Sunteți pe pagina 1din 49

Titlu proiect: CRESC – Competențe antreprenoriale în economia socială

Cod proiect: POCU 449/4/16/128122


CURS: MANAGER DE INTREPRINDERE SOCIALA

PLAN DE AFACERI

CURSANTI

CHIOCHIU SANDA VALENTINA

SPIRIDON MAGDALENA

IOAN ALEXANDRA

1.DATE GENERALE

NUMELE FIRMEI:
Crama Vrancei S.R.L.

CODUL CAEN SI ACTIVITATEA PRINCIPALA PENTRU CARE SE SOLCITA


FINANTARE
Comerţ cu amănuntul al băuturilor 4725
JUDETUL SI LOCALITATEA IN CARE SE VA INFIINTA FIRMA
GALATI
Titlu proiect: CRESC – Competențe antreprenoriale în economia socială

Cod proiect: POCU 449/4/16/128122


CURS: ANTREPRENOR IN ECONOMIA SOCIALA

PLAN DE AFACER

CURSANTI

CHIOCHIU SANDA VALENTINA

SPIRIDON MAGDALENA

IOAN ALEXANDRA

1.DATE GENERAL

NUMELE FIRMEI:

Crama Vrancei S.R.L.

CODUL CAEN SI ACTIVITATEA PRINCIPALA PENTRU CARE SE SOLCITA


FINANTARE

Comerţ cu amănuntul al băuturilor 4725

JUDETUL SI LOCALITATEA IN CARE SE VA INFIINTA FIRMA

GALATI
STUDIU DE CAZ: S.C. CRAMA VRANCEI S.R.L.

3.1 Date generale privind beneficiarul

3.1.1 Denumirea/Numele solicitantului: Crama Vrancei S.R.L.

3.1.2 Scurt istoric al solicitantului

Societatea Comercială Crama Vrancei srl, a luat fiinţă în anul 2006 având ca
obiect principal de activitate - fabricarea vinurilor.
În prezent, societatea realizează un sistem de producţie integrat ce cuprinde
producerea, strugurilor prin exploatarea unei plantaţii de vie pe rod din suprafaţă de 30
ha, terenuri deţinute în proprietate, industrializarea strugurilor şi comercializarea
vinurilor.
Politica comercială a firmei vizează continuarea operaţiunilor de achiziţionare de
terenuri necesare pentru atingerea unei dimensiuni optime la ferma viticolă de 45-50 ha şi
desfăşurarea întregii activităţi din acest domeniu în sistem integrat.
Ferma viticolă Crama Vrancei SRL, prin poziţia sa geografică, este amplasată
într-o zonă viticolă de renume pentru cantitatea şi calitatea vinurilor sale - podgoria
Odobeşti. Societatea este situată în arealul de producţie al strugurilor cu DOC Odobeşti,
într-o zonă cu un grad mare de favorabilitate pentru obţinerea vinurilor de calitate.

3.1.3. Capitalul social iniţial


La înfiinţarea societăţii a fost de 500 RON. Capitalul social a fost susbcris şi
vărsat integral la data constiuirii societăţii de asociaţii Costache Iulian şi Costache
Nicolaie.
În prezent capitalul social subscris şi vărsat al SC Crama Vrancei SRL este de 500 RON
şi este împărţit în 50 de părţi sociale de 10 RON fiecare.
3.1.4 Obiecte de activitate ale societăţii
Principala activitate a societăţii noastre este - fabricarea vinului, COD CAEN
1102 activitate care se realizează în sistem integrat şi cuprinde producerea strugurilor
nobili şi industrializarea lor în scopul obţinerii vinurilor, condiţionarea, imbutelierea şi
comercializarea acestora.
Concomitent, societatea are în obiectul de activitate şi alte activităţi, generatoare
de venituri după cum urmează:
Cod CAEN
ü Comerţ cu ridicata al băuturilor 4634
ü Comerţ cu amănuntul al băuturilor 4725
ü Cultivarea fructelor, nucilor, a plantelor pentru băuturi şi mirodenii 0125

3.1.5. Principalele mijloace fixe aflate în patrimoniul societăţii


comerciale:

SC Crama Vrancei SRL, evidenţiază în patrimoniu bunuri de natura curţi


construcţii. Centrul de vinificaţie se construieşte pe un teren asupra căruia societatea
deţine dreptul de proprietate exclusivă conform Contractului de vânzare-cumpărare
Autentificat sub nr. 1362 din 31.05.2006.

TERENURI
Nr. Amplasare Suprafaţa totală (mp) / Valoarea contabilă Regim juridic
crt Judeţ/Localitate Categoria de folosinţă - RON-
1
4.597 m2 , teren curţi
Odobeşti 80.677 Proprietate
construcţii
2
Odobeşti 300.000 m2 90.000 Proprietate

Tabel 3. Mijloace fixe aflate în patrimoniul


societăţii
3.2 Analiza SWOT la SC Crama Vrancei SRL
Puncte tari
ü Calitatea şi unicitatea vinurilor produse de SC Crama Vrancei SRL;
ü Plantaţiile de viţă de vie nobilă exploatate de societatea noastră sunt în
majoritate tinere cu material riguros care nu necesită lucrări de reabilitare;
ü Ampasarea suprafeţei de vie exploatate de societate într-o podgorie compactă,
permite o bună gestionare a riscurilor de depreciere calitativă şi\sau cantitativă
a recoltei;
ü Orientarea producţiei în raport cu tendinţele previzibile pe piaţă şi încurajarea
dezvoltării de noi pieţe pentru strugurii din soiurile nobile de viţă de vie;
ü Creşterea eficienţei economice a activităţii desfăşurate prin utilizarea de
tehnologii moderne;
ü Promovarea unor metode de producţie prietenoase mediului;
ü Menţinerea locurilor de muncă existente;
ü Existenţa unei singure liste de preţuri şi unui set de condiţii de lucru cu piaţa
care vor fi clare, corecte, înţelese, transparenţe şi acceptate pe piaţă;
ü Ampasarea terenurilor plantate cu viţă de vie nobilă pe Drumul Viei şi Vinului
fapt ce ne va permite atragerea de potenţiali clienţi, interesaţi în achiziţionarea
unor vinuri de calitate.

Puncte slabe
ü Gama sortimentală momentan redusă, fapt ce nu permite flexibilitate în
adaptarea cererii şi ofertei pe piaţă;
ü Bugete de publicitate şi promovare relativ mici;
ü Puterea de cumpărare redusă a consumatorilor români;
ü Bariera culturală din punct de vedere al consumului de vin şi băuturi alcoolice
dublată de conservatorismul acestora;
ü Birocraţie excesivă în acordarea sprijinului financiar în sectorul viti-vinicol,
fapt care îndeosebi face ca sprijinul să nu fie acordat celor în drept, în special
micilor producători care sunt o sursă de materie primă ce nu trebuie neglijată;
ü Lipsa unui program naţional de marketing ce conduce la scăderea exportului
de
vin românesc;
Oportunităţi
ü Principala oportunitate o constituie derularea Programului Naţional de
Dezvoltare Rurală respectiv, accesarea Fondului European pentru Agricultură
şi Dezvoltare Rurală;
ü Posibilitatea înscrierii în cadrul mai multor forme asociative;
ü Stabilitatea forţei de muncă; având în vedere faptul că afacerea se derulează în
cadrul unui mare bazin viticol, nu există pericolul de a fi în imposibilitatea
completării forţei de muncă dacă necesităile ar impune-o, în plus tot din acest
motiv există şcoli profesionale care conduc la existenţa unor forţe de muncă
calificate în domeniu;
ü Orientarea preferinţelor de consum spre vinuri cu un conţinut din ce în ce mai
mic de zahăr (vinuri seci şi demiseci);

Ameninţări
ü Masiva campanie publicitară a concurenţei
ü Schimbările climatice ce nu permit estimări corecte de recoltă, fapt ce va
afecta în special producătorii cu suprafeţe mici de viţă de vie;
ü Lenta armonizare a legislaţiei româniesti cu cea a Uniunii Europene;
ü Existenţa pe piaţa a vinurilor piratate, de calitate slabă a unor producători
private care utilizează un nivel redus al preţurilor;
ü Scăderea natalităţii ce va avea un impact negativ asupra mărimii pieţei peste
aproximativ 15 ani;

3.2.1 Analiza comercială


Vinul este băutura tradiţională a românilor. Specialiştii confirmă şi recomandă
consumarea vinului, acesta fiind considerat o bautură-aliment şi un medicament.
1. Populaţia totală a României, conform datelor furnizate de Institutul Naţional de
Statistică, era la 01 ianuarie 2008 de 21.528.600 persoane.
2. Piaţa potenţială este formată din totalitatea persoanelor ce manifestă un anumit
interes pentru vinuri. Se ia în considerare ca în România vinul se consumă de
persoane de peste 15 ani.
Piaţa potenţială = populaţia totală x 0,82 = 21.528.600 x 0,82= 17.653.452
persoane;
3. Piaţa disponibilă este formată din totalitatea persoanelor de peste 18 ani ce manifestă
interes şi au acces la cumpărarea vinurilor.
Piaţa disponibilă = 21.528.600 x 0,77 = 16.577.022 de persoane.
4. Piaţa totală a vinurilor este formată din totalitatea consumatorilor ce manifestă
interes, dispun de venituri suficiente, au acces şi sunt pregătiţi pentru cumpărarea şi
consumarea vinurilor. Piaţa totală este formată din totalitatea vinurilor produse în
gospodăriile ţărăneşti şi în cadrul firmelor de vinificaţie.
Piaţa totală a vinurilor = 21.528.600 x 0,7 = 15.070.020 de persoane
5. Piaţa vinurilor de calitate este formată din totalitatea consumatorilor ce manifestă
interes, dispun de venituri suficiente, au acces şi sunt pregătiţi pentru cumpărarea
vinurilor de calitate VS şi DOC.
Piaţa vinurilor de calitate = 21.528.600 x 0,35 =7.535.010 de persoane
6. Piaţa penetrată este formată din totalitatea consumatorilor ce au consumat vinuri de
calitate.
Piaţa penetrată = 21.528.600 x 0,27 = 5.812.722 persoane.
Figura 3.2 Piaţa vinurilor din România
Piaţa româneasca de vinuri este dominată de vinurile produse în gospodăriile
ţărăneşti. Consumatorul român cu venituri mici preferă acest vin datorită faptului ca este
accesibil ca preţ, calitatea contând prea puţin în decizia de cumpărare. Se observă că
există o piaţă de 8% din consumatori care au puterea financiară de a cumpăra vinuri de
calitate, dar nu fac acest lucru datorită faptului că le lipseşte educaţia consumului. Nici
producătorii industriali de vinuri nu au folosit o reclamă de convingere adecvată în a
atrage acest segment spre consumul vinurilor produse de ei. Se observă totuşi o
interferenţă pe piaţa vinului:
a) persoane educate, cu posibilităţi financiare, consumatori constanţi de vinuri de
calitate care nu refuză însă şi consumul unui vin de producător;
b) persoane cu venituri modeste care se desfată la ocazii deosebite cu un vin renumit.
Figura 3.3 Piaţa vinurilor din România
În mediul rural, se comercializează preponderent vinuri hibride, care nu intră în
sfera comerţului. Aproximativ 1/3 din aceste vinuri au fost interzise la vânzare după
aderarea României la UE.
România exportă în 2007 în jur de 600 de milioane de litri, estimare relativă din
cauza fragmentării pieţei, urmare a procesului lent de transfer al proprietăţii podgoriilor.
Piaţa vinului este o piaţa puternic concurenţială în care primitor de preţ este
vânzătorul care consideră preţul pieţii ca fiind dat. Ea îndeplineşte toate cele patru
condiţii specifice pieţii concurenţiale şi anume :
1. existenţa unui număr mare de firme primitoare de preţ
2. firmele ce operează pe piaţa realizează acelaşi produs (vin îmbuteliat).
3. toţi cumpărătorii deţin informaţii cu privire la produsele valorificate pe piaţă
4. libera intrare pe piaţa şi libera ieşire de pe piaţa vinului;
Firmele existente pe piaţă nu au dreptul de a bloca intrarea altor firme pe piaţă şi
nu pot exista bariere care să restricţioneze sau să blocheze ieşirea de pe piaţă .
Prin implementarea proiectului SC Crama Vrancei SRL trebuie să ia măsuri
referitoare la:
ü asigurarea unui randament maxim la procesarea strugurilor şi realizarea unor
sortimente de vinuri care să asigure o bună vânzare şi un câştig pe măsură;
ü educarea consumatorilor prin reclamă de informare şi obişnuirea acestora cu
sortimente de vinuri purtând marca SC Crama Vrancei SRL
ü utilizarea unei reclame de convingere susţinută de o gamă de produse
diversificate şi la un nivel calitativ mult îmbunătăţit.

3.2. Descrierea investiţiei propuse

3.3.1. Denumirea investiţiei:


,,Înfiinţare Centru de Vinificaţie Crama Vrancei în localitatea Odobeşti, judeţul
Vrancea’’

3.3.2 Descrierea obiectivelor propuse şi fundamentarea


necesităţii şi oportunităţii investiţiei

Crama Vrancei SRL, prin poziţia sa geografică, este amplasată într-o zonă
viticolă de renume pentru cantitatea şi calitatea vinurilor sale - podgoria Odobeşti.
Societatea este situată în arealul de producţie al podgoriei Odobeşti, într-o zonă cu un
grad mare de favorabilitate pentru obţinerea vinurilor de calitate.
Datorită acestor facilităţi, societatea îşi propune prin prezentul studiu,
fundamentarea necesităţii şi oportunităţii execuţiei următoarelor lucrări:
· Construirea unui Centru de vinificaţie pentru procesarea primară a strugurilor şi
pentru depozitarea, condiţionarea şi imbutelierea vinurilor; capacitatea de
procesare primară este de 530 tone struguri/campanie de recoltare iar capacitatea
de depozitare şi condiţionare este de 5.172 hl. În cadrul Centrului de vinificaţie se
vor efectua operaţiuni de condiţionare specifice produselor (tratare, filtrare,
stabilizare, etc) potrivit normelor naţionale şi recomandărilor Uniunii Europene.
· Organizarea fluxurilor de fabricaţie în spaţiile construite şi dotarea Centrului de
vinificaţie cu utilaje şi echipamente specifice sectorului vinicol potrivit normelor
naţionale armonizate cu cele din Uniunea Europeană.
3.3.3 Descrierea investiţiilor ce urmează a fi executate

Deşi industria alimentară a beneficiat în perioada de preaderare de sprijin prin


Progranul SAPARD şi programele naţionale, sectorul producerii vinurilor continuă să se
lupte cu lipsa conformităţii cu standardele comunitare, cu sistemele internaţionale de
management al calităţii vinurilor şi de Analiză a Pericolelor şi Punctelor Critice de
Control (HACCP).
În vederea adaptării la standardele comnitare impuse de Uniunea Europeană,
investiţiile preconizate prin proiect vor respecta Regulamentul Parlamentului European şi
al Consiliului Uniunii Europene nr. 852/2004 privind Regulile generale pentru igienă şi
HACCP a căror cerinţe vizează:
- dotarea cu echipamente specifice din inox pentru realizarea transferului de must
şi vin;
- dotarea unităţii de procesare cu un filtru tangenţial, echipament de ultimă
generaţie ce realizează filtrarea vinului la sfârşitul fermentaţiei şi filtrarea finală a vinului.
Sectorul de procesare primară a strugurilor, de condiţionare şi îmbuteliere a
vinurilor joacă un rol foarte important nu numai în crearea de opotunităţi pentru ocuparea
forţei de muncp, dar şi în nutriţie şi sănătate publică.
În acest context, prin implementarea investiţiei propuse, urmărim atât atingerea
standardelor comunitare privind calitatea produselor, cât şi protecţia mediului natural
înconjurător, asigurarea normelor de securitate a muncii precum şi a condiţiilor de igienă
în producţie.

3.3.4 Piaţa de aprovizionare/desfacere, concurenţă şi strategia


de piaţa ce va fi aplicată pentru valorificarea produselor
obţinute prin implementarea proiectului

Materia primă necesară în procesul de fabricaţie provine atât din exploatarea celor
30 ha cultivate cu vie nobilă, aflată în proprietatea societăţii cât şi din contracte de
achiziţii struguri, încheiate cu producători agricoli din zona adiacentă. Astfel, societatea
obţine o producţie de 450 tone struguri şi achiziţionează o cantitate de 80 tone.

Furnizori:
Funizorii cramei sunt grupaţi în funcţie de natura materiilor prime livrate, astfel:

funizori de struguri nobili pentru procesarea primară;

POTENŢIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI


Valoare % din
Denumire furnizor de Cantitate
Adresa aproximativă total
materii prime aproximativă
-RON- achiziţii
Struguri nobili (albi şi roşii) pentru vinificaţie
Costache Iulian Odobeşti 450.000 225.000 84,9%
Cordunean Gheorghe Odobeşti 37.600 18.800 7,1%
Vlad Vasile Odobeşti 26.500 13.250 5%
Damian Emil Odobeşti 15.900 7.950 3%
TOTAL 530.000 265.000 100%
Tabel 3.2 Potenţialii furnizori ai
solicitantului

furnizori de materiale auxiliare specifice sectorului de procesare a strugurilor, de
condiţionare şi îmbuteliere a vinurilor: îngrăşăminte, fungicid, insecticid, sticle,
cartoane, set etichete, dopuri, etc.
Principalele firme furnizoare de materiale auxiliare sunt:
POTENŢIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI
Denumire furnizor de Volum achiziţii
Adresa Comenzi
materii prime (%)
Maxi Com SRL Buzău Lunare 100%
Nipon Prest SRL Adjud Lunare 100%
Ben Com SRL Focşani Lunare 100%
Lorena SRL Focşani 2 comenzi/an 100%
Cabrior S.A. Galaţi 4 comenzi/an 100%
Tabel 3.3 Potenţialii furnizori ai
solicitantului

Clienţii
Produsele obţinute de SC Crama Vrancei SRL vizează în mica măsură piaţa locală deoarece în Focşani şi în localităţile limitrofe, populaţia în marea ei majoritate are calitatea de viticultor şi
vinificator al producţiei proprii, lucru care determină limitarea consumului de vin cumpărat. Piaţa naţională este importantă pentru vinurile ce vor fi obţinute de Crama Vrancei. Marile oraşe, în special judeţele cu un
potenţial viticol mai redus apreciază şi absorb cantităţi însemnate de vinuri. Astfel vinurile obţinute pe plaiurile Odobeştiului, zona cu îndelungată tradiţie în viticultură, bine realizate se bucură de mare căutare.
POTENŢIALII CLIENŢI AI SOLICITANTULUI
Nr.cr Client (Denumire şi adresă) Valoare % din vânzări
t - RON -
1 Livrări directe în magazine tip Carrefour, 2.066.400 70%
Metro, Real, Bila sau supermarketuri
Total 2.066.400 70%
Distribuitori
2 SC Nenisim SRL Focşani 236.160 8%
3 SC HNM Holding Bucureşti 177.120 6%
4 SC Adisiv Com SRL Târgul Ocna 118.080 4%
5 SC Concret SRL Târgul Neamţ 118.080 4%
6 SC Avira Com Prod SRL Târgu Neamţ 88.560 3%
7 SC Group Distribution SRL Harghia 59.040 2%
8 SC Gef Distribution SRL Harghita 59.040 2%
9 SC Crim Com SRL Bacău 29.520 1%
Sutotal distribuitori 885.600 30%
TOTAL GENERAL 2.952.000 100%
Tabel 3.4 Potenţialii furnizori ai
solicitantului
Concurenţii
Piaţa vinului din România este dominată de circa 60 de societăţi comeriale cu
capital autohton sau mixt, care încep să controleze producţia şi vinificaţia unor părţi
importante din plantaţiile judeţelor, Vrancea, Prahova, Constanţa, Tulcea, Iaşi,
Mehedinţi, etc.
Societatea noastră concurează cu firme cu notorietate pe piaţa vinurilor, firme ce
deţin produse medaliate la concursurile interne şi internaţionale, după cum urmează:
Murfatlar România cu o cotă de piaţă de circa 15%, Vincon Vrancea cu o cotă de piaţă de
circa 7,5%, Jidvei cu o cotă de piaţă de circa 5%, Cotnari şi Vinia Iaşi cu aproximativ 4%
fiecare şi Pietroasele cu aproximativ 3%.
La nivelul judeţlui Vrancea, principalii operatori pe piaţa vinului sunt: SC Vincon
Vrancea SA, SC Vinexport Trade Mark SRL, SC Veritas Panciu SA etc. Aceste firme
comercializează vinuri îmbuteliate şi vrac deoarece deţin capacităţi mari de procesare şi
desfacere.

Politica de preţ
Politica de preţ a produselor societăţii noastre urmăreşte poziţiile competitorilor
cheie de pe piaţa vinurilor, în funcţie de segment: low, mediu, premium şi super
premium. Factorii ce vor fi luaţi în calcul de conducerea societăţii la stabilirea strategiei
de preţ sunt: realizarea unui profit rezonabil, costurile, utilizarea deplină a capacităţilor de
producţie, stabilitatea firmei, posibilităţile de creştere a pieţei, cota de piaţă, imaginea
firmei, opinia clienţilor, arena concurenţială.
Analiza influenţelor acestor factori a condus la alegerea unei strategii
caracterizată prin preţ mediu şi calitate ridicată.

Profilul consumatorului:
Consumatorul român a devenit tot mai atent atât faţă de calitatea intrinsecă a
produsului, cât şi faţă de prezentarea lui; ambalat cu grijă şi vândut cu solicitudine.
Preferinţele consumatorului, conştient de importanţa raportului calitate-pret, sunt tot mai
puternic orientate spre calitate. Pentru toate nivelurile de calitate a diferitelor categorii de
vinuri, consumatorul preţuieşte în mod deosebit constanţa calităţii. El doreşte ca un
sortiment de vin, odată agreat, să fie găsit oricând el are nevoie.
Principalii factori care determină orientările cantitative şi calitative sunt calitatea
şi constanţa acesteia. Referitor la preferinţele consumatorilor, 2/3 din consumul total al
românilor este reprezentat de vinul alb, iar la export aproximativ 75% din cantitate este
vin roşu.
Sub raportul consumului, piaţa internă este o piaţă favorabilă pentru vin,
consumul mediu pe locuitor (urban+rural) fiind în ultimii 3 ani de 22 l/persoană/an. În
cadrul consumului de vin, o poziţie dominantă o deţine vinul alb preferat de consumatorii
din România în proporţie de circa 64%, în timp ce numai 36% preferă vinuri roşii şi vinul
roze.
Referitor la profilul consumatorului, consumatorii de vin nobil se împart în :

consumatori diurni

consumatori ocazionali

neconsumatori
Potrivit unui studiu publicat de Asociaţia degustătorilor de vin, în cadrul
consumatorilor diurni bărbaţii consumă în medie 182,5 l/an iar femeile 91,25 l/an, în timp
ce la consumatorii ocazionali consumul mediu este de 31,0 l/an la bărbaţi şi 15,5 l/an la
femei.
Vinurile realizate de SC Crama Vrancei SRL cu denumire de origine controlată
(DOC) se adresează persoanelor educate, cu studii medii şi superioare, în vârstă de peste
18 ani, cu venituri medii şi mari. Pentru aceste persoane, criteriile de alegere ale vinului
sunt: podgoria (38%), soiul (32%), anul producţiei (18%) şi preţul (12%).

Figura 3.4 Criterii de alegere a vinurilor în România

Consumatorii tineri (18-34 de ani) preferă vinurile demidulci (66%), dulci (24%),
seci şi demiseci (10%). Persoanele mature (peste 35 de ani), preferă vinurile demidulci
(56%), seci şi demiseci (30%) şi dulci (14%), alese fiind vinurile Fetească neagră,
Muscat Ottonel, Fetească albă.
Vinurile de calitate superioară (VS) se adresează persoanelor cu venituri modeste
şi medii, aceste sortimente având un impact redus asupra consumatorilor.
În România, consumul de vin, pe tot parcursul anului, este tradiţional. Indiferent
de venituri şi educaţie, 90% din populaţia matură a României consumă vin. Două din
zece persoane mature consumă tradiţional un pahar de vin la masă. În 4 din 10 familii se
consumă săptămânal vin, iar în 6 din 10 familii, lunar. Consumul de vin de sărbători
(Paşti, Crăciun şi Anul Nou) se generalizează (90%). Este preferat, în proporţie de 75%,
vinul alb. Cei cu venituri modeste preferă vinul ieftin, produs în gospodăriile ţărăneşti.
Cei cu venituri medii şi mari îşi îndreaptă preferinţele către vinurile de calitate din
podgoriile renumite ale României (Murfatlar 28%, Cotnari 24%, Târnave 12%), către
soiurile renumite şi de tradiţie.
Din aceste considerente, strategia SC Cramei Vrancei SRL vizează nu numai
diversificarea sortimentelor, prin lansarea în fabricaţie de produse noi dar şi creşterea
nivelului calitativ al produselor. Aceste obiective pot fi realizate numai prin
implementarea investiţiei propuse.

Activităţi prevăzute de promovare


Strategia de promovare pe care o va desfăşura societatea noastră, după implementarea
investiţiei va implica:
Ø distribuirea de prospecte prin postă - acestea vor fi distribuite în localităţile mari
ale judeţului cât şi în ţară;
- pliante – pe care vor fi menţionate produsele oferite şi toate datele de contact
ale firmei;
- cărţi de vizită - se vor tipări cărţi de vizită pentru administratorul investiţiei,
unde vor fi menţionate de asemenea toate datele de contact;
Ø plăcuţe indicatoare/panouri - vor fi amplasate indicatoare şi panouri pe autostrăzi,
şosele europene, judeţene, în centrul marilor oraşe, etc;
Ø participări la târguri, expoziţii pentru consumatori, - participarea la ,,Târgul
Internaţional al Viei şi Vinului’’ organizat anual , târguri locale organizate în
perioada campaniei de recoltare, precum şi la o serie de alte târguri care se
organizaează anual în ţară;
Ø prezenţa în campanii publicitare, în presă, radio, televiziune;
Ø înscrierea în publicaţii specializate în promovarea imaginii socirtăţii, distribuite la
nivel local şi naţional: Pagini Aurii, Pagini Naţionale, etc.
3.3.5. Stategia de marketing a adoptată de firmă:
Se doreşte eficientizarea activităţii de marketing prin realizarea unei campanii
promoţionale adecvate. Ulterior implementării investiţiei, Crama Vrancei SRL îşi
propune să adopte o politică de promovare care se va baza pe răspândirea mesajelor
gamei de vinuri produse. În acest sens o atenţie deosebită se va orienta către
îmbunătăţirea cunoaşterii gamei de vinuri în rândul consumatorilor prin intermediul
mijloacelor mass-media  (presa scrisă, radio, posturi de televiziune naţionale, locale)
promovarea vânzărilor (reduceri de preţuri, publicitate la locul vânzării, cadouri
promoţionale, concursuri, merchandising, sampling etc.) tehnici utilizate în relaţia cu
presa, organizarea unor evenimente speciale, participarea la diverse târguri, expoziţii,
sponsorizări de evenimente.
Strategia de marketing aplicată de S.C. Crama Vrancei S.R.L se va axa pe:

adaptarea permanentă a ofertei de produse la cerinţele pieţei;

promptitudine în onorarea cererilor;
În scopul promovării produselor sale, societatea va avea permanent în vedere:
 îmbunătăţirea imaginii firmei

oferirea de produse de calitate la un preţ cât mai scăzut,

atragerea unui număr cât mai mare de clienţi,

diversificarea gamei de produse oferite,

informarea permanentă a clienţilor privind produsele oferite;

3.3.6. Sistemul de distribuţie utilizat


Produsele SC Crama Vrancei SRL, vor fi distribuite în toată ţara, canalele de
distribuţie folosite fiind:

pe piaţa de Retail şi HORECA, distribuţia se face direct către distribuitorii din
judeţele Neamţ, Bacău, Braşov iar pentru restul judeţelor, prin distribuitorul SC
Nenisim SRL Focşani.

pe piaţa Kei Account – a marilor suprafeţe de vânzare (Metro, Carrefour, Real
etc), distribuţia produselor se va face prin SC HNM Holding Bucureşti SRL.
Relaţiile cu distribuitorii vor fi întocmite în baza unor contracte de prestări
servicii unde vor fi stipulate drepturile şi obligaţiile părţilor precum şi răspunderile pentru
nerespectarea altor clauze prevăzute în contract.
Termenele de plată vor fi negociate, aceştia beneficiind de reduceri în funcţie de
modalitatea de plată: la livrarea mărfii sau la scadentă.
3.3.7. Date privind forţa de muncă

Potrivit art. 25 din Actul Constitutiv, societatea este administrată de domnul


Costache Iulian care răspunde în faţa Adunării Generale a asociaţilor asupra gestiunii
economico-financiare a societăţii.

Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei


Implementarea proiectului asigură crearea unui număr suplimentar de 15 locuri de
muncă, personal necesar atât pentru supravegherea procesului de producţie (respectiv 10
muncitori direct şi indirect productivi) cât şi pentru activitatea de marketing şi conducere
(5 personal operativ de conducere).
Utilajele şi echipamentele ce vor fi achiziţionate, permit realizarea programului de producţie cu un număr mic de
muncitori; creşterile apar la personalul de specialitate (pivniceri-vinificatori) şi la muncitori automatişti care supraveghează procesul
de condiţionare şi îmbuteliere. Menţionăm că întreg personalul va fi angajat cu contract permanent de muncă, situaţia personalului pe
meserii specifice fluxului tehnologic se prezintă astfel:

Nr.
Sector de activitate Personal după implementare
crt
1 Director executiv 1
2 Inginer tehnolog 1
3 Economist 1
4 Laboranţi 2
Total personal conducere 5
5 Vinificatori, pivnicieri 6
6 Gestionari 2
7 Mecanici întreţinere 2
Total personal execuţie 10
Personal centru vinificaţie 15
Tabel 3.5 Organigramă SC Crama Vrancei SRL
Societatea noastră va recruta forţă de muncă disponibilă la nivel local deoarece marii
producători de vinuri din judeţ şi-au restrâns activitatea şi au procedat la disponibilizarea
angajaţilor. Acest lucru va fi ,,valorificat’’ de societatea noastră prin angajarea de forţă de
muncă deja calificată cu o îndelungată experienţă în obţinerea vinurilor de calitate.
Responsabil legal
Persoana implicată în implementarea proiectului este domnul Costache Iulian,
specialist în domeniul vinificaţiei, coordonând direct toate activităţile specifice unei secţii
de vinificaţie. În acest domeniu activează de 20 de ani şi s-a remarcat prin calitatea
vinurilor obţinute în cadrul unui mare depozit de vinuri al judeţului Vrancea pe care a
coordonat-o direct. Este absolventul Faculăţii de Horticultură din cadrul Universităţii
Agronomice ,,Ion Ionescu de la Brad’’ Iaşi, cu specializarea Oenologie, cu certificat de
degustător având toate abilităţile necesare în implementarea proiectului.

Realizări notabile: - promovarea unei investiţii în sectorul vinificaţiei


- promovarea produselor firmei pe plan intern şi internaţional

Coordonarea generală a activităţii, relaţiile cu piaţa, organizarea şi conducerea


contabilităţii, contractarea creditelor, negocierea preţurilor, etc. se realizează la nivelul
managementului superior care este asigurat de administrator în persoana domnului
Costache Iulian.

Politica de personal

Relaţiile de muncă ce se vor desfăşura în cadrul SC Crama Vrancei SRL au la


bază prevederile înscrise în Codul Muncii aprobat prin Legea nr.53 din 05.02.2003 cu
modificările şi completările ulterioare. Administraţia va asigura organizarea raţională a
muncii pentru fiecare loc de muncă şi va stabili sarcini şi răspunderi sub forma de norme
de muncă, norme de timp, norme de producţie, norme de personal însoţite de descrierea
sferei de atribuţii şi a zonei de deservire menite să asigure utilizarea integrală şi eficientă
a timpului de lucru.
La nivelul societăţii se manifestă o preocupare permanentă pentru pregătirea
profesională a personalului care va fi în măsură să utilizeze eficient tehnica din dotare.
Perfecţionarea personalului direct productiv se va realiza etapizat şi concomitent cu
acţiunile de dezvoltare şi modernizare. Prin specificul activităţii desfăşurate, toţi
muncitorii sunt calificaţi ca urmare a implementării acţiunilor de dezvoltare, acţiuni ce
vizează atât tehnologia de procesare primară a strugurilor cât şi automatizarea tuturor
fazelor şi operaţiilor din tehnologia de condiţionare şi îmbuteliere a vinurilor.

3.4 Date tehnice ale investiţiei

3.4.1. Zona şi amplasamentul (regiunea, judeţul, localitatea)


investiţiei, suprafaţa şi situaţia juridică ale terenului care
urmează să fie ocupat
Centrul de vinificaţie Crama Vrancei urmează a fi construit în Localitatea
Odobeşti, judeţul Vrancea, pe un teren curţi contrucţii aflat în proprietatea soietăţii,
achiziţionat în 2006 conform Contractului de vânzare – cumpărare 1362 din 31.05.2006.

3.4.2. Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament


(studiu geotehnic, studii topografice, nivelul maxim al
apelor freatice)
În urma realizării studiului geotehnic şi topografic au rezultat următoarele:
Categoria geotehnică: Terenul face parte din versantul estic al dealului Măgura şi
prezintă uşoară înclinare NV-SE. Terenul este stabil, are asigurată scurgerea rapidă a
apelor din precipitaţii.
Adâncimea de îngheţ: Conform STASS 6054/74 adâncimea maximă de îngheţ este de
0,80-0,90 m de la suprafaţa terenului.
Seismicitatea: Conform STAS 11100/93 terenul se încadrează în zona cu gradul 9 de
seismicitate. Conform Normativ P 100/1992 amplasamentul se află în zona seismică "A"
cu următoarele caracteristici:

clasa de importantă: III

coeficient de seismicitate: ks = 0,32
Având în vedere prevederile Normativului NP 074/2002, şi datele de referinţă ale
studiului geotehnic se stabileşte categoria geotehnică a sistemului de construcţie-teren,
astfel:
§ Condiţii de teren: argilă prăfoasă, macroporică, sensibilă la umezire
§ Apa subterană: la adâncimea de 40 m
§ Construcţie de importanţă normală
§ Vecinătăţi: fără riscuri
§ Zona seismică de calcul "A"

3.4.3 Caracteristicile principale ale construcţiilor

Pentru clădiri: aria construită, aria desfăşurată, numărul de, volumul


construit:
Centrul de vinificaţie Crama Vrancei este o construcţie pe structură metalică cu
suprafaţa construită de 1.659,90 m2 . Construcţia este parţial etajată şi se caracterizează
prin rmatoarele date geometrice:

Structura tehnică şi funcţională parter 957,00 m2


Ø
Spaţiu recepţie materie primă 25,00 m2
Ø
Spaţiu linie procesare primară 64,50 m2
Ø
Hală depozitare, fermentare condiţionare 548,52 m2
Ø
Spaţiu pentru aditivi 2,88 m2
Ø
Depozit ambalaje, sticle 35,84 m2
Ø
Linie îmbuteliere vin 110,26 m2
Ø
Depozit produs finit 38,09 m2
Ø
Filtru sanitar + spaţii sociale 49,98 m2
Ø
Hol + casa scării 24,46 m2
Ø
Birouri 28,14 m2
Ø
Laborator 29,33 m2

Structura tehnică şi funcţională etaj 144,11 m2


Ø
Casa scării + hol 29,26 m2
Ø
Grup sanitar femei 5,82 m2
Ø
Grup sanitar bărbate 5,41 m2
Ø
Secretariat 11,57 m2
ü
Birouri 33,96 m2
ü
Cameră degustare vinuri 38,09 m
Ø
Hol 10,92 m2
Ø
Grup sanitar + oficiu 9,08 m2

Suprafaţa construcţiei (la sol) 979,79 m2

Suprafaţa cu alei carosabile şi parcaje 2.956,37 m2

Suprafaţa ocupată cu spaţii verzi 660,84 m2

Suprafaţa totală 4.597 m2

3.4.4 Pentru reţele: lungimi, lăţimi, condiţii de pozare, etc.

Reţelele asigură preluarea utilităţilor necesare procesului de vinificaţie din surse


publice şi private.

Reţele de apă
Surse de alimentare: puţ forat cu o adâncime de circa 160 m. Acesta se va
amplasa în incinta societăţii cu regim sever de protecţie sanitară conform HG 930/2005.
Puţul forat va fi dotat cu o pompă submersibilă. Apa va fi înmagazinată într-un rezervor
din beton armat cu V=70 mc, din care 54 mc constituie rezervă intangibilă pentru
stingerea incendiilor.

Pomparea în reţea se va realiza în sistem hidrofor, cu un grup de pompare pentru


hidranţi şi pentru consum menajer şi tehnologic. Debitele captate vor fi contorizate cu un
apometru.
Alimentarea cu apă tehnologică: apa tehnologică se foloseşte la clătirea sticlelor,
spălarea utilajelor, pardoselilor, vaselor de depozitare, la tratarea şi condiţionarea
vinurilor.
Norme de consum: 0,2 1/sticlă, 3,6 mc/vagon vin, 1 litru/mp platformă. Pentru
dedurizarea apei necesară la spălarea sticlelor se va utiliza o instalaţie Decalux.
Regim de funcţionare: procesare struguri 60 zile/an, îmbuteliere 255 zile.

Reţele de canalizare
Reţeaua de colectare a apelor tehnologice uzate din incinta centrului de vinificaţie
este alcătuită din ţeavă PVC, montată îngropat, fiind realizată în sistem divizor :

reţea de colectare a apelor uzate rezultate din procesul tehnologic;

reţea de colectare a apelor uzate menajere;

reţea de colectare a apelor pluviale.
Apele uzate provenite din procesul tehnologic sunt colectate prin conducte PVC,
vor fi stocate într-un rezervor de înmagazinare ape uzate.
Apele uzate menajere rezultate din consumul igienico-sanitar vor fi colectate
printr-o conductă PVC într-un bazin vidanjabil etanş.
Apele meteorice vor fi colectate şi evacuate prin intermediul lucrărilor de
sistematizare verticală şi a rigolelor pe terenurile adiacente.

Reţele electrice
Alimentarea cu energie electrică a obiectivului se realizează din tablourile de
distribuţie ale Panoului de Alimentare care sunt alimentate din staţia existentă în zonă;
Considerăm că în cooperare cu proiectanţii de reţele toţi parametri necesari
funcţionării investiţiei vor fi atinşi în momentul finalizării proiectului.

3.4.5. Structura constructivă

Centrul de vinificaţie Crama Vrancei este o construcţie pe structură metalică cu


suprafaţă construită (la sol) de 979,79 m . Construcţia este parţial etajată şi se
caracterizează prin următoarele date tehnice:
Structura de rezistenţă a clădirii este metalică (stâlpi, grinzi şi pane) din profile
laminate;
Fundaţiile vor fi de tip izolate sub stâlpi metalici. Acoperişul va fi de tip şarpantă
metalică cu învelitoare din tablă. Închiderile exterioare vor fi realizate din panouri
termoizolante din tablă cutată şi tâmplărie de aluminiu cu geam termopan.
Finisaie interioare: la pereţi şi tavane (exclusiv spaţii de producţie) se realizează
vopsitorie lavabilă iar în grupurile sanitare, vestiare, oficii, laborator pereâii vor fi placaţi
cu faianţă. Compartimentările interioare se vor realiza din panouri termoizolante din tablă
cutată.
Construcţia va fi prevăzută cu uşi de evacuare şi rampe de primire a materiei
prime şi respectiv expediere a produsului finit. Construcţia va fi realizată în conformitate
cu Certificatul de Urbanism emis de Consiliul Judeţean Vrancea şi a documentaţiei
tehnice.

3.4.6. Instalaţii aferente construcţiilor


Instalaţia de forţă necesară întregului obiectiv este dimensionată corespunzător
consumurilor energetice ale utilajelor noi propuse prin proiect. Puterea maximă simultan
absorbită este de 8,5/9,2 kw/kva conform avizului de racordare emis de SC Electrica SA.
Instalaţia de iluminat este dimensionată astfel încât să asigure o iluminare
puternică a spaţiilor de producţie. Iluminatul în interior se realizează prin corpuri
suspendate de plafon folosindu-se lămpi fluorescente, lămpi incandescente etanşe în
funcţie de destinaţia spaţiilor de iluminat. Pentru iluminatul exterior există lămpi
amplasate pe stâlpi de beton.
Instalaţii interioare de apă rece şi caldă:

Instalaţii de distribuţie a apei: distribuţia apei necesară în procesul tehnologic şi în


spaţiile administrative se realizează gravitaţional, prin intermediul unor conducte. În
spaţiile destinate vestiarelor, în grupuri sanitare şi laborator sunt montate spălătoare.
Spălătoarele sunt prevăzute cu un boyler electric pentru producerea apei calde.
Instalaţii interioare de încălzire: Apa caldă şi aburul tehnologic sunt produse de
centrala termică proprie. Încălzirea se realizeazaă prin corpuri statice din fontă.

4.4.6. Avize şi acorduri

Pentru implementare proiectului este necesară obţinerea următoarelor avize:



Certificat de urbanism

Aviz emis de Inspectoratul de Protecţie a Mediului

Aviz de racordare la reţeaua electrică emis de Electrica SA.

Aviz de gospodărire a apelor

Aviz sanitar emis de Direcţia de Sănătate Publică

Avizul Arhitectului Şef al Judeţului
La finalizarea investiţiei vor fi necesare autorizaţii de funcţionare emise de :
Autoritatea Naţională Sanitară, Agenţia de Protecţia Mediului, Licenţe de Fabricaţie a
Vinurilor şi Licenţă DOC emisă de Oficiul Naţional cu Denumire de Origine al Vinurilor
(ONDOV).

4.4.8 Situaţia existentă a utilităţilor şi analiza acestora

În prezent utilităţile sunt asigurate prin contracte de furnizare încheiate cu agenţii


economici care administrează reţelele de distribute naţionale şi locale. Crama Vrancei
SRL este un consumator sernnificativ de energie electrică şi apă tehnologică, fapt
pentru care soluţiile proiectului vizează şi raţionalizarea consumurilor energetice şi de
apă.

4.4.9. Caracteristici tehnice şi funcţionale ale


utilajelor/echipamentelor tehnologice dotărilor ce
urmează a fi achiziţionate prin proiect şi se va descrie
fluxul tehnologic, activitatea şi tehnologia aplicată în
cadrul proiectului ;
Crama Vrancei prin implemetarea ivestitiei, îşi propune să achiziţioneze
următoarele utilaje şi echipamente pentru vinificaţie.
Valoare Total cu
Nr. Denumire/Tip Număr TVA
fără TVA TVA
crt utilaj/echipament bucăţi -RON-
-RON- -RON-
I Utilaje şi echipamente pentru procesare primară 1.279.398 243.086 1.522.484
1 Buncăr recepţie struguri 1 87.886 16.698 104.584
2 Desciorchinător - zdrobitor 1 43.600 8.284 51.884
Aspirator ciorchini pentru zonă de procesare
3 1
struguri 60.928 11.576 72.504
4 Prsesă pneumatică închisă 1 436.688 82.971 519.658
5 Refrigerator 1 194.267 36.911 231.178
Centrală de recilculare pentru agentul de
6 1
răcire 102.271 19.432 121.703
7 Filtru tangenţial 1 145.428 27.631 173.060
8 Concentrator de must 1 208.330 39.583 247.913
II Utilaje şi echipamente pentru depozitare 1.386.569 263.448 1.650.017
9 Vinficator 2 71.477 13.581 85.058
10 Vinificator 2 87.458 16.617 104.076
11 Cisterne inox izolate 2 51.144 9.717 60.861
12 Cisteme inox pentru fermentare cu mixer 6 128,387 24.394 152.781
13 Cisteme inox pentru fermentare 14 443,752 84.313 528.064
14 Cisteme inox pentru stocare 10 440,927 83.776 524.703
15 Cisteme inox pentru stocare cu mixer 1 34,735 6.600 41.335
16 Pompă inox 200 t/min 2 48,351 9.187 57.538
17 Cuvă inox 2 80,338 15.264 95.602
III Utilaje şi echipamente pentru îmbuteliere 292.146 55.508 347.654
18 Linie îmbuteliere sticle 1 292.146 55.508 347.654
IV Mijloace de transport 454.942 86.439 541.381
Autocamion specializat transport produse
19 1
finite 362.664 68.906 431.570
20 Motostivuitor 1 92.278 17.533 109.881
V Utilaje independente 132,993 25.269 158.262
21 Cazan abur 1 41.118 7.812 48.930
22 Aparatură şi instrumentar laborator 1 40.296 7.656 47.952
23 Electrocompresor 1 51.579 9.800 61.379
TOTAL 3.456.048 673.749 4.219.797

Tabel 3.6 Utilaje şi echipamente achiziţionate prin


investiţie

Descrierea procesului tehnologic, cu îmbunătăţirile propuse prin proiectul de


investiţii actual :
Ø capacitate de procesare: 530 tone struguri/campanie de recoltare;
Ø perioadă campanie: 15 zile struguri albi + 5/10 zile pentru struguri negrii;
Ø structura sortimentală: 75% struguri albi, 25% struguri negrii ;
Procesul tehnologic parcurge următoarele etape:

Vinificaţia strugurilor negrii pentru Vinificaţia strugurilor albi


obţinerea Vinurilor Roşii
 Recoltarea strugurilor  Recoltarea strugurilor
 Transportul strugurilor  Transportul strugurilor
 Recepţia cantitativă şi calitativă  Recepţia cantitativă şi calitativă a strugurilor
 Desciorchinarea şi zdrobirea strugurilor  Desciorchinarea şi zdrobirea strugurilor
 Macerare - fermentare  Scurgere - presare, deburbare
 Perfectarea fermentaţiei alcoolice  Fermentare
 Tratamente de limpezire şi stabilizare  Tratamente de limpezire şi stabilizare
 Filtrare  Filtrare
 Stabilizarea tartrică  Stabilizarea tartrică
 Maturare  Maturare
 Filtrare  Filtrare
 Îmbuteliere  Îmbuteliere
 Depozitare  Depozitare
 Manipulare  Manipulare
 Livrare  Livrare
Tabel 3.7 Procesul tehnologic de producere a vinurilor

Tehnologia de obţinere a vinurilor roşii:


1 .Recoltarea strugurilor: se va face manual în găleţi şi coşuri de diverse capacităţi
şi se va colecta în bene cu capacitate între 3-5 tone, temporar, pană la umplerea benei.
Strugurii se recoltează în ordinea coacerii soiurilor, în general strugurii albii fiind culeşi
mai întâi, pentru cei roşii fiind necesară acumularea mai mare de zahăr dobândită prin
coacerea mai îndelungată a acestora.
2. Transportul strugurilor: din vie la centru, transportul strugurilor se va face cu
ajutorul tractoarelor care tractează benele cu struguri, cu capacităţi de 3 - 5 tone sau de la
distanţe mai mari, cu mijloace de transport de capacităţi mari.
3 .Recepţia cantitativă şi calitativă a strugurilor: se va face de către o persoană, cu
ajutorul unei balanţe electronice cu care este dotat cântarul pod basculă de 30 tone,
cantitatea de struguri aferentă fiecărei bene fiind înregistrată automat de echipamentele
balanţei.
Capacitatea buncărului de recepţie al strugurilor folosit, este de circa 5 tone
struguri. Buncărul din inox, este prevăzut cu şnec, acţionat de motoare de cca. 3 kw.
Transportorul elicoidal împinge strugurii din buncăr spre desciorchinator. Şnecul este
acţionat de la un buton de comandă şi funcţionează în tandem cu desciorchinatorul -
zdrobitor.
4. Desciorchinarea şi zdrobirea strugurilor: se prevede dotarea secţiei cu un
desciorchinător - zdrobitor cu posibilitatea de a prelucra şi struguri doar desciorchinaţi
sau struguri întregi pentru vinurile bază pentru vin spumant. Ţinând cont de capacitatea
zilnică de prelucrare desciorchinătorul, va deţine o productivitate de cca 8 -10 tone
struguri/oră, fiind utilizat la începutul campaniei pentru struguri albi, iar pe final pentru
struguri roşii.
5. Macerarea – fermentarea, se va face în vinificatoare (fermentatoare) verticale
cu posibilitatea spălării căciulii de boştină şi control al temperaturii de fermentare.
Sistemul permite un control strict al modului de macerare, putând fi adaptat în funcţie de
tipul de struguri şi starea lor de coacere sau sănătate. Zilnic se vor prelucra cca 30 de tone
de struguri roşii. După macerare fermentare, din fermentatoarele verticale se va extrage
vinul nou şi se va trimite pentru perfectarea fermentaţiei alcoolice.
6. Scurgerea-presarea: se realizează în presă pneumatică. În timpul descărcării,
uşa poate fi parţial deschisă pentru a limita evacuarea.
7. Perfectarea fermentaţiei alcoolice: se va realiza în cisterne din inox fără
controlul temperaturii de fermentare deoarece în această fază cantitatea de căldură
degajată nu este mare. La sfârşitul fermentaţiei alcoolice se realizează primul pritoc (se
trage vinul de pe drojdie) şi se fac diverse tratamente de limpezire-stabilizare. Toate
aceste tratamente se fac în cisterne din inox şi se utilizează pompe pentru transvazarea
vinului şi pentru omogenizare.
8. Filtrarea depozitelor de drojdii, a sedimentelor şi a burbelor: toate sedimentele
rezultate la tratamentele de limpezire stabilizare de la vinurile albe şi roşii se vor filtra
împreună cu sedimentele de drojdii pe filtrul rotativ sub vid. Materialul filtrant este
perlită, iar după încheierea campaniei va fi utilizat atât pentru sedimentele de la vinurile
albe cât şi pentru sedimentele de la vinurile roşii.
9. Filtrarea vinului: vinurile limpezite prin bentonizare în cisternele din inox
fără mantă vor fi filtrate cu un filtru aluvionar. După filtrare, realizarea cupajelor şi a
tratamentelor de stabilizare, vinul va fi trimis la stabilizare tartrică.
10. Stabilizare tartrică: Vinul se răceşte într-un refrigerator la -4°C, după care
va trece în etapa de păstrare cca 7 - 9 zile la -4°C pentru depunerea sărurilor tartrice, într-
o cisternă izolată termic.
11. Filtrare cu filtru cu plăci: filtrarea se face pentru reţinerea cristalelor de
tartraţi şi a proteinelor termolabile ce au coagulat la frig. După această filtrare vinul este
trimis pentru o perioadă scurtă de timp în cisterne din inox fără mantă, unde i se fac
ultimele corecţii şi tratamente de stabilizare şi apoi este trimis cu o pompă la îmbuteliere.
Înainte de îmbuteliere, vinul este filtrat cu un filtru cu plăci sterilizante, pentru a i se
asigura stabilitatea microbiologică necesară îmbutelierii.
12. Maturarea: Anumite vinuri, din soiuri alese, se depozitează pentru
maturare în butoiaşe din stejar de 250 l sau în budane de 4000 - 5000 de litri.

Tehnologia de obţinere a vinurilor albe


Fazele 1, 2, 3, 4 (recoltare, transport, recepţie, desciorchinare-zdrobire) sunt
similare cu cele folosite pentru vinurile roşii. Pentru vinurile albe se va parcurge
următorul flux:
5. Scurgere - presare: mustuială de la strugurii albi este trimisă direct în presă
deschisă cu membrană dar şi într-o altă presă închisă, cu membrană. Presarea este relativ
uşoară, deoarece nu se înregistrează presiuni foarte mari.
6. Limpezire - deburbare: Deburbarea este îndepărtarea fragmentelor mari de
pulpă şi pieliţe, astfel în must se vor menţine acele fragmente uşoare de pulpă şi pieliţe,
ca surse de potenţare a fondului aromat şi a extractivităţii.
7. Fermentarea: mustului este însămânţat cu drojdii selecţionate pentru
îmbunătăţirea procesului de fermentaăţie. Cisternele sunt dotate cu mantă de răcire pentru
a se putea controla temperatură de răcire şi a se păstra la 14 - 18°C.
Zilnic se prelucrează 60 - 80 tone struguri albi. Pentru a răspunde preferinţelor
consumatorilor şi cerinţelor pieţei, fiind agreate la intern dar mai ales la export vinurile
proaspete, fructuoase, din punct de vedere tehnologic s-a decis menţinerea musturilor în
fermentaţie o perioadă cât mai lungă, la o temperatură de 13 -15 grade (cca. 7-15 zile
pentru fiecare must). Capacitatea de fermentare în cisterne cu temperatură controlată este
suficientă pentru cantitatea de must alb prelucrată în campanie.
Operaţiile de filtrare a burbei, depozitelor de drojdii pe filtru rotativ sub vid şi de
filtrare a vinului prin aluvionare sunt similare cu cele de la tehnologia de obţinere a
vinurilor roşii.
8. Filtrarea vinului: Vinurile limpezite prin bentonizare în cisternele din inox fără
mantă vor fi filtrate. Trecut prin filtru, vinul are o încărcătură mai mică de coloizi şi poate
fi stabilizat tartric mult mai uşor. Datorită acestei tehnologii, chiar din campanie se poate
livra vin vrac, filtrat steril şi stabilizat microbiologic.
10. Stabilizare tartrică: Vinul se răceşte într-un refrigerator la -4°C, după care va
trece în etapa de păstrare cca 7 - 9 zile la -4°C pentru depunerea sărurilor tartrice, într-o
cisternă izolată termic.
11. Filtrare cu filtru cu plăci: filtrarea se face pentru reţinerea cristalelor de
trataţi şi a proteinelor termolabile ce au coagulat la frig. După această filtrare vinul va fi
trimis pentru o perioadă scurtă de timp în cisterne din inox fără mantă, unde i se fac
ultimele corecţii şi tratamente de stabilizare şi apoi este trimis cu o pompă la îmbuteliere.
Înainte de îmbuteliere, vinul este filtrat cu un filtru cu plăci sterilizante, pentru a i se
asigura stabilitatea microbiologică necesară îmbutelierii.
12. Maturarea: Anumite vinuri, din soiuri alese, se depozitează pentru maturare
în butoiaşe din stejar de 250 l sau în budane de 4000 - 5000 de litri.
13. Efectuarea tratamentelor de limpezire şi stabilizare: condiţionarea este formată
dintr-un ansamblu de operaţiuni şi tratamente în funcţie de vin şi de rezultatele dorite.
Stocarea precum şi tratamentele se efectuează în cisternele inox amintite mai sus,
precum şi în cisternele tampon de lângă linia de îmbuteliere.
14. Imbutelierea în sticle de 750ml: linia de îmbuteliere este alimentată din
cisterne tampon, fiecare conţinând vin din soiuri diferite.
Pentru îmbuteliere se utilizează o linie cu o capacitate de cca 1800 sticle/oră.
Aceasta este formată din :
Ø monobloc automat de clătire-umplere-dopuire-capsulare;
Ø maşina de etichetare pentru aplicare etichete autoadezive;
15. Depozitarea:
- Depozitarea materialelor auxiliare: se va face în depozitul de ambalaje sticle. Sticlele
goale sunt furnizate pe europaleti, greutatea acestora nepermiţând lucrătorilor din
acest depozit să manevreze manual europaletii (plini cu sticle). Din acest motiv şi pentru
respectarea normelor de protecţia muncii, manipularea paleţilor se va face cu un
electrostivuitor. În acelaşi depozit vor fi depozitate şi cutiile pentru ambalarea sticlelor,
etichetele, contraetichetele, capişoanele.
- Depozitarea produselor finite: de la linia de îmbuteliere europaletul cu cutii este
transportat în depozitul de produse finite, aflat în imediata apropiere a liniei de
îmbuteliere. Depozitarea buteliilor cu vin se face în cutii de carton, aşezate în stive, în
încăperi aerisite, la temperaturi de + 15° C şi o umiditate relativă a aerului de minim75%.
16. Transportarea: Transportul buteliilor de vin se efectuează cu mijloace de
transport auto, acoperite şi stivuite pe paleţi. Transportul produselor este o sarcină
exclusiv a distribuitorilor.
Capacitatea teoretică a centrului de vinificaţie, va fi de 3.376 hl vin
îmbuteliat/an. Capacitatea de industrializare a fost stabilită luând în calcul finalizarea
tuturor fazelor tehnologice de procesare în fondul de timp maxim disponibil pentru 8 ore zilnic
şi o medie lunară de 20 zile lucrătoare.

(400 sticle/h*5 h* 18,75 zile*12 luni = 450.000 sticle x 0,75 1 = 337.600 litri)
Durata proiectată pentru funcţionarea capacităţii (durata de viaţă economică a
utilajelor de vinificaţie) este de 15 ani.

Controlul calităţii materiei prime şi a produsului finit: pentru controlul calităţii


în toate fazele, de la recepţie şi pânţ la îmbuteliere se verifică următoarele:
· evoluţia maturării strugurilor în vederea stabilirii momentului optim de cules;
· recepţia cantitativă a strugurilor;
· compoziţia mustului în vederea unor corecţii de compoziţie;
· evoluţia procesului de fermentaţie alcoolică a mustului;
· compoziţia fizico-chimică a vinurilor tinere în vederea încadrării lor în anumite
tipuri şi categorii şi a stabilirii proceselor tehnologice din perioada de îngrijire şi de
stocare.

Produsele prevăzute a se realiza în urma implementării investiţiei propuse


În urma implementării investiţiei, Crama Vrancei va produce următoarele
sortimente de vinuri vrac şi îmbuteliate :

v Vinuri de calitate cu indicaţie geografică recunoscută, denumite şi vinuri de


calitate superioră (VS);
v Vinuri de calitate cu denumire de origine controlată (DOC);

Fetească albă este considerat printre cele mai bune vinuri albe care se produc în
arealul component al podgoriei Odobeşti. Prin aroma sa specifică, fină, deosebită de a
altor vinuri, precum şi prin buchetul său armonios, discret, vinul de Fetească albă
reprezintă imaginea vinului afrodisiac;

Riesling-ul italian este un vin alb, sec, cu un potenţial alcoolic şi un extract


moderat. Prezintă aciditate ridicată, care îi conferă o notă de prospeţime, caracteristică.
Cele mai bune vinuri se obţin din plantaţiile din zonele colinare.

Sauvignon rivalizează cu cele mai bune vinuri albe din arealul component al
podgoriei Odobeşti. El are o compoziţie superioară şi prezintă o aromă de flori de
iasomie, asociată cu cea de ardei verde. Extinderea acestui soi în cultură acestei podgorii
ar ridica şi mai mult imaginea vinurilor de Odobeşti.

Muscat-ul Ottonel calitatea acestui vin se caracterizează printr-o mare


variabilitate, imprimată de calitatea anului de recoltă său de arealul de origine. Muscat-ul
Ottonel, prin aroma sa, îmbogăţeşte calitatea vinului sortiment.

Fetească regală - se produce într-o gamă largă de vinuri, ca tip şi categorie de


calitate. Deţine echilibru compoziţional şi o savoare gustativă, caracterizată printr-o
senzaţie plăcută de proaspăt şi de răcoare.

Galbena de Odobeşti - este vinul care se află într-o relaţie foarte strânsă cu
podgoria Odobeşti, stabilită dintr-un trecut foarte îndepărtat. Tăria alcoolică a acestui vin
variază în limite foarte largi, în funcţie de arealul de producere, ceea ce face ca uneori să
se încadreze la categoria de vinuri de calitate superioară şi alte ori la cea de vinuri de
consum curent.

Aligote - se produce în cantităţi relativ ridicate, concurenţa făcându-i, din acest


punct de vedere numai Fetească regală. În anii cu toamne lungi şi precipitaţii reduse, din
Aligote se

obţin vinuri de calitate superioară, care depăşesc cu mult nivelul calitativ al vinurilor de
consum curent, care se obţin în mod normal din acest soi.

Merlot - este un vin roşu sec, care are o culoare rosie-rubinie de intensitate medie.
Exprimă foarte bine tipicitatea soiului numai în anii viticoli foarte buni.

Fetească neagră - prezintă caracteristici de compoziţie şi însuşiri organoleptice


care ne îndreptăţesc, fără exagerare să-l desemnăm ca cel mai bun vin roşu din arealul
component al podgoriei Odobeşti. Tipicitatea acestui vin este dată de aroma sa care
aminteşte de mireasma murelor de pădure sau a prunelor uscate.

Cabernet Sauvignon - este un vin roşu-rubiniu închis, cu nuanţa violacee când este
tânăr. Prin maturare şi învechire culoarea vinului căpăta-o tentă sângerie sau , uneori,
cărămizie. Vinul impresionează prin robusteţe şi asprime care îţi conferă personalitate şi
calitate.

Strategia firmei este adaptată obţinerii de vinuri de o calitate corespunzătoare


tendinţelor actuale de pe plan mondial: vinuri albe lejere, vioaie, alb-verzui, cu o
prospeţime şi personalitate accentuate, uşor aromate şi vinuri roşii corpolente predispuse
atât vânzării rapide cât şi maturării în butoiaşe.
Pe etichete pentru vinurile cu denumire de origine controlată sunt înscrise
următoarele indicaţii:

vin cu denumire de origine controlată - DOC,

podgoria (în funcţie de locul de producere);

denumirea soiului;

tipul vinului determinat de conţinutul său în zaharuri: sec sau demisec;

tăria alcoolică exprimată în procente;

volumul nominal al produsului;

denumirea şi adresa producătorului şi a îmbuteliatorului;

data ambalării sau a numărului de lot;

culoarea vinului: alb sau roşu;

anul de recoltă;
De asemenea, pe etichete se aplică o hologramă care certifică suplimentar ca vinul
este un produs 100% în podgoria Cramei Vrancei.
Pe contraetichetă sunt trecute informaţii referitoare la:

caracteristicile soiului;

însuşirile senzoriale ale vinului;

codul de bare.

3.5. Durata de realizare (luni) şi etape principale

Valoarea investiţiei cuprinsă în devizul general şi în bugetul indicativ este în


sumă de 6.713.313 RON. Valoarea totală a investiţiei cuprinde construirea Centrului de
vinificaţie Crama Vrancei, achiziţia de utilaje şi echipamente specifice sectorului de
vinificaţie şi montajul acestora, plata serviciilor de proiectare, asistenţă pentru
implementarea proiectului şi taxa pe valoare adăugată în procent de 19 % conform
Codului Fiscal.
Valoarea investiţiei în sumă de 5.641.440 RON, valoare fără TVA cuprinde:
Ø lucrări de construcţii şi instalaţii la investiţia de bază: 1.410.360 lei
Ø reţele exterioare: 495.641 lei
Ø utilaje şi echipamente tehnologice cu montaj: 2.958.116 lei
Ø utilaje şi echipamente tehnologice fără montaj: 454.942 lei
Ø dotări: 132.990 lei
Ø proiectare şi asistenţă tehnică: 189.391 lei
Data estimată de începere a activităţilor de realizare a proiectului propus: 01.07.2009
Data estimată a terminării a activităţilor de realizare a proiectului propus: 30.06.2010
Data estimată a începerii producţiei la capacitatea maximă: 01.09.2010

Nr Luna în care se va realiza acţiunea


Activitatea prevăzută Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna 4 Luna 5 Luna 6
Crt
1 Proiectare 189.391
2 Lucrări C + M centru vinificaţie 210.360 400.000 400.000 400.000
3 Lucrări C + M reţele exterioare 194.791
4 Utilaje şi echipamente pt. vinificaţie 558.117
5 Mijloace de transport
6 Staţie epurare
7 Utilaje reţele exterioare
8 Dotări
TOTAL 189.391 405.151 400.000 400.000 400.000 558.117
Tabel 3.8.1 Grafic de implemetare

Nr Luna în care se va realiza acţiunea


1
Crt Activitatea prevăzută
Luna 7 Luna 8 Luna 9 Luna 10 Luna 11 TOTAL
2
.
1 Proiectare 189.391
2 Lucrări C + M centru vinificaţie 1.410.360
3 Lucrări C + M reţele exterioare 194.791
4 Utilaje şi echipamente pt. vinificatie 600.000 600.000 600.000 600.000 2.958.117
5 Mijloace de transport 454.942 454.942
6 Staţie epurare 260.554 260.554
7 Utilaje reţele exterioare 40.296 40.296
8 Dotări 132.989 132.989
TOTAL 600.000 600.000 600.000 600.000 888.781 5.641.440

Tabel 3.8.2 Grafic de implemetare


3.6. Costul estimativ al investiţiei

DEVIZ GENERAL
privind construirea centrului de vinificaţie Crama Vrancei
Curs EURO din data 05.01.2009 = 4.0296

Nr. Denumirea capitolelor şi VALOARE fără TVA VALOARE inclusiv


TVA
crt subcapitolelor de TVA
lei euro lei lei euro
cheltuieli
1 2 3 4 5 6 7
CAPITOLUL 1: Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului
1.1 Obţinerea terenului 0 0 0 0 0
1.2 Amenajarea terenului 0 0 0 0 0
1.3 Amenajări pentru protecţia mediului 0 0 0 0 0
şi aducerea la starea ininială
TOTAL CAPITOL 1 0 0 0 0 0
CAPITOLUL 2: Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului

2.1 Cheltuieli pentru asigurarea 495.641 123.000 94.172 589.813 146.370


utilităţilor necesare obiectivului
TOTAL CAPITOL 2 495.641 123.000 94.172 589.813 146.370
CAPITOLUL 3: Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică
3.1 Studii de teren 0 0 0 0 0
3.2 Taxe pentru obţinerea de avize, 0 0 0 0 0
acorduri şi autorizaţii
3.3 Proiectare şi inginerie 189.391 47.000 35.984 255.375 55.930
3.4 Organizarea procedurilor de 0 0 0 0 0
achiziţie
3.5 Consultanţă 0 0 0 0 0
3.6 Asistenţă tehnică 0 0 0 0 0

TOTAL CAPITOL 3 189.391 47.000 35.984 225.375 55.930


CAPITOLUL 4: Cheltuieli pentru investiţia de bază
4.1 Construcţii şi instalaţii 1.410.360 350.000 267.968 1.678.328 416.500
4.2 Montaj utilaje tehnologice 0 0 0 0 0
4.3. Utilaje, echipamente tehnologice şi 2.958.116 734.097 562.042 3.520.158 873.575
funcţionale cu montaj
4.4. Utilaje fără montaj şi echipamente 454.942 112.900 86.439 541.381 134.351
de transport
4.5 Dotări 132.990 33.003 25.268 158.258 39.274
4.6 Active necorporale 0 0 0 0 0
TOTAL CAPITOL 4 4.956.408 1.230.000 941.717 5.898.125 1.463.700
CAPITOLUL 5: Alte cheltuieli
5.1 Organizare de şantier 0 0 0 0 0
5.1.1 Lucrări de construcţii 0 0 0 0 0
5.1.2 Cheltuieli conexe organizării 0 0 0 0 0
şantierului
5.2 Comisioane, cote, taxe, costul 0 0 0 0 0
creditului
5.3 Cheltuieli diverse şi neprevăzute 0 0 0 0 0
TOTAL CAPITOL 5 0 0 0 0 0
CAPITOLUL 6: Cheltuieli pentru probe tehnologice şi teste şi predare la beneficiar
6.1 Pregătirea personalului de 0 0 0 0 0
exploatare
6.2 Probe tehnologice şi teste 0 0 0 0 0
TOTAL CAPITOL 6 0 0 0 0 0
TOTAL GENERAL 5.641.440 1.400.000 1.071.873 6.713.313 1.666.000
Tabel 3.9 Deviz general

Deviz financiar SC Crama Vrancei SRL


Curs EURO din data 05.01.2009 = 4.0296
Valoare pe categorii de lucrări,
Nr.
Denumire fără TVA
crt
RON EURO
1 Cheltuieli pentru avize, acorduri şi autorizaţii
2 Cheltuieli pentru proiectare şi inginerie de şantier 189.391 47.000
3 Cheltuieli pentru consultanţă
4 Asistenţă de specialitate 0.00 0.00
TOTAL fără TVA 189.391 47.000
TVA 35.984 8.930
TOTAL DEVIZ PE OBIECT (cu TVA) 225.375 55.930
Tabel 3.9.1 Deviz financiar

Devizul obiectului : Centru vinificaţie Crama Vrancei SRL


Curs EURO din data 05.01.2009 = 4.0296

Valoare pe categorii de
Nr.
Denumire lucrări, fără TVA
crt
RON EURO
I LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢII
1 Terasamante 113.232 28.100
2 Construcţii : rezistenţa (fundaţii, structura de rezistenţă) şi arhitectură 1.082.383 268.608
(închideri exterioare, compartimentări, finisaje)
3 Izolaţii 0 0
4 Instalaţii electrice 48.557 12.050
5 Instalaţii sanitare 117.833 29.242
6 Instalaţii de încălzire, ventilare, climatizare, PSI, 48.355 12.000
7 Instalaţii de alimentare cu gaze naturale 0 0
8 Instalaţii de telecomunicaţii 0 0
TOTAL I fără TVA 1.410.360 350.000
II MONTAJ
9 Montaj utilaje şi echipamente tehnologice 0 0
TOTAL II fără TVA 0 0
III PROCURARE
10 Utilaje şi echipamente tehnologice pentru vinificaţie 2.958.113 734.096
10.1 Utilaje şi echip. tehnologice pt. procesarea primară a strugurilor 1.279.398 317.500
10.2 Utilaje şi echipamente tehnologice pt. depozitare 1.386.569 344.096
10.3 Utilaje şi echipamente tehnologice pt. îmbuteliere vin 292.146 72.500
11 Utilaje şi echipamente de transport 454.942 112.900
11.1 Autocamion specializat pt. produse finite 362.664 90.000
11.2 Motostivuitor 92.278 22.900
12 Dotări 132.989 33.003
12.1 Cazan de abur 41.114 10.203
12.2 Aparatură şi instrumente de laborator 40.296 10.000
12.3 Electrocompresor 51.579 12.800
TOTAL III fără TVA 3.546.048 880.000
TOTAL I+II+III fără TVA 4.956.408 1.230.000
TVA 941.717 233.700
TOTAL DEVIZ PE OBIECT (cu TVA) 5.898.125 1.463.700
Tabel 3.9.2 Deviz pe obiect
Devizul obiectului SC Crama Vrancei SRL : Reţele exterioare centru vinificaţie

Curs EURO din data 05.01.2009 = 4.0296

Valoare pe categorii de
Nr.
Denumire lucrări, fără TVA
crt
RON EURO
I LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢII
1 Terasamante 0.00 0.00
2 Construcţii : rezistenţa (fundaţii, structura de rezistenţă) şi 113.473 28.160
arhitectură (închideri exterioare, compartimentări, finisaje)
2.1 Puţ forat poentru apă tehnologică 80.592 20.000
2.2 Amenajare staţie epurare 32.881 8.160
3 Izolaţii 0.00 0.00
4 Instalaţii electrice 41.356 10.263
5 Instalaţii sanitare 39.961 9.917
6 Instalaţii de încălzire, ventilare, climatizare, PSI, 0.00 0.00
7 Instalaţii de alimentare cu gazele naturale 0.00 0.00
8 Instalaţii în telecomunicaţii 0.00 0.00
TOTAL I fără TVA 194.790 48.340
II MONTAJ 0.00
9 Montaj utilaje şi echipamente tehnologice 0.00 0.00
TOTAL II fără TVA 0.00 0.00
III PROCURARE
10 Utilaje şi echipamente tehnologice fără montaj 300.850 74.660
10.1 Staţie epurare 260.554 64.660
10.2 Utilaje pentru alimentarea cu apă tehnologică 40.296 10.000
11 Utilaje şi echipamente de transport 0.00 0.00
12 Dotări 0.00 0.00
TOTAL III fără TVA 300.850 74.660
TOTAL I+II+III fără TVA 495.640 123.000
TVA 94.171 23.370
TOTAL DEVIZ PE OBIECT (cu TVA) 589.812 146.370
Tabel 3.9.3 Deviz reţele
exterioare

3.7. Finanţarea investiţiei

Din valoarea totală a investiţiei de 6.713.313 RON, ajutorul public nerambursabil


este de 2.820.720 RON.
Pentru finanţarea investiţiei de construire a Centrului de vinificaţie Crama
Vrancei este necesar un efort investiţional în sumă totală de 6.713.313 RON care va
asigura finanţarea cheltuielilor înscrise în bugetul indicativ după cum urmează :
Capitolul 1: Proiectul de construire a Centrului de vinificaţie nu solicită fonduri necesare
finanţării cheltuielilor pentru obţinerea şi amenajarea terenului.
Capitolul 2: Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului - la acest
capitol sunt prevederi pentru finanţare în sumă de: =
495.641
Capitolul 3: Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică: = 189.391
Capitolul 4 : Cheltuieli pentru investiţia de bază
4.1. Construcţii şi instalaţii = 1.410.360
4.3. Utilaje şi echipamente tehnologice cu montaj =
2.958.116
4.4. Utilaje şi echipamente tehnologice fără montaj: = 454.942
4.5. Dotări = 132.990
Total deviz( fără TVA) = 5.641.440

Taxa pe valoare adăugată (cotă standard de 19%) = 1.071.874

TOTAL GENERAL = 6.713.313


Din valoarea totală eligbilă a investiţiei: 5.641.440 RON/1.400.000 € (valori fără
TVA) sursele de finanţare propuse sunt:

surse proprii 0RON / 0 € reprezentând 50 %;

credit bancar 2.820.720 RON/700.000 € reprezentând 50 %;

fonduri FEADR 2.820.720 RON/700.000 € reprezentând 50 %;

3.8 Proiecţii financiare şi indicatori financiari

3.8.1 Proiecţii financiare


Evaluarea eficienţei investiţiei de construire a centrului de vinificaţie, se poate
realiza prin fundamentarea condiţiilor financiare de realizare a obiectivului de investiţii.
Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală admite următoarele prognoze:

Analiza pragului de rentabilitate


Pragul de rentabilitate exprimă volumul producţiei vândute care acoperă
integral cheltuielile variabile aferente producţiei şi cheltuielile fixe ale perioadei astfel
încât societatea nu obţine nici profit nici pierdere. Calculul pragului de rentabilitate
pentru un orizont de previziune de 5 ani se realizează pe baza datelor cuprinse în
prognoza veniturilor, prognoza cheltuielilor şi din proiecţia contului de profit şi
pierdere.

Nivelul pragului de rentabilitate se prezintă astfel:

Nr. crt Explicaţii Anul Anul Anul Anul Anul


1 3 4 5
2
1 Cifra de afaceri 2.952.000 2.952.000 2.952.000 2.952.000 2.952.000

2 Cheltuieli totale 2.164.459 2.164.459 2.164.459 2.164.459 2.164.459

3 Din care: ch. fixe 1.432.483 1.279.260 1.272.583 1.270.340 1.261.354

4 Ch. variabile 731.975 885.199 891.876 894.119 903.105

Pragul de rentabilitate
5 64,5 61,8 61,7 61,7 61,5
Ch fixe/(Ca-Cv)*100

Tabel 3.10 Nivelul pragului de rentabilitate

Figura 3.3 Nivelul pragului de rentabilitate

Analizând nivelul acestui indicator rezultă ca decizia de producţie şi de vânzare


pentru anul 1 postimplementare trebuie să fie mai mare decât 64,5 % din capacitatea de
producţie a obiectivului, respectiv 450.000 sticle vin îmbuteliat x 54,3 % = 290.250
sticle vin îmbuteliat.

Peste acest nivel de producţie care exprimă pragul de rentabilitate, societatea


realizează profit, deoarece vânzările exprimate sub forma cifrei de afaceri absorb
cheltuielile fixe ale perioadei şi cele variabile aferente producţiei.

Prognoza veniturilor
Prognoza veniturilor se regăseşte în Anexa 1, ,,Prognoza Veniturilor’’ unde
vânzările cantitative şi valorice previzionate sunt detaliate trimestrial pentru primul an
postimplementare, după care anual. Veniturile din exploatare se realizează din
valorificarea pe piaţa internă a vinului imbuleliat (450.000 sticle/an). Veniturile din
producţie proprie, aferente activităţii de bază reprezintă 2.952.000 RON/an.

Producţia de struguri a societăţii noastre va fi utilizată în proporţie de 100% în


procesele proprii vinificaţie, nefiind destinată vânzării.

Prognoza cheltuielilor
Prognoza cheltuielilor de exploatare, relatată în Anexa 2, a fost elaborată pentru
un orizont de previziune de 5 ani. În calcul s-a avut în vedere materia prima folosită în
procesul de fabricaţie respectiv strugurii nobili, care va fi asigurată în proporţie de 85%
din producţie proprie, restul fiind preluată pe bază contractuală de pe piaţa locală, cu
respectarea specificităţii soiurilor din arealul component al podgoriei Odobeşti, precum şi
bugetul activităţii generale.
În fundamentarea cheltuielilor prezentate mai sus s-au avut în vedere costurile
specifice sectorului de vinificaţie. Costul mediu luat în calcul pentru materia primă
achiziţionată de pe piaţa locală a fost de 0.5 RON/kg struguri nobili.
Randamentul de fabricaţie mediu luat în calcul este de 92.5 %, în raport de
calitatea şi caracteristicile specifice fiecărui soi de struguri din arealul de producţie al
centrului de vinificaţie.

Proiecţia contului de profit şi pierdere

Din proiecţia contului de profit şi pierdere (Anexa 3) rezultă că în orizontul de


previziune supus analizei, prin implementarea proiectului se obţin următoarele rezultate
din exploatare .

Proiecţia contului de profit şi pierdere reia datele privind prognoza veniturilor şi


cheltuielilor de exoploatare. Potrivit calculelor financiare şi în perioada următoare până la
expirarea duratei de viaţă economică (15 ani) se va obţine profit.

§ Anul 1 = 787.541 RON


§ Anul 2 = 787.541 RON
§ Anul 3 = 787.541 RON
§ Anul 4 = 787.541 RON
§ Anul 5 = 787.541 RON

Bilanţul sintetic previzionat

Bilanţul sintetic previzionat se regăseşte în Anexa 4 şi a fost întocmit având în


vedere prognoza contului de profit şi pierdere şi previziunea fluxului de numerar.

Flux de numerar:

Cash-flow-ul disponibil reprezintă expresia monetară a cash-flow-ului de


exploatare rezultat după finanţarea creşterii economice. Acest indicator s-a determinat
pornind de la contul de profit şi pierdere previzionat pentru noua investiţie în care au fost
estimate vânzările dar şi cheltuielile suplimentare ocazionate de realizarea investiţiei
(conf. Anexei 4).
Alocările din profitul net pentru dezvoltare (creşterea capitalurilor proprii) s-a
realizat ţinând cont de politica de învestire a firmei.
Cash-flow-ul din exploatare s-a determinat luând în calcul profitul din
exploatare net, impozitul pe profit şi amortizările conform Anexei 5.

3.8.2. Indicatori financiari


Valoarea investiţiei (VI) = cuprinsă în devizul general şi în bugetul indicativ este
în sumă de 6.713.313 RON. Valoarea totală a investiţiei cuprinde construirea centrului
de vinificaţie, achiziţia de utilaje şi echipamente specifice sectorului de vinificaţie şi
montajul acestora, plata serviciilor de proiectare, asistenţă pentru implementarea
proiectului şi taxa pe valoare adăugată în procent de 19 % conform Codului Fiscal.

Veniturile din exploatare (Ve) = realizate din activitatea curentă în cei 5 ani de
previziune se menţin la un nivel relativ constant deoarece societatea produce şi livrează
450.000 sticle de vin îmbuteliat/an. În orizontul de previziune, veniturile din producţia
vândută sunt de 2.952.000 RON (Anexa 6).

§ Ve1 = 2.9520.000 RON


§ Ve2 = 2.9520.000 RON
§ Ve3 = 2.9520.000 RON
§ Ve4 = 2.9520.000 RON
§ Ve5 = 2.9520.000 RON

Cheltuieli de exploatare (Ce)= generate de derularea activităţii curente în


orizontul de previziune sunt în sumă de 2.164.459 RON (Anexa 6).

§ Ce1 = 2.164.459 RON


§ Ce2 = 2.164.459 RON
§ Ce3 = 2.164.459 RON
§ Ce4 = 2.164.459 RON
§ Ce5 = 2.164.459 RON
Cheltuielile angajate şi plătite sunt cele cuprinse în tehnologie şi în bugetul de
venituri şi cheltuieli al activităţii de exploatare.
Rata rezultatului din exploatare (rRe) – trebuie să fie minim 10% din Ve pentru
fiecare an din orizontul de prognoză (Anexa 6).

Rezultatul din activitatea curentă (Re) se Re = Ve – Ce calculează:

Rata rezultatului din exploatare (rRe) se calculează după formula: Re


rRe   100
Ve

§ rRe1 = 26,6%
§ rRe2 = 26,6%
§ rRe3 = 26,6%
§ rRe4 = 26,6%
§ rRe5 = 26,6%

Profitul net (Pn) din orizontul de prognoză se calculează având în vbedere


diferenţa rezultată dintre venituri şi cheltuieli la care se scade impozitul pe profit, (Anexa
6) şi se prezintă astfel:
§ Pn1 = 315.221 RON
§ Pn2 = 315.221 RON
§ Pn3 = 315.221 RON
§ Pn4 = 315.221 RON
§ Pn5 = 315.221 RON

Durata de recuperare a investiţiei (Dr) este de 9 ani (Anexa 6). Acest indicator s-
a
determinat prin raportarea valorii investiţiei la profitul net din orizontul de
prognoză.

5.641.440
Dr   9.36
315.221

Rata rentabilităţii capitalului investit (rRe) reflectă eficienţa alocării resurselor


proprii şi/sau împrumutate. Acest indicator s-a calculat prin raportarea profitului net la
valoarea investiţiei şi este exprimat în procente după cum urmează, conform Anexei 6:
§ rRc1 =16%
§ rRc2 =16%
§ rRc3 =16%
§ rRc4 =16%
§ rRc5 =16%

Cheltuieli financiare (Cf): În perioada de implementare a proiectului, societatea


derulează un credit pentru investiţii în sumă totală de 2.820.720 RON pe termen de 20
ani, cu perioada de graţie 12 luni şi cu dobândă de 12.3 % (Anexa 6).

§ Cf1 = 118.562 RON


§ Cf2 = 108.628 RON
§ Cf3 = 95.382 RON
§ Cf4 = 82.137 RON
§ Cf5= 68.891 RON

Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) reflectă capacitatea societăţii de


a plăti dobânzile şi de a rambursa creditele din lichidităţile degajate de activitatea de
exploatare şi de finanţare.

Programul FEADR impune ca rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) – sa


fie ≥1,2, pentru anii evaluaţi (Anexa 6).
RAFN  = Flux de numerar din exploatare / (dobânzi + plăţi leasing + rambursarea
datoriilor);

§ RAFN1 = 2,22%
§ RAFN2 = 2,27%
§ RAFN3 = 2,35%
§ RAFN4 = 2,43%
§ RAFN5 = 2,52%

Rata îndatorării (ri) reflectă modul de acoperire al datoriilor prin activele


societăţii.
Se calculează ca raport între total datorii pe termen mediu şi lung şi total active (Anexa
6).
TD
rI  i  100
TAi
unde :
TDi= total datorii pe termen mediu şi lung în anul i ;
TAi= total active în anul i ;
§ ri1 = 34,47%
§ ri2 = 65,50%
§ ri 3 = 28,68%
§ ri4 = 23,45%
§ ri5 = 29,14%

Rata de actualizare - este de 8%;

Valoarea netă actualizată (VAN) se determină ca diferenţă între fluxurile de


trezorerie viitoare actualizate şi capitalul investit . Acest indicator reflectă valoarea
actualizată netă maximă ce se poate obţine pe curba randamentelor descrescătoare ale
investiţiei. Luând în calcul rata de actualizare de 8%, valoarea actualizată netă este de
6.343.284 RON (Anexa 6).
It CFt

Ita = 1  am in  ; C Ft a = 1  am in  ;
n n
VAN= C F ta - I t a
unde:
a = rata de actualizare
Ita = investiţii totale actualizate
C F ta = cash flow total actualizat
Disponibilul de numerar curent în perioada celor 5 ani de prognoză se prezintă
conform Anexa 6 astfel:
§ Anul 1 = 2.082.823
§ Anul 2 = 2.896.633
§ Anul 3 = 3.734.812
§ Anul 4 = 3.734.812
§ Anul 5 = 3.734.812

În fiecare an din orizontul de prognoză, fluxul de numerar este pozitiv.