ANALIZA COMUNEI ALEXANDRU ODOBESCU DIN PUNCT DE

VEDERE CULTURAL
Coordonator ştiinṭific: drd.Mariana NĂSTASE

Studenṭi,anul II:Elena ANGHEL,Madalina Nicoleta VELICU

REZUMAT

Comuna Alexandru Odobescu se află în zona de câmpie, zonă care reprezintă principalul potențial agricol al țării,
caracterizat prin întinderea mare a suprafeței, calitatea solului, dar și existența unor proprietăți de mari
dimensiuni. Comuna Alexandru Odobescu se află situată în partea de sud-vest a județului Călărași, fiind
reprezentativă pentru o zonă tipică de câmpie, Câmpia Bărăganului, pe marginea lacului Gălățui,fiind ȋnvecinată
la la est : comuna Independența; la vest: comuna Vlad Țepeș și comuna Ciocănești; la sud: comuna Grădiștea și
comuna Ciocănești.Putem observa din analiza condiṭiilor fizico-geografice ,a dezvoltării economice a comunei ,că
teritoriul acesteia oferă condiṭii de viaṭă bune pentru un număr mare de locuitori.

Cuvinte cheie:zonă,comună,vecinătate,aşezare.

Foto 1.Localizarea comunei Alexandru Odobescu

INTRODUCERE

Comuna Alexandru Odobescu este așezată în partea de sud-est a României și aparține

județului Călărași. La nivel de județ, comuna se află situată în partea de sud-vest, pe șoseaua ce
leagă municipiul reședință de județ, de orașul Lehliu, la o distanță de 28 km de municipiul
Călărași și la 98 km de Municipiul București. Pe întreg teritoriul administrativ al comunei se
află balta Berza și lacul Potcoava, de-a lungul acestora, pe malul stâng se situează cele trei sate
din care este compusă comuna:Nicolae Bălcescu,Gălăṭui,Alexandru Odobescu.
Comuna Alexandru Odobescu are următorii vecini: la est :comuna Independența;la vest: comuna
Vlad Țepeș și comuna Ciocănești;la sud: comuna Grădiștea și comuna Ciocănești;
La sfârșitul secolului al XIX-lea, dintre satele actuale exista doar satul Găunoși (astăzi Gălățui),
care, împreună cu teritoriul actual al comunei, făcea parte din comuna Ciocănești-Mărgineni din
plasa Borcea a județului Ialomița. Satul avea 542 de locuitori, o școală mixtă și o
biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează aici, în plasa Ciocănești a aceluiași județ, comuna
Găunoși, cu reședința în satul Găunoși, dar și cu satele Podu Lupii (astăzi, Nicolae Bălcescu),
Barza (astăzi, Alexandru Odobescu) și Potcoava. În 1931, comuna Găunoși s-a separat în
comuna Carol I (cu satele Carol I și Barza) și Găunoși (cu satele Găunoși și Potcoava).

După al Doilea Război Mondial, satul Carol I a primit numele de Nicolae Bălcescu, iar Barza —
pe cel de Alexandru Odobescu. Comunele Nicolae Bălcescu și Găunoși au trecut în administrarea
raionului Călărași din regiunea Ialomița și apoi (după 1952) din regiunea București, în timp ce
comuna Găunoși s-a desființat, satul Găunoși trecând la comuna Nicolae Bălcescu și primind în
1968 numele de Gălățui. În 1968, comuna a trecut la județul Ialomița (reînființat).În 1981, o
reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei Nicolae Bălcescu la județul
Călărași, dar, cum în urma acestei operațiuni au rezultat două comune cu același nume Nicolae
Bălcescu în același județ , această comună a luat numele satului Alexandru Odobescu, deși
reședința ei a rămas în satul Nicolae Bălcescu.

Relieful

Întreg relieful comunei Alexandru Odoobescu face parte din Câmpia Română. Relieful
comunei Alexandru Odobescu s-a format prin asocierea unor văi și platouri, de-a lungul
comunei, pe partea vestică fiind balta Berza și lacul Potcoava, care se integrează în Câmpia
Mostiștei. Comuna este încadrată în două trepte: Câmpia Bărăganului de sud care domină terasa
a doua a Dunării cu 10-15 cm și care oferă o imagine completă a regiunii de câmpie; și terasa a
doua a Dunării cu o altitudine medie relativă de 23 m.

Clima

Clima regiunii este specifică zonei, este o climă de tip temperat continental, influențată de
prezenta luncii Dunării. Cantitatea de ploi este nesemnicativă și nu corespunde întotdeauna cu
cerințele optime ale plantelor, care uneori au caracter torențial. Datorită aspectului Câmpiei
Române de „fund de sac” în timpul iernii pătrund masele de aer polare iar în timpul verii pătrund
masele de aer tropical care generează ierni geroase şi veri secetoase.

Rețeaua hidrografică

Reţeaua hidrografică a comunei Alexandru Odobescu se compune din lacul Potcoava și balta
Berza, ambele colectează apa din precipitații și din ape uzate menajere neepurate, care la rândul
lor au strânsă legătură cu lacul Gălățui, acesta este singura apă din partea de vest a satelor
comunei Alexandru Odobescu. În comună există un pod peste lacul Gălățui, 2 poduri în Nicolae
Bălcescu și un pod între Alexandru Odobescu și Gălățui. Valea Gălăţui este o fragmentare a
Câmpiei Române, care s-a format prin văi adâncite și se înconvoaie treptat, de la nord-vest la
sud-est.

MATERIAL ŞI METODĂ

Numărul populației indică numărul persoanelor care se află pe un anumit teritoriu. La data de 1
ianuarie 2016, populația stabilă din comuna Alexandru Odobescu era de 2.756 locuitori,
reprezentând 0,89% din populația județului Călărași.
În comuna Alexandru Odobescu, în anul 2010 populația stabilă număra 2.825 locuitori, fiind în
scădere până în prezent, cu un număr de 2.756 locuitori. Diferența din anul 2009 până în 2016
înregistrează, o scădere cu 2,64% procente.
Conform datelor statistice, comuna Alexandru Odobescu este alcătuită din 2.680 români, 6 romi
și pentru 129 persoane sunt informații nedisponibile.
Componența pe religii Comuna Alexandru Odobescu era constituită în anul 2016 din: 2.564
persoane ortodoxe, adventiști de ziua a șaptea 114 persoane, martorii lui Iehova 5, religia
evanghelică 3, și 129 persoane la care sunt informații nedisponibile.

REZULTATE ŞI DISCUȚII

Lumea din care face parte țãranul român a fost dintotdeauna bogatã în obiceiuri și
tradiții.Acestea par a fi pentru cei care le privesc din exterior, manifestãri folclorice fabuloase.
Pentru cei care le cunosc însemnãtatea, știu ca aceste obiceiuri și tradiții ascund înțelesuri
profunde, despre relațiile interumane și despre relațiile oamenilor cu natura.
Prin astfel de manifestãri, oamenii din diverse zone ale țãrii, au încercat sã dea însemnãtate
anumitor momente sau întâmplãri din viața lor.

Obiceiuri de Crăciun (sau de Naşterea Lui Iisus Hristos), ce se serbează anual în ziua de 25
decembrie a fiecărui an calendaristic, se taie porcul mai înainte cu 2-3 zile şi se pregătesc cele
necesare unei alimentări destul de consistente : fripturi,cârnaṭi,caldaboşi,cozonaci şi covrigi.
Copiii umblă cu Mos-Ajunul,când spun :bună dimineaṭa la Moş-Ajun: li se împart,covrigi, nuci
şi bani. Ȋn ziua de Craciun copii umblă cu steaua,obicei ce este pe cale de dispariṭie, de Anul Nou
se petrece așa zisul : Revelion,se aşteaptă acest eveniment cu multă emoṭie,copii umblă cu
pluguşorul seara, iar in ziua de Anul Nou cu capra (obicei introdus în anul 1937,iar cei mici
umblă cu sorcova).
De Bobotează se face stropirea cu aghiazmă,un fel de apă sfiinṭită,se bea pe nemâncate,se
stropesc şi animalele .
De Paşti (Ȋnvierea Lui Iisus Hristos) se vopsesc ouale în roşu sau alte culori,se face şi se
consumã cozonaci și pască(un fel de plăcintă), se taie mielul,preotul face aşa numita slujbă
Ȋnvierii, începând de la orele 24 sâmbătă şi până la orele 5-6 dimineaṭa,este singura slujbă
 bisericească ce se face noaptea şi nu ziua ca şi celelalte sărbători, creştinii se Ȋntâmpină cu:
Hristos a Ȋnviat,la care se răspunde cu adevărat a Ȋnviat, sărbătorile Paştelui ṭin 3 zile,se mai fac
pomeniri ale morṭilor şi de 4 ori pe an cu o săptămâna înaintea începerii posturilor de: Crăciun,
Paşti, Sf Maria Mare şi a Sfinṭilor Petru şi Pavel.
Caloianul–obicei popular de aducere a ploii, caloianul presupune un ritual complex, care face
parte din categoria ceremoniilor de fertilizare din cadrul obiceiurilor agrare.
Participanții, fete tinere împreunã cu o femeie vârstnicã, confecționeazã o pãpușã din lut pe care
o îmbracã și o împodobesc cu coji de ouã roșii (pãstrate de la Paște).Așezat într-un sicriaș de
lemn, i se simuleazã un cortegiu funerar și o înmormantare. Purtându-l spre locul de îngropare,
fetele îl bocesc și interpreteazã un cantec ritual prin care Caloianul este trimis în cer pentru a cere
pornirea apelor, sau, în unele variante, el însusi este investit cu capacitatea de a porni ploile.
Așezat în pãmânt, în afara satului, într-un loc numai de ele cunoscut, Caloianul rãmâne în
pãmânt douã-trei zile. Pe urmã este dezgropat, purtat de același cortegiu, cu același cântec, și
este dus la o apã curgãtoare unde se dã drumul sicriului pe apã.Ultima etapã a obiceiului constã
în adunarea tuturor participantelor la o casã unde petrec cu mâncare și bãuturã, uneori cu
muzicanți, ospãț numit „pomana caloienilor”.Odatã cu trecerea anilor, acest obicei a fost preluat
de cãtre copii. Şi cum Caloianul respectă întocmai tradițiile unei înmormântãri, copiii sunt cei
care îndeplinesc rolurile de: preot, dascãl, gropar, bocitoare.

Evenimente şi activităţi culturale

În comuna Alexandru Odobescu se organizează festivități cu ocazia Zilei comunei pe data de 25

a lunii mai. De ziua comunei, locuitorii comunei și nu numai, sunt invitaţi să asculte muzică, să
danseze ori să deguste preparatele tradiționale. Pe lângă ziua comunei, se sărbătorește
și Hramul bisericii Sfîntul Nicolae în satul Gălățui, al Bisericii Sfintei Paraschiva în satul
Nicolae Bălcescu și al bisericii Sfîntului Dumitru în satul Alexandru Odobescu.

Tabel 1.Importanṭa şi conservarea tradiṭiilor

Sunt importante tradițiile ? Conservarea tradițiilor

DA NU Spectacol Purtarea straielor populare Activitãți extracurriculare

45%
65% 35% 15% 40%
 70%

60%

50%

40%

30%

20%

10%

0%

Figura 1. Sondaj de opinie cu privire la tradiṭii

Ȋn urma unui sondaj de opinie aplicat pe un eşantion de 100 de persoane din cadrul comunei
Alexandru Odobescu am constat că 65% afirmă că tradiṭiile au o importanṭă destul de mare
deoarece acestea ne reprezintă ca popor şi nimic nu ne poate definii mai bine,iar restul de 35%
neagă importanṭa acestora.

Ȋn ceea ce priveşte mijloacele de conservare a tradiṭiilor,45% susṭin că promovarea prin spectacol

ar fi cea mai eficientă metodă,un procent de 15% afirmă că se pot păstra prin purtarea straielor
populare ,iar 40% susṭin că activităṭile extracurriculare sunt cele mai indicate pentru transmiterea
din generaṭie ȋn generaṭie a acestor obiceiuri străvechi.

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Identitatea românească poate să rămână vie numai prin conservarea moștenirilor culturale. Pe
lângă creațiile populare (doine, balade, basme și legende, proverbe și zicători sau poezii), cultura
tradițională românească cuprinde și obiceiuri mari cum sunt cele de Crăciun , cele de Paşte , de
Boboteaza etc.De-a lungul timpului, redescoperirea tradițiilor culturale românești a determinat
păstrarea și valorificarea acestora prin punerea în scenă, reconsolidări arhitecturale, purtarea
straielor populare, arta populară și culinară, promovarea acestora în mass-media națională și
locală și prin organizarea diferitelor evenimente care au reunit comunitățile interesate de
moștenirile culturale și au atras atenția și altor categorii de public asupra importanței păstrării
culturii românești.

Folclorul românesc poate fi conservat, în primul rând, prin cultivarea unui sentiment de respect și
apartenență, conștientizarea valorii pe care o are cultura tradițională în identitatea neamului
românesc și educarea în acest spirit a copiilor din familia românească, dar și prin intermediul
liderilor, al persoanelor publice, al diferitelor organizații neguvernamentale sau al
administrațiilor publice.
De asemenea recomandăm pentru păstrarea tradiṭiilor specific româneşti acṭiuni de popularizare
a patrimoniului local,promovarea prin spectacol, promovarea culturii ȋn spaṭiul rural cât şi urban,
cultivarea dragostei şi respectului pentru tradiṭiile, obiceiurile şi folclorul românesc, atragerea
copiilor ȋn organizarea de activităṭi cu caracter extracurricular,conducând la lărgirea şi
ȋmbogăṭirea orizontului de cunoaştere a acestora ,aceştia trebuie trebuie îndrumați să-și îndrepte
atenția spre fondul străbun de valori artistice și documentare pentru a-l aprofunda, a-l iubi si a-l
raspândi, mai departe la următoarele generații.

BIBLIOGRAFIE

[1] Bibliografia Comunei Alexandru Odobescu

[2] Arhiva Primãriei Alexandru Odobescu

[3] Strategia de Dezvoltare Durabilã a Comunei Alexandru Odobescu