UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ,

BUCUREȘTI
FACULTATEA DE MANAGEMENT ȘI DEZVOLTARE RURALĂ
MASTER: MANAGEMENT ÎN AGROTURISM ȘI ALIMENTAȚIE PUBLICĂ

PROIECTE DE CONSTRUCŢII

Proiect de casă pe structură din lemn în sistem

canadian

Profesor coordonator: Masterand: Velicu Mădălina-Nicoleta

Prof. Univ. Dr. Ing. : Honṭuş Adelaida Anul I

2020
 CONȚINUTUL CADRU PENTRU
PROIECT TEHNIC DE CONSTRUCŢIE AL UNEI CLĂDIRI
BORDEROU (OPIS): care cuprinde: PIESE SCRISE şi PIESE
DESENATE

PIESE SCRISE:

MEMORIU TEHNIC – DATE GENERALE

Regimul de înălţime al clădirii

Înălţimea fiecărui nivel al clădirii
Zona seismică de calcul
Amplasamentul construcţiei
Destinaţia construcţiei
Regimul tehnic al construcţiei: POT (%) (procentul de ocupare al terenului)
CUT (coeficientul de utilizare al terenului)
Clima şi fenomenele naturale specifice zonei unde se află amplasată
construcţia
Geologia, hidrogeologia şi seismucitatea terenului unde este amplasată
construcţia (perioada de colț: Tc (sec), coeficientul de seismicitate: ks)
Categoria de importanţă a obiectivului (construcţiei)

MEMORIU TEHNIC – ARHITECTURĂ

Descrierea lucrărilor de arhitectură

Suprafaţa totală a terenului unde este construită clădirea
Suprafaţa totală a clădirii compusă din (suprafaţă construită, desfăşurată, utilă)
Împărţirea pe camere pentru fiecare nivel în parte cu Suprafeţele : utilă,
desfăşurată, construită/nivel
Descrierea arhitecturală a camerelor, destinaţia acestora, Suprafeţele camerelor
Înălţimile fiecărui nivel al construcţiei, inclusiv a şarpantei, a cornişei, a
acoperişului
Prezentarea soluţiei pentru fundaţii
Descrierea finisajelor interioare şi exterioare

MEMORIU TEHNIC – REZISTENŢĂ (PORTANȚĂ)

Stuctura de rezistenţă adoptată pentru fiecare element al construcţiei în parte.

Pentru fundaţii (ce fel de tip de fundaţie este adoptat, ce materiale au fost
folosite şi ce metodă)

2
Pentru pereţi (ce materiale s-au folosit, cum s-a făcut structura de rezistenţă
a acestora)
Pentru planşee (ce materiale s-au folosit, cum s-a făcut structura de
rezistenţă a acestora)
Pentru şarpantă şi acoperiş (ce materiale s-au folosit, cum s-a făcut structura
de rezistenţă a acestuia)

MEMORIU TEHNIC – INSTALAŢII

Soluţia tehnologică adoptată pentru fiecare tip de instalaţie în parte:
instalaţii electrice, termice, sanitare (şi cu specificarea materialelor folosite)

STUDIUL GEOTEHNIC privind terenul de fundare

Localizarea amplasamentului
Geomorfologia terenului
Hidrogeologia terenului
Nivelul apei freatice
Geologia terenului
Tectonica regiunii şi seismicitatea regiunii
Litologia caracteristică terenului cercetat
Caracterizarea terenului de fundare
Stabilitatea şi portanţa terenului de fundare
Concluzii şi recomandări asupra terenului de fundare, precum şi a soluţiei
care trebuie adoptată pentru fundarea construcţiei
Fişele sondajelor (forajelor) geotehnice

INTRODUCERE

3
Stilul canadian este un amestec de principii arhitecturale aşa cum a fost făcut de primii
colonişti cu mai bine de 150 de ani ȋn urmă. Trăsăturile caracteristice ale acestui stil canadian
sunt casele ȋn mai multe planuri cu mai multe pante la acoperiş şi cu o mulṭime de frontonuri
care dau  senzatiea unui ȋntreg complex architectural, deşi deseori este vorba despre case cu
trei-patru ȋncăperi, pe un singur plan.
Casele pe o structură de lemn ȋn stilul canadian au o mulțime de avantaje, cum ar fi costurile
mai scăzute și timpul redus de execuție al lucrării, însă există și unele riscuri ce trebuie luate
în calcul de cei care își doresc o astfel de locuință.
Ȋn acest sens fundația Habitat for Humanity a realizat o listă cu plusurile și minusurile acestui
tip de construcție.
 Rapiditatea cu care poate fi construită casa.
După ce fundația este uscată, o locuință pe structură de lemn de 55-60 mp poate fi ridicată și
în cinci zile, de către o echipă de 20-25 de persoane.
 Casa din lemn este mai călduroasă.
Lemnul este un material care izolează foarte bine. Între straturile de OSB (plăci din așchii de
lemn) care se montează pe riglele de lemn se pot pune diferite materiale termoizolante ca vata
minerală, polistiren, spumă poliuretanică sau celuloză care permit obținerea unei performanțe
termice și energetice mai bune.
 Se salvează mai mult spațiu. Pereții din lemn sunt de aproape două ori mai subțiri
decât cei realizați din cărămidă sau BCA.
 Casele pe lemn sunt mai rezistente la cutremur.
Lemnul este un material elastic, iar datorită modului de îmbinare a elementelor structurale se
preiau mișcările seismice indiferent de direcția de propagare. O casă pe structură de lemn
poate rezista unui cutremur de până la 8 grade pe scara Richter.
 Sunt mai ieftine decât cele construite pe alte structuri. Costul pentru o construcție pe
structură de lemn este 20.000 de euro (50-60mp).
 Incendii.
Casele pe structură de lemn nu sunt mai predispuse la incendii dacă structura de lemn este
tratată ignifug în mod corect (lemnul ignifugat întarzie cu aproximativ 90 de minute
aprinderea) și se folosesc materiale rezistente la foc. Pe de altă parte, în caz de incendiu, la
casele pe structură de lemn se înlocuiește doar partea afectată, pe când la alte structuri trebuie
realizată o evaluare generală a structurii întregii clădiri.

4
  Oferă un mediu ecologic de viață, dacă se folosesc cât mai multe materiale naturale,
lucru benefic pentru psihicul și bioritmul natural al organismului uman.
 Sistemele de locuinṭe ȋn stil canadian, sunt capabile să reziste decade la rând celor mai
aspre condiṭii de la temperaturi de +35 de grade la – 40 de grade, la furtuni, zăpadă şi
gheaṭă. Materialele folosite ȋn construcṭia de locuinṭe ȋn sistem canadian au fost aşadar
dezvoltate ṭinând cont de condiṭiile vremi.
Sistemele locative canadiene şi-au demonstrat capacitatea de a oferi locuinṭe sigure şi durabile
pentru generaṭii succesive de rezidenṭi.
Iar cel mai mare avantaj, mai ales ȋn contextul românesc, ȋl reprezintă faptul ca aceste case ȋn
stil canadian, arată la final identic cu orice casă de caramidă. Afirmăm context românesc,
pentru că românii sunt ȋncă foarte reticenṭi ȋn a-şi construi case de lemn, preferând materialele
grele: cărămidă şi beton.
Dar care sunt dezavantajele?
 Casele pe structură de lemn au o durată de viață relativ mai mică decât casele pe alte
structuri.
Totuși, aceasta se poate extinde cu o bună întreținere și exploatare - aerisire, încălzire,
curățenie, folosirea corectă a instalațiilor sanitare - astfel încât vom ajunge să nu mai facem
comparație între diferite tipuri de structuri privind durata de viață. În acest caz, utilizatorul
face diferența.
 Nu sunt izolatoare fonice atât de bune față de structurile pe caramidă sau BCA.
Izolarea fonică a unei clădiri pe lemn crește atâta timp cât îmbinările dintre panourile de lemn
sunt realizate corect (tolerante cât mai mici între pereții de lemn). La fel, se pot folosi
materiale fono-absorbante, se poate dubla vata minerală între pereții despărțitori sau în
planseul dintre nivele.
 Lipsa popularității acestui tip de construcții.
În contrast cu țările nordice, Canada și SUA, românii sunt sceptici în privința fiabilității
construcțiilor pe structură de lemn. Multe persoane consideră că o casă din lemn se pretează
doar ca o cabană la munte, nu ca o locuință permanentă.

MEMORIU TEHNIC – DATE GENERALE

 Regimul de înălţime al clădirii

5
 Regimul de înălţime al clădirii este structurat pe parter și mansardă.

 Înălţimea fiecărui nivel al clădirii

Înălțimea nivelului parter va fi de 3 m, iar mansarda va avea o înălțime de 2 m.

 Zona seismică de calcul

Figura 1. Harta de zonare seismică din România

După cum reiese din imaginea cu zonele seismice din România, județul Argeș face
parte din zona seismică, fiind clasată ȋn zona de categorie III, după zona seismică a județului
Vrancea, ce ocupă gradul I.

 Amplasamentul construcţiei
Amplasamentul construcției este situat în zonă de munte.

 Destinaţia construcţiei

Construcția reprezintă o clădire civilă de locuit, tip casă de vacanță.

 Regimul tehnic al construcţiei: POT (%) (procentul de ocupare al terenului) este de 22%

6
§ CUT (coeficientul de utilizare al terenului) este 15%.

 Clima şi fenomenele naturale specifice zonei unde se află amplasată construcţia

Dispunerea în trepte a reliefului joacă rolul principal în conturarea tipurilor de climă ce apar
în judeţul Argeş. Un alt factor important este orientarea generală spre sud a întregului relief:
munţii din nord totodată joacă rolul de barieră în calea unor influenţe legate de circulaţia
generală a atmosferei. În aceste condiţii apar următoarele tipuri de climă: climatul de câmpie,
de deal şi de munte.
Climatul de câmpie prezintă o largă desfăşurare a elementelor climatice, fără schimbări
bruşte. Zonalitatea verticală pregnantă impune separarea a două tipuri: subtipul climatului
alpin, corespunzător înălţimilor de peste 1900 m şi subclimatul munţilor mijlocii.
Climatul de deal este influenţat de prezenţa unor fenomene de întrepătrundere a elementelor
climatice atât dinspre munte, cât şi dinspre câmpie.
Climatul de munte se caracterizează prin prezenţa celor mai scăzute temperaturi medii anuale.
Poziţia geografică şi relieful înconjurător care îl protejează de influenţa vânturilor din vest şi
est, asigură judeţului o climă temperat-continentală cu ierni blânde. Temperaturile cele mai
extreme înregistrate la Staţia de Observare Piteşti au fost : -19,4oC (26 ianuarie 2000) şi
39,8 oC (4 iulie 2000). Pe lângă mari variaţii de temperatură, există şi mari diferenţe în ceea ce
priveşte cantitatea de precipitaţii de la 1092,9 litri/mp în anul 2014, la 441,4 litri/mp în anul
2000 înregistrată la Staţia de Observare Piteşti.
 Geologia, hidrogeologia şi seismucitatea terenului unde este amplasată construcţia
(perioada de colț: Tc (sec), coeficientul de seismicitate: ks).
După cum reiese din imaginea de mai sus, județul Argeș face parte din zona seismică,
zonă clasată ca fiind de categorie III, după zona seismică a județului Vrancea. Coeficientul de
seismicitate este de 0.1.

 Categoria de importanţă a obiectivului (construcţiei)

Această construcție face parte din categoria de importanță C - Construcții de
importanță normală.

MEMORIU TEHNIC – ARHITECTURĂ

 Descrierea lucrărilor de arhitectură

7
Lucrările de amenajări exterioare ale unei clădiri au legătură cu aspectul exterior al acesteia și
constau în operațiunile ce se execută la pereții exteriori, în împrejmuirile perimetrale ale
clădirii și la căile de acces către aceasta.
Lucrările la fațadă includ și termoizolația pereților exteriori. Operațiunile de subzidire sau
consolidare din zona fundației clădirii intră și ele în această gamă de lucrări. Spațiile verzi,
aleile, bordurile completează și subliniază ambientul arhitectonic.
Preocuparea pentru aspectul exterior al unei clădiri și a spațiului din jurul ei este o ramură a
lucrărilor arhitectonice neglijată adesea, însă clădirea în sine are nevoie de mai mult decât de
o vopsea pentru durabilitate și aspect.
Tencuiala exterioară odată căzută de pe pereți permite intemperiilor să deterioreze zidăria sau
termoizolația. O clădire modernă este de neconceput fără o termoizolație eficientă a pereților
exteriori.
Lucrările de arhitectură interioară ale unei clădiri constau din toate operațiunile de
compartimentare și finisare executate în interior. Sunt practic lucrările care fac clădirea
locuibilă: tot ce ține de căi de acces, pereți, pardoseală, tavan, uși, ferestre.
Lucrările de amenajare și personalizare a spațiului interior nu sunt standard. Fiind o noțiune
de design și funcționalitate, materialele și tehnologiile folosite diferă foarte mult în funcție de
destinația clădirii și de gusturile celor care o locuiesc.
În aceeași clădire există spații cu destinații diferite care presupun deasemenea lucrări specifice
și folosirea unor materiale cu proprietăți diferite. Fiecare spațiu trebuie executat și echipat
conform utilității sale.
Arhitectura interioară a unei clădiri, spune mult despre gusturile celui care trăiește și își
desfășoară activitatea în spațiul respectiv, spune mult despre cât de sus dorește să își impună
standardele de viață, de productivitate, de creativitate.
Spațiul interior în care își desfășoară activitatea, fie că este un apartament, un birou sau o hală
industrială, toate au prin definiție o energie proprie specifică geometriei locului respectiv.
Chinezii numesc asta Feng Shui și are o conotație spirituală.
Ergonomia unui spațiu este o știință apăruta relativ nou, însă dintotdeauna oamenii au căutat
să creeze interioare în care să se simtă bine, în care starea psihică pozitivă și randamentul să
fie o dominantă a vieții de zi cu zi.

 Suprafaţa totală a terenului unde este construită clădirea

Suprafața totală a terenului unde este construită clădirea este de 600 mp.

8
 Suprafaţa totală a clădirii compusă din (suprafaţă construită, desfăşurată, utilă)
Suprafaţa totală a clădirii este de 315 mp.

 Împărţirea pe camere pentru fiecare nivel în parte cu Suprafeţele : utilă, desfăşurată,

construită/nivel
Suprafața construită desfășurata: 70 mp
Suprafața utilă: 60 mp,

Figura 2. Schiță parter

 Descrierea arhitecturală a camerelor, destinaţia acestora, Suprafeţele camerelor

Parterul conține următoarele:

 -Living – 21,3 mp

 -Bucătărie – 5,6 mp

 -Dormitor – 13,2 mp

 -Dormitor – 13,2 mp

 -Baie – 6,4 mp

9
 Înălţimile fiecărui nivel al construcţiei, inclusiv a şarpantei, a cornişei, a acoperişului
Înălțime parter – 2,8 m
Acoperiș – 2 m

Figura 3. Schiṭa integrală a construcṭiei

 Prezentarea soluţiei pentru fundaţii

Fundația construcției va fi din beton.

MEMORIU TEHNIC – REZISTENŢĂ (PORTANȚĂ)

 Stuctura de rezistenţă adoptată pentru fiecare element al construcţiei în parte.

Adică:
Ø Pentru fundaţii (ce fel de tip de fundaţie este adoptat, ce materiale au fost folosite şi ce metodă)

10
  Săpătura pentru fundaṭie se execută ȋn cuzineṭi, ȋn principalele puncte de intersecṭie
ale grinzilor de fundaṭie care corespund pereṭilor de rezistenṭă a casei
 Săpături cu adâncimea minimă de 80-90 cm (sub limita de îngheț) care nu se execută
continu pe ȋntreaga circumferinṭă a fundaṭiei
 Fundații din beton cu grindă perimetrală de fundare din beton armat. 
 Elevație din elemente de beton prefabricat 
 Umpluturi compactate (din pământul rezultat din săpătură). 
 Hidroizolație orizontală membrană PVC sub placă. 
 Folie de polietilenă pentru ruperea capilarităṭii
 Placă din beton armat. 
 Termoizolație din polistiren EPS 100, 30 mm peste placa din beton.
 Șapă din mortar de ciment armat dispersată minim 40 mm
 De grinda de fundaṭie se fixează mustăṭile de prindere pentru talpa structurii de lemn
 Diferența dintre nivelul terenului natural (CTN) și nivelul pardoselii de la parter (cota
zero) este de minim 370 mm (elevație 200 mm, placă de 100 mm, polistiren de 30
mm, șapă de 40 mm) 
Notă: În unele cazuri, studiul geotehnic poate să ceară adâncimi mai mari față de varianta
standard mai sus prezentată, în acest caz acestea se vor plăti suplimentar de către beneficiar. 

Ø Pentru pereţi (ce materiale s-au folosit, cum s-a făcut structura de rezistenţă a
acestora)
PEREȚI EXTERIORI
 Pereṭi sandwich care conṭin structură de lemn
 Structură din lemn de rezistență (brad, molid)
 Vopsea decorativă exterioară.
 Strat cu inserție din fibra. 
 Strat termic exterior de 100 mm din polistiren expandat EPS 70.
 Strat rigidizare din plăci OSB 3.
 Strat fonoizolație din vată minerală 100 mm între profile.
 Folie PVC clasică, cu rol de barieră pentru vaporii de apă.
 Strat din plăci de gipscarton 12.5 mm.

11
 
PEREȚI INTERIORI
• Strat din plăci de gipscarton 12.5 mm pe o față
• Structură de rezistență din lemn
• Strat fonoizolație din vată minerală 100 mm între panouri.
• Strat din plăci de gipscarton de 12.5 mm pe cealaltă față.

Ø Pentru planşee (ce materiale s-au folosit, cum s-a făcut structura de rezistenţă a
acestora)
PLANȘEU PESTE PARTER
• Strat termoizolație din vată minerală 100 mm.
• Structură profile rigips.
• Tavan din plăci de gipscarton 12.5 mm.

Ø Pentru şarpantă şi acoperiş (ce materiale s-au folosit, cum s-a făcut structura de
rezistenţă a acestuia)
ACOPERIȘ
• Tavan din plăci de gipscarton 12.5 mm spațiu locuit sau OSB 8 mm spațiu pod.
• Construcție de susținere tavan din rigle LCP (în funcție de proiect).
• Folie PVC clasică, cu rol de barieră pentru vaporii de apă.
• Grinzi LCP, I-joist sau profile din lemn, în funcție de calculele statice, cu o înălțime
de 150-200 mm.
• Strat termoizolație din vată minerală 150 mm între căpriori.
• Astereală intercalată din lemn.
• Folie anticondens cu acces vapori.
• Construcție contra rigle din LCP.
• Rigle pentru țiglă metalică.
• Țiglă metalică tip Canadian Roof

STREAȘINI
• Streașina laterală min. 30 cm, streașina față/spate cca. 60 cm.
• Streșinile sunt construite din lambriu special din lambriu PVC alb.
ÎNVELITOARE ȘI TINICHIGERIA PENTRU APELE PLUVIALE

12
 • Apele pluviale de pe acoperiș se scurg prin jgheaburi semirotunde și burlane până la
cota zero inclusiv toate materialele anexe cum ar fi: cârlige, coturi, brățări din tablă, etc.
• Țigla metalică de culoare maro, la alegere.

MEMORIU TEHNIC – INSTALAŢII

Ø Soluţia tehnologică adoptată pentru fiecare tip de instalaţie în parte: instalaţii

electrice, termice, sanitare (şi cu specificarea materialelor folosite)
INSTALAȚII SANITARE ȘI TERMICE
• Lucrările de instalații sanitare incluse în preț nu includ branșamentul. Acesta se va
executa de societatea furnizoare de apă/canal sau o firmă autorizată de aceștia, pe plan local.
• La bucătărie se montează un racord de apă caldă și unul pentru apă rece. Se
montează o scurgere de minim 40 mm.
• La băi se montează câte un racord de apă rece pentru WC, respectiv racorduri de apă
rece și caldă pentru chiuvetă și duș/cadă. Se montează scurgere de 110 mm la wc, respectiv fi
40 mm la chiuvetă și duș/cadă.
• Se vor monta conductele de tur/retur pentru câte un calorifer în fiecare cameră.
• Toate conductele de apă/încălzire sunt formate din țevi moderne multistrat PPR.
• Toate conductele de scurgere se execută cu țevi din PVC tip HT începând de la cota
zero.

INSTALAȚIA ELECTRICĂ
• Lucrările de instalații electrice nu includ branșamentul (acesta va fi executat de o
firmă autorizată) și sunt executate conform normelor în vigoare.
• Sufrageria conține 2 poziții de lumină cu întrerupător și 4 prize.
• Dormitoarele au câte 1 poziție de lumină cu întrerupător și câte 2 prize.
• Bucătăria deține 1 poziție de lumină cu întrerupător și 6 prize.
• Baia are 2 poziții de lumină cu întrerupător și 1 priză.
• La intrare se află 1 poziție de lumină pe exterior cu întrerupător la interior. 

STUDIUL GEOTEHNIC privind terenul de fundare

13
Ø Localizarea amplasamentului
Comuna Rucăr din județul Argeș este situată pe extremitatea sudică a încântătoarei depresiuni
intramontane cu valențe istorice și turistice Bran - Rucăr, pe vechiul drum comercial și
diplomatic al țării, drum care făcea legătura dintre Brașov și vechile cetăți de scaun ale Țării
Românești, Câmpulung, Târgoviște și mai târziu, București, în apropierea paralelei 45 grade
latitudine Nordică, pe DN 73 dintre Pitești - Câmpulung – Brașov.
Întinsă pe o suprafață de aproape 30 000 de ha, în componența sa administrativă de astăzi se
află doar satul Sătic, pe cursul superior al Dâmboviței, față de cele câteva de odinioară, dintr-
o istorie mai îndepărtată sau mai apropiată: Podul Dâmboviței, Dâmbovicioara, Ciocanul.
Numărul locuitorilor este de 6920 potrivit ultimului recensământ al populației, iar paleta
preocupărilor acestora este variată, de la cele tradiționale (creșterea animalelor și exploatarea
lemnului), casnice (țesut) până la cele meșteșugărești, comerciale, chiar industriale ori
aparținând exploatăriii resurselor și dotării peisagist – turistice. Așezată la o altitudine de 750
metri față de nivelul mării pe versantul sudic al culmilor maiestuoase ale M-ților Piatra
Craiului, dar și la poalele australe ale masivului Făgărașilor, pe porțiunea mai joasă a acestora
constituită de lanțul muntos Iezer –Păpușa, localitatea Rucăr se află la o distanță aproape
egală de Câmpulung și de Bran (25 - 30 Km) și tot așa de reședințele județelor limitrofe
Brașov (Brașov) și Dâmbovița (Târgoviște) ori a județului de baștină, Argeș (Pitești) 63-72
km.
Străbătut de cursurile a două ape curgătoare – Dâmbovița și afluentul acestuia Râușor, hotarul
localității se întinde de la Dragoslavele și până la Fundata pe axul longitudinal și din pintenul
mărginaș occidental al Leaotei pe Valea Dâmboviței până la Otic și apoi, la dreapta, în sens
latitudinal, pe Valea Râușorului, până la izvorul acestuia din muntele Păpușa.

Figura. 4. Culoarul Rucăr, județul Argeș

Ø Geomorfologia terenului

14
Formele de relief din zona Rucăr și împrejurimi sunt spectaculoase, specifice zonei montane,
de mare atracție peisagistică, reprezentate prin vârfuri de mare altitudine, elemente de relief
glaciar, creste (căldări glaciare, grohotișuri de pantă, cueste).

Ø Hidrogeologia terenului
Cel mai mare colector este râul Argeş care drenează partea de nord şi nord-vest a judeţului şi
care îl străbate pe direcţia nord-vest, sud-est, pe o lungime de 142 km. Obârşia lui se află ȋn
munţii Făgăraş, între vârfurile Negoiu şi Moldoveanu, de unde pornesc râurile Buda şi Capra
aceste râuri vărsându-se în lacul de acumulare Vidraru.
Apele curgătoare de pe teritoriul județului Argeș, aparţin bazinelor hidrografice Argeş, Vedea
şi Olt, lungimea totală a principalelor cursuri de apă pe teritoriul judeţului Argeş fiind 670
km, dintr-un total de 1106 km.
Argeşul străbate zona subcarpatică şi a dealurilor piemontane, primind ca afluent, în dreptul
comunei Merişani, râul Vâlsan, având lungimea cursului pe teritoriul judeţului de 79 Km,
aceasta fiind si lungimea totala. La Piteşti, Argeşul primeşte unul dintre cei mai importanţi
afluenţi ai săi, Râul Doamnei. Acesta are lungimea totala a cursului de apa de 107 Km, toata
lungimea fiind pe teritoriul judeţului Argeş.
Principalul afluent al Râului Doamnei este Râul Târgului care la rândul său primeşte alţi
afluenţi cum ar fi: Brătia şi Argeşelul. În aval de Piteşti, Argeşul adună ape de mai mică
importanţă din Podişul Cândeşti şi din Câmpia piemontană a Piteştilor-Cârcinovul,
Glâmbocelul, Neajlovul şi Dâmbovnicul. Un alt râu important este Dâmboviţa, tot afluent al
Argeşului (se varsă în acesta la Budeşti, judeţul Ilfov), lungimea cursului de apă pe teritoriul
judeţului Argeş fiind de 81 Km, dintr-un total de 286 Km.
În partea de nord-vest a judeţului se află cursul superior al râului Topolog, care străbate o
lungime de 89 Km pe teritoriul judeţului Argeş, dintr-un total de 111 Km, fiind afluent al
Oltului. Partea de sud a judeţului este drenată de sistemul hidrografic al râului Vedea (15 km),
cu obârşia în Podişul Cotmenei, care are o serie de afluenţi ce-şi adună apele în zona de podiş
(râurile Vediţa şi Cotmeana) sau care izvoresc din Câmpia piemontană a Vedei (Burdea,
Valea Câinelui şi mai la est cel mai mare afluent al său, Teleormanul).

15
 Fig. 5. Barajul Râușor, comuna Rucăr, judeṭul Argeș

Ø Nivelul apei freatice

Apele freatice sunt acumulate mai ales în depozitele de terasă și piemontane, sunt ape
de bună calitate și asigură în cea mai mare parte alimentarea gospodăriilor din mediul rural
prin fântânile existente. Apele freatice cu alimentare dominant pluvială în perioade de secetă
prelungită se epuizează, astfel că pentru multe localități se impune căutarea apelor de
adâncime sau a celor din rețeaua hidrografică.

Ø Geologia terenului
Cercetările pedologice au evidențiat exstența pe teritoriul județului Argeș a unei mari varietăți
de soluri, începând de la solurile pajiștilor alpine până la cele mai slab dezvoltate de luncă.
În partea de nord a județului, unde se află comuna Valea Mare - Pravăt, au o largă răspândire
solurile montane, caracterizate prin areale foarte mici datorită diversității litologiei și
altitudinii. Acestea sunt solurile brune acide, solurile brune podzolice, feriiluviale, soluri
humicosilicatice, regosoluri, rendzine și roca de zi.
Pe "muscele" predomină solurile brune montane de pădure și cele montane de pădure
podzolice formate mai ales sub pădurile de foioase.
Predomină însă, la poalele acestora, solurile argiloase.
Profilul este slab diferențiat, colorat brun sau brun-gălbui.

16
 Figura. 6. Relieful județului Argeș

Ø Tectonica regiunii şi seismicitatea regiunii

Județul Argeș face parte din zona seismică, zonă clasată ca fiind de categorie III, după zona
seismică a județului Vrancea, ce ocupă gradul I.

Ø Litologia caracteristică terenului cercetat

În zona municipiului Curtea de Argeş există depozite de argilă, marne şi nisipuri într-o fâşie
îngustă, între zonele Zigoneni şi Valea Sasului. În partea centrală a judeţului Argeş între
oraşul Curtea de Argeş şi comuna Valea Danului, de o parte şi de alta a râului Argeş există
depozite formate din marne şi argile sau nisipuri şi pietrişuri.
Resursele energetice (petrol, gaze naturale), au o bună reprezentare în judeţul Argeş - zonele
Poiana Lacului, Merişani-Valcele, Strâmbeni, Bădeşti. Resursele de calcar sunt exploatate la
Mateiaşi şi Albeşti de Muşcel, iar gipsul la Boteni. Balastierele pentru pietrişuri şi nisipuri se
află în lungul tuturor râurilor, în cele mai multe cazuri se fac exploatări în zona de luncă prin
scoaterea temporară din circuitul agricol a unor suprafeţe mici.
În partea nordică a judeţului, la confluenţa râului Argeş cu Valea Iaşului se întâlnesc
învelişuri formate din marne, argile, gresii folosite în principal la construcţii, drumuri şi

17
poduri, precum şi ca materie primă la fabricile de porţelan. Judeţul Argeş dispune de resurse
de ape minerale si termale în cantităţii mici. Cele mai cunoscute sunt la Brădet, pe râul
Vâlsan, cu debit de 1,2 l/s si cu o temperatură de 140C si la Bughea de Sus cu un debit de 1,1
l/s si o temperatură de 15oC. În compoziţia acestor ape se găsesc fier şi sulf. În comuna Bârla
prin foraj de adâncime s-a captat un izvor termal cu un debit de 1,3 l/s şi o temperatură de
76oC. În compoziţia apei se găsesc iod (1%), fosfor (2%), sulf (92%).
În judeţul Argeş există însemnate bogăţii naturale. Singurele surse de materii prime
regenerabile le constituie apa cu un volum al resursei de 2398 milioane m3 /an şi lemnul
provenit din păduri. La nivelul anului 2011 suprafaţa totală a fondului forestier este de 277000
ha. În afară de lemn o resursă importantă o reprezintă produsele accesorii ale pădurii. În
judeţul Argeş există o bogată reţea de râuri şi văi ce aparţin bazinelor hidrografice Argeş,
Vedea şi Olt.
În bazinul hidrografic Argeş sunt: râul Argeş cu o lungime totală de aproximativ 142 km - cel
mai important râu din judeţ, râul Doamnei, râul Târgului, râul Vâlsan, râul Neajlov şi râul
Dâmbovnic. În bazinul hidrografic Vedea : râul Vedea cu afluenţii săi Vediţa şi Cotmeana. În
bazinul hidrografic Olt : râul Topolog afluent al Oltului. Principalele lacuri sunt cuprinse în
salba amplasată pe râul Argeş, cel mai important fiind lacul Vidraru. Nivelul piezometric al
pânzei freatice este de 10-20 m.
Cel mai adânc nivel, de 30 m se află în Piemontul Cotmeana, recunoscut ca o zonă cu mare
deficit de apă, iar cel mai ridicat nivel, de 2 m se află în depresiunea Getică formată din
Muscelele Argeşului şi Piemontul Cândeşti şi în luncile şi terasele râurilor. Fluctuaţia
nivelului hidrostatic în timpul anului este de cca 2 m.
Ø Caracterizarea terenului de fundare
În zonele de versant, unde se pot amplasa construcţii, stratificaţia este neuniformă şi terenul
are o capacitate portantă mai scăzută 200-250 Kpa iar adâncimea de fundare este 1,00 m de la
cota terenului natural.
În cazul prezenţei la suprafaţă a argilei contractile – adâncimea minimă de fundare este de
-2,00 m de la cota terenului sistematizat şi nu mai puţin de ,50 m de la cota terenului natural.
Presiunea convenţională luată în calcul va fi de 200-300 Kpa (funcţie de gradul de umiditate
al terenului).

Ø Stabilitatea şi portanţa terenului de fundare

18
Dimensiunile bazei fundației se stabilesc pe baza calculului terenului de fundare definit în
reglementarea tehnică de referință  STAS 3300/1-85 respectiv STAS 3300/2-85.
Dimensiunile bazei fundației se aleg astfel încât presiunile la contactul între fundație și teren
să aibă valori acceptabile, pentru a se împiedica apariția unor stări limită care să perecliteze
siguranța construcției și/sau exploatarea normală a construcției.
Stările limită ale terenului de fundare pot fi de natura unei stări limită ultime (SLU), a cărei
depășire conduce la pierderea ireversibilă, în parte sau în totalitate, a capacității funcționale a
construcției sau de natura unei stări limită a exploatării normale (SLEN), a cărei depășire
conduce la întreruperea exploatării normale a construcției.
Având ca referință reglementarea tehnică STAS 3300/1-85, stările limită ale terenului de
fundare sunt:
- starea limită de deformații (SLD), care poate fi de natura unei stări limită ultime (SLD.U),
dacă deformațiile terenului conduc la deplasări și deformații ale construcției incompatibile cu
structura de rezistență sau de natura unei stări limită a exploatării normale (SLD.EN), dacă
deformațiile terenului împiedică exploatarea normală a construcției;
- starea limită de capacitate portantă (SLCP) corespunde unei extinderi a zonelor în care se
îndeplinește condiția de rupere (efortul tangențial efectiv este egal cu rezistența la forfecare a
materialului) astfel încât are loc pierderea stabilității terenului și a construcției, în parte sau în
totalitate; starea limită de capacitate portantă a terenului de fundare este întotdeauna de natura
unei stări limite ultime.
În funcție de particularitățile construcției și ale terenului de fundare, presiunile acceptabile pe
terenul de fundare se pot stabili, în cazul fundării directe, în trei moduri:
- ca presiuni convenționale, pconv;
- ca presiuni care să asigure îndeplinirea condițiilor calcului la starea limită de
deformații (SLD.U și SLD.EN);
- ca presiuni care să asigure îndeplinirea condițiilor calcului la starea limită de
capacitate portantă (SLCP).
Din punctul de vedere al construcției, calculul terenului de fundare se diferențiază în funcție
de următorii factori:
a) Clasa de importanță
- construcții speciale, CS (din clasele de importanță I și II);
- construcții obișnuite, CO (din clasele de importanță III, IV, V).
b) Sensibilitatea la tasări
- construcții sensibile la tasări diferențiale (CSEN);

19
- construcții nesensibile la tasări diferențiale.
c) Existența restricțiilor de deformații în exploatare
- construcții cu restricții (CRE);
- construcții fără restricții.
Din punctul de vedere al terenului de fundare, calculul terenului de fundare se diferențiază în
funcție de apartenența terenului la una din următoarele categorii:
a) terenuri bune (TB)
b) terenuri dificile.

Concluzii şi recomandări asupra terenului de fundare, precum şi a soluţiei care

trebuie adoptată pentru fundarea construcţiei

Investigarea terenului de fundare se efectuează pe baza unei teme întocmite de proiectantul

construcției și trebuie să conțină:
 precizarea zonei pentru care se realizează investigația respectivă
 date generale asupra construcțiilor proiectate (categorii și clase de importanță,
caracteristici constructive, dimensiuni, încărcări transmise terenului sau la cota zero,
tasări și deformații admisibile din punct de vedere tehnologic și al structurii de
rezistență, diferite variante de construcție și montaj tehnologic, date despre procesele
tehnologice care ar putea influența terenul de fundare – acțiuni dinamice, surse tehnice
de umezire, de agresivitate chimică etc)
 planul de ansamblu și pe secțiuni ale construcțiilor proiectate, cu indicarea
principalelor elemente structurale, a construcțiilor învecinate, a conductelor și a
instalațiilor proiectate, a celor situate în zona învecinată
Investigarea preliminară a terenului de fundare se finalizează, de regulă, cu un aviz geotehnic
preliminar, care va cuprinde, în măsura în care vor fi putut fi obținute în respectiva fază,
diversele componente ale studiului. Este foarte important de reținut, însă, că avizul geotehnic
preliminar nu se poate substitui studiului geotehnic elaborat în cadrul cercetării geotehnice
pentru proiectare.
Pe baza temei, executantul investigării terenului de fundare va elabora programul de
investigare.
Investigarea de control se efectuează în faza de executare a lucrării și se finalizează printr-un
proces verbal de recepție a terenului de fundare sau printr-un raport de monitorizare
geotehnică a execuției.

20
Raportul de monitorizare geotehnică a execuției cuprinde, de regulă:
 Dispoziții de șantier privitoare la modificarea unor soluții geotehnice, rapoarte de
neconformitate a unor lucrări geotehnice executate, dispoziții de sistare și de reluare,
după remediere, a unor lucrări geotehnice.
 Note privitoare la natura și caracteristicile terenurilor întâlnite în timpul execuției și
compararea acestora cu previziunile din studiul geotehnic.
 Note privitoare la comportarea lucrării în curs de execuție și a vecinătăților, în raport
cu terenul de fundare.

21