Piata concurentiala in Romania.

Context si evolutie
Concurenta pe piata vinurilor

Piata a aparut cu mult inaintea economiei de piata, ea fiind trasatura, celula de baza a acesteia.
Ca importanta e considerata pentru agentii economici ca fiind locul de unde vin si pleaca
informatiile economice care stau la baza deciziilor acestora. Piata are legile, relatiile si institutiile
ei si se defineste ca fiind mecanismul economico-social prin care se orienteaza activitatile
economice, e un sistem complex si coerent de relatii, legi si mecanisme care se intrepatrund si
care contin in esenta cererea, oferta, preturile si institutiile organizatorice.
In esenta, ea este o retea de tranzactii de acte de vanzare cumparare de bunuri, servicii,
informatii, titluri de valoare. Piata nu se rezuma la un spatiu geografic, un teritoriu, desi il
include (targuri, expozitii, centre regionale, burse de marfuri sau valori), inclusiv la spatiul
virtual (piata online), ci ea e apreciata ca un spatiu economic cu legi, relatii, mecanisme si
institutii legate intre ele.
Principalul rol/functie a pietei consta in aceea de reglator al activitatii la nivel macroeconomic,
de asigurare a echilibrului macroeconomic. In mod practic, piata asigura formarea preturilor pe
baza propriilor legi, indeosebi a legii cererii si ofertei. Cele mai importante componente
economice ale pietei, fiecare avand mecanismele sale, sunt: oferta, cererea, preturile si
concurenta.
Concurenta (C) reprezinta o componenta a pietei, trasatura de baza a economiei de piata, cea
care dinamizeaza intreaga activitate economica. Specialistii apreciaza C drept cuvantul de ordine
intr-o economie, fiind tratata metaforic in dictionarele de economie (1852) astfel : C reprezinta
pentru lumea industriala ceea ce reprezinta Soarele pentru lumea fizica.

FUNCTIILE

CONCURENTEI

1. Stimuleaza progresul

social in 2 directii:

a. stimuleaza si furnizeaza pe acei agenti economici care lucreaza bine, eficient, cu

productivitate mare, costuri mici si calitati bune
b. ii pedepseste si ii elimina pe cei care lucreaza prost, ineficient, generand in acest
caz falimente, risipa de munca sociala, ascutirea contradictiilor si conflicte
2. Regleaza piata prin libertatea preturilor
3. Determina reducerea preturilor de vanzare
4. Are functia de executant al cerintelor altor legi obiective: legea productivitatii, legea
cererii si ofertei, legea profitului
5. Face posibila ca prin macanismele preturilor, societatea sa produca doar ceea ce e necesar
si dorit, si cerut de consummator, intervenind astfel in repartizarea si alocarea resurselor
6. Transforma interesele individuale in interese sociale si actiunile indivizilor in necesitati
reale ale societatii

Concurena, fiind o confruntare, presupune utilizarea unor mijloace i instrumente specifice n

vederea atingerii intereselor. Aceste mijloace pot fi economice i extraeconomice.

Concurenta pe piata vinurilor

Viticultura este o activitate care dateaza in Romania din vremuri stravechi, strugurii si vinul
constituindu-se timp de multe sute de ani drept una dintre cele mai mari bogatii naturale ale tarii.
De-a lungul timpului, vinurile romanesti au capatat si si-au pastrat o faima deosebita, datorita
calitatii lor, fapt care a plasat tara noastra, alaturi de Franta, Spania, Italia, Germania sau
Portugalia, printre cei mai mari producatori si exportatori de vin din Europa.
In prezent, conform datelor Oficiului National al Viei si Produselor Vitivinicole (ONVPV), in
Romania exista 2.348,91 hectare cultivate cu Feteasca neagra, 12.972,56 hectare cu Feteasca
regala, 12.850,58 hectare cu Feteasca alba, 11.407,38 hectare cu Merlot, 6.567,80 hectare cu
Riesling, 6.333,12 hectare Aligote, 4.973,38 hectare cu Sauvignon, 4.832,71 hectare cu Cabernet
Sauvignon si 3.987,15 hectare cu Muscat Ottonel. Romania a intrat in randul producatorilor de
vinuri de foarte buna calitate aceasta evolutie datorandu-se in mare parte accesarii fondurilor
europene. Conform datelor FAOSTAT, in anul 2010 Romania a ocupat locul 21, la nivel mondila,
3

in topul tarilor producatoare de vin, dupa volumul productiei obtinute cu 125.400 de tone.
Vanzarile de vinuri de pe piata romaneasca au crescut in anul 2011 cu 15%, in jurul valorii de
400 de milioane de euro, dupa scaderile consemnate in 2009 si 2010, potrivit Patronatului
National al Viei si Vinului (PNVV), citat de Mediafax.
Acest trend pozitiv marcheaza urmatoarele caracteristici in evolutia pietei vinului:

Creterea interesului consumatorilor pentru vinul de calitate chiar i n contextul unei

perioade economice dificile;
Progresul calitativ al vinurilor romneti generat de investiiile semnificative din ultimii
ani;
Apariia unor mici/medii productori de vinuri care genereaz interes n rndul
consumatorilor i concurena n piaa vinurilor de calitate..

Principalii producatori de vinuri din Romania sunt Murfatlar Romania, Jidvei, Cotnari, Vincon
Vrancea, Cramele Recas, Carl Reh Winery si Cramele Halewood.

Concurenta in crestere care se datoreaza in special intrarii pe piata a unor produse occidentale,
caracterizate prin calitate excelenta, marci cunoscute si consacrate dea lungul timpului, imagine
foarte buna si sustinuta prin campanii agresive menite sa atraga consumatorii.Deasemenea si concurenta

produselor romanesti este foarte acerba, toti marii producatori pe de piata interna tinand o lupta

apriga pentru a castiga o cat mai mare parte din piata.

Un intreprinzator care demareaza o astfel de afacere trebuie sa tina seama de concurenta de pe
piata interna (pe plan local cat si national) insa nu trebuie sa omita concurenta indirecta pe care o
reprezinta producatorii straini si mai cu seama cei din tarile Uniunii Europene. Aceste
considerente devin foarte actuale in conditiile in care tara noastra face parte din UE, iar
produsele autohtone sunt concurate de produse care vin din tari cu o experinta mult mai
indelungata in productia si comercializarea vinurilor. In acest sens, studii recente arata ca, din
punct de vedere valoric, productivitatea unui hectar de vie este de 6 ori mai mica in Romania
decat in tarile UE.
Productia de struguri la hectar se cifreaza in Romania la 70% din cea a tarilor UE, iar productia
de vin la 45%. Pe plan national, exista cativa jucatori importanti, printre care: Murfatlar
Romania, Jidvei, Cotnari, Vincon Vrancea, Cramele Recas, Carl Reh Winery si Cramele
Halewood.. Acestia se adreseaza de regula atat pietei interne, cat si exportului si in general nu
pot fi vazuti drept concurenta de un producator mic, nou infiintat. Acesta trebuie sa se raporteze
la rivalii de pe piata locala, acolo de unde vin cei mai multi dintre clienti.
Un fenomen pozitiv, in ce priveste imbunatatirea ofertei, il constituie reteaua proprie de
magazine care, pentru a contribui la cresterea volumului ofertei (in comparatie cu alte societati
de profil), trebuie sa fie amplasate in zonele centrale ale oraselor si sa practice un comert
igienic, aspect fiid indeplinit de catre Cramele Recas cu ajutorul "Cramele Recas Group Srl",
infiintata special pentru a distribui si a promova cat mai eficient produsele companiei.
Imediat dupa privatizare compania, avand concurenti foarte puternici si fiind prea putin
cunoscuti in tara, nu puteau concura cu nume consacrate precum Murtfatlar, sau Cotnari, asa ca
s-au orientat spre pietele externe, devenind in doar doi ani principalul exportator de vin din tara
noastra.
Pe piata interna compania se bucura in momentul de fata de o reputatie foarte buna, vinurile fiind
apreciate atat de consumatori cat si de catre unii specialisti in domeniu.In primavara acestui an
producatorul a primit medalie de argint pentru vinul Sole Chardonnay 2006, la cea mai mare
manifestare din lume"Concursul Mondial De La Bruxelles" care a avut loc in aprilie anul acesta.
Alte doua vinuri au foat medaliate cu aur "Feteasca Neagra 2007" , La Putere si Cuvee
Iberland 2006, primul vin din gama super premium produs la Recas , din struguri alesi manual,
constand intr-o combinatie de Merlot (85%) Cabernet (10%) si Feteasca Neagra(5%).
Ioan Georgiu, actionar principal al Cramelor Recas a declarat ca "s-a investit in schimbarea
plantatiilor, inlocuirea lor cu soiuri cerute pe piata mondiala, astfel orientandu-se spre soiuri
precum Chandonnay, Pinoit Noir, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Cabernet Sauvignon, si
Merlot, soiuri consacrate si extrem se solicitate in consumul mondial de vinuri"

Producatorul de vinuri Cotnari, unul dintre primii cinci jucatori din piata, a inregistrat o crestere
de 10% a vanzarilor in primele trei luni ale acestui an comparativ cu perioada similara a anului
2007,
pana
la
aproximativ
2,5
milioane
de
sticle.
La un pret mediu de 2,5-3 euro pe sticla, vanzarile producatorului in primul trimestru din acest
an ar depasi 6 mil. euro. "In perioada premergatoare Pastelui am vandut aproximativ 1,1
milioane de sticle, ceea ce reprezinta o crestere de 30% fata de o luna normala si de 10%
comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut", a declarat pentru ZF Laurentiu Anghel,
directorul de marketing al companiei.
Datorita multitidinii de sortimente produse vinurile Cramelelor Recas se adreseaza clientilor cu
venituri de la medii la mari, cu cunostinte putine, medii sau ridicate despre vinuri, cu o varsta
intre 20 si 60 ani, avand diferite statuturi sociale.
In acest context, reprezentantii PNVV arata ca investitia in vie este o prioritate constanta a
Romaniei, sustinuta si de cifre: dupa integrarea in UE Romania are o medie de 5.000 de Ha in
procesul de reconversiune a plantatiilor cu vita de vie, continuarea acestei masuri de sustinere
financiara fiind obiectivul numarul 1 in noua Politica Agricola Comuna.

BIBLIOGRAFIE:

http://www.plandeafacere.ro/download/Profil%20de%20afacere%20Viticultura.pdf
http://www.romanialibera.ro/economie/finante-banci/piata-vinurilor-ieftine--atacata-deconcurenta-ue-85803
http://www.zf.ro/companii/cotnari-concurenta-importurilor-de-vin-se-va-resimti-abia-dinsezonul-estival-3032619
www.pnvv.ro
www.onvv.ro
http://www.scritub.com/economie/Piata-si-concurenta-Tipuri-de-11332916.php