Sunteți pe pagina 1din 13

1.

Ce este GPS-ul? La sfarsitul timpurilor antice, omul a cautat sa conceapa sisteme pe cat posibil simple si credibile pentru a determina pozitia locului in care el se gaseste pe suprafata terestra si directia spre care se misca. Stelele au reprezentat mijlocul cel mai intuitiv si sigur pentru a rezolva aceasta problema. GPS-ul sau Sistemul Global de Pozitionare este bazat pe o constelatie de 24 sateliti ce orbiteaza la cota inalta imprejurul pamantului. Intr-un mod sigur ei pot fi considerati ca stele fabricate de catre om ce inlocuiesc pe cele pe care le-au utilizat de secole. Acesti sateliti se rotesc in jurul pamantului la o inaltime de aproximativ 20.200 Km, suficienti deci sa evite problemele ce ar trebui infruntate de un sistem bazat pe statii terestre. Ei utilizeaza o tehnologie capabila de a functiona 24 ore din 24, pozitia planimetrica si altimetrica din oricare punct de pe suprafata planetei, fie imobila sau in miscare. GPS-ul a fost initial proiectat ca un sistem de aparare (el a fost intradevar conceput, pus la punct si gestionat de catre Departamentul de Aparare al SUA) si este deci suficient de protejat cu confruntarile din interferentele externe ce pot alterna increderea, si evident enorma sa putere aplicativa in sectoarele cele mai diverse ale activitatii umane, favorizata de rapida dezvoltare a tehnologiei, aparaturile necesare la utilizarea sa, intodeauna cele mai manuite, usor de folosit si disponibile la preturi mai accesibile pentru orice tip de utilizator. Ca posibile aplicatii ale GPS, vom examina aici concernuri ca : geodezia, topografia si fotogrametria, aplicatii ce s-au afirmat rapid si au fost profund modificate si inca se vor mai modifica in viitor.

2. Cum opereaza GPS-ul Principiul pe care sistemul se bazeaza este conceput foarte simplu, chiar daca, pentru folosire el utilizeaza ramasite si, pentru aspecte sigure, utilizeaza tehnologie complicata. Pentru o mai buna intelegere, sfatuiesc deci sa lasam pentru moment la o parte astfel de complicatii si sa examinam functionarea luand in considerare numai cateva conceptii fundamentale, rezumandu-ne de a examina mai intai numai operatiile particulare privind mai direct aplicatiile ce ne intereseaza. Scopul sistemului este determinarea pozitiei din orice punct de pe suprafata pamanteasca cu ajutorul poziiei satelitilor, la un moment dat. Pentru aceasta, GPS-ul calculeaza distantele dintre un punct si un numar sigur din acesti sateliti, utilizand in acest scop timpul de scurgere a unui mesaj radio emis de la aceiasi sateliti si captati de un receptor pus in punctul pe care vrem sa determinam pozitia. Receptorul include o antena (ce vine pus pe punctul de determinare) si o aparatura auxiliara mai mult sau mai putin complexa ce constituie obtinerea semnalelor transmise de sateliti, ececutia si memorizarea datelor obtinute. In prima aproximatie, distanta de la punctul satelitului este obtinuta inmultind timpul de parcurgere al semnalului cu rapiditatea, viteza de propragare (cca. 300.000 Km/secunda). Pentru a executa masurarea cu precizia necesara, GPS-ul trebuie sa dispuna de aparatura pentru masurarea timpului extrem de precisa. Astfel trebuie sa recurga, intre altele, la tehnici foarte sofisticate pentru a tine const si a corecta, in limitele posibile, la eventualele erori, fie ale impreciziilor care se verifica in masurarea timpilor, fie faptului ca semnalele provenite de la sateliti in traversarea atmosferei terestre(ionosfera si toposfera) sosesc mai tarziu sau mai mici, care trebuie valorate si compensate. Pentru a fi posibila determinarea pozitiei unui punct, peste distantele dintre acest punct si satelitii ce vin luati in considerare, trebuie
1

sa fie notata pozitia exacta a ultimilor in spatiu. Pentru a constitui determinarea acestora si a altor parametrii sistemul se sprijina pe o serie de statii terestre, oportun dislocate. Cateva din acestea (statii de tractare) releva cu continuitate datele, aratand pozitiile satelitilor, locul lor pe orbita si datele ralative in determinarea timpurilor. O statie principala (o statie master) elaboreaza aceste date si comunica satelitilor rezultatele acestei elaborari. Aceste date, oportun codificate, vor fi apoi transmise la receptorii pamantului de la aceeasi sateliti cu mesajul ca sa fie trimis.

3.

Cum sa determinam pozitia unui punct? Ne amintim ca in topografie, cu procedeul de trilateral se poate determina pozitia unui punct masurand distanta intre acesta si alte puncte despre care se cunoaste pozitia. Acesta este individualizat de coordonate plane si altimetrice exprimate in sistemul de referinta intr care va fi incadrat lucrul pe care il executam. Determinarea pozitiei unui punct in sistemul GPS va fi efectuata intr-o maniera cu totul analoga. Metoda care va fi urmarita este substantiala cu cea intersectiei inainte de punctele notate in spatiu (satelitii). Dincolo de distanta intre punctul de determinare si fiecare din satelitii utilizati in acest scop (masurata in felul in care l-au accentuat prima data) trebuie sa fie apoi notata pozitia in spatiu al fiecaruia din acesti sateliti in momentul in care acestia emit semnalul in baza caruia distanta vine masurata. Pentru punctele de referinta terestre de care am amintit prima data, o astfel de pozitie este individualizata de o tripleta de coordonate, exprimata intr-un sistem determinat de referinta.

Data pentru cunostinta satelitilor (vom vedea apoi cum aceasta se poate determina), presupune ca trebuie determinata pozitia unui punct P de pe suprafata terestra avand masurate distantele dintre acest punct P de pe suprafata terestra avand masurate distantele dintre acest punct si cativa sateliti pe care il vom numi A, B si C. Presupunem ca distanta intre punct si satelitul A sa fie, de exemplu de 18.000 Km (11.000 mile). Cunoscand aceasta distanta, ne permite sa afirmam ca punctul de inserare se gaseste in spatiu, pe suprafata unei sfere imaginare a carei raza este in punctul 18.000 Km. Satelitul observat se gaseste in centrul acestei sfere.

Presupunand ca distanta intre punctul P si satelitul B este, de exemplu de 20.000 Km, punctul in chestiune se gaseste chiar pe suprafata unei a doua sfere imaginare a carei raza are chiar aceasta valoare. Peste tot, singurul punct din univers ce sistanteaza 18.000 Km de satelotul A si 20.000 Km de satelitul B se gaseste pe circumferinta individuala a intersectiei celor doua sfere.

Luam acum in considerare chiar distanta dintre un punct si satelitul C, presupunand ca acesta, sa fie, de exemplu de 22.000 Km. Constatam ca vor fi doar doua puncte in patiu pentru care distantele a trei sateliti vor corespunde a trei valori asazise. Acestea sunt doua puncte in care sfera cu raza de 22.000 km intersecteaza doua sfere cu raze de 18.000 Km si 20.000 Km despre care am aratat inainte.

Sistemul GPS foloseste tehnici variate pentru a individualiza care dintre cele 2 puncte este corect, in felul de a putea limita observatiile a doar trei sateliti ce i-am luat in considerare in exemplul precedent. Oricum, chiard aca exista aceasta posibilitate, este suficient sa efectuam masurarea distantei unui al patrulea satelit pentru a localiza fara greseala punctul de pe suprafata terestra pe care ne aflam. Orice alt element de masurare sau de calcul ce va putea si care efectiv vine folosit de sistem pentru a determina pozitia punctului, are scopul de a creste precizia determinarii. 4. Cum sa masoara distantele cu satelitii Deja am aratat ca, pentru a calcula distantele dintre punctul dintre care se vrea determinarea pozitiei si satelitii ce vin luati in considerare, in acest scop, sistemul GPS masoara timpul pe care undele radio emise de fiecare satelit il folosesc pentru a ajunge la punctul in chestiune. Undele radio calatoresc cu viteza luminii, adica cca. 300.000 Km/sec. Notand aceasta viteza si cunoscand exact cand semnalul este emis de catre satelit si cand el vine captat de receptorul asezat in corespunderea punctului ce ne intereseaza, putem determina
4

distanta. Masurarea unui asemenea interval de timp trebuie sa fie extrem de precisa. Destul sa ne gandin ca, daca satelitul pe care l-am luat in considerare se gaseste pe verticala punctului (adica la distanta sa minima de acesta) semnalul emis de satelit foloseste cca. 6/100 secunde pentru a ajunge la receptor. Determinarea timpului in maniera asa precisa este azi posibila la ceasurile electronice de ianlta precizie la preturi relativ accectabile si cu particularitati tehnice de masura. Cea mai mare parte a receptorilor, utilizand tehnici apropiate, vor putea masura timpul cu o precizie de cateva nanosecunde (o nanosecunda corespunde la 0,000000001 secunda).Vom examina in continuare metodele care sunt utilizate pentru masurarea timpului de parcurgere al semnalului si apoi distanta dintre receptor si satelit. Vom vedea ca pentru masurarea unei asemenea distante se recurge si la alte proceduri ce folosesc in mod divers semnalele emise de sateliti. 5. Corectarea erorilor ceasului In determinarea distantei bazata pe masura timpului de parcurgere al semnalului (ce se propaga cu viteza luminii) masura acestui interval de timp are un rol de importanta fundamentala.O mica dereglare temporala (adica o imperfecta sincronizare intre ceasurile satelitilor si receptori ar putea da greseli de masura inacceptabile. In ceea ce priveste satelitii, acestia sunt dotati cu ceasuri atomice, adica dispozitive ce masoara timpul in baza oscilatiilor unui atom particular. Asemenea dispozitive au precizie inalta, dar au, cam peste tot, un cost ridicat. Fiecare satelit este dotat cu mai mult de patru ceasuri de acest tip, pentru a fi siguri ca cel putin unul din acestia sa fie intodeauna operant. Alte dispozitive analoge nu pot fi instalate pe receptor, al carui cost trebuie mentinut in limite acceptabile. In consecinta, chiar amintind ca, in ceea ce priveste satelitii, eroarea in determinarea timpilor sa fie extrem de redusa, nu ne putem astepta la aceeasi precizie din partea receptorilor. Intre altele, nu este posibil sa se astepte ca sincronizarea intre ceasurile satelitilor si receptori sa poata ramane constanta in timp. Cum se va vedea in cele ce urmeaza, executia masurarii la al patrulea satelit, in adaugarea celor trei extrem de necesari, dincolo de evitarea fiecarei ambiguitati in determinarea pozitiei punctului. Al patrulea satelit este necesar pentru a depasi dificultatea unei nonperfecte sincronizari intre ceasurile satelitilor si receptori. Aceasta este foarte importanta pentru compresiunea functionarii sistemului, convine a ne opri un moment, pe principiul pe care acesta se bazeaza. Pentru a reda mai clar, in loc de valorile distantei intre receptor si satelit, ne vom referi la corespondentii timpurilor de parcurgere a semnalelor.Acesti timpi indicati au doar caractere explicative si nu corespund cu realitatea. Presupunem ca distanta efectiva dintre receptor si un satelit sigur (pe care il vom numi A) corespunde la 4 secunde din timp si ca distanta dintre acelasi receptor si un satelit B c corespunde la 6 secunde. Raportam aceasta situatie in diagrama care urmeaza si in care, pentru simplitate, reprezentarea a fost limitata la doar doua dimensiuni a doua cercuri reprezentand 2 distante si punctul lor de intersectie (ce il vom indica cu X)corespunde punctului pe care se gaseste efectiv receptorul. Presupunem acum ca, din cauza unei greseli sigure a ceasului receptorului, timpii de parcurgere ai semnalului efectiv masurati si pe care este bazat calculul distantelor, sa fie 5 si respectiv 7 secunde (chiar daca 4 si 6 secunde sunt considerate ipotetice). Raportam aceasta situatie intr-o alta diagrama, analoga cu cea prezentata:

Cum arata aceasta a doua diagrama, pozitia punctului ce in realitate se gaseste in X, ar trebui sa se gaseasca in schimb in XX, din cauza diferentelor in masurarea timpilor de parcurgere. Daca utilizam numai aceste doua masuri, nu vom avea posibilitatea de a sti daca exista o diferenta intre pozitia X si cea XX si nici de a sti care este marimea acestei diferente. Luam apoi in considerare un alt satelit (satelitul C) si masuram timpul de parcurgere al semnalului. Presupunem ca timpul efectiv de parcurgere al semnalului. Presupunem ca timpul efectiv de parcurgere sa fie 8 secunde. Completam precedenta figura cu aceasta ultima masura. Pozitia lui X corespunde cu intersectia a 3 cercuri.

In realitate, presupunand ca exista o necorcondanta de o marime sigura (presupunem ca ea o sa fie rezultat, de exemplu 9 secunde in loc de 8). Situatia reala va fi consecinta celei raportate in figura ce urmeaza.

Al treilea cerc (corespunzator satelitului C) intersecteaza cele doua cercuri precedente in doua puncte distincte, amandoua mai mult sau mai putin departate de pozitia X. Computerul cu care receptorul este programat in modul ca atunci cand o serie de masuri prin care nu se realizeaza o unica intersecti, aceasta presupune ca sa fie o dereglare a ceasului interior al receptorului in confruntarea celor de la satelit si, cu datele la dispozitie, acesta calculeaza asemenea offset, apoi pozitia corecta a lui X. Deoarece GPS-ul lucreaza pe 3 dimensiuni si nu doar pe doua, pentru simplitatea reprezentarii am utilizat pentru a desena precedentele figuri, pentru a imparti greselile si pentru a determina pozitia punctului pe care receptorul se gaseste, folosind la computer observatiile relative nu doar a trei sateliti ci a patru sateliti. Mult mai simplu putem zice ca, in determinarea pozitiei s-au folosit patru elemente necunoscute, corespondente a 3 coordonate x, y si z (sau latitudine, longitudine si cota) si valoarea offset-urilorceasurilor, observatiile a patru sateliti, consimt sa ia un numar de ecuatii suficiente pentru a rezolva problema fara ambiguitate. Acesta este un numar ce este oportun al tine prezent. El ne zice ca sistemul este intradevar capabil de a efectua bune determinari de pozitie avand la dispozitie numai patru sateliti pentru orizontala statiei. Sistemul GPS ce cuprinde un total de 24 sateliti ce parcurg ce parcurg orbita lor la fiecare 12 ore, a fost studiat in sensul ca cel putin patru dintre acesti sateliti vor fi in acelasi timp disponibili pentru masuratorile de pe aproape toata suprafata terestra. Sistemul de pozitionare globala (GPS) este compus din trei segmente: 1. Segmentul spatial - satelitii 2. Segmentul de control - United States Department of Defence 3. Segmentul utilizator - oricine foloseste un receptor GPS in scopuri de pozitionare si determinare a timpului. Sistemul GPS este alcatuit dintr-o constelatie de 24 de sateliti rotindu-se in jurul Pamantului Satelitii, dispusi intr-unul din cele 6 plane orbitale inconjoara Pamantul de doua ori pe zi. In termeni foarte generali, un receptor GPS determina pozitia pe baza semnalelor radio primite de de ceasuri "de incredere", asa ca determinarea timpului semnalelor satelitare este cunoscuta distanta fata de fiecare satelit, pe baza timpului de parcurgere a semnalului si a vitezei luminii distante pentru a calcula pozitia receptorului pe Pamant. la o altitudine de aproximativ 20.000 km . la mai multi sateliti diferiti. Satelitii dispun foarte precis. Receptorul GPS calculeaza (viteza semnalului), apoi foloseste aceste
7

Precizia unui GPS Oricare dintre noi, prima intrebare pe care si-o pune despre GPS este: "Cat de precis este acest sistem?" simplu. Exista 4 nivele de precizie - sau solutii - pe care le putem obtine cu un sistem GPS: Autonom Diferential (DGPS) Real Time Kinematic - solutie mobila (Real Time Kinematic Float) Real Time Kinematic - solutie fixa (Real Time Kinematic Fixed)

Raspunsul este foarte

Principalele caracteristici ale semnalului GPS : Satelitii GPS emit pe doua frecvente diferite, si fiecare frecventa (sau unda purtatoare) contine cateva informatii, sau coduri. Ne putem gandi la acest lucru, ca la doua statii radio diferite ce emit mai multe programe diferite. Tabelul de mai jos prezinta semnalele si continuturile: Purtatoarea L1 Lungimea de unda 19 cm Cod C/A Cod P Mesaj de navigatie Mesaj de navigatie Purtatoarea L2 Lungimea de unda 24 cm Cod P

Codul P este rezervat doar utilizatorilor militari, dar celelalte informatii sunt disponibile si aplicatiilor civile. Codul C/A este folosit cu precadere pentru pozitionare; dar pentru precizii centimetrice avem neaparata nevoie de faza purtatoare. Receptoarele cu o singura frecventa (L1) si faza purtatoarei sunt specifice diferitelor aplicatii, insa receptoarele cu dubla frecventa (L1/L2) ofera un important avantaj pentru aplicatii in timp real. Mesajul de navigatie (de obicei referit efemeridelor) ne arata unde sunt satelitii localizati, sistemul special de coordonate numit WGS-84. Daca putem masura distanta pina la sateliti, si stim unde sunt satelitii la un moment dat, atunci putem determina pozitia noastra pe Pamant. Sa aruncam o privire la diferitele tipuri de raspunsuri pe care le putem primi de la GPS. Pozitionari autonome Utilizeaza ....... Necesita......... Numai codul C/A Numai un receptor
8

Date de la cel putin 4 sateliti Asigura...... O precizie de aproximativ 15-100 ml

1. 100 m reprezinta lungimea unui teren de fotbal Aceasta solutie este destinata utilizatorilor care au nevoie doar de o pozitionare aproximativa pe Pamant, cum ar fi pozitionare unei barci sau pentru alpinisti. Pozitionari diferentiale in timp real (Real Time DGPS) Utilizeaza ....... Numai codul C/A Doua receptoare Legatura audio intre doua receptoare Receprorul referinta situat pe o pozitie cunoscuta transmite corectiile RTCM1. Receptorul mobil aplica corectiile pentru pozitionari GPS imbunatatite Datele de la cel putin 4 sateliti - aceiasi 4 sateliti atat pentru receptorul de referinta cat si pentru receptorul mobil (sateliti comuni ) O precizie de aproximativ 0.5 - 5 m

Necesita.....

Asigura....

1.Radio Technical Commission for Maritime Services Cu DGPS putem obtine rezultate mult mai bune decat in cazul pozitiilor autonome, deoarece receptorul de referinta este situat pe po pozitie cunoscuta. In orice caz, trebuie sa avem si o legatura radio intre receptorul de referinta si cel mobil (care se deplaseaza in teren). Receptorul de referinta transmite corectiile la cel mobil pentru precizii orizontale < 1 m in conditii ideale. Corectiile sunt denumite RTCM, deoarece ele sunt intr-un format standard specific pentru Radio Technical Commission for Maritime Services . In conditii normale, precizia DGPS orizontala este aproximativ 0.5-5 m, depinzand de calitatea receptorului si antenei utilizate. Pozitionari RTK solutie mobila (RTK Float) Utilizeaza Necesita Codul C/A si fazele purtatoare Doua receptoare Legatura radio intre doua receptoare
9

Receptorul de referinta urmareste satelitii si transmite corectiile prin intermediul unei legaturi radio intr-un format numit CMR1 Receptorul mobil receptioneaza datele atat de la sateliti cat si de la receptorul de referinta O legatura radio intre cele doua receptoare Datele de la cel putin 4 sateliti comuni Asigura O precizie de aprox. 20 cm - 1 m

CMR1 este un format definit de Trimble. Datele in format CMR sunt datele fazei purtatoare. Solutia mobila (Float) este de fapt un pas intermediar spre o precizie mai buna. Pozitionari RTK solutie fixa (RTK Fixed) Utilizeaza Codul C/A si fazele purtatoare Doua receptoare Legatura radio intre doua receptoare Receptorul de referinta situat pe o pozitie cunoscuta urmareste satelitii si apoi transmite datele CMR prin intermediul legaturii radio Receptorul mobil receptioneaza datele atat de la sateliti cat si de la receptorul de referinta O legatura radio intre cele doua receptoare. Initializarea, se realizeaza mult mai usor cu receptoarele cu dubla frecventa. Datele de la cel putin 5 sateliti comuni pentru initializarea on-the-fly (in miscare). Urmarirea a cel putin 4 sateliti comuni dupa initializare. O precizie de 1-5 cm

Necesita

Asigura

Se poate observa ca odata cu cresterea nivelului preciziei, sunt mult mai multe cerinte. Cea mai importanta cerinta pentru solutia fixa RTK este denumita initializare. Nu este nevoie sa intelegeti initializarea, dar trebuie sa stim ca este ceruta pentru a asigura o precizie centimetrica. Receptoarele cu dubla frecventa pot efectua acest proces in mod automat. Un alt lucru important de retinut este: daca receptorul "pierde" initializarea - ceea ce se va intampla daca nu sunt urmariti suficienti sateliti atunci precizia masuratorilor va fi cea ca pentru solutia mobila (Float). De retinut, este faptul ca ambele solutii necesita o legatura radio catre receptorul de referinta. Daca, din orice motiv, am pierdut legatura radio, precizia va fi la nivelul celei autonome pina cand legatura radio este refacuta.
10

Calibrare GPS Un alt factor important pentru obtinerea unor pozitii precise, o reprezinta asa-numita "calibrare" a sistemului de coordonate. Pozitiile satelitilor sunt intr-un sistem de referinta numit WGS-84. Sistemul de referinta, sau datumul, nu va este foarte cunoscut, deoarece in cele mai multe cazuri aplicatiile pot avea propriul lor sistem de coordonate. Calibrarea GPS este o definitie matematica a relatiei intre sistemul de coordonate a satelitilor si sistemul de coordonate a aplicatiei noastre. Odata calibrarea definita, pozitiile noastre GPS vor fi transformate in sistemul de coordonate specific aplicatiei. Acum pentru ca ati aflat cateva lucruri despre posibilitatile de masurare cu GPS, as aruncam o rpivire la factorii care ne influenteaza precizia pozitionarilor. Factori care influenteaza GPS : Exista un numar de surse potentiale de erori care influenteaza direct semnalul GPS sau capacitatea dumneavoastra de a obtine rezultate optime: Numarul de sateliti - numar minim cerut Multipath - reflectia semnalelor GPS din apropierea antenei Ionosfera - influenteaza timpul de parcurgere a semnalului Troposfera - influenteaza timpul de parcurgere a semnalului Geometria satelitara - distributia generala a satelitilor Sanatatea satelitilor disponibilitatea satelitilor Puterea semnalului calitatea semnalului Distanta fata de receptorul de referinta Interferenta radio interferenta cu alte semnale radio

Cateva din acestea pot fi calculate matematic, iar altele pot fi minimizate prin intermediul unei planificari a sesiunilor de lucru. Sa aruncam o rpivire la fiecare dintre aceste surse de erori, pentru a intelege mai bine cum pot ele influenta masuratorile noastre. Numarul de sateliti Trebuie sa urmarim cel putin 4 sateliti comuni aceiasi 4 sateliti comuni atat la statia de referinta cat si la cea mobila pentru oricare din solutiile DGPS sau RTK. De asemenea, pentru a obtine precizia centimetrica, trebuie sa aveti un al 5 lea satelit pentru initializarea RTK On-the Fly. Orice satelit in plus in afara celor 5 sateliti, asigura cat mai multe verificari, care sunt intotdeauna utile. Numarul de sateliti reprezinta un lucru foarte important. Multipath Multipath reprezinta de fapt reflectia semnalelor. Sunteti destul de familiarizati cu efectele acesteia asupra semnalelor TV deoarece ea este uneori cauza "strigoiului" de pe ecranele dumneavoastra TV. Semnalele GPS pot fi reflectate de suprafetele din apropierea antenei, producand erori in timpul de parcurgere si deci, in pozitiile GPS. Suprafetele plate, in special cele metalice cum ar fi acoperisul masinilor reprezinta surse potentiale de multipath. Suprafetele plate (care arata ca blaturile de pizza) ale antenelor GPS sunt poiectate sa minimizeze efectele de multipath. De asemenea,
11

schimbarile softurilor din receptoare si a hardului pot minimiza aceste efecte. Ionosfera Semnalele GPS inainte de a ajunge la antena de pe Pamant, traverseaza o zona de particule incarcate denumita ionosfera, care schimba viteza semnalului. Daca receptorul de referinta si cel mobil sunt relativ apropriate, efectul ionosferei tinde sa fie minimizat. Daca doriti sa asigurati o precizie joasa, ionosfera nu reprezinta o consideratie majora. Totusi, daca receptorul mobil se afla prea departe fata de statia de referinta, puteti avea probleme cu initializarea in cazul solutiei fixe RTK. Troposfera Troposfera este zona fundamentala a atmosferei noastre, iar picaturile mici ale vaporilor de apa pot afecta viteza semnalelelor GPS. Componenta verticala a pozitiilor GPS (elevatia) este cea mai influentata de troposfera. Modelele matematice din cadrul softului de colectare a datelor din cadrul receptoarelor sunt proiectate sa minimizeze acest efect, care poate fi in cadrul a catorva centimetri sau mai mult. Geometria satelitara Geometria satelitara sau distributia satelitilor pe cer afecteaza determinarea pozitiei noastre. Aceasta este de obicei referita ca PDOP. PDOP este exprimat ca o valoare. Rezultatele cele mai bune sunt obtinute cand PDOP < 7. PDOP este determinat de pozitia noastra geografica, perioada zilei in care se efectueaza masuratorile, si orice obstructie care ar putea bloca satelitii. Puteti folosi software-ul destinat planificarii sesiunilor de lucru pentru a determina cand veti avea cei mai multi sateliti in zona de lucru. Cand satelitii sunt imprastiati, PDOP este mic. (BINE), cand satelitii sunt apropiati, PDOP este mare. (RAU) Sanatatea satelitilor In timp ce sistemul satelitar este robust si dependent, este posibil ca ocazional unii sateliti sa fie "bolnavi". Informatiile asupra starii sanatatii satelitilor este transmisa de U.S. Department of Defence. Receptoarele sunt protejate pentru a nu folosi datele de la satelitii "bolnavi". Informatii despre starea satelitilor se pot obtine de la United States Coast Guard. Puterea semnalului Puterea semnalului satelitar depinde de obstructiile si elevatia satelitilor de deasupra orizontului. Este posibila in oarecare masura, evitarea obstructiilor dintre antena GPS si cer, si de asemenea cunoasterea satelitilor de deasupra orizontului. Distanta fata de receptorul de referinta Distanta efectiva a unui receptor mobil fata de statia de referinta depinde in primul rand de tipul de precizie pe care dorim sa o obtinem. Pentru precizii mari in timp real (RTK fixed), receptoarele mobile trebuie sa fie in cadrul a 10-15 km fata de statia de referinta. Cu cat distanta depaseste limita recomandata, putem esua initializarea masuratorilor si suntem restransi la solutia mobila RTK (RTK float), precizie decimetrica. Pentru solutii DGPS in timp real, receptoarele mobile pot lucra la distante considerabil de mari fata de statia de referinta, asigurata fiind totodata si legatura radio cu statia de referinta. Interferenta radio
12

Interferenta radio poate fi uneori o problema atat pentru receptionarea semnalului GPS cat si pentru sistemul radio. Cateva din sursele de interferenta radio pot fi: - antenele radio - transmitatoare - antenele satelitare - generatoare Trebuie sa fim foarte atenti cu sursele ce emit in apropierea frecventelor GPS (1227 MHZ si 1575 MHZ) sau in apropierea multiplicarilor acestor frecvente. Trebuie sa tinem seama si de undele radio generate de propriile noastre automobile. Pierderea transmisiei radio cu statia de referinta Daca, din orice motiv, s-a intrerupt legatura radio dintre receptorul de referinta si cel mobil, atunci receptorul mobil va avea precizia pozitiei autonome. Este foarte importanta realizarea unei retele de statii radio si repetitoare care pot asigura legatura radio neintrerupta pentru obtinerea unor rezultate excelente.

13