Neer denumirea la companie

Scopul : ,,Noi dorim sa extindem traditiiile nu probleme ."

Obiective :
 Crearea unor beri artizanală cu gust neobisnuit care in timp de 2 ani va ocupa 10 %
din cota de piață;
 Înainte de lansarea prod. Vom folosi 20% din bugetul total inițial;
 Crearea noi rețete pentru a atrage noi investitori ( minim 10 ).

Berea artizanală este berea fabricată în cantități reduse, după rețete și metode tradiționale. Cu
alte cuvinte, metoda de fabricare nu este mecanizată, berea nu conține aditivi sau conservanți,
iar producătorii pot să experimenteze cu rețetele pentru a produce gusturi unice.(Punct tare)
Aici și diferența față de berea produsă în cantități industriale. Berea artizanală este produsă
prin fermentație naturală, deci aroma este mai puternică, mai naturală și conține mai puțin
acid.(Punct tare)
Deși industria berii artizanale este încă la început în România,românilor li s-a deschis apetitul
așa că este foarte posibil ca aceasta să crească, mai ales datorită artizanilor români care s-au
pus pe treabă și experimentează cu diferite rețete.(Amenințare)
Berea este o băutură sănătoasă, atâta timp cât este consumată cu moderație. Potrivit
doctorilor, cantitatea optimă pentru un bărbat este de 660 ml/zi, iar pentru femei 330 ml/zi.
(Oportunitate)
Trebuie specificat că specialiștii în sănătate recomandă berea la sticlă, fiind cea mai
sănătoasă, spre deosebire de celelalte ambalaje.( Din cauza aceasta vom face sticle cu 555 ml
si 300 ml pentru berea noastra ) (Oportunitate)
Beneficiile acestei băuturi sunt nenumărate: ajută la micşorarea tensiunii arteriale, la
ameliorarea activităţii tractului intestinal datorită fibrelor solubile,  întăreşte ţesutul osos
datorită conţinutului de siliciu și previne formarea pietrelor la rinichi pentru că este o băutură
săracă în magneziu.(Puncte tari)

Publicul tinta 16 ( 16-18 numai cu acordul parintilor) si in sus de ani , care nu iubeste E-urile
şi doreste ceva nou prin prisma ceva traditional sau vechi .
Promovare
Pentru a controla daca este necesar produsul nostru , avem nevoie de o analiza a nevoilor
clientilor
Din cauza aceasta vom face un site propriu unde în fiecare 2 luni vom afisa o lista de arome
interesante
Care clientul le va alege pentru urmatoare productie
Asa vom vedea care arome doresc cel mai mult potentialii clienti
Alcool și băuturi alcoolice
Următoarele tipuri de alcool și băuturi alcoolice sunt supuse accizelor:
• bere sau amestecuri de bere cu băuturi nealcoolice
• vin
• alte băuturi fermentate, cum ar fi cidrul
• produse intermediare, ca sherry sau porto
• alcool etilic/băuturi spirtoase
Cote reduse
• Fabricile mici de bere, care produc maximum 200 000 de hectolitri de bere pe an sau
distileriile mici, care produc maximum 10 hectolitri de alcool pur pe an, pot beneficia de o
reducere a accizelor de până la 50 %.
• Cote reduse ale accizelor se pot aplica următoarelor produse: vin și băuturi fermentate cu un
conținut maxim de alcool de 8,5 %, bere cu un conținut maxim de alcool de 2,8 %, produse
intermediare cu un conținut maxim de alcool de 15 % și alcool etilic cu un conținut maxim de
alcool de 10 %
Acciza la bere urmează să crească în anul 2022 la 3,77 lei/hl/1 grad Plato, de la 3,64 lei. De
asemenea, bere produsă de producătorii independenţi a căror producţie anuală nu depăşeşte
200.000 hl taxa a fost stabilită la 2,08 lei, în creştere de la 2,01 lei, conform datelor făcute
publice de Ministerul Finanţelor.

Concurența
Introducere
O trăsătură de bază a economiei de piaţă o reprezintă concurenţa, motiv pentru care aceasta
este cunoscută şi sub numele de economie concurenţială. Tendinţa oricărui întreprinzător este
aceea de a acţiona singur în cadrul pieţei. Ea este însă contracarată de reducerea treptată, pe
măsura apariţiei a noi întreprinzători, a posibilităţilor de a fi singuri pe piaţă, prin ocuparea
„nişelor” libere din cadrul acesteia. În consecinţă situaţia de monopol este efemeră, firmele
acţionând practic într-o piaţă concurenţială. Toate firmele au concurenţi. Chiar dacă ar fi o
singură linie aeriană, competitorii ei ar fi trenurile, autobusele, maşinile, bicicletele sau chiar
faptul că unii oameni preferă să meargă pe jos pînă la destinaţiile lor. Cu cît succesul
companiei e mai mare cu atît mai mare e concurenţa. Majoritate pieţelor pot fi comparate cu
jungla. În acest mediu sau inghiţi tu sau eşti înghiţit. De o mare importanţă pentru orice firmă
este ca aceasta să aibă concurenţi buni, care pot fi comparaţi cu o binecuvântare. Aceştia sunt
ca nişte învăţători care ne măresc viziunile şi ne îmbunătăţesc abilităţile. Concurenţii medii
sunt o neplăcere. Cei răi sunt o durere pentru fiecare competitor. Cei mai periculoşi
concurenţi sunt însă acei ce seamănă cel mai mult cu compania ta. Deci clientul nu poate să
vadă diferenţa şi de aceea azi vedem, după cum spune Theodore Levitt, competiţia nu este
între însăşi ceea ce produc firmele, dar între ceea ce se adaugă la produs sub forma
ambaljului, serviciilor, publicităţii, finanţării, condiţiilor de livrare şi alte lucruri care sunt
apreciate de oameni. Calea spre victorie asupra competitorului este atacul în primul rînd
asupra propriei firme. Trebuie depus un efort enorm pentru a face linia ta de producţie
învechită înainte să ţi-o facă concurenţii. Fii atent la competitorii îndepărtaţi la fel ca şi la cei
apropiaţi. Concurenţa fatală va veni de la un competitor mic care arde de pasiune să schimbe
regulile jocului. IBM a făcut o mare greşeală cînd se îngrijora mai mult de Fujitsu decât de un
necunoscut atunci, Bill Gates care lucra asupra softului în garajul său. Astfel studierea
concurenţei reprezintă, alături de investigarea pieţei, unul din obiectivele centrale ale
cercetărilor de marketing. Obiectul şi conţinutul concurenţei Ansamblul raporturilor de
interacţiune în care intră agenţii economici în lupta pentru asigurarea surselor de
aprovizionare şi a pieţelor de desfacere formează sistemul relaţiilor de concurenţă. Relaţiile
de concurenţă ale întreprinderii sunt cele care se stabilesc între aceasta şi ceilalţi competitori
de pe piaţă. Relaţiile de concurenţă pot să aibă o intensitate diferită, în funcţie de o serie de
factori, precum numărul şi forţa economică a concurenţilor, nevoile de consum satisfăcute,
poziţia pe piaţă a întreprinderii (lider, urmăritor etc.). In industria berii publicitatea joaca un
rol important, ea având capacitatea de a influenta atitudini si comportamente. Publicitatea are
valenta de a induce eterogenitate in rândul consumatorilor, creând grupuri de preferințe
pentru produse specifice. Crearea unei cereri eterogene are drept efect amortizarea
stimulentelor producătorilor de a concura prin preț. Aceasta poate fi si explicația pentru care
companiile din sector aloca bugete importante pentru publicitate.
Analiza concurenţei pe piaţa berii din România În ultimii 15 ani industria berii a avut o
evoluţie pozitivă în ceea ce priveşte calitatea, diversitatea mărcilor şi producţia realizată.
Aceasta evoluţie a fost posibilă datorită unor politici ambiţioase ale investitorilor străini care
au determinat creşterea competiţiei pe piaţa internă. Producţia de bere a înregistrat o tendinţă
de scădere în perioada 1993-1997 (în 1997 atingînd nivelul minim de 7.651 mii hl). Începand
cu 1997, anul intrării pe piaţa românească de bere a producătorilor străini, producţia de bere a
intrat pe un trend crescător. Piaţa românească a berii a atins anul trecut un nivel de peste 1,4
miliarde de euro, în comerţul cu amănuntul, în creştere cu 15-20% faţă de anul anterior,
potrivit estimărilor principalelor companii producătoare de pe piaţa autohtonă. În volum,
piaţa berii a crescut cu peste 15%, ajungând la 16 milioane de hectolitri. "Creşterea a fost
fenomenala în 2006, de 20% în volum şi 25-30% în valoare. La aceasta evoluţie au contribuit
mai mulţi factori, care, luaţi separat, sunt greu de cuantificat, cum ar fi Campionatul Mondial
de fotbal, vremea, comportamentul consumatorului sau preţul stabil de pe piaţă", a declarat
Dieter Shulze, preşedintele Ursus Breweries, citat de Mediafax. Piaţa românească de bere
este una dintre cele mai competitive din regiune, majoritatea companiilor internaţionale
importante din domeniu fiind prezente, respectiv Heineken (prin Brau Union), Inbev
(Interbrew), SABMiller (Ursus Breweries) şi Carlsberg (URBB). Aceste 4 mari companii
formează cea mai mare asociaţie de producători de bere din ţară, Berarii României, care
acoperă circa 80% din piaţa autohtonă a berii. Heineken România – noua denumire a Brau
Union România - are cea mai mare cotă de piaţa din industria berii. Fosta Brau Union deţine
26,7 % din totalul pieţei românesti de bere. Înfiinţată în 1998, ea este parte a grupului
Heineken. Heineken România operează pe piaţa româneasca a berii cu cinci unităţi de
producţie la Miercurea Ciuc, Hateg, Constanţa, Craiova şi Bucureşti. Portofoliul de mărci
oferit de Heineken România este alcătuit din mărcile: Heineken, Gosser, Schlossgold, Silva,
Ciuc, Golden Brau şi Bucegi. Compania a anunţat o creştere de 20% a volumului vânzărilor
şi de 24% a cifrei de afaceri în 2006 fata de anul anterior, ambele situându-se peste media
pieţei. Această creştere corespunde unei cifre de afaceri de 712,75 milioane lei ron şi unei
cantităţi de 4,3 milioane hectolitri. Dintre mărcile companiei, Heineken a înregistrat o
creştere a vânzărilor cu peste 40%, "cea mai mare creştere obţinută de o singură marcă pe
piaţa de bere în 2006", se arată în comunicatul Heineken România. Ursus Breweries, filiala
din România a grupului SAB Miller, a aniversat, recent, împlinirea a 10 ani de la pătrunderea
grupului sud african pe piaţa româneasca a berii. Cu o cotă de piaţa anuală estimată la 23%,
Ursus Breweries este al doilea mare producător de bere din România. Grupul SAB Miller
deţine în România patru fabrici de bere (Cluj Napoca, Timişoara, Braşov şi Buzău) a căror
capacitate de producţie însumată depăşeşte trei milioane de hectolitri anual. În portofoliul
Ursus Breweries sunt mărcile: Ursus, Timisoreana, Ciucas, Stejar, Peroni Nastro Azzuro şi
Pilsner Urquell.
La nivel internaţional, SAB Miller produce şi comercializează peste 150 de mărci de bere,
şapte dintre acestea fiind în Top 50 mondial al celor mai bine vândute mărci de bere. Berea
Timişoreana, produsă de Ursus Breweries, a înregistrat, în luna decembrie a anului trecut, o
cotă de piaţa în volum de 10,8% (conform MEMRB), trecând pe primul loc în topul mărcilor
de bere, se precizează într-un comunicat de presă emis de Ursus Breweries. Marca
Timişoreana se afla, în luna iunie 2006, pe locul şase, cu o cotă de piaţă de 7,9%. Potrivit
companiei, creşterea s-a datorat campaniei de comunicare lansate anul trecut "oameni
obisnuiţi şi poveştile lor extraordinare" . "Acesta este pariul nostru: să demonstrăm că
valorile reprezentate de omul simplu înving până la urmă, în prezent, ca şi în trecut" , spune
Mihai Barsan, Senior Brand Manager Timişoreana. Grupul belgian Interbrew a venit în
România în 1994, formand două companii mixte cu parteneri români, la Blaj - Bergenbier, şi
la Baia Mare - Proberco. Grupul mai produce la Ploieşti, în colaborare cu Romanian Efes
Brewrey. Interbrew Romania este unul dintre cei mai activi producători de bere de pe piaţa
românească, deţinând în industria berii poziţia a 3-a, cu o cotă de piaţa de 22 % la finalul
anului 2006, conform datelor de retail audit MEMRB România. Interbrew România este
filiala locala a concernului multinaţional InBev - numărul 1 în topul mondial al
producătorilor de bere. Prezentă de 12 ani pe piaţă, Interbrew Romania produce cu succes
mărcile Stella Artois, Beck’s, Bergenbier, Lowenbrau şi Noroc şi importă specialităţile
belgiene Leffe şi Hoegaarden. Ca acţiune de marketing recentă, Interbrew Romania a demarat
o campanie de promovare a berii Bergenbier, lansând pe piaţă, în ediţie limitată, o nouă cutie
de bere. Pe ambalajul acesteia sunt tipărite câteva dintre motivele pentru care bărbaţii merită
să aibă o zi a lor. Se estimează ca această campanie să mărească simţitor vânzările Begenbier.
Cel de-al patrulea mare producător de bere este United Românian Brewries Bereprod SRL,
cel care ne ofera mărcile Tuborg, Tuborg Strong, Tuborg Christmas Brew, Holsten,
Carlsberg, Skol, Guinness şi Kilkenny. URBB a înregistrat o creştere de 30% a cifrei de
afaceri în 2006 faţă de anul precedent, se arată într-un comunicat al companiei. Aceasta
conduce la o cifră de afaceri de 319 milioane ron în 2006. Compania a anunţat că va investi
în acest an peste 1 milion de euro într-o nouă campanie de imagine dedicată brandului Skol.
Potrivit reprezentanţilor URBB, de la lansarea din 1999, vânzările de bere Skol au crescut de
13 ori în volum. Noua campania de imagine Skol transformă binecunoscuta marcă de bere
într-un mijloc de a da viaţă celor mai frumoase gânduri. Campania va fi difuzată pe
principalele posturi TV nationale şi este adaptată pentru presa scrisa, outdoor şi on-line.
Conceptul creativ, dezvoltat împreuna cu agenţia Tempo Advertising, porneşte de la un
adevăr binecunoscut: la fiecare trei minute, gândurile bărbaţilor se îndreaptă către femei.
Berea Skol face sa apară aceste gânduri ori de câte ori sunt dorite, pentru că atunci când îşi
toarnă un Skol, orice bărbat dă viaţă celor mai frumoase gânduri. Un obiectiv important al
campaniei este şi acela de a comunica atributul diferenţiator al mărcii, faptul că are un
conţinut redus de alcool. Astfel, Skol este considerată o bere refreshing - care „alunecă uşor -,
cu un „bitterness” scăzut şi de aceea, printre cei care preferă berea Skol se numară şi multe
femei” a declarat Cătalin Ignat, vicepreşedinte marketing URBB. Tendinţe şi Prognoze
Segmentele cu cea mai importanta evoluţie au fost anul trecut berea ambalată la PET şi cea la
cutie. "Creşterea de 15% în volum vine în principal de la doua tipuri de ambalaj, PET şi cutie.
Vânzările prin retail au castigat teren, ponderea lor în totalul volumului de vânzări pe piaţa
berii ajungând la circa 30%, fata de 7-8% în 2005. În consecinţă, s-au dezvoltat acele
segmente de ambalaj care se regăsesc pe rafturi, adica PET-ul şi cutia", a afirmat preşedintele
United Romanian Breweries Bereprod (URBB), Shachar Shaine. 6

Edwin Botterman, directorul general al Heineken Romania, apreciază că deşi sticla este
ambalajul preferat al românilor, vânzările pe acest segment sunt în scădere, vânzările de bere
la PET înregistrand un trend ascendent. Românii preferă berea ieftina În ceea ce priveşte
categoriile de consumatori, 9% din totalul pieţei, ca volum, este ocupat de segmentul
premium (Heineken, Stella, Carlsberg, Tuborg etc.). Cu circa 45% din total vânzări,
segmentul economic domină piaţa berii. Adica mărcile ca Bucegi, Gambrinus, Harghita,
Noroc, Hategana sunt cele mai căutate de români. Restul îl reprezintă segmentul mainstream,
adică berea cu un preţ mediu (Ciuc, Ursus etc.). Totuşi, preferinţele consumatorilor
evoluează. În 2006, vânzările de bere din segmentul economic au înregistrat un uşor declin,
de minus 1%, în favoarea celor internaţional premium. Aceasta inseamnă că românii încep să
prefere din ce în ce o bere mai scumpă, dar de calitate. În ceea ce priveşte 2007...
Producătorii mizeaza şi în 2007 pe o creştere a pieţei, cu un ritm însă inferior. "Fenomenul de
creştere de 15% nu poate fi susţinut pe termen mai lung. În 2006 am ajuns la un volum total
de 16 milioane de hectolitri, ceea ce înseamnă un consum de 74 de litri pe cap de locuitor.
Până la media europeană, care se situează la circa 80 de litri, nu mai avem mult şi nu cred că
un român va consuma mai mult decât media europeană. În 2007, creşterea volumică va fi de
până în 5%", a explicat Shachar Shaine, preşedintele URBB.

 Ponderea cea mai mare in consum este deținută de berea ambalata la preț, care
reprezintă jumătate (54%) din berea comercializata in Romania. Consumul de bere la
preț indica o puternică preferință pentru consumul casnic, în detrimentul vânzărilor
prin canalul horeca. Următorul ambalaj îl reprezintă sticla, cu o pondere în piață de
28%, în scădere de la cca.40%. Dozele metalice se încadrează în intervalul [10-15]%
din piață. O particularitate a pieței românești este legata de consumul de bere la draft,
care reprezintă un procent mic din totalul vânzărilor, sub 5%, spre deosebire de piața
europeana, unde a consuma bere la draft reprezintă o tradiție. Din punct de vedere al
poziționării mărcilor, din totalul volumului de bere comercializat in Romania in anul
2011, cca.46% reprezintă bere din segmentul mediu, cca.33% bere din segmentul
economic, cca.19% bere din segmentul premium si doar 2% din segmentul
superpremium.
 In prezent, pe piața românească sunt prezenți un număr de 4 mari producători,
reprezentând grupuri cu prezenta internaționala in sectorul berii, precum si un număr
de 2 producători autohtoni care au dezvoltat capacități de producție de dimensiuni
mari (Romaqua-cota de piață [0-10]% si European Food-cota de piață [0-10]%).
Prezenta celor 4 mari producători, respectiv SAB Miller (Ursus, cota de piață [30-
40]%), Heineken (cota de piață [30-40]%), Molson Coors (Bergenbier, cota de piata
[10—20] %) si URBB (cota de piață [0-10]%), reprezintă aproximativ [85-90]% din
piața românească de bere. Principalii concurenți de pe piața românească au optat
pentru o strategie de a reduce presiunea concurențială prin consolidarea portofoliilor
in segmente verticale diferite.

Mărci de import
Heineken SABMiller Malson Coors Carlsberg
International Group
Olanda Marea Britanie SUA Danemarca
Filială Filială Filială Filială
HEINEKEN URSUS BERGENBIER TUBORG
ROMÂNIA BREWERIES ROMÂNIA
Mărci de bere Mărci de bere Mărci de bere Mărci de bere
Heineken Ursus Bergenbier Carlsberg
Silva Timișoreana Noroc Tuborg
Ciuc Ciucaș Staroprammen Holsten
Desperados* Stejar Stella Artois Skol
Golden Brau Azuga Beck’s Guinness*
Bucegi Redd’s Lowenbrau
Neumarkt Pilsner Urquell* Corona*
Harghita Peroni Leffe*
Affligem* Grolsch Hoegarden*

PUNCTE SLABE
PUNCTE TARI
Nu avem experiență pe piață
Gama de produse cu gust specific
Costuri prea mari pentru
Berea la sticlă cercetare si dezvoltarea noilor
Nu conțin e-urile produse cu gust specific
Promovare

Analiza SWOT OPORTUNITĂȚI

AMENINȚĂRI
Taxe ( Anume Acciza )
Piață matură ( Concurența
înaltă)
Costuri inițiale prea înalte
Interactiunea cu clientii ( alegerea
gustului specific )
Fabricile mici de bere, care produc
maximum 200 000 de hectolitri de bere
pe an sau distileriile mici, care produc
maximum 10 hectolitri de alcool pur pe
an, pot beneficia de o reducere a
accizelor de până la 50 %.