschiva, în formă de cruce, este

zidită din cărămidă, pe temelie de piatră şi acoperită cu tablă, după planurile arhitectului Ghiţă
Roman, numai din contribuţia credincioşilor, între anii 1906-1907, printre iniţiatori aflându-se
Radu Pascale, Moise Vasile, Alecu Nica, I. Olteanu. A fost sfinţită la 14 octombrie 1914.
Din textul PISANIEI aflăm că: „Această biserică a fost construită în anul 1906 şi a fost pictată
în anul 1907, renovată fiind în anul 1935, iar în anul 1971 va fi din nou spălată, retuşată şi
renovată sub păstoria pr. Diaconu Constantin, protiereu fiind Ioan Purcărea, pictor Gheorghe
Georgescu”.
　Biserica a suportat reparaţii generale în anii 1932 şi 1945. 
　Cu toate că în anul 2001 au fost executate lucrări de reparaţii la exteriorul lăcaşului, în anul
2006 - 2007, biserica care ajunsese în ultimul stadiu de degradare, pereţii fiind deterioraţi la

26
maxim, pictura la fel, ca şi acoperişul, a fost reabilitată, la aceste lucrări participând cetăţenii
comunei, dar şi persoane fizice care au donat anumite sume de bani. 
În urma acestor lucrări, biserica a fost resfinţită în data de 14 octombrie 2007. Textul
PISANIEI vine să confirme acest lucru: „Zidutu-s-a acest sfânt lăcaş cu vrerea Tatălui lucrarea
Fiului şi cu săvârşirea Sfântului Duh Treimea cea de o Fiinţă şi Nedespărţită cu Hramul Sfintei
Cuvioase Parascheva în anii mântuirii 1906-1907 Sfinţită pe 14 octombrie 1907. În anii 2005-
2006 s-a repictat cu obolul binecredincioşilor şi prin obârşia necontenită a P.C. părinte Staicu
Silvestru pentru care lăsăm posterităţii rugămintea să pomenească pe ctitorii şi binefăcătorii
acestei sfinte biserici. Slujba de resfinţire a fost săvârşită de Preasfinţitul Damaschin, Episcopul
Sloboziei şi Călăraşilor însoţit de un ales sobor de preoți şi diaconi la data de 14 octombrie 2007,
protoiereu al locului fiind P.C. părinte Barz Vasile Eugen, pictată de Gheorghe Decu şi fiul său
Silviu. Doamne binecuvintează pe cei ce iubesc podoaba casei Tale şi locul sălăşluirii slavei
Tale”.
　ARHITECTURA. Biserica este în formă de cruce, zidită din cărămidă, pe temelie de piatră şi
acoperită cu tablă. Turla mare este aşezată pe patru grinzi zidite din paiantă şi acoperită în
întregime cu tablă. Cele două turlele mici aşezate în faţă sunt construite din lemn şi acoperite cu
tablă.
PICTURA bisericii a fost executată în anul 1907 de pictorul Gheorghe Georgescu din Ploieşti.
[A.N. Călăraşi, fond Protoieria Călăraşi, dos. 3/1965, f. 57.] În anul 1971 pictura a fost restaurată
de către pictorul Samoilă Nicolae din Bucureşti, pe baza unui deviz aprobat de Arhiepiscopia
Bucureştilor, în valoare totală de 28.628 lei.
　Recepţia lucrărilor s-a făcut în ziua de 2 octombrie 1971, constatându-se că lucrările au fost
executate în condiţii tehnice bune, cu menţinerea iconografiei existente, parohia plătind suma de
30.715

7. VIAȚA SOCIALĂ ŞI ASOCIATIVĂ

În comuna Alexandru Odobescu, din totalul suprafeței agricole de 5.755 ha, 5.483 ha
reprezintă terenul arabil, 223 ha pășunile, 49 ha de terenuri plantate cu vii și pepiniere viticole și
17 ha păduri și altă vegetație. Terenurile sunt utilizate în mare parte pentru activități agricole, cu
precizarea că aproape întreaga suprafața agricolă este cultivată cu cereale. La nivelul comunei,
agricultura are un rol important pentru asigurarea veniturilor unei părți semnificative din
populație, locuitorii având pământ proprietate proprie pe care îl muncesc și din care își asigură o
parte din aceste produse necesare traiului zilnic. Potenţialul natural şi economic de care dispune
judeţul Călăraşi face ca agricultura să constituie un sector de bază în economia judeţului.
Producţia vegetală este orientată cu precădere spre culturile de cereale boabe, plantele uleioase şi
plante de nutreţ, judeţul Călăraşi fiind cunoscut pentru culturile de grâu și secară (ocupând locul
2 la nivel regional ), producţia de orz şi orzoaică (locul 1 la nivel regional) şi producţia de
floarea-soarelui (locul 3 la nivel regional).

27
 Fiind parte dintr-o zonă cu potențial agricol, localitatea Alexandru Odobescu dezvoltă o
agricultură specializată pe anumite tipuri de culturi, corespunzătoare condițiilor pedologice din
regiune. Din punct de vedere geologic, principale tipuri de sol reprezentative pe teritoriul
județului sunt clasele de calitate II (bună) și III (mijlocie), acestea reprezentând aproximativ
76,20% din totalul suprafeței agricole, terenuri ce nu necesită aplicarea măsurilor
agroameliorative. Cele mai bune terenuri pentru agricultură, regăsindu-se în partea de sud a
Regiunii Sud Muntenia, înclusiv județul Călărași. Solurile din această zonă sunt de tipul
cernoziomului și dispun de rezerve apreciative de substanțe nutritive, constituindu-se în terenuri
cu un grad ridicat de fertilitate.
Predominante în localitate sunt culturile agricole de grâu, floarea-soarelui, porumb, orz
cultivându-se de asemenea și legume. Producția a fost următoarea: grâu: 5t/ha, porumb: 7t/ha,
rapiță: 2400 kg/ha, floarea soarelui: 1800 kg/ha. În ce privește viitorul acestor culturi, acesta nu
este lipsiat de amenințări ale naturii, principalul pericol fiind reprezentat de schimbările climatice
și de efectul de seră al Terrei, dar și de calitatea solurilor afectată, în grade diferite de poluare, de
anumite activități industriale, atât din punct de vedere calitativ, cât și din punct de vedere
cantitativ.
Activităţi agricole Structura populaţiei ocupată în comuna Al. Odobescu relevă un profil
socio-economic agricol, un procent de 95,23% din totalul populaţiei active ocupate fiind
concentrată în activităţi agricole. Se remarcă un procent de 4,77% din populaţia activă ocupată în
administraţie, învăţământ, sănătate şi activitatea industrială. Pământul arabil este grupat în mai
multe asociaţii agricole, unele dintre ele din afara comunei. Există 3 asociaţii agricole cu statut
legal (cea mai importantă este localizată în comuna Independenţa, având însă puncte de lucru în
fiecare sat) şi câteva asociaţii familiale. Suprafaţa de pământ cultivată în asociaţiile agricole este
mai mare comparativ cu parcelele agricultorilor individuali, cumulând peste 60% din pământul
arabil. Majoritatea pământului arabil este cultivat cu cereale.

Tipuri de culturi –asociaţii agricole:

28
Tipuri de culturi-agricultori individuali

Animale

Utilaje agricole
29
 Populaţia ocupată pe profesii şi activităţi:

 Agricultură, silvicultură – 1169

 Îndustrie prelucrătoare – 39
 Energie electrică şi apă – 3
 Constructii – 13
 Comerţ - 22
 Transport, depozitare, poştă şi telecomunicăţii – 16
 Activităţi financiare şi asigurări – 1
 Administraţie publică – 34
 Învăţământ – 19
 Sănătate şi asistenţă socială – 7
 Activităţi de servicii colective, sociale şi personale – 4
 Activităţi ale personalului angajat în gospodării personale – 2

Total – 1329 persoane ocupate

Proiecte derulate de agentii economici:

1. S.C. ELIA SRL – Modernizarea fermei prin achiziţionarea unei combine;

2. S.C. AGROPRIM S.R.L - Modernizarea fermei prin achiziţionarea unui tractor cu

utilaje pentru pregatit terenul;

3. P.F. Sultan Viorel Eleian - Modernizarea fermei, prin achiziţionarea unei combine, a
unui tractor cu plug şi grapă cu discuri;

4. SC ROAGRO INTERNATIONAL SRL – Achiziţie de masini, utilaje şi echipamente

agricole

Toate cele 4 firme, au obtinut finanţare pe masura 3.1. – Dotări utilaje

30
Comerţ si servicii În comună există 30 de agenţi economici, din care :

 12 agricultură

 16 comerţ

 2 confecţii textile

Aceştia sunt: Societăţi agricole:

1. S.C. INDEPENDENŢA S.A.

2. S.C. ROMCAN GĂLĂŢUI S.R.L.

3. S.C. AGROPRIM S.R.L.

4. S.C. ELIA S.R.L.

5. S.C. INDEPENDENTA SEED

6. S.C. ENIGMAR AGRO S.R.L.

7. S.C. ROAGRO S.R.L.

8. S.C. ANCOST S.R.L.

9. S.C. AGROMARCOS S.R.L.

Cu profil agricol mai sunt şi 2 PF-uri:

1. PF Dragnea şi

2. PF Eliana.

Exista o singură fermă zootehnică,

S.C. ROMCAN GĂLĂŢUI S.R.L

Societăţi producţie textile: S.C. ELADA CONFIN S.R.L.

8. HABITATUL
31
 Locuinṭele din comuna Alexandru Odobescu sunt formate: dintr-o cameră şi o sală,
două camere şi o sală, trei camere şi o sală, acestea au în faṭã de obicei o galerie ce mărgineşte o
prispă din pământ bătut şi lipit, cu o portiṭă de intrare, care corespunde de obicei cu uşa camerei
de la sală, mai sunt construite şi unele locuinṭe ce au în spate câte o polatră(chiler sau
aplecătoare), formată din trei despărṭituri cu următoarele destinaṭii: sala de intrare din spatele
locuinṭei, o cameră mică de 3x3 şi înălṭimea de cca 2m şi alta tot de 3x3 ce serveşte ca un fel de
magazie pentru depozitatul griului, mălaiului, făinei, putina cu varză murată, butoiului cu vin s.a.
Din sala polatrei se deschide o gaură ce duce la gura sobei din una dintre camerele din
faṭă, încălzită cu resturi de paie, de coceni scurṭi şi din cei lungi, tot la polatre se construieşte o
sobă, care serveşte la gătitul hranei, tot în această încăpere se află instalat un pat sau chiar două,
unde de cele mai multe ori doarme întreaga familie mai ales pe timpul iernii.
Ca material de construcṭie al caselor se foloseşte: chirpicii, cărămida (cei mai înstăriṭi) şi
din pământ bătut, acoperişul este format din ṭiglă sau tablă (cele mai multe ), câteva acoperite cu
stuf.
Pardoseala este alcătuită din pământ bătut şi apoi lipit cu pământ galben amestecat cu
baligă de cal, ca mobilă putem distinge două aspecte: un pat sau două, format din ṭãruşi bătuṭi în
pământ peste care s-au aşezat scândurile, cu o saltea plină cu paie de grâu sau de secară şi

32
acoperit cu o covertură de bumbac sau din lână, iar pe jos se află întinsă o rogojină de papură, o
măsuṭă joasă şi scăunele cu trei picioare, de ele nu se serveau decat bătrânii, cei mici luând loc la
această masă în genunchi .
Ȋn odaia curată se află un pat pe capre de lemn, cu o saltea de paie, o masă înaltă, doua
scaune mari şi pe pereți diferite carpete și covoare, se mai află o oglindă şi la colṭul dinspre
Răsărit o icoană cu un smoc cu busuioc şi pe ici pe colo şi câte o candelă, ce se aprinde duminica
şi la sărbătorile mari, în sală se află gura podului pe care se ridică bucatele: grâul, orzul, fasolea
şi carnea afumată .

9. ETNOGRAFIA. FOLCLORUL

33
 Superstiṭii,credinṭe si practici vechi
Superstiṭiile și credinṭele sunt legate de unele sărbători pâgăneşti sau creştine despre
vrăji, stafii, strigoi, iele, rusalii, draci și sfinṭi.
Unele dintre aceste superstiṭii și credinṭe au legături şi cu unele obiceiuri legate de morṭi,
înmormântări, pomenirile morṭilor, obiceiuri legate de Crăciun, Anul Nou, Bobotează, Paşti şi
alte sărbători creştineşti de peste an .
Ce caracteristică au si folclorul care le insoṭeşte?
Morṭii: scăldat, îmbrăcat şi aşezarea pe o masă în sicriul respectiv, se ṭine mortul în casã,
de obicei persoanele mature timp de 3 zile, iar cei tineri 1-2 zile, se organizează priveghiul un fel
de gardă ce supravegheazã arsul lumânãrilor și preocuparea alimentelor pentru cei ce au venit,
fie rude sau vecini.
Ȋnmormântările: se fac de obicei cu preotul satului, care vine însoṭit de dascăl, se citeşte
slujba indicată în cărṭile bisericeşti de rit ortodox.
Mortul este transportat de acasă la biserică, pe drum, convoiul cu mortul se opreşte pe la
răspântii, unde preotul face o mică rugăciune, intimii casei arunca la răspântii bani mãrunṭi de
metal, ce închipuie plata vămilor prin care trebuie sa treacă mortul până ajunge la lăcaşul sfânt.
După ce s-a făcut îngroparea celor prezenṭi li se serveşte masa pentru amintirea si
pomenirea morṭilor.
Pomenile se fac pentru mort la 3,6,12 luni de la data decesului, apoi tocmai la 7 ani, după
această perioada de 7 ani, rudele se mai duc la cimitir şi mai îngrijesc mormântul, aprind
lumânãri și tămâie.
Obiceiuri de Crăciun (sau de Naşterea Lui Iisus Hristos), ce se serbează anual în ziua de
25 decembrie a fiecărui an calendaristic, se taie porcul mai înainte cu 2-3 zile şi se pregătesc cele
necesare unei alimentări destul de consistente : fripturi, cârnaṭi, caldaboşi, cozonaci şi covrigi.
Copiii umblă cu Mos-Ajunul, când spun : bună dimineaṭa la Moş-Ajun: li se împart,
covrigi, nuci şi bani. Ȋn ziua de Craciun copii umblă cu steaua, obicei ce este pe cale de
dispariṭie, de Anul Nou se petrece așa zisul : Revelion, se aşteaptă acest eveniment cu multă
emoṭie, copii umblă cu pluguşorul seara, iar in ziua de Anul Nou cu capra (obicei introdus în
anul 1937, iar cei mici umblă cu sorcova).
De Bobotează se face stropirea cu aghiazmă, un fel de apă sfiinṭită, se bea pe
nemâncate, se stropesc şi animalele .
De Paşti (Ȋnvierea Lui Iisus Hristos) se vopsesc ouale în roşu sau alte culori, se face şi se
consumã cozonaci și pască (un fel de plăcintă), se taie mielul, preotul face aşa numita slujbă
Ȋnvierii, începând de la orele 24 sâmbătă şi până la orele 5-6 dimineaṭa, este singura slujbă
bisericească ce se face noaptea şi nu ziua ca şi celelalte sărbători, creştinii se Ȋntâmpină cu:
Hristos a Ȋnviat, la care se răspunde cu adevărat a Ȋnviat, sărbătorile Paştelui ṭin 3 zile, se mai fac
pomeniri ale morṭilor şi de 4 ori pe an cu o săptămâna înaintea începerii posturilor de: Crăciun,
Paşti, Sf Maria Mare şi a Sfinṭilor Petru şi Pavel.
Locuitorii comunei Alexandru Odobescu n-au păstrat în legătură cu aceste sărbători nici
un fel de folclor sau obiceiuri păgâneşti, s-au păstrat însă unele superstiṭii cu vrăjile, stafiile ,
strigoii, diavolii şi sfinṭii.
Primarul din comuna Alexandru Odobescu susține cã a dus o luptã pentru combaterea
acestor superstiṭii.
Acesta a constatat cã cele mai multe dintre ele au disparut din rândul tineretului mai ales,
au ramas doar cateva bătrâne care mai fac vrăji în legătură cu: dragostea cu “banul”, mai sunt

34
chiar bătrâne care fac vrăji împotriva bubei rele însă primarul consideră că sunt doar nişte
oameni creduli care îşi pierd timpul şi chiar banii în zadar.
Caloianul – obicei popular de aducere a ploii, caloianul presupune un ritual complex,
care face parte din categoria ceremoniilor de fertilizare din cadrul obiceiurilor agrare.
Participanții, fete tinere împreunã cu o femeie vârstnicã, confecționeazã o pãpușã din lut
pe care o îmbracã și o împodobesc cu coji de ouã roșii (pãstrate de la Paște).
Așezat într-un sicriaș de lemn, Caloianului i se simuleazã un cortegiu funerar și o
înmormântare. Purtându-l spre locul de îngropare, fetele îl bocesc și interpreteazã un cântec
ritual prin care Caloianul este trimis in cer pentru a cere pornirea apelor, sau, în unele variante, el
însuși este investit cu capacitatea de a porni ploile.
Așezat în pământ, în afară satului, într-un loc numai de ele cunoscut, Caloianul rămâne în
pământ două-trei zile. Pe urmă este dezgropat, purtat de același cortegiu, cu același cântec, și
este dus la o apa curgătoare sau o fântână unde se da drumul sicriului pe apã.
Ultima etapă a obiceiului constă în adunarea tuturor participantelor la o casă unde petrec
cu mâncare și băutură, uneori cu muzicanți, ospăț numit „pomana caloienilor”.
Odată cu trecerea anilor, acest obicei a fost preluat de către copii. Și cum Caloianul
respectă întocmai tradițiile unei înmormântări, copiii sunt cei care îndeplinesc rolurile de: preot,
dascăl, gropar, bocitoare.
Portul obişnuit este cel orăşenesc format din : haină, vestă şi pantalon, deasupra, iar
peste piele cămaşă şi maieu.
Pe cap vara se poartă: pălărie, şapcă sau bască, iar iarna: căciulă de blană de miel, iar în picioare,
pantofi, sandale, vara și iarna : ghete și cizme de cauciuc.
Toate acestea intră in inventarul de imbrăcăminte al bărbaṭilor .
Femeile poartă mai mult rochii, tricoturi, pardesie, bluze, baticuri, broboade şi şaluri, iar în
picioare: pantofi cu toc, sandale, cizme și ghete.
In Comuna Alexandru Odobescu nu există port naṭional.

10. CULTURA

Evenimente şi activităţi culturale

În comuna Alexandru Odobescu se organizează festivități cu ocazia Zilei comunei pe
data de 25 a lunii mai. De ziua comunei, locuitorii comunei și nu numai, sunt invitaţi să asculte
muzică, să danseze ori să deguste preparatele tradiționale. Pe lângă ziua comunei, se
sărbătorește și Hramul bisericii Sfîntul Nicolae în satul Gălățui, al Bisericii Sfintei Paraschiva în
satul Nicolae Bălcescu și al bisericii Sfîntului Dumitru în satul Alexandru Odobescu.
În comuna Alexandru Odobescu, există un singur cămin cultural. În incinta căminului
aflat în satul Nicolae Bălcescu există înființat un Infocentru care s-a realizat cu sprijinul Băncii
Mondiale, prin PDR.

11. MONUMENTE NATURALE

35
 Singurul obiectiv din comuna Alexandru Odobescu inclus în lista monumentelor istorice
din județul Călărași ca monument de interes local este situl arheologic de pe ostrovul Barza, o
insulă inundabilă aflată în nordul satului Alexandru Odobescu, sit ce conține urmele unei așezări
din eneolitic atribuită culturii Gumelnița.

12. SPORT. TURISM

36
Există douã terenuri de fotbal, la nivelul comunei. Se doreşte să se găsească fonduri pentru
amenajarea unui zone de agrement, pe malul lacului Gălăţui. Zone de recreere sunt lacul Gălăţui
şi suprafeţele împădurite.

Obiective turistice:

Zonă arheologică străveche - culturile Boian şi Cucuteni

Lacul Gălăţui 255 ha
Biserici ortodoxe sec al XX-lea
Casa de rugăciuni şi comunitatea adventistă ziua a 7-a - 80 ani

COMUNITATEA ADVENTISTA

37
BIBLIOGRAFIE

38
1. Bibliografia Comunei Alexandru Odobescu
2. Arhiva Primãriei Alexandru Odobescu
3. Strategia de Dezvoltare Durabilã a Comunei Alexandru Odobescu

39