Evoluia omului

Omul este una din ultimele fiine aprute pe Terra. Noile descoperiri arat apariia primului hominid acum 3-4 milioane de ani n urm i prezena homo sapiens numai acum 250000 de ani. n anul 1974 a fost descoperit n Etiopia scheletul unui hominid datnd de peste trei milioane de ani. Acest hominid se pare c mergea pe dou picioare stnd drept, dinii, formai din molari foarte mari, aveau deja caracter uman. El aparinea familiei australopitec. Craniul acestei clase are dimensiuni modeste de 600-800 cm3. Evoluia omului a avut loc foarte lent. Omul progresa din etap n etap n funcie de dezvoltarea sa cerebral. Astfel apare homo habilis care este obinuit cu viaa n grup. Homo erectus este primul care cunoate focul. Faa sa ncepe s se aplatizeze. Volumul cavitii cerebrale are o mrime medie de 1000 cm 3. El apare cu 1,5 milioane ani n urm. n continuare apare homo sapiens. Acesta are un creier voluminos de 1500 cm3. Este nelept, i ngroap morii i ncepe s deseneze pe pereii peterilor. Resturile fosile ale acestei clase pot fi ntlnite pe toat suprafaa globului. Scheletul su se aseamn cel mai mult cu cel descoperit n 1868 la Cro-Magnon, n Dordogne. Cro-Magnon este strmoul nostru direct. Din el provine omul modern homo sapiens sapiens. Fiecare element al familiei homo a dominat planeta pentru o perioad de timp dup care a disprut. Homo sapiens sapiens a existat de peste 35000 de ani. Acest lucru dovedete posibilitatea sa de a se adapta la toate situaiile ostile.

Multe clase au disprut cnd condiiile lor de via au fost modificate. Este cazul homo sapiens neandertalensis. Mrimea creierului a fost avantajul care a dus la evoluia omului. Uneltele au fost prima invenie a omului. Acestea au dat posibilitatea supravieuirii. Evoluia omului s-a desfurat pe o perioad de peste 4 milioane de ani i nc mai continu i astzi.

Bibliografie
1.Gographie du temps prsent, Classiques Hachette, 1985