Grile Unite Marketing

1.
Principalul criteriu care a determinat diferentieri in modalitatile de aplicare practica

a conceptiei de marketing il reprezinta:
a)profilul activitatii economice;
b)aria teritoriala de desfasurare a activitatii economice;
c)nivelul de organizare economica;
d)obiectivul urmarit prin desfasurarea activitatii de marketing.
2. Care dintre urmatoarele domenii ale marketingului constituie o specializare a
marketingului social ?
a)marketingul turistic; c) marketingul agricol;
b)marketingul educational; d) marketingul bancar.
3. Care dintre urmatoarele elemente nu reprezinta o trasatura caracteristica a orientarii

de marketing a activitatii unei firme modeme?
a)receptivitate fata de cerintele societatii;
b)inalta capacitate de adaptare a activitatii la evolutia cerintelor de consum;
c)inventivitate, spirit creator, preocupari permanente pentru innoire si modernizare;
d)viziune analitica asupra fiecarei activitati care alcatuieste ciclul economic complet al bunurilor si serviciilor.
4. Revista "Journal of Marketing" este editata de:

a) A.M.A.; b) ADETEM; c) AROMAR; d) ESOMAR.
5. in tara noastra, marketingul a fost introdus ca obiect de studiu in invatamantul

superior economic incepand cu anul universitar:
a)1933/1934; b) 1965/1966; c) 1971/1972; d) 1990/1991.
6. Care dintre urmatoarele domenii ale marketingului nu constituie o specializare a

marketingului serviciilor?
b)marketingul transporturilor; d) marketingul bancar".
7. in periodizarea propusa de Robert Bartels, deceniul al patrulea al secolului nostru

este cel al:
a)"dezvoltarii" marketingului; c) "conceptualizarii" marketingului;
b)"integrarii" marketingului; d) "reevaluarii" marketingului.
8. in definirea marketingului social si societal, Philip Kotler include:

a)orientarea activitatii firmei catre interesul public;
b)aplicarea marketingului in institutii sociale;
c)desfasurarea de actiuni sociale in firma;
d)nici una din cele trei variante de mai sus.
9. in conceptia lui Philip Kotler, marketingul social obliga firmele sa aiba in vedere:
a)profiturile firmei; c) interesul public;
b)satisfactia consumatorilor; d) toate cele trei elemente de mai sus.
10. in viziunea scolii romanesti de marketing, o definitie cuprinzatoare a

marketingului ar trebui sa includa urmatoarele elemente:
a)o conceptie moderna asupra orientarii, organizarii si desfasurarii activitatii economice; un ansamblu de activitati practice nestructurate; o inalta capacitate de adaptare;
b)setul de activitati prin care esafodajul cererii pentru bunuri, idei si servicii este dirijat pentru a favoriza procesul schimbului; un instrumentar stiintific; spirit de colaborare;
c)o conceptie moderna asupra orientarii, organizarii si desfasurarii activitatii economice; un instrumentar empiric; viziune unitara asupra pietei;
d)o conceptie moderna asupra orientarii, organizarii si desfasurarii activitatii economice; utilizarea unui ansamblu de metode si tehnici stiintifice; un ansamblu
coerent de activitati practice.
11. Care.dintre gruparile de mai jos contine integral functii ale marketingului, potrivit
scolii romanesti de marketing?
a)vanzarea, cumpararea, maximizarea profitului;
b)maximizarea profitului, investigarea pietei, a necesitatilor de consum, satisfacerea in conditii superioare a nevoilor de utilizare si/sau consum;
c)satisfacerea in conditii superioare a nevoilor de utilizare si/sau consum, investigarea pietei, a necesitatilor de consum, standardizarea;
d)maximizarea profitului, investigarea pietei, a necesitatilor de consum, vanzarea.
12. Functia-premisa a marketingului este:
a)' maximizarea eficientei economice (a profitului);
b)satisfacerea in conditii superioare a nevoilor de consum;
c)conectarea dinamica a intreprinderii la mediul economico-social;
d)investigarea pietei, a necesitatilor de consum.
13. Potrivit opiniei scolii romanesti de marketing, momentul aparitiei marketingului
este plasat:
a)in antichitate;
b)in prima jumatate a secolului al XlX-lea;
c)la inceputul secolului XX;
d)dupa cel de-al doilea razboi mondial.
14. Aparitia marketingului este legata, in principal, de:
a)diviziunea sociala a muncii; c) dinamismul social-economic;
b)marile descoperiri geografice; d) explozia demografica.
15. AROMAR reprezinta:

a)o marca de condimente, asemanatoare cu Delikat si Vegeta;
b)Asociatia Romana de Marketing;
c)reprezentanta intreprinderii ARO in Maroc;
d)o asociatie culturala a aromanilor.
16. Cea mai importanta asociatie internationala a specialistilor in marketing din
Europa este:
a)A.M.A.; c) A.D.E.T.E.M.;
b)W.A.P.O.R.; d) E.S.O.M.A.R.
17. intre argumentele care sustin universalitatea marketingului se inscrie:

a)aplicarea sa la nivelul universului;
b)patrunderea lui in economii aflate pe trepte diferite de dezvoltare;
c)dezvoltarea sa pe toate continentele;
d)dezvoltarea sa la nivel micro si macroeconomic.
18. in ordinea cronologica a aparitiei, prima specializare a marketingului a fost:
a)marketingul industrial; c) marketingul serviciilor;
b)marketingul bunurilor de consum; d) agromarketingul.
19. Prima utilizare a conceptului de marketing social este intalnita intr-un articol ai
carui autori sunt:
a)Pierre-Louis Dubois si Alain Jolibert; c) Philip Kotler si Gerald Zaltman;
b)Neil H.Borden si E.Jerome McCarthy; d) William J. Stanton si Philip Kotler.
20. Precizati in care dintre enumerarile de mai jos exista numai domenii ale
marketingului social:
a)marketing sportiv, marketingul serviciilor, marketing educational;
b)marketing cultural, marketing agricol, marketing religios;
c)marketing educational, marketingul securitatii rutiere, marketing ecologic;
d)marketing cultural, marketingul securitatii rutiere, marketing turistic. .
21. intreprinderile conduse pe principiile marketingului urmaresc satisfacerea
nevoilor:
a) produsului; b)organizatiei; c) angajatilor; d) cumparatorilor.
22. Orientarea spre vanzari pune accentul pe:

a) necesitatea productiei de masa;
b)generarea de vanzari repetate de la clientii satisfacuti;
c)imbunatatirea calitatii si performantelor produsului;
d)utilizarea unor mijloace de promovare a vanzarilor produselor intreprinderii.
23. Cererea poate fi considerata elastica in raport de pret atunci cand:
a)orice schimbare a nivelului pretului este urmata de o schimbare in cantitatea ceruta fara a afecta incasarile totale;
b)schimbarile de pret nu au efect asupra cererii totale pentru bunul sau serviciul respectiv;
c)cresterea pretului cu 10% duce la o scadere a volumului cererii cu 2%;
d)cresterea procentuala a nivelului pretului duce la o scadere cu un procent mai mare a nivelului cererii.
24. Vechiul concept de marketing este specific primei jumatati a secolului 20 si are ca
element central:
a)intreprinderea; c) consumatorul;
b)produsul; d) piata.
25. Ca functie a marketingului, conectarea dinamica a intreprinderii la mediul extern

reprezinta:
a)o functie premisa; c) o functie mijloc;
b)o functie obiectiv; d) o functie implicita.
26. Noul concept de marketing este specific celei de a doua jumatati a secolului 20 si
are ca element central:
a) piata; b) consumatorul; c) produsul; d) intreprinderea.
27. Ca functie a marketingului, investigarea pietei, a necesitatilor de consum

reprezinta:
a)o functie mijloc; c) o functie premisa;
28. Orientarea catre productie a intreprinderii, caracteristica primei jumatati a

secolului 20, ilustreaza:
a)noul concept de marketing; c) vechiul concept de marketing;
b)politica de produs a intreprinderii; d) strategia de produs a intreprinderii;
29. Ca functie a marketingului, maximizarea eficientei economice (a profitului)
reprezinta:
a)o functie premisa; c) o functie obiectiv;
b)o functie mijloc; d) o functie implicita.
30. Orientarea catre consumator si nevoile acestuia este caracteristica celei de a doua
jumatati a secolului 20 si este specifica:
a)vechiului concept de marketing; c) noului concept de marketing;
b)cercetarilor de marketing; d) politicii promotionale a intreprinderii.
31. Marketingul cultural este o forma a marketingului:

a)serviciilor; c) international;
b)in domeniul nelucrativ; d) Ia nivel macroeconomic.
32. in conformitate cu noul concept de marketing, unitatea economica isi concentreaza
eforturile pe:
,a) nevoile firmei; c) societate;
b) produs; d) consumator.
33. O trasatura caracteristica a firmei moderne pusa in evidenta de orientarea de

marketing a activitatii economice o reprezinta:
a)preocuparile pentru mentinerea traditiei economice;
b)viziunea unilaterala asupra sirului de activitati ce alcatuiesc ciclul economic;
c)o inalta capacitate de standardizare a activitatii in raport cu evolutia cerintelor de consum;
d)eficienta maxima.
34. Definitia data marketingului de catre Asociatia Americana de Marketing:
a)este lipsita de coeziune;
b)nu se limiteaza doar la activitati economice;
c)detaliaza scopul activitatilor economice implicate in dirijarea bunurilor de la producator;
d)este tributara vechiului concept de marketing.
35. in conformitate cu vechiul concept de marketing intreprinderea trebuie sa-si
concentreze eforturile pe:
a)consumatori; c) promovare;
b)vanzare; d) productie.
36. in functie de aria teritoriala de desfasurare a activitatii economice, marketingul se
delimiteaza in:
a)micromarketing si macromarketing;
b)marketingul bunurilor de consum si marketingul bunurilor de productie;
c)marketing intern si marketing international;
d)marketing in domeniul lucrativ si marketing in domeniul nelucrativ.
37. Marketingul ecologic reprezinta o adancire a specializarii marketingului:
a)international; c) serviciilor;
b)in domeniul lucrativ; d) social.
38. Noul concept de marketing este specific celei de-a doua jumatati a secolului 20 si
a)segmentarea pietei;
b)asigurarea satisfactiei consumatorilor;
c)dezvoltarea performantelor tehnice ale produsului;
d)sistemul informational de marketing al intreprinderii.
39. Definitia Asociatiei Americane de Marketing conform careia marketingul "implica
realizarea de activitati economice pentru dirijarea fluxurilor de bunuri si servicii de la
producator la consumator" face parte din randul definitiilor:
a) largi; b) moderne; c) inguste; d) complete.
40. Marketingul realizat de diferite fundatii si asociatii existente intr-o tara poate fi
incadrat in.categoria:
a)marketingului serviciilor; c) micromarketingului;
b)marketingului intern; d) marketingului nelucrativ.
41. Definitia data marketingului de catre Philip Kotler, conform careia acesta
reprezinta "activitatea umana orientata in directia satisfacerii nevoilor si dorintelor
consumatorului prin intermediul procesului schimbului" face parte din randul:
a)definitiilor inguste; c) definitiilor largi;
b)definitiilor clasice; d) definitiilor coerente.
42. Marketingul relational (de relatie) presupune:

a)desfasurarea unor relatii cu toate componentele mediului;
b)constituirea in timp a unei "resurse" de tip. special, numita retea de marketing;
c)planificarea legaturilor firmei cu mediul;
d)constituirea unei structuri organizatorice la nivelul corporatiei.
43. Potrivit opiniei actuale a majoritatii specialistilor, aparitia marketingului este
considerata ca a avut loc :
a)in secolul XIX, in Anglia; c) odata cu primele tranzactii comerciale;
b)cu multa vreme in urma; d) ca un produs al secolului XX.
44. Geneza si dezvoltarea marketingului trebuie asociate, in esenta, de:

a)aparitia unei abundente de bunuri si servicii pe piata;
b)dificultatile crescande in desfacerea bunurilor si serviciilor tot mai abundente;
c)necesitatile rezolvarii unor probleme specifice societatii de consum;
d)dinamismul social-economic ce caracterizeaza epoca noastra.
d)utilizarea unor mijloace de promovare larga, de desfacere a ceea ce a produs o intreprindere, de convingere a cumparatorilor.
46. Marketingul relational:
a)se refera la preocuparile contemporane ale intreprinzatorilor de a mentine bune relatii in cadrul comunitatii in care actioneaza;
b)vizeaza actiunile din sfera relatiilor publice;
c)implica asigurarea unor bune relatii cu furnizorii si intermediarii;
d)este un nou concept, care subliniaza importanta economica a pastrarii clientilor existenti, fata de castigarea unor noi cumparatori.
47. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este specifica marketingului in procesul
tranzitiei la economia de piata?
a)macromarketingul are un spatiu mai larg de actiune decat in economia de piata;
b)celor mai multe intreprinderi le este specific un marketing de lansare;
c)are loc o dezvoltare accentuat intensiva a marketingului;
d)mediul de marketing se caracterizeaza printr-o pronuntata instabilitate economica si sociala.
48. Potrivit opiniei lui Robert Bartels, integrarea marketingului in, viata
intreprinderilor, de-a lungul secolului XX, este specifica anilor:
a)'20; b)'30; c)'50; d) primului deceniu.
49. Valentele marketingului semnifica:

a)compatibilitatea marketingului cu diferite medii de afaceri;
b)difuzarea larga a marketingului in cele mai diferite domenii de activitate si spatii economico-geografice;
c)calitatile autentice probate de marketing, pe plan economic si social, in procesul activitatii concrete, la nivelul organizatiilor si economiei nationale;
d)fortele de legatura dintre functiile marketingului.
50. Marketingul comercial este asociat de:
a)necesitatea unor organizatii noneconomice de a desfasura adesea si unele activitati economice pentru a-si crea surse de venituri;
b)procurarea unor "daruri" de la donatori;
c)activitatile specifice de marketing din sfera distributiei;
d)logistica comerciala.
51. In multitudinea de agenti care pot interveni in actul cumpararii unui bun sau
serviciu oferit pe piata se inscriu si prescriptorii, ei vizand:
a)liderii de opinie; c) medicii, farmacistii si cadrele didactice;
b)membrii de familie; d) distribuitorii si fortele de vanzare.
52. Dintre variantele de mai jos, referitoare la definitia initiala data marketingului de
catre A.M.A., nu. este reala cea potrivit careia;
a)este tributara vechiului concept de marketing;
b)se refera la un complex de activitati economice;
c)are ca obiectiv final satisfacerea cerintelor de consum si maximizarea eficientei intreprinzatorului.
d)urmareste sa orienteze fluxul de bunuri si servicii de la producatori la consumatori sau utilizatori;
53. Unde a aparut, pentru prima oara, marketingul?
a)inS.U.A.; b) in tarile Europei Occidentale; c) in Anglia; d) in Japonia.
54. Marketingul a aparut initial pe planul:

a)practicii economice: c) variantelor de raspuns a si b;
b)dezvoltarii teoretice; d) cercetarii stiintifice.
55. Prima definitie asupra semnificatiei marketingului a fost formulata:

a)la inceputul secolului XX;
b)in 1937;
c)dupa al doilea razboi mondial;
d)in momentul inregistrarii abundentei produselor pe piata.
56.Marketingul, in amplul sau demers, are ca element central de referinta: a) oferta; b) piata; c) consumatorii;d) concurentii.
57.Liderii de opinie sunt:

a)persoane care, prin pozitia lor sociala, influenteaza cumpararea;
b)persoane care iau decizia de cumparare;
c)persoane care realizeaza actul cumpararii la punctul de vanzare;
d)persoane care platesc bunurile sau serviciile cumparate sau achizitionate.
58. Marketingul ca "stare de spirit" semnifica:
a)preocuparea a tot mai multe organizatii de a constitui astfel de structuri organizatorice;
b)preocuparea intreprinzatorilor de adaptare continua a ofertei in raport de cerintele reale;
c)preocuparea intreprinzatorilor de a fi la curent cu procesele de marketing;
d)o atitudine optimista a intreprinzatorilor in derularea afacerilor.
59. Definirea "tintei" intreprinzatorilor, in cadrul demersului de marketing; semnifica:

a)stabilirea zonei teritoriale in cadrul careia vor actiona;
b)alegerea cumparatorilor cei mai profitabili la care se vor putea raporta cu oferta proprie;
c)performantele economice preconizate;

d)concurentii in raport de care urmeaza sa -si orienteze si deruleze activitatea.
60. Potrivit scolii romanesti de marketing, principalele functii ale marketingului se

refera, in modul cel mai amplu, la:
a)cumpararea, vanzarea, prezentarea firmei si a produselor sale cumparatorilor potentiali; asigurarea cresterii nivelului de trai;
b)prospectarea pietei (analiza si prognoza); dezvoltarea si proiectarea productiei; influentarea cererii (prin design, publicitate etc); asigurarea serviciilor specifice (de
distributie si ulterioare vanzarii);
c)investigarea pietei, a nevoilor de consum; conectarea dinamica la mediul economico-social; satisfacerea in conditii superioare a nevoilor de consum; maximizarea
eficientei economice (a profitului);
d)orientarea spre satisfacerea celor mai importante categorii de consumatori; identificarea oportunitatilor atractive de piata si evaluarea posibilitatilor firmei de a le valorifica;
furnizarea strategiilor necesare atingerii obiectivelor in raport de resurse.
61. Functia- premisa a marketingului o constituie:

a)conectarea dinamica a intreprinderii la mediul economico- social;
c)investigarea pietei, a necesitatilor de consuni;
d)maximizarea eficientei economice (a profitului).
62. in legatura cu dezvoltarea extensiva a marketingului, nu este reala afirmatia
potrivit careia aceasta:
a) marcheaza o perioada de promovare a marketingului in largime;
b)semnifica incorporarea sa in cadrul unui numar tot mai mare de intreprinderi;
c)se refera la extinderea sa in tot mai multe domenii de activitate;
d)este o etapa de consolidare a marketingului in intreprinderile si ramurile care l-au incorporat.
63. Nu este reala afirmatia conform careia marketingul social:
a)constituie o noua specializare a marketingului;
b)reprezinta un nou stadiu al marketingului;
c)semnifica o orientare societala a demersurilor de marketing;
d)face necesara asumarea unor responsabilitati sociale si umane de catre firma.
64.Primul domeniu economic in care a aparut si s-a afirmat marketingul 1-a constituit: a) productia; b) distributia; c) transporturile; d) serviciile.
65.Marketingul bunurilor de capital constituie o specializare a marketingului ce are la baza:

a) valoarea ridicata a bunurilor ce fac obiectul tranzactiilor;
b)durata de intrebuintare a bunurilor;
c)profilul activitatii economice;
d)resursele de capital ale intreprinderilor.
66. Macromarketingul are in vedere:
a)o specializare a marketingului prin prisma ariei teritoriale;
b)patrunderea marketingului in toate sferele vietii economice si sociale;
c)utilizarea marketingului de catre societate, la nivelul intregii economii nationale;
d)aplicarea marketingului la problemele-cadru, de ansamblu, al intreprinderii.
67. Nu este reala afirmatia potrivit careia marketingul organizational:

a)descrie activitatile de marketing (de orice fel) ale unei organizatii care are relatii de schimb cu alte organizatii;
b)constituie un proces contemporan, in contextul dezvoltarii marketingului industrial;
c)se axeaza pe problematica organizarii activitatilor de marketing in cadrul intreprinderii contemporane.
d)semnifica un marketing intre intreprinzatori;
68. Fondatorii cadrului conceptual al marketingului social sunt:
a)E.J. McCarthy si W.D. Perreault; c) Ph. Kotler si G. Zaltman;
b)M. Baker si M. Thomas; d) W. S'tanton si Fr. Nicosia.
69. Notiunea de "organizatie" a carei utilizare se bucura de o tot mai larga adeziune in
randul specialistilor de marketing:
a)se foloseste in locul notiunii de intreprindere;
b)se refera la organizatiile non-profit;
c)vizeaza unitatile din diferite domenii sociale care realizeaza si un anumit profit;
d) are o semnificatie mai cuprinzatoare, vizand atat forme organizatorice care
urmaresc obtinerea de profit, cat si organizatii non-profit.
70. In cadrul adancirii specializarilor din sfera marketingului social se inscrie si:
a)marketingul turistic; c) marketingul educational;
b)marketingul cultural; d) marketingul agricol.
71. Nu se inscrie intr-una din specializarile specifice marketingului serviciilor:

a)marketingul securitatii rutiere; c) marketingul turistic;
b)marketingul cultural; d) marketingul bancar
72. Care dintre gruparile de mai jos cuprinde numai specializari specifice
a)marketingul transporturilor, marketingul politic, marketingul cultural;
b)marketingul sportiv, marketingul ecleziastic, marketingul agricol;
c)marketingul ecologic, marketingul educational, marketingul securitatii rutiere;
d)marketingul serviciilor, marketingul verde, marketingul politic.
73. Conectarea dinamica a intreprinderii la mediul economico-social constituie, in
cadrul functiilor marketingului contemporan, o functie:
a) premisa;' b) mijloc; c) obiectiv; d) organizationala.
74. Potrivit etapizarilor, formulate de Robert King, in evolutia marketingului, perioada
incepand din 1950 este considerata a semnifica:
a)orientarea spre productie; c) orientarea spre conceptul de marketing;
b)orientarea spre vanzare; d) orientarea spre marketingul societal.
75. Definirea marketingului intr-o optica manageriala a fost formulata pentru prima
data de:
a)Peter Drucker; c) Wiliam Stanton;
b)Philip Kotler; d) Jerome McCarthy.
76. Marketingul contemporan are ca principale trasaturi specifice:

a)pragmatismul, orientarea strategica, interdisciplinaritatea;
b)universalitatea, specializarea, orientarea strategica;
c)universalitatea, pragmatismul, specializarea;
d)orientarea strategica, specializarea, interdisciplinaritatea'.
77. Principalele criterii care stau la baza specializarii marketingului contemporan sunt:
a)specificul pietelor, aria teritoriala, gradul de eficienta;
b)profilul agentilor economici, nivelul de organizare economica, gradul de eficienta;
c)activitatile specifice, gradul de eficienta, specificul pietelor;
d)domeniul economic, aria teritoriala, nivelul de organizare economica.
78.Sub egida Asociatiei Romane de Marketing apare publicatia periodica: a) Comertul modern;' c) Management- Marketing; b)BIZ; d)
Economistul.
79.Marketingul global are drept criteriu al specializarii:
a)eficienta de ansamblu a activitatii; c) nivelul de organizare economica;
b)domeniul economic; d) aria teritoriala.
80. Journal of Marketing Research este o publicatie editata de:

a) ESOMAR; b)WAPOR; c) ADETEM; d) AMA.
81. Marketingul a fost introdus ca obiect de studiu, in invatamantul economic superior

din tara noastra, incepand cu anul:
a) 1939; b) 1968; c) 1971; d) 1990.

a) concentrarea eforturilor pe o distributie pe scara larga, a unei productii cat mai ridicate;
b)micsorarea diferentelor intre oferta organizatiei si cerintele consumatorilor;
c)luarea in considerare a clientului numai dupa ce s-a decis ce sa se produca;
d)desfacerea, printr-o promovare larga, a ceea ce produc organizatiile.
83. Nu este reala afirmatia potrivit careia marketingul catre detinatorii de fonduri
semnifica:
a) folosirea marketingului pentru atragerea de investitori in noi afaceri; b)o zona de activitate specifica marketingului organizatiilor non-profit;
c)o activitate de intermediere a organizatiilor non-profit pentru atingerea anumitor scopuri ale unor organe ale administratiei centrale si locale;
d)oferirea eficienta de valori catre anumite "tinte", prin intermediul organizatiilor non-profit, in scopul stimularii schimburilor dorite de unele organizatii
guvernamentale si neguvernamentale,
84. Care dintre urmatoarele aspecte nu poate constitui un argument major al

universalitatii marketingului?
a)internationalizarea, ca atare, a termenului respectiv;
b)patrundere lui, treptata, in toate sferele vietii economice;
c)patrunderea lui in economii aflate pe diferite trepte de dezvoltare;
d)afirmarea lui in orice tip de economie.
85. in ceea ce priveste evolutia raportului dintre macromarketing si micromarketing in
procesul tranzitiei la economia de piata, nu este reala afirmatia potrivit careia:
a)macroniarketingul are un spatiu mai larg de actiune;
b)prezenta si actiunile macromarketingului urmaresc, printre altele, crearea climatului necesar pentru afirmarea marketingului la nivel microeconomic;
c)are loc o crestere continua a micromarketingului;
d)aplicarea marketingului la nivel microeconomic este preponderenta.
86. Marketingul industrial nu are sub incidenta sa:
a)toate bunurile care au suferit o prelucrare industriala;
b)bunurile de utilizare productiva
c)bunurile care fac obiectul tranzactiilor intre intreprinzatori;
d)bunurile de consum intermediar.
87. Mediul de marketing reprezinta un concept:
a)sinonim celui de mediu extern;
b)care include deopotriva mediul extern, mediul intern si relatiile dintre acestea;
c)definit de relatiile in care opereaza o firma;
d)nu exista un astfel de concept.
88. Punctele nodale ale interactiunii mediului extern cu mediul intern sunt constituite
din urmatorii factori:
a)beneficiarii afacerii; c) procesele;
b)resursele si organizatie?; d) toti factorii de mai sus.
89. Componentele mediului extern se afla:

a)in echilibru permanent; c) in evolutie liniara;
b)in permanenta miscare; d) in miscare oscilatorie.
90. Mediul stabil este caracterizat de:

a)modificari frecvente ale majoritatii componentelor sale, in limite rezonabile;
b)schimbari bruste a raporturilor dintre componente;
c)evolutia fenomenelor este lenta si usor previzibila;
d)modificari bruste si frecvente ale componentelor.
91. Mediul instabil este caracterizat de:
a)frecvente modificari in majoritatea componentelor sale;
c)evolutia lenta si usor previzibila a fenomenelor;
d)schimbari bruste si modificari frecvente ale componentelor.
92. in cadrul mediului turbulent, schimbarile din evolutia fenomenelor sunt:

a)usor previzibile; c) lente si greu previzibile;
b)bruste si imprevizibile; d) bruste, dar usor previzibile.
93. Micromediul influenteaza activitatea intreprinderii;

a)direct, slab si permanent; c) direct, puternic si permanent;
b)indirect, slab si pe termen lung; d) indirect, puternic si pe termen lung.
94. Mediul demografic reprezinta unul din factorii:
a)formativi ai cererii de marfuri; c) cu evolutia usor previzibila;
b)cei mai importanti ai micromediului; d) in permanenta modificare.
95. Mediul economic include, intre altele:
a)populatia aflata in zona de activitate a intreprinderii;
b)ansamblul elementelor care privesc sistemul de valori din societate;
c)componente care explica, in esenta, cum se obtin produsele;
d)forte si grupuri de interese care actioneaza in viata economica a societatii.
96. Inventiile si inovatiile sunt elemente specifice prin care se poate exprima evolutia:
a)mediului economic; c) mediului natural;
b)mediului tehnologic; d) micromediului.
97. Exigentele unei piete sunt exprimate de:

a)mediului politic; c) mediului tehnologic;
b)mediul natural; d) mediul cultural.
98. Clasele sociale si rolul lor in societate sunt reflectate de:
a)mediul cultural; c) mediul politic;
b)mediul demografic; d) mediul social.
99. Reglementarile legale privind concurenta sunt incluse in:

a)mediul politic; c) mediul economic;
b)mediul institutional; d) micromediu.
100. Cresterea rolului guvernelor in asigurarea protectiei mediului inconjurator

reprezinta o tendinta a:
b)mediului politic; d) mediului institutional.
101. „Sinergia" firmei pune in evidenta:

a) continutul dinamic al mediului intern; c) continutul static al mediului;
b)evolutia de ansamblu a mediului de marketing; d) nu exista asa ceva.
102. Elementele care exprima fizic resursele de care dispune intreprinderea definesc:
a)mediul tehnologic al intreprinderii; c) mediul natural al intreprinderii;
b)mediul intern; d) micromediul intreprinderii.
103. Resursele umane ale unei firme fac parte din:

a)mediului demografic al firmei; c) mediul intern;
b)mediul cultural; d) macromediul.
104. Forta de munca calificata face parte din:

a)potentialul comercial al firmei; c) capacitatea organizationala a firmei;
b)capacitatea productiva a intreprinderii; d) capacitatea manageriala.
105. Analiza potentialului intern al firmei se concretizeaza in evaluarea:

a)punctelor tari si punctelor slabe; c) lipsurilor si greutatilor;
b)eficientei tehnice si productive; d) greutatilor.
106. Relatiile de toleranta sunt;

a)expresia „temporara" a relatiilor de concurenta; c) relatii dintre firme si clientii lor;
b)relatii dintre firma si organismele publice; d) nu exista asa ceva.
107. Relatiile de parteneriat si cooperare fac obiectul:

a)marketingului tranzactional; c) marketingului de retea;
b)marketingului de relatie; d) deopotriva marketingului de retea si de relatie.
108. Relatiile preferentiale fac obiectul:
a)marketingului tranzactional; c) marketingului de relatie;
b)marketingului de retea; d) marketingului de fidelitate.
109.Piata de consum este exprimata de:

a)cererea consumatorilor individuali;
b)piata bunurilor de consum;
c)piata bunurilor de consuni si cererea consumatorilor individuali;
d)clienti persoane juridice.
110.Piata afacerilor este alcatuita din:
a)piata bunurilor de utilizare productiva;
b)totalitatea firmelor care cumpara bunuri si servicii in scopul prelucrarii;
c)totalitatea relatiilor de vanzare-cumparare dintr-o tara;
d)clienti persoane fizice.
111.Gravitatia comerciala are implicatii asupra:
a)ariei comerciale a intreprinderii; c) structurii pietei intreprinderii;
b)capacitatii pietei intreprinderii; d) structurii si capacitatii.
112.Concentrarea activitatii pietei este o problema de:
a)structura a pietei; c) arie a pietei;
b)capacitate a pietei; d) arie, structura si capacitate.
113.Volumul vanzarilor exprima cel mai exact:

a)piata potentiala; c) piata efectiva;
b)piata teoretica; d) toate la un loc.
114.Piata potentiala este exprimata mai exact prin:

a)volumul ofertei; c) volumul vanzarilor;
b)volumul cererii; d) toate la un loc.
115.Volumul ofertei este un indicator utilizat de regula in evaluarea capacitatii pietei

atunci cand:
a)oferta este mai mare ca cererea; c) oferta este mai mica decat cererea;
b)oferta este egala cu cererea; d) nu conteaza raportul dintre cerere si oferta.
116.Nasterea unei noi piete are loc atunci cand:

a)exista o nevoie noua; c) avem de-a face cu o nevoie noua si un produs nou;
b)apare un produs nou; d) exista cerere suficienta pentru produs.
117.Piata alcatuita din piete mai multor produse aflate in raporturi de concurenta se
afla in etapa din ciclul de viata:
a) aparitie; b) crestere; c) maturitate; d) declin.
118.Abandonarea de catre tot mai multe firme a pietei anumitor produse se reflecta in
una din urmatoarele etape ale ciclului de viata:
a) crestere; b) maturitate; c) declin; d) aparitie.
119. in conditiile dublarii numarului de cumparatori ai unui produs si a cantitatii medii
achizitionate de fiecare cumparator, cresterea extensiva in totalul cresterii pietei este
de:
a) 1/3; b) 2/3; c) I /2; d)l/6.
120. Utilizarea unor mijloace de diferentiere si individualizare a actiunilor unei

intreprinderi in raport cu nevoile exprimate de cumparatori caracterizeaza un
comportament:
a) concurential; b) anticoncurential; c) neloial; d) agresiv.
121. Comportamentul anticoncurential are ca efect restrangerea, impiedicarea sau

denaturarea concurentei in forma:
a)brutala, cu incalcarea legilor concurentei; c) in mod corect, prin mijloace specifice;
b)prin orice forma permisa de lege; d) indiferent.
122. Concentrarea economica se inscrie in cadrul actelor si faptelor:

a)concurentiale; c) deopotriva concurentiale si anticoncurentiale;
b)anticoncurentiale; d) nici concurentiale, nici anticoncurentiale.
123. Concentrarile economice sunt permise atunci cand:

a)conduc la restrangerea semnificativa a concurentei;
b)au efecte favorabile asupra eficientei economice si sociale;
c)nu sunt restrictii de nici un fel;
d)nu sunt permise niciodata.
124. Limitarea sau controlul productiei si distributiei constituie o:
a)practica concurentiala normala; c) problema interna a firmei;
b)practica anticoncurentiala; d) practica permisa de lege.
125. intelegerile de a nu vinde produsele catre anumiti clienti, fara justificare
rezonabila reprezinta o:
a)practica concurentiala normala; c) practica anticoncurentiala;
b)decizie interna a firmei; d) strategie ofensiva.
126. intelegerile privind impartirea pietelor de desfacere intre concurenti este o

practica:
a)admisa de organismele de supraveghere; c) nu prezinta interes;
b)sanctionata de organismele de supraveghere; d) strategie de cooperare.
127. Anuntul public, facut de conducatorul unei asociatii a producatorilor de carne,

prin care se face cunoscuta cresterea pretului, la o data fixa si de catre toti membrii
asociatiei este:
a)permisa de organele de supraveghere a concurentei;
b)sanctionata de organele de supraveghere;
c)nu intra in obiectul de activitate al acestora;

d)nu e problema de concurenta.
128. intelegerile tacite prin care agentii economici determina denaturarea concurentei
sunt considerate:
a)corecte;
b)incorecte si sanctionate de organele de supraveghere a concurentei;
c)neloiale;
d)incorecte si neloiale.
129. Participarea concertata, cu oferte trucate, la licitatii constituie:
a)un act normal de concurenta; c) o practica anticoncurentiala;
b)o forma de concurenta neloiala; d) o forma de concurenta imperfecta.
130. Concurenta dintre doua intreprinderi care ofera produse identice, destinate
satisfacerii acelorasi nevoi se numeste concurenta:
a) la nivel de intreprindere; b) de marca; c) formala; d) generica.
131. Concurenta dintre doua intreprinderi care ofera produse similare, care satisfac in
masura diferita aceiasi nevoie se numeste concurenta:
a) de marca; b) formala; c) generica; d) Ia nivel de industrie.
132. Doua intreprinderi care ofera produse diferite care satisfac aceiasi nevoie se afla
in concurenta:
a) de marca; b) formala; c) generica; d) la nivel de industrie.
133. Concurenta dintre doua firme, care ofera produse diferite destinate unor nevoi
diferite, fiecare disputandu-si intaietatea in satisfacerea acestora poarta numele de:
a)concurenta de marca; c) concurenta formala;
b)concurenta la nivel de industrie; d) concurenta generica.
134. Concurenta pasiva reactioneaza la actiunile altor firme:
a)cu intarziere si fara hotarare; c) violent si la orice actiune;
b)numai in anumite situatii concurentiale; d) cu intarziere, dar violent.
135. Concurentii selectivi reactioneaza Ia actiunile altor firme;

a)violent si Ia orice actiune; c) numai in anumite situatii concurentiale;
b)cu intarziere, dar cu hotarare; d) cu hotarare, dar la orice actiune.
136. Concurentii tigru reactioneaza la orice actiune initiata de alte firme:

a)cu intarziere si fara hotarare; c) violent;
b)violent dar selectiv; d) cu intarziere, dar selectiv.
137. Din punctul de vedere al comportamentului, concurentii se pot clasifica astfel:

a)buni si rai; c) buni si rai, slabi si puternici;
b)slabi si puternici; d) nici buni, nici rai, nici slabi, nici puternici.
138. Conjunctura pietei reprezinta:

a)o forma (expresie) temporara (momentana) de existenta a pietei;
b)una din dimensiunile pietei;
c)o alternativa a pietei;
d)o stare a economiei.
139. Pentru un agent de piata, conjunctura poate fi:
a)atat favorabila cat si nefavorabila; c) ori favorabila, ori nefavorabila;
b)nici favorabila, nici nefavorabila; d) numai favorabila.
140. Fata de conjunctura economica, conjunctura pietei se afla in relatii de:
a) dependenta; b) concurenta; c) indiferenta; d) concurenta si indiferenta.
141. Crizele economice fac parte din grupa factorilor care determina conjunctura
pietei:
a) de durata; b) ciclici; c) sezonieri; d) intamplatori.
142. Progresul tehnic, si resursele naturale, ca factori care determina conjunctura

pietei, se incadreaza in categoria:
a) de durata; b) cu actiune ciclica; c) sezonieri; d) intamplatori.
143. Grevele, seceta si inundatiile sunt factori conjuncturali cu actiune:

a) de durata; b) cu actiune ciclica; c) sezonieri; d) accidentali (intamplatori).
144. Fluctuatiile mari ale cursului de schimb semnifica:

a)stari conjuncturale proaste pe piata marfurilor;
b)stari de incertitudine, de neliniste in cadrul pietei marfurilor;
c)stari normale ale pietelor monetar-financiare;
d)stari conjuncturale bune.
145. Productia industriala, prin indicatori specifici, pune in evidenta procese din
economie de:
a) inviorare; b) stagnare; c) incetinire; d) toate la un loc.
146. Evolutia mai rapida a unor sectoare ale economiei decat dinamica de ansamblu a
ei este exprimata de indicatori:
a) avansati; b) intarziati; c) concomitenti; d) statistici.
147. Fenomenele precedate de anumite manifestari din cadrul economiei pot fi

caracterizate cu ajutorul unor indicatori:
a) avansati; b) concomitenti; c) intarziati; d) statistici.
148. Oportunitatea de piata reprezinta:

a)un segment de piata caracterizat printr-o nevoie posibil de satisfacut in mod profitabil;
b)o situatie conjuncturala favorabila;
c)o sansa unica pentru firma;
d)situatia in care oferta este mica si cererea este mare.
149. Amenintarile pentru firma sunt datorate:
a)concurentei;
b)actiunilor guvernului;
c)unor piedici aparute ca urmare a evolutiei nefavorabile a mediului;
d)actiunilor greviste ale propriilor salariati.
150. Care din urmatoarele elemente nu reprezinta o componenta a micromediului
intreprinderii?
a)furnizorii foitei de munca; c) legislatia;
b)furnizorii de marfuri; d) organismele publice.
151. Componenta macromediului intreprinderii formata din totalitatea elementelor

care privesc sistemul de valori, obiceiurile, traditiile, credintele si normele care
guverneaza statutul oamenilor in societate reprezinta:
a)mediul politic; c) mediul demografic;
b)mediul institutional; d) mediul cultural.
152. Relatiile de piata ale intreprinderii cu mediul sau extern vizeaza:

a)piata marfurilor; c) piata fortei de munca;
b)piata capitalurilor; d) toate cele trei piete de mai sus.
153. Dimensiunile posibile ale pietei, limitele cele mai largi in cadrul carora urmeaza
sa aiba loc confruntarea cererii cu oferta reprezinta:
a)piata efectiva; c) piata potentiala;
b)piata futures; d) piata viitoare.
154. Care dintre urmatoarele tipuri de piata, nu face parte din cele trei tipuri de baza in
functie de profilul pietei intreprinderii ?
a)piata intreprinderii transnationale; c) piata intreprinderii prestatoare de servicii;
b)piata intreprinderii producatoare; d) piata intreprinderii distribuitoare.
155. Cel mai important criteriu, care opereaza diferentieri in structura pietei, il
constituie obiectul tranzactiilor. Dupa acest criteriu, piata se subdivide in:
a) piata efectiva si piata potentiala;
b)piata bunurilor materiale si piata serviciilor;
c)piata mijloacelor de productie si piata bunurilor de consuni;
d)piata internasi piata internationala.
156. Pentru exprimarea capacitatii pietei, cel mai frecvent se recurge la:
a)volumul ofertei; c) volumul tranzactiilor de piata;
b)volumul cererii; d) cota de piata.
157. Dupa criteriul legaturilor temporale dintre fenomenele din cadrul pietei si
indicatorii care le ilustreaza, indicatorii conjuncturii pietei pot fi grupati in trei
categorii. Care din urmatoarele categorii de indicatori nu face parte din aceasta
grupare?
a)indicatori avansati; c) indicatori concomitenti;
b)indicatori incrucisati; d) indicatori intarziati.
158. Dintre urmatorii indicatori ai conjuncturii pietei, cel care evidentiaza tendinta de
ansamblu a conjuncturii, reprezentand o sinteza a tuturor factorilor de influenta
economica, este:
a)productia industriala; c) consumul;
b)investitiile fixe de capital; d) produsul national brut.
159. Cota relativa de piata a unei firme aflate in pozitia de lider:

a)demonstreaza existenta unei rate pozitive de crestere a pietei;
b)se incadreaza in intervalul (0 - I);
c)tinde sa se apropie de 1;
d)este intotdeauna supraunitara.
160. Un produs avand o cota relativa de piata de 0,78, comercializat pe o piata a carei
rata de crestere este de 4,85 %, se incadreaza, din punctul de vedere al aplicarii
metodei B.C.G., in categoria;
a)dileme; c) vaci de muls;
b)vedete; d) pietre de moara.
161. Piata potentiala este alcatuita din:
a)piata actuala plus nonconsumatorii absoluti;
b)piata actuala minus nonconsumatorii absoluti;
c)piata actuala plus nonconsumatorii potentiali;
d)piata actuala minus nonconsumatorii potentiali.
162. Concurenta dintre "Paralela 45" si "Vacanta S.A." in privinta ofertei de turism de
sejur in Turcia se incadreaza in nivelul de concurenta:
a)afectare bugetara; c) intra-produs;
b)inter-produs; d) inter-marca.
163. "Revitalizarea" cererii este necesara in cazul unei cereri:

a) negativa; b) latenta; c) in scadere; d) absenta.
164. Elasticitatea incrucisata a cererii de margarina in functie de pretul untului este de

+0,25. Semnificatia acestei valori este urmatoarea:
a)cresterea cu 1% a pretului untului determina o crestere cu 0,25% a cererii de margarina;
b)cresterea cu 1% a pretului unui kilogram de unt determina cresterea vanzarilor de margarina cu 0,250 kilograme/locuitor;
c)cand costurile de productie ale untului cresc cu 1%, cererea de margarina creste cu 0,25%;
d)raportul procentual dintre pretul untului si cererea de margarina este de 0,25%.
165. Din perspectiva marketingului, cea mai importanta componenta a micromediului
intreprinderii o reprezinta:
a)clientii; c) actionarii;
b)salariatii; d) furnizorii de marfuri.
166. Ansamblul elementelor care se refera la populatia situata in aria de activitate a

intreprinderii constituie:
a)mediul economic; c) mediul institutional;
b)mediul cultural; d) mediul demografic.
167. Care dintre urmatoarele forme ale relatiilor de piata nu reprezinta relatii de
vanzare-cumparare:
a)livrarile de marfuri; c) donatiile de bunuri;
b)prestatiile de servicii; d) contractarile de materii prime.
168. Relatia dintre doua intreprinderi producatoare de pantofi barbatesti reprezinta;

a)concurenta directa; c) concurenta laterala;
b)concurenta indirecta; d) concurenta neloiala.
169. Cele trei conditii ce se cer intrunite de o piata cu concurenta perfecta sunt:..
a)atomicitatea, fluiditatea, transparenta perfecta;
b)rigiditatea, atomicitatea, opacitatea;
c)fluiditatea, dinamica sustinuta, rigurozitatea;
d)atomicitatea, opacitatea, dinamica sustinuta.
170. Concurenta este total absenta in situatia de:
a)concurenta imperfecta; c) monopson;
b)concurenta pura; d) monopol bilateral.
171. Identificati gruparea care contine numai practici de concurenta neloiala:

a) concurenta parazitara, concurenta imperfecta, concurenta ilicita;
b)denigrarea concurentilor, concurenta parazitara, concurenta ilicita;
c)concurenta parazitara, concurenta imperfecta, denigrarea concurentilor;
d)concurenta ilicita, concurenta monopolista, concurenta pura.
172. Capacitatea pietei nu poate fi exprimata prin intermediul unuia dintre indicatorii
de mai jos:
a)volumul ofertei; c) volumul cererii;
b)aria teritoriala a pietei; d) cota de piata.
173. Calea extensiva de dezvoltare a pietei intreprinderii presupune:

a)atragerea de noi cumparatori pentru produsele intreprinderii numai din randul nonconsuraatorilor relativi;
b)atragerea de noi cumparatori pentru produsele intreprinderii, fie din randul nonconsumatorilor relativi, fie din randul clientilor unor intreprinderi concurente;
c)cresterea cumparaturilor medii efectuate de o unitate de consum (individ, familie, intreprindere);
d)atragerea de noi cumparatori pentru produsele intreprinderii, fie din randul nonconsumatorilor relativi, fie din randul clientilor unor intreprinderi concurente, precum si
cresterea cumparaturilor medii efectuate de o unitate de consum.
174. Produsul "X", realizat de intreprinderea "Z", era consumat in perioada Ti de 5
milioane de persoane, inregistrandu-se un consum mediu pe persoana de. 12 kg si se
estimeaza ca va fi consumat in perioada T2 de 6 milioane de persoane, inregistrandu-se
un consum mediu pe persoana de 15 kg. Sa se determine ponderea celor trei cai de
dezvoltare (extensiva, intensiva si mixta), in aceasta ordine, ale pietei produsului "X",
realizat de intreprinderea "Z":
a)40%, 5 0%, 10%; c) 3 0%, 60%, 10%;
b)30%, 30%, 40%; d) 25%, 60%, 15%.
175. Dezvoltarea intensiva a pietei incaltamintei sport in Romania nu poate fi realizata
prin:
a)sporirea numarului cumparatorilor;
b)cresterea gradului individual de inzestrare;
c)cresterea marimii medii a unei cumparaturi;
d)accelerarea frecventei de cumparare.
176. Unul dintre tipurile urmatoare de factori nu apartine gruparii factorilor
conjuncturii pietei in functie de intensitatea si actiunea lor in timp:
a)factori intamplatori; c) factori sezonieri;
b)factori naturali; d) factori cu actiune ciclica.
177. in randul indicatorilor activitatii monetar-financiare folositi in analiza

conjuncturii pietei nu se include:
a)nivelul dobanzii; c) evolutia cursului de schimb;
b)situatia rezervelor valutare; d) pretul combustibilului.
178. Dupa criteriul legaturii temporale intre fenomenele din cadrul pietei si indicatorii
care le ilustreaza, acestia din urma pot fi grupati in:
a)indicatori de volum, indicatori de structura, indicatori conjuncturali;
b)indicatori avansati, indicatori concomitenti, indicatori intarziati;
c)indicatori dinamici, indicatori intarziati, indicatori de structura;
d)indicatori temporali, indicatori avansati, indicatori intarziati.
179. in randul indicatorilor avansati de studiere a conjuncturii economice (indicatori
ce desemneaza legaturile temporale intre fenomenele economice din cadrul pietei si
modul acestora de exprimare) se cuprind:
a)produsul national brut, indicele productiei industriale, rata somajului;
b)gradul de utilizare a capacitatilor productive, rata inflatiei, nivelul dobanzii;
c)cursul de schimb, indicele productiei industriale, vanzarile marilor magazine;
d)ritmul constructiilor, angajarile in industria prelucratoare, comenzile si contractele pentru obiective ce necesita investitii fixe de capital.
180. in analiza mediului intern al unei intreprinderi, capacitatea comerciala a acesteia
poate fi comensurata prin utilizarea a zece factori. Printre acestia nu se numara:
a)reputatia intreprinderii; c) economiile de scara;
b)calitatea produselor; d) eficienta inovatiei.
181. Care din urmatoarele afirmatii nu reprezinta o caracteristica sau o tendinta a

mediului cultural?
a)valorile culturale fundamentale rezista in timp;
b)exista o periodicitate a modificarilor sistemului de valori al unei societati;
c)fiecare cultura este compusa din culturi secundare;
d)valorile culturale secundare se transforma in timp.
182. Cercetarea mediului extern de marketing semnifica:
a)un proces de cunoastere a factorilor externi de influenta a activitatii intreprinderii si a evolutiei lor;
b)o importanta tehnica promotionala;
c)un sistem de citire a codurilor produselor;
d)o componenta a strategiei de marketing.
183. Pentru o intreprindere care sesizeaza o modificare de mediu ce va conduce la
sporirea puterii concurentilor este recomandabil:
a)sa iasa de pe piata;
b)sa pregateasca un plan pentru contracararea sau minimizarea amenintarii;
c)sa lanseze un nou produs;
d)sa reduca pretul.
184. in cazul in care rata inflatiei creste, o intreprindere:
a)va fi afectata de cresterea cererii interne;
b)va deveni mult mai puternica pe pietele externe;
c)va trebui sa reduca preturile;
d)va fi afectata de cresterea dobanzilor.
185. Dezvoltarea Iiiternetu.lui constituie o amenintare in afaceri pentru:
a)organizatiile care doresc sa comunice direct cu clientii lor;
b)tranzactiile care au drept baza de decontare cartile de credit;
c)presa economica si serviciile postale;
d)actualii furnizori de informatii (in diferite moduri).
c)cresterea pretului cu 10 % duce la o scadere a volumului cererii cu 2 %;
187. Mediul institutional:
a)cuprinde ansamblu] agentilor economici care actioneaza in cadrul pietei;
b)se refera la institutiile administrative cu atributii in domeniul pietei;
c)este constituit din ansamblul reglementarilor de natura juridica, prin care este vizata, direct sau indirect, activitatea de piata a intreprinderii;
d)reflecta structurile societatii, clasele sociale.
188. in functie de modul in care evolueaza in timp cererea de marfuri poate fi:
a)constanta, descrescanda, crescanda; c) ferma, constanta, spontana;
b)satisfacuta, nesatisfacuta; d) curenta, periodica, rara (ocazionala).
189. Dintre elementele de mai jos care influenteaza dinamica pietei, nu se inscriu in
categoria celor de ordin social-cultural cele referitoare la:
a)principalele reglementari ale puterii publice privind activitatea comerciala;
b)valorile morale si sociale;
c)modul si stilul de viata;
d)repartizarea populatiei pe nivele de instruire.
190. Consumul se structureaza in consum intermediar si consum final avandu-se in
vedere:
a)locul acestuia in asigurarea evolutiei societatii;
b)tipul produselor implicate in procesul sau de realizare;
c)durata de viata a produselor;
d)volumul si structura cheltuielilor efectuate de populatie in vederea satisfacerii diferitelor trebuinte.
191. Structurarea cererii de marfuri in cerere ferma si cerere spontana are drept
criteriu:
a)modul de manifestare in timp a cererii de marfuri;
b)modul in care cererea se formuleaza si se manifesta asupra produselor;
c)gradul in care marfurile participa la satisfacerea trebuintelor;
d)gradul de elasticitate a cererii.
192. Potrivit legilor formulate de statisticianul german Emst Engel, in ceea ce priveste
elasticitatea consumului in raport de evolutia veniturilor populatiei, au un coeficient de
elasticitate subunitar cheltuielile:
a)cu hrana si echipamentul casnic;
b)destinate dotarii cu bunuri de uz indelungat;
c)realizarii unor servicii de intretinere a sanatatii;
d)pentru turism.
193. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la oferta de marfuri nu este
adevarata?
a)constituie un element de baza al cresterii economice;
b)reprezinta o categorie corelativa a pietei;
c)reflecta forma sociala pe care o imbraca produsele destinate schimbului prin intermediul relatiilor de piata;
d)asigura in mod direct recuperarea si absorbtia fortei de munca.
194. in care dintre gruparile de mai jos, vizand componente ale mediului extern al
intreprinderii, se inscriu cel mai deplin mediile de informare in masa?
a)macromediu - mediul natural; c) macromediu - mediu institutional;
b)micromediu - prestatorii de servicii; d) micromediu - organismele publice.
195. Daca veniturile totale ale unei intreprinderi cresc, atunci cand pretul produselor
sale este redus de la 15.000 lei la 10.000 lei, cererea pentru aceste produse este:
a)elastica; c) unitar elastica;
b)inelastica; d) nu poate fi determinata fara a examina curba cererii,
196. Curba cererii:

a)descrie, in general, o alura crescatoare, de la stanga la dreapta;
b)este formata prin transpunerea punctelor din cadrul unui grafic de aprovizionare;
c)arata ce cantitati vor fi cerute de cumparatorii potentiali la diferite niveluri de preturi posibile;
d)reflecta cum cresc veniturile totale pe masura ce scad preturile.
197. Care dintre urmatoarele produse va avea cea mai inelastica cerere pentru
majoritatea cumparatorilor potentiali:
a)un calculator personal; c) un kilogram de paine;
b)o calatorie de vacanta in Spania; d) un hamburger Big Mac.
198. Care dintre urmatoarele afirmatii despre interactiunea cererii si ofertei este reala?
a)cererea este unica determinanta a pretului;
b)se spune ca-o piata se afla in echilibru atunci cand elasticitatea cererii este egala cu elasticitatea ofertei;
c)interactiunea ofertei si a cererii determina marimea pietei si pretul pietei;
d)pentru ca o piata sa fie in echilibru, pretul si cantitatea pe care cumparatorii doresc sa o accepte trebuie sa fie mai mari decat pretul si cantitatea pe care ofertantii doresc sa
o prezinte.
199. Care dintre afirmatiile de mai jos este specifica mediului instabil:
a)in perioada actuala, intreprinderile se confrunta pe piata romaneascTcu un mediu instabil;
b)perioadele cand evolutia fenomenelor este lenta si usor previzibila;
c)prezinta frecvente schimbari in majoritatea componentelor sale, impunand cresterea capacitatii de adaptare a intreprinderii;
d)este un mediu relativ ostil intreprinderii careia ii pune probleme de supravietuire.
200. In cadrul mediului extern al intreprinderii, agentiile de publicitate fac parte din:
a)macromediul intreprinderii; c) organismele publice;
b)categoria prestatorilor de servicii; d) mediul institutional.
b)macromediul intreprinderii; c) organismele publice;
c)categoria prestatorilor de servicii; d) mediul institutional.
201. Cresterea riscului de tara reflecta, in mod special, inrautatirea mediului:
a)economic si demografic; c) politic si economic;
b)demografic si tehnologic; d) tehnologic si natural.
202. Mediul extern va influenta actiunile de marketing ale intreprinderii prin
urmatoarele tipuri de comportamente:
a)comportamentul cumparatorilor si comportamentul distribuitorilor;
b)comportamentul comerciantilor; comportamentul si pozitia concurentei;
c)comportamentul cumparatorilor si comportamentul guvema-mental; '
d)toate variantele de la punctul a, b, c.
203. Prestatorii de servicii - componenta majora a micromediului extern al

intreprinderii - nu se refera la:
a)transportatori, depanatori, prestatori de service;
b)unitati bancare, unitati de asigurare, prestatori de service;
c)furnizori de foita de munca, unitati de invatamant, oficii de distribuire a fortei de munca, persoane fizice;
d)unitati bancare si de asigurari, transportatori.
204. Cota relativa de piata a intreprinderii:

a)se calculeaza prin raportarea propriei sale cote de piata la cea a celui mai important concurent;
b)exprima ponderea ce ii revine acesteia in piata produsului sau a grupei de produse din care face parte;
c)este un indicator de exprimare a structurii pietei;
d)se calculeaza prin raportarea volumului de vanzari al intreprinderii la vanzarile totale ale produsului pe piata respectiva.
205. Dintre urmatoarele afirmatii referitoare la capacitatea potentiala a pietei nu este
reala cea potrivit careia:
a)exprima volumul maxim al vanzarilor pe care le-ar putea realiza o intreprindere intr-un timp determinat;
b)acopera sfera pietei reale (efective), precum si nonconsumatorii relativi;
c)principalii indicatori de evaluare a acesteia sunt potentialul de absorbtie al pietei, potentialul de export, efectivul si structura nonconsumatorilor relativi;
d)depinde de numarul cumparatorilor / utilizatorilor actuali ai produselor/serviciilor oferite, de marimea medie a unei cumparari si de frecventa de cumparare.
206. Dintre afirmatiile de mai jos referitoare la modelul lui D. L. Huff, nu este reala
cea potrivit careia:
a)nu are in vedere suprafata comerciala a centrului de atractie si timpul necesar deplasarii pana la acesta;
b)constituie o metoda probabilistica de cercetare a fenomenului gravitatiei comerciale;
c)se axeaza mai mult pe consumator decat pe centrele comerciale;
d)nu ia in calcul numarul de locuitori ai orasului centru de atractie si distanta pana la acesta.
207. Printre componentele micromediului intreprinderii se numara:
a)echipamentele industriale; c) furnizorii de forta de munca;
b)structura pe grupe de varsta a clientilor; d) resursele naturale utilizate.
•208. Exploatarea comerciala a sarbatorii Craciunului este expresia influentei componentei macromediului:
a)mediul demografic; c) mediul cultural;
b)mediul natural; d) mediul institutional.
209. Teatrele si cinematografele existente intr-o localitate urbana se gasesc in relatii de:
a)concurenta neloiala; c) concurenta directa;
b)concurenta implicita; d) concurenta indirecta.
210. Cumparatorii unui produs la un moment dat formeaza:
a)piata potentiala a produsului; c) piata efectiva a produsului;
b)conjunctura pietei produsului; d) cota de piata a intreprinderii.
211. Exprimarea capacitatii efective a pietei unui produs poate fi facuta prin
intermediul:
a)volumului ofertei produsului respectiv;
b)volumului tranzactiilor la nivelul pietei;
c)volumului cererii pentru produs;
d)vanzarilor principalilor competitori de pe piata.
212. Piata produselor lactate a crescut in 2000 cu 10% in timp ce vanzarile unei
intreprinderi producatoare au crescut, in acelasi an, cu 12%. Cota de piata a acestei
intreprinderi, la finalul anului 2000:
a)a scazut; . c) a crescut;
b)s-a mentinut; d) nu s-a modificat in mod semnificativ.
213. Care este numarul segmentelor de piata rezultat in urma segmentarii pe baza
criteriilor "sex", "nivel de instruire" (studii primare, medii si superioare) si "varsta"
(pana la 20, 21-35, 36-55, peste 55 ani)?
a) 26; b) 24; c) 22; d) 23.
214. Fenomenul de migratie a cererii la nivelul unei piete poarta denumirea de:
a)dinamica a pietei; c) cerere selectiva;
b)gravitatie comerciala; d) concentrare a cererii.
215. in 2000, piata bauturilor racoritoare a crescut cu 2 %. in acelasi an au crescut atat

numarul consumatorilor cat si consumul mediu de bauturi racoritoare pe cap de
locuitor. in aceste conditii, dezvoltarea pietei bauturilor racoritoare s-a realizat pe cale:
a)extensiva;
b)atat extensiva cat si intensiva;
c)intensiva;
d)nu este vorba despre o dezvoltare reala a pietei.
216. Cota de piata a intreprinderii X era, in 2000, de 18 % iar a principalului concurent
existent pe piata de 30 %. Care a fost cota relativa de piata a intreprinderii X in acel
an?
a) 0,53; b) 0,62; c) 0,60; d) 0,75.
217. Sa se determine cota relativa de piata a liderului, stiind faptul ca valoarea acestui
indicator la nivelul concurentului ce ocupa pozitia secunda pe piata este 0,8.
a) 1,00; b) 1,25; c) 1,08; d) datele sunt insuficiente.
218. Participarea intreprinderii la programele ecologice dezvoltate la nivelul pietei pe
care isi desfasoara activitatea este expresia componentei macromediului:
a)mediul social; c) mediul natural;
b)mediul cultural; d) mediul institutional.
219. Denigrarea concurentilor intreprinderii reprezinta;

a)o forma de concurenta monopolista; c) o modalitate de promovare a produsului;
b)o forma de concurenta neloiala; d) o politica de comunicare a intreprinderii.
220. Numarul total al consumatorilor care ar putea cumpara un produs Ia un moment
dat formeaza:
a)piata reala a produsului; c) piata potentiala a produsului;
b)conjunctura pietei produsului; d) cota relativa de piata a intreprinderii.
221. Exprimarea dimensiunii pietei potentiale a unui produs poate fi facuta prin
intermediul:
b)volumului cererii pentru produs;
c)volumului tranzactiilor la nivelul pietei;
222. Cota de piata reprezinta:

a)ponderea neprocentuala a vanzarilor intreprinderii in vanzarile totale la nivelul pietei;
b)ponderea procentuala a vanzarilor intreprinderii in vanzarile principatului sau concurent;
c)un indicator al capacitatii pietei;
d)expresia volumului tranzactiilor de piata al intreprinderii.
223. Activitatile de Iobby desfasurate de intreprindere sunt expresia componentei
macromediului:
a)mediul social; c) mediul politic;
b)mediul economic; d) mediul institutional.
224. Una dintre formele de manifestare a concurentei neloiale o reprezinta:

a)concurenta imperfecta; c) practicarea preturilor de penetrare;
b)concurenta ilicita; d) publicitatea comparativa.
225. Vanzarile intreprinderii Y erau, in 2000, de 40 miliarde lei in timp ce vanzarile

concurentului aflat pe pozitia secunda s-au ridicat la valoarea de 34,5 miliarde lei.
Care a fost cota relativa de piata a intreprinderii Y in acel an?
a) 0,86; b)0',60; c) 1,16; d)0,75.
226. Legislatia referitoare la protectia consumatorului este expresia componentei

macromediului:
a)mediul demografic; c) mediul institutional;
b)mediul economic; d) mediul social.
227. Pentru analiza capacitatii unei intreprinderi de a concura la nivelul pietei poate fi
utilizata:
a)cota de piata; c) cota relativa de piata;
b)puterea de cumparare a consumatorilor; d) analiza mediului extern.
228. Care din urmatoarele grupari contine numai componente ale micromediului unei
intreprinderi producatoare de lactate?
a)furnizorii de materii prime;
b)structura pe ramuri a activitatii economice;
c)cresterea fondurilor destinate cercetarii-dezvoltarii din industria alimentara;
d)traditiile culinare.
229. Piata mondiala a automobilelor de teren este formata din:
a)suma pietelor interne plus piata internationala a acestor produse;
b)suma pietelor interne a acestor produse;
c)piata internationala a produselor respective;
d)piata producatorilor de automobile de teren.
230. Printre indicatorii concomitenti folositi in studierea conjuncturii economice a
unei piete se afla:
a)gradul de utilizare al capacitatilor productive; c) ritmul constructiilor;
b)nivelul dobanzilor; d) rata inflatiei.
231. Mediul demografic, drept componenta a macromediului intreprinderii, poate fi

caracterizat prin mai multi indicatori printre care se numara:
a)repartizarea teritoriala si pe medii a populatiei, miscarea preturilor, marimea si orientarea fondurilor destinate cercetarii-dezvoltarii;
b)numarul populatiei, dimensiunea medie a unei familii, rata natalitatii;
c)structura populatiei pe sexe si pe varste, nivelul veniturilor banesti, nivelul concurentei;
d)sistemul de valori, numarul populatiei, structura populatiei pe varste.
232. In randul componentelor mediului tehnologic se inscriu:
a)gradul de implicare a statului in economie;
b)gradul de ocupare a fortei de munca;
c)nivelul concurentei;
d)reglementarile vizand eliminarea tehnologiilor poluante.
233. Doua intreprinderi care se adreseaza acelorasi nevoi prin produse diferite se afla
in concurenta:
a)perfecta; c) imperfecta;
b)directa; d) indirecta.
234. Practicarea de catre intreprindere a unor preturi scazute, prin incalcarea legilor
fiscale, reprezinta:
a)denigrarea concurentilor; c) dumping;
b)concurenta parazitara; d) concurenta ilicita.
235. Doua intreprinderi care se adreseaza unor nevoi diferite prin produse diferite se
afla in concurenta:
a) perfecta; b) directa; c) imperfecta; d) indirecta.
236. Existenta unui singur cumparator corespunde unei situatii de:

a)oligopol; c)monopson;
b)concurenta oligopolista; d) monopol.
237. Rata inflatiei este un indicator al conjuncturii pietei:

a) avansat; b) concomitent; c) intarziat; d) ciclic.
238. Daca ritmul de crestere a vanzarilor intreprinderii este mai mic decat ritmul de
crestere a vanzarilor totale:
a)noua cota de piata a firmei va fi mai mare decat vechea cota de piata;
b)raportul noua cota / vechea cota va fi supraunitar;
c)noua cota de piata va fi mai mica decat vechea cota de piata;
d)informatia este insuficienta pentru a trage o concluzie privind relatia dintre cele doua cote de piata ale firmei.
239. intre cele patru grupe care contin unele componente ale micromediului
intreprinderii exista o singura grupare corecta. Care este aceasta?
a)furnizorii de marfuri, clientii, cadrul legislativ;
b)furnizorii de marfuri, organismele publice, cadrul legislativ;
c)prestatorii de servicii, concurentii, cadrul natural;
d)prestatorii de servicii, concurentii, organismele publice.
240. Cererea pentru un anumit produs este, in general:
a)mai mare decat cumpararea; c) partea insolvabila a nevoii de consum;
b)mai mica decat nevoia de consum; d) partea solvabila a ofertei.
241. Elasticitatea incrucisata a cererii in functie de pret la produsele substituibile in
consum este:
a) subunitara; b) pozitiva; c) supraunitara; d) negativa.
242.Piata produselor care satisfac nevoi secundare:
a)este relativ rigida; c) are un coeficient de elasticitate subunitar;
b)este larga; d) este elastica.
243.Piata produselor care satisfac nevoi primare;

a)este elastica; c) are un coeficient de elasticitate supraunitar;
b)este concentrata; d) este rigida.
244.Elasticitatea incrucisata a cererii in functie de pret la produsele asociate in

consum este:
245.Rata somajului este un indicator al conjuncturii pietei:

246.Daca ritmul de crestere a vanzarilor intreprinderii este mai mare decat ritmul de
a)noua cota de piata a intreprinderii va fi mai mica decat vechea cota de piata;
b)vechea cota de piata va fi mai mica decat noua cota de piata;
c)raportul noua cota / vechea cota va fi subunitar;
d)informatia este insuficienta pentru a trage o concluzie privind relatia dintre cele doua cote de piata ale intreprinderii.
247.Intre cele patru grupe de mai jos care contin componente ale macromediului
intreprinderii exista o singura grupare corecta. Care este aceea?
a)mediul demografic, mediul economic, furnizorii de forta de munca;
b)organismele publice, mediul tehnologic, mediul politic;
c)mediul economic, mediul politic, mediul cultural;
d)organismele publice, mediul economic, mediul institutional.
248.O expresie a mediului demografic in care isi desfasoara activitatea intreprinderea
este:
a)ponderea populatiei ocupate in economie;
b)dimensiunea produsului intern brut;
c)structura pe grupe de varsta a clientilor potentiali;
d)legislatia privind concurenta.
249.Una dintre caracteristicile relatiilor de piata ale intreprinderii o constituie:
a)controlul total al intreprinderii asupra acestora;
b)natura preponderent ocazionala a acestora;
c)caracterul lor bilateral;
d)concentrarea sortimentala a acestora.
250. Clasificarea pietei in categoriile piata internationala si piata multinationala este
rezultatul utilizarii criteriului:
a)intensitatea concurentei; c) aria pietei;
b)natura pietei; d) structura pietei.
251. Pietele constructiilor si a mobilei se gasesc in raporturi de:
a) asociere; b) concurenta; c) diferentiere; d) indiferenta,
252. Modul de utilizare a resurselor naturale reprezinta un factor de influenta a
conjuncturii pietei:
a)cu actiune temporara; c) cu caracter accidental;
b)cu actiune de durata; d) cu impact sezonier.
253. Relatiile de piata ale unei intreprinderi care acopera piata marilor centre urbane
ale tarii pot fi caracterizate ca fiind:
a)dispersate dimensional; c) dispersate spatial;
b)concentrate dimensional; d) ocazionale,
254. O agentie de turism international se afla in relatii de concurenta directa cu:

a)o firma de transporturi internationale; c) un club de cicloturism;
b)agentiile companiilor de transport aerian; d) o agentie de turism intern.
255. Oferirea unor produse relativ similare de catre un numar limitat de producatori
existenti la nivelul unei piete este expresia:
a)concurentei pure; c) concurentei perfecte;
b)concurentei neloiale; d) concurentei monopoliste.
256. Lansarea unor informatii false referitoare la produsele principalului competitor al
intreprinderii este o forma de:
a)concurenta imperfecta; c) denigrare a concurentilor;
b)promovare a vanzarilor; d) concurenta ilicita,
257. Nonconsumatorii absoluti reprezinta categoria publicului:
a)care nu cumpara temporar produsele intreprinderii;
b)care nu vor achizitiona sau utiliza in prezent sau in viitor produsul;
c)€care continua sa cumpere produsul in ciuda calitatilor slabe ale acestuia;
d)care a incercat produsul dar este nemultumit de performantele acestuia.
258. Din punct de vedere al obiectului lor, relatiile de piata includ:
a)tratativele comerciale; ' c) concurenta intre intreprinderi;
b)distributia comerciala; d) normele de reglementare.
259. Transparenta unei piete cu concurenta perfecta se refera la:
a)numarul mare al competitorilor prezenti pe piata;
b)reglementarea stricta a pietei;
c)accesul nerestrictionat la nivelul pietei;
d)accesul nelimitat la toate informatiile referitoare la piata.
260. Crearea unei confuzii intre marca produselor intreprinderii si marca unui
competitor reputat la nivelul pietei este:
a)o forma de concurenta imperfecta;
b)o modalitate de realizate a publicitatii comparative;
c)o forma de concurenta parazitara;
d)o forma de concurenta ilicita.
261. Nonconsumatorii relativi reprezinta categoria publicului formata din:
a)persoane fidele produselor intreprinderii;
b)clienti potentiali care nu au incercat inca produsul;
c)clienti efectivi neinforniati despre existenta produsului;
d)persoane care nu vor achizitiona sau utiliza produsul in viitor.
262. Clasificarea pietei in categoriile piata bunurilor materiale si piata serviciilor este
a)aria pietei; c) structura pietei;
b)localizarea pietei; d) concentrarea pietei.
263. Inovatiile de ordin tehnic reprezinta un factor de influenta a conjuncturii pietei:

a)cu actiune ciclica; c) cu actiune permanenta;
b)cu caracter accidental; d) cu actiune de durata.
264. Conventiile internationale referitoare la exploatarea resurselor naturale sunt o

expresie a componentei macromediului:
a)mediul natural; c) mediul institutional;
b)mediul tehnologic; d) mediul geografic.
265. Cumparatorii unui produs sau utilizatorii unui serviciu, la un moment dat,
formeaza:
a)piata potentiala a produsului; c) conjunctura pietei produsului;
b)piata efectiva a produsului; d) piata relativa a produsului.
266. Conflictele militare reprezinta un factor de influenta a conjuncturii pietei:

a)cu actiune ciclica; c) cu impact sezonier;
b)cu actiune de durata; d) cu caracter accidental.
267. Strategia cresterii cotei de piata a intreprinderii este sinonima cu:

a)strategia cresterii; c) strategia adaptiva;
b)strategia activa; d) strategia ofensiva.
268. Strategia concentrata reprezinta o varianta a strategiei de piata pe care o poate

adopta o intreprindere tinand cont de pozitia sa fata de:
a)schimbarile pietei; c) structura pietei;
b)dinamica pietei; d) nivelul competitiei.
269.Sa se aleaga alternativele corecte care fac parte din cadrul strategiei de piata a
unei intreprinderi care dispune de un potential material, uman si financiar ridicat si
actioneaza pe o piata cu urmatoarele caracteristici:
•Piata prezinta un nivel ridicat al exigentelor consumatorilor, este puternic segmentata (50 de segmente) si se estimeaza o crestere, in urmatorul an, a volumului ei cu 5%.
•intreprinderea ocupa pozitia de lider, realizand produse (12 tipuri) care se adreseaza numai segmentelor cu venituri ridicate.
•Volumul vanzarilor intreprinderii se estimeaza ca va spori, in urmatorul an, cu 5%.
a)strategie ofensiva de crestere a cotei de piata, strategie nediferentiata, strategia exigentelor ridicate;
b)strategie defensiva de mentinere a cotei de piata, strategie nediferentiata, strategia exigentelor medii;
c)strategie defensiva de mentinere a cotei de piata, strategie concentrata, strategia exigentelor ridicate;
d)strategie ofensiva de crestere a cotei de piata, strategie concentrata, strategia exigentelor ridicate.
270.Cand o intreprindere decide sa se adreseze uiiui numar de 3 segmente din cele 10
identificate pe o piata, ea adopta:
a)o strategie diferentiata; c) o strategie concentrata;
b)strategia restrangerii; d) marketingul segmentat.
271.Creatorul conceptului de marketing-mix este:

a)Neil H.Borden; c) William J. Stanton;
b)Philip Kotler; d) Rom Markin.
272.Care din urmatoarele politici face parte dintre cele patru componente ale mixului
de marketing ?
a)politica de investitii; c) politica de pret;
b)politica de personal; d) politica de dezvoltare.
273.Diferentierea ofertei proprii a intreprinderii de cea a concurentilor poate fi

realizata prin intermediul:
a)produsului, managementului, concurentei;
b)imaginii, clientilor, preturilor;
c)serviciilor, furnizorilor, comunicatiei;
d)produsului, serviciilor, personalului.
274.Care dintre variantele de mai jos evidentiaza cel mai bine principalele mijloace la
care poate apela un intreprinzator pentru atingerea obiectivelor strategice ?
a)furnizorii, produsul, pretul, cumparatorii;
b)clientii, consumatorii, furnizorii, intermediarii;
c)produsul, pretul, distributia, promovarea;
d)publicitatea, relatiile publice, promovarea vanzarilor, promovarea directa.
275. Politicii de marketing ii sunt specifice, in modul cel mai cuprinzator:
a)valorificarea maxima a oportunitatilor zilnice, dezvoltarea productiei, cresterea productivitatii;
b)orientarea spre cumparatori, concentrarea spre atingerea unor obiective strategice, integrarea eforturilor de marketing;
c)focalizarea pe produs, productivitatea, motivarea angajatilor;
d)analiza mediului concurential, mijloacele tactice, motivarea angajatilor, dezvoltarea productiei, cresterea productivitatii.
276. Strategiile competitive ale diferentierii au ca element specific faptul ca:
a)urmaresc diferentierea preturilor pe categorii de consumatori;
b)considera pretul ca fiind elementul esential de diferentiere fata de concurenta;
c) urmaresc diferentierea fata de concurenta prin caracteristici ale produsului,
distributiei sau promovarii;
d) urmaresc sa se diferentieze de concurenta prin cresterea cotei de piata.
277. Nu este reala afirmatia potrivit careia tacticile de marketing:

a)se refera la activitatile de zi cu zi pentru implementarea strategiilor;
b)impun subordonarea strategiilor de marketing;
c)constituie modalitatile de punere in aplicare a strategiei de marketing;
d)implica actiuni practice de punere in valoare a potentialului intreprinderii pentru atingerea, pas cu pas, a obiectivelor sale strategice.
278. Care dintre urmatoarele grupari nu cuprinde integral instrumente de marketing:
a)planificarea produsului, pretul, canalele de distributie, marca, promovarea;
b)vanzarea personala, publicitatea, ambalajul, etalarea, marca;
c)serviciile suplimentare vanzarii, distributia fizica, pretul, merchandisingul, marketingul direct;
d)strategia de piata, produsul, pretul, distributia, promovarea.
279. Strategia de supravietuire semnifica, de fapt:
a)cresterea activitatii de piata;
b)restrangerea activitatii de piata;
c)mentinerea volumului activitatii de piata;
d)o strategie specifica intreprinderilor fara potential de crestere.
280. Strategia de asteptare nu semnifica faptul ca:
a)intreprinderea urmareste sa tina pasul cu schimbarile pietei;
b)este o strategie pasiva;
c)este specifica intreprinderilor cu potentialul redus;
d)este o forma de comportament a intreprinderii fata de schimbarile pietei.
281.O varianta a strategiei de piata a intreprinderii in raport cu dinamica pietei este:
a)strategia exigentei ridicate;
c) strategia mentinerii volumului de activitate;
b)strategia ofensiva; d) strategia adaptiva.
282.Conceptul de "marketing mix" include elemente specifice referitoare la:

a)produs, personal, promovare, distributie; c) produs, pret, personal, distributie;
b)produs, pret, promovare, distributie; d) produs, pret, promovare, personal.
283.O varianta a strategiei de piata a intreprinderii in raport cu structura pietei este:
a)strategia exigentei medii; c) strategia nediferentiata;
b)strategia focalizata; d) strategia adaptiva.
284.Strategia de piata recomandata unei intreprinderi lider la nivelul pietei, prezenta

pe o piata in crestere si avand un grad de competitivitate ridicat este:
a)strategia concentrata; c) strategia cresterii volumului de activitate;
b)strategia adaptiva; d) strategia de rezerva.
285.O varianta a strategiei de piata a intreprinderii in raport cu schimbarile pietei este:

a)strategia exigentei ridicate; c) strategia pasiva;
b)strategia ofensiva; d) strategia cresterii volumului de activitate.
286.O varianta a strategiei de piata a intreprinderii in raport cu nivelul competitiei

este:
a)strategia exigentei ridicate; c) strategia ofensiva;
b)strategia adaptiva; d) strategia mentinerii volumului de activitate.
287.Strategia de piata recomandata unei intreprinderi de anvergura medie, prezenta pe

o piata in crestere si cunoscand schimbari substantiale la nivelul unui an este:
a)strategia exigentei medii; c) strategia adaptiva;
b)strategia mentinerii volumului de activitate; d) strategia diferentiata.
288.O intreprindere care se adreseaza cu politici de marketing specifice fiecarui
segment de piata adopta o strategie:
a)nediferentiata; c) activa;
b)a exigentelor ridicate; d) diferentiata.
289.Strategia activa reprezinta una din pozitiile intreprinderii fata de:

a)structura pietei; c) dinamica pietei;
b)schimbarile pietei; d) exigentele pietei.
290.Nucleul politicii de marketing il constituie:

a)politica de produs; c) tactica de marketing;
b)mixul de marketing; d) strategia de piata.
291. Liniile definitorii a!e atitudinii si conduitei intreprinderii in vederea atingerii
anumitor obiective reprezinta:
a)politica de marketing; c) strategia de marketing;
b)tactica de marketing; d) programul de marketing.
292. Actiunile practice prin care intreprinderea isi pune in valoare potentialul in
concordanta cu cerintele pietei pentru atingerea obiectivelor strategice reprezinta:
a)strategia de marketing; c) tactica de marketing;
b)politica de marketing; d) strategia de piata.
293. Strategia de marketing si tactica de marketing formeaza:

a)conducerea strategica; c) mixul de marketing;
b)politica de marketing; d) pozitionarea.
294. Strategia de remarketing este necesara atunci cand cererea este:

a) absenta; b) latenta; c) in declin; d) negativa.
295. In situatia in care piata confectiilor de textile se caracterizeaza printr-un nivel

ridicat de segmentare, o crestere relativ constanta si un ritm rapid de innoire a
structurii sortimentale, ea poate fi caracterizata drept o:
a)piata omogena; c) piata dinamica;
b)piata saturata; d) piata fluctuanta.
296. In situatia in care o intreprindere lanseaza pe piata un produs electronic de

folosinta menajera cu un inalt grad de noutate, destinat unui segment ingust de
clientela cu venituri ridicate, ea va opta pentru o strategie de piata:
a) pasiva; b) adaptiva; c) concentrata; d) nediferentiata.
297. In componentele conducerii strategice intra:
a)definirea domeniului de activitate al intreprinderii;
b)stabilirea indicatorilor de performanta (obiectivelor) ai (ale)intreprinderii;
c)elaborarea ansamblului strategiilor de dezvoltare;
d)toate cele de mai sus.
298. Din punct de vedere al naturii lor, obiectivele unei intreprinderi pot fi de doua
feluri:
a)macroobiective si microobiective; c) permanente si periodice;
b)economice si sociale; d) unidimensionale si multidimensionale:
299. Orice obiectiv al unei intreprinderi trebuie sa contina trei elemente:
a)un anumit atribut, o scala (un indicator) si o constanta "K";
b)un anumit atribut, o scala (un indicator) si o suta marita;
c)un anumit atribut, o scala (un indicator) si o valoare procentuala;
d)un anumit atribut, o scaJa (un indicator) si un scop.
300.Formularea strategica de piata reprezinta punctul central al:

a)cercetarii de marketing; c) programarii de marketing;
b)mixului de marketing; d) previziunilor de marketing.
301.Sfera de produse si de piete (actuale sau noi) spre care intreprinderea se
angajeaza sa-si concentreze eforturile reprezinta o componenta a:
a)tacticii de marketing; c) mixului de marketing;
b)politicii de produs; d) strategiei de piata.
302.Vectorul de crestere reprezinta o componenta a;

a)mixului de marketing; c) strategiei de piata;
b)previziunilor de marketing; d) tacticii de marketing.
303.Avantajul diferential (competitiv) reprezinta o componenta a:

a)mixului de marketing; c) politicii de produs;
b)strategiei de piata; d) tacticii de marketing.
304.Sinergia intreprinderii reprezinta o componenta a:

a)strategiei de piata; c) tacticii de marketing;
b)mixului de marketing; d) segmentarii pietei.
305.Directia in care intreprinderea se dezvolta in corelatie cu actuala situatie a

produselor si pietelor sale reprezinta:
a)sfera de produse si de piete (actuale sau noi);
b)vectorul de crestere;
c)avantajul diferential (competitiv);
d)sinergia intreprinderii.
306.in situatia in care exista o cerere negativa trebuie utilizata strategia de:
a) stimulare; b) conversiune; c) dezvoltare; d) intretinere.
307.in cazul absentei cererii trebuie utilizata strategia de:

a) conversiune; b) dezvoltare; c) stimulare; d) intretinere.
308.Daca cererea este latenta trebuie utilizata strategia de:

a) conversiune; b) stimulare; c) dezvoltare; d) remarketing.
309.in situatia unei cereri in declin trebuie utilizata strategia de:

a) antimarketing; b) sincromarketing; c) demarketing; d) remarketing;
310.in cazul unei cereri fluctuante trebuie utilizata strategia de:

a) demarketing; b) remarketing; c) sincromarketing; d) conversiune.
311. Daca cererea este completa trebuie utilizata strategia de:
a) intretinere; b) stimulare; c) dezvoltare; d) conversiune.
312. In cazul cererii excesive trebuie utilizata strategia de:
a) remarketing; b) demarketing; c) antimarketing; d) sincromarketing.
313. In cazul in care cererea este indezirabila trebuie utilizata strategia de:
a) conversiune; b) antimarketing; c) demarketing; d) sincromarketing.
314. in cazul strategiei de conversiune rolul marketingului este de:
a)dezvoltare a cererii; c) "demistificare a cererii";
b)creare a cererii; d) reducere a cererii.
315. In cazul strategiei de "demarketing" rolul marketingului este de:
a)creare a cererii; c) "distrugere a cererii";
b)dezvoltare a cererii; d) reducerea cererii.
316. in cazul strategiei de sincromarketing rolul marketingului este de:
a)"revitalizarea" cererii; c) regularizarea cererii;
b)"demistificarea" cererii; d) reducerea cererii.
317. imbunatatirea pozitiei pe pietele actuale in conditiile oferirii, in continuare, a
acelorasi produse poarta denumirea de strategie de:
a)dezvoltare a pietei; c) extindere a pietei;
b)penetrare a pietei; d) extinderea liniei produselor.
318. Orientarea intreprinderii spre gasirea unor noi segmente de cumparatori care sa-i
solicite produsele actuale carora urmeaza sa le dea utilizari noi poarta denumirea de
strategie de:
*
319. imbunatatirea produselor cu scopul de a spori vanzarile pe pietele actuale poarta
denumirea de:
a)strategia de extindere a liniei produselor; c) strategia de reformulare;
b)extindere a pietei; d) dezvoltare a pietei.
320. Modificari ale actualelor produse si introducerea acestora pe noi piete de

desfacere poarta denumirea de:
a) strategia de extindere a liniei produselor; b) extindere a pietei;
c) strategia de reformulare; d) strategia de extindere a pietei.
321. Lansarea pe aceleasi piete a unor sortimente noi, imbunatatite, ale unui produs,
realizate pe baza unor tehnologii asemanatoare cu cele ale produsului initial poarta
denumirea de:
a)strategia de extindere a pietei; c) strategia de inlocuire;
b)strategia de extindere a liniei produselor; d) strategia de diversificare laterala.
322. Dezvoltarea de noi variante sortimentale ale unui produs pentru a le lansa pe piata
in vederea satisfacerii anumitor segmente ale acesteia poarta denumirea de;
a)strategia diferentierii produselor si segmentarii pietei;
b)strategia de extindere a liniei produselor;
c)strategia de diversificare orizontala;
d)strategia de diversificare laterala.
323. Dezvoltarea de noi produse care au la baza tehnologii inrudite cu cele existente si
sunt destinate acelorasi segmente de piata poarta denumirea de:
a)strategia diversificarii concentrice;
b)strategia diferentierii produselor si segmentarea pietei;
c)strategia de reformulare;
d)strategia extinderii liniei produselor.
324. Atragerea de noi segmente de cumparatori, adaugand variante noi in linia actuala
de produse poarta denumirea de:
a)strategia extinderii liniei produselor; c) strategia diversificarii orizontale;
b)strategia diversificarii concentrice; d) strategia diversificarii laterale.
325. Dezvoltarea de noi produse prin utilizarea unor tehnologii diferite de cele actuale
si care sunt destinate acelorasi segmente de piata poarta denumirea de:
a)strategia diversificarii concentrice; c) strategia diversificarii orizontale;
b)strategia diversificarii laterale; d) strategia extinderii liniei produselor.
326. Realizarea de produse noi, care nu au legatura cu actualele produse, nici din
punct de vedere tehnologic, nici din cel al segmentelor de piata carora le sunt destinate
poarta denumirea de:
a)strategia diversificarii laterale; c) strategia diversificarii orizontale;
b)strategia diversificarii concentrice; d) strategia extinderii liniei produselor.
327. Pentru o intreprindere comerciala, corespondentul preocuparilor unei
intreprinderi producatoare privind alcatuirea gamei de produse este reprezentat de:
a)politica de produs; c) activitatea de inovatie;
b)politica sortimentala; d) utilizarea fortelor de vanzare,
328. Din perspectiva utilizarii metodei Boston Consulting Group, un produs care
reprezinta un succes comercial va trece, pe rand, prin categoriile:
a)pietre de moara - dileme - vaci de muls - vedete;
b)pietre de moara - vaci de muls - vedete - dileme;
c)dileme - vedete - vaci de muls - pietre de moara;
d)vaci de muls - vedete - dileme - pietre de moara.
329. in optica de marketing, produsul poate fi abordat in acceptiune:
a)integrata; c) privind statutul sau pe piata;
b)functionala; d) toate cele trei acceptiuni de mai sus.
330. Din randul instrumentelor de asigurare a protectiei legale a produselor si

serviciilor nu face parte:
a)brevetul de inventie; c) dreptul de autor;
b)licenta de export; d) mostrele gustative.
331. O intreprindere de panificatie ofera o gama de produse alcatuita din trei linii:
paine (4 sortimente), biscuiti (2 sortimente), produse de patiserie (6 sortimente). Care
este largimea gamei de produse a acestei intreprinderi ?
a) 3; b)4; c) 12; d)4;2;6.
332. Primii adoptatori ai unui nou produs, care se disting prin indrazneala si o relativ
mare independenta financiara si sociala, poarta numele de:
a)inovatori; c) majoritate timpurie;
b)acceptanti timpurii; d) nisa de piata.
333. intre activitatile grupate in functie de continutul politicii de produs a
intreprinderii intalnim si urmatoarele componente:
a)cercetarea produsului, alegerea zonei de lansare a produsului, asigurarea legala a produsului;
b)cercetarea produsului, modelarea produsului, atitudinea fata de produsele vechi;
c)modelarea produsului, asigurarea legala a produsului, stabilirea pretului de lansare;
d)alegerea zonei de lansare a produsului, asigurarea legala a produsului, pregatirea pietei.

serviciilor fac parte, intre altele:
a)contractul de leasing, dreptul de preemtiune, marca de fabrica;
b)dreptul de autor, mostra gustativa, marca de fabrica;
c)dreptul de autor, evictiunea, dreptul de preemtiune;
d)denumirea de origine, marca de fabrica, contractul de leasing.
335. Totalitatea operatiunilor prin care intreprinderea producatoare confera identitate
bunurilor pe care le creeaza reprezinta:
a)modelarea produsului; c) politica de marca a intreprinderii;
b)asigurarea legala a produsului; d) alcatuirea gamei de produse.
336. Nu reprezinta o componenta acorporala a unui produs:

a)pretul; c) termenul de garantie;
b)greutatea; d) instructiunile de folosinta (utilizare).
337. Largimea gamei de produse este data de:
a)numarul de produse distincte pe care le contine o linie de produse;
b)numarul de linii de produse ce compun o anumita gama de produse;
c)gradul de apropiere al produsului de consumatorul final;
d)distanta dintre cel mai bun si cel mai slab calitativ produs al gamei.
338. Care sunt, in aceasta ordine, valorile pentru lungimea, largimea si profunzimea
gamei de produse ale unei firme in urmatoarea situatie: firma are trei linii de
fabricatie: costume barbati (10 produse), paltoane barbati (5 produse) si taioare femei
(12 produse):
a)27, 3, 10,5, 12; c) 10, 5, 12, 3, 27;
b)3, 27, 10,5, 12; d) 27, 10, 5, 12, 3.
339. Procesul de rationalizare a functiilor unui produs sau serviciu, in scopul obtinerii
unei utilitati maxime in conditiile unor costuri minime, se numeste:
a)testare de acceptabilitate; c) creativitate operationala;
b)analiza valorii; d) logistica.
340. Testarea de acceptabilitate a unui nou produs:

a)este o operatiune premergatoare lansarii acestuia pe piata, prin care se supune verificarii consumatorilor potentiali parametrii principali ai noului produs;
b)este o operatiune de laborator efectuata cu ajutorul unui prototip al noului produs;
c)este o operatiune post-lansare pe piata prin care se verifica vanzarile;
d)este un control de specialitate ai calitatii noului produs.
341. Sub raportul gradului de receptivitate fata de noutate, primele trei grupe de
consumatori care accepta noutatea sunt:
a)inovatorii, acceptantii timpurii, majoritatea timpurie;
b)inovatorii, acceptantii timpurii, acceptantii intarziati;
c)acceptantii timpurii, acceptantii intarziati, majoritatea timpurie;
d)acceptantii timpurii, majoritatea timpurie, acceptantii intarziati.
342. Ultimele trei faze ale difuzarii noului produs pe piata sunt:
a)etapa de constatare, etapa de cumpanire, etapa de acceptare sau respingere;
b)etapa de incercare, etapa interesului individual, etapa de cumparare;
c)etapa de constatare, etapa interesului individual, etapa de cumpanire;
d)etapa de cumpanire, etapa de incercare, etapa de acceptare sau respingere.
343. Difuzarea unui nou produs pe piata se realizeaza in mai multe faze: 1.etapa de
cumpanire; 2.etapa de acceptare sau de respingere; 3.etapa de incercare; 4.etapa de
constatare; 5.etapa interesului individual. Ordinea de succesiune a acestor etape este
urmatoarea:
a) 5-3-1-2-4; b) 4-5-1-3-2; c)l-5-3-4-2; d)5-l-4-3-2.
344. in cazul strategiei de produs, pozitia intreprinderii fata de dimensiunile si

structura gamei de produse ofera posibilitatea alegerii uneia din urmatoarele
alternative strategice:
a) diversificare sortimentala, stabilitate sortimentala, selectie sortimentala;
b) diversificare sortimentala orizontala, diversificare sortimentala verticala,
diversificare sortimentala laterala;
c)perfectionare sortimentala, diferentiere sortimentala, selectie sortimentala;
d)diversificare sortimentala laterala, diferentiere sortimentala, diversificare sortimentala.
345. Diversificarea orizontala a gamei de produse presupune:
a)prelungirea in "amonte" sau "aval" a unei linii de produse;
b)dezvoltarea gamei de produse in directii conexe structurii de baza;
c)cresterea numarului de produse in cadrul unei linii existente;
d)cresterea numarului de linii de produse in cadrul gamei.
346. Faptul ca firma Ford dispune de societati de asigurare proprii reprezinta:
a)o diversificare orizontala a gamei sale de produse;
b)o diversificare verticala a gamei sale de produse;
c)o diversificare laterala a gamei sale de produse;
d)o diversificare in diagonala a gamei sale de produse.
347. Produsele de comanda speciala sunt o formula utilizata in cadrul politicii de
produs, in cazul adoptarii:
a)strategiei de adaptare calitativa;
b)strategiei diferentierii calitative a produselor;
c)strategiei selectiei sortimentale;
d)strategiei stabilitatii calitative.
348. "Turbomarketingul" se refera la obtinerea unui avantaj competitiv printr-o oferta:
a) mai buna; b) mai rapida; c) mai noua; d) mai ieftina.
349. Decizia unui individ de a deveni utilizator permanent al unui produs reprezinta:
a)manifestarea interesului fata de produs; c) evaluarea cumparaturii;
b)adoptarea produsului; d) incercarea produsului.
350.Persoanele care adopta un nou produs parcurg mai multe etape. Etapa in care consumatorul este stimulat sa caute informatii despre un produs nou reprezinta etapa: a)
constatarii; b) interesului; c) evaluarii; d) incercarii.
351.Care dintre urmatoarele afirmatii privind ciclul de viata al unui produs nu este adevarata ?
a)durata totala a ciclului de viata este direct proportionala cu durata etapei de crestere;
b)produsul are o viata limitata;
c)vanzarea produsului trece prin mai multe faze;

d)profitul difera in functie de etapa din ciclul de viata in care se gaseste produsul.
352.Profiturile generate de un produs se stabilizeaza si, apoi, incep sa scada, in etapa
de:
a) introducere; b) crestere; c) maturitate; d) declin.
353.in etapa introducerii produsului pe piata, strategia de patrundere rapida pe piata

presupune:
a)o promovare sustinuta si un pret mare; c) o promovare redusa si un pret mare;
b)o promovare sustinuta si un pret mic; d) o promovare redusa si un pret mic.
354.Care dintre urmatoarele modalitati nu conduce la cresterea numarului de
utilizatori ai produselor unei anumite firme ?
a)convingerea si atragerea nonutilizatorilor; c) atragerea clientilor concurentei;
b)patrunderea pe noi segmente de piata; d) sporirea consumului clientilor actuali.
355.Principalul obiectiv de marketing pentru un produs aflat in faza de crestere a
ciclului sau de viata trebuie sa fie:
a)reducerea cheltuielilor; c) maximizarea cotei de piata;
b)informarea consumatorilor; d) maximizarea profitului,
356.Evidentiati dintre gruparile de mai jos pe cea care cuprinde numai componente
acorporale ale produsului, in optica marketingului modern:
a)pretul, marca, culoarea, numele produsului;
b)instructiunile de utilizare, termenul de garantie, pretul, culoarea;
c)numele produsului, marca, pretul, instructiunile de utilizare;
d)pretul, marca, termenul de garantie, rezistenta la actiunea factorilor de mediu.
357.in raport de optica specifica marketingului modern, nu este reala afirmatia
potrivit careia ambalajul:
a)reprezinta un important instrument de marketing;
b)are un rol bine delimitat, strict functional;
c)constituie o componenta corporala a produsului;
d)detine un important rol comunicational in ansamblul politicii de marketing.
358.in raport de locul in care urmeaza a fi consemnata noutatea, conceptul de produs
nou are, in acceptiunea marketingului, in general semnificatia de:
a)produs nou pentru intreprinderea care il fabrica sau il comercializeaza;
b)produs nou pentru piata pe care urmeaza sa fie lansat;
c)produs care nu a aparut pana acum pe nici o piata;
d)oricare dintre-situatiile de mai sus.
359. Pozitionarea produsului in cadru] gamei de produse a intreprinderii este o
activitate specifica:
a)inovarii de produs; c) atitudinii intreprinderii fata de produsele vechi;
b)cercetarii de produs; d) modelarii de produs.
360. Instructiunile de utilizare a produsului reprezinta:

a)o componenta acorporala a produsului;
b)un element formator al imaginii produsului;
c)o componenta corporala a produsului;
d)o componenta a mediului tehnologic.
361. Crearea machetei produsului este o activitate specifica:
a)inovarii de produs; c) asigurarii legale a produsului;
b)modelarii de produs; d) cercetarii de produs.
362. Marca reprezinta:

a)o componenta acorporala a produsului; c) o componenta a mediului tehnologic;
b)o componenta a mediului cultural; d) o componenta corporala a produsului.
363. Numarul produselor distincte incorporate intr-o linie de produse formeaza:
a)lungimea gamei de produs; c) profunzimea gamei de produs;
b)largimea gamei de produs; d) complexitatea gamei de produs.
364. Strategia diversificarii sortimentale verticale a gamei de produse presupune:
a)marirea numarului de linii de produse;
b)prelungirea in amonte sau in aval a unei linii de produse;
c)dezvoltarea gamei de produse in directii conexe structurii sale de baza;
d)specializarea colaterala a liniilor de produse.
365. Brevetarea noului produs este o activitate specifica:
a)inovarii de produs; c) cercetarii de produs;
b)asigurarii legale a produsului; d) modelarii de produs.
366. Pretul de vanzare al produsului reprezinta:
367. Ambalajul produsului reprezinta:
a)o componenta corporala a produsului;
b)un element de asigurare legala a produsului;
c)o componenta acorporala a produsului;
d)o componenta a strategiei de produs.
368. Faza imediat premergatoare declinului in cadrul ciclului de viata al produsului

este:
a) lansarea; b) maturitatea; c) cresterea; d) analiza ideilor.
369. Prelungirea in aval a unei linii de produse reprezinta:

a)diversificare orizontala; c) diversificare verticala;
b)diversificare laterala; d) o varianta a strategiei de selectie in cadrul gamei.
370. Combinarea creativa a ideilor sau tehnicilor existente reprezinta o inovatie:

a) discontinua; b) prin acumulare; c) brainstorming; d) sintetica.
371. Strategia care vizeaza lansarea pe piete noi a unei noi linii de produse realizate pe
baza unor tehnologii asemanatoare poarta numele de:
a)inlocuire; c) diversificare concentrica;
b)extinderea liniei produselor; d) diferentierea produselor si segmentarea pietei.
372. Sinteza reprezentarilor mentale de natura cognitiva, afectiva, sociala si personala
a produsului in randul cumparatorilor reprezinta:
a)comunicatiile referitoare la produs; c) imaginea produsului;
b)strategia de produs; d) cercetarea produsului.
373. Prelungirea in amonte a unei linii de produse reprezinta:

b)diversificare laterala; d) varianta strategiei de selectie in cadrul gamei.
374. Profunzimea gamei de produse este data de:

a)insumarea efectivelor tuturor liniilor de fabricatie;
b)numarul de linii de produse ce compun gama;
c)numarul de produse distincte pe care le contine o linie de produse;
d)numarul de produse similare pe care le contine o linie de produse.
375. Inovatia in cadrul careia produsele dobandesc noi.caracteristici prin extensia
performantelor inregistrate in cadrul de referinta este inovatia:
a) brainstorming; b) sintetica; c) prin acumulare; d) discontinua.
376. Care dintre urmatoarele elemente nu se regasesc printre componentele politicii de

produs in optica de marketing?
a)cercetarea produsului; c) atitudinea fata de produsele vechi;
b)asigurarea legala a produsului; d) alegerea canalului de distributie.
377. Care dintre urmatoarele combinatii formate cu ajutorul elementelor enumerate

mai jos cuprind componentele acorporale ale produsului - (A) pretul produsului; (B)
gabaritul, (C) capacitatea utila, (D) culoarea, (E) accesoriile, (F) greutatea, (G)
service-ul acordat, (H) termenul de garantie:
a) A, G, H; b) B, D, F; c)C,E,H; d)D,E,G.
378. Alternativele strategice in politica de produs pot fi grupate dupa mai multe criterii
care se afla printre cele enumerate in continuare - (A) amploarea distributiei, (B)
intensitatea politicii promotionale, (C) gradul de noutate al produselor, (D) tehnicile de
comunicatie, (E) calitatea produselor, (F) dimensiunea gamei, (G) intensitatea
concurentei, (H) frecventa reclamafiilor clientilor:
a) B, F, H; b) C, E, F; c)A,B,C; d) D, G, H.
379. Una dintre urmatoarele variante cuprinde alternative strategice in politica de

produs grupate dupa criteriul gradului de innoire a produselor:
a)adaptare calitativa, diferentiere calitativa, stabilitate calitativa;
b)diversificare sortimentala, stabilitate sortimentala, selectie sortimentala;
c)asimilarea de noi produse, perfectionarea produselor, mentinerea gradului de noutate;
d)mentinerea gradului de noutate, stabilitate calitativa, stabilitate sortimentala.
380. Obiectul de activitate al politicii de produs il reprezinta bunurile economice. in
cadrul unei sistematici a acestora banii si hartiile de valoare sunt considerate:
a)bunuri materiale; c) bunuri libere;
b)bunuri reale; d) bunuri nominale.
381. in acceptiunea cuprinzatoare pe care o da marketingul politicii de produs nu este

cuprinsa una din urmatoarele componente:
a)politica de service si garantie; c) politica sortimentala;
b)politica de pret; d) politica de produs in sens strict.
382. Politica de marca reuneste ansamblul deciziilor luate de intreprindere privitoare

Ia personalizarea juridica a produselor si serviciilor fabricate si/sau comercializate de
catre o intreprindere. Ea se circumscrie uneia dintre urmatoarele componente
principale ale politicii de produs:
a)asigurarea legala a produsului; c) activitatea de inovatie;
b)modelarea produsului; d) cercetarea produsului.
.383. Preocuparea intreprinderilor fata de soarta marfurilor cu grad ridicat de obsolescenta si nivel scazut de rentabilitate face obiectul unei importante componente a politicii
de produs. Aceasta este:
a)politica de program; c) activitatea de inovatie;
b)politica de marca; d) atitudinea fata de produsele vechi.
384. Cercetarea produsului se constituie intr-o componenta distincta a studiilor de
piata ce are in vedere mai multe directii specifice de investigare. Lina dintre
componentele urmatoare nu face parte din randul acestor directii;
a)studiul invechirii economice a produselor;
b)urmarirea produselor in utilizare sau in consum;
c)analiza calitatii produselor aflate in fabricatie si/sau in vanzare;
d)descoperirea de noi materii prime si tehnologii.
385. Componenta politicii de produs cu semnificatia unei veritabile analize-diagnostic,
de natura sa semnaleze punctele "forte" si cele "slabe" ale gamei de fabricatie sau ale
sortimentului comercializat este reprezentata de:
a)atitudinea fata de produsele vechi; c) pozitionarea produsului;
b)cercetarea produsului; d) modelarea produsului.
386. Existenta unei concurente crescande pe piata si cresterea, tot mai rapida, a
gradului de complexitate al produselor asociate cu dorinta crescanda a cumparatorului
potential de a fi scutit de orice fel de probleme legate de bunul de folosinta
indelungata pe care il achizitioneaza amplifica, in cadrul politicii de produs,
preocuparile pentru:
a)activitatea de reparatii; c) activitatea de service;
b)activitatea de control tehnic; d) activitatea de publicitate,
387. Unul dintre urmatoarele criterii nu sta la baza politicii sortimentale in cadrul
activitatii de marketing a intreprinderii:
a)complementaritatea nevoilor carora se adreseaza produsele;
b)nivelul de pret practicat pentru produsele comercializate;
c)analiza circulatiei produselor comercializate;
d)caracteristicile merceologice ale firmelor.
388. Una dintre gruparile urmatoare se refera exclusiv la instrumentele de asigurare a
protectiei legale pentru produsele si serviciile oferite de o intreprindere romaneasca:
a)marcile de fabrica, de comert si de servicii; brevetele de inventie; service-ul;
b)dreptul de autor; modelul de utilitate; desenul industrial;
c)mostrele gustative, service-ul; brevetele de inventie;
d)denumirea de origine, termenul de garantie; marcile de fabrica, de comert si de servicii.
389. Una dintre urmatoarele facilitati nu face parte, de regula, din politica de garantie
a unei intreprinderi:
a)oferirea gratuita a materialelor consumabile destinate functionarii unui echipament;
b)schimbarea produsului defect cu altul de acelasi fel in stare normala de functionare;
c)inlocuirea unor componente defecte;
d)dezdaunarea cumparatorului,
390. Concurenta intre doua automobile, Skoda Octavia si Volkswagen Passat, oferite
spre vanzare de catre acelasi distribuitor autorizat, reprezinta o forma de concurenta:
a)intre modelele aceluiasi producator; c) intre marcile aceluiasi producator;
b)intre marcile unor producatori diferiti; d) intre produse destinate acelorasi nevoi.
391. in cadrul conducerii procesului de fidelizare a cumparatorilor fata de o marca, un
produs, o intreprindere, clientul parcurge mai multe trepte (etape). Cea mai inalta
dintre acestea, constituind totodata obiectivul final al acestui proces, este:
a)cumpararea exclusiva; c) recumpararea;
b)cumpararea fidelizata; d) prima cumparare (achizitionare).

a unei marfi in randul cumparatorilor acesteia reprezinta:
a)comunicatiile privind produsul; c) componentele acorporale ale produsului;
b)conceptia de produs total; d) imaginea produsului.
393. Una dintre gruparile urmatoare cuprinde exclusiv componente acorporale ale unui
calculator personal (PC):
a)imprimanta, garantia, service-ul;
b)pretul, marca, instalarea si punerea in functiune;
c)service-ul, ambalajul, pretul;
d)licenta de fabricatie, instructiunile de utilizare, imprimanta.
394. Procesul de operationalizare a unui produs are consecinte practice in delimitarea
unei noutati pe piata de oferta existenta. Atunci cand in acest proces se introduce un
nou criteriu de evaluare pentru prototipul al carui grad de noutate este evaluat ne
aflam, in acceptiunea marketing-ului, in fata unui:
a)produs absolut nou; c) produs perfectionat;
b)produs nou; d) produs modernizat.
395. intreprinderea "Oradinum" S.A. Oradea realizeaza confectii textile de serie

dispunand de patru linii de fabricatie: costume barbatesti - 12 modele, pardesiuri
barbati - 6 modele, taioare femei - 5 modele, galanterie barbati (camasi si pijamale) -
14 modele. Precizati care este, in ordine, lungimea, latimea si, respectiv;'profunzimea
gamei de fabricatie a producatorului oradean:
a) 12, 6, 5, 14, 35, 4; c) 14, 12, 5, 6, 4, 35;
b)4,35, 14,5,6, 12; d)35,4, 12,6,5, 14.
396. intreprinderea "Antilopa" S.A. Bucuresti, specializata in domeniul incaltamintei

de recreatie, are in fabricatie la inceputul anului 43 de modele, introduce in productie
in cursul anului 7 noi modele si retrage 4 modele, considerate depasite de moda. in
aceasta situatie ritmul de innoire sortimentala si, respectiv, ritmul de largire
(diversificare) sortimentala este de:
a) 6,9%, 15,2%; b) 9,6%, 25,1 %; c) 25,1%, 9,6% d) 15,2%, 6,9%.
397.Evaluarea comparativa a unor produse concurente, destinate satisfacerii acelorasi

trebuinte, reflectand capacitatea fiecaruia de a se pune in valoare in raport cu celelalte
pe baza unei diferentieri obiective sau imaginate de consumator reprezinta:
a)activitatea de inovatie; c) scalarea caracteristicilor produsului;
b)imaginea produsului; d) harta perceptuala a produsului.
398.Pozitionarea unei marci foloseste tehnici de preluare a informatiilor specifice

cercetarilor comportamentale. Masurarea datelor in astfel de studii foloseste scale
metrice de tip interval. Una dintre scalele ce urmeaza nu este folosita in preluarea
informatiilor privind pozitionarea:
a)scala Fishbein-Rosenberg; c) scala lui Rensis Lickert;
b)diferentiala semantica; d) scala cu suma constanta.
399.Una dintre componentele ce urmeaza nu apartine formelor pe care le imbraca

procesul de inovare, al carui rezultat este inovatia de produs si inovatia de proces:
a)inovatia distructiva; c) inovatia sintetica;
b)inovatia prin acumulare; d) inovatia discontinua.
400.Cele cinci niveluri de structurare a unui produs, potrivit profesorilor americani

Th. Levitt si Ph. Kotler, pot fi ordonate in succesiunea lor de Ia nivelul cel mai
complex la cel de pornire (elementul central al unui produs) potrivit uneia dintre
urmatoarele variante:
a)nucleul produsului, produsul generic, produsul asteptat, produsul imbunatatit, produsul potential;
b)produsul generic, produsul potential, nucleul produsului, produsul asteptat, produsul imbunatatit;
c)produsul potential, produsul imbunatatit, produsul asteptat, produsul generic, nucleul produsului;
d)produsul generic, nucleul produsului, produsul imbunatatit, produsul asteptat, produsul potential.
401.Una dintre gruparile urmatoare cuprinde exclusiv metode de creativitate folosite
in cautarea sistematica de idei de noi produse:
a)creativitatea operationala, tehnica relatiilor impuse, analiza morfologica;
b)scalarea metrica multidimensionala, brainstorming-ul, listarea atributelor;
c) listarea atributelor, tehnica relatiilor impuse, analiza discriminantului liniar
multiplu;
d) creativitatea operationala, scalarea nemetrica, brainstorming-ul.
402. Marcile ce insotesc un produs pe piata pot fi clasificate in marci ale

producatorului, marci ale distribuitorului, marci generice (NO NAME). Fiecare dintre
aceste categorii se particularizeaza printr-o suita de caracteristici. Marca generica (NO
NAME) se caracterizeaza prin:
a) realizarea marcarii de catre producator, difuzare limitata, nivel coborat de pret al produsului pe care il acopera;
b)realizarea marcarii de catre producator, difuzare larga, nivel inalt de pret al produsului pe care il acopera;
c)realizarea marcarii de catre comerciant, difuzare limitata, nivel coborat de pret al produsului pe care il acopera;
d)realizarea marcarii de catre comerciant, difuzare larga, nivel inalt de pret al produsului pe care il acopera.
403. Testarea de acceptabilitate priveste:
a)respectarea parametrilor tehnico-functionali, a compozitiei materiei prime, a tipodimensiunilor unui produs introdus pe piata cu cel putin doi ani in urma;
b)incercari ce se realizeaza in spatii special amenajate pentru experimentarea parametrilor tehnici ai unui produs, nou;
c)supunerea prototipului unui produs nou, prealabil fabricatiei sale de serie unei confruntari cu potentialii sai clienti;
d)operatiunea de determinare a parametrilor ce se cer urmariti in cadrul testarii tehnice.
404. Testarea de acceptabilitate se realizeaza, de regula, in prezenta produsului. Exista
si o situatie cand subiectilor nu li se ofera decat imagini ale produselor testate, in cazul
in care acestea reprezinta variante multiple de satisfacere ale aceleiasi trebuinte.
Aceasta situatie se intalneste in cazul:
a)testelor comparatiilor fata in fata (side-by-side);
b)testelor de impresie;
c)testelor comparatiilor perechi;
d)testarii unui singur produs.
405. Componentele unui program de lansare propriu-zisa a unui produs nou pe piata
intr-o ordonare aleatoare sunt urmatoarele:
A, pregatirea fortelor de vanzare; B. alegerea canalelor de distributie;
C. stabilirea perioadei de lansare; D. fixarea zonei teritoriale a lansarii;
E. pregatirea pietei pentru primirea noului produs;
F. alegerea modalitatilor de comercializare.
Ordonate logic si cronologic aceste componente ar urma succesiunea:
a)C->D->B->E->F->A; c) C->B->A->D->E->F;
b)A-»B->C-»D->F->.E; d) F->A->B^C->E->D.
406. Una dintre urmatoarele alternative nu se inscrie in randul variantelor de penetrare

a unei piete externe pentru un nou produs:
a)intrarea directa pe piata externa cu sau fara investitii;
b)intrarea prin asociere cu un partener local sau cu un tert;
c)intrarea indirecta pe respectiva piata externa;
d)intrarea indirecta cu investitii directe pe piata externa
407. Difuzarea unui nou produs sau serviciu pe piata presupune o succesiune de faze
(etape) care intr-o distributie aleatoare ar fi urmatoarele:
A. etapa de acceptare sau respingere; B. etapa de constatare;
C. etapa de incercare; D. etapa de cumpanire; E. etapa interesului individual.
Ordonate cronologic aceste etape ar urma succesiunea:
a)A->C->E->BH>D; C) DH>A->C->B->E;
b)B->E->CH>-D->-A; d) E->D->C->B->A.
408. Controlul lansarii noilor produse pe piata se realizeaza cu o suita de indicatori.

Numai unul dintre cei enumerati in continuare nu face parte din categoria acestor
indicatori:
a)numarul nonconsumatorilor absoluti ai produsului;
b)viteza de difuzare (de raspandire) a produsului pe piata;
c)gradul de patrundere a produsului in consum;
d)gradul de raspandire al noului produs pe piata.
409. Strategiile de produs in politica de marketing imbraca o multitudine de
alternative. Gruparea acestora in: asimilare de noi produse, perfectionare a produselor,
mentinere a gradului de noutate fac parte din randul celor grupate dupa:
a)nivelul calitativ, al produselor; c) gradul de innoire a produselor;
b)dimensiunile gamei de produse; d) structura gamei de produse.
410. Una din etapele enumerate mai jos nu apartine procesului de difuzare a unui nou
produs pe piata:
a)etapa de constatare; c) etapa de acceptare;
b)etapa de cumpanire; d) etapa de consum.
411. Etapa procesului difuzarii noului produs in care consumatorul aduna informatii
suplimentare despre produs este cea a:
a)incercarii produsului; c) interesului individual;
b)pregatirii produsului; d) constatarii.
412. Strategia diferentierii calitative a gamei de produse este recomandata in situatia;

a)unui produs vechi prezent pe piata actuala;
b)unui produs vechi prezent pe o piata noua;
c)unui produs nou lansat pe piata actuala;
d)unui produs nou lansat pe o piata noua.
413. Prima cumparare a produsului este rezultatul etapei procesului de difuzare a
noului produs de:
a) constatare; b) pregatire a deciziei; c) cumpanire; d) acceptare.
414.Evaluarea modului de comportare in consum a produsului este o activitate

specifica:
a)distributiei produsului; c) cercetarii de produs;
b)dezvoltarii noilor produse; d) modelarii produsului.
415.Constatarea de catre consumatori a aparitiei pe piata a noului produs presupune:

a)evaluarea opiniilor consumatorilor fata de produs;
b)adunarea de informatii despre produs direct de la producator;
c)observarea prezentei acestuia la punctele de vanzare;
d)transmiterea unor informatii despre produs altor persoane.
416.Strategia diversificarii gamei de produse este recomandata:
a)unui produs nou lansat pe piata actuala;
b)unui produs nou lansat pe o piata noua;
c)unui produs vechi prezent pe piata actuala;
d)unui produs vechi prezent pe o piata noua.
417.Acceptarea sau respingerea noului produs este rezultatul:
a)cumpanirii; c) incercarii:
b)interesului individual; d) promovarii.
418.Strategia selectiei sortimentale presupune:

a)extinderea largimii gamei de produse;
b)restrangerea dimensiunilor gamei de produse;
c)simplificarea gamei de produse;
d)cresterea complexitatii gamei de produse.
419.Repozitionarea unui produs existent, ca forma de reinnoire a produsului, este
caracterizata printr-un:
a)grad ridicat de perceptie a noutatii de catre consumatori;
b)grad redus de asemanare tehnica cu produsele existente;
c)grad redus de risc;
d)grad redus de perceptie a noutatii de catre consumatori.
420.Definitia potrivit careia componentele care definesc produsul sunt incadrate in
patru categorii (corporale, acorporale, de imagine si referitoare la comunicatiile
privind produsul) se incadreaza in categoria conceptiei:
a)integrata; c) operationala;
b)functionala; d) privind statutul produsului pe piata.
421. Sa se determine valorile pentru lungimea, profunzimea si largimea gamei de

produse a unei intreprinderi care are in fabricatie 3 linii de produse, stiind faptul ca o
treime din numarul produselor este cuprinsa in a doua linie, iar ultima linie cuprinde
un numar dublu de produse fata de prima. Numarul maxim de produse pe care le contine o linie este 12.
a)27,6,9,12,3; b) 27, 3, 6, 9, 12; c) 3, 27, 6, 9, 12; d) 36, 3, 8, 12, 16.
422. Distanta, pe o harta perceptuala, dintre un produs nou si produsul ideal se afla in
relatie inversa cu:
a)probabilitatea de necumparare a produsului;
b)gradul de insatisfactie resimtit in legatura cu caracteristicile produsului;
c)probabilitatea de cumparare a produsului;
d)numarul produselor concurente existente pe piata.
423. Lansarea unui produs nou, in sens larg, reprezinta:
a)procesul legat de momentul introducerii produsului pe piata;
b)procesul ce porneste de la aparitia produsului pe piata si se finalizeaza cu urmarirea comportamentului acestuia in consum / utilizare;
c)procesul ce porneste de la aparitia ideii de produs nou si se finalizeaza cu urmarirea comportamentului acestuia in consum / utilizare;
d)procesul ce porneste de la lansarea in productia de serie a unui produs nou si se finalizeaza cu urmarirea comportamentului acestuia in consum / utilizare.
424. Dintre criteriile de marketing utilizate in filtrajul ideilor de produs nou, nu fac
parte cele privind:
a)masura in care noul produs asigura castigarea unei pozitii mai bune pe piata;
b)gradul in care cerintele consumatorilor privind nivelul pretului pot fi satisfacute;
c)masura in care noul produs se incadreaza in consumurile specifice de materii prime si materiale;
d)masura in care conditiile pietei permit realizarea unui anumit nivel de rentabilitate.
425. Dintre metodele de creativitate utilizate in generarea ideilor de produs nou, nu
face parte:
a)listarea atributelor; c) analiza sintactica;
b)brainstormingul; d) analiza morfologica.
426. Care dintre urmatoarele afirmatii privind testarea de acceptabilitate este

adevarata:
a)testarea de acceptabilitate are aceeasi semnificatie cu testarea de piata;
b)testarea de acceptabilitate urmeaza testarii tehnice si se desfasoara concomitent cu testarea de piata;
c)testarea de acceptabilitate urmeaza testarii tehnice si se constituie intr-o etapa preliminara testarii de piata;
d)testarea de acceptabilitate si testarea de piata se realizeaza concomitent cu testarea tehnica.
427. Testarea analitica, in calitate de forma a testarii de acceptabilitate a unui produs
nou, vizeaza:
a)evaluarea globala a produsului si a principalelor sale caracteristici;
b)analiza fizico-chimica si tehnico-functionala a parametrilor produsului;
c)evaluarea uneia sau catorva caracteristici ale produsului si determinarea locului fiecareia in decizia de cumparare;
d)analiza gradului de patrundere in consum a produsului.
428. Intre indicatorii ce sunt utilizati in controlul lansarii unui produs nou pe piata nu
se include:
a)gradul de raspandire a noului produs pe piata;
b)gradul de patrundere in consum al noului produs;
c)viteza de difuzare pe piata a noului produs;
d)ritmul innoirii sortimentale.
429. Unul dintre criteriile in raport cu care intreprinderea stabileste preturile
produselor sale este:
a)concurenta; c) cursul de schimb;
b)rata inflatiei; d) gradul de concentrare al pietei.
430. Costurile sunt determinate pe baza cheltuielilor efectuate pentru producerea si

vanzarea unui anumit produs sau serviciu. in acest context, costul total se compune
din:
a)costul fix si costul variabil; c) costul fix si costul variabil total;
b)costul fix total si costul variabil; d) costul fix total si costul variabil total.
vanzarea unui anumit produs sau serviciu. in acest context, costul mediu se compune
din:
a)costul fix si costul variabil; c) costul fix si costul variabil mediu;
b)costul fix mediu si costul variabil; d) costul fix mediu si costul variabil mediu.
432. Care dintre urmatoarele variante este corecta?
a)marja procentuala a profitului se determina fie pe baza costului total, fie a costului mediu;
b)marja procentuala a profitului se determina fie pe baza costului unitar, fie a pretului de vanzare;
c)marja procentuala a profitului se determina fie pe baza costului unitar, fie a costului mediu;
d)marja procentuala a profitului se determina fie pe baza costului total, fie a costului de vanzare.
433. Printre cele mai importante elemente si aspecte care sunt luate in considerare la
determinarea preturilor de baza este inclusa, printre altele;
a)gradul de diversificare a ofertei; c) estimarea cererii;
b)gradul de noutate a cererii; d) estimarea ofertei.
434. Utilizarea coeficientilor de elasticitate a cererii permite:

a)estimarea vanzarilor la diferite niveluri de pret;
b)stabilirea cotei de piata;
c)anticiparea reactiei competitiei;
d)nici una din variantele de mai sus.
435. Pe baza estimarii curbei cererii si asumand o distributie beta de probabilitati,
factorul de decizie poate stabili volumul vanzarilor care au o sansa de aparitie de:
a) 40%; b)45°/o; c) 50%; d) 55%.
436. Schema generala de analiza a reactiilor cumparatorilor la diferite niveluri de pret

este furnizata de teoria fundamentala si modelul global de studiere a
comportamentului consumatorului cunoscut in literatura de specialitate sub denumirea
de:
a)modelul Veblenian; c) modelul Pavlovian;
b)modelul Hobbesian; d) modelul Marshallian.
437. Curbele de sensibilitate la pret au mai multe segmente, intre care:

a)segmentul cardinal; c) segmentul proportional;
b)segmentul ordinal; d) segmentul nominal,
438. Sensibilitatea elastica la pret se caracterizeaza prin:

a)preturi mari si cantitati vandute mici; c) preturi mici si cantitati vandute mari;
b)preturi moderate si cantitati moderate; d) preturi mici si cantitati vandute mici.
439. Sensibilitatea rigida la pret se caracterizeaza prin:
440. Sensibilitatea proportionala la pret se caracterizeaza prin:
441. Printre factorii endogeni care influenteaza strategia de pret se numara, in primul
rand:
a)preturile concurentei;
b)nivelul cotei de piata care se intentioneaza a se atinge;
c)costurile de productie;
d)situatia rentabilitatii firmei.
442. in randul strategiilor fundamentale de pret se numara:
a)strategia pretului capcana; c) strategia pretului variabil;
b)strategia pretului umbrela; d) strategia pretului inalt.
443. Strategia pretului de penetrare pe piata se recomanda:

a)in faza introducerii pe piata a produsului;
b)in faza de crestere a produsului;
c)in faza de.maturitate a produsului;
d)aceasta strategie nu tine seama, in mod explicit, de ciclul de viata al produsului.
444. Politica de pret si politica preturilor sunt doua concepte:
a) identice; b) sinonime; c) diferite; d) antonime.
445. in cadrul politicii preturilor, pretul de prestigiu este un pret:

a)aliniat la concurenta; c) psihologic;
b)peste nivelul concurentei; d) sub nivelul concurentei.
446. Deciziile privitoare la politica preturilor sunt:

a)decizii strategice; c) decizii de circumstanta;
b)decizii tactice; d) decizii de rutina.
447. Atunci cand statul are o pozitie dominanta si intervine efectiv pe piata in procesul
schimbului'se practica:
a)preturi impuse (total sau partial); c) preturi libere;
b)preturi concurentiale; d) preturi echilibrate.
448. Cand ofertantii reusesc sa-si impuna propriile interese, ca urmare a pozitiei pe
care o au pe piata, la un moment dat, se practica:
449. Cand statul nu intervine in nici un sens pe piata, in procesul de evaluare realizat
prin preturi, se practica:
450. Cand interesele consumatorilor si ale ofertantilor sunt satisfacute in masura

aproximativ egala, in procesul de evaluare realizat prin preturi, se practica:
451. Printre conditiile care sunt satisfacute prin intermediul preturilor se numara si:
a)stimularea ofertantilor; c) acoperirea costurilor;
b)asigurarea consumului final; d) protejarea unor resurse limitate.
452. Printre functiile preturilor se numara:
a)masurarea activitatii economice; c) acoperirea costurilor;
b)realizarea bunurilor sau a serviciilor; d) obtinerea de profit.
453. Eliminarea dezechilibrelor intre productie si consum este:
a)o conditie satisfacuta de preturi; c) o conditie a costurilor;
b)o functie a preturilor; d) o functie a costurilor.
454. Potrivit ecuatiei de bilant, o firma desfasoara o activitate profitabila daca:
a)veniturile sunt egale cu cheltuielile;
b)veniturile sunt mai mici decat cheltuielile;
c)veniturile sunt mai mari decat cheltuielile;
d)veniturile sunt mai mici sau egale cu cheltuielile.
a)cheltuielile sunt egale cu veniturile;
b)cheltuielile sunt mai mici decat veniturile;
c)cheltuielile sunt mai mari decat veniturile;
d)cheltuielile sunt mai mari sau egale cu veniturile.
456. Costurile variabile se mai numesc si:
a)costuri de mentinere a activitatii; c) costuri subunitare;
b)costuri unitare; d) costuri supraunitare.
❖
457. Costurile fixe se mai numesc si:
458. Pentru determinarea pragului de rentabilitate este necesara calcularea cantitatii
critice de produse ce trebuie vandute. Cantitatea critica este raportul dintre:
a)costurile variabile si diferenta dintre pretul unitar si costurile fixe; ■
b)pretul unitar si diferenta dintre costurile variabile si costurile fixe;
c)costurile fixe si diferenta dintre pretul unitar si costurile variabile;
d)pretul unitar si diferenta dintre costurile variabile si profit.
459. in pretul aferent gradului de rentabilitate, cand profitul este zero:

a)cantitatea critica de produse egaleaza costurile unitare si pretul de vanzare;
b)cantitatea critica de produse egaleaza costurile variabile si costurile fixe;
c)cantitatea critica de produse egaleaza costurile fixe si costurile de mentinere a activitatii;
d)cantitatea critica de produse egaleaza costurile variabile si costurile unitare.
460. Canalul de distributie reprezinta:

a) ansamblul operatiunilor de vanzare-cumparare a unui anumit produs;
b)un concept echivalent cu cel de distributie a marfurilor;
c)traseul pe care il parcurg marfurile pe piata, pana ajung la consumatori;
d)totalitatea proceselor operative la care sunt supuse marfurile, in traseul lor spre consumatori.
461. Conceptul de distributie consta in:

a)sistemul canalelor de distributie la care apeleaza o intreprindere;
b)distributia fizica a produselor la consumatori sau utilizatori;
c)reteaua de unitati, dotarile si personalul care contribuie la circulatia marfurilor;
d)itinerarul parcurs de marfuri pana la consumator, operatiunile prin care se realizeaza transferul dreptului de proprietate, lantul proceselor operative la care sunt
supuse marfurile, aparatul tehnic implicat in astfel de operatiuni.
462. in cadrul canalelor de distributie, urmatoarele fluxuri se desfasoara, in marea
majoritate a cazurilor, in ambele sensuri:
a)fluxul marfurilor, fluxul promotional, fluxul informational;
b)fluxul informational, fluxul titlului de proprietate, fluxul marfurilor;
c)fluxul promotional, fluxul negocierilor, fluxul finantarii si riscurilor;
d)fluxul informational, fluxul finantarii, fluxul riscurilor.
463. in privinta rolului indeplinit, se poate afirma despre distributie ca:
a)este un.regulator spatio-temporal intre productie si consum;
b)are doar un rol de a conecta centre aflate la distante apreciabile;
c)nu are capacitatea de a-1 influenta pe producator sau consumator;
d)rolul sau se rezuma la rolul intermediarilor implicati in circulatia marfurilor.
464. Organizatia care a fost constituita in anul 1996, in Romania, care are ca scop
promovarea formulelor si metodelor distributiei moderne, in special in domeniul
bunurilor de consum, fiind afiliata la asociatia internationala AIDA (cu sediul la
Bruxelles), se numeste:
a)Congresul National al Distributiei din Romania;
b)Comitetul Roman al Distributiei;
c)Consiliul Distributiei Moderne din Romania;
d)Asociatia Nationala a Distribuitorilor.
465. Care dintre urmatorii factori au determinat cresterea ponderii distributiei in pretul
final al produselor: (1) amplificarea gradului de complexitate a procesului de
comercializare a produselor; (2) tendinta de crestere a timpului total destinat
achizitionarii produselor si serviciilor; (3) asteptarile clientilor privind alegerea dintr-
un sortiment cat mai complet; (4) permeabilitatea mare a distributiei la progresele
tehnico-stiintifice; (5) devansarea de catre distributie a ritmurilor inregistrate de
productie?
a) 2,3,5; b) 1,3,4; c) 3,4, 5; d) 1,3,5.
466.Distributia este importanta:
a)doar pentru functionarea mecanismului economic al societatii;
b)nu numai pentru firmele comerciale, care au ca obiect de activitate principal sau exclusiv, procese ale distributiei;
c)numai pentru intreprinderile producatoare de bunuri de consum si industriale;
d)in cazul tuturor intreprinderilor, cu exceptia celor care ofera servicii.
467.in privinta relatiei dintre distributie si strategia de marketing, pe parcursul
ciclului de viata al produsului, se poate face urmatoarea afirmatie:
a)strategia de distributie nu este influentata de obiectivele strategiei de marketing din fiecare etapa a ciclului de viata al produsului;
b)in etapa de introducere pe piata a unui bun de consum, distributia este cea mai importanta variabila a mixului de marketing;
c)in etapa de crestere, distributia devine cea mai importanta componenta a mixului de marketing;
d)sistemul de distributie utilizat de o firma nu se modifica pe parcursul ciclului de viata al produsului.
468.Rolul canalului de marketing consta in:
a)generarea doar a unor utilitati de posesie si loc;
b)crearea de valoare pentru consumator;
c)obtinerea de profit pentru producator;
d)satisfacerea cererii prin furnizarea de bunuri si servicii, fara a exercita o influenta asupra acesteia.
469.Canalul de marketing se refera la:

a) intregul proces de productie, de la materia prima la produsul finit;
b)ansamblul proceselor de productie si comercializare, de la materia prima la produsul finit;
c)traseul parcurs de marfuri, intre producator si consumator, fara ca acestea sa fie modificate prin anumite prelucrari;
d)procesele fizice realizate de comercianti.
470.Prin definitie, un canal de marketing include:

a)numai producatorul si consumatorul;
b)toate verigile care contribuie la distributia produsului;
c)numai intermediarii implicati in distributia marfurilor;
d)toate verigile care contribuie la distributia produsului, inclusiv cumparatorul final.
471.Din categoria participantilor primari la procesul de distributie fac parte urmatorii:
a)doar producatorii; c) producatorii, angrosistii si detailistii;
b)doar producatorii si detailistii; d) angrosistii si detailistii.
472. in randul angrosistilor cu functii complete se inscriu:

a)jobber-ul; c) angrosistul de tip "cash & carry";
b)distribuitorul din camion; d) nici una dintre variantele a) - c).
473. in gama serviciilor functionale, oferite de furnizorii care au rolul.de facilitare a

distributie sunt incluse urmatoarele:
a)transportul, depozitarea si sortarea;
b)preluarea comenzilor, transportul si asigurarile;
c)depozitarea, serviciile de comunicare si de merchandising;
d)sortarea, serviciile financiare si transportul.
474. Furnizorii de servicii de sprijin, din cadrul canalelor de marketing sunt implicati
in:
a)vanzarea efectiva a produselor;
b)cumpararea efectiva a produselor;
c)operatiunile logistice;
d)operatiuni de facilitare a intregului proces de distributie.
475. Lista principalelor servicii de sprijin oferite in cadrul canalelor de marketing
cuprinde:
a)serviciile financiare, de asigurari si promovare;
b)preluarea si onorarea comenzilor, serviciile de comunicare;
c)serviciile de cercetari de marketing, consultanta si asamblare;
d)serviciile de promovare, transport si depozitare.
476.Care dintre urmatoarele aspecte sunt considerate dimensiuni ale canalului de

marketing: (1) flexibilitatea, (2) lungimea, (3) gradul de control exercitat de
producator, (4) latimea, (5) adancimea, (6) costul?
a) 1,2,3; b)2,4,5; c)3,5,6; d)2,3,5.
477.Lungimea canalului de marketing se refera la:
a)numarul unitatilor prin care se asigura distributia in cadrul fiecarei secvente a itinerarului marfurilor;
b)apropierea de consumatorul final;
c)numarul nivelurilor intermediare pe care le parcurg marfurile de la producator la consumator;
d)distanta spatiala care dintre producator si consumator.
478.Un canal direct este un canal care are:
a)un singur intermediar; c) doi intermediari;
b)nici un intermediar; d) un numar mic de intermediari.
479. Un canal scurt este un canal de marketing:
a)direct; c) direct cu latime mica;
b)indirect cu un intermediar; d) indirect, indiferent de numarul de intermediari.
480. Lungimea canalului de marketing dintre producator si cumparatorul final se

diminueaza prin:
a) scaderea distantei dintre producator si cumparatorul final;
b) renuntarea de catre producator la una dintre firmele similare care distribuie
produsul sau;
c)concentrarea distributiei intr-o anumita zona geografica;
d)renuntarea la un anumit nivel din canalul de marketing.
❖
481. Comparativ cu situatia bunurilor de consum, canalele prin care sunt distribuite
bunurile de utilizare productiva au, de regula, o lungime:
a) mult mai mare; b) mai mare; c) mai mica; d) identica.
482. Latimea canalului de marketing prin care este distribuit un anumit produs
reprezinta:
a)numarul de secvente ale itinerarului de distributie pe care il parcurg marfurile;
b)numarul unitatilor prin care se asigura distribuirea unui produs in cadrul fiecarei faze a rutei distributiei;
c)numarul consumatorilor finali ai produsului oferit de firma producatoare;
d)numarul furnizorilor de materii prime, materiale si componente ai intreprinderii care fabrica produsul finit.
483. Fata de canalele de distributie a bunurilor industriale, latimea canalelor de
distributie a bunurilor de consum este, de regula:
a) mai mare; b) asemanatoare; c) mai mica; d) mult mai mica.
»♦
484. Adancimea unui canal de marketing este data de:
a)masura apropierii de punctele efective de consum;
b)intensitatea distributiei;
c)numarul distribuitorilor la care apeleaza intreprinderea producatoare;
d)numarul tipurilor distincte de intermediari care distribuie produsele concurente similare.
485. in cazul bunurilor de consum, exemple de canale de distributie cu cea mai mare
adancime sunt cele specifice: (i) comertului prin corespondenta, (2) comertului
electronic, (3) centrelor comerciale cu amanuntul, (4) sistemului "cash and carry", (5)
distributiei prin reprezentanti de vanzari care se deplaseaza la domiciliul
cumparatorilor potentiali.
a) 1,2,4; b)2, 3,5; c) 3, 4, 5; d) 1,2, 5.
486. Un circuit lung al marfurilor este intalnit in cazul: (1) sortimentelor complexe, (2)
echipamentelor industriale de mare valoare, (3) produselor cu cerere sezoniera,'(4)
serviciilor de consum.
) >2;
a J
b)2,3; c)l,3; d) 3,4.
487. in cazul distributiei internationale, canalele fara intermediari sunt utilizate, in
special, pentru urmatoarele marfuri:
a)instalatii, utilaje, unele materii prime; c) servicii de consum;
b)produsele alimentare; d) servicii industriale.
488. in marketingul international, dobandirea accesului Ia canalele de distributie

"inchise", de pe pietele externe, in conditiile celui mai inalt grad de implicare a firmei
producatoare, pe termen lung, se poate realiza sub forma:
a)societatilor mixte;
b)crearii unui sistem propriu de distributie;
c)aranjamentelor contractuale cu distribuitori locali;
d)vanzarii sub marca unei firme de pe piata tinta.
489. Obtinerea accesului la canalele de distributie "inchise", de pe pietele externe, este
posibila prin aranjamente contractuale de distributie cu firme care opereaza pe 'piata
tinta. Aceste aranjamente presupun ca firmele de pe piata vizata:
a)sa aiba' forte de vanzare capabile sa indeplineasca obiectivele de distributie ale producatorului extern;
b)sa ofere produse concurente sau neconcurente;
c)sa nu se adreseze aceluiasi segment de piata care este vizat de producatorul extern;
d)sa dispuna sau nu de forte de vanzare proprii.
490. in cazul in care distributia de produse pe o piata externa, se realizeaza sub forma
vanzarii sub marca unei firme de pe piata tinta, este necesara indeplinirea urmatoarei
cerinte de catre firma externa:
a)sa fie numai o firma producatoare;
b)sa fie doar o firma distribuitoare;
c)sa aiba o cota de piata semnificativa;
d)sa aiba o imagine favorabila sau sa nu fie deloc cunoscuta pe piata vizata
491. Avantajul imaginii proprii este pierdut de firma producatoare ce realizeaza
distributia pe o piata externa sub forma:
a)vanzarii sub o marca de pe piata vizata;
b)unui sistem propriu de distributie;
c)aranjamentelor contractuale cu distribuitorii;
d)vanzarii catre mai multe firme distribuitoare de pe piata externa.
492. Care dintre urmatoarele motive justifica prezenta intermediarilor in canalele de
marketing: (1) functiile indeplinite, (2) cresterea numarului verigilor din canalul de
marketing, (3) reducerea numarului contactelor necesare, (4) cresterea costurilor, (5) rentabilizarea distributiei in cazul firmelor care dispun de o forta de vanzare proprie, (6)
avantajele specializarii.
a) 1,3, 5; — b) 2, 4, 5; c) 1, 3, 6; d)4, 5, 6.
493.in categoria functiilor tranzactionale indeplinite de intermediarii din canalele de

marketing se inscriu urmatoarele:
a)cumpararea si vanzarea; c) vanzarea, finantarea, asigurarea;
b)cumpararea, vanzarea, comunicarea; d) cumpararea, vanzarea, asumarea riscurilor.
494.Care dintre urmatoarele functii sunt considerate functii de facilitare, ce pot fi
indeplinite de intermediari:
a)extinderea creditului la client, comunicarea informatiilor de piata;
b)cumpararea, transportul;
c)asumarea riscurilor de pierdere, comunicarea;
d)sortarea si gestiunea stocurilor.
495.Ca functii logistice indeplinite de intermediari pot fi enumerate: (1) transportul,
(2) gestiunea stocurilor, (3) finantarea, (4) asumarea riscurilor, (5) depozitarea, (6)
vanzarea, (7) transformarea sortimentului industrial in sortiment comercial.
a) 1,3,4,7; b) 1,2,5,7; c)2,3,4,6; d) 3,4,6,7.
496.Produsele unei firme producatoare sunt distribuite prin 810 de detailisti. Dintre
acestia, o treime cumpara produsele respective de la 10 angrosisti. Patru dintre
angrosistii regionali se aprovizioneaza cu produsele in cauza de la doi dintre
angrosistii nationali. Care este numarul de firme cu care producatorul a stabilit relatii
directe?
a) 826; b) 550; c) 848; d) 546.
497.Apelarea la intermediari este recomandata in cazul intreprinderilor producatoare

care:
a)se confrunta cu o cerere sezoniera;
b)dispun de resursele necesare constituirii unei forte de vanzare proprii;
c)pot obtine economii de scara in domeniul distributiei;
d)sunt capabile sa indeplineasca exigentele clientilor, oferind servicii cu costuri mai mari decat cele ale intermediarilor.
498.Economia de scara in domeniu! distributiei consta in:
a)scaderea costurilor de distributie pe unitatea de produs, pe seama diminuarii costurilor fixe, odata cu cresterea cantitatii de produse distribuite;
b)cresterea costurilor variabile pe unitatea de produs, in conditiile diminuarii debitului distributiei;
c)reducerea costurilor totale de distributie pe unitatea de produs, prin diminuarea costurilor variabile;
d)cresterea volumului de marfuri distribuite cu aceleasi costuri totale de distributie.
499. Nu poate fi utilizat drept criteriu de diferentiere tipologica a intermediarilor din

canalele de marketing:
a)natura si obiectul fluxurilor la care participa;
b)gradul de independenta;
c)numarul intermediarilor din canalul de marketing;
d)locul ocupat in canalul de marketing.
500. Cel mai scazut grad de independenta este intalnit in cazul:

a)detailistilor; c) angrosistilor cu functii complete;
b) reprezentantelor producatorului; d) concesionarilor.
501. Printre intermediarii cu sediul in tara exportatoare care detin posesia asupra
marfii se inscriu urmatorii:
a) agentul de export al producatorului; c) export jobber-ul;
b)broker-ul; d) broker-ul si export jobber-ul.
502. Casele de cumparare pentru export reprezinta pe:

a) vanzator; b) cumparator; c) ele insele; d) exportator.
503. Care dintre urmatorii intermediari cu sediul in tara exportatoare nu furnizeaza

informatii de piata producatorului: (1) agentul de export al producatorului, (2) broker-
ul, (3) export jobber-ul, (4) firmele specializate de tip "combination export manager",
care lucreaza in numele clientului, (5) oficiul de cumparare?
a) 1,2, 3; b) 2, 3, 5; c)3,4,5; d) 2, 4, 5.
504. Proprietatea asupra marfii este detinuta de urmatorii intermediari cu sediul in tara
exportatoare:
a)export jobber-ul, casa cumparatoare pentru export;
b)oficiul de cumparare, casa cumparatoare pentru export;
c)agentul de export al producatorului, broker-ul;
d)broker-ul, export jobber-ul.
505. Canalul de marketing in cadrul caruia participantii primari (producatorii,
angrosistii si detailistii) isi desfasoara activitatile in mod independent si au un
comportament autonom, este un canal:
a) contractual; b) conventional; c) coordonat; d) colateral.
506. Membrii unui canal conventional sunt preocupati, in primul rand, de:
a)calitatea materiilor prime obtinute de la furnizori;
b)distributia produselor pana Ia nivelul imediat urmator din structura canalului;
c)ajungerea produselor pana la utilizatorul final;
d)optimizarea intregului circuit al produselor.
507. in cazul canalelor conventionale, principalul element de coeziune intre
participantii primari este:
a)pretul de tranzactie;
b)sistemul de tip oligopol;
c)obiectivele comune;
d)satisfacerea necesitatilor si asteptarilor consumatorului final.
508.Din seria factorilor care limiteaza viabilitatea canalelor conventionale, nu face
parte:
a)incertitudinea specifica mediului in care isi desfasoara activitatea operatorii;
b)particularitatile negocierii pozitionale;
c)oportunismul si rationalitatea limitata;
d)relatiile de cooperare dintre membrii canalului.
509.Nu sunt sisteme de marketing verticale, sistemele:

a) administrat; b) conventional; c) contractual; d) corporativ.
510.Sistemul de marketing de tip corporativ poate fi creat:

a)numai printr-o integrare in amonte; c) fie printr-o integrare in amonte, fie in aval;
b)numai printr-o integrare in aval; d) printr-o integrare in amonte sau/si in aval.
511.Pentru un producator de bunuri de consum, procesul de integrare in aval poate

consta in:
a)crearea unui sistem propriu de centre de distributie si unitati de vanzare cu amanuntul;
b)achizitionarea unei firme furnizoare;
c)cumpararea unei firme concurente;
d)infiintarea unei unitati de productie a ambalajelor pentru produsele proprii.
512.Care dintre urmatoarele aspecte constituie avantaje ale constituirii unui sistem
corporatist prin integrare in aval: (1) cresterea volumului vanzarilor, (2) sporirea
relativa a costurilor, (3) cunoasterea mai buna a cerintelor pietei tinta, (4) diminuarea
resurselor implicate in domeniul distributiei, (5) imbunatatirea imaginii in randul
clientilor finali?
a) 1,3, 5; b) 2, 3,4; c) 1,3,4; d)3,4, 5.
513.Nu constituie un exemplu de integrare in amonte:

a)preluarea de catre un angrosist a unei mici unitati de productie;
b)deschiderea unor unitati comerciale de catre un producator;
c)deschiderea unui raion de tip brutarie (productie de articole de panificatie) intr-un supermagazin;
d)crearea de catre un lant de magazine a unei centrale de cumparare, cu rolul de a realiza aprovizionari directe de la producatori.
514. Care dintre urmatoarele aspecte constituie avantaje ale sistemelor de distributie
de tip corporatist: (1) gradul inalt de control asupra functiilor asumate de organizatia
initiatoare a integrarii, (2) nivelul scazut al investitiilor necesare integrarii, (3) absenta
dificultatilor legate de managementul operatiunilor din amonte si aval, care nu se
inscriu in activitatea de baza a organizatiei, (4) economiile de scala?
a) 1,4; b)2,3; c)l,3; d) 2,4.
515. Un sistem de marketing vertical contractual, alcatuit dintr-un angrosist si mai
multi detailisti independenti este denumit:
a)sistem integrat; c) cooperativa a detailistilor;
b) lant voluntar; d) asociatie a detailistilor.
516. Scopul principal al constituirii unui lant voluntar este urmatorul:
a)cresterea profiturilor angrosistului;
b)asigurarea unui grad inalt de independenta a detailistilor;
c)sporirea competitivitatii detailistilor prin cumpararea de produse si servicii in conditii mai avantajoase decat le-ar putea obtine in mod individual;
d)dobandirea de catre angrosist a pozitiei de lider.
517. Cooperativa detailistilor poate include:

a)un numar limitat de angrosisti si mai multi detailisti;
b)un producator si cativa detailisti;
c)un producator, un angrosist si un grup de detailisti;
d)numai detailisti.
518. Despre cooperativele detailistilor se poate afirma ca:

a)au ca scop numai amplificarea capacitatii de negociere a participantilor, in relatiile cu furnizorii;
b)elaboreaza programe comune in domeniul promovarii, amenajarii magazinelor, pregatirii personalului etc.
c)sunt caracterizate de concentrarea puterii Ia nivelul unui anumit detailist;
d)repartizarea profiturilor nu este influentata de volumul cumpararilor realizate de fiecare membru al cooperativei.
519. in cadrul unui contract de franciza se stipuleaza:
a)transmiterea, de catre francizat, francizorului a drepturilor de a desfasura anumite activitati de productie sau distributie;
b)obiectul francizei, care il poate constitui utilizarea marcii, numelui comercial, cunostintelor de specialitate si metodelor francizorului;
c)numai o plata efectuata de francizat inainte de inceperea contractului;
d)valabilitatea pe o perioada de timp nedeterminata.
520. Despre sistemele administrate se poate afirma ca:
a) se bazeaza pe rolul coercitiv al contractului;
b)sunt constituite din firme independente juridic;
c)rolul de lider al sistemului poate fi asumat doar de producatori;
d)dobandirii calitatii de lider al sistemului este influentata nesemnificativ de imaginea firmei si cota sa de piata.
521. Sub aspectul gradului de dependenta dintre participanti, aliantele verticale se
situeaza pe o pozitie intermediara, intre sistemele de marketing vertical:
a) contractuale si administrate; c) conventionale si contractuale;
b)corporatiste si contractuale; d) conventionale si administrate.
522. Sistemul de marketing orizontal este:

a)echivalent cu procesul de integrare orizontala;
b)un sistem ce presupune contributii de capital si experienta in domeniul productiei si marketingului, din partea filmelor participante;
c)descris de conceptul de marketing semiotic;
d)rezultatul unor fuziuni sau achizitii de firme.
523. Cresterea importantei Intemetului in domeniul distributiei este explicata de o
serie de factori printre care se numara:
a)securitatea platilor;
b)posibilitatile de evaluare a calitatii oricarui produs de cumparatorii potentiali;
c)posibilitatea compararii facile a ofertelor concurente;
d)apelarea la strategiile marketingului de masa.
524. in anul 2001, potrivit estimarilor Organizatiei Mondiale a Comertului, numarul
utilizatorilor de Internet va ajunge la aproximativ:
a)300 de milioane de persoane; c) 500 de milioane de persoane;
b)30 de milioane de persoane; d) 5 milioane de persoane.
525. La mijlocul anilor '90, crearea unui site Web, de catre o intreprindere, avea ca
scop prioritar:
a)publicitatea, relatiile publice, comunicarea;
b)incasarea contravalorii marfurilor vandute online;
c)preluarea comenzilor de la clienti;
d)oferirea de servicii postvanzare.
526. Termenul "logistica" a inceput sa fie folosit tot mai frecvent incepand din anii:
a)'60; b)'70; c)'80; d)'90.
527. In raport cu distributia fizica, logistica este un concept:

a) mai complex; b) mai ingust; c) mai specializat; d) identic.
528. La inceputul ultimului deceniu al secolului anterior, logistica era considerata:

a)un cost necesar;
b)un important mijloc de obtinere a avantajului competitiv;
c)ultima frontiera a economiilor de costuri;
d)continentul 'intunecat" al economiei.
529. Prestigioasa organizatie profesionala, Consiliul Managementului Logistic, din

SUA, a inlocuit conceptul de management al distributiei fizice cu cel de logistica, in
anul;
a) 1976; b) 1982; c) 1991; d) 2000.
530. Care dintre urmatoarele activitati sunt componente majore ale logisticii: (1)
controlul activitatilor de productie, (2) activitatile de sustinere a productiei, (3)
stabilirea pretului produsului fina! livrat consumatorilor, (4) aprovizionarea, (5)
promovarea produsului, (6) distributia fizica ?
a) 2, 4, 6; b) 1, 3, 5; c)3,4, 6; d) 1,5, 6.
531. Conceptul de logistica poate fi aplicat:
a)numai de firmele producatoare;
b)numai de angrosisti si detailisti;
c)de producatorii si intermediarii de bunuri de consum si industriale;
d)de producatorii si intermediarii de bunuri de consum si industriale, precum si de firmele furnizoare de servicii.
532. Care dintre urmatoarele criterii trebuie sa fie indeplinite in cazul unei relatii
interorganizationale de parteneriat, pentru a obtine rezultatele scontate: (1) excelenta
individuala, (2) autoritatea unuia dintre parteneri, (3) coordonarea strategiilor de pret,
(4) interdependenta, (5) absenta complementaritatii intre parteneri, (6) schimbul de
informatii?
a) 1,4, 6; b)2, 4, 5; c)2, 3, 6; d)3,4, 6;
533. Progresele inregistrate pe plan-mondial in domeniul tehnologiei informatiei fac
posibila cresterea eficientei operatiunilor logistice, ca rezultat al comunicarii si
accesului Ia informatii, in special prin intermediul:
a) ETI; b) EDI; c)EFI; d) EMI.
534. Cea mai importanta componenta a mixului logistic, sub aspectul costurilor
generate, este:
a) depozitarea; b) ambalarea; c) gestiunea stocurilor; d) transportul.
535. Printre metodele econometrice utilizate de logisticieni pentru optimizarea rutelor,
nu se inscriu:
a)programarea liniara; c) programarea euristica;
b)programarea dinamica; d) programarea cu numere intregi.
536. Odata cu cresterea cantitatii de marfuri reaprovizionate, se inregistreaza o

crestere a:
a)costurilor de stocare propriu-zise; c) costurilor generate de ruptura de stoc;
b)costurilor de lansare a comenzilor; d) costurilor de transport.
537. Conceptul de stocare se refera la:
a)stationarea produselor pe o perioada determinata, intr-un anumit loc;
b)receptia produselor primite de la furnizori;
c)sortarea produselor in spatii special amenajate;
d)constituirea Ioturilor de marfuri ce vor fi expediate clientilor.
538. in anii '90, mutatiile majore din domeniul tehnologiei informatiei au sporit
preocuparile pentru cresterea vitezei si preciziei activitatilor logistice si au deschis era
competitiei bazate pe:
a) resurse; b) experienta; c) timp; d) costuri.
539. Considerarea costurilor generate de diferite activitati logistice, in interdependenta
lor, la nivelul sistemului logistic a condus la aparitia conceptului de cost logistic:
a) interfunctional; b) optim; c) integrat; d) total.
540. Decizia unei anumite organizatii, de crestere a numarului de puncte de depozitare
a produselor are ca efect:
a)cresterea costurilor de stocare; c) cresterea costurilor de transport;
b)scaderea costurilor de lansare a comenzii; d) scaderea nivelului de servire logistica.
541. Printre metodele cu ajutorul carora se poate identifica zona in care se situeaza
optimul global, pot fi mentionate:
a)simularea, teoria grafurilor, tehnicile Forrester;
b)simularea, tehnicile Forrester, analiza numerica;
c)analiza numerica, teoria firelor de asteptare, programarea matematica;
d)programarea matematica, teoria gestiunii stocurilor, tehnicile Forrester.
542. in domeniul logistic, sub influenta conceptului de marketing, se inregistreaza o
reorientare, de la conceptul de cost total la conceptul de:
a) cost optim; b) profit maxim; c) cost minim; d) profit global.
543. Serviciile principale pe care le furnizeaza un canal de marketing sunt

urmatoarele:
a)facilitatea spatiala, marimea lotului, timpul de asteptare, varietatea produselor;
b)marimea lotului, timpul de onorare a comenzii, facilitatea spatiala, utilitatea de pret;
c)timpul de asteptare, diversitatea produselor, variabilitatea livrarilor, facilitatea spatiala;
d)varietatea posibilitatilor de alegere, furnizarea de informatii, oferirea de credit, variabilitatea livrarilor.
544. in procesul de elaborare a strategiei de distributie, stabilirea obiectivelor este
precedata de:
a)stabilirea variantelor de strategii de distributie;
b)identificarea nivelului serviciilor de distributie solicitate de clienti;
c)determinarea costului fiecarei variante strategice;
d)selectarea celei mai adecvate variante de strategie de distributie.
545. Obiectivele strategiei de distributie a unei intreprinderi se stabilesc in primul
rand, functie de:
a)obiectivele de minimizare a costurilor intreprinderii;
b)obiectivele de productie;
c)nivelul serviciilor de distributie solicitate de segmentul tinta;
d)nivelul tarifelor pentru serviciile logistice oferite de competitori.
546. Cu cat nivelul serviciilor solicitate de clienti este mai inalt cu atat:
a)scade probabilitatea ca intreprinderea sa apeleze la canale directe;
b)scad preturile pentru consumatorul/utilizatorul final;
c)scade probabilitatea ca intreprinderea sa apeleze Ia canale indirecte;
d)creste dependenta clientului de furnizor.
547. Care dintre urmatoarele exemple reprezinta criterii economice utilizate in etapa
de evaluare si selectie a variantelor de strategii de distributie: (1) flexibilitatea, (2)
valoarea vanzarilor, (3) cantitatea de produse vandute, (4) capacitatea de adaptare la
schimbarile mediului extern, (5) cota de piata, (6) gradul de control pe termen lung,
(7) costul distributiei, (8) profitul unitar?
a) 2, 3, 5, 7, 8; ' b)l,4, 5, 6, 8; c) 3, 4, 5, 6,7; d) 2, 3, 5,6,8.
548. in functie de lungimea canalului de marketing, o varianta de strategie de

distributie este distributia:
a)extensiva; c) printr-un singur canal de marketing;
b)directa; d) prin canal propriu.
549. Strategia de distributie care consta in difuzarea produselor prin doua sau mai
multe canale de marketing este denumita marketing:
a) clirect; b) multicanal; c) total; d) global.
550. Varianta strategica de distributie care presupune difuzarea larga a produselor,

prin cele mai diverse tipuri de intermediari, se numeste:
a)multimarketing; c
) marketing simbiotic;
b)distributie selectiva; d) distributie extensiva.
551.Distributia produselor printr-un numar mic de intermediari este cunoscuta sub

urmatoarea denumire;
a)distributie directa; c) distributie selectiva;
b)distributie exclusiva; d) distributie proprie.
552.Printre criteriile de natura calitativa utilizate pentru selectia intermediarilor, se

inscriu urmatoarele:
a)capacitatea de a oferi servicii postvanzare, de a coopera si de a promova produsul;
b)experienta anterioara, reputatia, cota de piata;
c)amplasamentul magazinelor, cifra de afaceri, gradul de acoperire a pietei tinta;
d)marimea fortelor de vanzare, imaginea in randul consumatorilor finali, orientarea de marketing a firmei,
553.Utilizarea de catre producator a instrumentelor de motivare a.intermediarilor are
ca scop prioritar:
a)stimularea cooperarii acestora;
b)cresterea profiturilor realizate de intermediari;
c)integrarea verticala;
d)constrangerea intermediarilor.
554.Ca sursa de putere in canalele de marketing, recompensele:
a)odata obtinute de intermediari sunt considerate "un drept castigat";
b)pot fi acordafe'"numai de producatori;
c)includ livrarea rapida, termenele de plata mai scurte, discounturile;
d)sunt folosite numai de marii detailisti.
555. Legitimitatea reprezinta o sursa de putere, utilizata pentru motivarea
intermediarilor si se bazeaza pe:
a)imaginea favorabila a producatorului;
b)incheierea unor contracte de distributie;
c)experienta intermediarilor;
d)cunostintele specializate ale producatorului,
556. Sursa de putere care se epuizeaza treptat, in cazul in care producatorul nu gaseste
modalitati de a-si mentine superioritatea fata de intermediari este urmatoarea:
a) legitimitatea; b) reputatia; c) constrangerea; d) cunostintele speciale.
557. Se recomanda ca ordinea de preferinta, in privinta modalitatilor de motivare a

intermediarilor, utilizate de producatori, sa fie urmatoarea:
a)referinte, recompense,xonstrangere, legitimitate, cunostinte speciale;
b)referinte, cunostinte, legitimitate, recompense;
c)recompense, legitimitate, constrangere, cunostinte speciale;
d)legitimitate, referinte, cunostinte speciale, recompense.
558. Strategia de tip "puii" presupune:
a)actiuni de promovare a vanzarilor directionate spre membrii canalului;
b)acordarea de bonificatii si rabaturi pentru intermediari;
c)campanii publicitare directionate spre consumatorii finali;
d) programe promotionale directionate deopotriva spre clientii finali si spre
intermediari.
559. Care dintre urmatoarele aspecte reprezinta exemple de decizii pe care le

presupune operationalizarea strategiei de distributie: (1) evaluarea membrilor
canalului, (2) stabilirea obiectivelor strategiei de distributie, (3) selectarea
intermediarilor, (4) identificarea cerintelor clientilor finali, referitoare la nivelul de
servire, (5) determinarea tipurilor de canale de distributie la care poate sa recurga
firma, (6) motivarea intermediarilor ?
a) 1,3,6; b)2,3,5; c) 3,4,6; d)4, 5 , 6 .
560. Care din urmatoarele marci nu este o marca patronimica ?

a)Clujana; b) Ford; c) Honda; d) Guban.
561. Sistemul de comunicatie prin care intreprinderea pune in circulatie o idee sau o
informatie nu cuprinde unul din urmatoarele elemente:
a)o sursa de informatii; c) un canal de difuzare a mesajului;
b)un mesaj;- d) o cercetare a audientei mesajului.
562. in functie de obiect, publicitatea poate fi:

a)publicitate de produs, publicitate de marca, publicitate institutionala;
b)publicitate de produs, publicitate de pret, publicitate de distributie;
c)publicitate locala, publicitate regionala, publicitate nationala.
d)publicitate puternica, publicitate atragatoare, publicitate; credibila.
563. Printre formele particulare ale publicitatii de produs nu se numara:
a)publicitatea de conditionare; c) publicitatea subliminala;
b)publicitatea comparativa; d) publicitatea de reamintire.
564. Faptul ca Bancpost difuzeaza un spot publicitar in care ureaza clientilor sai "La
multi ani!" cu ocazia Craciunului reprezinta un exemplu de:
a)publicitate de informare; c) publicitate comparativa;
b)publicitate de marca; d) publicitate institutionala.
565. Una dintre urmatoarele componente nu se include in randul mediilor majore de

transmitere a mesajelor publicitare:
a)cinematograful; c
) anuntul publicitar;
b)televiziunea; d) presa.
566. Printre suporturile utilizate in publicitatea exterioara, nu se includ:
a) afisele; b) panourile publicitare; c) insemnele luminoase; d) agendele.
567. Ca suport publicitar, in functie de caracteristicile sale esentiale, catalogul se

prezinta in trei variante. Care din urmatoarele variante nu exista in realitate ?
a)catalog de prospectare; c) catalog de lucru;
b)catalog de reamintire; d) catalog de prestigiu.
568. Identificati componenta care face parte din categoria actiunilor de promovare a
vanzarilor:
a)sponsorizarea; c) merchandisingul;
b)participarea la expozitii; d) publicitatea.
569. Promovarea vanzarilor, grupa distincta de activitati promotionale, se realizeaza
printr-o gama larga de tehnici de promovare. Una dintre urmatoarele grupari e
formata integral din astfel de tehnici:
a)publicitatea, reducerea preturilor, vanzarile grupate;
b)vanzarile grupate, concursurile publicitare, publicitatea la locul vanzarii;
c)merchandisingul, cadourile promotionale, relatiile publice;
d)manifestarile expozitionale, reducerea preturilor, vanzarile grupate.
570. Merchandisingul se refera la:
a)aplicatii ale marketingului direct;
b)o forma speciala de publicitate;
c)o forma speciala a relatiilor publice;
d)prezentarea in cele mai bune conditii (materiale si psihologice) a produselor si serviciilor oferite pietei.
571. Care din urmatoarele probleme nu poate fi rezolvata prin utilizarea tehnicilor de
merchandising ?
a)organizarea de congrese, conferinte, seminarii, colocvii sau simpozioane;
b)identificarea modalitatii optime de amplasare a produselor in spatiul de vanzare;
c)optimizarea efectelor utilizarii factorului vizual in vanzare;
d)sprijinirea produselor intre ele in procesul de vanzare.
572. O marca trebuie sa fie inzestrata cu multiple calitati, care sa-i confere si forta
promotionala. Precizati grupul care contine trei calitati corect formulate:
a)putere de evocare, perceptibilitate, vulnerabilitate;
b)distinctie, exhaustivitate, notorietate;
c)putere de evocare, perceptibilitate, notorietate;
d)capacitate de memorizare, dihotomie, putere de evocare.
573.' Un exemplu de marca incadrata in tipul celor care disting si descriu produsul este:
a) Ford; b) Sankt Petersburg; c) Palmolive; d) Teora.
574. Dreptul de a exploata o marca, prin cedarea ei de catre o intreprindere alteia, in
conditii precis determinate, poarta numele de:
a)leasing; c) locatie de gestiune;
b)franciza; d) comandita simpla.
575. Care din urmatoarele criterii este utilizat pentru evaluarea rezultatelor
fortelor de vanzare?
a)nivelul sponsorizarilor acordate;
b)numarul de aparitii la televiziune;
c)frecventa contactelor realizate;
d)capacitatea de memorizare a marcii comercializate.
576. Evaluarea rezultatelor activitatii fortelor de vanzare poate fi realizata pe baza unei
serii de criterii. Care dintre alternativele de raspuns urmatoare este formata integral din
astfel de criterii?
a)relatiile cu clientela, frecventa contactelor realizate, numarul produselor defecte;
b)serviciile si asistenta de specialitate asigurate, frecventa contactelor realizate, relatiile cu clientela;
c)numarul produselor defecte, capacitatea de prospectare a agentilor vanzatori, relatiile cu clientela;
d)marimea fortelor de vanzare, capacitatea de prospectare a agentilor vanzatori, frecventa contactelor realizate.
577. Printre criteriile de diferentiere a strategiilor promotionale se numara:
a)rolul activitatilor promotionale, pozitia fata de structurile pietei, logistica marfurilor;
b)rolul activitatilor promotionale, pozitia fata de structurile pietei, modul de desfasurare in timp;
c)pozitia fata de structurile pietei, modul de desfasurare in timp, tehnicile de promovare aplicate;
d) natura submixului promotional, tehnicile de promovare aplicate, logistica
marfurilor.
578. Acordarea de stimulente pe termen scurt, cu scopul de a incuraja clientii sa

incerce sau sa achizitioneze un anumit produs sau serviciu, reprezinta:
a)publicitate; c) publicitate directa;
b)promovarea vanzarilor; d) relatii publice.
579. Editarea unei reviste de catre o firma reprezinta un instrument comunicational

care se inscrie in categoria:
580.Un mesaj promotional care accentueaza faptul ca, prin utilizarea unei anumite
marci de becuri, se obtine o economie de energie electrica de 20%, intra in categoria:
a)apelurilor rationale; c) apelurilor morale;
b)apelurilor emotionale; d) apelurilor onirice,
581.in cadrul canalelor de comunicare personale, vecinii, prietenii, membri ai familiei

si alte persoane care dialogheaza cu cumparatorii vizati se includ in categoria:
a)canale mediatoare; c) canale sociale;
b)canale expert; d) canale publicitare.
582.Tehnicile promotionale:
a)acopera problematica politicii promotionale;
b)se refera la strategiile promotionale;
c)cuprind modalitatile si instrumentele practice de realizare a activitatii promotionale;
d)semnifica un ansamblu de strategii si tactici promotionale.
583.Suportul publicitar este constituit din:
a)mass media prin care se difuzeaza un mesaj publicitar;
b)resursele financiare alocate activitatii publicitare;
c)vehiculul concret de difuzare a mesajului publicitar, in cadrul unui mediu de comunicare in masa;
d) sustinerea mesajului publicitar de catre intreprinzatorii implicati in procesul
distributiei.
584.Care dintre urmatoarele variabile promotionale sunt, prin natura si rolul lor, in
principal de ordin calitativ;
a)publicitatea, promovarea vanzarilor, manifestarile promotionale;
b)fortele de vanzare, promovarea vanzarilor, relatiile publice;
c)publicitatea, relatiile publice, manifestarile promotionale;
d)relatiile publice, marketingul direct, promovarea vanzarilor.
585.in legatura cu promovarea personala, nu este reala afirmatia potrivit careia:
a)apare ca fiind cea mai precisa in comparatie cu alte mijloace promotionale;
b)este cel mai costisitor ingredient al mixului promotional;
c)permite concentrarea eforturilor catre cei mai promitatori cumparatori potentiali;
d)este sinonima cu promovarea directa.
586.Care dintre urmatoarele afirmatii nu este intru totul exacta in legatura cu fortele
de vanzare?
a)sunt, in principal, reprezentanti ai producatorilor;
b)isi desfasoara de multe ori activitatea in afara sediului firmei de care apartin;
c)semnifica un grup de reprezentanti ai intreprinderii investiti cu multe competente in relatiile cu cumparatorii;
d) joaca un rol mai important pentru promovarea bunurilor de utilizare productiva decat pentru bunurile de consum.
587. Organizarea unei manifestari aniversare a unei firme se inscrie in sfera:

a)publicitatii; c) manifestarilor promotionale;
b)relatiilor publice; d) merchandisingului.
588. Principalele "tinte" vizate prin actiunile de promovare a vanzarilor sunt:

a)furnizorii, distribuitorii, consumatorii, prescriptorii;
b)furnizorii, cumparatorii, prescriptorii, consumatorii;
c)consumatorii, distribuitorii, fortele de vanzare, prescriptorii;
d)distribuitorii, prescriptorii, fortele de vanzare, furnizorii.
589. Participarea la manifestari expozitionale interne sau internationale constituie in
sensul cel mai amplu:
a)o forma de comunicare specifica relatiilor publice;
b)o modalitate de publicitate;
c)o cale de promovare a vanzarilor;
d)unul dintre mijloacele complexe de desfasurare directa a activitatii promotionale a intreprinderilor contemporane.
590. Din cadrul tehnicilor de evaluare a eficientei eforturilor promotionale, dupa
efectuarea unei campanii publicitare, fac parte:
a)testele de recunoastere;
b)teste ale filmarii miscarii ochiului;
c)indicele Nielsen de expunere la televiziune a mesajelor publicitare;
d)indicele Biroului de cercetare a pietei Simons.
591. Publicitatea de produs/serviciu, de marca si institutionala are drept criteriu de
delimitare;
a)tipul mesajului difuzat; c) obiectul publicitatii;
b)efectul intentionat; d) influenta exercitata asupra cererii.
592. Cele mai importante considerente pentru care presa cotidiana este preferata altor
medii majore de transmitere a mesajelor publicitare le constituie:
a)selectivitatea, durabilitatea, policromia;,
b)durabilitatea, policromia, audienta teritoriala larga;
c)flexibilitatea, costul scazut al spatiului, audienta teritoriala larga;
d)costul relativ scazut al spatiului, selectivitatea, durabilitatea.
593. Avand un important rol in procesul comunicational al intreprinderii
contemporane, "vanzatorul mut" se refera la:
a)vitrina magazinului;
b)ambalajul de prezentare a marfurilor;
c)actiunile de promovare la locul vanzarii;
d) personalul asistent-supraveghetor din sala de vanzare.
594.Publicitatea factuala:
a)vizeaza exploatarea unor trasaturi si resorturi emotionale ale individului;
b)are ca obiectiv stimularea cererii punand accent pe conditiile de prezentare ale produsului;
c)pune accent pe reliefarea caracteristicilor evidente ale produsului;
d)urmareste intarirea efectului unor actiuni de publicitate anterioara.
595.Cadourile promotionale sunt forme de:
a)relatii publice; c) manifestari promotionale;
b)publicitate la locul vanzarii; d) promovarea vanzarilor.
596.Tehnicile de comercializare cu rol promotional care urmaresc prezentarea in cele

mai bune conditii ale produsului reprezinta:
a)publicitate la locul vanzarii; c) merchandising;
b)publicitate de conditionare; d) publicitate de informare.
597.Mesajul publicitar care pune in evidenta performantele produsului si pretul

acestuia este un mesaj:
a)de contemplare; c) functional;
b)de relatie; d) de evidentiere a marcii.
598. Publicitatea care pune accent pe reliefarea caracteristicilor evidente ale

produsului este publicitatea:
a)de marca; c) de informare;
b)de natura factuala; d) de natura emotionala.
599.Reducerile de preturi sunt forme de:

a)publicitate; c) promovarea vanzarilor;
b)publicitate la locul vanzarii; d) manifestare promotionala.
600.Mesajul publicitar, care prezinta consumatorului marturii si scene din viata

cotidiana prin care sa justifice alegerea unui produs sau serviciu este un mesaj:
a)de contemplare; c) de relatie;
b)de implicatie sociala; . d) functional.
601.Una din urmatoarele modalitati nu face parte din randul celor de stabilire a
bugetelor promotionale:
a)fixarea bugetului promotional prin stabilirea unui procent din cifra de afaceri;
b)stabilirea bugetului promotional dupa principiul "tot ce intreprinderea isi poate permite";
c)fixarea bugetului pe baza numarului nonconsumatorilor absoluti ai unui produs;
d)stabilirea bugetului bazata pe analiza obiectivelor specifice acestei activitati.
602. Una dintre componentele de mai jos nu apartine formelor particulare ale
publicitatii de produs:
a)publicitatea institutionala; c) publicitatea de conditionare;
b)publicitatea de informare; d) publicitatea de reamintire.
603. Una din componentele sistemului de comunicatie al intreprinderii o reprezinta:
a)publicitatea; c) marca;
b)sursa de informatii; d) obiectivele politicii de comunicatie.
604. Variabila cantitativa cu actiune pe termen scurt si care genereaza avantaje

economice si materiale imediate este:
a)publicitatea; c) relatiile publice;
b)promovarea vanzarilor; d) marca.
605. Stimularea cererii de consum pentru produsele si serviciile intreprinderii este

a)publicitatii institutionale; c) publicitatii de conditionare;
b)publicitatii de produs; d) publicitatii de marca.
606. Accentuarea, in cadrul mesajului promotional transmis, a performantelor tehnice

ale produsului este specifica:
a)publicitatii de conditionare; c) publicitatii factuale;
b)publicitatii emotionale; d) publicitatii directe.
607. Rolul promovarii in faza de maturitate a ciclului de viata a produsului este:

a)castigarea fidelitatii consumatorilor; c) informarea consumatorilor;
b)crearea unei imagini favorabile produsului; d) sustinerea vanzarilor.
♦♦
608. Comunicatia care se desfasoara prin intermediul personalului intreprinderii, a
produselor sau a retelei de distributie poarta denumirea de:
a)comunicatie formala; c) comunicatie directa;
b)comunicatie informata; d) comunicatie indirecta.
609. Canalul de difuzare a mesajului reprezinta:

a)elementul esential al actiunilor de promovare a vanzarilor;
b)o componenta a sistemului comunicational al intreprinderii;
c)una dintre coordonatele politicii de comunicatie a intreprinderii;
d)un element specific activitatii fortelor de vanzare ale intreprinderii.
610. Variabila calitativa pe termen lung si care genereaza efecte preponderent in plan
psihologic este:
a)marca; c) relatiile publice;
b)publicitatea; d) fortele de vanzare.
611. Evidentierea calitatilor si caracteristicilor unei marci a intreprinderii este realizata
prin intermediul:
b)publicitatii de marca; d) publicitatii factuale.
612. Accentuarea, in cadrul mesajului promotional transmis, a unor elemente de ordin

psihologic asociate produsului este specifica:
a)publicitatii de conditionare; c) publicitatii emotionale;
b)publicitatii factuale; d) publicitatii directe.
❖
613. Una dintre cele mai importante trasaturi ale marcii este:
a)personalitatea acesteia; . c) internationalitatea acesteia;
b)caracterul sau emotional; d) forta sa relationala.
614. Rolul promovarii vanzarilor in faza de lansare a ciclului de viata a produsului

este:
a)sustinerea vanzarilor; c) informarea consumatorilor;
b)crearea unei imagini favorabile a produsului; d) diferentierea produsului.
615. Ansamblul activitatilor promotionale realizate sub forma unor programe sau
campanii specifice corespunde:
a)comunicatiei directe; c) comunicatiei indirecte;
b)comunicatiei formale; d) comunicatiei institutionale.
616. Tehnicile cu actiune si efecte pe termen lung, preponderent in plan psihologic,

sunt specifice:
a)utilizarii marcilor; c) publicitatii;
b)relatiilor publice; d) manifestarilor promotionale.
617. Determinarea formarii unei atitudini favorabile, de atasament fata de

intreprindere si oferta sa de produse si servicii este realizata prin intermediul:
a)publicitatii de produs; c) publicitatii de marca;
b)publicitatii institutionale; d) publicitatii factuale.
618.Unul din obiectivele specifice publicitatii de produs il constituie:

a)sustinerea unui nou pret al produsului;
b)facilitarea penetrarii unei piete noi;
c)asigurarea suportului pentru lansarea pe piata a unui nou produs;
d)generarea unor efecte imediate, de natura cantitativa.
619.Variabila mixta generand deopotriva efecte calitative si cantitative, utilizabile
eficient pe perioade limitate de timp cu repercusiuni pe termen"mediu sau lung este:
b)manifestarile promotionale; d) marketingul direct.
620. in scopul pastrarii interesului consumatorilor pentru un produs, serviciu, marca
sau firma este utilizata:
a)publicitatea comparativa; c) publicitatea de conditionare;
b)publicitatea de reamintire; d) publicitatea de informare.
621. Evidentierea performantelor tehnice inregistrate de catre intreprindere este un
obiectiv de comunicatie specific:
a)sponsorizarii; c) comunicatiei institutionale;
b)participarii la manifestari promotionale; d) publicitatii emotionale.
622. Rolul promovarii vanzarilor in faza de declin a ciclului de viata a produsului este:
a)crearea unei imagini favorabile a produsului; c) fidelizarea consumatorilor;
b)redresarea vanzarilor; d) diferentierea produsului.
623. Cea mai eficienta componenta a activitatii promotionale in cazul promovarii unui
produs industrial este:
a)publicitatea; c) promovarea vanzarilor;
b)fortele de vanzare; d) manifestarile promotionale.
624. In cazul unei intreprinderi cu o slaba diversitate a produselor, zonelor geografice

si clientilor, cel mai recomandat criteriu de organizare a compartimentului de
marketing este:
a)criteriul functiilor; c) criteriul produselor;
b)criteriul geografic; d) criteriul pietelor.
625. "intreprinderea de marketing" reprezinta:

a)o intreprindere specializata in cercetari de marketing, publicitate si acordarea de consultanta in domeniul marketingului;
b)o intreprindere in care toate structurile organizatorice actioneaza in viziunea de marketing;
c)o intreprindere a carei conducere a imbratisat optica marketingului;
d)o intreprindere care efectueaza acte de vanzare-cumparare.
626. Una din urmatoarele grupe este alcatuita numai din relatii specifice
compartimentului de marketing cu celelalte structuri organizatorice ale intreprinderii si
cu conducerea acesteia:
a)relatii ierarhice, relatii functionale, relatii de vanzare-cumparare;
b)relatii de inchiriere, relatii de stat major, relatii de cooperare;
c)relatii functionale, relatii de control, relatii de concurenta;
d)relatii de stat major, relatii functionale, relatii ierarhice.
627. ^ Relatiile compartimentului de marketing, fie cu celelalte compartimente
functionale, fie cu conducerea intreprinderii, care se concretizeaza in transmiterea
unor indicatii, prevederi, prescriptii, informatii etc. din cadrul activitatii proprii, poarta denumirea de:
a)relatii ierarhice; c) relatii functionale;
b)relatii de stat major; d) relatii de control.
628.Compartimentul de marketing al unei intreprinderi se afla in relatii functionale
cu:
a)conducerea intreprinderii; c) celelalte compartimente ale intreprinderii;
b)proprii salariati; d) clientii intreprinderii.
629.Situatia in care relatiile dintre compartimentul de marketing si celelalte sectoare

ale intreprinderii se caracterizeaza prin neincredere reciproca si slaba capacitate de
colaborare poarta numele de:
a)antagonism latent; c) antagonism militant;
b)antagonism reciproc; d) antagonism intolerant.
630.Compartimentul de marketing poate fi organizat dupa criterii cum sunt:

a)criteriul functiilor, criteriul eficientei, criteriul arborescent;
b)criteriul eficientei, criteriul costurilor, criteriul produselor;
c)criteriul functiilor, criteriul geografic, criteriul produselor;
d)criteriul costurilor, criteriul geografic, criteriul eficientei.
631.Organizarea compartimentului de marketing avand la baza criteriul functiilor: ■
a)constituirea in cadrul compartimentului de marketing a unor sectoare de activitate ale caror atributii sunt delimitate dupa specificul activitatilor de marketing;
b)desfasurarea unor activitati de marketing specifice activitatilor comerciale;
c)dispersarea activitatilor de marketing in cadrul compartimentelor traditionale din structura organizatorica a intreprinderii;
d)subordonarea activitatilor de marketing cerintelor si exigentelor caracteristice principalelor piete de desfacere.
632. Organizarea compartimentului de marketing dupa criteriul geografic are in
vedere:
a)similitudinile existente intre diferitele zone geografice in privinta activitatilor comerciale;
b)diferentierile insemnate pe care le pot prezenta zonele (regiunile) geografice in care actioneaza intreprinderea;
c)conceperea si desfasurarea unei politici de marketing unitare, indiferent de zona geografica in care actioneaza intreprinderea;
d)concentrarea activitatilor de marketing intr-o singura zona geografica.
633. Organizarea compartimentului de marketing dupa criteriile produselor se
realizeaza:
a) pornind de la diferitele caracteristici ale pietelor de desfacere;
b)in functie de particularitatile tehnicilor de vanzare specifice fiecarui produs (categorie de produse);
c)prin constituirea in cadrul compartimentului a unor sectoare specializate in conceperea si desfasurarea tuturor activitatilor de marketing specifice fiecarui produs
(categorie de produse) din nomenclatorul;
d) avand in vedere multimea segmentelor de consumatori carora se adreseaza produsul
(categoria de produse).
634.Structurarea compartimentului de marketing in functie de criteriul pietelor sau

categoriilor de clienti se justifica in cazurile in care:
a)intreprinderile dispun de un nomenclator restrans de produse;
b)in compartimentul de marketing exista functia de responsabil;
c)competenta decizionala a responsabilului de produs este relativ limitata;
d)exista diferentieri in cadrul pietei de nivelul diferitelor categorii (segmente) de consumatori care fac necesare tehnici de vanzare, proceduri de fixare a preturilor sau
modalitati de organizare teritoriala diferite.
635.Organizarea compartimentului de marketing sub forma matriciala vizeaza:

a) obtinerea unei sinergii ridicate a structurilor functionale cu cele bazate pe existenta
responsabililor de produs si zone geografice pentru asigurarea coerentei actiunilor
practice la diferite niveluri de autoritate;
b) optimizarea dimensiunilor compartimentului de marketing si a incadrarii cu
personal de specialitate;
c) incadrarea compartimentului cu specialisti in cercetari de marketing;
d) stabilitatea si dinamismul activitatilor de marketing desfasurate in cadrul
intreprinderii.
636.O structura de marketing creata ad-hoc se justifica in situatiile in care:

a)eficienta activitatii compartimentului de marketing se dovedeste nesatisfacatoare;
b)in absenta unui compartiment de marketing, este necesara studierea si pregatirea lansarii unei noi activitati (unui nou produs), elaborarea de strategii, programe de
actiune, bugete de marketing etc. in vederea valorificarii unor oportunitati pe care le ofera piata;
c)puterea de decizie a compartimentului de marketing este limitata;
d)atributiile compartimentului de marketing nu sunt precis delimitate.
637.Transmiterea de catre compartimentul de marketing a unor indicatii, informatii
din cadrul obiectului propriu de activitate catre alte compartimente ale intreprinderii
reprezinta o relatie:
a) de stat-major; b) ierarhica; c) de cooperare; d) functionala.
638.Herbert Simon, laureat al premiului Nobel in economie, arata ca luarea deciziilor

si conducerea:
a)sunt parti distincte ale aceleasi entitati; c) pot fi considerate unul si acelasi lucru;
b)nu pot fi considerate unul si acelasi lucru; d) se bazeaza pe principii diferite.
639.Specialistii apreciaza ca decizia reprezinta:
a)unul sau maraulte obiective care trebuie realizate;
b)hotararea de a realiza o cercetare de marketing;
c)un ansamblu de metode si tehnici moderne de investigare;
d)cursul de actiune ales pentru realizarea unuia sau mai multor obiective.
640.O situatie decizionala se creeaza numai atunci cand exista :
a)unu! sau mai multe obiective;
b)doua sau mai multe posibilitati pentru atingerea obiectivelor;
c)o stare de incertitudine;
641.Dupa natura obiectivelor urmarite, deciziile de marketing pot fi :
a)decizii repetitive si decizii nerepetitive;
b)decizii complexe si decizii specializate;
c)decizii strategice si decizii tactico-operationale;
d)decizii individuale si decizii colective.
642.Dupa componenta marketingului mix la care se refera deciziile de marketing pot
fi:
643.in functie de metodologia de elaborare si adoptare a lor, deciziile de marketing
pot fi: .
644.Deciziile tactico-operationale au caracter de:
a)decizii cadru; c) decizii care vizeaza un orizont mai indepartat;
b)decizii derivate; d) decizii care vizeaza obiective fundamentale.
645.Deciziile strategice au caracter de:

a)decizii cadru;
b)decizii care vizeaza un orizont mai redus;
c)decizii derivate;
d)decizii care vizeaza obiective de marketing subordonate obiectivelor fundamentale.
646. Pornind de la impartirea, devenita clasica, a formelor de incertitudine in patru
categorii, universurile(imprejurarile) in care se plaseaza luarea deciziilor pot fi:
a)sigure, aleatoare, nedeterminate, nealeatoare;
b)sigure, aleatoare, nedetenninate, antagoniste;
c)nesigure, aleatoare, nedeterminate, antagoniste;
d)nesigure, aleatoare, determinate, antagoniste.
647. Cand incertitudinea este generata, de faptul ca efectele actiunilor avute in vedere
depind de evenimente asupra carora nu se dispune de nici o informatie, universurile in
care se plaseaza luarea deciziilor de marketing sunt:
a) sigure; b) aleatoare; c) nedeterminate; d) antagoniste.
648. Enumerarea variantelor de actiune posibile- etapa a procesului decizional de

marketing, detine in cadrul modelului DECIDE locul:
a)l; b)2; c)5; d)6.
649. Dezvoltarea si implementarea variantei adoptate - etapa a procesului decizional

de marketing, detine in cadrul modelului DECIDE locul:
a)l; b)2; c)3; d)4.
650. Modelul procesului decizional de marketing " DECIDE" are:

a) 4 etape; b) 5 etape; c) 6 etape; d) 7etape.
651. A; Kaufman apreciaza intr-o lucrare a sa ca cercetarea operationala este:

a)suma unor operatii matematice; c) cercetarea deciziilor tactico-operationale;
b)pregatirea stiintifica a deciziilor; d) investigarea deciziilor strategice.
652. Teoria deciziilor reprezinta o componenta a:
a)deciziilor aleatoare; c) cercetarii operationale;
b)comportamentului consumatorului; d) modelul DECIDE.
653. intre metodele de fundamentare a deciziei optime sau " corecte" de marketing
care se limiteaza la utilizarea posibilitatilor obiective, determinate prin procedeul
clasic sau prin procedeul empiric se inscriu:
a)lanturile Markov; c) metode de simulare;
b)metodele bazate pe teoria firelor de asteptare; d) toate cele de maT'sus.
654. in randul metodelor de fundamentare a deciziilor care se bazeaza pe posibilitati
atat obiective, cat si subiective se inscriu:
a)metode bazate pe teoria firelor de asteptare; c) metode de analiza bayesiana;
b)modele de simulare; d) toate cele de mai sus.
655.Atunci cand decidentul se gaseste in " ignoranta totala" in ceea ce priveste"

starile naturii", decizia poate fi stabilita pe baza:
a)teoriei firelor de asteptare; c) teoriei comportamentului consumatorului;
b)teoriei jocurilor strategice; d) teoriei lui Samuelson.
656.Criteriul maximin de luare a deciziei a fost introdus pentru prima data de : a) L.J. Savage; b) Thomas Bayes; c) Abraham Wald; d) Laplace.
657.Criteriul maximin de luare a deciziei mai este cunoscut si sub denumirea de criteriul:
a) optimistului; b) pesimistului; c) regretului; d) rationalitatii.
658.Criteriul minimax de luare a deciziei a fost formulat pentru prima data de : a) Thomas Bayes; . b) Abraham Wald; c) Hurwicz; d) L.J. Savage.
659.Criteriul minimax de luare a deciziei mai este cunoscut si sub denumirea de criteriul:
a) regretului; b) rationalitatii; c) pesimistului; d) optimistului.
660.Criteriul rationalitatii de luare a deciziei a fost formulat pentru prima data de : a) Abraham Wald; b) Laplace; c) Hurwicz; d) L.J. Savage.
661.Criteriul lui Laplace este cunoscut si sub numele de criteriul:

a) regretului; b) optimistului; c) pesimistului; d) rationalitatii.
662. Criteriul care presupune utilizarea unui coeficient de optimism K poarta

denumirea de criteriul lui:
a) L.J. Savage; b) Abraham Wald; c) Hurwicz; d) Laplace.
*♦
663. Din categoria relatiilor de autoritate, existente intre diferite structuri
organizatorice dintr-o intreprindere, nu fac parte:
a)relatiile ierarhice; c) relatiile functionale;
b)relatiile de control; d) relatiile de stat major.
664. Care dintre urmatoarele categorii nu se regaseste la nivelul structurii, in plan

vertical, a sistemului informational de marketing:
a)sursele de informatii; c) utilizatorii;
b)sistemul de gestiune si prelucrare a datelor; d) fluxurile informationale.
665. Conducerea unei intreprinderi trebuie sa decida daca va continua sa-si mentina
gama de produse (strategia Al) sau daca isi va diversifica gama de produse (strategia
A2), in conditiile in care potentialul pietei va fi scazut (starea SI) sau ridicat (starea
S2). Folosind criteriul minimax, sa se estimeze care vor fi valorile corespunzatoare
a) 10; 20; 0; 0. b) 60; 0; 50; 0. c) 0; 0; 10; 20. d) 0; 60; 0; 50.
666. intre fluxurile informationale ce compun structura orizontala a sistemului

informational de marketing nu se regaseste:
a)sistemul rapoartelor interne;
b)sistemul informatiilor obtinute de la personalul intreprinderii;
c)sistemul organizational;
d)sistemul cercetarilor de marketing.
667.Viziunea si misiunea organizatiei sunt formulate de urmatorul nivel de planificare
strategica:
a)nivelul unitatii strategice de activitate; c) nivelul de ansamblu;
b)nivelul functional; d) nivelul organizational'superior.
668.Care dintre urmatoarele aspecte decizionale strategice sunt abordate la nivelul

organizational superior: (1) formularea obiectivelor organizatiei, (2) coordonatele
campaniei de promovare a vanzarilor, (3) structura portofoliului de activitati, (4)
modalitatile de dezvoltare, (5) structura preturilor, (6) selectia firmelor de servicii
logistice, (7) modul de alocare pe destinatii a resurselor financiare?
a) 1,2,4, 6; b) 1,3, 4, 7; c) 2, 5, 6, 7; d) 3, 4, 5, 6.
669. Planificarea strategica la nivelul organizational superior are urmatoarea

caracteristica:
a)se refera la un orizont de timp scurt;
b)reflecta interesele si nevoile clientilor;
c)urmareste valorificarea competentei distinctive a intreprinderii;
d)vizeaza doar obiective financiare.
670. Printre obiectivele stabilite la nivelul organizational superior, in cadrul
planificarii strategice nu se include:
a)cifra de afaceri; c) imaginea intreprinderii;
b)pretul; d) responsabilitatea sociala.
671.Nu este considerata drept caracteristica ce sta la baza identificarii unitatilor
strategice de activitate:
a)tipul de planificare; c) concurenta;
b)managementul; d) imaginea organizatiei.
672.O unitate strategica de activitate se caracterizeaza prin:

a)planificarea comuna cu cea a intregii organizatii;
b)absenta unui manager propriu;
c)obiective de profit proprii;
d)lipsa unor concurenti proprii.
673.Confruntarea cu concurentii are loc, de obicei, la nivelul;
a)unitatii strategice.de activitate; c) organizational superior de planificare strategica;
b)ansamblului organizatiei; d) functional.
674.La nivelul unitati strategice de activitate, nu se stabilesc:

a)produsele si serviciile care vor fi dezvoltate;
b)segmentele tinta;
c)modalitatile de satisfacere a nevoilor clientilor;
d)modul de desfasurarea a activitatii intregii organizatii.
675. Viabilitatea unei unitati strategice de activitate depinde de capacitatea
managementului de a identifica:
a)avantajul competitiv al unitatii strategice de afaceri;
b)concurentii;
c)preturile concurentilor;
d)cele mai adecvate obiective de profit.
676.Managementul fiecarei unitati strategice de afaceri este responsabil de:
a)functia de productie;
b)functia de productie, functia de marketing si functia financiara;
c)functia de personal;
d)totalitatea sau majoritatea functiilor de baza.
*
677.Un plan de produs, elaborat la nivelul functiei de marketing, trebuie sa concorde,
din punctul de vedere al obiectivelor si strategiilor propuse, in primul rand, cu:
a)planul referitor la forta de vanzare a organizatiei;
b)planul strategic de marketing al firmei;
c)planul strategic de productie;
d)planul resurselor umane.
678.Managerii de la nivelul functional de planificare strategica se concentreaza:
a)numai asupra eficacitatii activitatii; c) numai asupra eficientei activitatii;
b)numai asupra costurilor activitatii; d) asupra eficientei si eficacitatii activitatii.
679. Planificarea strategica nu presupune intotdeauna:

a)existenta a trei niveluri distincte (nivelul organizational superior, nivelul unitati strategice de activitate si nivelul functional);
b)corelarea celor trei niveluri de. planificare;
c)directionarea prin planul elaborat la nivelul organizational superior a planurilor de la celelalte doua niveluri;
d)stabilirea misiunii organizatiei la nivelul organizational superior.
680. Este necesar ca misiunea organizatiei:
a)sa se limiteze la maximizarea profiturilor;
b)sa reflecte valorile de baza ale organizatiei;
c)sa reflecte obiectivele de reducere a costurilor;
d)sa fie concordanta cu functiile intreprinderii.
681. in esenta, misiunea firmei este:
a)planul de marketing;
b)planul de produs;
c)o declaratie concisa referitoare la scopul existentei organizatiei;
d)planul de afaceri.
682. Formularea misiunii de catre o anumita organizatie este necesara pentru a fi
utilizata:
a)de furnizori;
b)in interiorul organizatiei respective;
c)de clientii finali;
d)in cadrul intreprinderilor furnizoare de servicii logistice.
683. Misiunea organizatiei nu specifica:
a)scopul si motivele existentei organizatiei;
b)pozitia pe care firma doreste sa o dobandeasca;
c)tacticile de marketing ce vor fi utilizate;
d)valorile de baza ale organizatiei.
684. Dintre componentele misiunii firmei nu face parte:
a)piata tinta;
b)filozofia organizatiei;
c)conceptia firmei despre ea insasi;
d)imaginea publica reala (efectiva) a organizatiei, in randul clientilor potentiali.
685. Misiunea organizatiei trebuie sa fie:
a)specifica, realizabila, motivanta, focalizata mai degraba asupra pietelor decat a produselor;
b)focalizata mai degraba asupra pietelor decat a produselor, motivanta, cuantificabila;
c)cuantificabila, specifica, realizabila, motivanta;
d) motivanta, referitoare atitudinea fata de grupurile din exteriorul si interiorul
organizatiei, specifica, masurabila.
686. in majoritatea cazurilor, formularea de catre o organizatie a unei misiuni proprii

are ca efect:
a)orientarea activitatii intregii organizatii si posibilitatea obtinerii de performante superioare;
b)cresterea costurilor planificarii strategice;
c)modificarea structurii organizatorice;
d)limitarea punctelor forte ale organizatiei.
687. Un obiectiv de planificare strategica trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:
a)acceptabilitate, flexibilitate, claritate, fezabilitate;
b)acceptabilitate, flexibilitate, claritate, eficienta;
c)flexibilitate, claritate, eficienta, profitabilitate;
d)claritate, eficienta, profitabilitate, masurabilitate.
688. Flexibilitatea unui obiectiv de planificare strategica se refera la:
a)capacitatea obiectivului de a raspunde cerintelor principalelor grupuri de interese din interiorul organizatiei;
b)exprimarea sa deopotriva cantitativa si calitativa;
c)concordanta cu restul obiectivelor organizatiei;
d)ajustarea in functie de modificarile neasteptate din mediul intern si extern.
689. Compatibilitatea unui obiectiv de planificare strategica este reflectata de:
a)concordanta cu celelalte obiective ale organizatiei;
b)intelegerea de catre managerii de la toate nivelurile organizatiei;
c)facilitarea unor masuri de ameliorare a performantelor;
d)masura in care raspunde cerintelor clientilor.
690. Obiectivele corespunzatoare nivelului organizational superior se exprima, de
obicei, in termeni:
a) sociali; b) financiari; c) sociali si financiari; d) ecologici.
691. Care dintre urmatorii indicatori sunt utilizati, in marea majoritate a cazurilor,
pentru exprimarea obiectivelor corespunzatoare nivelului organizational superior: (1)
valoarea si volumul vanzarilor, (2) pretul minim acceptabil, (3) indicele de crestere a
profitului, (4) imaginea produselor la nivelul segmentului tinta, (5) eficienta neta a.
investitiilor, (6) notorietatea unui anumit produs al gamei?
a) 1,3, 5; b)2,3, 5; c) 3,4, 5; d) 4, 5, 6.
692. Exemple de obiective nefinanciare generale ale intreprinderii sunt urmatoarele:

a) dezvoltarea abilitatilor salariatilor, crearea de oportunitati in privinta carierei,
responsabilitatea sociala fata de clienti;
b)dezvoltarea abilitatilor salariatilor, cresterea profitului, progresul tehnologic;
c)dobandirea unei pozitii de lider in domeniul tehnologic, responsabilitatea fata de societate in ansamblul ei, scaderea costurilor;
d)desfasurarea unor actiuni caritabile, cresterea vanzarilor, contributia la bunastarea comunitatii.
693. Definirea obiectivelor unei unitati strategice de activitate are loc inainte de
stabilirea:
a)obiectivelor generale ale organizatiei;
b)misiunii organizatiei;
c)strategiei de marketing;
d)structurii portofoliului de unitati strategice de activitate.
694. Comparativ cu obiectivele generale ale organizatiei, obiectivele unitati strategice

de activitate:
a)au un grad mai scazut de specificitate si acoperire;
b)sunt mult mai specifice si se limiteaza la o parte a activitatilor organizatiei;
c)se refera la intreaga organizatiei;
d)vizeaza un orizont de timp scurt.
695. in cazul in care se elaboreaza un plan de marketing pentru un anumit produs, este
necesar, in primul rand, sa se delimiteze in mod clar:
a)aportul produsului la indeplinirea obiectivelor de ansamblu ale firmei;
b)strategiile pentru restul produselor;
c)modalitatile de control al indeplinirii programelor de marketing;
d)responsabilitatile personalului firmei.
696. Poate fi considerat un obiectiv de marketing:
a)cresterea cotei de piata de la 76% la 103%;
b)mentinerea cotei de piata;
c)sporirea cotei relative de piata de la - 0,5 la 0,5;
d)cresterea cotei de piata de la 0,3 la 1,2.
697. Care dintre exemplele urmatoare nu reprezinta un obiectiv specific al functiei de
marketing, ce poate fi inscris in planul de marketing al firmei:
a)imbunatatirea imaginii firmei; c) distributia extensiva a produselor firmei;
b)notorietatea spontana de 60%; d) un grad de acoperire a pietei de 80%.
698. in privinta relatiei dintre gradul de acoperire a pietei si cota de piata, se poate
afirma ca:
a)gradul de acoperire este intotdeauna mai mare decat cota de piata;
b)gradul de acoperire este intotdeauna mai mic decat cota de piata;
c)gradul de acoperire este intotdeauna identic cu cota de piata;

d)gradul de acoperire si cota de piata se afla intr-o relatie de interconditionare.
699. Care dintre urmatoarele exemple pot fi considerate functii ale planului de
marketing: (I) stabilirea misiunii firmei, (2) identificarea surselor de avantaj
competitiv al intreprinderii pe pietele pe care opereaza, (3) directionarea activitatilor
corespunzatoare tuturor functiilor organizatiei, (4) alocarea resurselor pentru diferitele
activitati de marketing, (5) formularea obiectivelor generale ale intreprinderii, (6)
coordonarea eforturilor tuturor departamentelor organizatiei pentru indeplinirea
obiectivelor de marketing, (7) evaluarea rezultatelor activitatii de marketing?
a) 1,4, 5, 7; b)2,4,6, 7; c) 3, 4, 5,7; d) 4, 5, 6, 7.
700.Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata?

a)planul de afaceri este o parte integranta a planului strategic al intreprinderii;
b)planul de afaceri este o componenta a planului de marketing;
c) se recomanda ca planul de marketing sa nu fie influentat de planurile
corespunzatoare celorlalte functii ale intreprinderii;
d) planul de marketing nu stabileste modul de alocare a resurselor financiare si umane.
701.Datorita valori sale operationale, planul de marketing anual este denumit uneori:
a) plan integrat; b) plan strategic; c) plan tactic; d) plan functional.
702.Planul de marketing care este elaborat pentru perioade de timp de 3-4 ani este
denumit:
a)politica de marketing; c) strategie de marketing;
b)plan de afaceri; d) plan strategic.
703.Planul de marketing pe termen lung este elaborat in functie de:

a)obiectivele planurilor de marketing anuale;
b)misiunea organizatiei, obiectivele generale, resursele necesare si evolutia estimata a factorilor cheie ai mediului extern;
c)misiunea organizatiei si obiectivele planurilor de marketing anuale;
d)programele de marketing elaborate de organizatie.
704.Rezumatul planului de marketing reprezinta:
a)descrierea succinta a continutului planului; c) lista obiectivelor de marketing;
b)precizarea sintetica a misiunii firmei; d) cuprinsul planului.
705.Se recomanda ca rezumatul planului de marketing sa aiba:

a)min, 5 pagini; c) max. un paragraf;
b)max. 2-3 pagini; d) o dimensiune cat mai mare.
706. Care este ordinea adecvata a urmatoarelor componente ale planului de marketing:
(1) ipotezele, (2) analiza SWOT, (3) obiectivele planului de marketing, (4) analiza
mediului?
a) 1,2, 3, 4; b) 4,2, 1,3; c) 2,3, 1,4; d) 3,4, 1,2.
707. Analiza SWOT se refera:

a)numai la punctele forte ale organizatiei;
b)numai la punctele forte si slabiciunile organizatiei;
c)numai la mediul extern;
d)situatia intreprinderii si raporturile acesteia cu micro si macromediul extern.
708. Analiza SWOT este:
a)sinteza auditului de marketing;
b)instrumentul de control al politicii de marketing ce va fi stabilita prin planul de marketing;
c)sinteza rezumatului planului;
d)etapa care urmeaza definirii obiectivelor planului de marketing.
709. Se recomanda ca ipotezele planului de marketing:
a)sa fie in numar mic si sa se refere la aspectele critice ale mediului;
b)sa vizeze toate aspectele mediului, nu doar factorii cheie care influenteaza succesul firmei;
c)sa fie cat mai numeroase;
d)sa fie considerate la elaborarea strategiilor, nu si a obiectivelor de mlrketing.
710. Stabiliti ordinea urmatoarelor componente, in functie de succesiunea lor intr-un

plan de marketing: (1) obiectivele, (2) bugetul, (3) programul de marketing, (4)
strategiile de marketing, (5) sistemul de control.
a) 4, 1,3,2,5; b) 5, 2, 1,3,4; c) 1,4, 3, 2, 5; d) 3, 4, 1,2,5.
711. Care dintre urmatoarele aspecte sunt stabilite de un program de marketing: (1)
persoanele implicate, (2) strategia firmei, (3) scadentele, (4) strategia de marketing, (5)
succesiunea activitatilor desfasurate, (6) obiectivele de marketing, (7) costurile
aferente?
a) 1,2, 4, 7; b) 4, 3, 1,2 c)2,3,5, 6 d) 1,3, 5, 7.
712. in stabilirea bugetului planului de marketing, aplicarea tehnicii "baza zero"

presupune:
a)justificarea fiecarui element de cheltuieli si corelarea cu obiectivele generale ale intreprinderii;
b)considerarea modului de alocare a resurselor in perioada anterioara;
c)instituirea de restrictii in privinta resurselor financiare alocate activitatilor de marketing;
d)referirea la o perioada de baza.
713. Etapa procesului planificarii de marketing, care consta in specificarea, culegerea,
masurarea, analiza si interpretarea datelor si informatiilor referitoare la mediul intern
si extern al intreprinderii, cu scopul de a identifica punctele forte si slabiciunile
intreprinderii, oportunitatile si riscurile mediului extern este denumita:
a)audit de marketing; c) formularea obiectivelor de marketing;
b)analiza SWOT; d) cercetare cantitativa de marketing.
714. inteles ca un proces de revizie, auditul de marketing se desfasoara:

a)numai in etapa de inceput a procesului de planificare;
b)doar la finalul procesului de planificare;
c)numai in situatiile in care activitatile de marketing se dovedesc neprofitabile;
d)ori de cate ori este necesara evaluarea pozitiei intreprinderii.
715. in cazul auditului de marketing, perioada de timp la care se refera analiza
tendintelor de mediu care influenteaza activitatea intreprinderii:
a)se limiteaza la perioada anterioara de planificare;
b)urmareste doar perioada curenta;
c)se focalizeaza asupra unei perioade viitoare;
d)ofera o perspectiva completa, care include orizonturi de timp anterioare, prezente si viitoare.
716. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la auditul de marketing sunt corecte?
a)evalueaza in mod neutru, necritic situatia actuala de marketing a intreprinderii;
b)estimeaza probabilitatea de manifestare a factorilor de mediu;
c)nu considera natura impactului factorilor de mediu intern;
d)se desfasoara intotdeauna dupa stabilirea obiectivelor de marketing.
717. Evaluarea resurselor interne ale organizatiei in raport cu mediul extern si
efectuarea unei analize separate pentru fiecare functie majora a intreprinderii se
numeste:
a)audit de marketing; c) audit de productie;
b)audit de management; d) audit functional.
718. Care dintre urmatoarele aspecte sunt urmarite in cadrul auditului extern de
marketing:
a)mediul economic, oferta pietei, preturile si conditiile de plata;
b)mediul economic, mediul socio-cultural, mediul tehnologic;
c)profitabilitatea ramurii, mediul tehnologic, cererea pietei;
d)mediul politico-legislativ, mediul economic, concurenta.
719. in privinta particularitatilor pietei, in cadrul auditului extern de marketing sunt
studiate aspecte cum sunt:
a)elasticitatea cererii in raport cu pretul, capacitatea efectiva a pietei, sistemele de distributie fizica a produselor ce apartin diferitilor furnizori;
b)fidelitatea fata de marca, distributia teritoriala a populatiei, investitiile de capital;
c)evolutia produsului national brut, dinamica pietei, tipurile de discounturi utilizate in relatiile cu intermediarii;
d)protectia mediului inconjurator, caracteristicile intangibile ale produselor existente pe piata, viteza transferului tehnologic.
720. Printre aspectele referitoare la concurenta, urmarite in cadrul auditului extern se
a)barierele de intrare pe piata, reglementarile privind concurenta, strategiile de marketing;
b)fuziunile si achizitiile de intreprinderi, politica nationala de incurajare a investitiilor, comportamentul de cumparare al pietei tinta;
c)cota de piata a fiecarui concurent, costul materiilor prime si energiei, structura populatiei pe medii;
d)barierele de intrare pe piata, strategiile de marketing, fuziunile si achizitiile de intreprinderi.
721. Exemple de variabile operationale analizate in cadrul auditului intern sunt
urmatoarele:
a)cota relativa de piata, volumul vanzarilor, structura vanzarilor pe tipuri de clienti;
b)strategiile de marketing, cota de piata, tipul de structura organizatorica;
c) existenta mecanismelor de control, valoarea vanzarilor, disponibilitatea
informatiilor de marketing necesare;
d) experienta de marketing a organizatiei, comunicarea intre departamente, valoarea
vanzarilor.
722. Firmele de succes realizeaza un audit de marketing:

a) saptamanal; b) zilnic; c) lunar; d) anual.
723. Printre avantajele apelarii la consultanti externi, pentru realizarea auditului de

a)obiectivitatea analizei, efectuarea auditului in conditiile absentei unei experiente proprii in domeniu;
b)costul mic, obiectivitatea analizei;
c)completarea experientei proprii cu cea a unor consultanti recunoscuti, dependenta calitati auditului de experienta consultantului extern;
d)gradul de cooperare intre personalul intreprinderii si consultanti.
724. Dezavantajele apelarii la consultanti externi, cu ocazia realizarii auditului de
marketing se refera la: (1) costul auditului, (2) subiectivitatea analizei, (3) disiparea
ulterioara a informatiilor in mediul extern, (4) posibilitatea efectuarii auditului de orice
intreprindere, (5) timpul necesar consultantului pentru a se familiariza cu activitatea
firmei, (6) gradul inalt de conlucrare dintre specialistii intreprinderii si consultanti, (7)
dificultatea intelegerii de consultant a particularitatilor firmei?
a) 2, 4, 5, 7 b) 1,3, 5, 7; c) 3, 2,1,'6; d) 4, 5, 6, 7.
725. In esenta, auditul de marketing consta in:

a)identificarea datelor necesare;
b)culegerea datelor;
c)specificarea, culegerea, analiza si interpretarea datelor;
d)culegerea si analiza datelor.
726. Auditul de marketing se focalizeaza asupra;

a)tuturor factorilor care influenteaza mediul intern al organizatiei;
b)tuturor factorilor relevanti din mediul intern si extern, precum si a impactului lor asupra situatiei firmei;
c)tuturor factorilor care influenteaza mediul extern al organizatiei;
d)tuturor factorilor relevanti din mediul intern si extern.
727. Care dintre urmatoarele exemple pot fi considerate oportunitati, in cadrul analizei
SWOT efectuate de o anumita firma: (1) lansarea de catre firma a unui nou produs; (2)
crearea unui compartiment de marketing; (3) efectuarea unei reduceri de pret pentru
serviciile oferite de firma in cauza; (4) ritmul ascendent de evolutie a pietei; (5)
retragerea unui competitor de pe piata tinta; (6) modificarea favorabila a
reglementarilor referitoare la sectorul de activitatea in care este prezenta firma
respectiva?
a
) U2:3; 0)2,3,4; c)3,4,5; d) 4,5,6.
728. Care dintre urmatoarele exemple pot fi considerate puncte forte ale firmei, in
cadrul analizei SWOT: (1) cererea mare pentru produsele firmei, (2) o strategie de
marketing coerenta si eficienta, (3) cota mare de piata, (4) ritmul inalt de crestere
economica, (5) intensitatea scazuta a concurentei, (6) imaginea favorabila a produselor
firmei?
a) 2, 3, 6; b) 1,3,4; c) 3, 4, 5; d) 4, 5, 6^
729. Care dintre urmatoarele exemple pot fi considerate pericole (amenintari), in

cadrul analizei SWOT efectuate de o anumita firma: (1) restrangerea drastica a pietei;
(2) lipsa specialistilor de marketing in cadrul firmei, (3) politica de marketing agresiva
a concurentilor, (4) scaderea cifrei de afaceri a firmei, (5) criza economica, (6)
costurile mari inregistrate de firma?
a) 1-3,5; b)2,3,4; c) 3, 4, 5; d) 2, 5, 6.
730. Pentru a stabili masura in care anumite puncte forte reprezinta competente de
baza ale organizatiei, in raport cu concurentii, este necesara analizarea lor din
perspectiva urmatoarelor criterii:
a) proprietate, durabilitate, transferabilitate, imitabilitate;
b)proprietate, valoare, productivitate, flexibilitate;
c)valoare, flexibilitate, transferabilitate, imitabilitate;
d)durabilitate, transferabilitate, imitabilitate, cost,
731. Stabiliti care este ordinea corespunzatoare a urmatoarelor etape ale realizarii
matricei oportunitatilor: (1) localizarea in cadrul matricei a fiecarei oportunitati
identificate, (2) masurarea probabilitatii de manifestare a fiecarei ocazii favorabile, (3)
identificarea oportunitatilor, (4) codificarea oportunitatilor, (5) masurarea impactului
ocaziei favorabile.
a) 1,2, 3, 4, 5; b)2, 1,3,5,4; c) 3, 4, 2, 5,1; d) 5, 3, 2,4, 1.
732. Matricea produs-piata a fost elaborata pentru prima data de:

a) Philip Kotler; b) Igor Ansoff; c) Peter Drucker; d) Jan Stapel.
733. in cadrul matricei produs-piata, strategia de mentinere pe pietele actuale, cu

produsele actuale este cunoscuta sub denumirea de strategie de:
a) rezistenta; b) evolutie constanta; c) consolidare; d) diminuare a pierderilor.
734. Consolidarea pozitiei in raport cu concurentii impune cresterea cotei de piata a

intreprinderii, intr-un ritm similar cu cel de evolutie a pietei, in cazul in care piata se
afla in faza de:
a) inceput; b) crestere; c) maturitate; d) declin.
735. Dezvoltarea activitatii firmei in domenii concurente sau direct complementare cu

domeniul in care opereaza in prezent este denumita:
a)strategie de penetrare; c) strategie de consolidare;
b)integrare in aval; d) integrare orizontala.
736. Care dintre urmatoarele exemple reprezinta strategii de diversificare a activitatii

firmei in domenii conexe: (1) integrarea in amonte, (2) retragerea, (3) penetrarea
pietei, (4) dezvoltarea pietei, (5) integrarea in aval?
a) 1,4; b)2, 5; c) 1, 5; d) 3, 5.
737. in viziunea lui Michael Porter, intreprinderea poate selecta una dintre urmatoarele
variante de strategii generice:
a) strategia celui mai scazut cost total, strategia de diferentiere, strategia de
concentrare;
b)strategia de dezvoltare, strategia eficientei, strategia de concentrare;
c)strategia competitivitatii, strategia celui mai mic cost total, strategia de concentrare;
d)strategia eficientei, strategia de concentrare, strategia de tintire.
738. Diferentierea prin oferirea unor servicii complexe sau a unor produse cu un nivel
tehnic ridicat este un avantaj competitiv numai in masura in care:
a)nu conduce la cresterea costurilor;
b)valoarea adaugata este apreciata de utilizator;
c)pretul produsului nu creste;
d)se utilizeaza acelasi sistem de distributie.
739.Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la strategia competitiva de tip hibrid
sunt adevarate?
a)este utilizata de firmele care obtin importante economii de scara;
b)este preferata de firmele care doresc sa penetreze pe piete unde concurentii nu detin pozitii semnificative;
c)genereaza costuri mari;
d)presupune oferirea unei valori adaugate mici, pentru client.
740.Diagrama propusa de Henry Gantt pentru programarea productiei pune accentul
pe:
a)fabricarea unei anumite cantitati de produse; c) timp;
b)responsabilitatile personalului de productie; d) valoarea produselor.
741.intr-o diagrama Gantt, jalonul reprezinta:
a)obtinerea unei aprobari intermediare sau indeplinirea unui anumit obiectiv;
b)momentul de incepere a programului;
c)durata programului;
d)nivelul ierarhic vizat de o anumita activitate.
742.Printre avantajele oferite de utilizarea diagramei Gantt se inscriu urmatoarele: (1)
usurinta trasarii, (2) frecventa actualizarii, (3) prezentarea clara a succesiunii
activitatilor, (4) posibilitatea aplicarii cu usurinta in cazul unui numar mare de
activitati, (5) vizualizarea rapida a stadiului de indeplinire a programului, (6)
prezentarea relatiilor dintre activitati.
a) 1,3,5; b)2,4,6; c) 1,4,5; d)3,4,6.
❖
743.Metoda PERT a fost conceputa in anul:
a) 1904; b) 1935; c) 1958; d) 1976.
744.Metoda PERT a inceput sa fie utilizata in:
a) Franta; b) Germania; c) Japonia; d) SUA.
745.Care dintre urmatoarele afirmati referitoare la metoda PERT sunt adevarate:

a)stabileste modalitati de alocare a resurselor care sa permita indeplinirea eficace a obiectivelor programului;
b)se poate aplica numai in cazul proiectelor de complexitate scazuta;
c)este focalizata asupra activitatilor necritice;
d)permite in mica masura intelegerea relatiilor dintre activitati.
746. Stabiliti ordinea corecta a etapelor de aplicare a metodei PERT: (1) determinarea
relatiilor dintre activitati, (2) trasarea retelei PERT, (3) estimarea timpului necesar
pentru fiecare activitate, (4) stabilirea listei activitatilor si evenimentelor, (5) stabilirea
drumului critic.
a) 4, 1,3,2,5; b) 1,2,3,4, 5; c) 2, 3, 1,4,5; d) 4, 3, 2, 1,5.
747. in cazul aplicarii metodei PERT, drumul critic reprezinta:

a)succesiunea de activitati care constituie cel mai scurt traseu, intre momentul inceperii programului si cel al finalizarii sale, avand durata minima posibila;
b)succesiunea de activitati care constituie cel mai lung traseu, intre momentul inceperii programului si cel al finalizarii sale, avand durata maxima posibila;
c)succesiunea de activitati care constituie cel mai lung traseu, intre momentul inceperii programului si cel al finalizarii sale, avand o durata medie;
d)succesiunea de activitati care constituie cel mai lung traseu, intre momentul inceperii programului si cel al finalizarii sale, avand durata minima posibila.
748. in cadrul metodei PERT, termenul "critic" este utilizat pentru a sublinia faptul ca:
a)este vorba de activitati cu profitabilitate scazuta;
b)orice intarziere in desfasurarea unei activitati de pe drumul cel mai lung prin retea, va conduce la marirea duratei de realizare a programului;
c)o anumita activitate nu dispune de resursele umane necesare;
d)este orobabila o sporire a duratei unei anumite activitati.
749. Ca regula generala, cel mai curand termen de incepere a unei activitati din
reteaua PERT este:
a)valoarea maxima din seria valorilor ce indica cel mai curand termen de finalizare, corespunzatoare tuturor activitatilor care preced acea activitate;
b)termenul cel mai probabil;
c)valoarea minima din seria valorilor ce indica cel mai curand termen de finalizare, corespunzatoare tuturor activitatilor care preced acea activitate;
d) valoarea minima din seria valorilor ce indica cel mai indepartat termen de
finalizare, corespunzatoare activitatilor importante, care preced acea activitate.
750. Daca se considera TI (cel mai tarziu termen de incepere a unei activitati), CI (cel
mai apropiat termen de incepere a unei activitati), TF (cel mai tarziu termen de
finalizare), CF (cel mai curand termen de finalizare), rezerva de timp, in cazul metodei
PERT, se stabileste astfel:
a) TI + CI; b)TI-CI; c)TF + CF; d)TI-CF.
751. in cazul retelei PERT, se considera ca:

a) toate activitatile trebuie sa aiba rezerve de timp;
b) rezervele de timp exista doar in cazul activitatilor desfasurate la inceputul
programului;
c)activitatile critice nu au rezerve de timp;
d)activitatile necritice nu au rezerve de timp.
752. Durata totala a programului de activitati, stabilita cu ajutorul PERT reprezinta:
a)suma duratelor estimate ale activitatilor critice si necritice;
b)suma duratelor estimate ale activitatilor critice;
c)suma duratelor estimate ale activitatilor necritice;
d)suma rezervelor de timp.
753. Estimarea timpului necesar pentru fiecare activitate dintr-o retea PERT se
calculeaza pe baza urmatoarelor estimari de timp:
a)estimarea probabilistica; estimarea medie;
b)estimarea optimista, estimarea medie, estimarea pesimista;
c)estimarea aleatoare, estimarea celei mai probabile durate;
d)estimarea optimista, cea mai probabila durata; estimarea pesimista.
754. in cazul in care dispersia corespunzatoare intregului drum critic este de 3 zile, iar
durata probabila a programului este de 30 de zile, se poate considera ca programul va
fi terminat intr-un interval de timp (exprimat in zile) de:
a) [21,37]; b)[27,33]; c) [24,36]; d) [21,39].
755. Considerand a,- (estimarea optimista), m,- (durata cea mai probabila), si b(
estimarea pesimista, durata probabila a unei activitati se calculeaza astfel:
a)(a,- + bj - mO/3; c) (ai + 4mf + b,)/6;
b)(af + m,- + b:)/3; d) (a,- + 2mf + b,)/4.
756. Stabilirea obiectivelor si strategiilor de marketing, in cadrul unei firme care are in
organigrama sa un manager de marketing, trebuie sa constituie responsabilitatea:
a)exclusiva a managerului de marketing;
b)exclusiva a specialistilor care au relatii directe cu clientii firmei;
c)comuna a managerului de marketing si a managerilor de Ia nivelul superior;
d)comuna a tuturor managerilor aflati la nivelul superior (in raport cu managerul de marketing).
757. In cazul in care structura organizatorica a firmei include un departament distinct
de planificare de marketing, acesta este implicat:
a)doar in elaborarea strategiei de marketing;
b)numai in stabilirea obiectivelor planificarii de marketing;
c)elaborarea planului si urmarirea indeplinirii obiectivelor stabilite;
d)desfasurarea activitatilor zilnice pe care le presupune indeplinirea obiectivelor stabilite.
758. Pentru a finaliza un program de activitati in 55 de zile, cu o probabilitate de 95%,
in conditiile in care durata programului este de 50 de zile, abaterea standard
corespunzatoare de 3,96 zile, iar valoarea gasita cu ajutorul distributiei probabilitatii
normale standard este de 1,64, valoarea calculata a duratei probabile a programului
este de:
a) o zi; b) 49 zile; c) 50 zile; d) 55 zile.
759. Se considera ca, in cazul metodei PERT:

a)duratele activitatilor sunt variabile aleatoare;
b)toate activitatile au rezerve de timp;
c)durata probabila a unei activitati nu are in vedere estimarea duratei maxime si minime a acesteia;
d)graful este constituit in exclusivitate din arce.
760. Durata- probabila a unei activitati, in conditiile aplicarii metodei PERT, se
determina ca medie:
a)aritmetica simpla; c) aritmetica ponderata;
b)armonica; d) geometrica ponderata.
761. Modelul de retea specific metodei CPM a fost utilizat, prima data, pentru:
a)distributia marfurilor; c) constructia unor uzine chimice;
b)programarea lansarii pe piata a produselor; d) elaborarea strategiei de marketing.
762. Estimarea timpului necesar pentru fiecare activitate, presupune parcurgerea
prealabila a urmatoarelor etape, in cazul metodei PERT:
a)stabilirea listei activitatilor si evenimentelor, determinarea relatiilor dintre activitati;
b)stabilirea listei activitatilor si evenimentelor, trasarea retelei PERT;
c)trasarea retelei PERT, stabilirea drumului critic;
d)stabilirea celui mai apropiat termen de incepere si finalizare a fiecarei activitati.
763. Lungimea drumului critic este:
a)suma duratei maxime a activitatilor critice si necritice;
b)cel mai scurt interval de timp in care programul poate fi realizat;
c)lungimea arcelor grafului;
d)cel mai lung interval de timp in care programul poate fi realizat;
764. Dispersia variabilei timp, pentru fiecare activitate critica a retelei PERT, se
determina pe baza indicatorilor a (durata minima a activitatii) si b (durata maxima a
activitatii), cu ajutorul formulei:
a)(b-a)2/36; b)(a-b)a/18; c)(b-a)/2; d)(a + b)2/36.
765.Un producator de alimente de uz curent, care se extinde in domeniul productiei

de ambalaje pentru produsele respective, aplica o strategie de:
a)integrare in amonte; c) diferentiere;
766.Programul de marketing consta in stabilirea:

a)obiectivelor planului de marketing; c) bugetului de marketing;
b)strategiilor de marketing; d) succesiunii actiunilor tactice ale firmei.
767.Nu este reala afirmatia potrivit careia structura concreta a submixtilui de produs
este data de:
a)dimensiunile si structura gamei de produse sortimentale;
b)atributele corporale si acorporale ale produsului;
c)sistemele de distributie pentru care s-a optat;
d)comunicatiile referitoare la produs.
768.Locul central in cadrul mix-ului de marketing revine, in general:
a) produsului; b) pretului; c) distributiei; d) promovarii.
769.Cerinta de baza a realismului mix-ului de marketing o constituie:

a)judicioasa corelare a elementelor din componenta sa;
b)includerea permanenta a tuturor elementelor ce-i sunt specifice;
c)valorificarea tuturor oportunitatilor pietei;
d)satisfacerea deplina a cerintelor cumparatorilor-tinta.
770."Avantajul diferentiat" nu semnifica preocuparea intreprinderii:
a)de a oferi un marketing mix superior fata de concurenta;
b)de distingere de catre cumparatorii vizati, a ofertei proprii;
c)de a oferi un produs pe care cumparatorii-tinta sa-1 perceapa ca fiind superior celui oferit de concurenta;
d)de a detine o cota de piata superioara fata de concurenta.
771. Care dintre componentele mix-ului de marketing au impact asupra

consumatorilor?
a)produsul si pretul; c) distributia si promovarea;
b)produsul si promovarea; d) toate.
772. in cadrul tendintei specifice marketingului global, de dezvoltare a unui mix de
marketing standardizat, oportunitati mai reduse de standardizare le are:
a) pretul; b) produsul; c) comunicarea promotionala; d) distributia.
773. Dintre componentele mix-ului de marketing, utilizate de intreprinzatori in

eforturile de fidelizare a cumparatorilor, se apeleaza cel mai adesea, pentru oferirea
unor beneficii imediate, la:
a) produs; b) pret; c) distributie; d) promovare.
774. in cazul unui mix de marketing orientat intr-o perspectiva specifica marketingului
relational, serviciile postvanzare constituie un instrument specific politicii de:
a) comunicare promotionala; b) pret; c) produs; d) distributie,
775. "Prajitura marketingului" semnifica:

a)serviciile suplimentare, asociate produsului, oferite de intreprindere;
b)ofertele "speciale" din cadrul mix-ului promotional;
c)mixajul ingredientelor constitutive ale mix-ului de marketing;
d)preturile promotionale.
776. Distributia nu apare a fi o variabila endogena, pe deplin manevrabila de catre
intreprindere, in cazul:
a)posibilitatii exercitarii unui control total asupra acesteia;
b)existentei unui aparat specializat propriu, al intreprinderii ofertante;
c)alegerii dintre mai multe variante de distributie ce i se ofera in cadrul pietei;
d)influentarii ei de diversi factori externi.
777. Compararea mix-ului de marketing cu o "prajitura a marketingului" apartine lui:
a) Ph. Kotler; b) Leader si Kyritsis; c) Hill si O'SuIlivan; d) McCarthy.
778. in unele domenii mai recente de aplicare a marketingului orientat spre servicii -
cum este sportul si cultura - s-a simtit nevoia adaugarii unui ingredient suplimentar,
alaturi de cei patru P, respectiv:
a) marketingul intern; b) relatiile publice; c) ambianta; d) standardizarea.
779. in cadrul mix-ului de marketing specific binecunoscutei firme nord-americane

McDonald's, cu retele de restaurante fast-food, submixul de produs are drept elemente
definitorii:
a) standardizarea ofertei, calitate ridicata si consecventa, viteza de servire, programul
prelungit de functionare;
b) standardizarea ofertei, calitate ridicata si consecventa, posibilitatea utilizarii
cardurilor de catre clienti, servicii suplimentare;
c) adaptarea la cerintele diferitelor segmente de piata, calitatea ridicata si consecventa,
practicarea unor preturi judicioase, servicii suplimentare post-varizare;
d) permanentizarea ofertelor promotionale, practicarea unor preturi standardizate,
oferirea unor bonusuri de fidelitate.
780. Avantajul competitiv urmarit reprezinta un element de referinta pentru:
a)dezvoltarea mix-ului de marketing; c) definirea politicii de produs;
b)formularea strategiei de marketing; d) implementarea tacticii de marketing.
781. In viziunea lui Philip Kotler, conceptul care caracterizeaza cel mai bine cererea
de servicii de sanatate, respectiv strategia de marketing pe care trebuie sa o urmeze
organizatia in aceasta situatie sunt:
a)cerere pozitiva, strategie de remarketing;
b)cerere negativa, strategie de demarketing;
c)cerere neutra, strategie de demistificare;
d)cerere negativa, strategie de conversiune.
pentru droguri, respectiv strategia de marketing pe care trebuie sa o urmeze
organizatia antidrog in aceasta situatie sunt:
b)cerere nedorita, strategie de demarketing;
c)cerere indezirabila, strategie de antimarketing;
783.' Premiul anual P. D. Converse, pentru contributii deosebite aduse stiintei marketingului, este acordat de:
a)Asociatia Mondiala de Marketing; c) Academia Europeana de Marketing;
b)Academia Stiintei Marketingului din SUA; d) Asociatia Americana de Marketing.
784. ADETEM reprezinta:

a)o revista franceza de marketing; c) un institut european de cercetari de marketing;
b)o asociatie belgiana de marketing; d) o asociatie franceza de marketing.
785. Confederatia Europeana de Marketing reuneste in prezent:
a)24 de asociatii nationale, din 19 tari europene;
b)30 de asociatii nationale, din 50 de tari europene;
c)20 de asociatii nationale, din 45 de tari europene;
d)25 de asociatii nationale, din 42 de tari europene.
786. AIDA constituie:

a)o asociatie internationala in domeniul distributiei;
b)o publicatie in domeniul comunicarii internationale;
c)o asociatie europeana in sfera comunicarii promotionale;
d)o organizatie europeana de promovare a relatiilor publice.
787. Care dintre afirmatiile de mai jos un este reala in legatura cu faptul ca Asociatia
Mondiala de Marketing a fost creata:
a) in 1993;
b)la Chicago;
c)cu participarea reprezentantilor din peste 20 de tari;
d)prin reunirea AMA, APMF, EMC, FELAM.
788. intre organizatiile non-profit care sustin (sponsorizeaza) organizarea Congresului
Mondial de Marketing se evidentiaza:
a)Academia de Marketing, din Marea Britanie;
b)Academia Stiintei Marketingului, din SUA;
c)Federatia Internationala de Marketing;
d)Asociatia Internationala a Publicitatii
789. Certificatul profesional de specialist in marketing - Professional Certified
Marketer - este atribuit de:
a)AMA; c) Asociatia Mondiala de Marketing;
b)Academia Europeana de Marketing; d) Confederatia Europeana de Marketing.
790. in prezent, sunt editate reviste de marketing european in:
a)Franta si Germania; c) Suedia si SUA;
b)Germania si Marea Britanie; d) Marea Britanie si SUA.
791. Activitatea asociatiilor nationale de marketing s-a concentrat in directia:

a)organizarii unor manifestari stiintifice de profil;
b)editarii unor periodice in domeniu;
c)difuzarii pe mai multe planuri a conceptelor si tehnicilor de marketing;
d)realizarii tuturor actiunilor de mai sus.
792. Publicatiile Euromonitor sunt editate in:
a) Elvetia; b) Marea Britanie; c) Belgia; d) Suedia.
❖
793. Revista Advertising Age este o publicatie:
a)editata de Asociatia Internationala a Publicitatii;
b)ce apare in Marea Britanie;
c)cu caracter comercial din SUA;
d)o asociatie a Publicitatii din Europa.
794. Societatea Europeana pentru cercetari de opinie si de marketing - ESOMAR, are
in prezent cateva mii de membri, din:
a) 25 de tari; b) 45 de tari; c) 50 de tari; d) 100 de tari.
795. FELAM reprezinta:
a)o revista a asociatiei franceze de marketing;
b)un congres anual al Federatiei Europene de Marketing;
c)Federatia Asociatiilor de Marketing din America Latina;
d)Forumul asociatiilor de marketing Europa-America Latina.
796. Dintre afirmatiile de mai jos nu este reala cea potrivit careia marketingul:
a)a aparut, mai intai, pe planul practicii; c) are ca loc de origine SUA;
b)a fost promovat mai intai in largime; d) a ajuns in SUA la faza adolescentei.
797. in evolutia marketingului, era productiei - sau orientarea catre productie - a avut Ioc in SUA:
a)pana in 1930; c) intre 1950-1970;
b)in prima jumatate a secolului XX; d) in a doua jumatate a secolului XX.
798. Nu este reala afirmatia potrivit careia marketingul comercial:
a)reprezinta una dintre ariile constitutive ale marketingului organizatiilor non-profit;
b)este asociat de necesitatea organizatiilor non-profit de a desfasura adesea si activitati economice pentru a-si crea unele surse de venituri;
c)se situeaza in cadrul domeniului economic;
d)este specific doar unor intreprinderi din sfera distributiei.
799. Care dintre afirmatiile de mai jos exprima cel mai deplin esenta "produsului"
marketingului electoral?
a)este concretizat, de obicei, intr-un program sau un candidat;
b)urmeaza a fi "vandut" publicului alegator;
c)este oferit "consumatorului de politica";
d)toate afirmatiile anterioare.
800. Care din explicatiile de mai jos referitoare la faptul ca definitia initiala data de
catre AMA marketingului a fost considerata ulterior ca insuficienta, nu este reala?
a)i se atribuiau doar roluri exercitate dupa incheierea productiei;
b)punctul sau de pornire nu-1 reprezentau clientii sau consumatorii;
c)s-a axat doar pe bunuri, nu si pe servicii;
d)omitea obiectivul propriu al intreprinzatorilor, in cadrul acestui demers.
RASPUNSURI CORECTE
1. BAZELE MARKETINGULUI
1 a 39 c 77 d i 111 a 149 c 187 c
2 b 40 d 78 c | 112 c 150 c 188 d
3 d 41 c 79 d 113 c 151 d 189 a
a 42 b 80 d 114 b 152 d 190 a

1 4
5 c 43 d 81 c 115 c 153 c 191
b j
c 44 d 82 d 116 c 154 a 192 a

i 6
7 a 45 d 83 d 117 c 155 b 193 d
!
1 8 a 46 d 84 a 118 c 156 c 194 d
9 d 47 c 85 d 119 a 157 b 195 d
10 d 48 a 86 a 120 a 158 d | 196 c
b 49 c 87 b 121 a 159 d 197 c
12 d 50 a 88 c 122 b 160 d 198 c
13 c 51 c 89 b 123 b 161 c 199 c
c 52 c 90 c 124 b 162 d i 200 b
15 b 53 a 91 a 125 c 163 c ! 201 c
16 d 54 a 92 b 126 b 164 a 202 d
17 b 55 b 93 c 127 b 165 a 203 c
18 b 56 c 94 a 128 b 166 d 204 a
19 c 57 a 95 d 129 c 167 c 205 d
20 c 58 b 96 b 130 b 168 a 206 a
21 d 59 b 97 d 131 d 169 a 207 c
22 d 60 c 98 c 132 b 170 d 208 c
23 d 61 c 99 b 133 d 171 b 209 d
24 a 62 d 100 c 134 a 172 b 210 c
25 c 63 b 101 a 135 c 173 b 211 b
26 b 64 b 102 b 136 c 174 a 212 c
27 c 65 c 103 c 137 c 175 a 213 c
c 66 c 104 b 138 a 176 b 214 b

1 28
29 c 67 a 105 a 139 c 177 d 215 b
30 c 68 c 106 a 140 a 178 b 216 c
31 a 69 d 107 d 141 b 179 d 217 b
32 d 70 c 108 c 142 a 180 c 218 c
33 d 71 a 109 a 143 d 181 b 219 b
34 d 72 c 110 b 144 b 182 a 220 c
35 d 73 b 111 a 145 d 183 b 221 b
36 c 74 c 112 c 146 a 184 d 222 c
37 d 75 b 113 c 147 c 185 c 223 c
38 b 76 b 114 b 148 a 186 d 224 b
47
225 c 267 d 309 d 351 a 393 b 435 c
226 c 268 c 310 c 352 c 394 a 436 d
227 c 269 c 311 a 353 b 395 d 437 c
228 a 270 c 312 b 354 d 396 d 438 c
229 a 271 a 313 b 355 c 397 b 439 a
230 a 272 c 314 c 356 c 398 c 440 b
231 b 273 d 315 d 357 b 399 a 441 b
232 d 274 c 316 c 358 d 400 c 442 d
233 d 275 b 317 b 359 b 401 a 443 d
234 d 276 c 318 a 360 a 402 a 444 c
235 d 277 b 319 c 361 d 403 c 445 c
236 c 278 320 b 362 a 404 b 446 b
237 c 279 b 321 c 363 c 405 a 447 a
238 c 280 a 322 a 364 b 406 d 448 b
239 d 281 c 323 d 365 b 407 b 449 c
240 b 282 b 324 366 a 408 a 450 d

*>
241 d 283 c 325 c 367 a 409 c 451 c
242 d 284 c 326 a 368 b 410 d 452 a
243 d 285 c 327 b 369 c 411 c 453 b
244 b 286 c 328 c 370 d 412 a 454 c
245 b 287 c 329 d 371 b 413 d 455 b
246 b 288 d 330 b 372 c 414 c 456 b
247 c 289 b 331 a 373 c 415 c 457 a
248 a 290 d 332 a 374 c 416 a 458 c
249 c 291 c 333J b 375 . c 417 c 459 b
250 C i 292 c 334 b 376 d 418 b 460 c i

i
251 a 293 b 335 a 377 a 419 a 461 d i
252 b 294 c 336 b 378 b 420 a 462 d
253 c 295 c 337 b 379 c 421 a 463 a

1
254 d 296 c 338 a 380 d 422 c 464 b !
255 d 297 d 339 b 381 b 423 c 465 d
256 c 298 b 340 a 382 a 424 c 466 b
! 257 b 299 d 341 a 383 d 425 c 467 c
258 a 300 c 342 d 384 d 426 c 468 b
259 d 301 d 343 b 385 b 427 c 469 c
260 c 302 c 344 a 386 c 428 d 470 d
261 b 303 b 345 d 387 c 429 a 471 c
262 c 304 a 346 c 388 b 430 d 472 d
263 d 305 b 347 a 389 a 431 d 473 a
264 c 306 b 348 b 390 c 432 b 474 d
265 b 307 c 349 b 391 a 433 c 475 a
266 d 308 c 350 b 392 d 434 a

476 b
477 c 519 b 561 d 603 b 645 a 687 a
478 b 520 b 562 a 604 b 646 b 688 d
479 b 521 a 563 c 605 b 647 c 689 a
480 d 522 b 564 d 606 c 648 b 690 b
481 c 523 c 565 c 607 d 649 d 691 a
482 b 524 a 566 d 608 b 650 c 692 a
483 a 525 a 567 b 609 b 651 b 693 c
484 a 526 c 568 c 610 b 652 c 694 b
485 d 527 a 569 b 611 b 653 d 695 a
486 c 528 b 570 d 612 c 654 c 696
487 a 529 c 571 a 613 a 655 b 697 c
488 b 530 d 572 c 614 c 656 c 698 d
489 a 531 a 573 c 615 b 657 b 699 b
490 c• 532 b 574 b 616 c 658 d 700 a
491 a 533 b 575 c 617 b 659 a 701 c
492 a 534 d 576 b 618 a 660 b 702 d
493 d 535 c 577 b 619 b 661 d 703 b
494 a 536 a 578 b 620 b 662 c 704 a
495 b 537 a 579 d 621 c 663 c 705 b
496 d 538 c 580 a 622 b 664 b 706 b
497 a 539 d 581 c 623 b 665 d 707 d
498 a 540 a 582 c 624 a 666 c 708 a
499 c 541 b 583 c 625 b. 667 d 709 a
500 b 542 d 584 c 626 d 668 b 710 c
501 a 543 a 585 d 627 c. 669 c 711 d
502 544 b 586 c 628 c. 670 b 712 a

c
503 b 545 c 587 b 629 c 671 d 713 a
504 a 546 a 588 c 630 c 672 c 714 d
505 b 547 a 589 d 631 a 673 a 715 d
506 b 548 b 590 a 632 b 674 d 716 b
507 a 549 b 591 c 633 c 675 a 717 b
508 d 550 d 592 c 634 d 676 d 718 b
509 b 551 c 593 b 635 a 677 b 719 a
510 d 552 a 594 c 636 b 678 d 720 d
511 a 553 a 595 d 637 d 679 a 721 a
512 a 554 a 596 c 638 c 680 b 722 d
513 b 555 b 597 c 639 d 681 c 723 a
514 a 556 d 598 b 640 d 682 b 724 b
515 b 557 b 599 c 641 c 683 c 725 c
516 c 558 c 600 c 642 b 684 d 726 b
517 d 559 a 601 c 643 a 685 a 727 d
518 b 560 a 602 a 644 b 686 a 728 a
49
729 a 741 a 753 d 765 d 777 b I 789 a
730 a 742 a 754 d 766 d 778 b 790 d
731 c 743 c 755 c 767 c 779 a 791 d
732 b 744 d 756 c 768 a 780 b 792 b
733 c 745 a 757 c 769 a 781 d 793 c
734 b 746 a 758 b 770 d 782 c 794 d
735 d 747 d 759 a 771 d 783 d 795 c
736 c 748 b 760 c 772 a 784 d 796 d
737 a 749 a 761 c 773 b 785 a 797 a
738 b 750 b 762 a 774 c 786 a 798 d
739 a 751 c 763 b 775 c 787 a 799 d
740 c 752 b 764 a 776 d 788 b 800 c

CAPITOLUL 1
ESENŢA ŞI DEZVOLTAREA MARKETINGULUI
1. Marketingul este un produs: a. al secolului XX;
2. Resorturile apariţiei şi promovării practice a marketingului sunt asociate:

b. dinamismului social-economic;
3. Marketingul apare ca o reacţie faţă de:

a. procesul economic al separării tot mai pronunţate a producţiei de consum;
4. In mod concret, marketingul a apărut, sub aspectul unor activităţi practice

coerente şi al unor teoretizări ale acestora, în: c. SUA;
5. încorporarea marketingului în activitatea întreprinderilor elimină riscul

nerealizării produselor pe piaţă:
d. reduce acest risc la dimensiuni rezonabile.
6. Marketingul: d. se referă la toate variantele prezentate
7. Philip Kotler consideră că marketingul reprezintă: a. „câinele de pază al

clientului";
8. în anii '60 ai secolului XX s-a formulat opinia potrivit căreia marketingul

semnifică: b. o luptă;
9. Care dintre următoarele afirmaţii nu este reală în legătură cu opinia actuală

potrivit căreia marketingul semnifică pentru întreprinzător o luptă ce:
b. are drept câmp de bătălie întreprinderea;
10. Albert W. Emery, prestigios cercetător american, susţinea încă din anii '60, ai
secolului XX, că marketingul este o: a. „formă civilizată de luptă";
11. Conform lui Albert W. Emery „marketingul este o formă civilizată de luptă", în
care majoritatea bătăliilor se câştigă folosind: d. toate variantele prezentate.
12. Al. Ries şi J. Trout, în „Marketingul ca război" afirmă că întreprinderile care
sunt hotărâte să se angreneze într-un adevărat război în spaţiul pieţei, pentru a
obţine victoria, câştigă ca premiu esenţial: a. inimile şi minţile consumatorilor;
13. Razboiul marketingului semnifică: b. o încercare de a aplica gândirea militară

la problemele de marketing;
14. Motivaţia oricărui întreprinzător de a se implica în relaţiile de piaţă, în ultima

vreme insistă tot mai mult asupra faptului că marketingul semnifică în esenţă:
c. o modalitate de a acţiona pentru a ieşi câştigător;
15. Conceptul de marketing semnifică: d. toate variantele prezentate.
16. Marketingul reprezintă o concepţie modernă, o atitudine în orientarea

întreprinderilor, concretizată: a. într-un ansamblu coerent de activităţi practice;
17. Marcaţi varianta care nu este caracteristică orientării de marketing a activităţii

unei întreprinderi moderne: c. ignorarea cerinţelor pieţei şi ale societăţii;

unei întreprinderi moderne: b. extrapolarea practicii;

unei întreprinderi moderne: d. viziune punctuală.
20. Marketingul, în amplul său demers, are ca element central de referinţă:

c. consumatorul;
21. Funcţia premisă a marketingului o constituie: c. investigarea pieţei, a

necesităţilor de consum;
22. Maximizarea eficienţei economice, a profitului şi satisfacerea în condiţii

superioare a nevoilor de consum, constituie în cadrul funcţiilor marketingului
contemporan, o funcţie: c. obiectiv;
23. în cadrul funcţiilor specifice marketingului modern, conectarea dinamică a

întreprinderii la mediul economico-social, este o funcţie: b. mijloc;
24. Marketingul, în cadrul tuturor funcţiilor întreprinderii joacă un rol: a.

integrator;
25. Orientările strategice ale activităţii de marketing, specifice anilor '60, ai
secolului XX se referă la: a. diversificare;

secolului XX se referă la: d. managementul marketingului.
27. Cerinţele consumatorilor specifice anilor '90, ai secolului XX se refereau la:

d. servicii (calitate, impactul tehnologiei).
28. Marketingul produselor specifice anilor '90, ai secolului XX viza: d.

globalizare (mărci majore, segmente majore, clienţi majori, dezvoltarea de noi
produse).
29). Starea economiei specifică anilor '90, ai secolului XX se caracteriza prin:

d. instabilitate.
30. Sursa de profit specifică anilor '90, ai secolului XX a fost: a. valoarea

adăugată;
31. Noua paradigmă a gândirii de marketing apărută în deceniile 7 şi 8 ale

secolului XX şi care s-a afirmat cu putere după anii '90 se referă la: b. marketingul
relaţional;
32. Comparativ cu marketingul tranzacţional, în cazul marketingului relaţional,

accentul este pus pe: b. relaţiile cu clienţii şi păstrarea acestora;

orientarea este îndreptată spre: b. beneficiile clienţilor;

scala de abordare (privind efectul în timp) este pe: a. termen lung;

gradul de angajare faţă de clienţi este:d. ridicat.

amploarea contactului cu clienţii este: a. ridicată;

responsabilitatea pentru calitate: b. este preocuparea tuturor;

focalizarea producţiei este pe: c. personalizare;

gradul de dependenţă mutuală este în general: a. ridicat;
40. Universalitatea marketingului nu este susţinută de: c. afirmarea în

negocieri privind realizarea contractelor;
41. Legat de universalitatea marketingului s-au făcut unele exagerări privind

posibilităţile şi efectele utilizării lui, care au ajuns sa-1 considere a fi:
a. un „panaceu universal" pentru dificultăţile domeniilor sale de aplicare;
42. Difuzarea largă a marketingului se referă la: b. adaptarea sa la condiţiile

specifice împrejurărilor în care este încorporat;
43. Fr. Nepveu - Nivelle remarca că marketingul de peste ocean poate servi:
a. doar ca o sursă de inspiraţie dar nu trebuie copiat;
44. „Marketingul în stil european" a găsit o tot mai largă audienţă cu deosebire în
contextul: c.creării pieţei unice europene;
45. Lărgirea continuă a câmpului de acţiune a marketingului în toate domeniile şi

la diferite niveluri ale activităţii economice, a fost însoţită în ultima vreme de un alt
proces, aflat în plină derulare şi afirmare, şi anume de: a. specializare;
46. Procesul de specializare a marketingului presupune: c. elimitarea şi adaptarea

sa pe diferite zone de aplicatie concretă;
47. Principalele criterii care stau la baza specializării marketingului contemporan

sunt:d. natura domeniului economic, aria teritorială, nivelul de organizare
economică.
48. Serviciile diferă de produse prin: b. eterogenitate, intangibilitate,

inseparabilitate de prestator, perisabilitate;
49. Marketingul global are drept criteriu al specializării:

d. aria teritorială.
50. Macromarketingul şi micromarketingul au la bază, drept criteriu al

specializării:
d. nivelul de organizare economică.
51. Macromarketingul are în vedere: c. utilizarea marketingului de către societate,

la nivelul întregii economii naţionale;
52. Noţiunea de „organizaţie", a cărei utilizare se bucură de o tot mai largă

adeziune în cadrul specialiştilor de marketing: d. are o semnificaţie mai
cuprinzătoare, vizând atât forme organizatorice care urmăresc obţinerea de profit,
cât şi organizaţii non-profit.
53. In funcţie de aria teritorială de desfăşurare a activităţii economice, marketingul

se delimitează în: c. marketing intern şi marketing internaţional;
54. Marketingul securităţii rutiere a fost reclamat de: a. creşterea vertiginoasă a

parcului de autovehicule, dar şi a accidentelor de circulaţie;
55. Marketingul electoral este o componentă a: b. marketingului politic;
56. Marketingul verde sau: c. marketingul ecologic;
CAPITOLUL 2
MEDIUL DE MARKETING
57. După modul cum se modifică componentele mediului extern de marketing,

după natura raporturilor dintre ele şi a efectelor declanşate, mediul extern cunoaşte
mai multe forme. Marcaţi varianta falsă: c. mediul concurenţial;
58. In cadrul mediului turbulent, schimbările din evoluţia fenomenelor sunt:

b. bruşte şi imprevizibile;
59. Mediul instabil este caracterizat prin: a. modificări frecvente în majoritatea

componentelor sale;
60. în cadrul mediului stabil, schimbările din evoluţia fenomenelor sunt:

c. lente şi greu previzibile;
61. Care dintre formele mediului extern este caracteristică ţărilor est-europene
după prăbuşirea sistemului socialist? d. mediul turbulent.
62. în cadrul mediului extern al întreprinderii, agenţiile de publicitate fac parte din:
b. categoria prestatorilor de servicii;
63. In care dintre grupările de mai jos, vizând componente ale mediului extern al
întreprinderii, se înscriu mediile de informare în masă? d.
micromediu - organismele publice.
64. Cercul firmelor, instituţiilor şi al persoanelor individuale cărora le sunt adresate

bunurile şi serviciile întreprinderilor fac parte din următoarea componentă a
micromediului întreprinderii: c. clienţii;
65. în cadrul organismelor publice, componentă a micromediului, un loc aparte este

ocupat de: b. organele de stat;
66. Macromediul influenţează activitatea întreprinderii: b. indirect, slab şi pe

termen lung;
67. Micromediul este o componentă a mediului extern cu care întreprinderea intră

în relaţii: a. directe, permanente şi puternice;
68. Relaţiile întreprinderilor cu componentele micromediului sunt dictate de:

a. necesitatea atingerii obiectivelor (prezente şi de perspectivă);
69. Componentele macromediului întreprinderii sunt: b. de o mare diversitate;
70. în cercetarea mediului economic dintr-o zonă, un loc aparte îl ocupă:

c. evidenţierea factorilor care determină mărimea şi dinamica cheltuielilor de
consum;
71. Analizat în strânsă corelaţie cu mediul demographic mediul economic oferă
întreprinderii:
a. elementele necesare pentru o mai corectă evaluare a potenţialului de piaţă;
72. Acţiunea forţelor şi grupurilor de interese care acţionează în viaţa economică a

societăţii se regăseşte, în particular, în: b. conjunctura pieţei;
73. Mediul instituţional: c. este constituit din ansamblul reglementărilor de natură

juridică, prin care este vizată direct sau indirect, activitatea de piaţă a
întreprinderii;
74. Reglementările legale privind concurenţa sunt incluse în: b. mediul

instituţional;
75. Mediul intern al întreprinderii este alcătuit din: a . totalitatea elementelor ce

asigură realizarea obiectului de activitate;
76. Elementele care exprimă fizic resursele de care dispune întreprinderea

definesc:
b. mediul intern;
77. Exprimarea fizică a resurselor de care dispune o întreprindere nu se referă la:

c. resursele naturale;
78. Resursele şi componentele mediului intern exprimă: a. potenţialul firmei;
79.0 întreprindere are un potenţial ridicat atunci când:

a. există un echilibru între capacităţile productivă, financiară şi organizatorică;
b. există un echilibru între capacităţile productivă, financiară, organizatorică şi
comercială;
c. volumul activităţii să fie suficient de mare ca să acopere o cotă însemnată de
piaţă;
d. toate variantele.
80. Determinarea potenţialului intern al unei întreprinderi se realizează

prin: b. evaluarea punctelor tari şi slabe;
81. Marcaţi indicatorul care se referă la capacitatea comercială a unei întreprinderi:
b. cota de piaţă;
82. Marcaţi indicatorul care se referă la capacitatea financiară a unei întreprinderi:

d. costul/disponibilitatea capitalului.
83. Marcaţi indicatorul care se referă la capacitatea productivă a unei întreprinderi:

a. capacitatea de a produce conform graficului;
84. Marcaţi indicatorul care se referă la capacitatea organizatorică a unei

întreprinderi: c. capacitatea de orientare;
85. Relaţiile de piaţă ale întreprinderii cu mediul său extern vizează:

d. toate cele trei pieţe menţionate anterior.
CAPITOLUL 3
PIAŢA ÎNTREPRINDERII
86. Gradul efectiv sau potenţial de pătrundere în consum/utilizare a produselor sau

serviciilor unei întreprinderi specializate în producerea ori comercializarea lor
defineşte: a. piaţa întreprinderii;
87.Gradul de pătrundere a produsului sau serviciului in consum/utilizare, de

solicitare de către consumatori, prin posibilităţile prezente şi viitoare de desfacere,
defineşte:
b. piaţa produsului/piaţa serviciului;
88 In condiţiile în care oferta unei întreprinderi este formată dintr-un singur

produs, piaţa întreprinderii se confundă cu: a. piaţa produsului;
89.In condiţiile în care oferta unei întreprinderi este formată din mai multe
produse, piaţa fiecărui produs apare ca fiind o componentă a: d. pieţei
întreprinderii.
90. întreprinderea vizează piaţa în general, doar în următoarea situaţie:

a. în momentul înfiinţării sale, al stabilirii profilului de activitate;
91. Accepţiunea practică dată noţiunii de piaţă priveşte nu numai cererea şi oferta
reală, ci include şi alte elemente. Marcaţi varianta falsă: c. cererea reţelei de
distribuţie;
92. Marcaţi caracteristica care nu este specifică pieţei efective:

c. exprimă dimensiunile posibile ale pieţei;
93. Marcaţi caracteristica care nu este specifică pieţei potenţiale:

d. exprimă tranzacţiile de piaţă efectiv desfăşurate.
94. Piaţa efectivă exprimă: a. nevoile consumatorilor actuali ai întreprinderii;
95. Evaluarea dimensiunilor unei pieţe efective sau potenţiale nu presupune

determinarea în ultimă Instanţă a: d. sferei pieţei.
96. Gravitaţia comercială evidenţiază: a. forţa de polarizare comercială a oraşului,

de atragere a populaţiei nerezidenţiale;
97. Gravitaţia comercială depinde de mai mulţi factori. Marcaţi varianta falsă:
d. structura pe grupe de vârstă a populaţiei rezidente.
98. întreprinderea îşi poate limita spaţiul în care va acţiona, astfel încât să-şi:
a. poată pune cât mai bine în valoare resursele de care dispune;
99. Structura internă a pieţei unui produs sau servicii este alcătuită din:
b. segmente de piaţă;
100. Identificarea varietăţii de segmente din care este alcătuită piaţa, structurate
după criterii specific modului de manifestare a cererii, oferă cheia:
a. înţelegerii modului în care întreprinderea îşi va adapta activitatea la cerinţele
pieţei;
101. Deşi aparent izolate şi independente, segmentele de piaţă sunt:

b. părţi independente ale unui tot organic;
102. Piaţa reprezintă: a. un tot unitar;
103. Structura pieţei are un caracter: b. dinamic;
104. Volumul ofertei este un indicator utilizat, de regulă in evaluarea capacităţii

pieţei atunci când:
a. cererea este mai mare decât oferta;
b. numărul furnizorilor ce acţionează în cadrul pielei este mai restrâns;
c. publicaţiile oferă informaţii cuprinzătoare asupra producţiei;
105. Evaluarea indicatorului „volumul ofertei" are la bază informaţii obţinute din:
a. surse statistice;
106. Volumul cererii exprimă mai corespunzător: b. capacitatea efectivă a pieţei;
107. Pentru exprimarea capacităţii pieţei se recurge, cel mai frecvent, la:
c. volumul tranzacţiilor de piaţă;
108. Vânzările unei întreprinderi au fost în anul 2008 de 450 mii Ron în condiţiile
în care vânzările totale pe piaţă au fost de 1800 mii Ron, iar cel mai important
concurent a înregistrat vânzări de 620 mii Ron. Cota absolută de piaţă a
întreprinderii a fost:
c. 25,00%;
concurent a înregistrat vânzări de 600 mii Ron. Cota relativă de piaţă a
b. 60,00%;
110. C ifra de afaceri a unei întreprinderi a fost în anul 2008 de 510 mii Ron în
condiţiile în care volumul vânzărilor totale pe piaţă a fost de 2400 mii Ron, Iar cel
mai important concurent a înregistrat o cifra dc afaceri de 550 mii Ron. Cota
absolută de piaţă a întreprinderii a fost: d. 21,25%.
mai important concurent a înregistrat o cifra de afaceri de 150 mii Ron. Cota
relativă de piaţă a întreprinderii a fost: a. 13,33%;
concurent a înregistrat vânzări de 600 Ron. Cota absolută de piaţă a întreprinderii
concurente a fost: c. 25,00%;
113. în condiţiile în care o întreprindere are o cifră de afaceri de 360 mii Ron şi o
cotă de piaţă de 30%, volumul total al vânzărilor înregistrate pe piaţa respectivă
este:
a. 1200 mii RON;
114. în condiţiile în care volumul vânzărilor totale pe o piaţă pe care acţionează trei
întreprinderi este de 8500 mii RON, iar una dintre întreprinderi deţine o cotă de
piaţă de 25%, iar a doua are o cotă de piaţă de 60%, cifra de afaceri a celei de a
treia
întreprinderi este: b. 1275 mii RON;
concurent a înregistrat vânzări de 510 mii Ron. Cota absolută de piaţă a-
ntreprinderii concurente a fost: a. 5,00%;
116.In condiţiile în care volumul vânzărilor totale pe o piată pe care acţionează trei
întreprinderi este de 9800 mii RON, iar două dintre întreprinderi deţin o cota
cumulată de piaţă de 78%, cifra de afaceri a celei de a treia întreprinderi este:
b. 2156 mii RON;
117. Etapa apariţiei în evoluţia pieţei ţintă este marcată de:

a. existenţa în cadrul mediului a unei nevoi nesatisfăcute şi de apariţia unui
întreprinzător;
118. Etapa creşterii în evoluţia pieţei ţintă este marcată de:

b. intrarea altor firme pe piaţă, contribuind astfel la creşterea vânzărilor;
119. Etapa de maturitate în evoluţia pieţei ţintă este marcată de:

c. dispariţia poziţiilor neocupate de pe piaţa ţintă şi stagnarea vânzărilor;
120. Etapa declinului în evoluţia pieţei ţintă este marcată de:

d. evoluţia şi apariţia unor noi nevoi, firmele abandonând piaţa unor produse.
121. Produsul care satisface o nevoie presantă are o piaţă: a. largă, mai mult sau
mai puţin rigidă;
122. Dimensiunile pieţei într-un moment dat, vor depinde de: c. vârsta
produsului;
123. Piaţa unui produs se află în diferite raporturi cu pieţele celorlalte produse.
Marcaţi varianta falsă: c. raporturi de cooperare;
124. Raporturile de asociere a pieţei unui produs cu pieţele celorlalte produse au

loc în situaţia în care: a. modificările uneia atrag după sine modificări (în aceeaşi
direcţie) ale celeilalte;
125. Raporturile de concurenţă a pieţei unui produs cu pieţele celorlalte produse au

loc în situaţia în care:
b. îşi dispută aceeaşi consumatori, vizând satisfacerea aceloraşi nevoi de consum;
126. Raporturile de indiferenţă a pieţei unui produs cu pieţele celorlalte produse au

c. modificarea pieţei unui produs nu influenţează piaţa altui produs;
127. Dezvoltarea activităţii de piaţă a întreprinderii se poate realiza în esenţă, pe

căile: c. extensivă şi intensivă;
128. Dezvoltarea extensivă a pieţei unei întreprinderi presupune:

a. atragerea de noi cumpărători pentru produsele sale;
129. Dezvoltarea intensivă a pieţei unei întreprinderi presupune:

b. creşterea cumpărărilor medii efectuate de o unitate de consum;
130. Fluctuaţiile înregistrate de cerere şi ofertă într-o anumită perioadă de timp,

tendinţele de ansamblu exprimate de raportul dintre ele şi efectele pe care le
generează, formează: d. conjunctura pieţei
131. Evoluţia conjuncturii într-o anumită perioadă de timp este efectul:

a. acţiunii conjugate a factorilor de influenţă a pieţei;
132. în analiza conjuncturii, gruparea factorilor pieţei în funcţie de intensitatea şi

acţiunea lor în timp se realizează astfel:
b. de durată, cu acţiune ciclică, sezonieri şi întâmplători (ocazionali);
133. Factorii de durată acţionează: a. pe termen lung şi foarte lung;
134. Factorii cu acţiune ciclică apar: b. la intervale neregulate dc timp;
135. Factorii sezonieri acţionează: c. de obicei anual;
136. Factorii accidentali apar: d. imprevizibil.
137. Printre indicatorii conjuncturii mondiale, pe zone şi ţări nu se regăsesc:

c. preţul;
138. Printre indicatorii conjuncturii principalelor pieţe de mărfuri nu se regăsesc:

c. produsul naţional brut;
139. Evoluţia mai rapidă a unor sectoare ale economiei decât dinamica de
ansamblu a ei este exprimată de indicatorii: a. avansaţi;
140. Evoluţia unor sectoare în acelaşi timp şi ritm cu mersul de ansamblu al

economiei este exprimată de indicatorii:
c. concomitenţi;
141. Evoluţia fenomenelor care sunt precedate de anumite manifestări din cadrul
economici este exprimată dc indicatorii: b. întârziaţi;
CAPITOLUL 4
STRATEGIA DE PIAŢĂ ŞI MIXUL DE MARKETING
142. Locul central în cadrul programării de marketing revine: d. strategiei de piaţă.
143. Sfera de produse şi de pieţe, vectorul de creştere şi avantajul competitiv

formează tripticul prin care se poate: a. caracteriza drumul întreprinderii spre
mediul înconjurător pentru realizarea obiectivelor stabilite;
144. Sinergia întreprinderii: c. reprezintă procesul de acţiune concertată a mai

multor factori, proces care generează un efect total mai marc decât suma efectelor
individuale ale fiecărui factor considerat independent;
145. Vectorul de creştere, ca element strategic,reprezintă:
a. direcţia în care întreprinderea se dezvoltă în corelaţie cu situaţia existentă a
produselor şi a pieţelor sale;
146. Avantajul diferenţial (competitiv), ca element strategic, reprezintă:

b. acele elemente ale pieţelor şi produselor întreprinderii care îi vor asigura o
puternică poziţie competitivă;
147. întreprinderea trebuie să dispună de o strategie, indiferent de: a. profil şi

mărime;
148. Elaborarea strategiei de piaţă constituie obiectul unor procese:

b. complexe şi continue de informare, analize şi decizie;
149. Excludeţi din următoarea enumerare factorul care nu se încadrează în

categoria factorilor exogeni în funcţie de care se determină strategia de piaţă:
c. activarea şi coordonarea în numeroase feluri a resurselor umane, materiale şi
financiare;
150. Care din următoarele criterii a fost folosit de către Philip Kotler pentru
clasificarea strategiilor de piaţă în raport de modul de manifestare a cererii ?
d. toate criteriile de mai sus.
151. în cazul strategiei de „demarketing" rolul marketingului este de:

d. reducere a cererii.
152. Antimarketingul este aplicabil în cazul unei: c. cereri indezirabile;
153. Remarketingul - ca strategic de piaţă – este necesar în cazul unei cereri:

c. în declin;
154. în cazul strategiei de conversiune marketingul are rolul de: a.

demistificare a cererii;
155. Criteriul care stă la baza strategiilor nediferenţiată, diferenţiată şi concentrată

îl reprezintă poziţia întreprinderii faţă de: b. structurile pieţei;
156. în conformitate cu dinamica mediului, strategia pe care o întreprindere o
adoptă se poate diferenţia şi după comportamentul său. Marcaţi varianta falsă:
d. comportament nediferenţiat.
157. Marcaţi varianta corespunzătoare strategiei de piaţă în funcţie de vectorul de

creştere în situaţia produselor noi, realizate prin tehnologii diferite pe piaţa actuală:
a. diversificare orizontală;
158. Marcaţi varianta care corespunde strategiei de piaţă în funcţie de vectorul de

creştere în situaţia îmbunătăţirii produselor actuale pe piaţe noi: c. extinderea
pieţei
159. Marcati varianta care corespunde strategiei de plaţi In funcţie de vectorul de

creştere în situaţia produselor actuale pe pieţe noi: b. dezvoltarea pieţei;
160. Compararea mixului de marketing cu o „prăjitură a marketingului" aparţine

Iui:
b. Leader şi Kyrtsis;
161. Cerinţa de bază a realismului mixului de marketing o constituie:

a. judicioasa corelare a elementelor din componenţa sa;
162. „Prăjitura marketingului" semnifică:

c. mixajul ingredientelor constitutive ale mixului de marketing;
163. Locul central în cadrul mixului de marketing revine, în general:a. produsului;
164. In cadrul tendinţei specifice marketingului global, de dezvoltare a unui mix

de marketing standardizat, oportunităţi mai reduse de standardizare le are: a.
preţul;
165. în cazul unui mix de marketing orientat într-o perspectivă specifică

marketingului relaţional serviciile post-vânzare constituie un instrument specific
politicii de: c. produs;
166. în marketingul relaţional, componenta mixului de marketing cea mai adesea

utilizată este: c. preţul;
167. In optica specifică marketingului relaţional, distribuţia trebuie să se apropie de

clienţi, îndeosebi prin: a. integrarea comerţului electronic în sistemele de
distribuţie;
168. Cele două concepte de bază specifice marketingului modern, care sunt
deopotrivă necesare conducerii eficiente a întreprinderii contemporane, sunt:
b. marketingul-mix şi marketingul relaţional;
169. In unele domenii de aplicare a marketingul orientat spre servicii trebuie să se

utilizeze pe lângă cele 4 componente clasice ale mixului, un ingredient
suplimentar:
c. relaţiile publice;
170. în condiţiile unei pieţe dinamice, exigente şi cu un nivel de competitivitate

ridicat, ce strategie de piaţă se recomandă pentru o întreprindere puternică, cu o
sinergie ridicată, având în vedere poziţia întreprinderii faţă de dinamica pieţei?
a. strategia creşterii;
171. In condiţiile unei pieţe dinamice, exigente şi cu un nivel de competitivitate

sinergie ridicată, având în vedere poziţia întreprinderii faţă de structura pieţei?
b. strategia diferenţiată;

sinergie ridicată, având în vedere poziţia întreprinderii faţă de schimbarea pieţei?
c. strategia activă;

ridicat, ce strategic de piaţă se recomandă pentru o întreprindere puternică, cu o
sinergie ridicată, având în vedere poziţia întreprinderii faţă de exigenţele pieţei?
d. strategia exigenţei ridicate.

sinergie ridicată, având în vedere poziţia întreprinderii faţă de nivelul competiţiei?
d. strategia ofensivă.

ridicat, ce strategie de piaţă se recomandă pentru o întreprindere cu posibilităţi mai
modeste, având în vedere poziţia întreprinderii faţă de dinamica pieţei?
b. strategia menţinerii;

modeste, având în vedere poziţia întreprinderii faţă de structura pieţei?
a. strategia concentrată;

modeste, având în vedere poziţia întreprinderii faţă de schimbarea pieţei?
c. strategia pasivă;

modeste, având în vedere poziţia întreprinderii faţă de exigenţele pieţei?
b. strategia exigenţei minime;

modeste, având în vedere poziţia întreprinderii faţă de nivelul competiţiei?
d. strategia defensivă.
CAPITOLUL 5
POLITICA DE PRODUS
180. Cea mai importanta componenta a mixului de marketing este reprezentată de:
a. politica de produs;
181. Metafora „inima marketingului" vizează: b. politica de produs;
182. Conduita pe care o întreprindere o adoptă, referitoare la dimensiunile,

structura şi evoluţia gamei de produse şi servicii ce fac obiectul proprii sale
activităţi reprezintă: a. politica de produs;
183. Obiectul de activitate a politicii de produs, în sensul cel mai cuprinzător al

termenului, îl reprezintă: b. bunurile economice;
184. Tot ceea ce poate fi perceput direct cu simţurile umane constituie:

a. bunuri reale;
185. Bunurile reale nu privesc: d. bunurile nominale.
186. în accepţiunea sa cea mai cuprinzătoare, politica de produs nu cuprinde:

a. politica calitate - preţ;
187. Privită ca un tot unitar, politicii de produs, la nivelul întreprinderii i se pot

atribui trei sarcini principale. Marcaţi varianta falsă: b. succesiunea de decizii de
factură tehnologică;
188. Care dintre următoarele activităţi constituie o componentă a politicii de

produs?
c. cercetarea produsului;

produs?
a. inovaţia;
190. Care dintre următoarele activităţi constituie componentă a politicii de

produs? c. modelarea produselor;

produs?
d. asigurarea legală a produsului.

produs?
a. atitudinea faţă de produsele vechi;
193. Cercetarea produsului, componentă a politicii de produs, nu are în vedere:

194. Care este principala orientare ofensivă a politicii de produs?

b. activitatea de inovare;
195. Totalitatea operaţiunilor prin care întreprinderea producătoare conferă

identitate bunurilor pe care le creează reprezintă. c. activitatea de modelare a
produsului;
196. Activitatea de inovaţie nu priveşte: d. modelarea produsului.

197. Activitatea de inovaţie priveşte:
a. crearea unui climat novator în toate compartimentele întreprinderii;
198. Activitatea de modelare a produsului are în vedere: b. realizarea sub formă de

prototip sau machetă a tuturor componentelor ce dau conţinutul viitorului produs;
199. Cea mai uzitată modalitate de asigurare legală a unei mărfi o reprezintă:
b. înregistrarea mărcii;
200. Inregistrarea mărcii are:

a. valenţe dc personalizare a produsului, detaşându-1 din masa bunurilor anonime;
201. Ansamblul deciziilor luate de întreprindere privitoare Ia marcă, se constituie

într-o veritabilă politică de marcă, ale cărei elemente se repercutează în forme
specifice asupra: b. tuturor celorlalte componente ale mixului de marketing;
202. Marcaţi activitatea componentă a politicii de produs: c. atitudinea faţă de

produsele vechi;
203. Atitudinea faţă de produsele vechi priveşte:

b. preocuparea întreprinderilor faţă de soarta produselor cu grad ridicat de
obsolescenţă şi nivel scăzut de rentabilitate;
204. Asigurarea legală a produsului atrage după sine o responsabilitate permanentă

din partea producătorului pentru păstrarea nealterata (în raport cu etalonul) a
performanţelor calitative ale produselor: b. pe tot parcursul duratei sale de viaţă;
205. Atenţia acordată produselor vechi în politica de produs a unei întreprinderi

este:
a. proporţională cu locul ocupat în producţia sau desfacerea întreprinderii;
206. Preocuparea întreprinderilor faţă de produsele vechi se concretizează într-o

serie de acţiuni. Marcaţi varianta falsă: d. funcţionalitatea şi valenţele ergonomice.
207. Activitatea de modelare a produsului nu priveşte: b. nivelul rentabilităţii

fiecărui produs;
208. Modelarea produsului are : a. o semnificaţie de orientare potrivit cerinţelor

pieţei, a tuturor elementelor ce contribuie la realizarea viitoarei mărfi;
209. Corelarea informaţiilor dobândite prin acţiunile specifice atitudinii
întreprinderii faţă de produsele vechi cu informaţiile primite de pe piaţă referitoare
la „vitalitatea" acestora, permite întreprinderii să-şi formuleze o:
c. atitudine clară faţă de soarta viitoare a fiecărui produs aflat în fabricaţie;
210. In politica de produs, în atitudinea unei întreprinderi faţă de produsele vechi,

informaţiile primite de la piaţă, cu privire la „vitalitatea" unui produs, se referă la:
a. indicele vânzărilor;
211. Politica sortimentală se referă la:

b. stabilirea dimensiunilor şi structurii sortimentului de mărfuri desfăcut de către
întreprindere în raport cu potenţialul de care dispune şi cu cerinţele pieţei ţintă;
212. Politica sortimentală are la bază o serie de criterii. Marcaţi varianta falsă:
c. cunoaşterea permanentă a nivelului rentabilităţii fiecărui produs, a gradului de
amortizare a mijloacelor de muncă cu ajutorul cărora se fabrică;
d. calitatea produselor aflate în fabricaţie şi/sau în vânzare, studiul învechirii
economice a acestora,analiza circulaţiei produselor şi urmărirea lor în utilizare sau
consum.
214. Service-ul reprezintă: a. un pachet de servicii complementare prestaţiei de

bază oferite de produs sau de ansamblul de bunuri;
215. Obiectivul service-ului vizează:

b. valorizarea deplină a produsului în consum sau utilizare;
216. Creşterea importanţei service-ului se sprijină pe o serie de argumente. Marcaţi

varianta falsă: d. realizarea de mutaţii cantitative şi calitative în evoluţia
consumului populaţiei, atât pe ansamblu, cât şi în profil teritorial.

varianta falsă: c. existenţa unui management performant la nivelul marilor
producători şi întreprinderilor distribuitoare;
218. Din punct de vedere a conţinutului activităţii de service oferite pieţei, acesta
se poate divide în: a. service tehnic şi service comercial;
219. Sarcinile principale ale service-ului tehnic nu privesc: c. dobândirea de către
consumator a tuturor informaţiilor privind locurile de unde poate fi cumpărat;
220. în cazul produselor de complexitate ridicată (de exemplu: aeronave, aparatură

radiologică computerizată, instalaţii de conducere automată a proceselor de
producţie etc), service-ul tehnic priveşte anumite activităţi. Marcaţi varianta falsă:
d. garantarea funcţionării normale a produsului în favoarea căruia se acordă.
221. înregistrarea sistematică a informaţiilor ce pot fi obţinute în desfăşurarea

activităţii de service ethnic pentru bunurile de producţie şi de consum, de folosinţă
îndelungată, se constituie într-o bancă de date pentru cercetările de marketing,
având drept obiect: a. urmărirea comportării produselor în utilizare sau consum;
222. Service-ul comercial asigură, de regulă:

b. o suită de activităţi menite a facilita cumpărătorului actul de achiziţionare şi în
unele situaţii chiar transformarea acestuia într-o îndeletnicire foarte plăcută;
223. Ambalarea tip cadou a mărfurilor cumpărate reprezintă un service comercial,

ce poate fi încadrat în următoarele categorii: c. invitaţii la degustări ale unor
noi mărfuri alimentare, prestaţii comerciale gratuite;
224. Service-ul comercial nu priveşte activităţile ce se derulează:

c. în timpul stocării;
225. în opoziţie cu service-ul tehnic, service-ul comercial este conceput:

d. toate variantele prezentate.
226. Service-ul comercial are valenţe promoţionale evidente pe termen: b. lung;
227. Garanţia reprezintă: a. prelungirea responsabilităţii producătorului mărfii, un

interval de timp determinat, dincolo de momentul vânzării;
228. Marcaţi una din facilităţile acordate pe perioada de garanţie:

d. schimbarea produsului defect cu altul de acelaşi fel în stare normală de
funcţionare.
229. Produsul este considerat în prezent, într-o concepţie de sistem, ce înglobează

alături de substanţa materială a bunului, întreaga ambianţă ce-1 înconjoară, formată
dintr-o paletă largă de elemente acorporale. Literatura de specialitate defineşte tot
mai frecvent această accepţiune cu caracter integrator prin elementul de: c. produs
total;
230. Cele mai multe mărfuri, indiferent că sunt destinate utilizatorilor industriali
sau consumului populaţiei reprezintă: a. o simbioză de produse materiale şi
servicii;
231. Separarea celor două componente ale unei mărfi (produse materiale şi
servicii) în procesul vânzării sau al consumului o poate face pe fiecare în parte: c.
inutilizabilă;
232.0 altă tendinţă ce determină reconsiderarea serviciilor în economia produsului

o reprezintă: b. implicarea tot mai frecventă a utilizatorului final în procesul
proiectării unei noi mărfi;
233. Nu este reală afirmaţia potrivit căreia componentele ce definesc un produs, în

accepţiunea marketingului, sunt: c. componente ale distribuţiei pentru care s-a
optat;
234. Componentele corporale ale unui produs cuprind:

a. caracteristicile merceologice ale produsului şi ambalajului său;
235. Componentele acorporale ale unui produs cuprind:

b. elementele ce nu au corp material nemijlocit;
236. Comunicaţiile privitoare la produs cuprind: c. ansamblul informaţiilor

transmise de producător sau distribuitor cumpărătorului potenţial;
237. Imaginea produsului semnifică: d. sinteza reprezentărilor mentale de natură

cognitivă, afectivă, socială şi personală a produsului în rândul cumpărătorilor.
238. Garanţia este, în esenţă: b. o componentă acorporală a produsului;
239. Acţiunile de merchandising, promovare Ia locul vânzării, publicitate prin

mijloace de comunicare în masă, fac parte din: c. comunicaţiile privitoare la
produs;
240. Dimensiunile calitative ale produsului ce ţin de formă, gabarit, capacitate,

structură şi conţinut, greutate şi densitate, putere instalată etc. fac parte din:
a. componentele corporale ale produsului;
241. Numele şi marca, instrucţiunile de folosire (utilizare), protecţia legală prin
brevet, licenţa de fabricaţie sau comercializare, preţul şi orice alt serviciu acordat
pentru produs, fac parte din: b. componentele acorporale ale produsului;
242. Concepţia funcţională a produsului are în vedere:

c. o sumă de funcţii parţiale sau de valori de întrebuinţare parţiale, distincte între
ele, deşi nu apar pe piaţă ca atare;
243. Concepţia integrată defineşte un bun prin componentele:

a. corporale, acorporale, comunicaţii, imagine;
244. Evidenţiaţi dintre grupările de mai jos pe cea care cuprinde numai
componente acorporale ale produsului, în optica marketingului modern:
c. numele produsului, marca, preţul, instrucţiunile de utilizare;
245. Complexitatea modificărilor pe care le reprezintă un produs nou în raport cu

oferta existentă dă: a. măsura gradului său de noutate;
246. Noutatea unui produs este judecată în raport cu: b. sistemul de evaluare
utilizat;
247. Gama de produse reprezintă un grup de produse înrudite prin:

d. toate caracteristicile de mai sus.
248. Lărgimea gamei de produse este dată de: d. numărul de linii de produse ce o
compun.
249. Lungimea gamei de produse reprezintă:

a. însumarea efectivelor tuturor liniilor de fabricaţie;
250. Lungimea gamei de produse semnifică: b. „suprafaţa" pe care „o acoperă" o

gamă de produse în satisfacerea unei anumite trebuinţe;
251. împărţirea produselor din cadrul gamei de mărfuri a unei întreprinderi în:
motoare, adjuvanţi şi speranţe aparţine lui: b. Guy Serraf;
252. Care dintre următoarele enumerări nu contribuie la poziţionarea corectă a

produselor în cadrul gamei? d. gradul de satisfacţie a consumatorului.
253. „Favoritele" unei game de produse se caracterizează prin:
a. nivel ridicat de rentabilitate, cotă de piaţă şi un volum al vânzărilor în creştere;
254. Strategia de selecţie sortimentală semnifică:

c. o strategie în politica de produs;
255. Strategiile de diversificare sortimentală, stabilitate sortimentală şi selecţie

sortimentală sunt alternative strategice în funcţie de:
c. dimensiunile şi structura gamei de produse;
256. Alternativele strategice vizând asimilarea de noi produse, perfecţionarea

produselor existente şi menţinerea gradului de noutate a produselor au drept
criteriu
a. gradul de înnoire a produselor;
257. Diversificarea laterală semnifică:

d. dezvoltarea gamei de produse în direcţii conexe structurii de bază.
258. Diversificarea orizontală semnifică:

a. mărirea numărului de produse în cadrul gamei;
259. Diversificarea verticală semnifică:

b. prelungirea în amonte sau în aval a unei linii de produse;
CAPITOLUL 6
POLITICA DE PREŢ
260. Costurile reprezintă cheltuielile efectuate pentru:

b. producerea şi vânzarea unui produs sau serviciu;
261. Aplicaţiile costurilor de marketing vizează în principal:

a. determinarea riguroasă a sensibilităţii lor faţă de modificarea numărului de
unităţi fizice produse şi vândute;
262. Costurile de marketing presupun determinarea următoarelor categorii de

costuri:
d. toate variantele prezentate. \
263. în esenţă, pe măsura producerii unor cantităţi mai mari, costul mediu:
a. scade;
264. Volumul total al costurilor variabile, în măsură absolută, se modifică pe

măsura:
c. creşterii sau scăderii producţiei;
265. Costurile variabile pe unitatea fizică de produs vândut: a. rămân constante;
266. Marcaţi obiectivul strategiei de piaţă pentru o întreprindere într-o perioadă

rentabilă: d. dezvoltarea activităţii.

rentabilă: c. pătrunderea pe pieţe noi;

rentabilă: a. retehnologizarea întreprinderii;
269. Procesul de evaluare a bunurilor şi serviciilor constă în:

a. aprecierea utilităţii acestora (capacitatea de a satisface anumite nevoi), prin
comparaţie cu alte bunuri sau servicii, în contextul resurselor de care dispun
consumatorii;
270. In timp, preţul s-a bucurat de diverse accepţiuni. Marcaţi varianta falsă:
d. atribut intrisec al bunului sau serviciului.
271. în timp, preţul s-a bucurat de diverse accepţiuni. Marcaţi varianta falsă:
d. element al unui sistem complex de informare şi reglare economică.
272. Conceptul de preţ a evoluat în timp, specialiştii definind diferite noţiuni.

Marcaţi varianta falsă: a. preţul de pornire;
273. Preţurile „administrate" sunt acelea care: d. sunt stabilite (calculate) de către
întreprinderea ofertantă, pe baza costurilor, taxelor şi cotelor de profit.
274. Preţul absolut este: a. atribut intrinsec al bunului sau serviciului;
275. Preţul relativ este: b. obţinut prin compararea bunurilor sau serviciilor;
276. Preţul este: a. rezultatul procesului de evaluare a bunurilor şiserviciilor,

existente pe o piaţa dată, în scopul satisfacerii intereselor participanţilor la procesul
de schimb;
277. Preţurile impuse (total sau parţial) apar când: a. statul are o poziţie dominantă
şi intervine efectiv pe piaţă, prin măsuri mai degrabă administrative decât
economice;
278. Preţurile concurenţiale apar când:

b. ofertanţii reuşesc să-şi impună propriile interese, ca urmare a poziţiei pe care o
au pe piaţă, la un moment dat;
279. Preţurile libere apar când: c. statul nu intervine în nici un sens în procesul de
evaluare;
280. Preţurile echilibrate apar când: d. interesele consumatorilor şi ale ofertanţilor

sunt satisfăcute în măsură aproximativ egală.
281. In abordarea practică a strategiei politicii de preţ şi pentru atingerea scopului

pentru care a fost elaborată, este necesar ca preţurile să satisfacă:
282. In accepţiunea marketingului, una dintre funcţiile preţurilor bunurilor sau

serviciilor se referă la: a. stimularea ofertanţilor;
283. Funcţiile precum asigurarea consumului final, măsurarea activităţii

economice, eliminarea risipei în alocarea şi întrebuinţarea resurselor, protejarea
resurselor limitate, eliminarea dezechilibrelor între productie şi consum şi
armonizarea intereselor divergente inerente ale participanţilor la procesul
schimbului sunt funcţii ale: b. preţului;
284. Pragul de rentabilitate reprezintă: b. punctul de echilibru între costuri şi

venituri;
285. Marcaţi elementele care nu sunt specifice pragului de rentabilitate:

d. obţinerea de profit.
286. în punctul de echilibru între costuri şi venituri, pierderile sunt:

a. egale cu zero;
287. în punctul de echilibru între costuri şi venituri, profitul este egal cu: b. zero;
288. Care dintre variantele de mai jos exprimă cel mai corespunzător semnificaţia
orientării stabilirii nivelului preţurilor după concurenţă?
d. toate variantele de mai sus.
289. Marcaţi avantajul ce nu este specific strategiei preţului înalt:

c. lansarea produsului sau serviciului ce prezintă o mare sensibilitate la preţ;
290. Marcaţi situaţia în care nu se recomandă utilizarea strategiei preţului de

penetrare pe piaţă: c. când se doreşte valorificarea existenţei unor categorii de
consumatori care sunt dispuşi să plătească preţuri mai ridicate decât alţi
cumpărători;
291. Strategia de preţ este influenţată de:

a. curba de viaţă a produsului;
292. Vânzătorii de produse aflate în faza de maturitate nu îşi permit:

b. nici să mărească nici să reducă preţurile;
293. In faza de creştere a produsului sau serviciului, opţiunea pentru o anumită

alternativă strategică a preţului depinde de: c. numărul de concurenţi existenţi şi
necesitatea de a se menţine o stabilitate relativă apretului;
294. Marcaţi varianta pentru care nu se oferă rabaturi: d. rabaturi pentru livrări
uniforme.
295. Utilizarea preţurilor psihologice vizează îndeosebi:

a. latura emoţională a proceselor decizionale ale consumatorilor;
296. Printre formele cele mai utilizate ale politicii preţului psihologic nu se
numără:
c. preţul de penetrare;
297. Marcaţi alternativa strategică de preţ care nu corespunde preţurilor orientate

după competiţie:
d. politica preţului psihologic.
298. Preţul tradiţional este cel pe care: a. producătorul nu doreşte să-1 schimbe;
299. In practica ultimelor decenii, s-a impus atenţiei şi politica:

c. preţurilor ofertelor speciale;
300. Faţă de valoarea propriu-zisă a unui produs, preţul este: a. mai ridicat;
CAPITOLUL 7
POLITICA DE DISTRIBUŢIE
301. Obiectul activităţii de distribuţie îl formează:

b. mărfurile, fluxul lor de la producător la consumator;
302. Prin intermediul distribuţiei:

a. se finalizează activitatea economică şi se încheie ciclul economic al produselor;
303. în etapa de introducere a noului produs pe piaţă, distribuţia are un rol:

c. secundar;
304. în etapa de creştere a unui produs, între componentele mixului,

distribuţia deţine locul: a. cel mai important;
305. Problematica distribuţiei, ca variabilă a mixului de marketing, este:

b. foarte largă şi eterogenă;
306. Cu peste două decenii în urmă, termenul „canal de distribuţie" a început să fie
înlocuit cu termenul: c. canal de marketing;
307. Un canal de marketing:

a. este definit ca un ansamblu de organizaţii independente implicate în procesul de
asigurare a disponibilităţii produsului pentru consum ori utilizare;
308. Rolul canalului de distribuţie nu se limitează la satisfacerea cererii prin

furnizarea bunurilor şi serviciilor, ci presupune:
b. stimularea cererii prin acţiunile promoţionale ale membrilor reţelei;
309. Din categoria participanţilor primari la procesul de distribuţie fac parte, în

sens larg: c. producătorii, angrosiştii şi detailiştii;
310. Excludeţi din următoarea enumerare, operaţiunile care nu sunt specifice

serviciilor funcţionale ale ofertanţilor participanţi la procesul distribuţiei:
c. etichetarea produselor;
b. marcarea produselor;
312. Majoritatea prestatorilor de servicii de sprijin oferă doar un anumit tip de

servicii. Marcaţi varianta falsă: d. servicii de merchandising.
313. Marcaţi dimensiunea care nu este specifică unui canal de marketing:

c. înălţimea;
314. Lungimea unui canal de marketing se referă la:

a. numărul de niveluri intermediare pe care le parcurg mărfurile de la producător la
consumatorul sau utilizatorul final;
315. Lăţimea unui canal de marketing se referă la:

b. numărul unităţilor prin care se asigură distribuirea unui produs în cadrul fiecărei
faze (secvenţe) a rutei de distribuţie;
316. Adâncimea canalului de marketing se referă la:

c. măsura apropierii distribuitorului de punctele efective de consum;
317. Un canal de marketing cuprinde în mod obligatoriu:

d. producătorul şi consumatorul.
318. Marcaţi tipul de canal de distribuţie care nu este specific pieţei interne:
d. producător - intermediar - intermediar - distribuitor - consumator.
319. Tipul de canal de distribuţie producător - consumator este specific în primul

rând, distribuţiei: a. serviciilor;
320. Distribuţia fără intermediari intervine într-o mare măsură în cazul:

b. bunurilor de utilizare productivă (utilaje, maşini, materii prime în cantităţi
vagonabile etc);
321. Canalul direct de distribuţie care include magazinul producătorului este

adesea preferat de cumpărători datorită:
c. gamei mai largi de produse aparţinând aceluiaşi producător şi preţurilor mai
mici;
322. Produselor distribuite prin Internet (software, jocuri, servicii financiare -
bancare) le este specific canalul de distribuţie: a. direct;
323. Tipul de canal de distribuţie cu un singur intermediar este denumit canal:
b. scurt;
324. Varianta de canal scurt de distribuţie este utilizată într-o mai largă măsură de:
c. întreprinderile cu amănuntul care dispun de o suprafaţă de depozitare relativ
mare, care pot integra şi funcţii ale comerţului cu ridicata;
325. Canalul de distribuţie alcătuit din două verigi intermediare succesive este
considerat un canal: c. lung;
326. Canalul lung de distribuţie este specific: a. pieţei bunurilor de consum;
327. Un canal direct este acela care: b. nu are nici un intermediar;
328. Prezenţa intermediarilor pe traseul mărfurilor de la producător la consumator

este adeseori necesară datorită unor motive diverse. Marcaţi variant falsă:
c. amplasarea pe teritoriu a intermediarilor;
329. Din cadrul funcţiilor îndeplinite de intermediari nu fac parte:

c. funcţiile de cercetare a pieţei;
330. Cumpărarea de produse, vânzarea produselor şi asumarea de riscuri sunt

funcţii ale intermediarilor cuprinse în categoria: a. funcţiilor tranzacţionale;
331. Operaţiunile de transport, depozitare, gestiune a stocurilor, transformarea

sortimentului industrial în sortiment comercial, activităţile desfăşurate în vederea
asigurării utilităţilor de formă, posesie, loc şi timp pentru clienţi sunt funcţii ale
intermediarilor cuprinse în categoria: b. funcţiilor de natură logistică;
332. Funcţiile de finanţare şi de comunicare a informaţiilor de piaţă partenerilor

din canalul demarketing sunt funcţii ale intermediarilor cuprinse în categoria:
c. funcţiilor de facilitare;
333. Dacă cerinţele unei firme se referă la un volum de activitate care face
rentabilă realizarea sa cu forţe proprii, alternativa de colaborare cu un intermediar
specializat:
b. nu va fi luată în considerare;
334. Analiza tipologică a intermediarilor care funcţionează în cadrul canalelor de
distribuţie presupune gruparea şi calificarea după lor după anumite criterii. Marcaţi
criteriul nespecific: c. statutul juridic
335. între participanţii la procesul distribuţiei, se stabilesc relaţii ce reflectă diferite
grade de dependenţă. Cel mai scăzut nivel de dependenţă este specific următorului
tip de canal: a. convenţional;
336. Canalul convenţional este constituit din: c. participanţii primari;
337. Marcaţi varianta falsă din tipurile de sisteme verticale de marketing:

d. juridice.
338. Lanţurile voluntare, cooperativele detailiştilor şi franciza fac parte din

sistemul vertical de marketing: b. contractual;
339. Care dintre următoarele afirmaţii în legătură cu logistica mărfurilor nu este

reală?
b. semnifică un mod logic de stabilire de către comercianţi a circuitelor de
distribuţie;
340. La nivelul unei întreprinderi producătoare, sistemul logistic include trei

componente majore. Marcaţi varianta falsă: d. prelucrarea de materii prime.
341. Cea mai importantă componentă a mixului logistic, sub aspectul costurilor
generate, o constituie: d. transportul.
342. Marcaţi varianta care nu este specifică structurii sistemului logistic:

d. lanţurile voluntare.
343. Elaborarea strategiei de distribuţie necesită parcurgerea unei succesiuni de

etape: 1. Evaluarea variantelor strategice şi selectarea celei mai adecvate; 2.
determinarea variantelor de strategii de distribuţie; 3. identificarea cerinţelor
clienţilor
privind nivelul serviciilor de distribuţie; 4 stabilirea obiectivelor strategice de
distribuţie. c 3;4; 2; 1;
344. Distribuţia directă, distribuţia prin canale scurte sau distribuţia prin canale
lungi sunt alternative strategice de distribuţie după criteriul: b. dimensiunile
canalului;
345. Alternativele strategice referitoare la distribuţia extensivă, selectivă şi
exclusivă au drept criteriu de bază: d. amploarea/lăţimea distribuţiei.
346. Alternativa strategică de distribuţie extensivă vizează:

a. difuzarea largă a produselor, prin cele mai diverse tipuri de intermediari;
347. Alternativa strategică de distribuţie selectivă vizează:

b. difuzarea printr-un număr redus de intermediari, de regulă specializaţi în
difuzarea anumitor produse;
348. Alternativa strategică de distribuţie exclusivă vizează:

c. difuzarea produselor printr-un singur intermediar, care dobândeşte exclusivitate
în diverse variante;
349. Dintre următoarele afirmaţii vizând distribuţia exclusivă, nu este reală cea
referitoare la faptul că: a. este legată întotdeauna de mărfurile scumpe;
350. Alternativele strategice privind distribuţia prin aparatul propriu, distribuţia

prin intermediari sau distribuţia combinată (prin aparat propriu şi prin intermediari)
vizează: d. gradul de participare a firmei în activitatea canalului de marketing.
CAPITOLUL 8
POLITICA PROMOŢIONALĂ
351. Politica promoţională nu presupune:

c. prestarea de service gratuit înainte, în timpul şi postvânzare;
352. Prin politica de comunicaţie şi mijloacele care o caracterizează, întreprinderea

urmăreşte:
a. difuzarea cât mai amplă a unor informaţii despre activitatea, produsele şi
serviciile sale şi recepţionarea modului cum acestea sunt primite şi apreciate de
destinatari;
353. Fiecare sursă de comunicaţie utilizată de întreprindere trebuie să respecte

anumite cerinţe. Marcaţi varianta falsă: c. informaţională;
354. O sursă de comunicaţie trebuie să fie puternică pentru a:

a. putea determina o relaţie de autoritate faţă de publicul vizat;
355. O sursă de comunicaţie trebuie să fie atrăgătoare pentru a:
b. putea fi identificată din mulţimea surselor de comunicaţie;
356. O sursă de comunicaţie trebuie să fie credibilă pentru a:

c. fi acceptată, mesajele trebuie să corespundă sistemului de valori ale
destinatarului;
357. Vehiculele (suporturile) prin intermediul cărora mesajul ajunge la destinaţie

vizează: b. media;
358. Componentele sistemului de comunicaţie în dublu sens sunt:

d. emiţătorul, codificarea, mesajul, media, decodificarea, receptorul, răspunsul,
feedback-ul, zgomotul;
359. Emiţătorul reprezintă:

a. sursa de comunicaţie, respectiv cel care transmite mesajul;
360. Codificarea reprezintă:

b. mecanismul care „traduce" ideile mesajului în simboluri, semne sau imagini;
361. Mesajul reprezintă:

c. ansamblul simbolurilor (semnelor) transmise de emiţător;
362. Decodificarea reprezintă:

d. semnificaţia atribuită mesajului de către receptor.
363. Receptorul reprezintă:

a. audienţa sau destinatarul, respectiv cel care primeşte mesajul;
364. Răspunsul reprezintă:

b. ansamblul reacţiei audienţei după recepţia mesajului;
365. Feedback-ul reprezintă:

c. partea din răspuns pe care receptorul o retransmite emiţătorului;
366. Elementul perturbator (zgomotul) reprezintă:

d. orice poate provoca o distorsiune între mesajul transmis şi mesajul receptat.
367. Eficienţa procesului de comunicare depinde de o serie de elemente. Marcaţi

varianta falsă: d. ansamblul reacţiilor audienţei după recepţia mesajului.
368. Publicitatea reprezintă: a. variabilă calitativă, de natură psihologică, cu
acţiune pe termen lung şi care, în general, este greu măsurabilă cantitativ în
privinţa efectelor economice pe care le generează;
369. Promovarea vânzărilor reprezintă:

b. o variabilă de ordin cantitativ şi cu acţiune pe termen scurt;
370. Avantaje economice, materiale şi imediate pentru consumator, măsurate cu
uşurinţă cantitativ, posibilitatea oferită întreprinderii de a exercita un control
riguros al activităţilor desfăşurate, sunt atribute ale: b. promovării;
371. Relaţiile publice reprezintă:

a. variabilă calitativă, de natură psihologică, cu acţiune pe termen lung şi care, în
general, este greu măsurabilă cantitativ în privinţa efectelor economice pe care le
generează; c. o grupare de tehnici cu acţiune şi efecte pe plan psihologic şi pe
termen lung greu de măsurat în termeni economici;
372. Utilizării mărcilor reprezintă:

d. un ansamblu de semne distinctive menite să individualizeze un produs, o gamă
de produse, o firmă etc, în raport cu cele ale concurenţei, săatragă şi să stabilizeze
fidelitatea consumatorilor etc.
373. Care dintre următoarele variabile ale mixului promoţional au, deopotrivă,
efecte calitative şi cantitative, pe termen scurt şi îndelungat ?
a. manifestările promoţionale;
374. Care dintre următoarele variabile ale mixului promoţional întrunesc o serie de
tehnici în general eterogene - prospectare, demonstraţie, argumentare, negociere,
încheiere de contracte etc. - şi vizează obiective cantitative, exprimate în cifre de
afaceri, precum şi obiective legate de formarea imaginii întreprinderii?
b. forţele de vânzare;
375. "Nervul" politicii de comunicaţie promoţională a întreprinderii contemporane

îl constituie: d. publicitatea.
376. Publicitatea de produs \ serviciu, de marcă şi instituţională este structurată în

funcţie de: b. obiect;
377. Forma de publicitate cea mai familiară şi mai frecvent utilizată în practica
publicitară o constituie publicitatea: d. de produs/serviciu.
378. După natura obiectivelor urmărite, pot fi identificate următoarele forme de
publicitate: c. comercială, corporativă şi socio-umanitară;
379. Publicitatea comparativă se înscrie în sfera publicităţii de:

d. produs.
380. Publicitatea de informare urmăreşte:

a. stimularea cererii potenţiale prin informarea publicului în legătură cu apariţia şi
prezenţa pe piaţă a unui nou produs sau serviciu;
381. Publicitatea de condiţionare urmăreşte:

b. stimularea cererii pentru un produs, serviciu, o marcă, punând accentul pe
condiţiile de prezentare ale acestora care pot facilita identificarea lor în masa
ofertei;
382. Publicitatea comparativă urmăreşte: c. compararea directă a unor produse

sau servicii aflate în relaţii de concurenţă pe o anumită piaţă;
383. Publicitatea de reamintire urmăreşte:

d. întărirea efectului unor acţiuni de publicitate anterioare, respectiv, al păstrării
interesului pentru un produs, un serviciu, o firmă etc. în rândul consumatorilor.
384. Care dintre următoarele forme de publicitate este folosită în timpul perioadei
de creştere şi maturitate din ciclul de viaţă a produsului?
b. publicitatea de condiţionare;
de maturitate din ciclul de viaţă a produsului?
d. publicitatea de reamintire.
386. Care dintre următoarele forme de publicitate este în unele ţări interzisă prin
lege? c. publicitatea comparativă;
387. Publicitatea comercială, publicitatea corporativă şi publicitatea social -

umanitară sunt forme de publicitate clasificate după:
b. natura obiectivelor urmărite;
388. Publicitatea de natură factuală pune accentul pe:

a. reliefarea caracteristicilor clare ale produsului (serviciului):
389. Exploatarea unor trăsături şi resorturi emoţionale ale individului, pentru
stimularea cererii utilizându-se sloganuri de tipul „cea mai bună marcă din lume",
„produsul preferat în..." etc. se realizează prin:
b. publicitatea de natură emoţională;
390. Principalul mijloc actual de transmitere a mesajelor publicitare îl constituie:

c. presa;
391. Cel mai utilizat „media" de publicitate în majoritatea ţărilor este:

a. presa cotidiană;
392. Un Ioc aparte, dar modest, în ansamblul mijloacelor publicitare, relativ

costisitor şi care nu-şi poate identifica bine „subiecţii" asupra cărora acţionează îl
ocupă:
d. cinematograful.
393. Marcaţi forma nespecifică publicităţii exterioare:

c. cataloagele;
394. Cea mai importantă formă de publicitate exterioară se realizează prin:

a. afişaj;
395. După caracteristicile sale esenţiale, catalogul se prezintă în trei variante.

Marcaţi varianta falsă: c. de cercetare;
396. Marcaţi mijloacele publicitare care, în majoritatea cazurilor, au semnificaţia

de cadou publicitar:
b. agendele şi calendarele;
397. Care dintre grupările de mai jos include integral activităţi specifice
promovării vânzărilor ?
b. reducerile de preţ, vânzările grupate, concursurile promoţionale;
398. Publicitatea la locul vânzării acţionează:

a. foarte lent şi pe termen lung;
399. în esenţă, merchandisingul vizează:

a. prezentarea în cele mai bune condiţii materiale şi psihologice a produselor şi
serviciilor către consumatorii potenţiali;
400. Tehnicile de merchandising nu privesc în principal:
d. asigurarea continuităţii vânzărilor.
401. Care dintre următoarele enumerări sunt folosite ca mijloc de vânzare sau ca
subiect de publicitate şi privesc facilităţile pe care vânzătorul înţelege să le acorde
cumpărătorului?
a. cadourile promoţionale;
402. Obiectivul de a instaura, în rândul unei cât mai mari părţi a publicului un
climat de încredere în întreprindere, în capacitatea ei de a satisface trebuinţele şi
exigenţele diferitelor categorii de consumatori şi utilizatori aparţine:
c. relaţiilor publice;
403. Sponsorizarea a apărut şi s-a dezvoltat în domeniul:

b. sportului;
404. Cele mai performante în desfăşurarea dialogului cu agenţii pieţei, dar şi ca un

important criteriu de estimare a competitivităţii sunt considerate a fi:
405. După modul de desfăşurare în timp, strategia promoţională poate fi:

d. permanentă sau intermitentă.
406. Variantele strategice de promovare a imaginii globale a întreprinderii, de

promovare exclusivă a produsului şi de extindere a imaginii produsului sunt
delimitate în funcţie de:
a. obiectivele globale ale activităţii promoţionale;
407. Alternativele strategice promoţionale ofensive şi defensive sunt delimitate în

funcţie de:
b. rolul activităţii promoţionale;
408. Alternativele strategice promoţionale concentrată, diferenţiată şi

nediferenţiată sunt delimitate în funcţie de:
c. poziţia întreprinderii faţă de structurile pieţei;
409. Alternativele strategice promoţionale realizate prin forţele proprii şi prin

instituţii specializate sunt delimitate în funcţie de:
d. sediul activităţii promoţionale.
410. în practică sunt utilizate modalităţi variate de stabilire a bugetelor
promoţionale. Marcaţi varianta falsă:
d. stabilirea unui buget rezultat din cercetările de piaţă.
411. Analiza informaţiilor culese în cadrul sondajelor efectuate în rândul

consumatorilor, constituie o modalitate de determinare riguroasă a efectelor
diferitelor acţiuni promoţionale dar care este limitată datorită:
a. costurilor în general ridicate şi perioadelor de timp relativ mari necesare
organizării şi desfăşurării sondajului;
CAPITOLUL 9
ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE MARKETING
412. Importanţa configurării structurii organizatorice a unei întreprinderi rezidă în

faptul că prin intermediul acesteia are loc: b. distribuirea competenţelor
decizionale şi a răspunderilor ce revin fiecărui specialist în parte;
413. Structura organizatorică reprezintă în esenţă:

a. scheletul pe care se articulează relaţiile interne şi externe ale întreprinderii;
414. Rolul fundamental a structurii organizatorice unei întreprinderi nu se referă la:

d. practica decizională privind aprovizionarea de bunuri de consum de la diverşi
furnizori, amplasaţi în cele mai apropiate zone de producţie.
415. întreprinderile care acţionează într-un mediu turbulent utilizează:

a. o structură organică;
416. întreprinderile care acţionează într-un mediu stabil şi previzibil utilizează:

b. o structură mecanică;
417. Structura organizatorică a unei întreprinderi depinde de o serie de factori.

Marcaţi variant falsă:
d. dinamica activităţii.

d. dinamica bazei tehnico - materiale.
419. Diferenţele cele mai însemnate ale structurii organizatorice, având în vedere
sectorul principal de activitate, apar între:
a. sectorul serviciilor şi celelalte sectoare;
420. Pentru întreprinderile care acţionează într-un mediu ostil şi dinamic, se

recomandă o structură organizatorică:
b. flexibilă, descentralizată;
421. întreprinderile care acţionează într-un mediu complex, incert cu o concurenţă

puternică necesită o structură organizatorică:
c. descentralizată;
422. Experienţa practică şi literatura de specialitate recomandă construirea în

structura organizatorică a întreprinderii a unui compartiment specializat, distinct de
marketing:
a. strict delimitat de celelalte compartimente;
423. Excludeţi aspectele străine coordonării activităţii de marketing:

d. eşalonarea şi urmărirea realizării graficului de investiţii.

c. elaborarea de programe privind perfecţionarea activităţii profesionale şi
urmărirea realizării lor;
425. Principalele formule organizatorice care nu se întâlnesc în activităţile practice

de marketing se referă la:
a. desfăşurarea unor activităţi de marketing în cadrul compartimentelor moderne;
426. Crearea de direcţii de marketing în ultimele două decenii marchează:

a. consacrarea definitivă a poziţiei şi rolului de stat major al activităţii de
marketing în structurile organizatorice ale întreprinderilor din majoritateaţărilor
dezvoltate;
427. Gruparea majorităţii activităţilor de marketing într-unui din compartimentele

tradiţionale nu este caracteristică:
c. întreprinderilor reduse ca dimensiuni, ce acţionează în domenii cu un slab
dinamism;
428. întreprinderea de marketing reprezintă:

b. o întreprindere în care toate structurile organizatorice acţionează în viziunea de
marketing;
429. Atribuţiile compartimentului de marketing se înscriu în:

b. sfera proceselor şi acţiunilor prin intermediul cărora întreprinderea se implică în
sistemul relaţiilor din cadrul mediului economico-social în care-şi desfăşoară
activitatea;
430. Relaţiile ierarhice ale compartimentului de marketing cu conducerea

întreprinderii, sunt în general, relaţii de:
c. subordonare;
431. Relaţiile funcţionale ale compartimentului de marketing cu celelalte

compartimente sunt determinate de:
a. caracterul specializat al activităţii desfăşurate în cadrul compartimentului;
432. Relaţiile de stat major ale compartimentului de marketing au drept suport

poziţia deţinută în cadrul procesului decizional şi anume:
c. poziţia „filtru";
433. Privite într-o viziune cuprinzătoare, principalele tipuri de relaţii ce pot exista
între compartimentul de marketing, pe de o parte, şi sectoarele de producţie şi de
cercetare-dezvoltare, pe de altă parte, în condiţiile apariţiei unor stări tensionale
între cele două părţi sunt:
d. toate cele trei tipuri de relaţii de mai sus.
434. Pentru compartimentul de marketing relaţiile de control:

a. nu sunt definitorii;
435. In cazul unei întreprinderi cu o slabă diversificare a produselor, zonelor

geografice şi clienţilor cel mai recomandat criteriu de organizare a
compartimentului de marketing îl constituie:
a. criteriul funcţiilor;
436. în cazul unei întreprinderi care dispune de o ofertă relativ omogenă dar
destinată unor pieţe eterogene, criteriul de organizare a compartimentului de
marketing este:
b. criteriul geografic
437. Organizarea internă a compartimentului de marketing specific întreprinderilor
ce produc şi oferă produse diferite, dresate unei clientele distincte şi folosind
canale de distribuţie specifice, are la bază criteriul:
c. produselor;
438. Organizarea compartimentului de marketing specific întreprinderilor ce

acţionează în cadrul pieţei la nivelul diferitelor categorii de consumatori care fac
necesare tehnici de vânzare, proceduri de fixare a preţurilor sau organizare
teritorială diferite, are la bază criteriul:
d. pieţelor sau grupelor de clienţi.
439. Care dintre variantele de mai jos cuprind numai aptitudini intelectuale pe care
trebuie să le posede specialiştii compartimentului de marketing:
d. spirit de analiză, intuiţie, imaginaţie creatoare.
440. Care dintre variantele de mai jos cuprind numai aptitudini de memorie pe care
a. vizuală, auditivă;
441. Care dintre variantele de mai jos cuprind numai calităţi de eficienţă pe care
b. metodă, atenţie, tenacitate, iniţiativă;
CAPITOLUL 10
SISTEMUL INFORMAŢIONAL DE MARKETING
442. SIM reprezintă:

b. un ansamblu alcătuit din specialişti, echipamente şi procedee de culegere,
stocare, analiză, evaluare şi distribuire a informaţiilor necesare, corect şi la timp
către factorii dc decizie din domeniul marketingului;
443. Componentele sistemului informaţional de marketing sunt poziţionate, în

cadrul structurii, în plan:
b. vertical şi orizontal;
444. In plan vertical, sistemul informaţional de marketing este format din mai
multe componente. Marcaţi varianta falsă:
d. fluxuri informaţionale.
445.în plan orizontal, sistemul informaţional de marketing cuprinde:
c. fluxurile informaţionale;
446. Sursele de informaţii oferă:

a. elementele necesare evaluării şi descrierii mediului intern şi extern al
întreprinderii;
447. Structurarea informaţiilor în primare şi secundare are la bază criteriul:

b. modul de prezentare;
448. Structurarea informaţiilor în surse interne şi externe are la bază criteriul:

a. locul în care sunt întâlnite;
449. Structurarea informaţiilor în permanente, periodice şi ocazionale are la

bază criteriul:
c. frecvenţa informaţiilor emise;
450. în identificarea unor surse de date, specialistul trebuie să posede o serie de

calităţi. Marcaţi varianta falsă:
451. Sistemul de gestiune a informaţiilor asigură:

452. Bazele de date de marketing cuprind o diversitate de baze de date. Marcaţi

varianta falsă:
b. baza de date despre fluctuaţia personalului;
453. Din varietatea de baze de date pentru sistemul informaţional de marketing al

întreprinderii nu pot lipsi bazele de date despre:
a. clienţi şi concurenţi, pentru realizarea unor previziuni de marketing;
454. Nucleul oricărui sistem informaţional destinata doptării deciziilor de

marketing este reprezentat de:
a. baza de date despre clienţi;
455. Băncile de programe utilizate în prelucrarea şi analiza informaţiilor stocate în

bazele de date sunt constituite:
b. prin achiziţionarea unor softuri standard sau realizate la „comandă";
456. Cel mai valoros flux informaţional primar, din cadrul sistemului informaţional
de marketing al întreprinderii îl reprezintă:
c. sistemul cercetărilor de marketing;
457. Fluxurile primare constituite pe baza tipurilor de surse din care sunt culese
informaţiile sunt de mai multe feluri. Marcaţi varianta falsă.
a. sistemul înregistrărilor interne ale firmei;
b. activităţi de supraveghere a pieţei;
c. cercetări de marketing şi sistemul suport al deciziilor de marketing;
458. Fluxurile secundare constituite între bazele de date şi utilizatori au drept

fundament:
a. scopul în care sunt folosite informaţiile;
459. La proiectarea sistemului informaţional de marketing următoarele etape

trebuie parcurse într-o anumită succesiune:
a. preliminară, constituirea băncii de date, constituirea băncii statistice, crearea
băncii de programe;
460. Etapa preliminară constă în:

a. adoptarea deciziei de constituire a sistemului informaţional de marketing;
461. Crearea băncii de programe urmăreşte:

d. realizarea unor modele de prelucrare a informaţiilor şi de fundamentare
ştiinţifică a deciziilor.
CAPITOLUL 11
PLANIFICAREA ŞI PLANUL DE MARKETING
462. In cadrul fiecărei întreprinderi, procesul de planificare strategică se desfăşoară

pe mai multe niveluri organizatorice şi decizionale interdependente. Marcaţi
varianta falsă: c. nivelul managerial;
463. Planul strategic al întreprinderii se referă la:

a. viziunea firmei, obiectivele pe termen lung, structura portofoliului de activităţi,
strategiile de dezvoltare a întreprinderii şi modul de alocare a resurselor
întreprinderii;
464. Planul unităţii strategice de activitate se referă la:

b. piaţa sau segmentul ţintă, structura unităţii strategice de activitate şi definirea
avantajului competitiv;
465. Planul strategic de marketing se referă la:

c. modul de abordare a pieţei ţintă şi mixul de marketing;
466. Planul strategic de produs se referă la:

d. piaţa sau segmentul ţintă specifice, mixul de marketing al produsului şi planul de
acţiune aferent produsului.
467. Obiectivele pe termen lung se stabilesc prin:

a. planul strategic al întreprinderii;
468. Piaţa sau segmentul ţintă şi avantajul competitiv se stabilesc prin:

b. planul unităţii strategice de activitate;
469. Modul de abordare a pieţei ţintă se defineşte prin:

c. planul strategic de marketing;
470. Mixul de marketing se abordează în:

471. Mixul de marketing al produsului şi planul de acţiune sunt abordate prin:

d. planul strategic de produs.
472. Pe plan mondial, tot mai multe întreprinderi au începu să adopte conceptul de
misiune a organizaţiei, încă de la:
a. sfârşitul anilor '80 ai secolului trecut;
473. Misiunea unei întreprinderi se referă la:

c. o declaraţie concisă privind scopul întreprinderii;
474. Pentru a fi utilă întreprinderii, misiunea nu trebuie să specifice:

c. obiectivele întreprinderii;
475. în general, declaraţia privind misiunea întreprinderii nu se referă la

următoarele componente:
c. tehnologiile ce vor fi schimbate;

a. structura sortimentală a produselor;
477. Pentru ca obiectivele formulate să faciliteze îndeplinirea misiunii organizaţiei,

este necesar ca ele să nu aibă urmă- toarea caracteristică:
c. operativitate;

d. complexitate.

d. durabilitate.
480. Obiectivele corespunzătoare nivelului organizaţional superior se referă la:

a. ansamblul activităţilor desfăşurate de întreprindere;
481. Obiectivele unităţii strategice de activitate se referă la:

b. obiective financiare, formulate în mod similar obiectivelor generale ale
întreprinderii;
482. Obiectivele funcţionale de marketing se referă la:

c. obiective financiare (cifra de afaceri, valoarea vânzărilor, nivelul profitului) şi
obiective de marketing;
483. Printre obiectivele de marketing cantitative nu se regăsesc:

d. îmbunătăţirea imaginii întreprinderii.
484. Dintre afirmaţiile de mai jos, nu corespunde realităţii cea conform căreia
planul de marketing:
a. este doar un alt termen pentru strategia de marketing;
485. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la programul de marketing este

inexactă:
a. are în componenţa sa planul de marketing;
486. Care este succesiunea logică a unora dintre componentele planului de

marketing ?
d. obiectivele planului, strategiile de marketing.
487. Auditul de marketing reprezintă:

b. o etapă importantă a procesului planificării de marketing;
488. Auditul de marketing este o parte componentă a:

a. auditului de management;
489. Nu este reală afirmaţia potrivit căreia analiza SWOT:

a. permite poziţionarea produselor în cadrul gamei de produse a întreprinderii,
după criterii de eficienţă;
490. Analiza SWOT nu urmăreşte:

d. să asigure poziţionarea produselor în cadrul gamei de produse sortimentale.
491. In esenţă, PERT este o:

b. tehnică de analiză a reţelelor, utilizată pentru programarea şi controlul
perioadelor complexe;
492. Utilizarea diagramei Gantt pentru programarea activităţilor de marketing are o

serie, de avantaje. Marcaţi varianta falsă: d. comensurarea cheltuielilor necesitate.
494. Utilizarea metodei PERT prezintă numeroase avantaje. Marcaţi varianta falsă:
a. stabilirea unor modalităţi de alocare a resurselor;
495. Etapele parcurse în procesul de aplicare a metodei PERT prezintă o

succesiune logică doar în varianta;
d. stabilirea drumului critic; estimarea timpului necesar pentru fiecare activitate;
determinarea relaţiilor dintre activităţi; stabilirea listei activităţilor şi
evenimentelor; trasarea reţelei PERT.
496. Lungimea drumului critic este redată de:

b. cel mai scurt interval de timp în care poate fi realizat programul;
497. în cazul întreprinderilor care utilizează planuri pe termen lung, planurile

anuale vor fi elaborate: b. prin detalierea şi revizuirea acestora;
498. întreprinderile care acordă prioritate planului anual manifestă o atitudine:
a. reactivă în raport cu mediul extern;
499. Scopul analizei mediului intern şi extern prin intermediul unui audit de
marketing este:
b. identificarea celor mai semnificativi factori exogeni şi endogeni care
influenţează activitatea de marketing a întreprinderii şi impactul lor favorabil sau
nefavorabil;
500. Printre principalele funcţii ale auditului de marketing nu se numără: d.

determinarea numărului şi structurii resurselor umane
CAPITOLUL 1
ESENŢA ŞI DEZVOLTAREA MARKETINGULUI
1. Marketingul este un produs: a. al secolului XX;
2. Resorturile apariţiei şi promovării practice a marketingului sunt asociate:

b. dinamismului social-economic;
3. Marketingul apare ca o reacţie faţă de:

a. procesul economic al separării tot mai pronunţate a producţiei de consum;
4. In mod concret, marketingul a apărut, sub aspectul unor activităţi practice

coerente şi al unor teoretizări ale acestora, în: c. SUA;
5. încorporarea marketingului în activitatea întreprinderilor elimină riscul

nerealizării produselor pe piaţă:
d. reduce acest risc la dimensiuni rezonabile.
6. Marketingul: d. se referă la toate variantele prezentate
7. Philip Kotler consideră că marketingul reprezintă: a. „câinele de pază al

clientului";
8. în anii '60 ai secolului XX s-a formulat opinia potrivit căreia marketingul

semnifică: b. o luptă;
9. Care dintre următoarele afirmaţii nu este reală în legătură cu opinia actuală

potrivit căreia marketingul semnifică pentru întreprinzător o luptă ce:
b. are drept câmp de bătălie întreprinderea;
10. Albert W. Emery, prestigios cercetător american, susţinea încă din anii '60, ai
secolului XX, că marketingul este o: a. „formă civilizată de luptă";
11. Conform lui Albert W. Emery „marketingul este o formă civilizată de luptă", în
care majoritatea bătăliilor se câştigă folosind: d. toate variantele prezentate.
12. Al. Ries şi J. Trout, în „Marketingul ca război" afirmă că întreprinderile care
sunt hotărâte să se angreneze într-un adevărat război în spaţiul pieţei, pentru a
obţine victoria, câştigă ca premiu esenţial: a. inimile şi minţile consumatorilor;
13. Razboiul marketingului semnifică: b. o încercare de a aplica gândirea militară

la problemele de marketing;
14. Motivaţia oricărui întreprinzător de a se implica în relaţiile de piaţă, în ultima

vreme insistă tot mai mult asupra faptului că marketingul semnifică în esenţă:
c. o modalitate de a acţiona pentru a ieşi câştigător;
15. Conceptul de marketing semnifică: d. toate variantele prezentate.
16. Marketingul reprezintă o concepţie modernă, o atitudine în orientarea

întreprinderilor, concretizată: a. într-un ansamblu coerent de activităţi practice;

unei întreprinderi moderne: c. ignorarea cerinţelor pieţei şi ale societăţii;

unei întreprinderi moderne: b. extrapolarea practicii;

unei întreprinderi moderne: d. viziune punctuală.
20. Marketingul, în amplul său demers, are ca element central de referinţă:

c. consumatorul;
21. Funcţia premisă a marketingului o constituie: c. investigarea pieţei, a

necesităţilor de consum;
22. Maximizarea eficienţei economice, a profitului şi satisfacerea în condiţii

superioare a nevoilor de consum, constituie în cadrul funcţiilor marketingului
contemporan, o funcţie: c. obiectiv;
23. în cadrul funcţiilor specifice marketingului modern, conectarea dinamică a

întreprinderii la mediul economico-social, este o funcţie: b. mijloc;
24. Marketingul, în cadrul tuturor funcţiilor întreprinderii joacă un rol: a.

integrator;
secolului XX se referă la: a. diversificare;

secolului XX se referă la: d. managementul marketingului.
27. Cerinţele consumatorilor specifice anilor '90, ai secolului XX se refereau la:

d. servicii (calitate, impactul tehnologiei).
28. Marketingul produselor specifice anilor '90, ai secolului XX viza: d.

globalizare (mărci majore, segmente majore, clienţi majori, dezvoltarea de noi
produse).
29). Starea economiei specifică anilor '90, ai secolului XX se caracteriza prin:

d. instabilitate.
30. Sursa de profit specifică anilor '90, ai secolului XX a fost: a. valoarea

adăugată;
31. Noua paradigmă a gândirii de marketing apărută în deceniile 7 şi 8 ale

secolului XX şi care s-a afirmat cu putere după anii '90 se referă la: b. marketingul
relaţional;

accentul este pus pe: b. relaţiile cu clienţii şi păstrarea acestora;

orientarea este îndreptată spre: b. beneficiile clienţilor;

scala de abordare (privind efectul în timp) este pe: a. termen lung;

gradul de angajare faţă de clienţi este:d. ridicat.

amploarea contactului cu clienţii este: a. ridicată;

responsabilitatea pentru calitate: b. este preocuparea tuturor;

focalizarea producţiei este pe: c. personalizare;

gradul de dependenţă mutuală este în general: a. ridicat;
40. Universalitatea marketingului nu este susţinută de: c. afirmarea în

negocieri privind realizarea contractelor;
41. Legat de universalitatea marketingului s-au făcut unele exagerări privind

posibilităţile şi efectele utilizării lui, care au ajuns sa-1 considere a fi:
a. un „panaceu universal" pentru dificultăţile domeniilor sale de aplicare;
42. Difuzarea largă a marketingului se referă la: b. adaptarea sa la condiţiile

specifice împrejurărilor în care este încorporat;
43. Fr. Nepveu - Nivelle remarca că marketingul de peste ocean poate servi:
a. doar ca o sursă de inspiraţie dar nu trebuie copiat;
44. „Marketingul în stil european" a găsit o tot mai largă audienţă cu deosebire în
contextul: c.creării pieţei unice europene;
45. Lărgirea continuă a câmpului de acţiune a marketingului în toate domeniile şi

la diferite niveluri ale activităţii economice, a fost însoţită în ultima vreme de un alt
proces, aflat în plină derulare şi afirmare, şi anume de: a. specializare;
46. Procesul de specializare a marketingului presupune: c. elimitarea şi adaptarea

sa pe diferite zone de aplicatie concretă;
47. Principalele criterii care stau la baza specializării marketingului contemporan

sunt:d. natura domeniului economic, aria teritorială, nivelul de organizare
economică.
48. Serviciile diferă de produse prin: b. eterogenitate, intangibilitate,

inseparabilitate de prestator, perisabilitate;
49. Marketingul global are drept criteriu al specializării:

d. aria teritorială.
50. Macromarketingul şi micromarketingul au la bază, drept criteriu al

specializării:
d. nivelul de organizare economică.
51. Macromarketingul are în vedere: c. utilizarea marketingului de către societate,

la nivelul întregii economii naţionale;
52. Noţiunea de „organizaţie", a cărei utilizare se bucură de o tot mai largă

adeziune în cadrul specialiştilor de marketing: d. are o semnificaţie mai
cuprinzătoare, vizând atât forme organizatorice care urmăresc obţinerea de profit,
cât şi organizaţii non-profit.
53. In funcţie de aria teritorială de desfăşurare a activităţii economice, marketingul

se delimitează în: c. marketing intern şi marketing internaţional;
54. Marketingul securităţii rutiere a fost reclamat de: a. creşterea vertiginoasă a

parcului de autovehicule, dar şi a accidentelor de circulaţie;
55. Marketingul electoral este o componentă a: b. marketingului politic;
56. Marketingul verde sau: c. marketingul ecologic;
CAPITOLUL 2
MEDIUL DE MARKETING
57. După modul cum se modifică componentele mediului extern de marketing,

după natura raporturilor dintre ele şi a efectelor declanşate, mediul extern cunoaşte
mai multe forme. Marcaţi varianta falsă: c. mediul concurenţial;
58. In cadrul mediului turbulent, schimbările din evoluţia fenomenelor sunt:

b. bruşte şi imprevizibile;
59. Mediul instabil este caracterizat prin: a. modificări frecvente în majoritatea

componentelor sale;
60. în cadrul mediului stabil, schimbările din evoluţia fenomenelor sunt:

c. lente şi greu previzibile;
61. Care dintre formele mediului extern este caracteristică ţărilor est-europene
după prăbuşirea sistemului socialist? d. mediul turbulent.
62. în cadrul mediului extern al întreprinderii, agenţiile de publicitate fac parte din:
b. categoria prestatorilor de servicii;
63. In care dintre grupările de mai jos, vizând componente ale mediului extern al
întreprinderii, se înscriu mediile de informare în masă? d.
micromediu - organismele publice.
64. Cercul firmelor, instituţiilor şi al persoanelor individuale cărora le sunt adresate

bunurile şi serviciile întreprinderilor fac parte din următoarea componentă a
micromediului întreprinderii: c. clienţii;
65. în cadrul organismelor publice, componentă a micromediului, un loc aparte este

ocupat de: b. organele de stat;
66. Macromediul influenţează activitatea întreprinderii: b. indirect, slab şi pe

termen lung;
67. Micromediul este o componentă a mediului extern cu care întreprinderea intră

în relaţii: a. directe, permanente şi puternice;
68. Relaţiile întreprinderilor cu componentele micromediului sunt dictate de:

a. necesitatea atingerii obiectivelor (prezente şi de perspectivă);
69. Componentele macromediului întreprinderii sunt: b. de o mare diversitate;
70. în cercetarea mediului economic dintr-o zonă, un loc aparte îl ocupă:

c. evidenţierea factorilor care determină mărimea şi dinamica cheltuielilor de
consum;
71. Analizat în strânsă corelaţie cu mediul demographic mediul economic oferă
întreprinderii:
a. elementele necesare pentru o mai corectă evaluare a potenţialului de piaţă;
72. Acţiunea forţelor şi grupurilor de interese care acţionează în viaţa economică a

societăţii se regăseşte, în particular, în: b. conjunctura pieţei;
73. Mediul instituţional: c. este constituit din ansamblul reglementărilor de natură

juridică, prin care este vizată direct sau indirect, activitatea de piaţă a
întreprinderii;
74. Reglementările legale privind concurenţa sunt incluse în: b. mediul

instituţional;
75. Mediul intern al întreprinderii este alcătuit din: a . totalitatea elementelor ce

asigură realizarea obiectului de activitate;
76. Elementele care exprimă fizic resursele de care dispune întreprinderea

definesc:
b. mediul intern;
77. Exprimarea fizică a resurselor de care dispune o întreprindere nu se referă la:

c. resursele naturale;
78. Resursele şi componentele mediului intern exprimă: a. potenţialul firmei;
79.0 întreprindere are un potenţial ridicat atunci când:

a. există un echilibru între capacităţile productivă, financiară şi organizatorică;
b. există un echilibru între capacităţile productivă, financiară, organizatorică şi
comercială;
c. volumul activităţii să fie suficient de mare ca să acopere o cotă însemnată de
piaţă;
80. Determinarea potenţialului intern al unei întreprinderi se realizează

prin: b. evaluarea punctelor tari şi slabe;
81. Marcaţi indicatorul care se referă la capacitatea comercială a unei întreprinderi:
b. cota de piaţă;
82. Marcaţi indicatorul care se referă la capacitatea financiară a unei întreprinderi:

d. costul/disponibilitatea capitalului.
83. Marcaţi indicatorul care se referă la capacitatea productivă a unei întreprinderi:

a. capacitatea de a produce conform graficului;
84. Marcaţi indicatorul care se referă la capacitatea organizatorică a unei

întreprinderi: c. capacitatea de orientare;
85. Relaţiile de piaţă ale întreprinderii cu mediul său extern vizează:

d. toate cele trei pieţe menţionate anterior.
CAPITOLUL 3
PIAŢA ÎNTREPRINDERII
86. Gradul efectiv sau potenţial de pătrundere în consum/utilizare a produselor sau

serviciilor unei întreprinderi specializate în producerea ori comercializarea lor
defineşte: a. piaţa întreprinderii;
87.Gradul de pătrundere a produsului sau serviciului in consum/utilizare, de

solicitare de către consumatori, prin posibilităţile prezente şi viitoare de desfacere,
defineşte:
b. piaţa produsului/piaţa serviciului;
88 In condiţiile în care oferta unei întreprinderi este formată dintr-un singur

produs, piaţa întreprinderii se confundă cu: a. piaţa produsului;
89.In condiţiile în care oferta unei întreprinderi este formată din mai multe
produse, piaţa fiecărui produs apare ca fiind o componentă a: d. pieţei
întreprinderii.
90. întreprinderea vizează piaţa în general, doar în următoarea situaţie:

a. în momentul înfiinţării sale, al stabilirii profilului de activitate;
91. Accepţiunea practică dată noţiunii de piaţă priveşte nu numai cererea şi oferta
reală, ci include şi alte elemente. Marcaţi varianta falsă: c. cererea reţelei de
distribuţie;
92. Marcaţi caracteristica care nu este specifică pieţei efective:

c. exprimă dimensiunile posibile ale pieţei;
93. Marcaţi caracteristica care nu este specifică pieţei potenţiale:

d. exprimă tranzacţiile de piaţă efectiv desfăşurate.
94. Piaţa efectivă exprimă: a. nevoile consumatorilor actuali ai întreprinderii;
95. Evaluarea dimensiunilor unei pieţe efective sau potenţiale nu presupune

determinarea în ultimă Instanţă a: d. sferei pieţei.
96. Gravitaţia comercială evidenţiază: a. forţa de polarizare comercială a oraşului,

de atragere a populaţiei nerezidenţiale;
97. Gravitaţia comercială depinde de mai mulţi factori. Marcaţi varianta falsă:
d. structura pe grupe de vârstă a populaţiei rezidente.
98. întreprinderea îşi poate limita spaţiul în care va acţiona, astfel încât să-şi:
a. poată pune cât mai bine în valoare resursele de care dispune;
99. Structura internă a pieţei unui produs sau servicii este alcătuită din:
b. segmente de piaţă;
100. Identificarea varietăţii de segmente din care este alcătuită piaţa, structurate
după criterii specific modului de manifestare a cererii, oferă cheia:
a. înţelegerii modului în care întreprinderea îşi va adapta activitatea la cerinţele
pieţei;
101. Deşi aparent izolate şi independente, segmentele de piaţă sunt:

b. părţi independente ale unui tot organic;
102. Piaţa reprezintă: a. un tot unitar;
103. Structura pieţei are un caracter: b. dinamic;
104. Volumul ofertei este un indicator utilizat, de regulă in evaluarea capacităţii

pieţei atunci când:
a. cererea este mai mare decât oferta;
b. numărul furnizorilor ce acţionează în cadrul pielei este mai restrâns;
c. publicaţiile oferă informaţii cuprinzătoare asupra producţiei;
105. Evaluarea indicatorului „volumul ofertei" are la bază informaţii obţinute din:
a. surse statistice;
106. Volumul cererii exprimă mai corespunzător: b. capacitatea efectivă a pieţei;
107. Pentru exprimarea capacităţii pieţei se recurge, cel mai frecvent, la:
c. volumul tranzacţiilor de piaţă;
concurent a înregistrat vânzări de 620 mii Ron. Cota absolută de piaţă a
c. 25,00%;
concurent a înregistrat vânzări de 600 mii Ron. Cota relativă de piaţă a
b. 60,00%;
mai important concurent a înregistrat o cifra dc afaceri de 550 mii Ron. Cota
absolută de piaţă a întreprinderii a fost: d. 21,25%.
mai important concurent a înregistrat o cifra de afaceri de 150 mii Ron. Cota
relativă de piaţă a întreprinderii a fost: a. 13,33%;
concurent a înregistrat vânzări de 600 Ron. Cota absolută de piaţă a întreprinderii
concurente a fost: c. 25,00%;
113. în condiţiile în care o întreprindere are o cifră de afaceri de 360 mii Ron şi o
cotă de piaţă de 30%, volumul total al vânzărilor înregistrate pe piaţa respectivă
este:
a. 1200 mii RON;
114. în condiţiile în care volumul vânzărilor totale pe o piaţă pe care acţionează trei
întreprinderi este de 8500 mii RON, iar una dintre întreprinderi deţine o cotă de
piaţă de 25%, iar a doua are o cotă de piaţă de 60%, cifra de afaceri a celei de a
treia
întreprinderi este: b. 1275 mii RON;
concurent a înregistrat vânzări de 510 mii Ron. Cota absolută de piaţă a-
ntreprinderii concurente a fost: a. 5,00%;
116.In condiţiile în care volumul vânzărilor totale pe o piată pe care acţionează trei
întreprinderi este de 9800 mii RON, iar două dintre întreprinderi deţin o cota
cumulată de piaţă de 78%, cifra de afaceri a celei de a treia întreprinderi este:
b. 2156 mii RON;
117. Etapa apariţiei în evoluţia pieţei ţintă este marcată de:

a. existenţa în cadrul mediului a unei nevoi nesatisfăcute şi de apariţia unui
întreprinzător;
118. Etapa creşterii în evoluţia pieţei ţintă este marcată de:

b. intrarea altor firme pe piaţă, contribuind astfel la creşterea vânzărilor;
119. Etapa de maturitate în evoluţia pieţei ţintă este marcată de:

c. dispariţia poziţiilor neocupate de pe piaţa ţintă şi stagnarea vânzărilor;
120. Etapa declinului în evoluţia pieţei ţintă este marcată de:

d. evoluţia şi apariţia unor noi nevoi, firmele abandonând piaţa unor produse.
121. Produsul care satisface o nevoie presantă are o piaţă: a. largă, mai mult sau
mai puţin rigidă;
122. Dimensiunile pieţei într-un moment dat, vor depinde de: c. vârsta
produsului;
123. Piaţa unui produs se află în diferite raporturi cu pieţele celorlalte produse.
Marcaţi varianta falsă: c. raporturi de cooperare;
124. Raporturile de asociere a pieţei unui produs cu pieţele celorlalte produse au

loc în situaţia în care: a. modificările uneia atrag după sine modificări (în aceeaşi
direcţie) ale celeilalte;
125. Raporturile de concurenţă a pieţei unui produs cu pieţele celorlalte produse au

b. îşi dispută aceeaşi consumatori, vizând satisfacerea aceloraşi nevoi de consum;
126. Raporturile de indiferenţă a pieţei unui produs cu pieţele celorlalte produse au

c. modificarea pieţei unui produs nu influenţează piaţa altui produs;
127. Dezvoltarea activităţii de piaţă a întreprinderii se poate realiza în esenţă, pe

căile: c. extensivă şi intensivă;
128. Dezvoltarea extensivă a pieţei unei întreprinderi presupune:

a. atragerea de noi cumpărători pentru produsele sale;
129. Dezvoltarea intensivă a pieţei unei întreprinderi presupune:

b. creşterea cumpărărilor medii efectuate de o unitate de consum;
130. Fluctuaţiile înregistrate de cerere şi ofertă într-o anumită perioadă de timp,

tendinţele de ansamblu exprimate de raportul dintre ele şi efectele pe care le
generează, formează: d. conjunctura pieţei
131. Evoluţia conjuncturii într-o anumită perioadă de timp este efectul:

a. acţiunii conjugate a factorilor de influenţă a pieţei;
132. în analiza conjuncturii, gruparea factorilor pieţei în funcţie de intensitatea şi

acţiunea lor în timp se realizează astfel:
b. de durată, cu acţiune ciclică, sezonieri şi întâmplători (ocazionali);
133. Factorii de durată acţionează: a. pe termen lung şi foarte lung;
134. Factorii cu acţiune ciclică apar: b. la intervale neregulate dc timp;
135. Factorii sezonieri acţionează: c. de obicei anual;
136. Factorii accidentali apar: d. imprevizibil.
137. Printre indicatorii conjuncturii mondiale, pe zone şi ţări nu se regăsesc:

c. preţul;
138. Printre indicatorii conjuncturii principalelor pieţe de mărfuri nu se regăsesc:

c. produsul naţional brut;
139. Evoluţia mai rapidă a unor sectoare ale economiei decât dinamica de
ansamblu a ei este exprimată de indicatorii: a. avansaţi;
140. Evoluţia unor sectoare în acelaşi timp şi ritm cu mersul de ansamblu al

economiei este exprimată de indicatorii:
c. concomitenţi;
141. Evoluţia fenomenelor care sunt precedate de anumite manifestări din cadrul
economici este exprimată dc indicatorii: b. întârziaţi;
CAPITOLUL 4
STRATEGIA DE PIAŢĂ ŞI MIXUL DE MARKETING
142. Locul central în cadrul programării de marketing revine: d. strategiei de piaţă.
143. Sfera de produse şi de pieţe, vectorul de creştere şi avantajul competitiv

formează tripticul prin care se poate: a. caracteriza drumul întreprinderii spre
mediul înconjurător pentru realizarea obiectivelor stabilite;
144. Sinergia întreprinderii: c. reprezintă procesul de acţiune concertată a mai

multor factori, proces care generează un efect total mai marc decât suma efectelor
individuale ale fiecărui factor considerat independent;
145. Vectorul de creştere, ca element strategic,reprezintă:
a. direcţia în care întreprinderea se dezvoltă în corelaţie cu situaţia existentă a
produselor şi a pieţelor sale;
146. Avantajul diferenţial (competitiv), ca element strategic, reprezintă:

b. acele elemente ale pieţelor şi produselor întreprinderii care îi vor asigura o
puternică poziţie competitivă;
147. întreprinderea trebuie să dispună de o strategie, indiferent de: a. profil şi

mărime;
148. Elaborarea strategiei de piaţă constituie obiectul unor procese:

b. complexe şi continue de informare, analize şi decizie;
149. Excludeţi din următoarea enumerare factorul care nu se încadrează în

categoria factorilor exogeni în funcţie de care se determină strategia de piaţă:
c. activarea şi coordonarea în numeroase feluri a resurselor umane, materiale şi
financiare;
150. Care din următoarele criterii a fost folosit de către Philip Kotler pentru
clasificarea strategiilor de piaţă în raport de modul de manifestare a cererii ?
d. toate criteriile de mai sus.
151. în cazul strategiei de „demarketing" rolul marketingului este de:

d. reducere a cererii.
152. Antimarketingul este aplicabil în cazul unei: c. cereri indezirabile;
153. Remarketingul - ca strategic de piaţă – este necesar în cazul unei cereri:

c. în declin;
154. în cazul strategiei de conversiune marketingul are rolul de: a.

demistificare a cererii;
155. Criteriul care stă la baza strategiilor nediferenţiată, diferenţiată şi concentrată

îl reprezintă poziţia întreprinderii faţă de: b. structurile pieţei;
156. în conformitate cu dinamica mediului, strategia pe care o întreprindere o
adoptă se poate diferenţia şi după comportamentul său. Marcaţi varianta falsă:
d. comportament nediferenţiat.
157. Marcaţi varianta corespunzătoare strategiei de piaţă în funcţie de vectorul de

creştere în situaţia produselor noi, realizate prin tehnologii diferite pe piaţa actuală:
a. diversificare orizontală;
158. Marcaţi varianta care corespunde strategiei de piaţă în funcţie de vectorul de

creştere în situaţia îmbunătăţirii produselor actuale pe piaţe noi: c. extinderea
pieţei
159. Marcati varianta care corespunde strategiei de plaţi In funcţie de vectorul de

creştere în situaţia produselor actuale pe pieţe noi: b. dezvoltarea pieţei;
160. Compararea mixului de marketing cu o „prăjitură a marketingului" aparţine

Iui:
b. Leader şi Kyrtsis;
161. Cerinţa de bază a realismului mixului de marketing o constituie:

a. judicioasa corelare a elementelor din componenţa sa;
162. „Prăjitura marketingului" semnifică:

c. mixajul ingredientelor constitutive ale mixului de marketing;
163. Locul central în cadrul mixului de marketing revine, în general:a. produsului;
164. In cadrul tendinţei specifice marketingului global, de dezvoltare a unui mix

de marketing standardizat, oportunităţi mai reduse de standardizare le are: a.
preţul;
165. în cazul unui mix de marketing orientat într-o perspectivă specifică

marketingului relaţional serviciile post-vânzare constituie un instrument specific
politicii de: c. produs;
166. în marketingul relaţional, componenta mixului de marketing cea mai adesea

utilizată este: c. preţul;
167. In optica specifică marketingului relaţional, distribuţia trebuie să se apropie de

clienţi, îndeosebi prin: a. integrarea comerţului electronic în sistemele de
distribuţie;
168. Cele două concepte de bază specifice marketingului modern, care sunt
deopotrivă necesare conducerii eficiente a întreprinderii contemporane, sunt:
b. marketingul-mix şi marketingul relaţional;
169. In unele domenii de aplicare a marketingul orientat spre servicii trebuie să se

utilizeze pe lângă cele 4 componente clasice ale mixului, un ingredient
suplimentar:
c. relaţiile publice;

sinergie ridicată, având în vedere poziţia întreprinderii faţă de dinamica pieţei?
a. strategia creşterii;

sinergie ridicată, având în vedere poziţia întreprinderii faţă de structura pieţei?
b. strategia diferenţiată;

sinergie ridicată, având în vedere poziţia întreprinderii faţă de schimbarea pieţei?
c. strategia activă;

ridicat, ce strategic de piaţă se recomandă pentru o întreprindere puternică, cu o
sinergie ridicată, având în vedere poziţia întreprinderii faţă de exigenţele pieţei?
d. strategia exigenţei ridicate.

sinergie ridicată, având în vedere poziţia întreprinderii faţă de nivelul competiţiei?
d. strategia ofensivă.

modeste, având în vedere poziţia întreprinderii faţă de dinamica pieţei?
b. strategia menţinerii;

modeste, având în vedere poziţia întreprinderii faţă de structura pieţei?
a. strategia concentrată;

modeste, având în vedere poziţia întreprinderii faţă de schimbarea pieţei?
c. strategia pasivă;

modeste, având în vedere poziţia întreprinderii faţă de exigenţele pieţei?
b. strategia exigenţei minime;

modeste, având în vedere poziţia întreprinderii faţă de nivelul competiţiei?
d. strategia defensivă.
CAPITOLUL 5
POLITICA DE PRODUS
180. Cea mai importanta componenta a mixului de marketing este reprezentată de:
a. politica de produs;
181. Metafora „inima marketingului" vizează: b. politica de produs;
182. Conduita pe care o întreprindere o adoptă, referitoare la dimensiunile,

structura şi evoluţia gamei de produse şi servicii ce fac obiectul proprii sale
activităţi reprezintă: a. politica de produs;
183. Obiectul de activitate a politicii de produs, în sensul cel mai cuprinzător al

termenului, îl reprezintă: b. bunurile economice;
184. Tot ceea ce poate fi perceput direct cu simţurile umane constituie:

a. bunuri reale;
185. Bunurile reale nu privesc: d. bunurile nominale.
186. în accepţiunea sa cea mai cuprinzătoare, politica de produs nu cuprinde:

a. politica calitate - preţ;
187. Privită ca un tot unitar, politicii de produs, la nivelul întreprinderii i se pot

atribui trei sarcini principale. Marcaţi varianta falsă: b. succesiunea de decizii de
factură tehnologică;

produs?
c. cercetarea produsului;

produs?
a. inovaţia;
190. Care dintre următoarele activităţi constituie componentă a politicii de

produs? c. modelarea produselor;

produs?

produs?
a. atitudinea faţă de produsele vechi;
193. Cercetarea produsului, componentă a politicii de produs, nu are în vedere:

194. Care este principala orientare ofensivă a politicii de produs?

b. activitatea de inovare;
195. Totalitatea operaţiunilor prin care întreprinderea producătoare conferă

identitate bunurilor pe care le creează reprezintă. c. activitatea de modelare a
produsului;
196. Activitatea de inovaţie nu priveşte: d. modelarea produsului.

197. Activitatea de inovaţie priveşte:
a. crearea unui climat novator în toate compartimentele întreprinderii;
198. Activitatea de modelare a produsului are în vedere: b. realizarea sub formă de

prototip sau machetă a tuturor componentelor ce dau conţinutul viitorului produs;
199. Cea mai uzitată modalitate de asigurare legală a unei mărfi o reprezintă:
b. înregistrarea mărcii;
200. Inregistrarea mărcii are:

a. valenţe dc personalizare a produsului, detaşându-1 din masa bunurilor anonime;
201. Ansamblul deciziilor luate de întreprindere privitoare Ia marcă, se constituie

într-o veritabilă politică de marcă, ale cărei elemente se repercutează în forme
specifice asupra: b. tuturor celorlalte componente ale mixului de marketing;
202. Marcaţi activitatea componentă a politicii de produs: c. atitudinea faţă de

produsele vechi;
203. Atitudinea faţă de produsele vechi priveşte:

b. preocuparea întreprinderilor faţă de soarta produselor cu grad ridicat de
obsolescenţă şi nivel scăzut de rentabilitate;
204. Asigurarea legală a produsului atrage după sine o responsabilitate permanentă

din partea producătorului pentru păstrarea nealterata (în raport cu etalonul) a
performanţelor calitative ale produselor: b. pe tot parcursul duratei sale de viaţă;
205. Atenţia acordată produselor vechi în politica de produs a unei întreprinderi

este:
a. proporţională cu locul ocupat în producţia sau desfacerea întreprinderii;
206. Preocuparea întreprinderilor faţă de produsele vechi se concretizează într-o

serie de acţiuni. Marcaţi varianta falsă: d. funcţionalitatea şi valenţele ergonomice.
207. Activitatea de modelare a produsului nu priveşte: b. nivelul rentabilităţii

fiecărui produs;
208. Modelarea produsului are : a. o semnificaţie de orientare potrivit cerinţelor

pieţei, a tuturor elementelor ce contribuie la realizarea viitoarei mărfi;
209. Corelarea informaţiilor dobândite prin acţiunile specifice atitudinii
întreprinderii faţă de produsele vechi cu informaţiile primite de pe piaţă referitoare
la „vitalitatea" acestora, permite întreprinderii să-şi formuleze o:
c. atitudine clară faţă de soarta viitoare a fiecărui produs aflat în fabricaţie;
210. In politica de produs, în atitudinea unei întreprinderi faţă de produsele vechi,

informaţiile primite de la piaţă, cu privire la „vitalitatea" unui produs, se referă la:
a. indicele vânzărilor;
211. Politica sortimentală se referă la:

b. stabilirea dimensiunilor şi structurii sortimentului de mărfuri desfăcut de către
întreprindere în raport cu potenţialul de care dispune şi cu cerinţele pieţei ţintă;
c. cunoaşterea permanentă a nivelului rentabilităţii fiecărui produs, a gradului de
amortizare a mijloacelor de muncă cu ajutorul cărora se fabrică;
d. calitatea produselor aflate în fabricaţie şi/sau în vânzare, studiul învechirii
economice a acestora,analiza circulaţiei produselor şi urmărirea lor în utilizare sau
consum.
214. Service-ul reprezintă: a. un pachet de servicii complementare prestaţiei de

bază oferite de produs sau de ansamblul de bunuri;
215. Obiectivul service-ului vizează:

b. valorizarea deplină a produsului în consum sau utilizare;

varianta falsă: d. realizarea de mutaţii cantitative şi calitative în evoluţia
consumului populaţiei, atât pe ansamblu, cât şi în profil teritorial.

varianta falsă: c. existenţa unui management performant la nivelul marilor
producători şi întreprinderilor distribuitoare;
218. Din punct de vedere a conţinutului activităţii de service oferite pieţei, acesta
se poate divide în: a. service tehnic şi service comercial;
219. Sarcinile principale ale service-ului tehnic nu privesc: c. dobândirea de către
consumator a tuturor informaţiilor privind locurile de unde poate fi cumpărat;
220. în cazul produselor de complexitate ridicată (de exemplu: aeronave, aparatură

radiologică computerizată, instalaţii de conducere automată a proceselor de
producţie etc), service-ul tehnic priveşte anumite activităţi. Marcaţi varianta falsă:
d. garantarea funcţionării normale a produsului în favoarea căruia se acordă.
221. înregistrarea sistematică a informaţiilor ce pot fi obţinute în desfăşurarea

activităţii de service ethnic pentru bunurile de producţie şi de consum, de folosinţă
îndelungată, se constituie într-o bancă de date pentru cercetările de marketing,
având drept obiect: a. urmărirea comportării produselor în utilizare sau consum;
222. Service-ul comercial asigură, de regulă:

b. o suită de activităţi menite a facilita cumpărătorului actul de achiziţionare şi în
unele situaţii chiar transformarea acestuia într-o îndeletnicire foarte plăcută;
223. Ambalarea tip cadou a mărfurilor cumpărate reprezintă un service comercial,

ce poate fi încadrat în următoarele categorii: c. invitaţii la degustări ale unor
noi mărfuri alimentare, prestaţii comerciale gratuite;
224. Service-ul comercial nu priveşte activităţile ce se derulează:

c. în timpul stocării;
225. în opoziţie cu service-ul tehnic, service-ul comercial este conceput:

226. Service-ul comercial are valenţe promoţionale evidente pe termen: b. lung;
227. Garanţia reprezintă: a. prelungirea responsabilităţii producătorului mărfii, un

interval de timp determinat, dincolo de momentul vânzării;
228. Marcaţi una din facilităţile acordate pe perioada de garanţie:

d. schimbarea produsului defect cu altul de acelaşi fel în stare normală de
funcţionare.
229. Produsul este considerat în prezent, într-o concepţie de sistem, ce înglobează

alături de substanţa materială a bunului, întreaga ambianţă ce-1 înconjoară, formată
dintr-o paletă largă de elemente acorporale. Literatura de specialitate defineşte tot
mai frecvent această accepţiune cu caracter integrator prin elementul de: c. produs
total;
230. Cele mai multe mărfuri, indiferent că sunt destinate utilizatorilor industriali
sau consumului populaţiei reprezintă: a. o simbioză de produse materiale şi
servicii;
231. Separarea celor două componente ale unei mărfi (produse materiale şi
servicii) în procesul vânzării sau al consumului o poate face pe fiecare în parte: c.
inutilizabilă;
232.0 altă tendinţă ce determină reconsiderarea serviciilor în economia produsului

o reprezintă: b. implicarea tot mai frecventă a utilizatorului final în procesul
proiectării unei noi mărfi;
233. Nu este reală afirmaţia potrivit căreia componentele ce definesc un produs, în

accepţiunea marketingului, sunt: c. componente ale distribuţiei pentru care s-a
optat;
234. Componentele corporale ale unui produs cuprind:

a. caracteristicile merceologice ale produsului şi ambalajului său;
235. Componentele acorporale ale unui produs cuprind:

b. elementele ce nu au corp material nemijlocit;
236. Comunicaţiile privitoare la produs cuprind: c. ansamblul informaţiilor

transmise de producător sau distribuitor cumpărătorului potenţial;
237. Imaginea produsului semnifică: d. sinteza reprezentărilor mentale de natură

cognitivă, afectivă, socială şi personală a produsului în rândul cumpărătorilor.
238. Garanţia este, în esenţă: b. o componentă acorporală a produsului;
239. Acţiunile de merchandising, promovare Ia locul vânzării, publicitate prin

mijloace de comunicare în masă, fac parte din: c. comunicaţiile privitoare la
produs;
240. Dimensiunile calitative ale produsului ce ţin de formă, gabarit, capacitate,

structură şi conţinut, greutate şi densitate, putere instalată etc. fac parte din:
a. componentele corporale ale produsului;
241. Numele şi marca, instrucţiunile de folosire (utilizare), protecţia legală prin
brevet, licenţa de fabricaţie sau comercializare, preţul şi orice alt serviciu acordat
pentru produs, fac parte din: b. componentele acorporale ale produsului;
242. Concepţia funcţională a produsului are în vedere:

c. o sumă de funcţii parţiale sau de valori de întrebuinţare parţiale, distincte între
ele, deşi nu apar pe piaţă ca atare;
243. Concepţia integrată defineşte un bun prin componentele:

a. corporale, acorporale, comunicaţii, imagine;
244. Evidenţiaţi dintre grupările de mai jos pe cea care cuprinde numai
componente acorporale ale produsului, în optica marketingului modern:
c. numele produsului, marca, preţul, instrucţiunile de utilizare;
245. Complexitatea modificărilor pe care le reprezintă un produs nou în raport cu

oferta existentă dă: a. măsura gradului său de noutate;
246. Noutatea unui produs este judecată în raport cu: b. sistemul de evaluare
utilizat;
247. Gama de produse reprezintă un grup de produse înrudite prin:

d. toate caracteristicile de mai sus.
248. Lărgimea gamei de produse este dată de: d. numărul de linii de produse ce o
compun.
249. Lungimea gamei de produse reprezintă:

a. însumarea efectivelor tuturor liniilor de fabricaţie;
250. Lungimea gamei de produse semnifică: b. „suprafaţa" pe care „o acoperă" o

gamă de produse în satisfacerea unei anumite trebuinţe;
251. împărţirea produselor din cadrul gamei de mărfuri a unei întreprinderi în:
motoare, adjuvanţi şi speranţe aparţine lui: b. Guy Serraf;
252. Care dintre următoarele enumerări nu contribuie la poziţionarea corectă a

produselor în cadrul gamei? d. gradul de satisfacţie a consumatorului.
253. „Favoritele" unei game de produse se caracterizează prin:
a. nivel ridicat de rentabilitate, cotă de piaţă şi un volum al vânzărilor în creştere;
254. Strategia de selecţie sortimentală semnifică:

c. o strategie în politica de produs;
255. Strategiile de diversificare sortimentală, stabilitate sortimentală şi selecţie

sortimentală sunt alternative strategice în funcţie de:
c. dimensiunile şi structura gamei de produse;
256. Alternativele strategice vizând asimilarea de noi produse, perfecţionarea

produselor existente şi menţinerea gradului de noutate a produselor au drept
criteriu
a. gradul de înnoire a produselor;
257. Diversificarea laterală semnifică:

d. dezvoltarea gamei de produse în direcţii conexe structurii de bază.
258. Diversificarea orizontală semnifică:

a. mărirea numărului de produse în cadrul gamei;
259. Diversificarea verticală semnifică:

b. prelungirea în amonte sau în aval a unei linii de produse;
CAPITOLUL 6
POLITICA DE PREŢ
260. Costurile reprezintă cheltuielile efectuate pentru:

b. producerea şi vânzarea unui produs sau serviciu;
261. Aplicaţiile costurilor de marketing vizează în principal:

a. determinarea riguroasă a sensibilităţii lor faţă de modificarea numărului de
unităţi fizice produse şi vândute;
262. Costurile de marketing presupun determinarea următoarelor categorii de

costuri:
d. toate variantele prezentate. \
263. în esenţă, pe măsura producerii unor cantităţi mai mari, costul mediu:
a. scade;
264. Volumul total al costurilor variabile, în măsură absolută, se modifică pe

măsura:
c. creşterii sau scăderii producţiei;
265. Costurile variabile pe unitatea fizică de produs vândut: a. rămân constante;

rentabilă: d. dezvoltarea activităţii.

rentabilă: c. pătrunderea pe pieţe noi;

rentabilă: a. retehnologizarea întreprinderii;
269. Procesul de evaluare a bunurilor şi serviciilor constă în:

a. aprecierea utilităţii acestora (capacitatea de a satisface anumite nevoi), prin
comparaţie cu alte bunuri sau servicii, în contextul resurselor de care dispun
consumatorii;
270. In timp, preţul s-a bucurat de diverse accepţiuni. Marcaţi varianta falsă:
d. atribut intrisec al bunului sau serviciului.
271. în timp, preţul s-a bucurat de diverse accepţiuni. Marcaţi varianta falsă:
d. element al unui sistem complex de informare şi reglare economică.
272. Conceptul de preţ a evoluat în timp, specialiştii definind diferite noţiuni.

Marcaţi varianta falsă: a. preţul de pornire;
273. Preţurile „administrate" sunt acelea care: d. sunt stabilite (calculate) de către
întreprinderea ofertantă, pe baza costurilor, taxelor şi cotelor de profit.
274. Preţul absolut este: a. atribut intrinsec al bunului sau serviciului;
275. Preţul relativ este: b. obţinut prin compararea bunurilor sau serviciilor;
276. Preţul este: a. rezultatul procesului de evaluare a bunurilor şiserviciilor,

existente pe o piaţa dată, în scopul satisfacerii intereselor participanţilor la procesul
de schimb;
277. Preţurile impuse (total sau parţial) apar când: a. statul are o poziţie dominantă
şi intervine efectiv pe piaţă, prin măsuri mai degrabă administrative decât
economice;
278. Preţurile concurenţiale apar când:

b. ofertanţii reuşesc să-şi impună propriile interese, ca urmare a poziţiei pe care o
au pe piaţă, la un moment dat;
279. Preţurile libere apar când: c. statul nu intervine în nici un sens în procesul de
evaluare;
280. Preţurile echilibrate apar când: d. interesele consumatorilor şi ale ofertanţilor

sunt satisfăcute în măsură aproximativ egală.
281. In abordarea practică a strategiei politicii de preţ şi pentru atingerea scopului

pentru care a fost elaborată, este necesar ca preţurile să satisfacă:
282. In accepţiunea marketingului, una dintre funcţiile preţurilor bunurilor sau

serviciilor se referă la: a. stimularea ofertanţilor;
283. Funcţiile precum asigurarea consumului final, măsurarea activităţii

economice, eliminarea risipei în alocarea şi întrebuinţarea resurselor, protejarea
resurselor limitate, eliminarea dezechilibrelor între productie şi consum şi
armonizarea intereselor divergente inerente ale participanţilor la procesul
schimbului sunt funcţii ale: b. preţului;
284. Pragul de rentabilitate reprezintă: b. punctul de echilibru între costuri şi

venituri;
285. Marcaţi elementele care nu sunt specifice pragului de rentabilitate:

d. obţinerea de profit.
286. în punctul de echilibru între costuri şi venituri, pierderile sunt:

a. egale cu zero;
287. în punctul de echilibru între costuri şi venituri, profitul este egal cu: b. zero;
288. Care dintre variantele de mai jos exprimă cel mai corespunzător semnificaţia
orientării stabilirii nivelului preţurilor după concurenţă?
d. toate variantele de mai sus.
289. Marcaţi avantajul ce nu este specific strategiei preţului înalt:

c. lansarea produsului sau serviciului ce prezintă o mare sensibilitate la preţ;
290. Marcaţi situaţia în care nu se recomandă utilizarea strategiei preţului de

penetrare pe piaţă: c. când se doreşte valorificarea existenţei unor categorii de
consumatori care sunt dispuşi să plătească preţuri mai ridicate decât alţi
cumpărători;
291. Strategia de preţ este influenţată de:

a. curba de viaţă a produsului;
292. Vânzătorii de produse aflate în faza de maturitate nu îşi permit:

b. nici să mărească nici să reducă preţurile;
293. In faza de creştere a produsului sau serviciului, opţiunea pentru o anumită

alternativă strategică a preţului depinde de: c. numărul de concurenţi existenţi şi
necesitatea de a se menţine o stabilitate relativă apretului;
294. Marcaţi varianta pentru care nu se oferă rabaturi: d. rabaturi pentru livrări
uniforme.
295. Utilizarea preţurilor psihologice vizează îndeosebi:

a. latura emoţională a proceselor decizionale ale consumatorilor;
296. Printre formele cele mai utilizate ale politicii preţului psihologic nu se
numără:
c. preţul de penetrare;
297. Marcaţi alternativa strategică de preţ care nu corespunde preţurilor orientate

după competiţie:
d. politica preţului psihologic.
298. Preţul tradiţional este cel pe care: a. producătorul nu doreşte să-1 schimbe;
299. In practica ultimelor decenii, s-a impus atenţiei şi politica:

c. preţurilor ofertelor speciale;
300. Faţă de valoarea propriu-zisă a unui produs, preţul este: a. mai ridicat;
CAPITOLUL 7
POLITICA DE DISTRIBUŢIE
301. Obiectul activităţii de distribuţie îl formează:

b. mărfurile, fluxul lor de la producător la consumator;
302. Prin intermediul distribuţiei:

a. se finalizează activitatea economică şi se încheie ciclul economic al produselor;
303. în etapa de introducere a noului produs pe piaţă, distribuţia are un rol:

c. secundar;
304. în etapa de creştere a unui produs, între componentele mixului,

distribuţia deţine locul: a. cel mai important;
305. Problematica distribuţiei, ca variabilă a mixului de marketing, este:

b. foarte largă şi eterogenă;
306. Cu peste două decenii în urmă, termenul „canal de distribuţie" a început să fie
înlocuit cu termenul: c. canal de marketing;
307. Un canal de marketing:

a. este definit ca un ansamblu de organizaţii independente implicate în procesul de
asigurare a disponibilităţii produsului pentru consum ori utilizare;
308. Rolul canalului de distribuţie nu se limitează la satisfacerea cererii prin

furnizarea bunurilor şi serviciilor, ci presupune:
b. stimularea cererii prin acţiunile promoţionale ale membrilor reţelei;
309. Din categoria participanţilor primari la procesul de distribuţie fac parte, în

sens larg: c. producătorii, angrosiştii şi detailiştii;

c. etichetarea produselor;
b. marcarea produselor;
312. Majoritatea prestatorilor de servicii de sprijin oferă doar un anumit tip de

servicii. Marcaţi varianta falsă: d. servicii de merchandising.
313. Marcaţi dimensiunea care nu este specifică unui canal de marketing:

c. înălţimea;
314. Lungimea unui canal de marketing se referă la:

a. numărul de niveluri intermediare pe care le parcurg mărfurile de la producător la
consumatorul sau utilizatorul final;
315. Lăţimea unui canal de marketing se referă la:

b. numărul unităţilor prin care se asigură distribuirea unui produs în cadrul fiecărei
faze (secvenţe) a rutei de distribuţie;
316. Adâncimea canalului de marketing se referă la:

c. măsura apropierii distribuitorului de punctele efective de consum;
317. Un canal de marketing cuprinde în mod obligatoriu:

d. producătorul şi consumatorul.
318. Marcaţi tipul de canal de distribuţie care nu este specific pieţei interne:
d. producător - intermediar - intermediar - distribuitor - consumator.
319. Tipul de canal de distribuţie producător - consumator este specific în primul

rând, distribuţiei: a. serviciilor;
320. Distribuţia fără intermediari intervine într-o mare măsură în cazul:

b. bunurilor de utilizare productivă (utilaje, maşini, materii prime în cantităţi
vagonabile etc);
321. Canalul direct de distribuţie care include magazinul producătorului este

adesea preferat de cumpărători datorită:
c. gamei mai largi de produse aparţinând aceluiaşi producător şi preţurilor mai
mici;
322. Produselor distribuite prin Internet (software, jocuri, servicii financiare -
bancare) le este specific canalul de distribuţie: a. direct;
323. Tipul de canal de distribuţie cu un singur intermediar este denumit canal:
b. scurt;
324. Varianta de canal scurt de distribuţie este utilizată într-o mai largă măsură de:
c. întreprinderile cu amănuntul care dispun de o suprafaţă de depozitare relativ
mare, care pot integra şi funcţii ale comerţului cu ridicata;
325. Canalul de distribuţie alcătuit din două verigi intermediare succesive este
considerat un canal: c. lung;
326. Canalul lung de distribuţie este specific: a. pieţei bunurilor de consum;
327. Un canal direct este acela care: b. nu are nici un intermediar;
328. Prezenţa intermediarilor pe traseul mărfurilor de la producător la consumator

este adeseori necesară datorită unor motive diverse. Marcaţi variant falsă:
c. amplasarea pe teritoriu a intermediarilor;
329. Din cadrul funcţiilor îndeplinite de intermediari nu fac parte:

c. funcţiile de cercetare a pieţei;
330. Cumpărarea de produse, vânzarea produselor şi asumarea de riscuri sunt

funcţii ale intermediarilor cuprinse în categoria: a. funcţiilor tranzacţionale;
331. Operaţiunile de transport, depozitare, gestiune a stocurilor, transformarea

sortimentului industrial în sortiment comercial, activităţile desfăşurate în vederea
asigurării utilităţilor de formă, posesie, loc şi timp pentru clienţi sunt funcţii ale
intermediarilor cuprinse în categoria: b. funcţiilor de natură logistică;
332. Funcţiile de finanţare şi de comunicare a informaţiilor de piaţă partenerilor

din canalul demarketing sunt funcţii ale intermediarilor cuprinse în categoria:
c. funcţiilor de facilitare;
333. Dacă cerinţele unei firme se referă la un volum de activitate care face
rentabilă realizarea sa cu forţe proprii, alternativa de colaborare cu un intermediar
specializat:
b. nu va fi luată în considerare;
334. Analiza tipologică a intermediarilor care funcţionează în cadrul canalelor de
distribuţie presupune gruparea şi calificarea după lor după anumite criterii. Marcaţi
criteriul nespecific: c. statutul juridic
335. între participanţii la procesul distribuţiei, se stabilesc relaţii ce reflectă diferite
grade de dependenţă. Cel mai scăzut nivel de dependenţă este specific următorului
tip de canal: a. convenţional;
336. Canalul convenţional este constituit din: c. participanţii primari;
337. Marcaţi varianta falsă din tipurile de sisteme verticale de marketing:

d. juridice.
338. Lanţurile voluntare, cooperativele detailiştilor şi franciza fac parte din

sistemul vertical de marketing: b. contractual;
339. Care dintre următoarele afirmaţii în legătură cu logistica mărfurilor nu este

reală?
b. semnifică un mod logic de stabilire de către comercianţi a circuitelor de
distribuţie;
340. La nivelul unei întreprinderi producătoare, sistemul logistic include trei

componente majore. Marcaţi varianta falsă: d. prelucrarea de materii prime.
341. Cea mai importantă componentă a mixului logistic, sub aspectul costurilor
generate, o constituie: d. transportul.
342. Marcaţi varianta care nu este specifică structurii sistemului logistic:

d. lanţurile voluntare.
343. Elaborarea strategiei de distribuţie necesită parcurgerea unei succesiuni de

etape: 1. Evaluarea variantelor strategice şi selectarea celei mai adecvate; 2.
determinarea variantelor de strategii de distribuţie; 3. identificarea cerinţelor
clienţilor
privind nivelul serviciilor de distribuţie; 4 stabilirea obiectivelor strategice de
distribuţie. c 3;4; 2; 1;
344. Distribuţia directă, distribuţia prin canale scurte sau distribuţia prin canale
lungi sunt alternative strategice de distribuţie după criteriul: b. dimensiunile
canalului;
345. Alternativele strategice referitoare la distribuţia extensivă, selectivă şi
exclusivă au drept criteriu de bază: d. amploarea/lăţimea distribuţiei.
346. Alternativa strategică de distribuţie extensivă vizează:

a. difuzarea largă a produselor, prin cele mai diverse tipuri de intermediari;
347. Alternativa strategică de distribuţie selectivă vizează:

b. difuzarea printr-un număr redus de intermediari, de regulă specializaţi în
difuzarea anumitor produse;
348. Alternativa strategică de distribuţie exclusivă vizează:

c. difuzarea produselor printr-un singur intermediar, care dobândeşte exclusivitate
în diverse variante;
349. Dintre următoarele afirmaţii vizând distribuţia exclusivă, nu este reală cea
referitoare la faptul că: a. este legată întotdeauna de mărfurile scumpe;
350. Alternativele strategice privind distribuţia prin aparatul propriu, distribuţia

prin intermediari sau distribuţia combinată (prin aparat propriu şi prin intermediari)
vizează: d. gradul de participare a firmei în activitatea canalului de marketing.
CAPITOLUL 8
POLITICA PROMOŢIONALĂ
351. Politica promoţională nu presupune:

c. prestarea de service gratuit înainte, în timpul şi postvânzare;
352. Prin politica de comunicaţie şi mijloacele care o caracterizează, întreprinderea

urmăreşte:
a. difuzarea cât mai amplă a unor informaţii despre activitatea, produsele şi
serviciile sale şi recepţionarea modului cum acestea sunt primite şi apreciate de
destinatari;
353. Fiecare sursă de comunicaţie utilizată de întreprindere trebuie să respecte

anumite cerinţe. Marcaţi varianta falsă: c. informaţională;
354. O sursă de comunicaţie trebuie să fie puternică pentru a:

a. putea determina o relaţie de autoritate faţă de publicul vizat;
355. O sursă de comunicaţie trebuie să fie atrăgătoare pentru a:
b. putea fi identificată din mulţimea surselor de comunicaţie;
356. O sursă de comunicaţie trebuie să fie credibilă pentru a:

c. fi acceptată, mesajele trebuie să corespundă sistemului de valori ale
destinatarului;
357. Vehiculele (suporturile) prin intermediul cărora mesajul ajunge la destinaţie

vizează: b. media;
358. Componentele sistemului de comunicaţie în dublu sens sunt:

d. emiţătorul, codificarea, mesajul, media, decodificarea, receptorul, răspunsul,
feedback-ul, zgomotul;
359. Emiţătorul reprezintă:

a. sursa de comunicaţie, respectiv cel care transmite mesajul;
360. Codificarea reprezintă:

b. mecanismul care „traduce" ideile mesajului în simboluri, semne sau imagini;
361. Mesajul reprezintă:

c. ansamblul simbolurilor (semnelor) transmise de emiţător;
362. Decodificarea reprezintă:

d. semnificaţia atribuită mesajului de către receptor.
363. Receptorul reprezintă:

a. audienţa sau destinatarul, respectiv cel care primeşte mesajul;
364. Răspunsul reprezintă:

b. ansamblul reacţiei audienţei după recepţia mesajului;
365. Feedback-ul reprezintă:

c. partea din răspuns pe care receptorul o retransmite emiţătorului;
366. Elementul perturbator (zgomotul) reprezintă:

d. orice poate provoca o distorsiune între mesajul transmis şi mesajul receptat.
367. Eficienţa procesului de comunicare depinde de o serie de elemente. Marcaţi

varianta falsă: d. ansamblul reacţiilor audienţei după recepţia mesajului.
368. Publicitatea reprezintă: a. variabilă calitativă, de natură psihologică, cu
acţiune pe termen lung şi care, în general, este greu măsurabilă cantitativ în
privinţa efectelor economice pe care le generează;
369. Promovarea vânzărilor reprezintă:

b. o variabilă de ordin cantitativ şi cu acţiune pe termen scurt;
370. Avantaje economice, materiale şi imediate pentru consumator, măsurate cu
uşurinţă cantitativ, posibilitatea oferită întreprinderii de a exercita un control
riguros al activităţilor desfăşurate, sunt atribute ale: b. promovării;
371. Relaţiile publice reprezintă:

a. variabilă calitativă, de natură psihologică, cu acţiune pe termen lung şi care, în
general, este greu măsurabilă cantitativ în privinţa efectelor economice pe care le
generează; c. o grupare de tehnici cu acţiune şi efecte pe plan psihologic şi pe
termen lung greu de măsurat în termeni economici;
372. Utilizării mărcilor reprezintă:

d. un ansamblu de semne distinctive menite să individualizeze un produs, o gamă
de produse, o firmă etc, în raport cu cele ale concurenţei, săatragă şi să stabilizeze
fidelitatea consumatorilor etc.
373. Care dintre următoarele variabile ale mixului promoţional au, deopotrivă,
efecte calitative şi cantitative, pe termen scurt şi îndelungat ?
a. manifestările promoţionale;
374. Care dintre următoarele variabile ale mixului promoţional întrunesc o serie de
tehnici în general eterogene - prospectare, demonstraţie, argumentare, negociere,
încheiere de contracte etc. - şi vizează obiective cantitative, exprimate în cifre de
afaceri, precum şi obiective legate de formarea imaginii întreprinderii?
375. "Nervul" politicii de comunicaţie promoţională a întreprinderii contemporane

îl constituie: d. publicitatea.
376. Publicitatea de produs \ serviciu, de marcă şi instituţională este structurată în

funcţie de: b. obiect;
377. Forma de publicitate cea mai familiară şi mai frecvent utilizată în practica
publicitară o constituie publicitatea: d. de produs/serviciu.
378. După natura obiectivelor urmărite, pot fi identificate următoarele forme de
publicitate: c. comercială, corporativă şi socio-umanitară;
379. Publicitatea comparativă se înscrie în sfera publicităţii de:

d. produs.
380. Publicitatea de informare urmăreşte:

a. stimularea cererii potenţiale prin informarea publicului în legătură cu apariţia şi
prezenţa pe piaţă a unui nou produs sau serviciu;
381. Publicitatea de condiţionare urmăreşte:

b. stimularea cererii pentru un produs, serviciu, o marcă, punând accentul pe
condiţiile de prezentare ale acestora care pot facilita identificarea lor în masa
ofertei;
382. Publicitatea comparativă urmăreşte: c. compararea directă a unor produse

sau servicii aflate în relaţii de concurenţă pe o anumită piaţă;
383. Publicitatea de reamintire urmăreşte:

d. întărirea efectului unor acţiuni de publicitate anterioare, respectiv, al păstrării
interesului pentru un produs, un serviciu, o firmă etc. în rândul consumatorilor.
de creştere şi maturitate din ciclul de viaţă a produsului?
b. publicitatea de condiţionare;
de maturitate din ciclul de viaţă a produsului?
d. publicitatea de reamintire.
386. Care dintre următoarele forme de publicitate este în unele ţări interzisă prin
lege? c. publicitatea comparativă;
387. Publicitatea comercială, publicitatea corporativă şi publicitatea social -

umanitară sunt forme de publicitate clasificate după:
b. natura obiectivelor urmărite;
388. Publicitatea de natură factuală pune accentul pe:

a. reliefarea caracteristicilor clare ale produsului (serviciului):
389. Exploatarea unor trăsături şi resorturi emoţionale ale individului, pentru
stimularea cererii utilizându-se sloganuri de tipul „cea mai bună marcă din lume",
„produsul preferat în..." etc. se realizează prin:
b. publicitatea de natură emoţională;
390. Principalul mijloc actual de transmitere a mesajelor publicitare îl constituie:

c. presa;
391. Cel mai utilizat „media" de publicitate în majoritatea ţărilor este:

a. presa cotidiană;
392. Un Ioc aparte, dar modest, în ansamblul mijloacelor publicitare, relativ

costisitor şi care nu-şi poate identifica bine „subiecţii" asupra cărora acţionează îl
ocupă:
d. cinematograful.
393. Marcaţi forma nespecifică publicităţii exterioare:

c. cataloagele;
394. Cea mai importantă formă de publicitate exterioară se realizează prin:

a. afişaj;
395. După caracteristicile sale esenţiale, catalogul se prezintă în trei variante.

Marcaţi varianta falsă: c. de cercetare;
396. Marcaţi mijloacele publicitare care, în majoritatea cazurilor, au semnificaţia

de cadou publicitar:
b. agendele şi calendarele;
397. Care dintre grupările de mai jos include integral activităţi specifice
promovării vânzărilor ?
b. reducerile de preţ, vânzările grupate, concursurile promoţionale;
398. Publicitatea la locul vânzării acţionează:

a. foarte lent şi pe termen lung;
399. în esenţă, merchandisingul vizează:

a. prezentarea în cele mai bune condiţii materiale şi psihologice a produselor şi
serviciilor către consumatorii potenţiali;
400. Tehnicile de merchandising nu privesc în principal:
d. asigurarea continuităţii vânzărilor.
401. Care dintre următoarele enumerări sunt folosite ca mijloc de vânzare sau ca
subiect de publicitate şi privesc facilităţile pe care vânzătorul înţelege să le acorde
cumpărătorului?
a. cadourile promoţionale;
402. Obiectivul de a instaura, în rândul unei cât mai mari părţi a publicului un
climat de încredere în întreprindere, în capacitatea ei de a satisface trebuinţele şi
exigenţele diferitelor categorii de consumatori şi utilizatori aparţine:
c. relaţiilor publice;
403. Sponsorizarea a apărut şi s-a dezvoltat în domeniul:

b. sportului;
404. Cele mai performante în desfăşurarea dialogului cu agenţii pieţei, dar şi ca un

important criteriu de estimare a competitivităţii sunt considerate a fi:
405. După modul de desfăşurare în timp, strategia promoţională poate fi:

d. permanentă sau intermitentă.
406. Variantele strategice de promovare a imaginii globale a întreprinderii, de

promovare exclusivă a produsului şi de extindere a imaginii produsului sunt
delimitate în funcţie de:
a. obiectivele globale ale activităţii promoţionale;
407. Alternativele strategice promoţionale ofensive şi defensive sunt delimitate în

funcţie de:
b. rolul activităţii promoţionale;
408. Alternativele strategice promoţionale concentrată, diferenţiată şi

nediferenţiată sunt delimitate în funcţie de:
c. poziţia întreprinderii faţă de structurile pieţei;
409. Alternativele strategice promoţionale realizate prin forţele proprii şi prin

instituţii specializate sunt delimitate în funcţie de:
d. sediul activităţii promoţionale.
410. în practică sunt utilizate modalităţi variate de stabilire a bugetelor
promoţionale. Marcaţi varianta falsă:
d. stabilirea unui buget rezultat din cercetările de piaţă.
411. Analiza informaţiilor culese în cadrul sondajelor efectuate în rândul

consumatorilor, constituie o modalitate de determinare riguroasă a efectelor
diferitelor acţiuni promoţionale dar care este limitată datorită:
a. costurilor în general ridicate şi perioadelor de timp relativ mari necesare
organizării şi desfăşurării sondajului;
CAPITOLUL 9
ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE MARKETING
412. Importanţa configurării structurii organizatorice a unei întreprinderi rezidă în

faptul că prin intermediul acesteia are loc: b. distribuirea competenţelor
decizionale şi a răspunderilor ce revin fiecărui specialist în parte;
413. Structura organizatorică reprezintă în esenţă:

a. scheletul pe care se articulează relaţiile interne şi externe ale întreprinderii;
414. Rolul fundamental a structurii organizatorice unei întreprinderi nu se referă la:

d. practica decizională privind aprovizionarea de bunuri de consum de la diverşi
furnizori, amplasaţi în cele mai apropiate zone de producţie.
415. întreprinderile care acţionează într-un mediu turbulent utilizează:

a. o structură organică;
416. întreprinderile care acţionează într-un mediu stabil şi previzibil utilizează:

b. o structură mecanică;

d. dinamica activităţii.

d. dinamica bazei tehnico - materiale.
419. Diferenţele cele mai însemnate ale structurii organizatorice, având în vedere
sectorul principal de activitate, apar între:
a. sectorul serviciilor şi celelalte sectoare;
420. Pentru întreprinderile care acţionează într-un mediu ostil şi dinamic, se

recomandă o structură organizatorică:
b. flexibilă, descentralizată;
421. întreprinderile care acţionează într-un mediu complex, incert cu o concurenţă

puternică necesită o structură organizatorică:
c. descentralizată;
422. Experienţa practică şi literatura de specialitate recomandă construirea în

structura organizatorică a întreprinderii a unui compartiment specializat, distinct de
marketing:
a. strict delimitat de celelalte compartimente;

d. eşalonarea şi urmărirea realizării graficului de investiţii.

c. elaborarea de programe privind perfecţionarea activităţii profesionale şi
urmărirea realizării lor;
425. Principalele formule organizatorice care nu se întâlnesc în activităţile practice

de marketing se referă la:
a. desfăşurarea unor activităţi de marketing în cadrul compartimentelor moderne;
426. Crearea de direcţii de marketing în ultimele două decenii marchează:

a. consacrarea definitivă a poziţiei şi rolului de stat major al activităţii de
marketing în structurile organizatorice ale întreprinderilor din majoritateaţărilor
dezvoltate;
427. Gruparea majorităţii activităţilor de marketing într-unui din compartimentele

tradiţionale nu este caracteristică:
c. întreprinderilor reduse ca dimensiuni, ce acţionează în domenii cu un slab
dinamism;
428. întreprinderea de marketing reprezintă:

b. o întreprindere în care toate structurile organizatorice acţionează în viziunea de
marketing;
429. Atribuţiile compartimentului de marketing se înscriu în:

b. sfera proceselor şi acţiunilor prin intermediul cărora întreprinderea se implică în
sistemul relaţiilor din cadrul mediului economico-social în care-şi desfăşoară
activitatea;
430. Relaţiile ierarhice ale compartimentului de marketing cu conducerea

întreprinderii, sunt în general, relaţii de:
c. subordonare;
431. Relaţiile funcţionale ale compartimentului de marketing cu celelalte

compartimente sunt determinate de:
a. caracterul specializat al activităţii desfăşurate în cadrul compartimentului;
432. Relaţiile de stat major ale compartimentului de marketing au drept suport

poziţia deţinută în cadrul procesului decizional şi anume:
c. poziţia „filtru";
433. Privite într-o viziune cuprinzătoare, principalele tipuri de relaţii ce pot exista
între compartimentul de marketing, pe de o parte, şi sectoarele de producţie şi de
cercetare-dezvoltare, pe de altă parte, în condiţiile apariţiei unor stări tensionale
între cele două părţi sunt:
d. toate cele trei tipuri de relaţii de mai sus.
434. Pentru compartimentul de marketing relaţiile de control:

a. nu sunt definitorii;
435. In cazul unei întreprinderi cu o slabă diversificare a produselor, zonelor

geografice şi clienţilor cel mai recomandat criteriu de organizare a
compartimentului de marketing îl constituie:
a. criteriul funcţiilor;
436. în cazul unei întreprinderi care dispune de o ofertă relativ omogenă dar
destinată unor pieţe eterogene, criteriul de organizare a compartimentului de
marketing este:
b. criteriul geografic
437. Organizarea internă a compartimentului de marketing specific întreprinderilor
ce produc şi oferă produse diferite, dresate unei clientele distincte şi folosind
canale de distribuţie specifice, are la bază criteriul:
c. produselor;
438. Organizarea compartimentului de marketing specific întreprinderilor ce

acţionează în cadrul pieţei la nivelul diferitelor categorii de consumatori care fac
necesare tehnici de vânzare, proceduri de fixare a preţurilor sau organizare
teritorială diferite, are la bază criteriul:
d. pieţelor sau grupelor de clienţi.
439. Care dintre variantele de mai jos cuprind numai aptitudini intelectuale pe care
d. spirit de analiză, intuiţie, imaginaţie creatoare.
440. Care dintre variantele de mai jos cuprind numai aptitudini de memorie pe care
a. vizuală, auditivă;
441. Care dintre variantele de mai jos cuprind numai calităţi de eficienţă pe care
b. metodă, atenţie, tenacitate, iniţiativă;
CAPITOLUL 10
SISTEMUL INFORMAŢIONAL DE MARKETING
442. SIM reprezintă:

b. un ansamblu alcătuit din specialişti, echipamente şi procedee de culegere,
stocare, analiză, evaluare şi distribuire a informaţiilor necesare, corect şi la timp
către factorii dc decizie din domeniul marketingului;
443. Componentele sistemului informaţional de marketing sunt poziţionate, în

cadrul structurii, în plan:
b. vertical şi orizontal;
444. In plan vertical, sistemul informaţional de marketing este format din mai
multe componente. Marcaţi varianta falsă:
d. fluxuri informaţionale.
445.în plan orizontal, sistemul informaţional de marketing cuprinde:
c. fluxurile informaţionale;
446. Sursele de informaţii oferă:

a. elementele necesare evaluării şi descrierii mediului intern şi extern al
întreprinderii;
447. Structurarea informaţiilor în primare şi secundare are la bază criteriul:

b. modul de prezentare;
448. Structurarea informaţiilor în surse interne şi externe are la bază criteriul:

a. locul în care sunt întâlnite;
449. Structurarea informaţiilor în permanente, periodice şi ocazionale are la

bază criteriul:
c. frecvenţa informaţiilor emise;
450. în identificarea unor surse de date, specialistul trebuie să posede o serie de

calităţi. Marcaţi varianta falsă:
451. Sistemul de gestiune a informaţiilor asigură:

452. Bazele de date de marketing cuprind o diversitate de baze de date. Marcaţi

varianta falsă:
b. baza de date despre fluctuaţia personalului;
453. Din varietatea de baze de date pentru sistemul informaţional de marketing al

întreprinderii nu pot lipsi bazele de date despre:
a. clienţi şi concurenţi, pentru realizarea unor previziuni de marketing;
454. Nucleul oricărui sistem informaţional destinata doptării deciziilor de

marketing este reprezentat de:
a. baza de date despre clienţi;
455. Băncile de programe utilizate în prelucrarea şi analiza informaţiilor stocate în

bazele de date sunt constituite:
b. prin achiziţionarea unor softuri standard sau realizate la „comandă";
456. Cel mai valoros flux informaţional primar, din cadrul sistemului informaţional
de marketing al întreprinderii îl reprezintă:
c. sistemul cercetărilor de marketing;
457. Fluxurile primare constituite pe baza tipurilor de surse din care sunt culese
informaţiile sunt de mai multe feluri. Marcaţi varianta falsă.
a. sistemul înregistrărilor interne ale firmei;
b. activităţi de supraveghere a pieţei;
c. cercetări de marketing şi sistemul suport al deciziilor de marketing;
458. Fluxurile secundare constituite între bazele de date şi utilizatori au drept

fundament:
a. scopul în care sunt folosite informaţiile;
459. La proiectarea sistemului informaţional de marketing următoarele etape

trebuie parcurse într-o anumită succesiune:
a. preliminară, constituirea băncii de date, constituirea băncii statistice, crearea
băncii de programe;
460. Etapa preliminară constă în:

a. adoptarea deciziei de constituire a sistemului informaţional de marketing;
461. Crearea băncii de programe urmăreşte:

d. realizarea unor modele de prelucrare a informaţiilor şi de fundamentare
ştiinţifică a deciziilor.
CAPITOLUL 11
PLANIFICAREA ŞI PLANUL DE MARKETING
462. In cadrul fiecărei întreprinderi, procesul de planificare strategică se desfăşoară

pe mai multe niveluri organizatorice şi decizionale interdependente. Marcaţi
varianta falsă: c. nivelul managerial;
463. Planul strategic al întreprinderii se referă la:

a. viziunea firmei, obiectivele pe termen lung, structura portofoliului de activităţi,
strategiile de dezvoltare a întreprinderii şi modul de alocare a resurselor
întreprinderii;
464. Planul unităţii strategice de activitate se referă la:

b. piaţa sau segmentul ţintă, structura unităţii strategice de activitate şi definirea
avantajului competitiv;
465. Planul strategic de marketing se referă la:

c. modul de abordare a pieţei ţintă şi mixul de marketing;
466. Planul strategic de produs se referă la:

d. piaţa sau segmentul ţintă specifice, mixul de marketing al produsului şi planul de
acţiune aferent produsului.
467. Obiectivele pe termen lung se stabilesc prin:

a. planul strategic al întreprinderii;
468. Piaţa sau segmentul ţintă şi avantajul competitiv se stabilesc prin:

b. planul unităţii strategice de activitate;
469. Modul de abordare a pieţei ţintă se defineşte prin:

470. Mixul de marketing se abordează în:

471. Mixul de marketing al produsului şi planul de acţiune sunt abordate prin:

d. planul strategic de produs.
472. Pe plan mondial, tot mai multe întreprinderi au începu să adopte conceptul de
misiune a organizaţiei, încă de la:
a. sfârşitul anilor '80 ai secolului trecut;
473. Misiunea unei întreprinderi se referă la:

c. o declaraţie concisă privind scopul întreprinderii;
474. Pentru a fi utilă întreprinderii, misiunea nu trebuie să specifice:

c. obiectivele întreprinderii;

c. tehnologiile ce vor fi schimbate;

a. structura sortimentală a produselor;

c. operativitate;

d. complexitate.

d. durabilitate.
480. Obiectivele corespunzătoare nivelului organizaţional superior se referă la:

a. ansamblul activităţilor desfăşurate de întreprindere;
481. Obiectivele unităţii strategice de activitate se referă la:

b. obiective financiare, formulate în mod similar obiectivelor generale ale
întreprinderii;
482. Obiectivele funcţionale de marketing se referă la:

c. obiective financiare (cifra de afaceri, valoarea vânzărilor, nivelul profitului) şi
obiective de marketing;
483. Printre obiectivele de marketing cantitative nu se regăsesc:

d. îmbunătăţirea imaginii întreprinderii.
484. Dintre afirmaţiile de mai jos, nu corespunde realităţii cea conform căreia
planul de marketing:
a. este doar un alt termen pentru strategia de marketing;
485. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la programul de marketing este

inexactă:
a. are în componenţa sa planul de marketing;
486. Care este succesiunea logică a unora dintre componentele planului de

marketing ?
d. obiectivele planului, strategiile de marketing.
487. Auditul de marketing reprezintă:

b. o etapă importantă a procesului planificării de marketing;
488. Auditul de marketing este o parte componentă a:

a. auditului de management;
489. Nu este reală afirmaţia potrivit căreia analiza SWOT:

a. permite poziţionarea produselor în cadrul gamei de produse a întreprinderii,
după criterii de eficienţă;
490. Analiza SWOT nu urmăreşte:

d. să asigure poziţionarea produselor în cadrul gamei de produse sortimentale.
491. In esenţă, PERT este o:

b. tehnică de analiză a reţelelor, utilizată pentru programarea şi controlul
perioadelor complexe;
492. Utilizarea diagramei Gantt pentru programarea activităţilor de marketing are o

serie, de avantaje. Marcaţi varianta falsă: d. comensurarea cheltuielilor necesitate.
494. Utilizarea metodei PERT prezintă numeroase avantaje. Marcaţi varianta falsă:
a. stabilirea unor modalităţi de alocare a resurselor;
495. Etapele parcurse în procesul de aplicare a metodei PERT prezintă o

succesiune logică doar în varianta;
d. stabilirea drumului critic; estimarea timpului necesar pentru fiecare activitate;
determinarea relaţiilor dintre activităţi; stabilirea listei activităţilor şi
evenimentelor; trasarea reţelei PERT.
496. Lungimea drumului critic este redată de:

b. cel mai scurt interval de timp în care poate fi realizat programul;
497. în cazul întreprinderilor care utilizează planuri pe termen lung, planurile

anuale vor fi elaborate: b. prin detalierea şi revizuirea acestora;
498. întreprinderile care acordă prioritate planului anual manifestă o atitudine:
a. reactivă în raport cu mediul extern;
499. Scopul analizei mediului intern şi extern prin intermediul unui audit de
marketing este:
b. identificarea celor mai semnificativi factori exogeni şi endogeni care
influenţează activitatea de marketing a întreprinderii şi impactul lor favorabil sau
nefavorabil;
500. Printre principalele funcţii ale auditului de marketing nu se numără: d.

determinarea numărului şi structurii resurselor umane
1. Principalul criteriu care a determinat diferentieri in modalitatile de aplicare practica



a)1933/1934; b) 1965/1966; c) 1971/1972; d) 1990/1991.


este cel al:


este plasat:
a)in antichitate;

Europa este:

carui autori sunt:
nevoilor:

element central:

reprezinta:

reprezinta:

reprezinta:

eforturile pe:

d)eficienta maxima.
delimiteaza in:





b)in 1937;








data de:

Economistul.


a) 1939; b) 1968; c) 1971; d) 1990.

semnifica:


















atunci cand:

de:
a) 1/3; b) 2/3; c) I /2; d)l/6.

comportament:




practica:

asociatiei este:

sunt considerate:
a)corecte;
c)neloiale;
in concurenta:




pietei:



economie de:


a)concurentei;
intreprinderii?


grupare?
economica, este:




vanzare-cumparare:


de mai jos:

a)40%, 5 0%, 10%; c) 3 0%, 60%, 10%;
b)30%, 30%, 40%; d) 25%, 60%, 15%.
prin:


mediului cultural?
d)sa reduca pretul.
vedere:
criteriu:
d)pentru turism.
adevarata?
196. Curba cererii:

o prezinte.


intermediul:
(pana la 20, 21-35, 36-55, peste 55 ani)?
a) 26; b) 24; c) 22; d) 23.

a)extensiva;
c)intensiva;
an?
a) 0,53; b) 0,62; c) 0,60; d) 0,75.

dat formeaza:
intermediul:

macromediului:


a) 0,86; b)0',60; c) 1,16; d)0,75.

macromediului:
utilizata:
unei piete se afla:

in concurenta:
afla in concurenta:


consum este:


consum este:

este:



formeaza:




de marketing ?






este:







feluri:









strategie de:
*
denumirea de:

denumirea de:

a) 3; b)4; c) 12; d)4;2;6.


(12 produse):
a)27, 3, 10,5, 12; c) 10, 5, 12, 3, 27;
b)3, 27, 10,5, 12; d) 27, 10, 5, 12, 3.

urmatoarea:
a) 5-3-1-2-4; b) 4-5-1-3-2; c)l-5-3-4-2; d)5-l-4-3-2.


de:

presupune:



este:











a) 12, 6, 5, 14, 35, 4; c) 14, 12, 5, 6, 4, 35;
b)4,35, 14,5,6, 12; d)35,4, 12,6,5, 14.

a) 6,9%, 15,2%; b) 9,6%, 25,1 %; c) 25,1%, 9,6% d) 15,2%, 6,9%.




multiplu;

a)C->D->B->E->F->A; c) C->B->A->D->E->F;
b)A-»B->C-»D->F->.E; d) F->A->B^C->E->D.

b)B->E->CH>-D->-A; d) E->D->C->B->A.

indicatori:
produs pe piata:

noului produs de:

specifica:



a)27,6,9,12,3; b) 27, 3, 6, 9, 12; c) 3, 27, 6, 9, 12; d) 36, 3, 8, 12, 16.
relatie inversa cu:
parte cele privind:
face parte:

adevarata:
nou, vizeaza:
se include:

din:
din:

a) 40%; b)45°/o; c) 50%; d) 55%.

de:


rand:




❖



productie?
a) 2,3,5; b) 1,3,4; c) 3,4, 5; d) 1,3,5.




in:
cuprinde:

a) 1,2,3; b)2,4,5; c)3,5,6; d)2,3,5.

diminueaza prin:
produsul sau;
❖
reprezinta:
»♦
a) 1,2,4; b)2, 3,5; c) 3, 4, 5; d) 1,2, 5.
) >2;
a J
b)2,3; c)l,3; d) 3,4.

a) 1,3, 5; — b) 2, 4, 5; c) 1, 3, 6; d)4, 5, 6.

a) 1,3,4,7; b) 1,2,5,7; c)2,3,4,6; d) 3,4,6,7.
directe?
a) 826; b) 550; c) 848; d) 546.

care:




a) 1,2, 3; b) 2, 3, 5; c)3,4,5; d) 2, 4, 5.
exportatoare:
parte:



consta in:
clientilor finali?
a) 1,3, 5; b) 2, 3,4; c) 1,3,4; d)3,4, 5.

a) 1,4; b)2,3; c)l,3; d) 2,4.

d)numai detailisti.


scop prioritar:
a)'60; b)'70; c)'80; d)'90.


a)un cost necesar;

anul;
a) 1976; b) 1982; c) 1991; d) 2000.
a) 2, 4, 6; b) 1, 3, 5; c)3,4, 6; d) 1,5, 6.
informatii?
a) 1,4, 6; b)2, 4, 5; c)2, 3, 6; d)3,4, 6;
generate, este:
nu se inscriu:

crestere a:

urmatoarele:
precedata de:
rand, functie de:
a) 2, 3, 5, 7, 8; ' b)l,4, 5, 6, 8; c) 3, 4, 5, 6,7; d) 2, 3, 5,6,8.


a)multimarketing; c


ca scop prioritar:

intermediari.

a) 1,3,6; b)2,3,5; c) 3,4,6; d)4, 5 , 6 .



a)cinematograful; c

vanzarilor:
merchandising ?
astfel de criterii?
marfurilor.



distributiei.
de vanzare?


delimitare;









♦♦

psihologic este:
prin intermediul:

❖

este:

sunt specifice:



marketing este:

cu:


vedere:
realizeaza:


intreprinderii.


si conducerea:
fi:
pot fi: .

a)decizii cadru;
c)decizii derivate;

a)l; b)2; c)5; d)6.

a)l; b)2; c)3; d)4.





*♦

a) 10; 20; 0; 0. b) 60; 0; 50; 0. c) 0; 0; 10; 20. d) 0; 60; 0; 50.

strategica:

a) 1,2,4, 6; b) 1,3, 4, 7; c) 2, 5, 6, 7; d) 3, 4, 5, 6.

caracteristica:


b)segmentele tinta;
b)concurentii;
*

b)planul de produs;
utilizata:
a)de furnizori;
a)piata tinta;

are ca efect:
obicei, in termeni:
a) 1,3, 5; b)2,3, 5; c) 3,4, 5; d) 4, 5, 6.

stabilirea:

de activitate:
afirma ca:

a) 1,4, 5, 7; b)2,4,6, 7; c) 3, 4, 5,7; d) 4, 5, 6, 7.

denumit:


mediului?
a) 1,2, 3, 4; b) 4,2, 1,3; c) 2,3, 1,4; d) 3,4, 1,2.


a) 4, 1,3,2,5; b) 5, 2, 1,3,4; c) 1,4, 3, 2, 5; d) 3, 4, 1,2,5.
aferente?
a) 1,2, 4, 7; b) 4, 3, 1,2 c)2,3,5, 6 d) 1,3, 5, 7.

presupune:

numeste:
marketing:
urmatoarele:
vanzarilor.


a) 2, 4, 5, 7 b) 1,3, 5, 7; c) 3, 2,1,'6; d) 4, 5, 6, 7.


respectiva?
a
) U2:3; 0)2,3,4; c)3,4,5; d) 4,5,6.
firmei?
a) 2, 3, 6; b) 1,3,4; c) 3, 4, 5; d) 4, 5, 6^

a) 1-3,5; b)2,3,4; c) 3, 4, 5; d) 2, 5, 6.
ocaziei favorabile.
a) 1,2, 3, 4, 5; b)2, 1,3,5,4; c) 3, 4, 2, 5,1; d) 5, 3, 2,4, 1.



afla in faza de:


a) 1,4; b)2, 5; c) 1, 5; d) 3, 5.
concentrare;
sunt adevarate?
pe:
a) 1,3,5; b)2,4,6; c) 1,4,5; d)3,4,6.
❖
a) 1904; b) 1935; c) 1958; d) 1976.

drumului critic.
a) 4, 1,3,2,5; b) 1,2,3,4, 5; c) 2, 3, 1,4,5; d) 4, 3, 2, 1,5.

reteaua PERT este:

programului;
a) [21,37]; b)[27,33]; c) [24,36]; d) [21,39].
a)(a,- + bj - mO/3; c) (ai + 4mf + b,)/6;
b)(af + m,- + b:)/3; d) (a,- + 2mf + b,)/4.
este de:

determina ca medie:
a)(b-a)2/36; b)(a-b)a/18; c)(b-a)/2; d)(a + b)2/36.


este data de:


consumatorilor?



definitorii:


a) in 1993;
b)la Chicago;

❖
a)pana in 1930; c) intre 1950-1970;
RASPUNSURI CORECTE
1 a 39 c 77 d i 111 a 149 c 187 c
2 b 40 d 78 c | 112 c 150 c 188 d
3 d 41 c 79 d 113 c 151 d 189 a
a 42 b 80 d 114 b 152 d 190 a

1 4
5 c 43 d 81 c 115 c 153 c 191
b j
c 44 d 82 d 116 c 154 a 192 a

i 6
7 a 45 d 83 d 117 c 155 b 193 d
!
1 8 a 46 d 84 a 118 c 156 c 194 d
9 d 47 c 85 d 119 a 157 b 195 d
10 d 48 a 86 a 120 a 158 d | 196 c
b 49 c 87 b 121 a 159 d 197 c
12 d 50 a 88 c 122 b 160 d 198 c
13 c 51 c 89 b 123 b 161 c 199 c
c 52 c 90 c 124 b 162 d i 200 b
15 b 53 a 91 a 125 c 163 c ! 201 c
16 d 54 a 92 b 126 b 164 a 202 d
17 b 55 b 93 c 127 b 165 a 203 c
18 b 56 c 94 a 128 b 166 d 204 a
19 c 57 a 95 d 129 c 167 c 205 d
20 c 58 b 96 b 130 b 168 a 206 a
21 d 59 b 97 d 131 d 169 a 207 c
22 d 60 c 98 c 132 b 170 d 208 c
23 d 61 c 99 b 133 d 171 b 209 d
24 a 62 d 100 c 134 a 172 b 210 c
25 c 63 b 101 a 135 c 173 b 211 b
26 b 64 b 102 b 136 c 174 a 212 c
27 c 65 c 103 c 137 c 175 a 213 c
c 66 c 104 b 138 a 176 b 214 b

1 28
29 c 67 a 105 a 139 c 177 d 215 b
30 c 68 c 106 a 140 a 178 b 216 c
31 a 69 d 107 d 141 b 179 d 217 b
32 d 70 c 108 c 142 a 180 c 218 c
33 d 71 a 109 a 143 d 181 b 219 b
34 d 72 c 110 b 144 b 182 a 220 c
35 d 73 b 111 a 145 d 183 b 221 b
36 c 74 c 112 c 146 a 184 d 222 c
37 d 75 b 113 c 147 c 185 c 223 c
38 b 76 b 114 b 148 a 186 d 224 b
47
225 c 267 d 309 d 351 a 393 b 435 c
226 c 268 c 310 c 352 c 394 a 436 d
227 c 269 c 311 a 353 b 395 d 437 c
228 a 270 c 312 b 354 d 396 d 438 c
229 a 271 a 313 b 355 c 397 b 439 a
230 a 272 c 314 c 356 c 398 c 440 b
231 b 273 d 315 d 357 b 399 a 441 b
232 d 274 c 316 c 358 d 400 c 442 d
233 d 275 b 317 b 359 b 401 a 443 d
234 d 276 c 318 a 360 a 402 a 444 c
235 d 277 b 319 c 361 d 403 c 445 c
236 c 278 320 b 362 a 404 b 446 b
237 c 279 b 321 c 363 c 405 a 447 a
238 c 280 a 322 a 364 b 406 d 448 b
239 d 281 c 323 d 365 b 407 b 449 c
240 b 282 b 324 366 a 408 a 450 d

*>
241 d 283 c 325 c 367 a 409 c 451 c
242 d 284 c 326 a 368 b 410 d 452 a
243 d 285 c 327 b 369 c 411 c 453 b
244 b 286 c 328 c 370 d 412 a 454 c
245 b 287 c 329 d 371 b 413 d 455 b
246 b 288 d 330 b 372 c 414 c 456 b
247 c 289 b 331 a 373 c 415 c 457 a
248 a 290 d 332 a 374 c 416 a 458 c
249 c 291 c 333J b 375 . c 417 c 459 b
250 C i 292 c 334 b 376 d 418 b 460 c i

i
251 a 293 b 335 a 377 a 419 a 461 d i
252 b 294 c 336 b 378 b 420 a 462 d
253 c 295 c 337 b 379 c 421 a 463 a

1
254 d 296 c 338 a 380 d 422 c 464 b !
255 d 297 d 339 b 381 b 423 c 465 d
256 c 298 b 340 a 382 a 424 c 466 b
! 257 b 299 d 341 a 383 d 425 c 467 c
258 a 300 c 342 d 384 d 426 c 468 b
259 d 301 d 343 b 385 b 427 c 469 c
260 c 302 c 344 a 386 c 428 d 470 d
261 b 303 b 345 d 387 c 429 a 471 c
262 c 304 a 346 c 388 b 430 d 472 d
263 d 305 b 347 a 389 a 431 d 473 a
264 c 306 b 348 b 390 c 432 b 474 d
265 b 307 c 349 b 391 a 433 c 475 a
266 d 308 c 350 b 392 d 434 a

476 b
477 c 519 b 561 d 603 b 645 a 687 a
478 b 520 b 562 a 604 b 646 b 688 d
479 b 521 a 563 c 605 b 647 c 689 a
480 d 522 b 564 d 606 c 648 b 690 b
481 c 523 c 565 c 607 d 649 d 691 a
482 b 524 a 566 d 608 b 650 c 692 a
483 a 525 a 567 b 609 b 651 b 693 c
484 a 526 c 568 c 610 b 652 c 694 b
485 d 527 a 569 b 611 b 653 d 695 a
486 c 528 b 570 d 612 c 654 c 696
487 a 529 c 571 a 613 a 655 b 697 c
488 b 530 d 572 c 614 c 656 c 698 d
489 a 531 a 573 c 615 b 657 b 699 b
490 c• 532 b 574 b 616 c 658 d 700 a
491 a 533 b 575 c 617 b 659 a 701 c
492 a 534 d 576 b 618 a 660 b 702 d
493 d 535 c 577 b 619 b 661 d 703 b
494 a 536 a 578 b 620 b 662 c 704 a
495 b 537 a 579 d 621 c 663 c 705 b
496 d 538 c 580 a 622 b 664 b 706 b
497 a 539 d 581 c 623 b 665 d 707 d
498 a 540 a 582 c 624 a 666 c 708 a
499 c 541 b 583 c 625 b. 667 d 709 a
500 b 542 d 584 c 626 d 668 b 710 c
501 a 543 a 585 d 627 c. 669 c 711 d
502 544 b 586 c 628 c. 670 b 712 a

c
503 b 545 c 587 b 629 c 671 d 713 a
504 a 546 a 588 c 630 c 672 c 714 d
505 b 547 a 589 d 631 a 673 a 715 d
506 b 548 b 590 a 632 b 674 d 716 b
507 a 549 b 591 c 633 c 675 a 717 b
508 d 550 d 592 c 634 d 676 d 718 b
509 b 551 c 593 b 635 a 677 b 719 a
510 d 552 a 594 c 636 b 678 d 720 d
511 a 553 a 595 d 637 d 679 a 721 a
512 a 554 a 596 c 638 c 680 b 722 d
513 b 555 b 597 c 639 d 681 c 723 a
514 a 556 d 598 b 640 d 682 b 724 b
515 b 557 b 599 c 641 c 683 c 725 c
516 c 558 c 600 c 642 b 684 d 726 b
517 d 559 a 601 c 643 a 685 a 727 d
518 b 560 a 602 a 644 b 686 a 728 a
49
729 a 741 a 753 d 765 d 777 b I 789 a
730 a 742 a 754 d 766 d 778 b 790 d
731 c 743 c 755 c 767 c 779 a 791 d
732 b 744 d 756 c 768 a 780 b 792 b
733 c 745 a 757 c 769 a 781 d 793 c
734 b 746 a 758 b 770 d 782 c 794 d
735 d 747 d 759 a 771 d 783 d 795 c
736 c 748 b 760 c 772 a 784 d 796 d
737 a 749 a 761 c 773 b 785 a 797 a
738 b 750 b 762 a 774 c 786 a 798 d
739 a 751 c 763 b 775 c 787 a 799 d
740 c 752 b 764 a 776 d 788 b 800 c

SESIUNE-MARKETING 2021
COD BROSURA 16-2017/2018
1. Canalele de distributie multiple pot fi:

Complementare si competitive
2. Numarul de variante in care este fabricat fiecare produs formeaza:
Adancimea liniei
3. Ciclul de viata al produselor cuprinde:
Perioada cuprinsa intre momentul lansarii produsului pe piata si cel al
retragerii definitive de pe piata
4. Nu sunt sisteme de distributie vertical sistemele:
Autonome
5. Industria automobilelor ,care are cateva firme ce ofera produse partial
diferentiate se inscrie in structura de tip:
Oligopol diferentiat
6. Din perspectiva regulilor de organizare ale unei firme moderne
,departamentul de mk al acesteia :
Trebuie sa reprezinte o functie distincta a firmei
7. Strategia de pret in cazul cartilor ,ziarelor si revistelor in Romania este:
Strategia pretului final
8. Alegerea axului publicitar este etapa companiei de publicitate in cadrul
careia:
Se alege ideea de baza pe care se construieste mesajul si intreaga
campanie de publicitate
9. In analiza portofoliului prin metoda BCG ,produsele caracterizate prin
rata redusa sau moderata de crestere (sub 10%) si cota (pozitie )relativa
de piata supra-unitara sunt supra-numite:
Vaci de muls
10. Obiectivele campaniei de publicitate pot fi legate de:
Semnalizarea diferentierii produsului
11. In cadrul ciclului de viata al produsului ,obiectivul urmarit in etapa de
crestere este crearea:
Cererii selective
12. Dintre componentele produsului care influenteaza perceptia si cererea pe
piata amintin:
Atributele ,functiile,sistemului de sustinere
13. Plafonul maxim al pretului este determinat de:
Cerere
14. Franciza este o varianta a sistemelor de distributie :
Contractuale
15. Razia comerciala este metoda folosita de agenti de vanzari in etapa:
Prospectarii
16. Conflictele in canalele de distributie pot avea loc :
Datorita divergentei scopurilor
17. Printre factorii care duc la cresterea elasticitatii cererii se regaseste :
Alte utilizari posibile ale produsului
18. Canalele competitive sunt:
 Canale diferite care distribuie acelasi produs acelorasi
segmente de piatasi care se afla in concurenta unele cu altele
 Canale multiple folosite de diferiti competitori
19. Promovarea vanzarilor este forma de promovare ce presupune:
Acordarea de stimulente pe termen scurt clientilor finali sau
distribuitorilor ,in scopul cresterii vanzarilor
20. Planul de vanzari al firmei :
Este o component de baza a planului de Mk
21. In cazul in care clientii sunt similari ca putere de cumparare se
recomanda folosirea unui pret:
Mare la produsul de baza si unul scazut la produsul auxiliar
22. Etapele campaniei de publicitate se desfasoara in urm. succesiune:
Stabilirea obiectivului companiei ,alegerea axului publicitar
,planificarea media,crearea mesajului ,evaluarea rezultatelor
COD BROSURA-49 2017/2018
1. Dintre urmatoarele enunturi,nu reprezinta o functie a distributiei la nivel

macroeconomic urmatoarea varianta:
Contribuie la scaderea eficientei economice
2. Discriminarea in functie de cantitatea cumparata este de rangul:
Doi
3. Vanzarea personala ,comparative cu alte forme de promovare ,are drept
avantaj:
Adaptarea si ajustarea din mers a mesajului
4. Nivelul minim al pretului este determinat de:
Cost
5. Strategia pretului de stratificare este indicata in urmatorul caz:
Cererea produsului este inelastica
6. Obiectivul companiei de publicitate trebuie sa precizeze:
Auditoriul tinta adresat prin companie ,nivelul de performanta si tipul
de influenta care se va exercita asupra audientei
7. Conform modelului Ciclului de viata al produsului,excesul de capacitate
(provoaca acutizarea concurentei) apare in faza de:
Maturitate
8. Razia comerciala este metoda folosita de agentii de vanzari in etapa :
Prospectarii
9. Procesul de vanzare personala nu include ca etapa :
Planificarea media
10. Un canal de distributie nu cuprinde urmatoarea caracteristica dimensionala:
Intensitatea canalului
11. Marca unui produs are drept elemente componente:
Numele produsului si logo-ul
12. Reteaua de distributie reprezinta:
Sistemul integrat de ag. ec . si mijloace care asigura transferul
marfurilor de la producatori la consumatori
13. Atunci cand curba cererii gliseaza ,se recomanda folosirea strategiei :
Pretul de varf de sarcina
14. Care dintre urmatoarele propozitii este adevarata?
Diferentiem pentru a pozitiona
15. Cu cat exista mai multe produse substituente ale unui produs de referinta cu
atat cererea acestuia este mai :
Elastica
16. Distributia intensive NU se aplica urmatoarelor categorii de bunuri:
Produse alimentare din categoria specialitatilor
17. Pachetele bonus reprezinta o actiune de comunicare de mk din categoria :
Promovarii vanzarilor
18. In vanzarea personala,pista este:
Numele unui posibil client
19. Atunci cand o firma dominanta isi atribuie rolul de lider este vorba de un
sistem vertical de mk:
Administrat
20. In vanzarea personala ,tehnica piciorului in prag este o variant a:
Finalizarii prezumtive
21. Dintre activitatile logisticii de distributie nu face parte :
Diferentierea
22. Printre factorii care duc la cresterea elasticitatii cererii se regaseste:
23. Care dintre urmatoarele variante este un avantaj al canalelor indirect scurte:
Posibilitati mai mari de informare a producatorului in legatura cu
distributia
24. Atunci cand pe o piata gasim putini ofertanti si brandurile sunt similare
vorbim despre :
Oligopol pur
25. Dorinta mentinerii starii existente prin simpla aliniere la concurenta
reprezinta un obiectiv de pret orientat spre :
Status quo
26. Dintre componentele mixului de mk ,flexibilitatea cea mai mare o are:
Pretul
27. Numarul mediu de articole distincte oferite in cadrul unei linii de produse
reprezinta:
Adancimea portofoliului de produse
28. Urmatoarea functie nu este caracteristica ambalajului:
Prezinta si descrie produsul:nume,cantitate ,model ,marime,continut,
calitate ,mod de utilizare
29. Intr-o structura de tip ‘’brand management’’
Fiecare produs va avea ‘’avocatul sau’’in cadrul departamentului de
mk
30. Ritmul de crestere a vanzarilor incepe sa scada in faza de :
Maturitate
31. Principala arie de intersectie intre markeri si finantisti este:
Stabilirea indicatorilor de performanta al firmei pentru anul in curs
32. Printre criteriile economice de alegere a variantelor de distributie amintim:
profitul
33. Conditiile ‘’5/10 net ,30’’ se refera la faptul ca:
Beneficiarul poate retine 5% din valoarea facturata daca plateste in 10
zile ,altfel termenul de plata fiind de 30 de zile.
34. Fanta este o marca :
Produs
35. Relatiile publice sunt o modalitate de promovare ce presupune :
Ansamblul de activitati de creare si mentinere de relatii favorabile intre
firma si publicul sau
36. Franciza este o varianta a sistemelor de distributie:
Contractuale
37. Departamentul de mk se regaseste intr-o structura organizatorica potrivita
atunci cand:
Functioneaza pe post de interfata intre functiile clasice ale firmei pe
piata
Este o componenta de baza a planului de mk
Adancimea liniei
40. Un demers de dezvoltare a unor produse noi are urm etapizare logica:
Generarea ideilor,filtrarea,analiza conceptului de produs ,dezvoltarea
prod,testarea prod,comercializarea
41. Publicitatea testimoniala presupune:
Utilizarea celebritatilor in companiile de publicitate,o parte din
imaginea acestora transferandu-se asupra produsului pe care il gireaza
42. Printre componentele produsului capabile sa influenteze perceptia si cererea
pe piata poate fi:
Sistemul de sustinere
43. Spoturile tv prin care se urmareste stimularea interesului consumatorilor
reprezinta o actiune de comunicare de mk din categoria:
Publicitatii
GRILE MARKETING
35. Oamenii au:
a. dorinte limitate, dar resurse aproape nelimitate
b. dorinte si resurse nelimitate
c. dorinte aproape nelimitate, dar resurse limitate
d. dorinte si resurse limitate
36. Multi vanzatori fac greseala sa acorde mare atentie produselor specifice pe care le ofera in comparatie cu avantajele
aduse de aceste produse. Ei se vad mai degraba vanzand un produs decat oferind o solutie pentru o nevoie. In marketing
acest fenomen poarta numele de:
a. hipermetropie de marketing
b. demarketing
c. miopie de marketing
d. sincromarketing
37 . In ceea ce priveste legatura dintre marketingul tranzactiei si marketingul de relatii este adevarat ca:
a. marketingul de relatii este parte a marketingului tranzactiei
b. marketingul tranzactiei este parte a marketingului de relatii
c. nu exista nici o legatura intre marketingul tranzactiei si marketingul de relatii
d. marketingul tranzactiei si marketingul de relatii reprezinta acelasi concept
38. Demarketingul este o solutie a managementului marketingului in cazul:
a. unei cereri excesive fata de capacitatea organizatiei de a o satisface si are ca scop
reducerea temporara sau permanenta a cererii prea mari
b. lipsei cererii cand consumatorii vizati pot manifesta indiferenta fata de produs
c. unei cereri fluctuante care variaza de la un anotimp la altul si are ca scop gasirea unor
modalitati de modificare a manifestarii cererii in vederea sincronizarii ei
d. nici un raspuns nu este corect
39. Practica de marketing trece prin trei stadii:
a. marketing prenorial, marketing antreprenorial, marketing intreprenorial
b. marketing antreprenorial, marketing in formule, marketing intreprenorial
c. marketing antreprenorial, marketing prenorial, marketing in formule
d. marketing direct, marketing antreprenorial, marketing indirect
40. Stadiul practicii de marketing care se refera la infiintarea societãtilor de cãtre indivizi care trãiesc pe baza
inteligentei lor, care vizualizeaza o oportunitate si bat la orice usã pentru a capta atentia, se numeste:
a. marketing prenorial
b. marketing antreprenorial
c. marketing intreprenorial
d. marketing in formule
41. .Exista cinci concepte alternative ale managementului marketingului conform carora organizatiile isi conduc
activitatile de marketing:
a. conceptul de productie, conceptul de marca, conceptul de vanzare, conceptul de
marketing, conceptul de relatie
b. conceptul de produs, conceptul de pret, conceptul de vanzare, conceptul de marketing,
conceptul de marketing relational
c. conceptul de productie, conceptul de produs, conceptul de vanzare, conceptul de
marketing, conceptul de marketing societal
d. conceptul de produs, conceptul de productie, conceptul de vanzare, conceptul de
marketing, conceptul de marketing relational
42 .Care dintre conceptele managementului marketingului sustine ca majoritatea clientilor vor favoriza produsele care
sunt disponibile si convenabile si de aceea managementul trebuie sa se concentreze asupra imbunatatirii
productiei si eficientei distributiei:
a. conceptul de productie
b. conceptul de produs
c. conceptul de vanzare
d. conceptul de marketing
43. Care dintre conceptele managementului marketingului sustine faptul ca utilizatorii (clientii) vor favoriza produsele
care ofera cel mai mult din punct de vedere al calitatii, performantei si trasaturilor inovatoare si de aceea managementul
trebuie sa se concentreze pe imbunatatirea produselor:
1
44. Care dintre conceptele managementului marketingului poate conduce la miopia de marketing:
45 .Conceptul de productie este inca o filosofie utila:
a. cand cererea pentru un produs depaseste oferta
b. cand costul produsului este foarte mare si este nevoie de o productivitate imbunatatita
pentru a-l reduce
c. cand oferta pentru un produs depaseste cererea
d. a si b
46. Care dintre conceptele managementului marketingului sustine ca utilizatorii (consumatorii) nu vor cumpara
suficiente produse ale organizatiei daca aceasta nu se angajeaza intr-un efort de vanzare si promotional la scara larga:
a. conceptul de marketing
b. conceptul de vanzare
c. conceptul de marketing societal
d. conceptul de promovare
47. Care dintre conceptele managementului marketingului sustine ca realizarea scopurilor organizatorice depinde de
stabilirea nevoilor si dorintelor pietelor tinta si livrarea satisfactiilor dorite mai eficient decat concurenta:
a. conceptul de vanzare
b. conceptul de marketing
d. conceptul de marketing relational
48 Din categoria conexiunilor de marketing cu clientii fac parte:
a. conectarea cu clienti selectati mai atent, conexiuni largite, conectare directa
b. legaturi globale, contactul direct, conectare pe viata
c. conectare directa, largirea conexiunilor, legaturi globale
d. conectarea cu clienti selectati mai atent, relatii care dureaza o viata, contactul direct
49 .Conectarea cu furnizorii si distribuitorii face parte din:
a. conexiunile cu clientii
b. conexiunile cu partenerii de marketing
c. conexiunile cu lumea din jur
d. nici un raspuns corect
50. Conexiunile de marketing cu lumea din jur presupun:
a. conexiuni largite, contactul direct, conexiuni globale
b. alinate strategice, legaturi globale, conectare mai selectiva
c. conexiuni globale, conexiuni cu valori si responsabilitati sociale, largirea conexiunilor
d. conectare mai selectiva, conectare globala, conectare directa
51.O metoda de analiza a portofoliului de afaceri curent este si metoda matriceala Boston Consulting Group, care
evalueaza domeniile strategice tinand cont de dua criterii importante:
a. pozitia pe care o detine domeniul strategic pe piata (cota relativa de piata) si atractivitatea
pietei in care se incadreaza domeniul strategic respectiv (rata de crestere a pietei)
b. pozitia pe care o detine domeniul strategic pe piata si cota de piata
c. atractivitatea pietei si potentialul organizatiei
d. cota relativa de piata si potentialul organizatiei
52.Reteaua globala de computere care conecteaza consumatorii de toate tipurile din toata lumea fara sa aiba o conducere
sau proprietate centrala se numeste:
a. intranet
b. extranet
c. internet
d. companii dot.com
53. Relatiile dintre afacerile electronice, comertul electronic si marketingul electronic sunt:
a. afacerile electronice >comertul electronic, marketingul electronic>afacerile electronice;
b. marketingul electronic>comertul electronic, comertul electronic>afacerile electronice;
c. afacerile electronice>comertul electronic, comertul electronic>marketingul electronic;
d. marketingul electronic>afacerile electronice, comertul electronic=marketingul electronic
2
54 .Intre beneficiile aduse vanzatorilor de comertul electronic si de internet nu se includ:
a. construirea relatiilor cu clientii
b. cresterea costurilor, reducerea vitezei si a eficientei
c. comunicarea electronica de cele mai multe ori costa mai putin decat cea prin posta
d. ajustarea din mers a ofertelor si programelor de catre vanzator
55.Din categoria companiilor click-only fac parte:
a. firmele punct com (dot.com), care vand produse prin intermediul internetului direct la
consumatorul final
b. mecanismele de cautare si portaluri precum Yahoo, Go care ofera si servicii precum: stiri,
meteo etc;
c. furnizorii de servicii pe internet care asigura internet si conexiuni e-mail in schimbul unei
taxe
d. a+b+c
56.Din categoria reclamelor si promotiilor publicitare pe internet nu fac parte:
a. interstitialele
b. tickerele
c. zgarienorii si dreptunghiurile
d. webcastingul
57.Versiunea pe internet a comertului prin mijloace orale care implica ideea unui mesaj e-mail care este atat de reusit
incat clientii vor dori sa-l transmita mai departe prietenilor lor se numeste:
a. webcasting
b. marketing viral
c. interstitale
d. marketing societal
58.Este considerata forma de reclama pe internet:
a. webcastingul
b. crearea unui site web
c. sponsorizarile pentru continutul site-ului
d. participarea la comunitatile web
59.Printre dificultatile cu care se confrunta comertul electronic nu se afla:
a. haos si neoranduiala
b. securitatea
c. cumpararea limitata
d. conexiuni directe cu clientii
60.Compania face parte din:
a. micromediu
b. macromediu
c. mediul extern
d. mediul demografic
61.Clientii fac parte din:
a. mediul demografic
b. macromediu
c. micromediu
d. mediu intern
62.Ce grupa cuprinde doar factori ai micromediului:
a. clientii, furnizorii, firmele de distributie, factorii tehnologici
b. clientii, concurentii, factorii naturali, furnizorii
c. compania, concurentii, clientii, intermediarii
d. factorii demografici, intermediarii, compania, factorii naturali
63.Ce grupa cuprinde factorii macromediului:
a. demografici, economici, naturali, tehnologici, culturali, concurenti
b. clienti, furnizori, distribuitori, compania, concurentii
c. demografici, concurenti, tehnologici, furnizori, naturali
d. naturali, economici, tehnologici, culturali, politici, demografici
64.Din tipologia pietelor de consum fac parte:
a. pietele consumatorilor, pietele de afaceri, pietele de distribuitori, pietele guvernamentale,
pietele internationale
3
b. pietele consumatorilor, pietele industriale, pietele de servicii, pietele globale, pietele de
afaceri
c. pietele consumatorilor finali, pietele intermediarilor, pietele distribuitorilor, pietele
agentilor de vanzari, pietele de afaceri
65.Inventiile si inovatiile sunt elemente specifice prin care se poate exprima evolutia:
a. mediului economic
b. mediului tehnologic
c. mediului natural
d. micromediului
66.Mediul demografic reprezinta unul din factorii:
a. cei mai importanti ai micromediului
b. cu o evolutie usor previzibila
c. care formeaza cererea de marfuri, creaza pietele
d. care afecteaza direct, permanent si puternic capacitatea companiei de a-si satisface clientii
67.Elementele care exprima resursele de care dispune intreprinderea definesc:
a. mediul natural al intreprinderii
b. micromediul intreprinderii
c. mediul intern
d. mediul tehnologic al intreprinderii
68.Resursele umane ale unei firme fac parte din:
a. mediul demografic al firmei
b. mediul natural al firmei
c. mediul intern
d. macromediul
69.Cea mai folosita metoda de colectare a informatiilor despre cunostinte, atitudini, preferinte, motivatia consumatorilor
este:
a. cercetarea observationala
b. cercetarea sondaj
c. cercetarea experimentala
d. simularea
70.Care sunt instrumentele de colectare a datelor principale:
a. cercetarea observationala si cercetarea sondaj
b. chestionarul si instrumentele mecanice
c. sondajul si experimentul
71.Pentru o cercetare de marketing comercianti pot obtine informatiile necesare din urmatoarele surse:
a. datele interne, cercetarea de marketing
b. datele interne, cercetarea observationala, cercetarea sondaj, cercetarea experimentala
c. datele interne, inteligenta de marketing, cercetarea de marketing
d. datele interne, datele secundare
72.Sursa de informatii care reprezinta colectarea si analiza sistematica a informatiilor disponibile public despre
competitori si despre dezvoltarile din mediul de marketing este:
a. sondajul
b. inteligenta de marketing
c. cercetarea de marketing
d. datele interne
73.Baza de date interna a companiei face parte din:
a. datele principale
b. datele secundare
c. datele curente
d. datele statistice
74.Datele care constau in informatii stranse special pentru scopul specific al cercetarii de marketing in derulare se
numesc:
a. date curente
b. date principale (primare)
c. date interne
d. date secundare
4
75.Intreprinderile mici cu buget restrans si organizatiile non-profit pot folosi urmatoarele metode de strangere a
informatiilor:
a. strangerea de date secundare
b. observatiile
c. studiile si experimentele
d. toate metodele de la a la c
76.Cati pasi cuprinde procesul cercetarii de marketing:
a. doi pasi
b. patru pasi
c. opt pasi
d. sapte pasi
77.Este adevarat ca:
a. subculturile cuprind grupuri de oameni care au in comun aceleasi sisteme de valori
determinate de situatii si experiente de viata similare
b. subculturile includ nationalitati, grupuri rasiale si zone geografice
c. fiecare cultura cuprinde mai multe subculturi
d. a+b+c
78.Nu este adevarat urmatorul enunt:
a. cultura este cauza principala care determina nevoile si comportamentul unei persoane
b. comportamentul uman este in general invatat
c. fiecare subcultura cuprinde mai multe culturi
d. toate enunturile sunt corecte
79.Stilul de viata se defineste prin masurarea dimensiunilor AIO care predomina la un consumator si care se refera la:
a. abilitati, interese, observatii
b. activitati, interese, opinii
c. afaceri, implicare, observatii
d. afinitati, implicare, opinii
80.Pentru clasificarea stilurilor de viata se poate utiliza modelul:
a. B.C.G.
b. SWOT
c. AIO
d. GE
81.In general, consumatorul acumuleaza cea mai mare parte a informatiilor despre un produs prin intermediul:
a. surselor personale
b. surselor comerciale
c. surselor publice
d. surselor experimentale
82.Care sunt factorii care pot sa se interpuna intre intentia de cumparare si decizia de cumparare:
a. atitudinea celorlalti si factorii situationali surpriza
b. deformarea selectiva si factorii situationali surpriza
c. publicitatea subliminala si atentia selectiva
d. atitudinea celorlalti si retentia selectiva
83.Firmele inteligente au ca scop:
a. sa isi incante clientii promitandu-le mai putin decat ceea ce pot livra
b. sa isi incante clientii promitandu-le mai mult decat ceea ce pot livra
c. sa dezamageasca clientii promitandu-le numai ce pot livra
d. sa isi incante clientii promitandu-le numai ce pot livra
84.Un cumparator este multumit:
a. daca performanta produsului nu se ridica la asteptarile clientului
b. daca performanta produsului se potriveste cu asteptarile clientului
c. daca performanta produsului depaseste asteptarile clientului
d. daca produsul este ieftin
85.Care este ordinea etapelor procesului de adoptare a unui produs nou:
a. manifestarea interesului, constientizarea, evaluarea, adoptarea, testarea
b. constientizarea, manifestarea interesului, testarea, adoptarea, evaluarea
c. manifestarea interesului, constientizarea, evaluarea, testarea, adoptarea
d. constientizarea, manifestarea interesului, evaluarea, testarea, adoptarea
86.Conceptul de „marketing mix“ include elemente specifice referitoare la:
5
a. produs, personal, promovare, distributie
b. produs, pret, publicitate, distributie
c. produs, pret, distributie, promovare
d. produs, pret, personal, promovare
87.In cazul strategiei de demarketing rolul marketingului este de:
a. creare a cererii
b. distrugere a cererii
c. dezvoltare a cererii
d. reducere a cererii
88.In raport cu gradul de receptivitate fata de noutate, primele trei grupe de consumatori (adoptatori) care accepta
noutatea sunt:
a. inovatorii, adoptatorii timpurii, majoritatea adoptatorilor tarzii
b. inovatorii, majoritatea adoptatorilor timpurii, majoritatea adoptatorilor tarzii
c. inovatorii, adoptatorii timpurii, majoritatea adoptatorilor timpurii
d. inovatorii, inovatorii timpurii, invatorii tarzii
89.Decizia unui individ de a deveni utilizator permanent al unui produs reprezinta:
a. manifestarea interesului fata de produs
b. adoptarea produsului
c. evaluarea
d. testarea produsului
90.Persoanele care adopta un produs nou parcurg mai multe etape. Etapa in care consumatorul este stimulat sa inceapa sa
caute informatii despre produsul nou reprezinta etapa:
a. constientizarii
b. manifestarii interesului
c. evaluarii
d. testarii
91.Persoanele care adopta un produs nou parcurg, de obicei, mai multe etape. Etapa in care consumatorul se gandeste
daca merita sa incerce si el acest produs reprezinta etapa:
a. constientizarii
b. evaluarii
c. testarii
d. adoptarii
92.In ceea ce priveste comportamentul de dupa cumparare, in urma realizarii cumparaturilor majore apare de obicei o
stare de disconfort care este intalnita sub denumirea de:
a. deformare selectiva
b. nemultumire acuta
c. discordanta cognitiva (discrepanta cognitiva)
d. retentie selectiva
93.Nevoile umane sunt aranjate pe o scara ierarhica („piramida nevoilor“), incepand de la cea mai imperioasa pe treapta
de jos, pana la cea mai putin imperioasa pe treapta de sus in cazul:
a. teoriei lui Freud
b. teoriei lui Maslow
c. teoriei lui Herzberg
d. teoriei lui Kotler
94.Primii adoptatori ai unui produs nou, care sunt tineri, bine educati, cu venituri de obicei mari, se disting prin
indrazneala, manifesta mai mare deschidere fata de lucrurile cu care nu sunt obisnuiti si sunt dispusi sa-si
asume un risc, poarta numele de:
a. inovatori
b. adoptatori timpurii
c. majoritatea adoptatorilor tarzii
d. majoritatea adoptatorilor timpurii
95.Cum se numeste categoria adoptatorilor care se ghideaza dupa respect si sunt lideri de opinie in comunitatile in care
traiesc:
a. inovatorii
b. adoptatorii timpurii
c. majoritatea adoptatorilor timpurii
d. majoritatea adoptatorilor tarzii
96.Deosebirile dintre pietele intreprinderilor si cele ale consumatorilor se refera la:
6
a. structura si cererea pietei
b. natura unitatii de cumparare
c. tipurile de decizii si procesul decizional
d. a+b+c
97.In ceea ce priveste piata intreprinderilor fata de cea a consumatorilor este adevarat enuntul:
a. comerciantul care lucreaza pentru intreprinderi are de regula de-a face cu mult mai multi
cumparatori decat pietele de consumatori
b. pietele intreprinderilor sunt mult mai dispersate ca localizare geografica decat pietele de
consumatori
c. achizitiile societatilor presupun de obicei mai putini participanti la procesul decizional si
un efort de cumparare mai putin profesional fata de achizitiile realizate de cumparatorii
persoane fizice
d. cumparatorii persoane juridice se confrunta de obicei cu decizii de cumparare mai
complexe decat cumparatorii consumatori
98.Principalele tipuri de situatii de cumparare in cazul intreprinderilor-cumparatoare sunt:
a. recumpararea directa, sarcina noua, recumpararea modificata
b. recumpararea indirecta, sarcina noua, cumpararea modificata
c. recumpararea directa, recumpararea modificata
d. recumpararea noua, sarcina veche, recumpararea modificata
99. Toti membrii unei organizatii care joaca un rol in procesul de achizitionare formeaza un grup care include utilizatori
efectivi ai produsului, oameni care iau decizia de cumparare efectiva, oameni care influenteaza decizia de cumparare, cei
care se ocupa de documentarea asupra produsului si cei care se ocupa cu cumpararea propriu-zisa. Acest grup poarta
numele de:
a. centru de cumparare
b. nucleu de cumparare
c. nisa de piata
d. grup de aprovizionare
100.In cazul achizitiilor de rutina toate rolurile centrului de cumparare legate de luare deciziei de cumparare pot fi
asumate de:
a. o singura persoana
b. doua persoane
c. patru persoane
d. minim patru persoane
101.Factorii cu influente majore in comportamentul intreprinderilor cumparatoare sunt:
a. factorii individuali, factorii interpersonali, factorii organizationali, factorii tehnologici
b. factorii demografici, factorii economici, factorii tehnologici, factorii naturali
c. factorii legati de mediul inconjurator, factorii organizationali, factorii interpersonali,
factorii individuali
d. factorii referitori la varsta, structura organizationala, factorii tehnologici, factorii specifici
102.O metodă de analiză a portofoliului de afaceri curent este şi metoda matriceală Boston Consulting Group,
care evaluează domeniile strategice ţinând cont de două criterii importante:
a. poziţia pe care o deţine domeniul strategic pe piaţă şi cota de piaţă
b. atractivitatea pieţei şi potenţialul organizaţiei
c. poziţia pe care o deţine domeniul strategic pe piaţă şi atractivitatea pieţei
d. cota relativă de piaţă şi potenţialul organizaţiei
104.Conceptul care susţine că utilizatorii (consumatorii) vor achiziţiona mai ales produsele care oferă cel mai
mult din punct de vedere al calităţii, performanţei şi trăsăturilor inovatoare este:
a. conceptul de vânzare
c. conceptul de marketing
7
d. conceptul de producţie
105.Nu este element al macromediului firmei:
a. nivelul tehnologic
b. legislaţia
c. organismele publice
d. mediul natural
e. toate variantele fac parte din macromediu
106.În ceea ce priveşte legatura dintre marketingul tranzacţiei şi marketingul de relaţii este adevarat că:
a. marketingul tranzacţiei este parte a marketingului de relaţii
b. marketingul de relaţii este parte a marketingului tranzacţiei
c. nu există nici o legatură între marketingul tranzacţiei şi marketingul de relaţii
d. marketingul tranzacţiei şi marketingul de relaţii reprezintă acelaşi concept
107.Este metodă de analiză a portofoliului de afaceri al unei firme:
a. Analiza SWOT
b. GE (General Electric)
c. AIO
d. a+b+c
e. nici un rãspuns corect
108.La baza piramidei ierarhice a lui Abraham Maslow se situează:
a. nevoile de siguranţă
b. nevoile sociale
c. nevoile fiziologice
d. nevoile de autorealizare
109.Practica de marketing trece prin trei stadii:
a. marketing antreprenorial, marketing prenorial, marketing intreprenorial
b. marketing antreprenorial, marketing prenorial, marketing în formule
c. marketing antreprenorial, marketing în formule, marketing intreprenorial
110.Relaţiile dintre afacerile electronice, comerţul electronic şi marketingul electronic sunt:
a. marketingul electronic > comerţul electronic, comerţul electronic > afacerile
electronice
b. afacerile electronice > comerţul electronic, marketingul electronic > afacerile
electronice
c. marketingul electronic > afacerile electronice, comerţul electronic = marketingul
electronic
d. afacerile electronice > comerţul electronic, comerţul electronic > marketingul
electronic
111.Nu este concept al management marketingului:
b. conceptul de producţie
c. conceptul de promovare
112.Versiunea pe internet a comerţului prin mijloace orale care implică ideea unui mesaj e-mail care este atât de
reuşit încât clienţii vor dori să-l transmită mai departe prietenilor lor se numeşte:
a. webcasting
b. marketing viral
c. interstiţale
113.Segmentarea pieţei reprezintă:
a. divizarea pieţei în grupuri mai mici de cumpărători, cu un comportament, nevoi şi
caracteristici distincte care necesită produse şi mixuri de marketing distincte
8
b. este o metodă de analiză a unei pieţe (sau la modul general al publicului) constând
în a o descompune într-un oarecare număr de subansamble distincte şi eterogene în
cadrul lor
c. a + b
d. nici un răspuns corect
114.Dacă o firmă foloseşte prea multe campanii publicitare separate în acelaşi timp, crându-se o imagine confuză
în mintea consumatorilor înseamnă că eroarea majoră de poziţionare pe piaţă pe care o face firma se numeşte:
a. suprapoziţionare c. poziţionare confuză
b. subpoziţionare d. a + b + c
115 .Este considerată formă de reclamă pe internet:
a. crearea unui site web
b. sponsorizarile pentru conţinutul site-ului
c. webcastingul
d. participarea la comunităţile web
116.Baza de date internă a companiei face parte din:
b. datele statistice
c. datele curente
d. datele secundare
117.Disonanţa cognitivă (discordanţa cognitivă):
a. apare în etapa de căutare a informaţiilor deoarece consumatorul nu are acces la
informaţii despre produs
b. apare în comportamentul de după cumpărare atunci când produsul se strică după
prima utilizare
c. apare în etapa de căutare a informaţiilor deoarece consumatorul ar trebui să caute
mai multe informaţii şi nu are timp
a. creare a cererii
b. reducere a cererii
d. distrugere a cererii
119.Cel mai avansat concept al managementului marketingului este:
a. conceptul de promovare
b. conceptul de marketing relaţional
d. conceptul de întreprindere de marketing
120.Ţintirea pieţei are loc:
a. după poziţionarea pe piaţă
b. după segmentarea pieţei
c. după realizarea mixului de marketing
d. după ce firma are un grup de clienţi fideli
121.Care dintre conceptele managementului marketingului poate conduce la miopia de marketing:
a. conceptul de producţie
c. conceptul de produs
d. conceptul de vânzare
122.Nu este element al micromediului de marketing:
a. clienţii
b. organismele publice
c. legislaţia
d. concurenţii
123.După Abraham Maslow nevoile cele mai importante se consideră a fi:
a. nevoile sociale
9
b. nevoile de siguranţă
124.Pentru o cercetare de marketing comercianţii pot obţine informaţiile necesare din următoarele surse:
b. datele interne, inteligenţa de marketing, cercetarea de marketing
c. datele interne, datele secundare
d. datele interne, cercetarea observatională, cercetarea sondaj, cercetarea
experimentală
125.Stilul de viaţă se defineşte prin măsurarea dimensiunilor AIO care predomină la un consumator şi care se
referă la:
a. activităţi, interese, opinii
b. abilităţi, interese, observaţii
c. afaceri, implicare, observaţii
d. afinităţi, implicare, opinii
b. conceptul de marketing societal
c. conceptul de marketing relaţional
d. toate variantele sunt concepte ale management marketingului
127.În ce etapă din procesul de adoptare a unui produs nou de către o persoană poate apare disonanţa cognitivă
(discordanţa cognitivă):
a. decizia de cumpărare
b. evaluarea alternativelor
c. căutarea de informaţii
d. comportamentul de după cumpărare
b. constientizarea, manifestarea interesului, evaluarea, testarea, adoptarea
d. constientizarea, manifestarea interesului, testarea, adoptarea, evaluarea
129.Decizia unui individ de a deveni utilizator permanent al unui produs reprezintă:
a. manifestarea interesului faţă de produs
b. testarea produsului
c. evaluarea
d. adoptarea produsului
130.Alianţele strategice fac parte din:
a. conectarea cu lumea din jur
b. conexiunile cu clienţii
c. conexiunile cu partenerii de marketing
d. conexiunile lărgite
131.Demarketingul este o soluţie a managementului marketingului în cazul:
a. unei cereri fluctuante care variază de la un anotimp la altul şi are ca scop găsirea
unor modalităţi de modificare a manifestării cererii în vederea sincronizării ei
b. lipsei cererii când consumatorii vizaţi pot manifesta indiferenţă faţă de produs
c. unei cereri excesive faţă de capacitatea organizaţiei de a o satisface şi are ca scop
reducerea temporară sau permanentă a cererii prea mari
d. nici un răspuns nu este corect
132.Nu este metodă de analiză a portofoliului de afaceri al unei întreprinderi:
a. General Electric
b. Boston Consulting Group
c. Analiza SWOT
d. toate variantele sunt metode de analiză a portofoliului de afaceri al unei întreprinderi
10
a. mediu intern
b. micromediu
c. macromediu
134.Din categoria reclamelor şi promoţiilor publicitare pe internet nu fac parte:
a. interstiţialele
b. webcastingul
c. zgârienorii şi dreptunghiurile
d. tickerele
135.În ceea ce priveşte piaţa întreprinderilor şi comportamentul de cumpărare al acestora nu este adevărat că:
a. piaţa întreprinderilor este foarte vastă
b. comerciantul care lucrează pentru întreprinderi are de regulă de-a face cu
cumpărători mult mai mulţi dar mai importanţi decât pieţele de consum
c. pieţele întreprinderilor sunt mai concentrate ca localizare geografică decât pieţele de
consum
d. achiziţiile societăţilor comerciale presupun mai mulţi participanţi la procesul
decizional decât achiziţiile consumatorilor persoane fizice
e. sunt adevărate toate variantele
136.Care dintre conceptele managementului marketingului susţine că majoritatea clienţilor vor favoriza
produsele care sunt disponibile şi convenabile şi de aceea managementul trebuie să se concentreze asupra
îmbunătăţirii producţiei şi eficienţei distribuţiei:
c. conceptul de vânzare
137.Caţi paşi cuprinde procesul cercetării de marketing:
a. patru paşi
b. şase paşi
c. opt paşi
138.Exploatarea comerciala a sarbatorii Craciunului este expresia influentei componentei macromediului:
b. mediul natural
c. mediul institutional
d. mediul cultural
139.Ţintirea pieţei apare:
a. după realizarea mixului de marketing
b. după ce firma are un grup de clienţi fideli
c. după poziţionarea pe piaţă
d. după segmentarea pieţei
140.O strategie de marketing este logica de marketing prin care o companie sperã sã îşi îndeplineascã:
a. obiectivele de marketing
b. tacticile de marketing
c. mixul de marketing
d. a + b
e. a + b + c
141.Analiza BCG (Boston Consulting Group) este:
a. o metodă pentru clasificarea stilurilor de siaţă
b. o analiză prin care firma îşi identifică poziţia faţă de concurenţă
c. o analiză prin care firma îşi identifică punctele tari, punctele slabe, oportunităţile şi
ameninţările
d. o metodă de analiză a portofoliului de afaceri al unei firme
142.Este etapă a planului de marketing:
a. platforma de marketing
11
b. generarea ideilor
c. strategiile de marketing
143.Printre dificultăţile cu care se confruntă comerţul electronic nu se află:
a. haos şi neoranduială
b. securitatea
c. conexiuni directe cu clienţii
d. cumpărarea limitată
144.Cea mai folosită metodă de colectare a informaţiilor despre cunoştinţe, atitudini, preferinţe, motivaţia
consumatorilor este:
a. cercetarea observaţională
b. simularea
c. cercetarea experimentală
d. cercetarea sondaj
145.Este element al mixului de marketing din perspectiva vânzătorului:
a. piaţa
b. planificarea
c. preţul
d. personalul
146.Faptul că marketingul se aplică şi în organizaţiile care nu sunt constituite în vederea obţinerii de profit (ex:
în şcoli, spitale, muzee, etc.) reprezintă:
a. legături globale
b. alianţe strategice
c. lărgirea conexiunilor
d. legăturile cu valorile şi responsabilităţile sociale
147.În raport cu gradul de receptivitate faţă de noutate, primele trei grupe de consumatori (adoptatori) care
acceptă noutatea sunt:
a. inovatorii, adoptatorii timpurii, majoritatea adoptatorilor timpurii
b. inovatorii, majoritatea adoptatorilor timpurii, majoritatea adoptatorilor târzii
c. inovatorii, adoptatorii timpurii, majoritatea adoptatorilor târzii
d. inovatorii, inovatorii timpurii, invatorii târzii
148.Este formă de publicitate pe internet:
a. merchandisingul
b. agenţii de vânzări
c. zgârienorii
d. agendele
149.Printre componentele micromediului întreprinderii se numără:
a. echipamentele industriale
b. structura pe grupe de vârstă a clienţilor
c. furnizorii de forţă de muncă
d. legislaţia referitoare la exportul produselor firmei
150.Persoanele care adoptă un produs nou parcurg mai multe etape. Etapa în care consumatorul este stimulat să
înceapă să caute informaţii despre produsul nou reprezintă etapa:
a. testării
b. constientizării
c. evaluării
d. manifestării interesului
151.Principalele tipuri de situaţii de cumpărare în cazul întreprinderilor-cumpărătoare sunt:
a. recumpărarea nouă, sarcina veche, recumpărarea modificată
b. recumpărarea indirectă, sarcina nouă, cumpărarea modificată
c. recumpărarea directă, recumpărarea modificată
d. recumpărarea directă, sarcina nouă, recumpărarea modificată
152.Cel mai întâlnit tip de site este cel care aparþine:
12
a. unui consumator de produse de lux
b. unei companii
c. unei persoane fizice
d. unui spital
e. a+b+c+d
153 .Toţi membrii unei organizaţii care joacă un rol în procesul de achiziţionare formează un grup care include
utilizatori efectivi ai produsului, oameni care iau decizia de cumpărare efectivă, oameni care influenţează decizia
de cumpărare, cei care se ocupă de documentarea asupra produsului şi cei care se ocupă cu cumpărarea propriu-
zisă. Acest grup poartă numele de:
a. nişă de piaţă
b. centru de cumpărare
c. grup de aprovizionare
d. nucleu de cumpărare
154.Mediul demografic reprezintă unul din factorii:
a. care afectează direct, permanent şi puternic capacitatea companiei de a-şi satisface
clienţii
b. care formează cererea de mărfuri, crează pieţele
c. cu o evoluţie uşor previzibilă
d. cei mai importanţi ai micromediului
155. Motivul de cumpărare:
a. este o percepţie
b. este o dorinţă
c. este o nevoie când ajunge la un anumit nivel de intensitate
d. este procesul prin care indivizii selectează şi interpretează informaţiile pentru a-şi
construi o imagine unitară despre lume
156. Statutul şi rolul social al unei persoane este un factor al:
a. mediului intern
b. mediului demografic
c. micromediului
d. macromediului firmei
157. În ceea ce priveşte comportamentul de după cumpărare, în urma realizării cumpărăturilor majore apare de
obicei o stare de disconfort care este întâlnită sub denumirea de:
a. deformare selectivă
b. nemulţumire acută
c. discordanţă cognitivă
d. retenţie selectivă
158 .Este element al mixului de marketing din perspectiva cumpărătorului:
a. promovarea
b. cantitatea cumpărată
c. distribuţia
d. costul
159. Este formă de promovare pe internet:
a. participarea la târguri şi expoziţii
b. sponsorizarea
c. cuponul
d. agendele
160. Ce grupă cuprinde doar factori ai micromediului:
a. clienţii, furnizorii, firmele de distribuţie, factorii tehnologici
b. compania, concurenţii, clienţii, intermediarii
c. clienţii, concurenţii, factorii naturali, furnizorii
161. Familia este cel mai tipic exemplu de:
a. grup de adeziune
b. grup de referinţă
13
c. grup aspiraţional
d. a + b + c
162. Nu este adevărat că:
a. fiecare cultură cuprinde mai multe subculturi
b. subculturile sunt grupuri de oameni care au diferite sisteme de valori determinate de
situaţii şi experienţe de viaţă tipice fiecărei persoane
c. multe subculturi alcătuiesc segmente de piaţă importante, iar comercianţii
proiectează adesea produse şi programe de marketing adaptate nevoilor acestora
d. subculturile sunt grupuri culturale distincte constituite de cele mai multe ori după
criterii geografice
163.Poziţionarea pe piaţă:
a. este un concept sinonim cu ţintirea pieţei
b. apare înainte de ţintirea pieţei
c. apare după ţintirea pieţei
d. nu există un astfel de concept
164.Din tipologia pieţelor de consum fac parte:
a. pieţele consumatorilor, pieţele industriale, pieţele de servicii, pieţele globale, pieţele
de afaceri
b. pieţele consumatorilor finali, pieţele intermediarilor, pieţele distribuitorilor, pieţele
agenţilor de vânzări, pieţele de afaceri
c. pieţele consumatorilor, pieţele de afaceri, pieţele de distribuitori, pieţele
guvernamentale, pieţele internaţionale
165.Cele mai multe tranzacţii comerciale pe internet au loc:
a. B B - tranzacţii comerciale pe internet între firme
b. C C - tranzacţii comerciale pe internet între clienţi
c. B C - tranzacţii comerciale de la firmă la client
d. C B - tranzacţii comerciale pe internet conduse de clienţi care iau iniţiativa în a
contacta firmele
166.Conform teoriei lui Sigmund Freud:
a. comportamentul consumatorului pentru a fi înţeles trebuie studiat procesul de
percepţie a unor stimuli de către acesta
b. indivizii nu conştientizează de cele mai multe ori adevăratele resorturi psihologice
care le conturează comportamentul
c. nevoile umane sunt aranjate pe o scară ierarhică, începând de la cea mai imperioasă
pe treapta cea mai de jos, până la cea mai puţin imperioasă pe treapta de sus
d. comportamentul consumatorului este diferit în funcţie de ciclul de viaţă al
produsului achiziţionat
a. conexiuni lărgite, contactul direct, conexiuni globale
b. conexiuni globale, conexiuni cu valori şi responsabilităţi sociale, lărgirea
conexiunilor
c. alinaţe strategice, legături globale, conectare mai selectivă
d. conectare mai selectivă, conectare globală, conectare directă
168. Relaţiile dintre afacerile electronice, comerţul electronic şi marketingul electronic sunt:
a. afacerile electronice > comerţul electronic, marketingul electronic > afacerile
electronice;
b. marketingul electronic > afacerile electronice, comerţul electronic = marketingul
electronic
c. marketingul electronic > comerţul electronic, comerţul electronic > afacerile
electronice;
d. comerţul electronic > marketingul electronic, afacerile electronice > comerţul
electronic;
14
169. Consumatorii se tem că vor fi afectaţi de mesaje de marketing fără să-şi dea seama, fenomen ce este
cunoscut sub denumirea de:
a. publicitate gratuită
b. publicitate excesivă
c. publicitate subliminală
d. publicitate mascată
170. Grija unei firme producătoare, a unui tip de deodorant care nu este tip aerosol, pentru nepoluarea mediului
înconjurător ţine de:
a. mediul natural
b. mediul cultural
c. mediul intern
d. mediul tehnologic
171. Sursa de informaţii care reprezintă colectarea şi analiza sistematică a informaţiilor disponibile public despre
competitori şi despre dezvoltările din mediul de marketing este:
a. cercetarea de marketing
b. sondajul
c. inteligenţa de marketing
d. datele interne
172.Deformarea selectivă se referă la:
a. tendinţa oamenilor de a filtra majoritatea informaţiilor la care sunt expuşi
b. tendinţa oamenilor de a interpreta informaţiile într-un mod care se pliază pe
concepţiile lor anterioare
c. tendinţa oamenilor de a reţine informaţiile care nu intră în conflict cu atitudinile şi
părerile lor
d. tendinţa oamenilor de a fi nepăsători la mesajele promoţionale
173 .Liderii de opinie sunt acei indivizi care datorită unor abilităţi speciale, a cunoştinţelor pe care le posedă, a
personalităţii sau a altor caracteristici exercită o influenţă puternică asupra celorlalţi membrii ai:
a. grupului de adeziune
b. grupului de referinţă
c. grupului modal
d. a + b + c
c. datele curente
d. datele secundare
175.Micromediul firmei face parte din:
a. mediul intern
b. mediul demografic
c. macromediul firmei
d. mediul extern
176.Nu este etapă a procesului decizional al cumpărătorului:
a. căutarea informaţiilor
c. evaluarea alternativelor
d. recunoaşterea nevoii
177. Procesul de adoptare a unui produs pe piaþã se realizeazã prin mai multe etape: 1) etapa de evaluare; 2) etapa de
manifestare a interesului; 3) etapa de testare; 4) etapa de adoptare; 5) etapa de conºtientizare. Ordinea de succesiune a
acestor etape este urmãtoarea:
a. 5 - 3 - 1 - 2 - 4
b. 2 - 5 - 1 - 3 - 4
c. 2 - 3 - 5 - 4 - 1
d. 5 - 2 - 1 - 3 - 4
15
a. după ce firma are un grup de clienţi fideli
d. după realizarea mixului de marketing
179.Care dintre conceptele managementului marketingului susţine faptul că utilizatorii (clienţii) vor favoriza
produsele care oferă cel mai mult din punct de vedere al calităţii, performanţei şi trăsăturilor inovatoare şi de
aceea managementul trebuie să se concentreze pe îmbunătăţirea produselor:
b. conceptul de vânzare
180.Datele care constau în informaţii strânse special pentru scopul specific al cercetării de marketing în derulare
se numesc:
a. date interne
b. date curente
c. date principale
d. date secundare
b. strategiile de marketing
c. generarea ideilor
182.Declaraţia de misiune trebuie să fie orientată mai ales:
a. către produs
b. către concurenţă
c. către piaţă
d. toate variantele de mai sus în acelaşi timp
183.Versiunea pe internet a comerţului prin mijloace orale care implică ideea unui mesaj e-mail care este atât de
reuşit încât clienţii vor dori să-l transmită mai departe prietenilor lor se numeşte:
a. marketing societal
b. webcasting
c. interstiţiale
d. marketing viral
184.Nevoile umane sunt:
a. un motiv ce are o anumită intensitate
b. date de cultura şi personalitatea fiecărui individ
c. stări de privaţiune resămţită
d. mai numeroase decât dorinţele
185.În care din situaţiile următoare de cumpărare a întreprinderilor, actul de achiziţionare implică o decizie de
rutină, cumpărătorul înaintând o comandă nouă fără a opera modificări:
a. recumpărarea directă
b. sarcina nouă
c. recumpărarea modificată
d. sarcina modificată
186.Consumatorii se tem că vor fi afectaţi de mesaje de marketing fără să-şi dea seama, fenomen ce este cunoscut
sub denumirea de:
b. publicitate mascată
c. publicitate excesivă
d. publicitate subliminală
187.Un segment de piaţă trebuie să fie:
a. cel mai mic grup omogen posibil de identificat
b. cel cai vast grup eterogen posibil de identificat
16
c. cel mai vast grup omogen posibil de identificat
d. cel mai mic grup eterogen posibil de identificat
188. Stadiul practicii de marketing care se referă la înfiinţarea societăţilor de către indivizi care trăiesc pe baza
inteligenţei lor, care vizualizează o oportunitate şi bat la orice uşă pentru a capta atenţia, se numeşte:
a.marketing prenorial
b.marketing intreprenorial
c.marketing în formule
d.marketing antreprenorial
189.Care dintre conceptele managementului marketingului susţine că realizarea scopurilor organizatorice
depinde de stabilirea nevoilor şi dorinţelor pieţelor ţintă şi livrarea satisfacţiilor dorite mai eficient decât
concurenţa:
a. conceptul de marketing societal
190.Pentru o firmă este mai important să cunoască:
a. micromediul
b. macromediul
c. mediul de marketing
d. mediul intern
a. pieţele consumatorilor, pieţele industriale, pieţele de servicii, pieţele globale, pieţele
de afaceri
b. pieţele consumatorilor, pieţele de afaceri, pieţele de distribuitori, pieţele
c. pieţele consumatorilor finali, pieţele intermediarilor, pieţele distribuitorilor, pieţele
192.Familia este cel mai tipic exemplu de:
a. grup de adeziune
d. a + b + c
193.Ultimele trei etape ale procesului de adoptare de cãtre consumatori a unui produs nou sunt:
a. etapa de manifestare a interesului, etapa de testare, etapa de adoptare
b. etapa de evaluare, etapa de testare, etapa de adoptare
c. etapa de adoptare, etapa de testare, etapa de cumpãrare
d. etapa de testare, etapa de evaluare, etapa de adoptare
194.Care sunt factorii care pot să se interpună între intenţia de cumpărare şi decizia de cumpărare:
a. deformarea selectivă şi factorii situationali surpriză
b. publicitatea subliminală şi atenţia selectivă
c. atitudinea celorlalţi şi factorii situaţionali surpriză
d. atitudinea celorlalţi şi retenţia selectivă
195.Persoanele care adoptă un produs nou parcurg, de obicei, mai multe etape. Etapa în care consumatorul se
gândeşte dacă merită să încerce şi el acest produs reprezintă etapa:
a. testării
b. constientizării
c. evaluării
d. adoptării
196. Nevoile umane sunt aranjate pe o scară ierarhică, începând de la cea mai imperioasă pe treapta de jos, până
la cea mai puţin imperioasă pe treapta de sus în cazul:
b. teoriei lui Kotler
17
197. În ceea ce priveşte segmentele de piaţă nu este adevărat că:
a. trebuie să fie distincte şi să răspundă diferit la programe diferite de marketing
b. trebuie să fie suficient de mari pentru a fi profitabile
c. trebuie să fie cât mai mici pentru a fi profitabile
d. trebuie să fie uşor de abordat şi de servit
198.Este considerată formă de reclamă pe internet:
b. participarea la comunităţile web
c. webcastingul
d. sponsorizarile pentru conţinutul site-ului
199.Liderii de opinie sunt acei indivizi care datorită unor abilităţi speciale, a cunoştinţelor pe care le posedă, a
c. grupului modal
d. a + b + c
d. a + b
e. a + b + c
a. conceptul de întreprindere de marketing
c. conceptul de marketing direct
d. conceptul de marketing societal
202.Grija unei firme producătoare, a unui tip de deodorant care nu este tip aerosol, pentru nepoluarea mediului
a. mediul cultural
b. mediul natural
c. mediul intern
203.Conceptul de producţie este încă o filosofie utilă:
a. când oferta pentru un produs depaşeşte cererea
b. când cererea pentru un produs este egală cu oferta
c. când cererea pentru un produs depaşeşte oferta
d. a + b
b. mediul natural
d. legislaţia
205.Nu este element al mixului de marketing din perspectiva cumpărătorului:
a. costul
b. soluţia clientului
c. distribuţia
d. comoditatea
e. toate variantele sunt elemente ale mixului din perspectiva cumpărătorului
206.Conceptul de marketing nu este similar cu cel de distribuţie. Scopul final al marketingului este:
a. satisfacerea nevoilor şi dorinţelor consumatorului
18
b. vânzarea şi promovarea
c. obţinerea de profituri de pe urma volumului de vânzări
d. obţinerea de profituri de pe urma satisfaceri clientului
207.Nivelul cel mai avansat pe care-l poate atinge organizarea de marketing este:
a. crearea de direcţii de marketing
b. constituirea în cadrul structurii organizatorice a întreprinderii a unui compartiment
specializat de marketing
c. „întreprinderea de marketing”
d. gruparea majorităţii activităţilor de marketing într-unul din compartimentele
tradiţionale
208.La nivelul unitate strategicã de activitate este realizat mai întâi:
a. planul de afaceri
b. planul strategic al unei firme
c. planul de marketing
d. programul de marketing
209.Capacitatea potenţială a pieţei unei firme faţă de capacitatea efectivă a pieţei acesteia este:
a. inferioară
b. superioară
c. egală
d. nu se pot compara
210.Celor 4P ai mixului de marketing din perspectiva vânzătorului îi corespund 4C din punctul de vedere al
clientului. Unui din următoarele elemente nu este element al mixului clientului:
a. cheltuielile acestuia
b. comoditatea
c. comunicarea
d. cunoştinţele acestuia
211.Care din următoarele exemple pot fi considerate puncte tari, în cadrul analizei SWOT efectuate de o anumită
firmă:
1. cererea mare pentru produsele firmei
2. o strategie de marketing coerentă şi eficientă
3. cotă mare de piaţă
4. ritmul înalt de creştere economică
5. intensitatea scazută a concurenţei
6. imaginea favorabilă a produselor firmei
a. 2,3,6
b. 1,3,4
c. 3,4,5
d. 4,5,6
212.Nu este modalitate de control a planurilor de marketing:
a. controlul pe baza planului anual
b. controlul profitabilităţii
c. controlul strategic
d. controlul costurilor
19
GRILE MARKETING
35. Oamenii au:
b. demarketing
d. sincromarketing
1
pentru a-l reduce
d. a si b
a. intranet
b. extranet
c. internet
d. companii dot.com
2
consumatorul final
meteo etc;
taxe
d. a+b+c
a. interstitialele
b. tickerele
d. webcastingul
a. webcasting
b. marketing viral
c. interstitale
a. webcastingul
b. securitatea
a. micromediu
b. macromediu
c. mediul extern
b. macromediu
c. micromediu
d. mediu intern
3
afaceri
c. mediului natural
d. micromediului
c. mediul intern
c. mediul intern
d. macromediul
este:
d. simularea
a. sondajul
d. datele interne
b. datele secundare
c. datele curente
numesc:
a. date curente
c. date interne
d. date secundare
4
informatiilor:
b. observatiile
a. doi pasi
b. patru pasi
c. opt pasi
d. sapte pasi
d. a+b+c
a. B.C.G.
b. SWOT
c. AIO
d. GE
c. surselor publice
5
a. creare a cererii
noutatea sunt:
c. evaluarea
a. constientizarii
c. evaluarii
d. testarii
a. constientizarii
b. evaluarii
c. testarii
d. adoptarii
a. inovatori
traiesc:
a. inovatorii
6
d. a+b+c
consumatori
persoane fizice
numele de:
c. nisa de piata
asumate de:
b. doua persoane
c. patru persoane
7
b. legislaţia
d. mediul natural
a. Analiza SWOT
c. AIO
d. a+b+c
b. nevoile sociale
electronice
electronice
electronic
electronic
112.Versiunea pe internet a comerţului prin mijloace orale care implică ideea unui mesaj e-mail care este atât
de reuşit încât clienţii vor dori să-l transmită mai departe prietenilor lor se numeşte:
a. webcasting
b. marketing viral
c. interstiţale
8
cadrul lor
c. a + b
114.Dacă o firmă foloseşte prea multe campanii publicitare separate în acelaşi timp, crându-se o imagine
confuză în mintea consumatorilor înseamnă că eroarea majoră de poziţionare pe piaţă pe care o face firma se
numeşte:
c. webcastingul
c. datele curente
d. datele secundare
prima utilizare
a. creare a cererii
a. clienţii
c. legislaţia
d. concurenţii
a. nevoile sociale
9
experimentală
referă la:
c. evaluarea
a. General Electric
c. Analiza SWOT
d. toate variantele sunt metode de analiză a portofoliului de afaceri al unei
întreprinderi
10
a. mediu intern
b. micromediu
c. macromediu
a. interstiţialele
b. webcastingul
d. tickerele
c. pieţele întreprinderilor sunt mai concentrate ca localizare geografică decât pieţele
de consum
a. patru paşi
b. şase paşi
c. opt paşi
b. mediul natural
d. mediul cultural
d. a + b
e. a + b + c
ameninţările
11
b. securitatea
b. simularea
a. piaţa
b. planificarea
c. preţul
d. personalul
a. merchandisingul
c. zgârienorii
d. agendele
a. testării
b. constientizării
c. evaluării
12
b. unei companii
d. unui spital
e. a+b+c+d
utilizatori efectivi ai produsului, oameni care iau decizia de cumpărare efectivă, oameni care influenţează
decizia de cumpărare, cei care se ocupă de documentarea asupra produsului şi cei care se ocupă cu cumpărarea
propriu-zisă. Acest grup poartă numele de:
clienţii
b. este o dorinţă
a. mediului intern
c. micromediului
a. promovarea
c. distribuţia
d. costul
b. sponsorizarea
c. cuponul
d. agendele
a. grup de adeziune
13
d. a + b + c
b. subculturile sunt grupuri de oameni care au diferite sisteme de valori determinate
de situaţii şi experienţe de viaţă tipice fiecărei persoane
criterii geografice
a. pieţele consumatorilor, pieţele industriale, pieţele de servicii, pieţele globale,
pieţele de afaceri
contacta firmele
c. nevoile umane sunt aranjate pe o scară ierarhică, începând de la cea mai
imperioasă pe treapta cea mai de jos, până la cea mai puţin imperioasă pe treapta
de sus
conexiunilor
electronice;
electronic
electronice;
14
electronic;
a. mediul natural
b. mediul cultural
c. mediul intern
171. Sursa de informaţii care reprezintă colectarea şi analiza sistematică a informaţiilor disponibile public
despre competitori şi despre dezvoltările din mediul de marketing este:
b. sondajul
d. datele interne
părerile lor
c. grupului modal
d. a + b + c
c. datele curente
d. datele secundare
a. mediul intern
d. mediul extern
a. 5 - 3 - 1 - 2 - 4
b. 2 - 5 - 1 - 3 - 4
c. 2 - 3 - 5 - 4 - 1
d. 5 - 2 - 1 - 3 - 4
15
180.Datele care constau în informaţii strânse special pentru scopul specific al cercetării de marketing în
derulare se numesc:
a. date interne
b. date curente
c. date principale
d. date secundare
a. către produs
c. către piaţă
b. webcasting
c. interstiţiale
d. marketing viral
b. sarcina nouă
186.Consumatorii se tem că vor fi afectaţi de mesaje de marketing fără să-şi dea seama, fenomen ce este
16
concurenţa:
a. micromediul
b. macromediul
d. mediul intern
pieţele de afaceri
a. grup de adeziune
d. a + b + c
a. testării
b. constientizării
c. evaluării
d. adoptării
196. Nevoile umane sunt aranjate pe o scară ierarhică, începând de la cea mai imperioasă pe treapta de jos,
până la cea mai puţin imperioasă pe treapta de sus în cazul:
17
c. webcastingul
c. grupului modal
d. a + b + c
d. a + b
e. a + b + c
a. mediul cultural
b. mediul natural
c. mediul intern
d. a + b
b. mediul natural
d. legislaţia
a. costul
c. distribuţia
d. comoditatea
18
tradiţionale
a. inferioară
b. superioară
c. egală
b. comoditatea
c. comunicarea
211.Care din următoarele exemple pot fi considerate puncte tari, în cadrul analizei SWOT efectuate de o
anumită firmă:
a. 2,3,6
b. 1,3,4
c. 3,4,5
d. 4,5,6
19
Probleme PIATA
Ponderea pieţei actuale a produsului
Pentru un produs se cunosc :
a) populaţia totală: 600 000 persoane;

b) consumatori: 300 000 persoane;
c) nonconsumatori relativi: 100 000 persoane.
Ponderea pieţei actuale în populaţia totală este = 300 000 / 600 000 = 50%.
Ponderea pieţei teoretice a produsului
Pentru un produs se cunosc:
a) populaţia totala: 500 000 persoane;

Ponderea pieţei teoretice în populaţia totală este = 300 000 / 500 000 = 60%
Cota de piaţă a întreprinderii

O întreprindere are pe această piaţă 75 000 consumatori.

Cota de piaţă a întreprinderii este .= 75 000 / 200 000 = 37,5%.
Cota de piaţă a concurenţei


Cota de piaţă a concurenţei este = (500 000 – 80 000 ) / 500 000 = 84%.
Piaţa potenţială a întreprinderii

c) nonconsumatori absoluţi: 200 000 persoane.
Pe acestă piaţă cota aferentă întreprinderii „X” este de 20%. Se estimează că în perioada
următoare întreprinderea va câştiga 10% din piaţa actuală a concurenţei şi va atinge 5%
din nonconsumatorii relativi.
PPI = PAI + λ* PAC + β*NR
Piaţa potenţială a întreprinderii este = 40 000 + 16 000 + 5 000 = 61 000 consumatori
Cota de piaţă absolută şi cota de piaţă relativă
Firma Cantităţi Cota absolută Cota relativă Cota de piaţă

vândute de piaţă (%) de piaţă relativă
A 1 000 1 000 / 8000 1 000 / 3 500 12,5 / 43,75
= 12,5 = 0,2857 = 0 ,2857
B 3 000 3 000 / 8000 3 000 / 3 500 37,5 / 43,75
= 37,5 = 0,857 = 0,857
C 500 500 / 8000 500 / 3 500 6,25 / 43,75
= 6,25 = 0,1428 = 0,1428
D 3 500 3 500 / 8000 3 500 / 3 000 43,75 / 37,5
= 43,75 = 1,166 = 1,166
Total 8 000 100 - -
Gravitaţia comercială
Populaţia din trei localităţi: A - 450 000 locuitori; B - 300 000 locuitori; C - 100 000
locuitori.
Distanţele între localităţi (km) sunt redate în figura următoare:
A C B
200 km 120 km
Se cere:
a) Stabilirea gravitaţiei comerciale pentru populaţia localităţii C spre A şi B;
b) Procentul populaţiei localităţii C atras spre A şi spre B;
c) La ce distanţă trebuie să fie amplasat oraşul C, astfel încât 50% din populaţia
localităţii C să se îndrepte spre A şi 50% spre B.
GC = (PA / PB) : ( DBC / DAC )2 ;
GC = (450 000 / 300 000 ) : (120 / 200 )2
gA = (PA *DBC 2) : (PB * DAC2 + PA *DBC 2 ) ;

gA = (450 000 * 120 2) : (300 000 * 200 2+ 450 000 * 120
2
)
gB = 100 - gA
La ce distanţă ar trebui să fie amplasată localitatea C astfel încât 50% din populaţie
localităţii să migreze spre A şi 50% spre B ?
DBC = DAB / (1 + PB 1 / 2 : PA 1 / 2 )
DAC = DAB - DBC
DBC = 320 / (1 + 300 000 1 / 2 : 450 000 1 / 2 )
Probleme PRODUS
Alegerea raţională a unui produs în funcţie de mai multe caracteristici
Marca Viteza Capacitate Siguranta Confort Pret

Dacia 4 5 8 6 10
Nubira 8 9 10 9 6
Mercedes 10 9 10 10 4
Matiz 7 4 9 8 5
Coeficient 0.1 0.12 0.23 0.15 0.4
de
importanta
Marca preferata va fi:
Dacia = 4 * 0,1 + 5 * 0,12 + 8 * 0,23 + 6 * 0,15 + 10 * 0,4 = 7,74
Nubira = 8 * 0,1 + 9 * 0,12 + 10 * 0,23 + 9 * 0,15 + 6 * 0,4 = 7,93
Mercedes = 10 * 0,1 + 59* 0,12 + 10 * 0,23 + 10 * 0,15 +40 * 0,4 = 7,48
Matiz = 47* 0,1 + 4 * 0,12 + 10 * 0,23 + 8 * 0,15 + 5 * 0,4 = 6,45

Probleme PRET
Preţul şi rentabilitatea
1. In anul 2017, piaţa efectivã a produsului « X » a fost de 360 mld lei, preţul mediu unitar
fiind de 1,5 mil lei. Pentru anul 2018 se estimeazã o creştere cu 25% a volumului valoric
al desfacerilor, în condiţiile creşterii preţului mediu unitar cu 20%.
Firma A intenţioneazã ca, în anul 2018 sã introducã în fabricaţie şi sã lanseze pe piaţã
produsul la un preţ de 1,7 mil lei. Firma înregistreazã costuri variabile de 900.000 lei
/produs şi costuri fixe de 16 mld lei.
Sã se determine cota de piaţã care trebuie cuceritã pentru ca produsul « X » sã fie rentabil.
Rezolvare :
CA 2017: 360 mild lei, preţ mediu – 1,5 mil; 360 000 mil /1,5 mil = 240 000 bucăţi
CA 2018: 1,25 * 360 mild lei = 450 mild lei, preţul mediu 1,5 *1,2 = 1,8 mil; 450 000 mil
/ 1,8 mil = 250 000 bucăţi.
Qcritic= Chelt. fixe / (Preţ – Chelt. variabile),
Pentru anul 2018 – Firma A: Qcritic= 16 000 mil / (1,7 – 0,9) = 20 000 bucăţi
Cota de piaţă 2018 = 20 000 / 250 000 = 0,08 *100 = 8%
Cota de piaţă ce trebuie cucerită de firma A trebuie să fie mai mare de 8%.
2. Aceleaşi date ale problemei de mai sus, dar firma A îşi propune o rentabilitate
(profitabilitate) prestabilită de 25% pe produs.
În acest caz cantitatea ce trebuie fabricată de firma A va fi:

Q fabricat= Chelt. fixe / [Preţ *( 1 –indice prestabilit de profit) – Chelt. variabile]
Qfabricat = 16 000 mil/ [1,7 *(1 – 0,25) – 0,9] = 42 667 bucăţi,
Cota de piaţă = 42 667 / 250 000 = 0,170668 * 100 = 14,0668 %
Estimarea preţului psihologic
Firma olandezã « Philips » intenţioneazã sã lanseze pe piaţa româneascã un nou tip de

radio-deşteptãtor. Fabricat la uzinele Philips din China, aparatul se remarcã prin design
modern şi elegant, prin posibilitatea de a memora 10 posturi de radio în trei game de undã,
precum şi prin particularitatea cã pentru a fi oprit, deşteptãtorul trebuie acţionat simultan
în douã puncte diferite, ceea ce presupune utilizarea ambelor mãini, reprezentãnd o garanţie
suplimentarã cã utilizatorul acţioneazã conştient.
In vederea stabilirii preţului noului produs s-a recurs la o cercetare selectivã de piaţã,
desfãşuratã pe un eşantion reprezentativ de 1500 persoane. Acestea au fost solicitate sã
rãspundã la urmãtoarele întrebãri :
1. Care este preţul maxim pe care sunteţi dispus sã-l plãtiţi pentru cumpãrarea
acestui radio-deşteptãtor ?
2. Care este preţul minim sub care nu aţi cumpãra acest radio-deşteptãtor, având
îndoieli în legãturã cu calitatea lui ?
Rezultatele obţinute au fost urmãtoarele :
Preţ maxim
lei 48 49 50 52 54 55 56 57 58
nr pers. 24 60 200 190 310 362 110 156 88
Preţ minim
lei 43 44 45 46 47 47 48 49 50 51
nr pers. 40 80 275 115 165 135 200 190 220 80
Estimaţi preţul psihologic al acestui aparat.
Rezolvare:
Pret Pret Pondere Pondere Cumulare Cumulare Pret

Interval mic mare pret mic pret mare pret mic pret mare psihologic
43 - 44 120 0 8,00 0,00 100,00 0,00 0,00
45 - 46 387 0 25,80 0,00 92,00 0,00 8,00
47 - 48 497 24 33,13 1,60 66,20 1,60 32,20
49 - 50 410 260 27,33 17,33 33,07 18,93 48,00
51 - 52 86 190 5,74 12,66 5,74 31,59 62,67
52 - 53 0 310 0,00 20,67 0,00 52,26 47,74
54 - 56 0 472 0,00 31,46 0,00 83,72 16,28
57 - 58 0 244 0,00 16,28 0,00 100,00 0,00
Total 1500 1500 100 100
Graficul preţului psihologic
120,00
100,00
80,00 Cumulare
Precent
pret mic
60,00
Cumulare
40,00 pret mare
20,00
0,00
430 - 450 - 470 - 490 - 510 - 520 - 540 - 570 -
440 460 480 500 520 530 560 580
Interval
Stabilirea preţului pe baza venitului
Un producător doreşte să investească 4 000 mil lei pentru achiziţionarea unui utilaj şi
doreşte ca să recupereze investiţia în timp de 4 ani. Pentru fabricarea produsului B se
cunosc următoarele :
• costul variabil 2 100 mii / lei ;
• cheltuieli fixe 1 200 mil / lei ;
• volumul previzionat al vânzărilor 5 000 bucăţi.
La ce preţ trebuie să vândă produsul B pentru ca investiţia să fie recuparată în timp de 4
ani?
Rezolvare:
Preţvaloare = Chelt. variabile + Chelt. fixe / Producţie + λ*Valoarea investiţiei / Producţie;

λ = (1*100) / Durata de recuperare a investiţie.
λ = 100 / 4 = 25%,
Preţvaloare = 2 100 mii lei +1 200 000 mii lei/5 000 bucăţi + 0,25*4 000 000 mii lei /
5 000 bucăţi = 2 540 mi lei
Preţul care maximizează profitul
Pentru un produs s-au determinat ecuaţiile care descriu evoluţia Producţie (Cererii în
funcţie de preţ) şi Costului, având următoarea formă:
Q = 800 – 2p, forma generală a ecuaţiei Q = a – bp;

C = 4000 + 40Q, forma generală a ecuaţiei CT = CF + CV * Q;
Preţul pe care îl poate obţine firma: Preţ = ( b * CV – a ) / 2b, Preţ = 220 lei;
Numărul de produse ce trebuiesc vândute pentru a maximixa profitul: Q = 800 – 2*220 =
360 bucăţi;
Venitul total pe care îl poate obţine firma dacă obiectivul firmei este maximizarea
profitului:
Venit total = Q *Preţ, Venit total = 360 * 220 = 79 200 lei,
Profitul maxim pe care îl poate obţine firma:
Profit = Venit – Cheltuieli totale,

Cheltuieli totale = 4 000 + 40 * 360 = 18 400,
Profit maxim = 79 200 - 18 400 = 60 800 lei
Preţul pe baza valorii percepute
Pentru stabilirea unui produs prin metoda valorii percepute se cunosc:

• preţul unui produs standar - 1 000 unităţi monetare;
• prima pentru fiabilitate superioară: 10%;
• prima pentru servicii de calitate superioară: 8%;
• prima pentru service superior: 5%;
• prima pentru livrarea promptă: 2%.
Preţ metoda valorii percepute = 1 000 u.m. *(0,10 + 0,08 + 0,05 + 002) =1 250 u.m.
Preţul practicat de firmă va fi mai mic de 1 250 u. m., dearece iΔp < iΔc.
Preţul în funcţie de valoarea percepută
Pentru un produs realizat de trei firme se cunosc următoarele:
Punctele Punctele Punctele Coeficient

Atributul realizate realizate realizate de importanţă
de firma de firma de firma
A B C
Durabilitatea produsului 10 8 12 15%
Siguranţa funcţionării 20 16 25 30%
Siguranţa livrării la timp 15 20 20 20%
Calitatea sercivi-ului 30 36 45 30%
Preţul mediu al pieţei este de 5 000 u.m.
Valoare medie A= 10*0,15+20*0,3+15*0,2+30*0,3 =19,5

Valoare medie B= 8*0,15+16*0,3+20*0,2+36*0,3 = 20,8
Valoare medie C= 12*0,15+25*0,3+20*0,2+45*0,3 = 26,8
Preţ A = (19,5 /20,8) * 5 000 u.m. = 4 687 u.m.

Preţ B = (20,8 /20,8) * 5 000 u.m. = 5 000 u.m.
Preţ C = (26,8 /20,8) * 5 000 u.m. = 6 442 u.m.
Probleme PROMOVARE
Fundamentarea bugetului promoţional
Pentru anul 2000 firma X a înregistrat următoarele:

• cifra de afaceri 20 000 mil. lei,
• cheltuielile de marketing - 400 mil.
Pentru anul 2001 firma X preconizează creşterea cifrei de afaceri la 28 800 mil. lei .
Să se determine bugetul de marketing pentru anul 2001 prin metoda globală de

fundamentare a bugetului, cunoscând coeficientul de dependenţă λ ce are valorile λ=0,5
şi λ=1.
B2001 = B2000*(1+ iΔ Ca) λ
iΔ Ca = (28 800 – 20 000) / 20 000 = 0,44
B2001 = 400*(1+ 0,44) λ=0,5= 400*1,44 0,5 =480 mil (limita inferioară a bugetului)
B2001 = 400*(1+ 0,44) λ=1 = 400*1,44 1 = 576 mil (limita superioară a bugetului)
GRILE MARKETING
35. Oamenii au:
36. Multi vanzatori fac greseala sa acorde mare atentie produselor specifice pe care le ofera in comparatie cu
avantajele aduse de aceste produse. Ei se vad mai degraba vanzand un produs decat oferind o solutie pentru o
nevoie. In marketing acest fenomen poarta numele de:
b. demarketing
d. sincromarketing
41. .Exista cinci concepte alternative ale managementului marketingului conform carora organizatiile isi
conduc activitatile de marketing:
42 .Care dintre conceptele managementului marketingului sustine ca majoritatea clientilor vor favoriza
produsele care sunt disponibile si convenabile si de aceea managementul trebuie sa se
concentreze asupra imbunatatirii productiei si eficientei distributiei:
43. Care dintre conceptele managementului marketingului sustine faptul ca utilizatorii (clientii) vor favoriza
produsele care ofera cel mai mult din punct de vedere al calitatii, performantei si trasaturilor inovatoare si de
aceea managementul trebuie sa se concentreze pe imbunatatirea produselor:
pentru a-l reduce
d. a si b
46. Care dintre conceptele managementului marketingului sustine ca utilizatorii (consumatorii) nu vor
cumpara suficiente produse ale organizatiei daca aceasta nu se angajeaza intr-un efort de vanzare si
promotional la scara larga:
47. Care dintre conceptele managementului marketingului sustine ca realizarea scopurilor organizatorice
depinde de stabilirea nevoilor si dorintelor pietelor tinta si livrarea satisfactiilor dorite mai eficient decat
concurenta:
51.O metoda de analiza a portofoliului de afaceri curent este si metoda matriceala Boston Consulting Group,
care evalueaza domeniile strategice tinand cont de dua criterii importante:
52.Reteaua globala de computere care conecteaza consumatorii de toate tipurile din toata lumea fara sa aiba o
conducere sau proprietate centrala se numeste:
a. intranet
b. extranet
c. internet
d. companii dot.com
consumatorul final
meteo etc;
taxe
d. a+b+c
a. interstitialele
b. tickerele
d. webcastingul
57.Versiunea pe internet a comertului prin mijloace orale care implica ideea unui mesaj e-mail care este atat
de reusit incat clientii vor dori sa-l transmita mai departe prietenilor lor se numeste:
a. webcasting
b. marketing viral
c. interstitale
a. webcastingul
b. securitatea
a. micromediu
b. macromediu
c. mediul extern
b. macromediu
c. micromediu
d. mediu intern
afaceri
c. mediului natural
d. micromediului
c. mediul intern
c. mediul intern
d. macromediul
69.Cea mai folosita metoda de colectare a informatiilor despre cunostinte, atitudini, preferinte, motivatia
d. simularea
72.Sursa de informatii care reprezinta colectarea si analiza sistematica a informatiilor disponibile public
despre competitori si despre dezvoltarile din mediul de marketing este:
a. sondajul
d. datele interne
b. datele secundare
c. datele curente
74.Datele care constau in informatii stranse special pentru scopul specific al cercetarii de marketing in
derulare se numesc:
a. date curente
c. date interne
d. date secundare
75.Intreprinderile mici cu buget restrans si organizatiile non-profit pot folosi urmatoarele metode de strangere
a informatiilor:
b. observatiile
a. doi pasi
b. patru pasi
c. opt pasi
d. sapte pasi
d. a+b+c
79.Stilul de viata se defineste prin masurarea dimensiunilor AIO care predomina la un consumator si care se
refera la:
a. B.C.G.
b. SWOT
c. AIO
d. GE
c. surselor publice
a. creare a cererii
88.In raport cu gradul de receptivitate fata de noutate, primele trei grupe de consumatori (adoptatori) care
accepta noutatea sunt:
c. evaluarea
90.Persoanele care adopta un produs nou parcurg mai multe etape. Etapa in care consumatorul este stimulat sa
inceapa sa caute informatii despre produsul nou reprezinta etapa:
a. constientizarii
c. evaluarii
d. testarii
91.Persoanele care adopta un produs nou parcurg, de obicei, mai multe etape. Etapa in care consumatorul se
gandeste daca merita sa incerce si el acest produs reprezinta etapa:
a. constientizarii
b. evaluarii
c. testarii
d. adoptarii
92.In ceea ce priveste comportamentul de dupa cumparare, in urma realizarii cumparaturilor majore apare de
obicei o stare de disconfort care este intalnita sub denumirea de:
93.Nevoile umane sunt aranjate pe o scara ierarhica („piramida nevoilor“), incepand de la cea mai imperioasa
pe treapta de jos, pana la cea mai putin imperioasa pe treapta de sus in cazul:
94.Primii adoptatori ai unui produs nou, care sunt tineri, bine educati, cu venituri de obicei mari, se disting
prin indrazneala, manifesta mai mare deschidere fata de lucrurile cu care nu sunt obisnuiti si sunt
dispusi sa-si asume un risc, poarta numele de:
a. inovatori
95.Cum se numeste categoria adoptatorilor care se ghideaza dupa respect si sunt lideri de opinie in
comunitatile in care traiesc:
a. inovatorii
d. a+b+c
consumatori
persoane fizice
99. Toti membrii unei organizatii care joaca un rol in procesul de achizitionare formeaza un grup care include
utilizatori efectivi ai produsului, oameni care iau decizia de cumparare efectiva, oameni care influenteaza
decizia de cumparare, cei care se ocupa de documentarea asupra produsului si cei care se ocupa cu
cumpararea propriu-zisa. Acest grup poarta numele de:
c. nisa de piata
100.In cazul achizitiilor de rutina toate rolurile centrului de cumparare legate de luare deciziei de cumparare
pot fi asumate de:
b. doua persoane
c. patru persoane
102.O metodă de analiză a portofoliului de afaceri curent este şi metoda matriceală Boston Consulting Group, care
evaluează domeniile strategice ţinând cont de două criterii importante:
104.Conceptul care susţine că utilizatorii (consumatorii) vor achiziţiona mai ales produsele care oferă cel mai mult din
punct de vedere al calităţii, performanţei şi trăsăturilor inovatoare este:
b. legislaţia
d. mediul natural
a. Analiza SWOT
c. AIO
d. a+b+c
b. nevoile sociale
a. marketingul electronic > comerţul electronic, comerţul electronic > afacerile electronice
b. afacerile electronice > comerţul electronic, marketingul electronic > afacerile electronice
c. marketingul electronic > afacerile electronice, comerţul electronic = marketingul electronic
d. afacerile electronice > comerţul electronic, comerţul electronic > marketingul electronic
112.Versiunea pe internet a comerţului prin mijloace orale care implică ideea unui mesaj e-mail care este atât de reuşit
încât clienţii vor dori să-l transmită mai departe prietenilor lor se numeşte:
a. webcasting
b. marketing viral
c. interstiţale
a. divizarea pieţei în grupuri mai mici de cumpărători, cu un comportament, nevoi şi caracteristici
distincte care necesită produse şi mixuri de marketing distincte
b. este o metodă de analiză a unei pieţe (sau la modul general al publicului) constând în a o descompune
într-un oarecare număr de subansamble distincte şi eterogene în cadrul lor
c. a + b
114.Dacă o firmă foloseşte prea multe campanii publicitare separate în acelaşi timp, crându-se o imagine confuză în mintea
consumatorilor înseamnă că eroarea majoră de poziţionare pe piaţă pe care o face firma se numeşte:
c. webcastingul
c. datele curente
d. datele secundare
a. apare în etapa de căutare a informaţiilor deoarece consumatorul nu are acces la informaţii despre
produs
b. apare în comportamentul de după cumpărare atunci când produsul se strică după prima utilizare
c. apare în etapa de căutare a informaţiilor deoarece consumatorul ar trebui să caute mai multe
informaţii şi nu are timp
a. creare a cererii
a. clienţii
c. legislaţia
d. concurenţii
a. nevoile sociale
d. datele interne, cercetarea observatională, cercetarea sondaj, cercetarea experimentală
125.Stilul de viaţă se defineşte prin măsurarea dimensiunilor AIO care predomină la un consumator şi care se referă la:
127.În ce etapă din procesul de adoptare a unui produs nou de către o persoană poate apare disonanţa cognitivă (discordanţa
cognitivă):
c. evaluarea
a. unei cereri fluctuante care variază de la un anotimp la altul şi are ca scop găsirea unor modalităţi de
modificare a manifestării cererii în vederea sincronizării ei
c. unei cereri excesive faţă de capacitatea organizaţiei de a o satisface şi are ca scop reducerea temporară
sau permanentă a cererii prea mari
a. General Electric
c. Analiza SWOT
a. mediu intern
b. micromediu
c. macromediu
a. interstiţialele
b. webcastingul
d. tickerele
b. comerciantul care lucrează pentru întreprinderi are de regulă de-a face cu cumpărători mult mai mulţi
dar mai importanţi decât pieţele de consum
c. pieţele întreprinderilor sunt mai concentrate ca localizare geografică decât pieţele de consum
d. achiziţiile societăţilor comerciale presupun mai mulţi participanţi la procesul decizional decât
achiziţiile consumatorilor persoane fizice
136.Care dintre conceptele managementului marketingului susţine că majoritatea clienţilor vor favoriza produsele care
sunt disponibile şi convenabile şi de aceea managementul trebuie să se concentreze asupra îmbunătăţirii producţiei şi
eficienţei distribuţiei:
a. patru paşi
b. şase paşi
c. opt paşi
b. mediul natural
d. mediul cultural
d. a + b
e. a + b + c
c. o analiză prin care firma îşi identifică punctele tari, punctele slabe, oportunităţile şi ameninţările
b. securitatea
144.Cea mai folosită metodă de colectare a informaţiilor despre cunoştinţe, atitudini, preferinţe, motivaţia consumatorilor
este:
b. simularea
a. piaţa
b. planificarea
c. preţul
d. personalul
146.Faptul că marketingul se aplică şi în organizaţiile care nu sunt constituite în vederea obţinerii de profit (ex: în şcoli,
spitale, muzee, etc.) reprezintă:
147.În raport cu gradul de receptivitate faţă de noutate, primele trei grupe de consumatori (adoptatori) care acceptă
noutatea sunt:
a. merchandisingul
c. zgârienorii
d. agendele
150.Persoanele care adoptă un produs nou parcurg mai multe etape. Etapa în care consumatorul este stimulat să înceapă
să caute informaţii despre produsul nou reprezintă etapa:
a. testării
b. constientizării
c. evaluării
b. unei companii
d. unui spital
e. a + b + c + d
153 .Toţi membrii unei organizaţii care joacă un rol în procesul de achiziţionare formează un grup care include utilizatori
efectivi ai produsului, oameni care iau decizia de cumpărare efectivă, oameni care influenţează decizia de cumpărare, cei
care se ocupă de documentarea asupra produsului şi cei care se ocupă cu cumpărarea propriu-zisă. Acest grup poartă
numele de:
a. care afectează direct, permanent şi puternic capacitatea companiei de a-şi satisface clienţii
b. este o dorinţă
d. este procesul prin care indivizii selectează şi interpretează informaţiile pentru a-şi construi o imagine
unitară despre lume
a. mediului intern
c. micromediului
157. În ceea ce priveşte comportamentul de după cumpărare, în urma realizării cumpărăturilor majore apare de obicei o
stare de disconfort care este întâlnită sub denumirea de:
a. promovarea
c. distribuţia
d. costul
b. sponsorizarea
c. cuponul
d. agendele
a. grup de adeziune
d. a + b + c
b. subculturile sunt grupuri de oameni care au diferite sisteme de valori determinate de situaţii şi
experienţe de viaţă tipice fiecărei persoane
c. multe subculturi alcătuiesc segmente de piaţă importante, iar comercianţii proiectează adesea produse
şi programe de marketing adaptate nevoilor acestora
d. subculturile sunt grupuri culturale distincte constituite de cele mai multe ori după criterii geografice
a. pieţele consumatorilor, pieţele industriale, pieţele de servicii, pieţele globale, pieţele de afaceri
b. pieţele consumatorilor finali, pieţele intermediarilor, pieţele distribuitorilor, pieţele agenţilor de
vânzări, pieţele de afaceri
c. pieţele consumatorilor, pieţele de afaceri, pieţele de distribuitori, pieţele guvernamentale, pieţele
internaţionale
d. C B - tranzacţii comerciale pe internet conduse de clienţi care iau iniţiativa în a contacta firmele
a. comportamentul consumatorului pentru a fi înţeles trebuie studiat procesul de percepţie a unor stimuli
de către acesta
b. indivizii nu conştientizează de cele mai multe ori adevăratele resorturi psihologice care le conturează
comportamentul
c. nevoile umane sunt aranjate pe o scară ierarhică, începând de la cea mai imperioasă pe treapta cea
mai de jos, până la cea mai puţin imperioasă pe treapta de sus
d. comportamentul consumatorului este diferit în funcţie de ciclul de viaţă al produsului achiziţionat
b. conexiuni globale, conexiuni cu valori şi responsabilităţi sociale, lărgirea conexiunilor
a. afacerile electronice > comerţul electronic, marketingul electronic > afacerile electronice;
b. marketingul electronic > afacerile electronice, comerţul electronic = marketingul electronic
c. marketingul electronic > comerţul electronic, comerţul electronic > afacerile electronice;
d. comerţul electronic > marketingul electronic, afacerile electronice > comerţul electronic;
169. Consumatorii se tem că vor fi afectaţi de mesaje de marketing fără să-şi dea seama, fenomen ce este cunoscut sub
denumirea de:
a. mediul natural
b. mediul cultural
c. mediul intern
b. sondajul
d. datele interne
b. tendinţa oamenilor de a interpreta informaţiile într-un mod care se pliază pe concepţiile lor anterioare
c. tendinţa oamenilor de a reţine informaţiile care nu intră în conflict cu atitudinile şi părerile lor
c. grupului modal
d. a + b + c
c. datele curente
d. datele secundare
a. mediul intern
d. mediul extern
177. Procesul de adoptare a unui produs pe piaþã se realizeazã prin mai multe etape: 1) etapa de evaluare; 2)
etapa de manifestare a interesului; 3) etapa de testare; 4) etapa de adoptare; 5) etapa de conºtientizare. Ordinea
de succesiune a acestor etape este urmãtoarea:
a. 5 - 3 - 1 - 2 - 4
b. 2 - 5 - 1 - 3 - 4
c. 2 - 3 - 5 - 4 - 1
d. 5 - 2 - 1 - 3 - 4
179.Care dintre conceptele managementului marketingului susţine faptul că utilizatorii (clienţii) vor favoriza produsele
care oferă cel mai mult din punct de vedere al calităţii, performanţei şi trăsăturilor inovatoare şi de aceea managementul
trebuie să se concentreze pe îmbunătăţirea produselor:
180.Datele care constau în informaţii strânse special pentru scopul specific al cercetării de marketing în derulare se
numesc:
a. date interne
b. date curente
c. date principale
d. date secundare
a. către produs
c. către piaţă
b. webcasting
c. interstiţiale
d. marketing viral
185.În care din situaţiile următoare de cumpărare a întreprinderilor, actul de achiziţionare implică o decizie de rutină,
cumpărătorul înaintând o comandă nouă fără a opera modificări:
b. sarcina nouă
186.Consumatorii se tem că vor fi afectaţi de mesaje de marketing fără să-şi dea seama, fenomen ce este cunoscut sub
denumirea de:
188. Stadiul practicii de marketing care se referă la înfiinţarea societăţilor de către indivizi care trăiesc pe baza inteligenţei
lor, care vizualizează o oportunitate şi bat la orice uşă pentru a capta atenţia, se numeşte:
189.Care dintre conceptele managementului marketingului susţine că realizarea scopurilor organizatorice depinde de
stabilirea nevoilor şi dorinţelor pieţelor ţintă şi livrarea satisfacţiilor dorite mai eficient decât concurenţa:
a. micromediul
b. macromediul
d. mediul intern
b. pieţele consumatorilor, pieţele de afaceri, pieţele de distribuitori, pieţele guvernamentale, pieţele
internaţionale
c. pieţele consumatorilor finali, pieţele intermediarilor, pieţele distribuitorilor, pieţele agenţilor de
a. grup de adeziune
d. a + b + c
195.Persoanele care adoptă un produs nou parcurg, de obicei, mai multe etape. Etapa în care consumatorul se gândeşte
dacă merită să încerce şi el acest produs reprezintă etapa:
a. testării
b. constientizării
c. evaluării
d. adoptării
196. Nevoile umane sunt aranjate pe o scară ierarhică, începând de la cea mai imperioasă pe treapta de jos, până la cea
mai puţin imperioasă pe treapta de sus în cazul:
c. webcastingul
199.Liderii de opinie sunt acei indivizi care datorită unor abilităţi speciale, a cunoştinţelor pe care le posedă, a personalităţii
sau a altor caracteristici exercită o influenţă puternică asupra celorlalţi membrii ai:
c. grupului modal
d. a + b + c
d. a + b
e. a + b + c
202.Grija unei firme producătoare, a unui tip de deodorant care nu este tip aerosol, pentru nepoluarea mediului înconjurător
ţine de:
a. mediul cultural
b. mediul natural
c. mediul intern
d. a + b
b. mediul natural
d. legislaţia
a. costul
c. distribuţia
d. comoditatea
b. constituirea în cadrul structurii organizatorice a întreprinderii a unui compartiment specializat de
marketing
d. gruparea majorităţii activităţilor de marketing într-unul din compartimentele tradiţionale
a. inferioară
b. superioară
c. egală
210.Celor 4P ai mixului de marketing din perspectiva vânzătorului îi corespund 4C din punctul de vedere al clientului.
Unui din următoarele elemente nu este element al mixului clientului:
b. comoditatea
c. comunicarea
211.Care din următoarele exemple pot fi considerate puncte tari, în cadrul analizei SWOT efectuate de o anumită firmă:
a. 2,3,6
b. 1,3,4
c. 3,4,5
d. 4,5,6

d)viziune analitica asupra fiecarei activitati care alcatuieste ciclul economic complet al bunurilor si
serviciilor.


a)1933/1934; b) 1965/1966; c) 1971/1972; d) 1990/1991.

este cel al:
a)o conceptie moderna asupra orientarii, organizarii si desfasurarii activitatii economice; un ansamblu de
activitati practice nestructurate; o inalta capacitate de adaptare;
b)setul de activitati prin care esafodajul cererii pentru bunuri, idei si servicii este dirijat pentru a favoriza
procesul schimbului; un instrumentar stiintific; spirit de colaborare;
c)o conceptie moderna asupra orientarii, organizarii si desfasurarii activitatii economice; un instrumentar
empiric; viziune unitara asupra pietei;
d)o conceptie moderna asupra orientarii, organizarii si desfasurarii activitatii economice; utilizarea
unui ansamblu de metode si tehnici stiintifice; un ansamblu
b)maximizarea profitului, investigarea pietei, a necesitatilor de consum, satisfacerea in conditii
superioare a nevoilor de utilizare si/sau consum;
c)satisfacerea in conditii superioare a nevoilor de utilizare si/sau consum, investigarea pietei, a necesitatilor
de consum, standardizarea;
este plasat:
a)in antichitate;
14.Aparitia marketingului este legata, in principal, de:
15.AROMAR reprezinta:
16.Cea mai importanta asociatie internationala a specialistilor in marketing din
Europa este:
19.Prima utilizare a conceptului de marketing social este intalnita intr-un articol ai
carui autori sunt:
nevoilor:
a)orice schimbare a nivelului pretului este urmata de o schimbare in cantitatea ceruta fara a afecta
incasarile totale;
d)cresterea procentuala a nivelului pretului duce la o scadere cu un procent mai mare a nivelului
cererii.
24.Vechiul concept de marketing este specific primei jumatati a secolului 20 si are ca

element central:
reprezinta:
26.Noul concept de marketing este specific celei de a doua jumatati a secolului 20 si

reprezinta:
reprezinta:
30.Orientarea catre consumator si nevoile acestuia este caracteristica celei de a doua
31.Marketingul cultural este o forma a marketingului:
eforturile pe:
33.O trasatura caracteristica a firmei moderne pusa in evidenta de orientarea de
d)eficienta maxima.
34.Definitia data marketingului de catre Asociatia Americana de Marketing:
delimiteaza in:
37.Marketingul ecologic reprezinta o adancire a specializarii marketingului:
39.Definitia Asociatiei Americane de Marketing conform careia marketingul "implica
40.Marketingul realizat de diferite fundatii si asociatii existente intr-o tara poate fi
42.Marketingul relational (de relatie) presupune:
d)utilizarea unor mijloace de promovare larga, de desfacere a ceea ce a produs o intreprindere, de
convingere a cumparatorilor.
46.Marketingul relational:
a)se refera la preocuparile contemporane ale intreprinzatorilor de a mentine bune relatii in cadrul
comunitatii in care actioneaza;
d)este un nou concept, care subliniaza importanta economica a pastrarii clientilor existenti, fata de
castigarea unor noi cumparatori.
49.Valentele marketingului semnifica:
c)calitatile autentice probate de marketing, pe plan economic si social, in procesul activitatii
concrete, la nivelul organizatiilor si economiei nationale;
50.Marketingul comercial este asociat de:
a)necesitatea unor organizatii noneconomice de a desfasura adesea si unele activitati economice
pentru a-si crea surse de venituri;
52.Dintre variantele de mai jos, referitoare la definitia initiala data marketingului de
53.Unde a aparut, pentru prima oara, marketingul?
54.Marketingul a aparut initial pe planul:
b)in 1937;
56.Marketingul, in amplul sau demers, are ca element central de referinta: a) oferta; b) piata; c)
consumatorii;d) concurentii.
58.Marketingul ca "stare de spirit" semnifica:
59.Definirea "tintei" intreprinzatorilor, in cadrul demersului de marketing; semnifica:
60.Potrivit scolii romanesti de marketing, principalele functii ale marketingului se
a)cumpararea, vanzarea, prezentarea firmei si a produselor sale cumparatorilor potentiali; asigurarea
cresterii nivelului de trai;
b)prospectarea pietei (analiza si prognoza); dezvoltarea si proiectarea productiei; influentarea cererii (prin
design, publicitate etc); asigurarea serviciilor specifice (de
c)investigarea pietei, a nevoilor de consum; conectarea dinamica la mediul economico-social;
satisfacerea in conditii superioare a nevoilor de consum; maximizarea
d)orientarea spre satisfacerea celor mai importante categorii de consumatori; identificarea oportunitatilor
atractive de piata si evaluarea posibilitatilor firmei de a le valorifica;
61.Functia- premisa a marketingului o constituie:
a)marcheaza o perioada de promovare a marketingului in largime;
63.Nu este reala afirmatia conform careia marketingul social:
64.Primul domeniu economic in care a aparut si s-a afirmat marketingul 1-a constituit: a) productia; b)
distributia; c) transporturile; d) serviciile.
66.Macromarketingul are in vedere:
67.Nu este reala afirmatia potrivit careia marketingul organizational:
a)descrie activitatile de marketing (de orice fel) ale unei organizatii care are relatii de schimb cu alte
organizatii;
69.Notiunea de "organizatie" a carei utilizare se bucura de o tot mai larga adeziune in
71.Nu se inscrie intr-una din specializarile specifice marketingului serviciilor:
75.Definirea marketingului intr-o optica manageriala a fost formulata pentru prima
data de:
76.Marketingul contemporan are ca principale trasaturi specifice:
78.Sub egida Asociatiei Romane de Marketing apare publicatia periodica: a) Comertul modern;' c)
Management- Marketing; b)BIZ; d)
Economistul.
81.Marketingul a fost introdus ca obiect de studiu, in invatamantul economic superior
a) 1939; b) 1968; c) 1971; d) 1990.
82.Orientarea spre vanzari pune accentul pe:
83.Nu este reala afirmatia potrivit careia marketingul catre detinatorii de fonduri
semnifica:
a) folosirea marketingului pentru atragerea de investitori in noi afaceri; b)o zona de activitate specifica
marketingului organizatiilor non-profit;
c)o activitate de intermediere a organizatiilor non-profit pentru atingerea anumitor scopuri ale unor organe
ale administratiei centrale si locale;
d)oferirea eficienta de valori catre anumite "tinte", prin intermediul organizatiilor non-profit, in
scopul stimularii schimburilor dorite de unele organizatii
84.Care dintre urmatoarele aspecte nu poate constitui un argument major al
b)prezenta si actiunile macromarketingului urmaresc, printre altele, crearea climatului necesar pentru
afirmarea marketingului la nivel microeconomic;
86.Marketingul industrial nu are sub incidenta sa:
87.Mediul de marketing reprezinta un concept:
89.Componentele mediului extern se afla:
90.Mediul stabil este caracterizat de:
91.Mediul instabil este caracterizat de:
93.Micromediul influenteaza activitatea intreprinderii;
95.Mediul economic include, intre altele:
97.Exigentele unei piete sunt exprimate de:
98.Clasele sociale si rolul lor in societate sunt reflectate de:
99.Reglementarile legale privind concurenta sunt incluse in:
102.Elementele care exprima fizic resursele de care dispune intreprinderea definesc:
104.Forta de munca calificata face parte din:
105.Analiza potentialului intern al firmei se concretizeaza in evaluarea:
106.Relatiile de toleranta sunt;
107.Relatiile de parteneriat si cooperare fac obiectul:
108.Relatiile preferentiale fac obiectul:
atunci cand:
de:
a) 1/3; b) 2/3; c) I /2; d)l/6.
comportament:
practica:
127.Anuntul public, facut de conducatorul unei asociatii a producatorilor de carne,
asociatiei este:
sunt considerate:
a)corecte;
c)neloiale;
in concurenta:
137.Din punctul de vedere al comportamentului, concurentii se pot clasifica astfel:
138.Conjunctura pietei reprezinta:
141.Crizele economice fac parte din grupa factorilor care determina conjunctura
pietei:
143.Grevele, seceta si inundatiile sunt factori conjuncturali cu actiune:
economie de:
148.Oportunitatea de piata reprezinta:
149.Amenintarile pentru firma sunt datorate:
a)concurentei;
150.Care din urmatoarele elemente nu reprezinta o componenta a micromediului
intreprinderii?
151.Componenta macromediului intreprinderii formata din totalitatea elementelor
152.Relatiile de piata ale intreprinderii cu mediul sau extern vizeaza:
153.Dimensiunile posibile ale pietei, limitele cele mai largi in cadrul carora urmeaza
154.Care dintre urmatoarele tipuri de piata, nu face parte din cele trei tipuri de baza in
155.Cel mai important criteriu, care opereaza diferentieri in structura pietei, il
156.Pentru exprimarea capacitatii pietei, cel mai frecvent se recurge la:
157.Dupa criteriul legaturilor temporale dintre fenomenele din cadrul pietei si
grupare?
158.Dintre urmatorii indicatori ai conjuncturii pietei, cel care evidentiaza tendinta de
economica, este:
159.Cota relativa de piata a unei firme aflate in pozitia de lider:
160.Un produs avand o cota relativa de piata de 0,78, comercializat pe o piata a carei
161.Piata potentiala este alcatuita din:
162.Concurenta dintre "Paralela 45" si "Vacanta S.A." in privinta ofertei de turism de
164.Elasticitatea incrucisata a cererii de margarina in functie de pretul untului este de
b)cresterea cu 1% a pretului unui kilogram de unt determina cresterea vanzarilor de margarina cu 0,250
kilograme/locuitor;
165.Din perspectiva marketingului, cea mai importanta componenta a micromediului
166.Ansamblul elementelor care se refera la populatia situata in aria de activitate a
167.Care dintre urmatoarele forme ale relatiilor de piata nu reprezinta relatii de
vanzare-cumparare:
168.Relatia dintre doua intreprinderi producatoare de pantofi barbatesti reprezinta;
169.Cele trei conditii ce se cer intrunite de o piata cu concurenta perfecta sunt:..
170.Concurenta este total absenta in situatia de:
172.Capacitatea pietei nu poate fi exprimata prin intermediul unuia dintre indicatorii
de mai jos:
173.Calea extensiva de dezvoltare a pietei intreprinderii presupune:
b)atragerea de noi cumparatori pentru produsele intreprinderii, fie din randul nonconsumatorilor
relativi, fie din randul clientilor unor intreprinderi concurente;
d)atragerea de noi cumparatori pentru produsele intreprinderii, fie din randul nonconsumatorilor relativi,
fie din randul clientilor unor intreprinderi concurente, precum si
174.Produsul "X", realizat de intreprinderea "Z", era consumat in perioada Ti de 5
a)40%, 5 0%, 10%; c) 3 0%, 60%, 10%;
b)30%, 30%, 40%; d) 25%, 60%, 15%.
175.Dezvoltarea intensiva a pietei incaltamintei sport in Romania nu poate fi realizata
prin:
178.Dupa criteriul legaturii temporale intre fenomenele din cadrul pietei si indicatorii
d)ritmul constructiilor, angajarile in industria prelucratoare, comenzile si contractele pentru
obiective ce necesita investitii fixe de capital.
181.Care din urmatoarele afirmatii nu reprezinta o caracteristica sau o tendinta a
mediului cultural?
182.Cercetarea mediului extern de marketing semnifica:
a)un proces de cunoastere a factorilor externi de influenta a activitatii intreprinderii si a evolutiei
lor;
d)sa reduca pretul.
incasarile totale;
cererii.
c)este constituit din ansamblul reglementarilor de natura juridica, prin care este vizata, direct sau
indirect, activitatea de piata a intreprinderii;
vedere:
191.Structurarea cererii de marfuri in cerere ferma si cerere spontana are drept
criteriu:
192.Potrivit legilor formulate de statisticianul german Emst Engel, in ceea ce priveste
d)pentru turism.
193.Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la oferta de marfuri nu este
adevarata?
c)reflecta forma sociala pe care o imbraca produsele destinate schimbului prin intermediul relatiilor de
piata;
195.Daca veniturile totale ale unei intreprinderi cresc, atunci cand pretul produselor
196.Curba cererii:
d)pentru ca o piata sa fie in echilibru, pretul si cantitatea pe care cumparatorii doresc sa o accepte trebuie
sa fie mai mari decat pretul si cantitatea pe care ofertantii doresc sa
o prezinte.
c)prezinta frecvente schimbari in majoritatea componentelor sale, impunand cresterea capacitatii de
adaptare a intreprinderii;
c)furnizori de foita de munca, unitati de invatamant, oficii de distribuire a fortei de munca, persoane
fizice;
d)se calculeaza prin raportarea volumului de vanzari al intreprinderii la vanzarile totale ale produsului pe
piata respectiva.
205.Dintre urmatoarele afirmatii referitoare la capacitatea potentiala a pietei nu este
c)principalii indicatori de evaluare a acesteia sunt potentialul de absorbtie al pietei, potentialul de export,
efectivul si structura nonconsumatorilor relativi;
d)depinde de numarul cumparatorilor / utilizatorilor actuali ai produselor/serviciilor oferite, de
marimea medie a unei cumparari si de frecventa de cumparare.
206.Dintre afirmatiile de mai jos referitoare la modelul lui D. L. Huff, nu este reala
a)nu are in vedere suprafata comerciala a centrului de atractie si timpul necesar deplasarii pana la
acesta;
210.Cumparatorii unui produs la un moment dat formeaza:
intermediul:
(pana la 20, 21-35, 36-55, peste 55 ani)?
a) 26; b) 24; c) 22; d) 23.
a)extensiva;
c)intensiva;
an?
a) 0,53; b) 0,62; c) 0,60; d) 0,75.
219.Denigrarea concurentilor intreprinderii reprezinta;
220.Numarul total al consumatorilor care ar putea cumpara un produs Ia un moment
dat formeaza:
intermediul:
222.Cota de piata reprezinta:
223.Activitatile de Iobby desfasurate de intreprindere sunt expresia componentei
macromediului:
224.Una dintre formele de manifestare a concurentei neloiale o reprezinta:
225.Vanzarile intreprinderii Y erau, in 2000, de 40 miliarde lei in timp ce vanzarile
a) 0,86; b)0',60; c) 1,16; d)0,75.
macromediului:
utilizata:
228.Care din urmatoarele grupari contine numai componente ale micromediului unei
unei piete se afla:
231.Mediul demografic, drept componenta a macromediului intreprinderii, poate fi
a)repartizarea teritoriala si pe medii a populatiei, miscarea preturilor, marimea si orientarea fondurilor
destinate cercetarii-dezvoltarii;
233.Doua intreprinderi care se adreseaza acelorasi nevoi prin produse diferite se afla
in concurenta:
235.Doua intreprinderi care se adreseaza unor nevoi diferite prin produse diferite se
afla in concurenta:
237.Rata inflatiei este un indicator al conjuncturii pietei:
238.Daca ritmul de crestere a vanzarilor intreprinderii este mai mic decat ritmul de
d)informatia este insuficienta pentru a trage o concluzie privind relatia dintre cele doua cote de piata ale
firmei.
240.Cererea pentru un anumit produs este, in general:
241.Elasticitatea incrucisata a cererii in functie de pret la produsele substituibile in
consum este:
consum este:
intreprinderii.
este:
250.Clasificarea pietei in categoriile piata internationala si piata multinationala este
251.Pietele constructiilor si a mobilei se gasesc in raporturi de:
252.Modul de utilizare a resurselor naturale reprezinta un factor de influenta a
253.Relatiile de piata ale unei intreprinderi care acopera piata marilor centre urbane
254.O agentie de turism international se afla in relatii de concurenta directa cu:
255.Oferirea unor produse relativ similare de catre un numar limitat de producatori
256.Lansarea unor informatii false referitoare la produsele principalului competitor al
257.Nonconsumatorii absoluti reprezinta categoria publicului:
258.Din punct de vedere al obiectului lor, relatiile de piata includ:
259.Transparenta unei piete cu concurenta perfecta se refera la:
261.Nonconsumatorii relativi reprezinta categoria publicului formata din:
formeaza:
•Piata prezinta un nivel ridicat al exigentelor consumatorilor, este puternic segmentata (50 de segmente) si
se estimeaza o crestere, in urmatorul an, a volumului ei cu 5%.
•intreprinderea ocupa pozitia de lider, realizand produse (12 tipuri) care se adreseaza numai segmentelor cu
venituri ridicate.
c)strategie defensiva de mentinere a cotei de piata, strategie concentrata, strategia exigentelor
ridicate;
de marketing ?
275.Politicii de marketing ii sunt specifice, in modul cel mai cuprinzator:
b)orientarea spre cumparatori, concentrarea spre atingerea unor obiective strategice, integrarea
eforturilor de marketing;
d)analiza mediului concurential, mijloacele tactice, motivarea angajatilor, dezvoltarea productiei, cresterea
productivitatii.
276.Strategiile competitive ale diferentierii au ca element specific faptul ca:
277.Nu este reala afirmatia potrivit careia tacticile de marketing:
d)implica actiuni practice de punere in valoare a potentialului intreprinderii pentru atingerea, pas cu pas, a
obiectivelor sale strategice.
278.Care dintre urmatoarele grupari nu cuprinde integral instrumente de marketing:
279.Strategia de supravietuire semnifica, de fapt:
280.Strategia de asteptare nu semnifica faptul ca:
este:
292.Actiunile practice prin care intreprinderea isi pune in valoare potentialul in
298.Din punct de vedere al naturii lor, obiectivele unei intreprinderi pot fi de doua
feluri:
299.Orice obiectiv al unei intreprinderi trebuie sa contina trei elemente:
311.Daca cererea este completa trebuie utilizata strategia de:
318.Orientarea intreprinderii spre gasirea unor noi segmente de cumparatori care sa-i
strategie de:
*
denumirea de:
320.Modificari ale actualelor produse si introducerea acestora pe noi piete de
denumirea de:
322.Dezvoltarea de noi variante sortimentale ale unui produs pentru a le lansa pe piata
323.Dezvoltarea de noi produse care au la baza tehnologii inrudite cu cele existente si
324.Atragerea de noi segmente de cumparatori, adaugand variante noi in linia actuala
325.Dezvoltarea de noi produse prin utilizarea unor tehnologii diferite de cele actuale
326.Realizarea de produse noi, care nu au legatura cu actualele produse, nici din
a) 3; b)4; c) 12; d)4;2;6.
335.Totalitatea operatiunilor prin care intreprinderea producatoare confera identitate
336.Nu reprezinta o componenta acorporala a unui produs:
337.Largimea gamei de produse este data de:
338.Care sunt, in aceasta ordine, valorile pentru lungimea, largimea si profunzimea
(12 produse):
a)27, 3, 10,5, 12; c) 10, 5, 12, 3, 27;
b)3, 27, 10,5, 12; d) 27, 10, 5, 12, 3.
339.Procesul de rationalizare a functiilor unui produs sau serviciu, in scopul obtinerii
340.Testarea de acceptabilitate a unui nou produs:
a)este o operatiune premergatoare lansarii acestuia pe piata, prin care se supune verificarii
consumatorilor potentiali parametrii principali ai noului produs;
341.Sub raportul gradului de receptivitate fata de noutate, primele trei grupe de
342.Ultimele trei faze ale difuzarii noului produs pe piata sunt:
343.Difuzarea unui nou produs pe piata se realizeaza in mai multe faze: 1.etapa de
urmatoarea:
a) 5-3-1-2-4; b) 4-5-1-3-2; c)l-5-3-4-2; d)5-l-4-3-2.
345.Diversificarea orizontala a gamei de produse presupune:
346.Faptul ca firma Ford dispune de societati de asigurare proprii reprezinta:
347.Produsele de comanda speciala sunt o formula utilizata in cadrul politicii de
350.Persoanele care adopta un nou produs parcurg mai multe etape. Etapa in care consumatorul este
stimulat sa caute informatii despre un produs nou reprezinta etapa: a)
de:
presupune:
361.Crearea machetei produsului este o activitate specifica:
362.Marca reprezinta:
363.Numarul produselor distincte incorporate intr-o linie de produse formeaza:
364.Strategia diversificarii sortimentale verticale a gamei de produse presupune:
365.Brevetarea noului produs este o activitate specifica:
366.Pretul de vanzare al produsului reprezinta:
367.Ambalajul produsului reprezinta:
368.Faza imediat premergatoare declinului in cadrul ciclului de viata al produsului
este:
369.Prelungirea in aval a unei linii de produse reprezinta:
370.Combinarea creativa a ideilor sau tehnicilor existente reprezinta o inovatie:
371.Strategia care vizeaza lansarea pe piete noi a unei noi linii de produse realizate pe
372.Sinteza reprezentarilor mentale de natura cognitiva, afectiva, sociala si personala
373.Prelungirea in amonte a unei linii de produse reprezinta:
374.Profunzimea gamei de produse este data de:
376.Care dintre urmatoarele elemente nu se regasesc printre componentele politicii de
377.Care dintre urmatoarele combinatii formate cu ajutorul elementelor enumerate
378.Alternativele strategice in politica de produs pot fi grupate dupa mai multe criterii
379.Una dintre urmatoarele variante cuprinde alternative strategice in politica de
380.Obiectul de activitate al politicii de produs il reprezinta bunurile economice. in
382.Politica de marca reuneste ansamblul deciziilor luate de intreprindere privitoare
.383. Preocuparea intreprinderilor fata de soarta marfurilor cu grad ridicat de obsolescenta si nivel scazut de
rentabilitate face obiectul unei importante componente a politicii
387.Unul dintre urmatoarele criterii nu sta la baza politicii sortimentale in cadrul
388.Una dintre gruparile urmatoare se refera exclusiv la instrumentele de asigurare a
389.Una dintre urmatoarele facilitati nu face parte, de regula, din politica de garantie
a) 12, 6, 5, 14, 35, 4; c) 14, 12, 5, 6, 4, 35;
b)4,35, 14,5,6, 12; d)35,4, 12,6,5, 14.
a) 6,9%, 15,2%; b) 9,6%, 25,1 %; c) 25,1%, 9,6% d) 15,2%, 6,9%.
multiplu;
a) realizarea marcarii de catre producator, difuzare limitata, nivel coborat de pret al produsului pe
care il acopera;
c)realizarea marcarii de catre comerciant, difuzare limitata, nivel coborat de pret al produsului pe care il
acopera;
403.Testarea de acceptabilitate priveste:
a)respectarea parametrilor tehnico-functionali, a compozitiei materiei prime, a tipodimensiunilor unui
produs introdus pe piata cu cel putin doi ani in urma;
b)incercari ce se realizeaza in spatii special amenajate pentru experimentarea parametrilor tehnici ai unui
produs, nou;
c)supunerea prototipului unui produs nou, prealabil fabricatiei sale de serie unei confruntari cu
potentialii sai clienti;
404.Testarea de acceptabilitate se realizeaza, de regula, in prezenta produsului. Exista
405.Componentele unui program de lansare propriu-zisa a unui produs nou pe piata
a)C->D->B->E->F->A; c) C->B->A->D->E->F;
b)A-≫B->C-≫D->F->.E; d) F->A->B^C->E->D.
406.Una dintre urmatoarele alternative nu se inscrie in randul variantelor de penetrare
b)B->E->CH>-D->-A; d) E->D->C->B->A.
indicatori:
produs pe piata:
noului produs de:
specifica:
a)27,6,9,12,3; b) 27, 3, 6, 9, 12; c) 3, 27, 6, 9, 12; d) 36, 3, 8, 12, 16.
422.Distanta, pe o harta perceptuala, dintre un produs nou si produsul ideal se afla in
relatie inversa cu:
b)procesul ce porneste de la aparitia produsului pe piata si se finalizeaza cu urmarirea comportamentului
acestuia in consum / utilizare;
c)procesul ce porneste de la aparitia ideii de produs nou si se finalizeaza cu urmarirea
comportamentului acestuia in consum / utilizare;
d)procesul ce porneste de la lansarea in productia de serie a unui produs nou si se finalizeaza cu urmarirea
comportamentului acestuia in consum / utilizare.
424.Dintre criteriile de marketing utilizate in filtrajul ideilor de produs nou, nu fac
parte cele privind:
425.Dintre metodele de creativitate utilizate in generarea ideilor de produs nou, nu
face parte:
adevarata:
c)testarea de acceptabilitate urmeaza testarii tehnice si se constituie intr-o etapa preliminara testarii
de piata;
427.Testarea analitica, in calitate de forma a testarii de acceptabilitate a unui produs
nou, vizeaza:
c)evaluarea uneia sau catorva caracteristici ale produsului si determinarea locului fiecareia in
decizia de cumparare;
se include:
429.Unul dintre criteriile in raport cu care intreprinderea stabileste preturile
430.Costurile sunt determinate pe baza cheltuielilor efectuate pentru producerea si
din:
din:
432.Care dintre urmatoarele variante este corecta?
433.Printre cele mai importante elemente si aspecte care sunt luate in considerare la
434.Utilizarea coeficientilor de elasticitate a cererii permite:
435.Pe baza estimarii curbei cererii si asumand o distributie beta de probabilitati,
a) 40%; b)45°/o; c) 50%; d) 55%.
436.Schema generala de analiza a reactiilor cumparatorilor la diferite niveluri de pret
de:
437.Curbele de sensibilitate la pret au mai multe segmente, intre care:
438.Sensibilitatea elastica la pret se caracterizeaza prin:
439.Sensibilitatea rigida la pret se caracterizeaza prin:
440.Sensibilitatea proportionala la pret se caracterizeaza prin:
441.Printre factorii endogeni care influenteaza strategia de pret se numara, in primul
rand:
446.Deciziile privitoare la politica preturilor sunt:
447.Atunci cand statul are o pozitie dominanta si intervine efectiv pe piata in procesul
448.Cand ofertantii reusesc sa-si impuna propriile interese, ca urmare a pozitiei pe
449.Cand statul nu intervine in nici un sens pe piata, in procesul de evaluare realizat
450.Cand interesele consumatorilor si ale ofertantilor sunt satisfacute in masura
❖
458.Pentru determinarea pragului de rentabilitate este necesara calcularea cantitatii
460.Canalul de distributie reprezinta:
d)itinerarul parcurs de marfuri pana la consumator, operatiunile prin care se realizeaza transferul
dreptului de proprietate, lantul proceselor operative la care sunt
464.Organizatia care a fost constituita in anul 1996, in Romania, care are ca scop
465.Care dintre urmatorii factori au determinat cresterea ponderii distributiei in pretul
achizitionarii produselor si serviciilor; (3) asteptarile clientilor privind alegerea dintrun
sortiment cat mai complet; (4) permeabilitatea mare a distributiei la progresele
productie?
a) 2,3,5; b) 1,3,4; c) 3,4, 5; d) 1,3,5.
b)nu numai pentru firmele comerciale, care au ca obiect de activitate principal sau exclusiv, procese
ale distributiei;
a)strategia de distributie nu este influentata de obiectivele strategiei de marketing din fiecare etapa a
ciclului de viata al produsului;
b)in etapa de introducere pe piata a unui bun de consum, distributia este cea mai importanta variabila a
mixului de marketing;
c)traseul parcurs de marfuri, intre producator si consumator, fara ca acestea sa fie modificate prin
anumite prelucrari;
474. Furnizorii de servicii de sprijin, din cadrul canalelor de in: marketing sunt implicati
cuprinde:
a) 1,2,3; b)2,4,5; c)3,5,6; d)2,3,5.
477.Lungimea canalului de marketing se refera la: a)numarul unitatilor prin care se asigura distributia in
cadrul fiecarei secvente a itinerarului marfurilor;
b)apropierea de consumatorul final; c)numarul nivelurilor intermediare pe care le parcurg marfurile
de la producator la consumator;
479.Un canal scurt este un canal de marketing:
480.Lungimea canalului de marketing dintre producator si cumparatorul final se
diminueaza prin:
produsul sau;
❖ 481.Comparativ cu situatia bunurilor de consum, canalele prin care sunt distribuite
482.Latimea canalului de marketing prin care este distribuit un anumit produs
reprezinta:
b)numarul unitatilor prin care se asigura distribuirea unui produs in cadrul fiecarei faze a rutei
distributiei;
d)numarul furnizorilor de materii prime, materiale si componente ai intreprinderii care fabrica produsul
finit.
483.Fata de canalele de distributie a bunurilor industriale, latimea canalelor de
a) mai mare; b) asemanatoare; c≫) ♦mai mica; d) mult mai mica.
484.Adancimea unui canal de marketing este data de:
a) 1,2,4; b)2, 3,5; c) 3, 4, 5; d) 1,2, 5.
a)J>2; b)2,3; c)l,3; d) 3,4.
489.Obtinerea accesului la canalele de distributie "inchise", de pe pietele externe, este
a)sa aiba' forte de vanzare capabile sa indeplineasca obiectivele de distributie ale producatorului
extern;
491.Avantajul imaginii proprii este pierdut de firma producatoare ce realizeaza
492.Care dintre urmatoarele motive justifica prezenta intermediarilor in canalele de
marketing, (3) reducerea numarului contactelor necesare, (4) cresterea costurilor, (5) rentabilizarea
distributiei in cazul firmelor care dispun de o forta de vanzare proprie, (6)
a) 1,3, 5; — b) 2, 4, 5; c) 1, 3, 6; d)4, 5, 6.
a) 1,3,4,7; b) 1,2,5,7; c)2,3,4,6; d) 3,4,6,7.
directe?
a) 826; b) 550; c) 848; d) 546.
care:
d)sunt capabile sa indeplineasca exigentele clientilor, oferind servicii cu costuri mai mari decat cele ale
intermediarilor.
a)scaderea costurilor de distributie pe unitatea de produs, pe seama diminuarii costurilor fixe, odata
cu cresterea cantitatii de produse distribuite;
501.Printre intermediarii cu sediul in tara exportatoare care detin posesia asupra
502.Casele de cumparare pentru export reprezinta pe:
503.Care dintre urmatorii intermediari cu sediul in tara exportatoare nu furnizeaza
informatii de piata producatorului: (1) agentul de export al producatorului, (2) brokerul,
(3) export jobber-ul, (4) firmele specializate de tip "combination export manager",
a) 1,2, 3; b) 2, 3, 5; c)3,4,5; d) 2, 4, 5.
504.Proprietatea asupra marfii este detinuta de urmatorii intermediari cu sediul in tara
exportatoare:
505.Canalul de marketing in cadrul caruia participantii primari (producatorii,
506.Membrii unui canal conventional sunt preocupati, in primul rand, de:
a) pretul de tranzactie;
parte:
d) relatiile de cooperare dintre membrii canalului .
consta in:
a) crearea unui sistem propriu de centre de distributie si unitati de vanzare cu amanuntul;
clientilor finali?
a) 1,3, 5; b) 2, 3,4; c) 1,3,4; d)3,4, 5.
b) deschiderea unor unitati comerciale de catre un producator;
d)crearea de catre un lant de magazine a unei centrale de cumparare, cu rolul de a realiza aprovizionari
directe de la producatori.
514.Care dintre urmatoarele aspecte constituie avantaje ale sistemelor de distributie
a) 1,4; b)2,3; c)l,3; d) 2,4.
515.Un sistem de marketing vertical contractual, alcatuit dintr-un angrosist si mai
516.Scopul principal al constituirii unui lant voluntar este urmatorul:
c) sporirea competitivitatii detailistilor prin cumpararea de produse si servicii in conditii mai
avantajoase decat le-ar putea obtine in mod individual;
517.Cooperativa detailistilor poate include:
d) numai detailisti .
518.Despre cooperativele detailistilor se poate afirma ca:
b) elaboreaza programe comune in domeniul promovarii, amenajarii magazinelor, pregatirii
personalului etc .
d)repartizarea profiturilor nu este influentata de volumul cumpararilor realizate de fiecare membru al
cooperativei.
a)transmiterea, de catre francizat, francizorului a drepturilor de a desfasura anumite activitati de productie
sau distributie;
b) obiectul francizei, care il poate constitui utilizarea marcii, numelui comercial, cunostintelor de
specialitate si metodelor francizorului;
520.Despre sistemele administrate se poate afirma ca:
b) sunt constituite din firme independente juridic;
d)dobandirii calitatii de lider al sistemului este influentata nesemnificativ de imaginea firmei si cota sa de
piata.
521.Sub aspectul gradului de dependenta dintre participanti, aliantele verticale se
522.Sistemul de marketing orizontal este:
b)un sistem ce presupune contributii de capital si experienta in domeniul productiei si
marketingului, din partea filmelor participante;
523.Cresterea importantei Intemetului in domeniul distributiei este explicata de o
c) posibilitatea compararii facile a ofertelor concurente;
a) 300 de milioane de persoane; c) 500 de milioane de persoane;
525.La mijlocul anilor '90, crearea unui site Web, de catre o intreprindere, avea ca
scop prioritar:
a) publicitatea, relatiile publice, comunicarea;
526.Termenul "logistica" a inceput sa fie folosit tot mai frecvent incepand din anii:
a)'60; b)'70; c)'80; d)'90.
a)un cost necesar;
b) un important mijloc de obtinere a avantajului competitiv;
anul;
a) 1976; b) 1982; c) 1991; d) 2000.
a) 2, 4, 6; b) 1, 3, 5; c)3,4, 6; d) 1,5, 6.
531.Conceptul de logistica poate fi aplicat:
a) numai de firmele producatoare;
d)de producatorii si intermediarii de bunuri de consum si industriale, precum si de firmele furnizoare de
servicii.
532.Care dintre urmatoarele criterii trebuie sa fie indeplinite in cazul unei relatii
informatii?
a) 1,4, 6; b)2, 4, 5; c)2, 3, 6; d)3,4, 6;
534.Cea mai importanta componenta a mixului logistic, sub aspectul costurilor
generate, este:
nu se inscriu:
536.Odata cu cresterea cantitatii de marfuri reaprovizionate, se inregistreaza o
crestere a:
a) costurilor de stocare propriu-zise; c) costurilor generate de ruptura de stoc;
537.Conceptul de stocare se refera la:
a) stationarea produselor pe o perioada determinata, intr-un anumit loc;
539.Considerarea costurilor generate de diferite activitati logistice, in interdependenta
540.Decizia unei anumite organizatii, de crestere a numarului de puncte de depozitare
541.Printre metodele cu ajutorul carora se poate identifica zona in care se situeaza
b) simularea, tehnicile Forrester, analiza numerica;
urmatoarele:
a) facilitatea spatiala, marimea lotului, timpul de asteptare, varietatea produselor;
precedata de:
b) identificarea nivelului serviciilor de distributie solicitate de clienti;
rand, functie de:
c) nivelul serviciilor de distributie solicitate de segmentul tinta;
a) scade probabilitatea ca intreprinderea sa apeleze la canale directe;
a) 2, 3, 5, 7, 8; ' b)l,4, 5, 6, 8; c) 3, 4, 5, 6,7; d) 2, 3, 5,6,8.
b) directa; d) prin canal propriu.
a)multimarketing; c) marketing simbiotic;
a) capacitatea de a oferi servicii postvanzare, de a coopera si de a promova produsul;
ca scop prioritar:
a) stimularea cooperarii acestora;
a) odata obtinute de intermediari sunt considerate "un drept castigat";
556.Sursa de putere care se epuizeaza treptat, in cazul in care producatorul nu gaseste
557.Se recomanda ca ordinea de preferinta, in privinta modalitatilor de motivare a
b) referinte, cunostinte, legitimitate, recompense;
c) campanii publicitare directionate spre consumatorii finali;
intermediari.
a) 1,3,6; b)2,3,5; c) 3,4,6; d)4, 5 , 6 .
a) publicitate de produs, publicitate de marca, publicitate institutionala;
a)cinematograful; c) anuntul publicitar;
566.Printre suporturile utilizate in publicitatea exterioara, nu se includ:
567.Ca suport publicitar, in functie de caracteristicile sale esentiale, catalogul se
b) catalog de reamintire; d) catalog de prestigiu.
vanzarilor:
569.Promovarea vanzarilor, grupa distincta de activitati promotionale, se realizeaza
b) vanzarile grupate, concursurile publicitare, publicitatea la locul vanzarii ;
570.Merchandisingul se refera la:
d) prezentarea in cele mai bune conditii (materiale si psihologice) a produselor si serviciilor oferite
pietei .
571.Care din urmatoarele probleme nu poate fi rezolvata prin utilizarea tehnicilor de
merchandising ?
a) organizarea de congrese, conferinte, seminarii, colocvii sau simpozioane;
572.O marca trebuie sa fie inzestrata cu multiple calitati, care sa-i confere si forta
c) putere de evocare, perceptibilitate, notorietate;
b) franciza; d) comandita simpla.
c) frecventa contactelor realizate;
astfel de criterii?
b) serviciile si asistenta de specialitate asigurate, frecventa contactelor realizate, relatiile cu clientela;
d)marimea fortelor de vanzare, capacitatea de prospectare a agentilor vanzatori, frecventa contactelor
realizate.
b) rolul activitatilor promotionale, pozitia fata de structurile pietei, modul de desfasurare in timp;
marfurilor.
b) promovarea vanzarilor; d) relatii publice.
a) apelurilor rationale; c) apelurilor morale;
c) cuprind modalitatile si instrumentele practice de realizare a activitatii promotionale;
c) vehiculul concret de difuzare a mesajului publicitar, in cadrul unui mediu de comunicare in masa;
distributiei.
c) publicitatea, relatiile publice, manifestarile promotionale;
d) este sinonima cu promovarea directa .
de vanzare?
c) semnifica un grup de reprezentanti ai intreprinderii investiti cu multe competente in relatiile cu
cumparatorii;
d) joaca un rol mai important pentru promovarea bunurilor de utilizare productiva decat pentru bunurile de
consum.
587.Organizarea unei manifestari aniversare a unei firme se inscrie in sfera:
b) relatiilor publice; d) merchandisingului.
c) consumatorii, distribuitorii, fortele de vanzare, prescriptorii;
d) unul dintre mijloacele complexe de desfasurare directa a activitatii promotionale a
intreprinderilor contemporane .
590.Din cadrul tehnicilor de evaluare a eficientei eforturilor promotionale, dupa
delimitare;
c) flexibilitatea, costul scazut al spatiului, audienta teritoriala larga;
b) ambalajul de prezentare a marfurilor;
c) pune accent pe reliefarea caracteristicilor evidente ale produsului;
b)publicitate la locul vanzarii; d) promovarea vanzarilor .
b) de natura factuala ; d) de natura emotionala.
a)publicitate; c ) promovarea vanzarilor ;
603.Una din componentele sistemului de comunicatie al intreprinderii o reprezinta:
604.Variabila cantitativa cu actiune pe termen scurt si care genereaza avantaje
605.Stimularea cererii de consum pentru produsele si serviciile intreprinderii este
606.Accentuarea, in cadrul mesajului promotional transmis, a performantelor tehnice
607.Rolul promovarii in faza de maturitate a ciclului de viata a produsului este:
♦♦
608.Comunicatia care se desfasoara prin intermediul personalului intreprinderii, a
609.Canalul de difuzare a mesajului reprezinta:
610.Variabila calitativa pe termen lung si care genereaza efecte preponderent in plan
psihologic este:
prin intermediul:
612.Accentuarea, in cadrul mesajului promotional transmis, a unor elemente de ordin
❖
613.Una dintre cele mai importante trasaturi ale marcii este:
614.Rolul promovarii vanzarilor in faza de lansare a ciclului de viata a produsului
este:
615.Ansamblul activitatilor promotionale realizate sub forma unor programe sau
sunt specifice:
622.Rolul promovarii vanzarilor in faza de declin a ciclului de viata a produsului este:
623.Cea mai eficienta componenta a activitatii promotionale in cazul promovarii unui
marketing este:
a)o intreprindere specializata in cercetari de marketing, publicitate si acordarea de consultanta in domeniul
marketingului;
cu:
a)constituirea in cadrul compartimentului de marketing a unor sectoare de activitate ale caror
atributii sunt delimitate dupa specificul activitatilor de marketing;
c)dispersarea activitatilor de marketing in cadrul compartimentelor traditionale din structura organizatorica
a intreprinderii;
d)subordonarea activitatilor de marketing cerintelor si exigentelor caracteristice principalelor piete de
desfacere.
vedere:
b)diferentierile insemnate pe care le pot prezenta zonele (regiunile) geografice in care actioneaza
intreprinderea;
c)conceperea si desfasurarea unei politici de marketing unitare, indiferent de zona geografica in care
actioneaza intreprinderea;
realizeaza:
c)prin constituirea in cadrul compartimentului a unor sectoare specializate in conceperea si
desfasurarea tuturor activitatilor de marketing specifice fiecarui produs
d)exista diferentieri in cadrul pietei de nivelul diferitelor categorii (segmente) de consumatori care
fac necesare tehnici de vanzare, proceduri de fixare a preturilor sau
intreprinderii.
b)in absenta unui compartiment de marketing, este necesara studierea si pregatirea lansarii unei noi
activitati (unui nou produs), elaborarea de strategii, programe de
si conducerea:
fi:
pot fi: .
a)decizii cadru;
c)decizii derivate;
647.Cand incertitudinea este generata, de faptul ca efectele actiunilor avute in vedere
a)l; b)2; c)5; d)6.
649.Dezvoltarea si implementarea variantei adoptate - etapa a procesului decizional
a)l; b)2; c)3; d)4.
650.Modelul procesului decizional de marketing " DECIDE" are:
651.A; Kaufman apreciaza intr-o lucrare a sa ca cercetarea operationala este:
656.Criteriul maximin de luare a deciziei a fost introdus pentru prima data de : a) L.J. Savage; b) Thomas
Bayes; c) Abraham Wald; d) Laplace.
658.Criteriul minimax de luare a deciziei a fost formulat pentru prima data de : a) Thomas Bayes; . b)
Abraham Wald; c) Hurwicz; d) L.J. Savage.
660.Criteriul rationalitatii de luare a deciziei a fost formulat pentru prima data de : a) Abraham Wald; b)
Laplace;c) Hurwicz; d) L.J. Savage.
a) L.J. Savage; b) Abraham Wald; c) Hurwicz; d) Laplace. * ♦
663.Din categoria relatiilor de autoritate, existente intre diferite structuri
a) 10; 20; 0; 0. b) 60; 0; 50; 0. c) 0; 0; 10; 20. d) 0; 60; 0; 50.
strategica:
a) 1,2,4, 6; b) 1,3, 4, 7; c) 2, 5, 6, 7; d) 3, 4, 5, 6.
caracteristica:
b)segmentele tinta;
b)concurentii;
*
a)existenta a trei niveluri distincte (nivelul organizational superior, nivelul unitati strategice de
activitate si nivelul functional);
c)directionarea prin planul elaborat la nivelul organizational superior a planurilor de la celelalte doua
niveluri;
b)planul de produs;
utilizata:
a)de furnizori;
683.Misiunea organizatiei nu specifica:
a)piata tinta;
685.Misiunea organizatiei trebuie sa fie:
are ca efect:
687.Un obiectiv de planificare strategica trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:
688.Flexibilitatea unui obiectiv de planificare strategica se refera la:
a)capacitatea obiectivului de a raspunde cerintelor principalelor grupuri de interese din interiorul
organizatiei;
689.Compatibilitatea unui obiectiv de planificare strategica este reflectata de:
690.Obiectivele corespunzatoare nivelului organizational superior se exprima, de
obicei, in termeni:
691.Care dintre urmatorii indicatori sunt utilizati, in marea majoritate a cazurilor,
a) 1,3, 5; b)2,3, 5; c) 3,4, 5; d) 4, 5, 6.
692.Exemple de obiective nefinanciare generale ale intreprinderii sunt urmatoarele:
c)dobandirea unei pozitii de lider in domeniul tehnologic, responsabilitatea fata de societate in ansamblul
ei, scaderea costurilor;
stabilirea:
694.Comparativ cu obiectivele generale ale organizatiei, obiectivele unitati strategice
de activitate:
696.Poate fi considerat un obiectiv de marketing:
697.Care dintre exemplele urmatoare nu reprezinta un obiectiv specific al functiei de
afirma ca:
a) 1,4, 5, 7; b)2,4,6, 7; c) 3, 4, 5,7; d) 4, 5, 6, 7.
denumit:
b)misiunea organizatiei, obiectivele generale, resursele necesare si evolutia estimata a factorilor cheie
ai mediului extern;
706.Care este ordinea adecvata a urmatoarelor componente ale planului de marketing:
mediului?
a) 1,2, 3, 4; b) 4,2, 1,3; c) 2,3, 1,4; d) 3,4, 1,2.
707.Analiza SWOT se refera:
708.Analiza SWOT este:
709.Se recomanda ca ipotezele planului de marketing:
710.Stabiliti ordinea urmatoarelor componente, in functie de succesiunea lor intr-un
a) 4, 1,3,2,5; b) 5, 2, 1,3,4; c) 1,4, 3, 2, 5; d) 3, 4, 1,2,5.
711.Care dintre urmatoarele aspecte sunt stabilite de un program de marketing: (1)
aferente?
a) 1,2, 4, 7; b) 4, 3, 1,2 c)2,3,5, 6 d) 1,3, 5, 7.
presupune:
713.Etapa procesului planificarii de marketing, care consta in specificarea, culegerea,
716.Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la auditul de marketing sunt corecte?
717.Evaluarea resurselor interne ale organizatiei in raport cu mediul extern si
numeste:
718.Care dintre urmatoarele aspecte sunt urmarite in cadrul auditului extern de
marketing:
a)elasticitatea cererii in raport cu pretul, capacitatea efectiva a pietei, sistemele de distributie fizica a
produselor ce apartin diferitilor furnizori;
c)evolutia produsului national brut, dinamica pietei, tipurile de discounturi utilizate in relatiile cu
intermediarii;
d)protectia mediului inconjurator, caracteristicile intangibile ale produselor existente pe piata, viteza
transferului tehnologic.
720.Printre aspectele referitoare la concurenta, urmarite in cadrul auditului extern se
b)fuziunile si achizitiile de intreprinderi, politica nationala de incurajare a investitiilor, comportamentul de
cumparare al pietei tinta;
721.Exemple de variabile operationale analizate in cadrul auditului intern sunt
urmatoarele:
vanzarilor.
722.Firmele de succes realizeaza un audit de marketing:
723.Printre avantajele apelarii la consultanti externi, pentru realizarea auditului de
a)obiectivitatea analizei, efectuarea auditului in conditiile absentei unei experiente proprii in
domeniu;
c)completarea experientei proprii cu cea a unor consultanti recunoscuti, dependenta calitati auditului de
experienta consultantului extern;
724.Dezavantajele apelarii la consultanti externi, cu ocazia realizarii auditului de
a) 2, 4, 5, 7 b) 1,3, 5, 7; c) 3, 2,1,'6; d) 4, 5, 6, 7.
b)tuturor factorilor relevanti din mediul intern si extern, precum si a impactului lor asupra situatiei
firmei;
respectiva?
a) U2:3; 0)2,3,4; c)3,4,5; d) 4,5,6.
firmei?
a) 2, 3, 6; b) 1,3,4; c) 3, 4, 5; d) 4, 5, 6^
a) 1-3,5; b)2,3,4; c) 3, 4, 5; d) 2, 5, 6.
731.Stabiliti care este ordinea corespunzatoare a urmatoarelor etape ale realizarii
ocaziei favorabile.
a) 1,2, 3, 4, 5; b)2, 1,3,5,4; c) 3, 4, 2, 5,1; d) 5, 3, 2,4, 1.
732.Matricea produs-piata a fost elaborata pentru prima data de:
734.Consolidarea pozitiei in raport cu concurentii impune cresterea cotei de piata a
afla in faza de:
735.Dezvoltarea activitatii firmei in domenii concurente sau direct complementare cu
736.Care dintre urmatoarele exemple reprezinta strategii de diversificare a activitatii
a) 1,4; b)2, 5; c) 1, 5; d) 3, 5.
concentrare;
738.Diferentierea prin oferirea unor servicii complexe sau a unor produse cu un nivel
sunt adevarate?
pe:
a) 1,3,5; b)2,4,6; c) 1,4,5; d)3,4,6.
❖
a) 1904; b) 1935; c) 1958; d) 1976.
a)stabileste modalitati de alocare a resurselor care sa permita indeplinirea eficace a obiectivelor
programului;
746.Stabiliti ordinea corecta a etapelor de aplicare a metodei PERT: (1) determinarea
drumului critic.
a) 4, 1,3,2,5; b) 1,2,3,4, 5; c) 2, 3, 1,4,5; d) 4, 3, 2, 1,5.
a)succesiunea de activitati care constituie cel mai scurt traseu, intre momentul inceperii programului si cel
al finalizarii sale, avand durata minima posibila;
b)succesiunea de activitati care constituie cel mai lung traseu, intre momentul inceperii programului si cel
al finalizarii sale, avand durata maxima posibila;
c)succesiunea de activitati care constituie cel mai lung traseu, intre momentul inceperii programului si cel
al finalizarii sale, avand o durata medie;
d)succesiunea de activitati care constituie cel mai lung traseu, intre momentul inceperii programului
si cel al finalizarii sale, avand durata minima posibila.
b)orice intarziere in desfasurarea unei activitati de pe drumul cel mai lung prin retea, va conduce la
marirea duratei de realizare a programului;
749.Ca regula generala, cel mai curand termen de incepere a unei activitati din
reteaua PERT este:
a)valoarea maxima din seria valorilor ce indica cel mai curand termen de finalizare,
corespunzatoare tuturor activitatilor care preced acea activitate;
c)valoarea minima din seria valorilor ce indica cel mai curand termen de finalizare, corespunzatoare tuturor
activitatilor care preced acea activitate;
750.Daca se considera TI (cel mai tarziu termen de incepere a unei activitati), CI (cel
programului;
a) [21,37]; b)[27,33]; c) [24,36]; d) [21,39].
755. Considerand a,- (estimarea optimista), m,- (durata cea mai probabila), si b( estimarea pesimista, durata
probabila a unei activitati se calculeaza astfel:
a)(a,- + bj - mO/3; c) (ai + 4mf + b,)/6;
b)(af + m,- + b:)/3; d) (a,- + 2mf + b,)/4.
758.Pentru a finaliza un program de activitati in 55 de zile, cu o probabilitate de 95%,
este de:
759.Se considera ca, in cazul metodei PERT:
760.Durata- probabila a unei activitati, in conditiile aplicarii metodei PERT, se
determina ca medie:
761.Modelul de retea specific metodei CPM a fost utilizat, prima data, pentru:
762.Estimarea timpului necesar pentru fiecare activitate, presupune parcurgerea
763.Lungimea drumului critic este:
764.Dispersia variabilei timp, pentru fiecare activitate critica a retelei PERT, se
a)(b-a)2/36; b)(a-b)a/18; c)(b-a)/2; d)(a + b)2/36.
este data de:
consumatorilor?
776.Distributia nu apare a fi o variabila endogena, pe deplin manevrabila de catre
777.Compararea mix-ului de marketing cu o "prajitura a marketingului" apartine lui:
definitorii:
783.' Premiul anual P. D. Converse, pentru contributii deosebite aduse stiintei marketingului, este acordat
de:
a) in 1993;
b)la Chicago;
789.Certificatul profesional de specialist in marketing - Professional Certified
791.Activitatea asociatiilor nationale de marketing s-a concentrat in directia:
792.Publicatiile Euromonitor sunt editate in:
❖ 793.Revista Advertising Age este o
publicatie:
794.Societatea Europeana pentru cercetari de opinie si de marketing - ESOMAR, are
795.FELAM reprezinta:
a)pana in 1930; c) intre 1950-1970;
798.Nu este reala afirmatia potrivit careia marketingul comercial:
b)este asociat de necesitatea organizatiilor non-profit de a desfasura adesea si activitati economice pentru
a-si crea unele surse de venituri;
800.Care din explicatiile de mai jos referitoare la faptul ca definitia initiala data de
a) profilul activitatii economice;
b) aria teritoriala de desfasurare a activitatii economice;
c) nivelul de organizare economica;
d) obiectivul urmarit prin desfasurarea activitatii de marketing.

a) marketingul turistic; c) marketingul agricol;
b) marketingul educational; d) marketingul bancar.

a) receptivitate fata de cerintele societatii;
b) inalta capacitate de adaptare a activitatii la evolutia cerintelor de consum;
c) inventivitate, spirit creator, preocupari permanente pentru innoire si modernizare;
d) viziune analitica asupra fiecarei activitati care alcatuieste ciclul economic complet al bunurilor si serviciilor.


a)1933/1934; b) 1965/1966; c) 1971/1972; d) 1990/1991.

b) marketingul transporturilor; d) marketingul bancar".

este cel al:
a) "dezvoltarii" marketingului; c) "conceptualizarii" marketingului;
b) "integrarii" marketingului; d) "reevaluarii" marketingului.

a) orientarea activitatii firmei catre interesul public;
b) aplicarea marketingului in institutii sociale;
c) desfasurarea de actiuni sociale in firma;
d) nici una din cele trei variante de mai sus.
a) profiturile firmei; c) interesul public;
b) satisfactia consumatorilor; d) toate cele trei elemente de mai sus.

a) o conceptie moderna asupra orientarii, organizarii si desfasurarii activitatii economice; un ansamblu de activitati practice nestructurate; o inalta capacitate de adaptare;
b) setul de activitati prin care esafodajul cererii pentru bunuri, idei si servicii este dirijat pentru a favoriza procesul schimbului; un instrumentar stiintific; spirit de colaborare;
c) o conceptie moderna asupra orientarii, organizarii si desfasurarii activitatii economice; un instrumentar empiric; viziune unitara asupra pietei;
d) o conceptie moderna asupra orientarii, organizarii si desfasurarii activitatii economice; utilizarea unui ansamblu de metode si tehnici stiintifice; un ansamblu
a) vanzarea, cumpararea, maximizarea profitului;
b) maximizarea profitului, investigarea pietei, a necesitatilor de consum, satisfacerea in conditii superioare a nevoilor de utilizare si/sau consum;
c) satisfacerea in conditii superioare a nevoilor de utilizare si/sau consum, investigarea pietei, a necesitatilor de consum, standardizarea;
d) maximizarea profitului, investigarea pietei, a necesitatilor de consum, vanzarea.

b) satisfacerea in conditii superioare a nevoilor de consum;
c) conectarea dinamica a intreprinderii la mediul economico-social;
d) investigarea pietei, a necesitatilor de consum.

este plasat:
a) in antichitate;
b) in prima jumatate a secolului al XlX-lea;
c) la inceputul secolului XX;
d) dupa cel de-al doilea razboi mondial.
a) diviziunea sociala a muncii; c) dinamismul social-economic;
b) marile descoperiri geografice; d) explozia demografica.

a) o marca de condimente, asemanatoare cu Delikat si Vegeta;
b) Asociatia Romana de Marketing;
c) reprezentanta intreprinderii ARO in Maroc;
d) o asociatie culturala a aromanilor.

Europa este:
a) A.M.A.; c) A.D.E.T.E.M.;
b) W.A.P.O.R.; d) E.S.O.M.A.R.

a) aplicarea sa la nivelul universului;
b) patrunderea lui in economii aflate pe trepte diferite de dezvoltare;
c) dezvoltarea sa pe toate continentele;
d) dezvoltarea sa la nivel micro si macroeconomic.

a) marketingul industrial; c) marketingul serviciilor;
b) marketingul bunurilor de consum; d) agromarketingul.
carui autori sunt:
a) Pierre-Louis Dubois si Alain Jolibert; c) Philip Kotler si Gerald Zaltman;
b) Neil H.Borden si E.Jerome McCarthy; d) William J. Stanton si Philip Kotler.
a) marketing sportiv, marketingul serviciilor, marketing educational;
b) marketing cultural, marketing agricol, marketing religios;
c) marketing educational, marketingul securitatii rutiere, marketing ecologic;
d) marketing cultural, marketingul securitatii rutiere, marketing turistic. .

nevoilor:

b) generarea de vanzari repetate de la clientii satisfacuti;
c) imbunatatirea calitatii si performantelor produsului;
d) utilizarea unor mijloace de promovare a vanzarilor produselor intreprinderii.

a) orice schimbare a nivelului pretului este urmata de o schimbare in cantitatea ceruta fara a afecta incasarile totale;
b) schimbarile de pret nu au efect asupra cererii totale pentru bunul sau serviciul respectiv;
c) cresterea pretului cu 10% duce la o scadere a volumului cererii cu 2%;
d) cresterea procentuala a nivelului pretului duce la o scadere cu un procent mai mare a nivelului cererii.
element central:
a) intreprinderea; c) consumatorul;
b) produsul; d) piata.

reprezinta:
a) o functie premisa; c) o functie mijloc;
b) o functie obiectiv; d) o functie implicita.

reprezinta:
a) o functie mijloc; c) o functie premisa;

a) noul concept de marketing; c) vechiul concept de marketing;
b) politica de produs a intreprinderii; d) strategia de produs a intreprinderii;

reprezinta:
a) o functie premisa; c) o functie obiectiv;
b) o functie mijloc; d) o functie implicita.
a) vechiului concept de marketing; c) noului concept de marketing;
b) cercetarilor de marketing; d) politicii promotionale a intreprinderii.

a) serviciilor; c) international;
b) in domeniul nelucrativ; d) Ia nivel macroeconomic.

eforturile pe:

a) preocuparile pentru mentinerea traditiei economice;
b) viziunea unilaterala asupra sirului de activitati ce alcatuiesc ciclul economic;
c) o inalta capacitate de standardizare a activitatii in raport cu evolutia cerintelor de consum;
d) eficienta maxima.

a) este lipsita de coeziune;
b) nu se limiteaza doar la activitati economice;
c) detaliaza scopul activitatilor economice implicate in dirijarea bunurilor de la producator;
d) este tributara vechiului concept de marketing.
a) consumatori; c) promovare;
b) vanzare; d) productie.
delimiteaza in:
a) micromarketing si macromarketing;
b) marketingul bunurilor de consum si marketingul bunurilor de productie;
c) marketing intern si marketing international;
d) marketing in domeniul lucrativ si marketing in domeniul nelucrativ.

a) international; c) serviciilor;
b) in domeniul lucrativ; d) social.
a) segmentarea pietei;
b) asigurarea satisfactiei consumatorilor;
c) dezvoltarea performantelor tehnice ale produsului;
d) sistemul informational de marketing al intreprinderii.

a) marketingului serviciilor; c) micromarketingului;
b) marketingului intern; d) marketingului nelucrativ.
a) definitiilor inguste; c) definitiilor largi;
b) definitiilor clasice; d) definitiilor coerente.

a) desfasurarea unor relatii cu toate componentele mediului;
b) constituirea in timp a unei "resurse" de tip. special, numita retea de marketing;
c) planificarea legaturilor firmei cu mediul;
d) constituirea unei structuri organizatorice la nivelul corporatiei.

a) in secolul XIX, in Anglia; c) odata cu primele tranzactii comerciale;
b) cu multa vreme in urma; d) ca un produs al secolului XX.

a) aparitia unei abundente de bunuri si servicii pe piata;
b) dificultatile crescande in desfacerea bunurilor si serviciilor tot mai abundente;
c) necesitatile rezolvarii unor probleme specifice societatii de consum;
d) dinamismul social-economic ce caracterizeaza epoca noastra.

d) utilizarea unor mijloace de promovare larga, de desfacere a ceea ce a produs o intreprindere, de convingere a cumparatorilor.

a) se refera la preocuparile contemporane ale intreprinzatorilor de a mentine bune relatii in cadrul comunitatii in care actioneaza;
b) vizeaza actiunile din sfera relatiilor publice;
c) implica asigurarea unor bune relatii cu furnizorii si intermediarii;
d) este un nou concept, care subliniaza importanta economica a pastrarii clientilor existenti, fata de castigarea unor noi cumparatori.

a) macromarketingul are un spatiu mai larg de actiune decat in economia de piata;
b) celor mai multe intreprinderi le este specific un marketing de lansare;
c) are loc o dezvoltare accentuat intensiva a marketingului;
d) mediul de marketing se caracterizeaza printr-o pronuntata instabilitate economica si sociala.

a) compatibilitatea marketingului cu diferite medii de afaceri;
b) difuzarea larga a marketingului in cele mai diferite domenii de activitate si spatii economico-geografice;
c) calitatile autentice probate de marketing, pe plan economic si social, in procesul activitatii concrete, la nivelul organizatiilor si economiei nationale;
d) fortele de legatura dintre functiile marketingului.

a) necesitatea unor organizatii noneconomice de a desfasura adesea si unele activitati economice pentru a-si crea surse de venituri;
b) procurarea unor "daruri" de la donatori;
c) activitatile specifice de marketing din sfera distributiei;
d) logistica comerciala.
a) liderii de opinie; c) medicii, farmacistii si cadrele didactice;
b) membrii de familie; d) distribuitorii si fortele de vanzare.
a) este tributara vechiului concept de marketing;
b) se refera la un complex de activitati economice;
c) are ca obiectiv final satisfacerea cerintelor de consum si maximizarea eficientei intreprinzatorului.
d) urmareste sa orienteze fluxul de bunuri si servicii de la producatori la consumatori sau utilizatori;

a) practicii economice: c) variantelor de raspuns a si b;
b) dezvoltarii teoretice; d) cercetarii stiintifice.

a) la inceputul secolului XX;
b) in 1937;
c) dupa al doilea razboi mondial;
d) in momentul inregistrarii abundentei produselor pe piata.
56. Marketingul, in amplul sau demers, are ca element central de referinta: a) oferta; b) piata; c) consumatorii;d) concurentii.
57. Liderii de opinie sunt:
a) persoane care, prin pozitia lor sociala, influenteaza cumpararea;

b) persoane care iau decizia de cumparare;
c) persoane care realizeaza actul cumpararii la punctul de vanzare;
d) persoane care platesc bunurile sau serviciile cumparate sau achizitionate.

a) preocuparea a tot mai multe organizatii de a constitui astfel de structuri organizatorice;
b) preocuparea intreprinzatorilor de adaptare continua a ofertei in raport de cerintele reale;
c) preocuparea intreprinzatorilor de a fi la curent cu procesele de marketing;
d) o atitudine optimista a intreprinzatorilor in derularea afacerilor.

a) stabilirea zonei teritoriale in cadrul careia vor actiona;
b) alegerea cumparatorilor cei mai profitabili la care se vor putea raporta cu oferta proprie;
c) performantele economice preconizate;

d) concurentii in raport de care urmeaza sa -si orienteze si deruleze activitatea.

a) cumpararea, vanzarea, prezentarea firmei si a produselor sale cumparatorilor potentiali; asigurarea cresterii nivelului de trai;
b) prospectarea pietei (analiza si prognoza); dezvoltarea si proiectarea productiei; influentarea cererii (prin design, publicitate etc); asigurarea serviciilor specifice (de
c) investigarea pietei, a nevoilor de consum; conectarea dinamica la mediul economico-social; satisfacerea in conditii superioare a nevoilor de consum;
maximizarea eficientei economice (a profitului);
d) orientarea spre satisfacerea celor mai importante categorii de consumatori; identificarea oportunitatilor atractive de piata si evaluarea posibilitatilor firmei de a le
valorifica; furnizarea strategiilor necesare atingerii obiectivelor in raport de resurse.

a) conectarea dinamica a intreprinderii la mediul economico- social;
c) investigarea pietei, a necesitatilor de consuni;
d) maximizarea eficientei economice (a profitului).

b) semnifica incorporarea sa in cadrul unui numar tot mai mare de intreprinderi;
c) se refera la extinderea sa in tot mai multe domenii de activitate;
d) este o etapa de consolidare a marketingului in intreprinderile si ramurile care l-au incorporat.

a) constituie o noua specializare a marketingului;
b) reprezinta un nou stadiu al marketingului;
c) semnifica o orientare societala a demersurilor de marketing;
d) face necesara asumarea unor responsabilitati sociale si umane de catre firma.
64. Primul domeniu economic in care a aparut si s-a afirmat marketingul 1-a constituit: a) productia; b) distributia; c) transporturile; d) serviciile.
65. Marketingul bunurilor de capital constituie o specializare a marketingului ce are la baza:

b) durata de intrebuintare a bunurilor;
c) profilul activitatii economice;
d) resursele de capital ale intreprinderilor.

a) o specializare a marketingului prin prisma ariei teritoriale;
b) patrunderea marketingului in toate sferele vietii economice si sociale;
c) utilizarea marketingului de catre societate, la nivelul intregii economii nationale;
d) aplicarea marketingului la problemele-cadru, de ansamblu, al intreprinderii.

a) descrie activitatile de marketing (de orice fel) ale unei organizatii care are relatii de schimb cu alte organizatii;
b) constituie un proces contemporan, in contextul dezvoltarii marketingului industrial;
c) se axeaza pe problematica organizarii activitatilor de marketing in cadrul intreprinderii contemporane.
d) semnifica un marketing intre intreprinzatori;

a) E.J. McCarthy si W.D. Perreault; c) Ph. Kotler si G. Zaltman;
b) M. Baker si M. Thomas; d) W. S'tanton si Fr. Nicosia.
a) se foloseste in locul notiunii de intreprindere;
b) se refera la organizatiile non-profit;
c) vizeaza unitatile din diferite domenii sociale care realizeaza si un anumit profit;
a) marketingul turistic; c) marketingul educational;
b) marketingul cultural; d) marketingul agricol.

a) marketingul securitatii rutiere; c) marketingul turistic;
b) marketingul cultural; d) marketingul bancar
a) marketingul transporturilor, marketingul politic, marketingul cultural;
b) marketingul sportiv, marketingul ecleziastic, marketingul agricol;
c) marketingul ecologic, marketingul educational, marketingul securitatii rutiere;
d) marketingul serviciilor, marketingul verde, marketingul politic.
a) orientarea spre productie; c) orientarea spre conceptul de marketing;
b) orientarea spre vanzare; d) orientarea spre marketingul societal.
data de:
a) Peter Drucker; c) Wiliam Stanton;
b) Philip Kotler; d) Jerome McCarthy.

a) pragmatismul, orientarea strategica, interdisciplinaritatea;
b) universalitatea, specializarea, orientarea strategica;
c) universalitatea, pragmatismul, specializarea;
d) orientarea strategica, specializarea, interdisciplinaritatea'.
a) specificul pietelor, aria teritoriala, gradul de eficienta;
b) profilul agentilor economici, nivelul de organizare economica, gradul de eficienta;
c) activitatile specifice, gradul de eficienta, specificul pietelor;
d) domeniul economic, aria teritoriala, nivelul de organizare economica.
78. Sub egida Asociatiei Romane de Marketing apare publicatia periodica: a) Comertul modern;' c) Management- Marketing; b)BIZ;
d) Economistul.
79. Marketingul global are drept criteriu al specializarii:
a) eficienta de ansamblu a activitatii; c) nivelul de organizare economica;

b) domeniul economic; d) aria teritoriala.


a) 1939; b) 1968; c) 1971; d) 1990.

b) micsorarea diferentelor intre oferta organizatiei si cerintele consumatorilor;
c) luarea in considerare a clientului numai dupa ce s-a decis ce sa se produca;
d) desfacerea, printr-o promovare larga, a ceea ce produc organizatiile.
semnifica:
c) o activitate de intermediere a organizatiilor non-profit pentru atingerea anumitor scopuri ale unor organe ale administratiei centrale si locale;
d) oferirea eficienta de valori catre anumite "tinte", prin intermediul organizatiilor non-profit, in scopul stimularii schimburilor dorite de unele organizatii

a) internationalizarea, ca atare, a termenului respectiv;
b) patrundere lui, treptata, in toate sferele vietii economice;
c) patrunderea lui in economii aflate pe diferite trepte de dezvoltare;
d) afirmarea lui in orice tip de economie.

a) macroniarketingul are un spatiu mai larg de actiune;
b) prezenta si actiunile macromarketingului urmaresc, printre altele, crearea climatului necesar pentru afirmarea marketingului la nivel microeconomic;
c) are loc o crestere continua a micromarketingului;
d) aplicarea marketingului la nivel microeconomic este preponderenta.

a) toate bunurile care au suferit o prelucrare industriala;
b) bunurile de utilizare productiva
c) bunurile care fac obiectul tranzactiilor intre intreprinzatori;
d) bunurile de consum intermediar.
a) sinonim celui de mediu extern;
b) care include deopotriva mediul extern, mediul intern si relatiile dintre acestea;
c) definit de relatiile in care opereaza o firma;
d) nu exista un astfel de concept.
a) beneficiarii afacerii; c) procesele;
b) resursele si organizatie?; d) toti factorii de mai sus.

a) in echilibru permanent; c) in evolutie liniara;
b) in permanenta miscare; d) in miscare oscilatorie.

a) modificari frecvente ale majoritatii componentelor sale, in limite rezonabile;
b) schimbari bruste a raporturilor dintre componente;
c) evolutia fenomenelor este lenta si usor previzibila;
d) modificari bruste si frecvente ale componentelor.

a) frecvente modificari in majoritatea componentelor sale;
b) schimbari bruste a raporturilor dintre componente;
c) evolutia lenta si usor previzibila a fenomenelor;
d) schimbari bruste si modificari frecvente ale componentelor.

a) usor previzibile; c) lente si greu previzibile;
b) bruste si imprevizibile; d) bruste, dar usor previzibile.

a) direct, slab si permanent; c) direct, puternic si permanent;
b) indirect, slab si pe termen lung; d) indirect, puternic si pe termen lung.

a) formativi ai cererii de marfuri; c) cu evolutia usor previzibila;
b) cei mai importanti ai micromediului; d) in permanenta modificare.

a) populatia aflata in zona de activitate a intreprinderii;
b) ansamblul elementelor care privesc sistemul de valori din societate;
c) componente care explica, in esenta, cum se obtin produsele;
d) forte si grupuri de interese care actioneaza in viata economica a societatii.
a) mediului economic; c) mediului natural;
b) mediului tehnologic; d) micromediului.

a) mediului politic; c) mediului tehnologic;
b) mediul natural; d) mediul cultural.
a) mediul cultural; c) mediul politic;
b) mediul demografic; d) mediul social.

a) mediul politic; c) mediul economic;
b) mediul institutional; d) micromediu.

b) mediului politic; d) mediului institutional.

a) mediul tehnologic al intreprinderii; c) mediul natural al intreprinderii;
b) mediul intern; d) micromediul intreprinderii.


a) potentialul comercial al firmei; c) capacitatea organizationala a firmei;



a) marketingului tranzactional; c) marketingului de retea;
b) marketingului de relatie; d) deopotriva marketingului de retea si de relatie.
109. Piata de consum este exprimata de:

a) cererea consumatorilor individuali;
b) piata bunurilor de consum;
c) piata bunurilor de consuni si cererea consumatorilor individuali;
d) clienti persoane juridice.
110. Piata afacerilor este alcatuita din:
a) piata bunurilor de utilizare productiva;
b) totalitatea firmelor care cumpara bunuri si servicii in scopul prelucrarii;
c) totalitatea relatiilor de vanzare-cumparare dintr-o tara;
d) clienti persoane fizice.
111. Gravitatia comerciala are implicatii asupra:
112. Concentrarea activitatii pietei este o problema de:
113. Volumul vanzarilor exprima cel mai exact:

114. Piata potentiala este exprimata mai exact prin:

a) volumul ofertei; c) volumul vanzarilor;
115. Volumul ofertei este un indicator utilizat de regula in evaluarea capacitatii pietei
atunci cand:
116. Nasterea unei noi piete are loc atunci cand:

117. Piata alcatuita din piete mai multor produse aflate in raporturi de concurenta se
118. Abandonarea de catre tot mai multe firme a pietei anumitor produse se reflecta in
de:
a) 1/3; b) 2/3; c) I /2; d)l/6.

comportament:


a) concurentiale; c) deopotriva concurentiale si anticoncurentiale;

a) conduc la restrangerea semnificativa a concurentei;
b) au efecte favorabile asupra eficientei economice si sociale;
c) nu sunt restrictii de nici un fel;
d) nu sunt permise niciodata.

a) practica concurentiala normala; c) problema interna a firmei;

practica:
a) admisa de organismele de supraveghere; c) nu prezinta interes;

asociatiei este:
a) permisa de organele de supraveghere a concurentei;
b) sanctionata de organele de supraveghere;
c) nu intra in obiectul de activitate al acestora;

d) nu e problema de concurenta.
sunt considerate:
a) corecte;
b) incorecte si sanctionate de organele de supraveghere a concurentei;
c) neloiale;
d) incorecte si neloiale.

a) un act normal de concurenta; c) o practica anticoncurentiala;
b) o forma de concurenta neloiala; d) o forma de concurenta imperfecta.
in concurenta:
a) concurenta de marca; c) concurenta formala;
b) concurenta la nivel de industrie; d) concurenta generica.


a) violent si Ia orice actiune; c) numai in anumite situatii concurentiale;
b) cu intarziere, dar cu hotarare; d) cu hotarare, dar la orice actiune.

a) cu intarziere si fara hotarare; c) violent;
b) violent dar selectiv; d) cu intarziere, dar selectiv.

a) buni si rai; c) buni si rai, slabi si puternici;
b) slabi si puternici; d) nici buni, nici rai, nici slabi, nici puternici.

a) o forma (expresie) temporara (momentana) de existenta a pietei;
b) una din dimensiunile pietei;
c) o alternativa a pietei;
d) o stare a economiei.

a) atat favorabila cat si nefavorabila; c) ori favorabila, ori nefavorabila;
b) nici favorabila, nici nefavorabila; d) numai favorabila.

pietei:



a) stari conjuncturale proaste pe piata marfurilor;
b) stari de incertitudine, de neliniste in cadrul pietei marfurilor;
c) stari normale ale pietelor monetar-financiare;
d) stari conjuncturale bune.
economie de:


a) un segment de piata caracterizat printr-o nevoie posibil de satisfacut in mod profitabil;
b) o situatie conjuncturala favorabila;
c) o sansa unica pentru firma;
d) situatia in care oferta este mica si cererea este mare.

a) concurentei;
b) actiunilor guvernului;
c) unor piedici aparute ca urmare a evolutiei nefavorabile a mediului;
d) actiunilor greviste ale propriilor salariati.

intreprinderii?
a) furnizorii foitei de munca; c) legislatia;
b) furnizorii de marfuri; d) organismele publice.

a) mediul politic; c) mediul demografic;
b) mediul institutional; d) mediul cultural.

a) piata marfurilor; c) piata fortei de munca;
b) piata capitalurilor; d) toate cele trei piete de mai sus.
a) piata efectiva; c) piata potentiala;
b) piata futures; d) piata viitoare.
b) piata bunurilor materiale si piata serviciilor;
c) piata mijloacelor de productie si piata bunurilor de consuni;
d) piata internasi piata internationala.
a) volumul ofertei; c) volumul tranzactiilor de piata;
b) volumul cererii; d) cota de piata.
grupare?
a) indicatori avansati; c) indicatori concomitenti;
economica, este:
a) productia industriala; c) consumul;
b) investitiile fixe de capital; d) produsul national brut.

a) demonstreaza existenta unei rate pozitive de crestere a pietei;
b) se incadreaza in intervalul (0 - I);
c) tinde sa se apropie de 1;
d) este intotdeauna supraunitara.
a) dileme; c) vaci de muls;
b) vedete; d) pietre de moara.
a) piata actuala plus nonconsumatorii absoluti;
b) piata actuala minus nonconsumatorii absoluti;
c) piata actuala plus nonconsumatorii potentiali;
d) piata actuala minus nonconsumatorii potentiali.
a) afectare bugetara; c) intra-produs;
b) inter-produs; d) inter-marca.


a) cresterea cu 1% a pretului untului determina o crestere cu 0,25% a cererii de margarina;
b) cresterea cu 1% a pretului unui kilogram de unt determina cresterea vanzarilor de margarina cu 0,250 kilograme/locuitor;
c) cand costurile de productie ale untului cresc cu 1%, cererea de margarina creste cu 0,25%;
d) raportul procentual dintre pretul untului si cererea de margarina este de 0,25%.


a) mediul economic; c) mediul institutional;
b) mediul cultural; d) mediul demografic.
vanzare-cumparare:
a) livrarile de marfuri; c) donatiile de bunuri;
b) prestatiile de servicii; d) contractarile de materii prime.

a) atomicitatea, fluiditatea, transparenta perfecta;
b) rigiditatea, atomicitatea, opacitatea;
c) fluiditatea, dinamica sustinuta, rigurozitatea;
d) atomicitatea, opacitatea, dinamica sustinuta.

a) concurenta imperfecta; c) monopson;
b) concurenta pura; d) monopol bilateral.

b) denigrarea concurentilor, concurenta parazitara, concurenta ilicita;
c) concurenta parazitara, concurenta imperfecta, denigrarea concurentilor;
d) concurenta ilicita, concurenta monopolista, concurenta pura.
de mai jos:
a) volumul ofertei; c) volumul cererii;

a) atragerea de noi cumparatori pentru produsele intreprinderii numai din randul nonconsuraatorilor relativi;
b) atragerea de noi cumparatori pentru produsele intreprinderii, fie din randul nonconsumatorilor relativi, fie din randul clientilor unor intreprinderi concurente;
c) cresterea cumparaturilor medii efectuate de o unitate de consum (individ, familie, intreprindere);
d) atragerea de noi cumparatori pentru produsele intreprinderii, fie din randul nonconsumatorilor relativi, fie din randul clientilor unor intreprinderi concurente, precum si
a)40%, 5 0%, 10%; c) 3 0%, 60%, 10%;
b)30%, 30%, 40%; d) 25%, 60%, 15%.
prin:
a) sporirea numarului cumparatorilor;
b) cresterea gradului individual de inzestrare;
c) cresterea marimii medii a unei cumparaturi;
d) accelerarea frecventei de cumparare.

a) factori intamplatori; c) factori sezonieri;

a) nivelul dobanzii; c) evolutia cursului de schimb;
b) situatia rezervelor valutare; d) pretul combustibilului.
a) indicatori de volum, indicatori de structura, indicatori conjuncturali;
b) indicatori avansati, indicatori concomitenti, indicatori intarziati;
c) indicatori dinamici, indicatori intarziati, indicatori de structura;
d) indicatori temporali, indicatori avansati, indicatori intarziati.

a) produsul national brut, indicele productiei industriale, rata somajului;
b) gradul de utilizare a capacitatilor productive, rata inflatiei, nivelul dobanzii;
c) cursul de schimb, indicele productiei industriale, vanzarile marilor magazine;
d) ritmul constructiilor, angajarile in industria prelucratoare, comenzile si contractele pentru obiective ce necesita investitii fixe de capital.

a) reputatia intreprinderii; c) economiile de scara;
b) calitatea produselor; d) eficienta inovatiei.

mediului cultural?
a) valorile culturale fundamentale rezista in timp;
b) exista o periodicitate a modificarilor sistemului de valori al unei societati;
c) fiecare cultura este compusa din culturi secundare;
d) valorile culturale secundare se transforma in timp.

a) un proces de cunoastere a factorilor externi de influenta a activitatii intreprinderii si a evolutiei lor;
b) o importanta tehnica promotionala;
c) un sistem de citire a codurilor produselor;
d) o componenta a strategiei de marketing.

a) sa iasa de pe piata;
b) sa pregateasca un plan pentru contracararea sau minimizarea amenintarii;
c) sa lanseze un nou produs;
d) sa reduca pretul.
a) va fi afectata de cresterea cererii interne;
b) va deveni mult mai puternica pe pietele externe;
c) va trebui sa reduca preturile;
d) va fi afectata de cresterea dobanzilor.

a) organizatiile care doresc sa comunice direct cu clientii lor;
b) tranzactiile care au drept baza de decontare cartile de credit;
c) presa economica si serviciile postale;
d) actualii furnizori de informatii (in diferite moduri).

c) cresterea pretului cu 10 % duce la o scadere a volumului cererii cu 2 %;

a) cuprinde ansamblu] agentilor economici care actioneaza in cadrul pietei;
b) se refera la institutiile administrative cu atributii in domeniul pietei;
c) este constituit din ansamblul reglementarilor de natura juridica, prin care este vizata, direct sau indirect, activitatea de piata a intreprinderii;
d) reflecta structurile societatii, clasele sociale.
a) constanta, descrescanda, crescanda; c) ferma, constanta, spontana;
b) satisfacuta, nesatisfacuta; d) curenta, periodica, rara (ocazionala).
a) principalele reglementari ale puterii publice privind activitatea comerciala;
b) valorile morale si sociale;
c) modul si stilul de viata;
d) repartizarea populatiei pe nivele de instruire.

vedere:
a) locul acestuia in asigurarea evolutiei societatii;
b) tipul produselor implicate in procesul sau de realizare;
c) durata de viata a produselor;

d) volumul si structura cheltuielilor efectuate de populatie in vederea satisfacerii diferitelor trebuinte.
criteriu:
a) modul de manifestare in timp a cererii de marfuri;
b) modul in care cererea se formuleaza si se manifesta asupra produselor;
c) gradul in care marfurile participa la satisfacerea trebuintelor;
d) gradul de elasticitate a cererii.
a) cu hrana si echipamentul casnic;
b) destinate dotarii cu bunuri de uz indelungat;
c) realizarii unor servicii de intretinere a sanatatii;
d) pentru turism.

adevarata?
a) constituie un element de baza al cresterii economice;
b) reprezinta o categorie corelativa a pietei;
c) reflecta forma sociala pe care o imbraca produsele destinate schimbului prin intermediul relatiilor de piata;
d) asigura in mod direct recuperarea si absorbtia fortei de munca.
a) macromediu - mediul natural; c) macromediu - mediu institutional;
b) micromediu - prestatorii de servicii; d) micromediu - organismele publice.
a) elastica; c) unitar elastica;
b) inelastica; d) nu poate fi determinata fara a examina curba cererii,
196. Curba cererii:

a) descrie, in general, o alura crescatoare, de la stanga la dreapta;
b) este formata prin transpunerea punctelor din cadrul unui grafic de aprovizionare;
c) arata ce cantitati vor fi cerute de cumparatorii potentiali la diferite niveluri de preturi posibile;
d) reflecta cum cresc veniturile totale pe masura ce scad preturile.
a) un calculator personal; c) un kilogram de paine;
b) o calatorie de vacanta in Spania; d) un hamburger Big Mac.
a) cererea este unica determinanta a pretului;
b) se spune ca-o piata se afla in echilibru atunci cand elasticitatea cererii este egala cu elasticitatea ofertei;
c) interactiunea ofertei si a cererii determina marimea pietei si pretul pietei;
d) pentru ca o piata sa fie in echilibru, pretul si cantitatea pe care cumparatorii doresc sa o accepte trebuie sa fie mai mari decat pretul si cantitatea pe care ofertantii doresc sa
o prezinte.
a) in perioada actuala, intreprinderile se confrunta pe piata romaneascTcu un mediu instabil;
b) perioadele cand evolutia fenomenelor este lenta si usor previzibila;
c) prezinta frecvente schimbari in majoritatea componentelor sale, impunand cresterea capacitatii de adaptare a intreprinderii;
d) este un mediu relativ ostil intreprinderii careia ii pune probleme de supravietuire.
a) macromediul intreprinderii; c) organismele publice;
b) macromediul intreprinderii; c) organismele publice;
c) categoria prestatorilor de servicii; d) mediul institutional.

a) economic si demografic; c) politic si economic;
b) demografic si tehnologic; d) tehnologic si natural.
a) comportamentul cumparatorilor si comportamentul distribuitorilor;
b) comportamentul comerciantilor; comportamentul si pozitia concurentei;
c) comportamentul cumparatorilor si comportamentul guvema-mental; '
d) toate variantele de la punctul a, b, c.
a) transportatori, depanatori, prestatori de service;
b) unitati bancare, unitati de asigurare, prestatori de service;
c) furnizori de foita de munca, unitati de invatamant, oficii de distribuire a fortei de munca, persoane fizice;
d) unitati bancare si de asigurari, transportatori.

a) se calculeaza prin raportarea propriei sale cote de piata la cea a celui mai important concurent;
b) exprima ponderea ce ii revine acesteia in piata produsului sau a grupei de produse din care face parte;
c) este un indicator de exprimare a structurii pietei;
d) se calculeaza prin raportarea volumului de vanzari al intreprinderii la vanzarile totale ale produsului pe piata respectiva.

a) exprima volumul maxim al vanzarilor pe care le-ar putea realiza o intreprindere intr-un timp determinat;
b) acopera sfera pietei reale (efective), precum si nonconsumatorii relativi;
c) principalii indicatori de evaluare a acesteia sunt potentialul de absorbtie al pietei, potentialul de export, efectivul si structura nonconsumatorilor relativi;
d) depinde de numarul cumparatorilor / utilizatorilor actuali ai produselor/serviciilor oferite, de marimea medie a unei cumparari si de frecventa de cumparare.
a) nu are in vedere suprafata comerciala a centrului de atractie si timpul necesar deplasarii pana la acesta;
b) constituie o metoda probabilistica de cercetare a fenomenului gravitatiei comerciale;
c) se axeaza mai mult pe consumator decat pe centrele comerciale;
d) nu ia in calcul numarul de locuitori ai orasului centru de atractie si distanta pana la acesta.

a) echipamentele industriale; c) furnizorii de forta de munca;
b) structura pe grupe de varsta a clientilor; d) resursele naturale utilizate.
a) mediul demografic; c) mediul cultural;
b) mediul natural; d) mediul institutional.
a) concurenta neloiala; c) concurenta directa;
b) concurenta implicita; d) concurenta indirecta.
a) piata potentiala a produsului; c) piata efectiva a produsului;
b) conjunctura pietei produsului; d) cota de piata a intreprinderii.
intermediul:
a) volumului ofertei produsului respectiv;
b) volumului tranzactiilor la nivelul pietei;
c) volumului cererii pentru produs;
d) vanzarilor principalilor competitori de pe piata.
a) a scazut; . c) a crescut;
b) s-a mentinut; d) nu s-a modificat in mod semnificativ.
(pana la 20, 21-35, 36-55, peste 55 ani)?
a) 26; b) 24; c) 22; d) 23.
a) dinamica a pietei; c) cerere selectiva;
b) gravitatie comerciala; d) concentrare a cererii.

a) extensiva;
b) atat extensiva cat si intensiva;
c) intensiva;
d) nu este vorba despre o dezvoltare reala a pietei.

an?
a) 0,53; b) 0,62; c) 0,60; d) 0,75.
a) mediul social; c) mediul natural;
b) mediul cultural; d) mediul institutional.

a) o forma de concurenta monopolista; c) o modalitate de promovare a produsului;
b) o forma de concurenta neloiala; d) o politica de comunicare a intreprinderii.

dat formeaza:
a) piata reala a produsului; c) piata potentiala a produsului;
b) conjunctura pietei produsului; d) cota relativa de piata a intreprinderii.
intermediul:
b) volumului cererii pentru produs;
c) volumului tranzactiilor la nivelul pietei;

a) ponderea neprocentuala a vanzarilor intreprinderii in vanzarile totale la nivelul pietei;
b) ponderea procentuala a vanzarilor intreprinderii in vanzarile principatului sau concurent;
c) un indicator al capacitatii pietei;
d) expresia volumului tranzactiilor de piata al intreprinderii.

macromediului:
a) mediul social; c) mediul politic;
b) mediul economic; d) mediul institutional.

a) concurenta imperfecta; c) practicarea preturilor de penetrare;
b) concurenta ilicita; d) publicitatea comparativa.

a) 0,86; b)0',60; c) 1,16; d)0,75.

macromediului:
a) mediul demografic; c) mediul institutional;
b) mediul economic; d) mediul social.
utilizata:
a) cota de piata; c) cota relativa de piata;
b) puterea de cumparare a consumatorilor; d) analiza mediului extern.
a) furnizorii de materii prime;
b) structura pe ramuri a activitatii economice;
c) cresterea fondurilor destinate cercetarii-dezvoltarii din industria alimentara;
d) traditiile culinare.

a) suma pietelor interne plus piata internationala a acestor produse;
b) suma pietelor interne a acestor produse;
c) piata internationala a produselor respective;
d) piata producatorilor de automobile de teren.

unei piete se afla:
a) gradul de utilizare al capacitatilor productive; c) ritmul constructiilor;
b) nivelul dobanzilor; d) rata inflatiei.

a) repartizarea teritoriala si pe medii a populatiei, miscarea preturilor, marimea si orientarea fondurilor destinate cercetarii-dezvoltarii;
b) numarul populatiei, dimensiunea medie a unei familii, rata natalitatii;
c) structura populatiei pe sexe si pe varste, nivelul veniturilor banesti, nivelul concurentei;
d) sistemul de valori, numarul populatiei, structura populatiei pe varste.

a) gradul de implicare a statului in economie;
b) gradul de ocupare a fortei de munca;
c) nivelul concurentei;
d) reglementarile vizand eliminarea tehnologiilor poluante.
in concurenta:
a) perfecta; c) imperfecta;
b) directa; d) indirecta.
a) denigrarea concurentilor; c) dumping;
b) concurenta parazitara; d) concurenta ilicita.
afla in concurenta:

a) oligopol; c)monopson;
b) concurenta oligopolista; d) monopol.

a) noua cota de piata a firmei va fi mai mare decat vechea cota de piata;
b) raportul noua cota / vechea cota va fi supraunitar;
c) noua cota de piata va fi mai mica decat vechea cota de piata;
d) informatia este insuficienta pentru a trage o concluzie privind relatia dintre cele doua cote de piata ale firmei.
a) furnizorii de marfuri, clientii, cadrul legislativ;
b) furnizorii de marfuri, organismele publice, cadrul legislativ;
c) prestatorii de servicii, concurentii, cadrul natural;
d) prestatorii de servicii, concurentii, organismele publice.

a) mai mare decat cumpararea; c) partea insolvabila a nevoii de consum;
b) mai mica decat nevoia de consum; d) partea solvabila a ofertei.

consum este:
242. Piata produselor care satisfac nevoi secundare:
a) este relativ rigida; c) are un coeficient de elasticitate subunitar;
b) este larga; d) este elastica.
243. Piata produselor care satisfac nevoi primare;

a) este elastica; c) are un coeficient de elasticitate supraunitar;
b) este concentrata; d) este rigida.
244. Elasticitatea incrucisata a cererii in functie de pret la produsele asociate in

consum este:
245. Rata somajului este un indicator al conjuncturii pietei:

246. Daca ritmul de crestere a vanzarilor intreprinderii este mai mare decat ritmul de
a) noua cota de piata a intreprinderii va fi mai mica decat vechea cota de piata;
b) vechea cota de piata va fi mai mica decat noua cota de piata;
c) raportul noua cota / vechea cota va fi subunitar;
d) informatia este insuficienta pentru a trage o concluzie privind relatia dintre cele doua cote de piata ale intreprinderii.
247. Intre cele patru grupe de mai jos care contin componente ale macromediului
a) mediul demografic, mediul economic, furnizorii de forta de munca;
b) organismele publice, mediul tehnologic, mediul politic;
c) mediul economic, mediul politic, mediul cultural;
d) organismele publice, mediul economic, mediul institutional.
248. O expresie a mediului demografic in care isi desfasoara activitatea intreprinderea

este:
a) ponderea populatiei ocupate in economie;
b) dimensiunea produsului intern brut;
c) structura pe grupe de varsta a clientilor potentiali;
d) legislatia privind concurenta.
249. Una dintre caracteristicile relatiilor de piata ale intreprinderii o constituie:

a) controlul total al intreprinderii asupra acestora;
b) natura preponderent ocazionala a acestora;
c) caracterul lor bilateral;
d) concentrarea sortimentala a acestora.

a) intensitatea concurentei; c) aria pietei;
b) natura pietei; d) structura pietei.
a) cu actiune temporara; c) cu caracter accidental;
b) cu actiune de durata; d) cu impact sezonier.
a) dispersate dimensional; c) dispersate spatial;
b) concentrate dimensional; d) ocazionale,

a) o firma de transporturi internationale; c) un club de cicloturism;
b) agentiile companiilor de transport aerian; d) o agentie de turism intern.
a) concurentei pure; c) concurentei perfecte;
b) concurentei neloiale; d) concurentei monopoliste.
a) concurenta imperfecta; c) denigrare a concurentilor;
b) promovare a vanzarilor; d) concurenta ilicita,
a) care nu cumpara temporar produsele intreprinderii;
b) care nu vor achizitiona sau utiliza in prezent sau in viitor produsul;
c) €care continua sa cumpere produsul in ciuda calitatilor slabe ale acestuia;
d) care a incercat produsul dar este nemultumit de performantele acestuia.
a) tratativele comerciale; ' c) concurenta intre intreprinderi;
b) distributia comerciala; d) normele de reglementare.
a) numarul mare al competitorilor prezenti pe piata;
b) reglementarea stricta a pietei;
c) accesul nerestrictionat la nivelul pietei;
d) accesul nelimitat la toate informatiile referitoare la piata.
a) o forma de concurenta imperfecta;
b) o modalitate de realizate a publicitatii comparative;
c) o forma de concurenta parazitara;
d) o forma de concurenta ilicita.

a) persoane fidele produselor intreprinderii;
b) clienti potentiali care nu au incercat inca produsul;
c) clienti efectivi neinforniati despre existenta produsului;
d) persoane care nu vor achizitiona sau utiliza produsul in viitor.
a) aria pietei; c) structura pietei;
b) localizarea pietei; d) concentrarea pietei.

a) cu actiune ciclica; c) cu actiune permanenta;
b) cu caracter accidental; d) cu actiune de durata.

a) mediul natural; c) mediul institutional;
b) mediul tehnologic; d) mediul geografic.
formeaza:
a) piata potentiala a produsului; c) conjunctura pietei produsului;
b) piata efectiva a produsului; d) piata relativa a produsului.

a) cu actiune ciclica; c) cu impact sezonier;
b) cu actiune de durata; d) cu caracter accidental.

a) strategia cresterii; c) strategia adaptiva;
b) strategia activa; d) strategia ofensiva.

a) schimbarile pietei; c) structura pietei;
b) dinamica pietei; d) nivelul competitiei.
269. Sa se aleaga alternativele corecte care fac parte din cadrul strategiei de piata a
• Piata prezinta un nivel ridicat al exigentelor consumatorilor, este puternic segmentata (50 de segmente) si se estimeaza o crestere, in urmatorul an, a volumului ei cu 5%.
• intreprinderea ocupa pozitia de lider, realizand produse (12 tipuri) care se adreseaza numai segmentelor cu venituri ridicate.
• Volumul vanzarilor intreprinderii se estimeaza ca va spori, in urmatorul an, cu 5%.
a) strategie ofensiva de crestere a cotei de piata, strategie nediferentiata, strategia exigentelor ridicate;
b) strategie defensiva de mentinere a cotei de piata, strategie nediferentiata, strategia exigentelor medii;
c) strategie defensiva de mentinere a cotei de piata, strategie concentrata, strategia exigentelor ridicate;
d) strategie ofensiva de crestere a cotei de piata, strategie concentrata, strategia exigentelor ridicate.
270. Cand o intreprindere decide sa se adreseze uiiui numar de 3 segmente din cele 10
a) o strategie diferentiata; c) o strategie concentrata;
b) strategia restrangerii; d) marketingul segmentat.
271. Creatorul conceptului de marketing-mix este:

a) Neil H.Borden; c) William J. Stanton;
b) Philip Kotler; d) Rom Markin.
272. Care din urmatoarele politici face parte dintre cele patru componente ale mixului
de marketing ?
a) politica de investitii; c) politica de pret;
b) politica de personal; d) politica de dezvoltare.
273. Diferentierea ofertei proprii a intreprinderii de cea a concurentilor poate fi

a) produsului, managementului, concurentei;
b) imaginii, clientilor, preturilor;
c) serviciilor, furnizorilor, comunicatiei;
d) produsului, serviciilor, personalului.
274. Care dintre variantele de mai jos evidentiaza cel mai bine principalele mijloace la
a) furnizorii, produsul, pretul, cumparatorii;
b) clientii, consumatorii, furnizorii, intermediarii;
c) produsul, pretul, distributia, promovarea;
d) publicitatea, relatiile publice, promovarea vanzarilor, promovarea directa.

a) valorificarea maxima a oportunitatilor zilnice, dezvoltarea productiei, cresterea productivitatii;
b) orientarea spre cumparatori, concentrarea spre atingerea unor obiective strategice, integrarea eforturilor de marketing;
c) focalizarea pe produs, productivitatea, motivarea angajatilor;
d) analiza mediului concurential, mijloacele tactice, motivarea angajatilor, dezvoltarea productiei, cresterea productivitatii.

a) urmaresc diferentierea preturilor pe categorii de consumatori;
b) considera pretul ca fiind elementul esential de diferentiere fata de concurenta;
a) se refera la activitatile de zi cu zi pentru implementarea strategiilor;
b) impun subordonarea strategiilor de marketing;
c) constituie modalitatile de punere in aplicare a strategiei de marketing;
d) implica actiuni practice de punere in valoare a potentialului intreprinderii pentru atingerea, pas cu pas, a obiectivelor sale strategice.

a) planificarea produsului, pretul, canalele de distributie, marca, promovarea;
b) vanzarea personala, publicitatea, ambalajul, etalarea, marca;
c) serviciile suplimentare vanzarii, distributia fizica, pretul, merchandisingul, marketingul direct;
d) strategia de piata, produsul, pretul, distributia, promovarea.
a) cresterea activitatii de piata;
b) restrangerea activitatii de piata;
c) mentinerea volumului activitatii de piata;
d) o strategie specifica intreprinderilor fara potential de crestere.
a) intreprinderea urmareste sa tina pasul cu schimbarile pietei;
b) este o strategie pasiva;
c) este specifica intreprinderilor cu potentialul redus;
d) este o forma de comportament a intreprinderii fata de schimbarile pietei.
281. O varianta a strategiei de piata a intreprinderii in raport cu dinamica pietei este:
a) strategia exigentei ridicate;
b) strategia ofensiva; d) strategia adaptiva.
282. Conceptul de "marketing mix" include elemente specifice referitoare la:

a) produs, personal, promovare, distributie; c) produs, pret, personal, distributie;
b) produs, pret, promovare, distributie; d) produs, pret, promovare, personal.
283. O varianta a strategiei de piata a intreprinderii in raport cu structura pietei este:

a) strategia exigentei medii; c) strategia nediferentiata;
b) strategia focalizata; d) strategia adaptiva.
284. Strategia de piata recomandata unei intreprinderi lider la nivelul pietei, prezenta
a) strategia concentrata; c) strategia cresterii volumului de activitate;
b) strategia adaptiva; d) strategia de rezerva.
285. O varianta a strategiei de piata a intreprinderii in raport cu schimbarile pietei este:

a) strategia exigentei ridicate; c) strategia pasiva;
b) strategia ofensiva; d) strategia cresterii volumului de activitate.
286. O varianta a strategiei de piata a intreprinderii in raport cu nivelul competitiei

este:
a) strategia exigentei ridicate; c) strategia ofensiva;
b) strategia adaptiva; d) strategia mentinerii volumului de activitate.
287. Strategia de piata recomandata unei intreprinderi de anvergura medie, prezenta pe

a) strategia exigentei medii; c) strategia adaptiva;
b) strategia mentinerii volumului de activitate; d) strategia diferentiata.
288. O intreprindere care se adreseaza cu politici de marketing specifice fiecarui

a) nediferentiata; c) activa;
b) a exigentelor ridicate; d) diferentiata.
289. Strategia activa reprezinta una din pozitiile intreprinderii fata de:
a) structura pietei; c) dinamica pietei;
b) schimbarile pietei; d) exigentele pietei.
290. Nucleul politicii de marketing il constituie:

a) politica de produs; c) tactica de marketing;
b) mixul de marketing; d) strategia de piata.
a) politica de marketing; c) strategia de marketing;
b) tactica de marketing; d) programul de marketing.
a) strategia de marketing; c) tactica de marketing;
b) politica de marketing; d) strategia de piata.

a) conducerea strategica; c) mixul de marketing;
b) politica de marketing; d) pozitionarea.


a) piata omogena; c) piata dinamica;
b) piata saturata; d) piata fluctuanta.


a) definirea domeniului de activitate al intreprinderii;
b) stabilirea indicatorilor de performanta (obiectivelor) ai (ale)intreprinderii;
c) elaborarea ansamblului strategiilor de dezvoltare;
d) toate cele de mai sus.
feluri:
a) macroobiective si microobiective; c) permanente si periodice;
b) economice si sociale; d) unidimensionale si multidimensionale:
a) un anumit atribut, o scala (un indicator) si o constanta "K";
b) un anumit atribut, o scala (un indicator) si o suta marita;
c) un anumit atribut, o scala (un indicator) si o valoare procentuala;
d)un anumit atribut, o scaJa ( un indicator) si un scop.
300. Formularea strategica de piata reprezinta punctul central al:

a) cercetarii de marketing; c) programarii de marketing;
b) mixului de marketing; d) previziunilor de marketing.
301. Sfera de produse si de piete (actuale sau noi) spre care intreprinderea se
a) tacticii de marketing; c) mixului de marketing;
b) politicii de produs; d) strategiei de piata.
302. Vectorul de crestere reprezinta o componenta a;

a) mixului de marketing; c) strategiei de piata;
b) previziunilor de marketing; d) tacticii de marketing.
303. Avantajul diferential (competitiv) reprezinta o componenta a:

a) mixului de marketing; c) politicii de produs;
b) strategiei de piata; d) tacticii de marketing.
304. Sinergia intreprinderii reprezinta o componenta a:

a) strategiei de piata; c) tacticii de marketing;
b) mixului de marketing; d) segmentarii pietei.
305. Directia in care intreprinderea se dezvolta in corelatie cu actuala situatie a

a) sfera de produse si de piete (actuale sau noi);
b) vectorul de crestere;
c) avantajul diferential (competitiv);
d) sinergia intreprinderii.
306. in situatia in care exista o cerere negativa trebuie utilizata strategia de:
307. in cazul absentei cererii trebuie utilizata strategia de:

308. Daca cererea este latenta trebuie utilizata strategia de:

309. in situatia unei cereri in declin trebuie utilizata strategia de:

310. in cazul unei cereri fluctuante trebuie utilizata strategia de:

a) dezvoltare a cererii; c) "demistificare a cererii";
b) creare a cererii; d) reducere a cererii.
a) creare a cererii; c) "distrugere a cererii";
b) dezvoltare a cererii; d) reducerea cererii.
a) "revitalizarea" cererii; c) regularizarea cererii;
b) "demistificarea" cererii; d) reducerea cererii.
a) dezvoltare a pietei; c) extindere a pietei;
b) penetrare a pietei; d) extinderea liniei produselor.
strategie de:
b) penetrare a pietei; d) extinderea liniei produselor.
*
denumirea de:
a) strategia de extindere a liniei produselor; c) strategia de reformulare;
b) extindere a pietei; d) dezvoltare a pietei.

denumirea de:
a) strategia de extindere a pietei; c) strategia de inlocuire;
b) strategia de extindere a liniei produselor; d) strategia de diversificare laterala.
a) strategia diferentierii produselor si segmentarii pietei;
b) strategia de extindere a liniei produselor;
c) strategia de diversificare orizontala;
d) strategia de diversificare laterala.
a) strategia diversificarii concentrice;
b) strategia diferentierii produselor si segmentarea pietei;
c) strategia de reformulare;
d) strategia extinderii liniei produselor.
a) strategia extinderii liniei produselor; c) strategia diversificarii orizontale;
b) strategia diversificarii concentrice; d) strategia diversificarii laterale.
a) strategia diversificarii concentrice; c) strategia diversificarii orizontale;
b) strategia diversificarii laterale; d) strategia extinderii liniei produselor.
a) strategia diversificarii laterale; c) strategia diversificarii orizontale;
b) strategia diversificarii concentrice; d) strategia extinderii liniei produselor.

a) politica de produs; c) activitatea de inovatie;
b) politica sortimentala; d) utilizarea fortelor de vanzare,
a) pietre de moara - dileme - vaci de muls - vedete;
b) pietre de moara - vaci de muls - vedete - dileme;
c) dileme - vedete - vaci de muls - pietre de moara;
d) vaci de muls - vedete - dileme - pietre de moara.

a) integrata; c) privind statutul sau pe piata;
b) functionala; d) toate cele trei acceptiuni de mai sus.

a) brevetul de inventie; c) dreptul de autor;
b) licenta de export; d) mostrele gustative.
a) 3; b)4; c) 12; d)4;2;6.
a) inovatori; c) majoritate timpurie;
b) acceptanti timpurii; d) nisa de piata.
a) cercetarea produsului, alegerea zonei de lansare a produsului, asigurarea legala a produsului;
b) cercetarea produsului, modelarea produsului, atitudinea fata de produsele vechi;
c) modelarea produsului, asigurarea legala a produsului, stabilirea pretului de lansare;
d) alegerea zonei de lansare a produsului, asigurarea legala a produsului, pregatirea pietei.

a) contractul de leasing, dreptul de preemtiune, marca de fabrica;
b) dreptul de autor, mostra gustativa, marca de fabrica;
c) dreptul de autor, evictiunea, dreptul de preemtiune;
d) denumirea de origine, marca de fabrica, contractul de leasing.

a) modelarea produsului; c) politica de marca a intreprinderii;
b) asigurarea legala a produsului; d) alcatuirea gamei de produse.

a) pretul; c) termenul de garantie;
b) greutatea; d) instructiunile de folosinta (utilizare).
a) numarul de produse distincte pe care le contine o linie de produse;
b) numarul de linii de produse ce compun o anumita gama de produse;
c) gradul de apropiere al produsului de consumatorul final;
d) distanta dintre cel mai bun si cel mai slab calitativ produs al gamei.
(12 produse):
a) 27, 3, 10,5, 12; c) 10, 5, 12, 3, 27;
b) 3, 27, 10,5, 12; d) 27, 10, 5, 12, 3.
a) testare de acceptabilitate; c) creativitate operationala;
b) analiza valorii; d) logistica.

a) este o operatiune premergatoare lansarii acestuia pe piata, prin care se supune verificarii consumatorilor potentiali parametrii principali ai noului produs;
b) este o operatiune de laborator efectuata cu ajutorul unui prototip al noului produs;
c) este o operatiune post-lansare pe piata prin care se verifica vanzarile;
d) este un control de specialitate ai calitatii noului produs.
a) inovatorii, acceptantii timpurii, majoritatea timpurie;
b) inovatorii, acceptantii timpurii, acceptantii intarziati;
c) acceptantii timpurii, acceptantii intarziati, majoritatea timpurie;
d) acceptantii timpurii, majoritatea timpurie, acceptantii intarziati.
a) etapa de constatare, etapa de cumpanire, etapa de acceptare sau respingere;
b) etapa de incercare, etapa interesului individual, etapa de cumparare;
c) etapa de constatare, etapa interesului individual, etapa de cumpanire;
d) etapa de cumpanire, etapa de incercare, etapa de acceptare sau respingere.
urmatoarea:
a) 5-3-1-2-4; b) 4-5-1-3-2; c)l-5-3-4-2; d)5-l-4-3-2.

c) perfectionare sortimentala, diferentiere sortimentala, selectie sortimentala;
d) diversificare sortimentala laterala, diferentiere sortimentala, diversificare sortimentala.

a) prelungirea in "amonte" sau "aval" a unei linii de produse;
b) dezvoltarea gamei de produse in directii conexe structurii de baza;
c) cresterea numarului de produse in cadrul unei linii existente;
d) cresterea numarului de linii de produse in cadrul gamei.

a) o diversificare orizontala a gamei sale de produse;
b) o diversificare verticala a gamei sale de produse;
c) o diversificare laterala a gamei sale de produse;
d) o diversificare in diagonala a gamei sale de produse.

a) strategiei de adaptare calitativa;
b) strategiei diferentierii calitative a produselor;
c) strategiei selectiei sortimentale;
d) strategiei stabilitatii calitative.

a) manifestarea interesului fata de produs; c) evaluarea cumparaturii;
b) adoptarea produsului; d) incercarea produsului.
350. Persoanele care adopta un nou produs parcurg mai multe etape. Etapa in care consumatorul este stimulat sa caute informatii despre un produs nou reprezinta etapa: a)
351. Care dintre urmatoarele afirmatii privind ciclul de viata al unui produs nu este adevarata ?
a) durata totala a ciclului de viata este direct proportionala cu durata etapei de crestere;
b) produsul are o viata limitata;
c) vanzarea produsului trece prin mai multe faze;

d) profitul difera in functie de etapa din ciclul de viata in care se gaseste produsul.
352. Profiturile generate de un produs se stabilizeaza si, apoi, incep sa scada, in etapa
de:
353. in etapa introducerii produsului pe piata, strategia de patrundere rapida pe piata

presupune:
a) o promovare sustinuta si un pret mare; c) o promovare redusa si un pret mare;
b) o promovare sustinuta si un pret mic; d) o promovare redusa si un pret mic.
354. Care dintre urmatoarele modalitati nu conduce la cresterea numarului de

a) convingerea si atragerea nonutilizatorilor; c) atragerea clientilor concurentei;
b) patrunderea pe noi segmente de piata; d) sporirea consumului clientilor actuali.
355. Principalul obiectiv de marketing pentru un produs aflat in faza de crestere a

a) reducerea cheltuielilor; c) maximizarea cotei de piata;
b) informarea consumatorilor; d) maximizarea profitului,
356. Evidentiati dintre gruparile de mai jos pe cea care cuprinde numai componente
a) pretul, marca, culoarea, numele produsului;
b) instructiunile de utilizare, termenul de garantie, pretul, culoarea;
c) numele produsului, marca, pretul, instructiunile de utilizare;
d) pretul, marca, termenul de garantie, rezistenta la actiunea factorilor de mediu.
357. in raport de optica specifica marketingului modern, nu este reala afirmatia

a) reprezinta un important instrument de marketing;
b) are un rol bine delimitat, strict functional;
c) constituie o componenta corporala a produsului;
d) detine un important rol comunicational in ansamblul politicii de marketing.
358. in raport de locul in care urmeaza a fi consemnata noutatea, conceptul de produs

a) produs nou pentru intreprinderea care il fabrica sau il comercializeaza;
b) produs nou pentru piata pe care urmeaza sa fie lansat;
c) produs care nu a aparut pana acum pe nici o piata;
d) oricare dintre-situatiile de mai sus.

a) inovarii de produs; c) atitudinii intreprinderii fata de produsele vechi;
b) cercetarii de produs; d) modelarii de produs.

a) o componenta acorporala a produsului;
b) un element formator al imaginii produsului;
c) o componenta corporala a produsului;
d) o componenta a mediului tehnologic.

a) inovarii de produs; c) asigurarii legale a produsului;
b) modelarii de produs; d) cercetarii de produs.

a) o componenta acorporala a produsului; c) o componenta a mediului tehnologic;
b) o componenta a mediului cultural; d) o componenta corporala a produsului.

a) lungimea gamei de produs; c) profunzimea gamei de produs;
b) largimea gamei de produs; d) complexitatea gamei de produs.

a) marirea numarului de linii de produse;
b) prelungirea in amonte sau in aval a unei linii de produse;
c) dezvoltarea gamei de produse in directii conexe structurii sale de baza;
d) specializarea colaterala a liniilor de produse.

a) inovarii de produs; c) cercetarii de produs;
b) asigurarii legale a produsului; d) modelarii de produs.

b) un element formator al imaginii produsului;
d) o componenta a mediului tehnologic.

a) o componenta corporala a produsului;
b) un element de asigurare legala a produsului;
c) o componenta acorporala a produsului;
d) o componenta a strategiei de produs.

este:

a) diversificare orizontala; c) diversificare verticala;
b) diversificare laterala; d) o varianta a strategiei de selectie in cadrul gamei.

a) inlocuire; c) diversificare concentrica;
b) extinderea liniei produselor; d) diferentierea produselor si segmentarea pietei.

a) comunicatiile referitoare la produs; c) imaginea produsului;
b) strategia de produs; d) cercetarea produsului.

b) diversificare laterala; d) varianta strategiei de selectie in cadrul gamei.

a) insumarea efectivelor tuturor liniilor de fabricatie;
b) numarul de linii de produse ce compun gama;
c) numarul de produse distincte pe care le contine o linie de produse;
d) numarul de produse similare pe care le contine o linie de produse.

a) cercetarea produsului; c) atitudinea fata de produsele vechi;
b) asigurarea legala a produsului; d) alegerea canalului de distributie.


a) adaptare calitativa, diferentiere calitativa, stabilitate calitativa;
b) diversificare sortimentala, stabilitate sortimentala, selectie sortimentala;
c) asimilarea de noi produse, perfectionarea produselor, mentinerea gradului de noutate;
d) mentinerea gradului de noutate, stabilitate calitativa, stabilitate sortimentala.

a) bunuri materiale; c) bunuri libere;
b) bunuri reale; d) bunuri nominale.

a) politica de service si garantie; c) politica sortimentala;
b) politica de pret; d) politica de produs in sens strict.

a) asigurarea legala a produsului; c) activitatea de inovatie;
b) modelarea produsului; d) cercetarea produsului.
a) politica de program; c) activitatea de inovatie;
b) politica de marca; d) atitudinea fata de produsele vechi.
a) studiul invechirii economice a produselor;
b) urmarirea produselor in utilizare sau in consum;
c) analiza calitatii produselor aflate in fabricatie si/sau in vanzare;
d) descoperirea de noi materii prime si tehnologii.

a) atitudinea fata de produsele vechi; c) pozitionarea produsului;
b) cercetarea produsului; d) modelarea produsului.
a) activitatea de reparatii; c) activitatea de service;
b) activitatea de control tehnic; d) activitatea de publicitate,
a) complementaritatea nevoilor carora se adreseaza produsele;
b) nivelul de pret practicat pentru produsele comercializate;
c) analiza circulatiei produselor comercializate;
d) caracteristicile merceologice ale firmelor.

a) marcile de fabrica, de comert si de servicii; brevetele de inventie; service-ul;
b) dreptul de autor; modelul de utilitate; desenul industrial;
c) mostrele gustative, service-ul; brevetele de inventie;
d) denumirea de origine, termenul de garantie; marcile de fabrica, de comert si de servicii.
a) oferirea gratuita a materialelor consumabile destinate functionarii unui echipament;
b) schimbarea produsului defect cu altul de acelasi fel in stare normala de functionare;
c) inlocuirea unor componente defecte;
d) dezdaunarea cumparatorului,
a) intre modelele aceluiasi producator; c) intre marcile aceluiasi producator;
b) intre marcile unor producatori diferiti; d) intre produse destinate acelorasi nevoi.

a) cumpararea exclusiva; c) recumpararea;
b) cumpararea fidelizata; d) prima cumparare (achizitionare).

a) comunicatiile privind produsul; c) componentele acorporale ale produsului;
b) conceptia de produs total; d) imaginea produsului.
a) imprimanta, garantia, service-ul;
b) pretul, marca, instalarea si punerea in functiune;
c) service-ul, ambalajul, pretul;
d) licenta de fabricatie, instructiunile de utilizare, imprimanta.

a) produs absolut nou; c) produs perfectionat;
b) produs nou; d) produs modernizat.

a) 12, 6, 5, 14, 35, 4; c) 14, 12, 5, 6, 4, 35;
b)4,35, 14,5,6, 12; d)35,4, 12,6,5, 14.

a) 6,9%, 15,2%; b) 9,6%, 25,1 %; c) 25,1%, 9,6% d) 15,2%, 6,9%.
397. Evaluarea comparativa a unor produse concurente, destinate satisfacerii acelorasi

a) activitatea de inovatie; c) scalarea caracteristicilor produsului;
b) imaginea produsului; d) harta perceptuala a produsului.
398. Pozitionarea unei marci foloseste tehnici de preluare a informatiilor specifice

a) scala Fishbein-Rosenberg; c) scala lui Rensis Lickert;
b) diferentiala semantica; d) scala cu suma constanta.
399. Una dintre componentele ce urmeaza nu apartine formelor pe care le imbraca

a) inovatia distructiva; c) inovatia sintetica;
b) inovatia prin acumulare; d) inovatia discontinua.
400. Cele cinci niveluri de structurare a unui produs, potrivit profesorilor americani
a) nucleul produsului, produsul generic, produsul asteptat, produsul imbunatatit, produsul potential;
b) produsul generic, produsul potential, nucleul produsului, produsul asteptat, produsul imbunatatit;
c) produsul potential, produsul imbunatatit, produsul asteptat, produsul generic, nucleul produsului;
d) produsul generic, nucleul produsului, produsul imbunatatit, produsul asteptat, produsul potential.
401. Una dintre gruparile urmatoare cuprinde exclusiv metode de creativitate folosite
a) creativitatea operationala, tehnica relatiilor impuse, analiza morfologica;
b) scalarea metrica multidimensionala, brainstorming-ul, listarea atributelor;
multiplu;

b) realizarea marcarii de catre producator, difuzare larga, nivel inalt de pret al produsului pe care il acopera;
c) realizarea marcarii de catre comerciant, difuzare limitata, nivel coborat de pret al produsului pe care il acopera;
d) realizarea marcarii de catre comerciant, difuzare larga, nivel inalt de pret al produsului pe care il acopera.

a) respectarea parametrilor tehnico-functionali, a compozitiei materiei prime, a tipodimensiunilor unui produs introdus pe piata cu cel putin doi ani in urma;
b) incercari ce se realizeaza in spatii special amenajate pentru experimentarea parametrilor tehnici ai unui produs, nou;
c) supunerea prototipului unui produs nou, prealabil fabricatiei sale de serie unei confruntari cu potentialii sai clienti;
d) operatiunea de determinare a parametrilor ce se cer urmariti in cadrul testarii tehnice.

a) testelor comparatiilor fata in fata (side-by-side);
b) testelor de impresie;
c) testelor comparatiilor perechi;
d) testarii unui singur produs.
a) C->D->B->E->F->A; c) C->B->A->D->E->F;
b) A-»B->C-»D->F->.E; d) F->A->B^C->E->D.

a) intrarea directa pe piata externa cu sau fara investitii;
b) intrarea prin asociere cu un partener local sau cu un tert;
c) intrarea indirecta pe respectiva piata externa;
d) intrarea indirecta cu investitii directe pe piata externa
a) A->C->E->BH>D; C) DH>A->C->B->E;
b) B->E->CH>-D->-A; d) E->D->C->B->A.

indicatori:
a) numarul nonconsumatorilor absoluti ai produsului;
b) viteza de difuzare (de raspandire) a produsului pe piata;
c) gradul de patrundere a produsului in consum;
d) gradul de raspandire al noului produs pe piata.

a) nivelul calitativ, al produselor; c) gradul de innoire a produselor;
b) dimensiunile gamei de produse; d) structura gamei de produse.
produs pe piata:
a) etapa de constatare; c) etapa de acceptare;
b) etapa de cumpanire; d) etapa de consum.
a) incercarii produsului; c) interesului individual;
b) pregatirii produsului; d) constatarii.

a) unui produs vechi prezent pe piata actuala;
b) unui produs vechi prezent pe o piata noua;
c) unui produs nou lansat pe piata actuala;
d) unui produs nou lansat pe o piata noua.

noului produs de:
414. Evaluarea modului de comportare in consum a produsului este o activitate

specifica:
a) distributiei produsului; c) cercetarii de produs;
b) dezvoltarii noilor produse; d) modelarii produsului.
415. Constatarea de catre consumatori a aparitiei pe piata a noului produs presupune:

a) evaluarea opiniilor consumatorilor fata de produs;
b) adunarea de informatii despre produs direct de la producator;
c) observarea prezentei acestuia la punctele de vanzare;
d) transmiterea unor informatii despre produs altor persoane.
416. Strategia diversificarii gamei de produse este recomandata:

a) unui produs nou lansat pe piata actuala;
b) unui produs nou lansat pe o piata noua;
c) unui produs vechi prezent pe piata actuala;
d) unui produs vechi prezent pe o piata noua.
417. Acceptarea sau respingerea noului produs este rezultatul:

a) cumpanirii; c) incercarii:
b) interesului individual; d) promovarii.
418. Strategia selectiei sortimentale presupune:

a) extinderea largimii gamei de produse;
b) restrangerea dimensiunilor gamei de produse;
c) simplificarea gamei de produse;
d) cresterea complexitatii gamei de produse.
419. Repozitionarea unui produs existent, ca forma de reinnoire a produsului, este

a) grad ridicat de perceptie a noutatii de catre consumatori;
b) grad redus de asemanare tehnica cu produsele existente;
c) grad redus de risc;
d) grad redus de perceptie a noutatii de catre consumatori.
420. Definitia potrivit careia componentele care definesc produsul sunt incadrate in
a) integrata; c) operationala;
b) functionala; d) privind statutul produsului pe piata.
a)27,6,9,12,3; b) 27, 3, 6, 9, 12; c) 3, 27, 6, 9, 12; d) 36, 3, 8, 12, 16.
relatie inversa cu:
a) probabilitatea de necumparare a produsului;
b) gradul de insatisfactie resimtit in legatura cu caracteristicile produsului;
c) probabilitatea de cumparare a produsului;
d) numarul produselor concurente existente pe piata.

a) procesul legat de momentul introducerii produsului pe piata;
b) procesul ce porneste de la aparitia produsului pe piata si se finalizeaza cu urmarirea comportamentului acestuia in consum / utilizare;
c) procesul ce porneste de la aparitia ideii de produs nou si se finalizeaza cu urmarirea comportamentului acestuia in consum / utilizare;
d) procesul ce porneste de la lansarea in productia de serie a unui produs nou si se finalizeaza cu urmarirea comportamentului acestuia in consum / utilizare.
parte cele privind:
a) masura in care noul produs asigura castigarea unei pozitii mai bune pe piata;
b) gradul in care cerintele consumatorilor privind nivelul pretului pot fi satisfacute;
c) masura in care noul produs se incadreaza in consumurile specifice de materii prime si materiale;
d) masura in care conditiile pietei permit realizarea unui anumit nivel de rentabilitate.

face parte:
a) listarea atributelor; c) analiza sintactica;
b) brainstormingul; d) analiza morfologica.

adevarata:
a) testarea de acceptabilitate are aceeasi semnificatie cu testarea de piata;
b) testarea de acceptabilitate urmeaza testarii tehnice si se desfasoara concomitent cu testarea de piata;
c) testarea de acceptabilitate urmeaza testarii tehnice si se constituie intr-o etapa preliminara testarii de piata;
d) testarea de acceptabilitate si testarea de piata se realizeaza concomitent cu testarea tehnica.

nou, vizeaza:
a) evaluarea globala a produsului si a principalelor sale caracteristici;
b) analiza fizico-chimica si tehnico-functionala a parametrilor produsului;
c) evaluarea uneia sau catorva caracteristici ale produsului si determinarea locului fiecareia in decizia de cumparare;
d) analiza gradului de patrundere in consum a produsului.
se include:
a) gradul de raspandire a noului produs pe piata;
b) gradul de patrundere in consum al noului produs;
c) viteza de difuzare pe piata a noului produs;
d) ritmul innoirii sortimentale.

a) concurenta; c) cursul de schimb;
b) rata inflatiei; d) gradul de concentrare al pietei.

din:
a) costul fix si costul variabil; c) costul fix si costul variabil total;
b) costul fix total si costul variabil; d) costul fix total si costul variabil total.

din:
a) costul fix si costul variabil; c) costul fix si costul variabil mediu;
b) costul fix mediu si costul variabil; d) costul fix mediu si costul variabil mediu.

a) marja procentuala a profitului se determina fie pe baza costului total, fie a costului mediu;
b) marja procentuala a profitului se determina fie pe baza costului unitar, fie a pretului de vanzare;
c) marja procentuala a profitului se determina fie pe baza costului unitar, fie a costului mediu;
d) marja procentuala a profitului se determina fie pe baza costului total, fie a costului de vanzare.
a) gradul de diversificare a ofertei; c) estimarea cererii;
b) gradul de noutate a cererii; d) estimarea ofertei.

a) estimarea vanzarilor la diferite niveluri de pret;
b) stabilirea cotei de piata;
c) anticiparea reactiei competitiei;
d) nici una din variantele de mai sus.

a) 40%; b)45°/o; c) 50%; d) 55%.

de:
a) modelul Veblenian; c) modelul Pavlovian;
b) modelul Hobbesian; d) modelul Marshallian.
a) segmentul cardinal; c) segmentul proportional;
b) segmentul ordinal; d) segmentul nominal,

a) preturi mari si cantitati vandute mici; c) preturi mici si cantitati vandute mari;
b) preturi moderate si cantitati moderate; d) preturi mici si cantitati vandute mici.


rand:
a) preturile concurentei;
b) nivelul cotei de piata care se intentioneaza a se atinge;
c) costurile de productie;
d) situatia rentabilitatii firmei.

a) strategia pretului capcana; c) strategia pretului variabil;
b) strategia pretului umbrela; d) strategia pretului inalt.
a) in faza introducerii pe piata a produsului;
b) in faza de crestere a produsului;
c) in faza de.maturitate a produsului;
d) aceasta strategie nu tine seama, in mod explicit, de ciclul de viata al produsului.

a) aliniat la concurenta; c) psihologic;
b) peste nivelul concurentei; d) sub nivelul concurentei.

a) decizii strategice; c) decizii de circumstanta;
b) decizii tactice; d) decizii de rutina.
a) preturi impuse (total sau partial); c) preturi libere;
b) preturi concurentiale; d) preturi echilibrate.

a) stimularea ofertantilor; c) acoperirea costurilor;
b) asigurarea consumului final; d) protejarea unor resurse limitate.
a) masurarea activitatii economice; c) acoperirea costurilor;
b) realizarea bunurilor sau a serviciilor; d) obtinerea de profit.

a) o conditie satisfacuta de preturi; c) o conditie a costurilor;
b) o functie a preturilor; d) o functie a costurilor.
a) veniturile sunt egale cu cheltuielile;
b) veniturile sunt mai mici decat cheltuielile;
c) veniturile sunt mai mari decat cheltuielile;
d) veniturile sunt mai mici sau egale cu cheltuielile.

a) cheltuielile sunt egale cu veniturile;
c) cheltuielile sunt mai mari decat veniturile;
d) cheltuielile sunt mai mari sau egale cu veniturile.

a) costuri de mentinere a activitatii; c) costuri subunitare;
b) costuri unitare; d) costuri supraunitare.
❖
a) costuri de mentinere a activitatii; c) costuri subunitare;
a) costurile variabile si diferenta dintre pretul unitar si costurile fixe; ■
b) pretul unitar si diferenta dintre costurile variabile si costurile fixe;
c) costurile fixe si diferenta dintre pretul unitar si costurile variabile;
d) pretul unitar si diferenta dintre costurile variabile si profit.

a) cantitatea critica de produse egaleaza costurile unitare si pretul de vanzare;
b) cantitatea critica de produse egaleaza costurile variabile si costurile fixe;
c) cantitatea critica de produse egaleaza costurile fixe si costurile de mentinere a activitatii;
d) cantitatea critica de produse egaleaza costurile variabile si costurile unitare.

b) un concept echivalent cu cel de distributie a marfurilor;
c) traseul pe care il parcurg marfurile pe piata, pana ajung la consumatori;
d) totalitatea proceselor operative la care sunt supuse marfurile, in traseul lor spre consumatori.

a) sistemul canalelor de distributie la care apeleaza o intreprindere;
b) distributia fizica a produselor la consumatori sau utilizatori;
c) reteaua de unitati, dotarile si personalul care contribuie la circulatia marfurilor;
d) itinerarul parcurs de marfuri pana la consumator, operatiunile prin care se realizeaza transferul dreptului de proprietate, lantul proceselor operative la care
sunt supuse marfurile, aparatul tehnic implicat in astfel de operatiuni.
a) fluxul marfurilor, fluxul promotional, fluxul informational;
b) fluxul informational, fluxul titlului de proprietate, fluxul marfurilor;
c) fluxul promotional, fluxul negocierilor, fluxul finantarii si riscurilor;
d) fluxul informational, fluxul finantarii, fluxul riscurilor.
a) este un.regulator spatio-temporal intre productie si consum;
b) are doar un rol de a conecta centre aflate la distante apreciabile;
c) nu are capacitatea de a-1 influenta pe producator sau consumator;
d) rolul sau se rezuma la rolul intermediarilor implicati in circulatia marfurilor.
a) Congresul National al Distributiei din Romania;
b) Comitetul Roman al Distributiei;
c) Consiliul Distributiei Moderne din Romania;
d) Asociatia Nationala a Distribuitorilor.
productie?
a) 2,3,5; b) 1,3,4; c) 3,4, 5; d) 1,3,5.
466. Distributia este importanta:
a) doar pentru functionarea mecanismului economic al societatii;
b) nu numai pentru firmele comerciale, care au ca obiect de activitate principal sau exclusiv, procese ale distributiei;
c) numai pentru intreprinderile producatoare de bunuri de consum si industriale;
d) in cazul tuturor intreprinderilor, cu exceptia celor care ofera servicii.
467. in privinta relatiei dintre distributie si strategia de marketing, pe parcursul

a) strategia de distributie nu este influentata de obiectivele strategiei de marketing din fiecare etapa a ciclului de viata al produsului;
b) in etapa de introducere pe piata a unui bun de consum, distributia este cea mai importanta variabila a mixului de marketing;
c) in etapa de crestere, distributia devine cea mai importanta componenta a mixului de marketing;
d) sistemul de distributie utilizat de o firma nu se modifica pe parcursul ciclului de viata al produsului.
468. Rolul canalului de marketing consta in:

a) generarea doar a unor utilitati de posesie si loc;
c) obtinerea de profit pentru producator;
d) satisfacerea cererii prin furnizarea de bunuri si servicii, fara a exercita o influenta asupra acesteia.
469. Canalul de marketing se refera la:

b) ansamblul proceselor de productie si comercializare, de la materia prima la produsul finit;
c) traseul parcurs de marfuri, intre producator si consumator, fara ca acestea sa fie modificate prin anumite prelucrari;
d) procesele fizice realizate de comercianti.
470. Prin definitie, un canal de marketing include:

a) numai producatorul si consumatorul;
b) toate verigile care contribuie la distributia produsului;
c) numai intermediarii implicati in distributia marfurilor;
d) toate verigile care contribuie la distributia produsului, inclusiv cumparatorul final.
471. Din categoria participantilor primari la procesul de distributie fac parte urmatorii:
a) doar producatorii; c) producatorii, angrosistii si detailistii;
b) doar producatorii si detailistii; d) angrosistii si detailistii.

a) jobber-ul; c) angrosistul de tip "cash & carry";

a) transportul, depozitarea si sortarea;
b) preluarea comenzilor, transportul si asigurarile;
c) depozitarea, serviciile de comunicare si de merchandising;
d) sortarea, serviciile financiare si transportul.
in:
a) vanzarea efectiva a produselor;
b) cumpararea efectiva a produselor;
c) operatiunile logistice;
d) operatiuni de facilitare a intregului proces de distributie.

cuprinde:
a) serviciile financiare, de asigurari si promovare;
b) preluarea si onorarea comenzilor, serviciile de comunicare;
c) serviciile de cercetari de marketing, consultanta si asamblare;
d) serviciile de promovare, transport si depozitare.
476. Care dintre urmatoarele aspecte sunt considerate dimensiuni ale canalului de
a) 1,2,3; b)2,4,5; c)3,5,6; d)2,3,5.
477. Lungimea canalului de marketing se refera la:
a) numarul unitatilor prin care se asigura distributia in cadrul fiecarei secvente a itinerarului marfurilor;
b) apropierea de consumatorul final;
c) numarul nivelurilor intermediare pe care le parcurg marfurile de la producator la consumator;
d) distanta spatiala care dintre producator si consumator.
478. Un canal direct este un canal care are:
a) un singur intermediar; c) doi intermediari;
b) nici un intermediar; d) un numar mic de intermediari.
a) direct; c) direct cu latime mica;
b) indirect cu un intermediar; d) indirect, indiferent de numarul de intermediari.

diminueaza prin:
produsul sau;
c) concentrarea distributiei intr-o anumita zona geografica;
d) renuntarea la un anumit nivel din canalul de marketing.
❖
reprezinta:
a) numarul de secvente ale itinerarului de distributie pe care il parcurg marfurile;
b) numarul unitatilor prin care se asigura distribuirea unui produs in cadrul fiecarei faze a rutei distributiei;
c) numarul consumatorilor finali ai produsului oferit de firma producatoare;
d) numarul furnizorilor de materii prime, materiale si componente ai intreprinderii care fabrica produsul finit.

»♦
a) masura apropierii de punctele efective de consum;
b) intensitatea distributiei;
c) numarul distribuitorilor la care apeleaza intreprinderea producatoare;
d) numarul tipurilor distincte de intermediari care distribuie produsele concurente similare.
a) 1,2,4; b)2, 3,5; c) 3, 4, 5; d) 1,2, 5.
a J
) >2; b)2,3; c)l,3; d) 3,4.
a) instalatii, utilaje, unele materii prime; c) servicii de consum;
b) produsele alimentare; d) servicii industriale.
a) societatilor mixte;
b) crearii unui sistem propriu de distributie;
c) aranjamentelor contractuale cu distribuitori locali;
d) vanzarii sub marca unei firme de pe piata tinta.

a) sa aiba' forte de vanzare capabile sa indeplineasca obiectivele de distributie ale producatorului extern;
b) sa ofere produse concurente sau neconcurente;
c) sa nu se adreseze aceluiasi segment de piata care este vizat de producatorul extern;
d) sa dispuna sau nu de forte de vanzare proprii.
a) sa fie numai o firma producatoare;
b) sa fie doar o firma distribuitoare;
c) sa aiba o cota de piata semnificativa;
d) sa aiba o imagine favorabila sau sa nu fie deloc cunoscuta pe piata vizata

a) vanzarii sub o marca de pe piata vizata;
b) unui sistem propriu de distributie;
c) aranjamentelor contractuale cu distribuitorii;
d) vanzarii catre mai multe firme distribuitoare de pe piata externa.

a) 1,3, 5; — b) 2, 4, 5; c) 1, 3, 6; d)4, 5, 6.
493. in categoria functiilor tranzactionale indeplinite de intermediarii din canalele de

a) cumpararea si vanzarea; c) vanzarea, finantarea, asigurarea;
b) cumpararea, vanzarea, comunicarea; d) cumpararea, vanzarea, asumarea riscurilor.
494. Care dintre urmatoarele functii sunt considerate functii de facilitare, ce pot fi
a) extinderea creditului la client, comunicarea informatiilor de piata;
b) cumpararea, transportul;
c) asumarea riscurilor de pierdere, comunicarea;
d) sortarea si gestiunea stocurilor.
495. Ca functii logistice indeplinite de intermediari pot fi enumerate: (1) transportul,

a) 1,3,4,7; b) 1,2,5,7; c)2,3,4,6; d) 3,4,6,7.
496. Produsele unei firme producatoare sunt distribuite prin 810 de detailisti. Dintre
directe?
a) 826; b) 550; c) 848; d) 546.
497. Apelarea la intermediari este recomandata in cazul intreprinderilor producatoare

care:
a) se confrunta cu o cerere sezoniera;
b) dispun de resursele necesare constituirii unei forte de vanzare proprii;
c) pot obtine economii de scara in domeniul distributiei;
d) sunt capabile sa indeplineasca exigentele clientilor, oferind servicii cu costuri mai mari decat cele ale intermediarilor.
498. Economia de scara in domeniu! distributiei consta in:

a) scaderea costurilor de distributie pe unitatea de produs, pe seama diminuarii costurilor fixe, odata cu cresterea cantitatii de produse distribuite;
b) cresterea costurilor variabile pe unitatea de produs, in conditiile diminuarii debitului distributiei;
c) reducerea costurilor totale de distributie pe unitatea de produs, prin diminuarea costurilor variabile;
d) cresterea volumului de marfuri distribuite cu aceleasi costuri totale de distributie.

a) natura si obiectul fluxurilor la care participa;
b) gradul de independenta;
c) numarul intermediarilor din canalul de marketing;
d) locul ocupat in canalul de marketing.

a) detailistilor; c) angrosistilor cu functii complete;
b) broker-ul; d) broker-ul si export jobber-ul.


a) 1,2, 3; b) 2, 3, 5; c)3,4,5; d) 2, 4, 5.
exportatoare:
a) export jobber-ul, casa cumparatoare pentru export;
b) oficiul de cumparare, casa cumparatoare pentru export;
c) agentul de export al producatorului, broker-ul;
d) broker-ul, export jobber-ul.

a) calitatea materiilor prime obtinute de la furnizori;
b) distributia produselor pana Ia nivelul imediat urmator din structura canalului;
c) ajungerea produselor pana la utilizatorul final;
d) optimizarea intregului circuit al produselor.

b) sistemul de tip oligopol;
c) obiectivele comune;
d) satisfacerea necesitatilor si asteptarilor consumatorului final.
508. Din seria factorilor care limiteaza viabilitatea canalelor conventionale, nu face
parte:
a) incertitudinea specifica mediului in care isi desfasoara activitatea operatorii;
b) particularitatile negocierii pozitionale;
c) oportunismul si rationalitatea limitata;
d) relatiile de cooperare dintre membrii canalului.
509. Nu sunt sisteme de marketing verticale, sistemele:

510. Sistemul de marketing de tip corporativ poate fi creat:

a) numai printr-o integrare in amonte; c) fie printr-o integrare in amonte, fie in aval;
b) numai printr-o integrare in aval; d) printr-o integrare in amonte sau/si in aval.
511. Pentru un producator de bunuri de consum, procesul de integrare in aval poate

consta in:
b) achizitionarea unei firme furnizoare;
c) cumpararea unei firme concurente;
d) infiintarea unei unitati de productie a ambalajelor pentru produsele proprii.
512. Care dintre urmatoarele aspecte constituie avantaje ale constituirii unui sistem
clientilor finali?
a) 1,3, 5; b) 2, 3,4; c) 1,3,4; d)3,4, 5.
513. Nu constituie un exemplu de integrare in amonte:

a) preluarea de catre un angrosist a unei mici unitati de productie;
c) deschiderea unui raion de tip brutarie (productie de articole de panificatie) intr-un supermagazin;
d) crearea de catre un lant de magazine a unei centrale de cumparare, cu rolul de a realiza aprovizionari directe de la producatori.
a) 1,4; b)2,3; c)l,3; d) 2,4.
a) sistem integrat; c) cooperativa a detailistilor;
a) cresterea profiturilor angrosistului;
b) asigurarea unui grad inalt de independenta a detailistilor;
c) sporirea competitivitatii detailistilor prin cumpararea de produse si servicii in conditii mai avantajoase decat le-ar putea obtine in mod individual;
d) dobandirea de catre angrosist a pozitiei de lider.

a) un numar limitat de angrosisti si mai multi detailisti;
b) un producator si cativa detailisti;
c) un producator, un angrosist si un grup de detailisti;
d) numai detailisti.

a) au ca scop numai amplificarea capacitatii de negociere a participantilor, in relatiile cu furnizorii;
b) elaboreaza programe comune in domeniul promovarii, amenajarii magazinelor, pregatirii personalului etc.
c) sunt caracterizate de concentrarea puterii Ia nivelul unui anumit detailist;
d) repartizarea profiturilor nu este influentata de volumul cumpararilor realizate de fiecare membru al cooperativei.

a) transmiterea, de catre francizat, francizorului a drepturilor de a desfasura anumite activitati de productie sau distributie;
b) obiectul francizei, care il poate constitui utilizarea marcii, numelui comercial, cunostintelor de specialitate si metodelor francizorului;
c) numai o plata efectuata de francizat inainte de inceperea contractului;
d) valabilitatea pe o perioada de timp nedeterminata.

c) rolul de lider al sistemului poate fi asumat doar de producatori;
d) dobandirii calitatii de lider al sistemului este influentata nesemnificativ de imaginea firmei si cota sa de piata.
b) corporatiste si contractuale; d) conventionale si administrate.

a) echivalent cu procesul de integrare orizontala;
b) un sistem ce presupune contributii de capital si experienta in domeniul productiei si marketingului, din partea filmelor participante;
c) descris de conceptul de marketing semiotic;
d) rezultatul unor fuziuni sau achizitii de firme.

a) securitatea platilor;
b) posibilitatile de evaluare a calitatii oricarui produs de cumparatorii potentiali;
d) apelarea la strategiile marketingului de masa.

b) 30 de milioane de persoane; d) 5 milioane de persoane.
scop prioritar:
b) incasarea contravalorii marfurilor vandute online;
c) preluarea comenzilor de la clienti;
d) oferirea de servicii postvanzare.
a)'60; b)'70; c)'80; d)'90.


a) un cost necesar;
c) ultima frontiera a economiilor de costuri;
d) continentul 'intunecat" al economiei.

anul;
a) 1976; b) 1982; c) 1991; d) 2000.
a) 2, 4, 6; b) 1, 3, 5; c)3,4, 6; d) 1,5, 6.

b) numai de angrosisti si detailisti;
c) de producatorii si intermediarii de bunuri de consum si industriale;
d) de producatorii si intermediarii de bunuri de consum si industriale, precum si de firmele furnizoare de servicii.
informatii?
a) 1,4, 6; b)2, 4, 5; c)2, 3, 6; d)3,4, 6;
generate, este:
nu se inscriu:
a) programarea liniara; c) programarea euristica;
b) programarea dinamica; d) programarea cu numere intregi.

crestere a:
b) costurilor de lansare a comenzilor; d) costurilor de transport.

b) receptia produselor primite de la furnizori;
c) sortarea produselor in spatii special amenajate;
d) constituirea Ioturilor de marfuri ce vor fi expediate clientilor.
a) cresterea costurilor de stocare; c) cresterea costurilor de transport;
b) scaderea costurilor de lansare a comenzii; d) scaderea nivelului de servire logistica.
a) simularea, teoria grafurilor, tehnicile Forrester;
c) analiza numerica, teoria firelor de asteptare, programarea matematica;
d) programarea matematica, teoria gestiunii stocurilor, tehnicile Forrester.

urmatoarele:
b) marimea lotului, timpul de onorare a comenzii, facilitatea spatiala, utilitatea de pret;
c) timpul de asteptare, diversitatea produselor, variabilitatea livrarilor, facilitatea spatiala;
d) varietatea posibilitatilor de alegere, furnizarea de informatii, oferirea de credit, variabilitatea livrarilor.

precedata de:
a) stabilirea variantelor de strategii de distributie;
c) determinarea costului fiecarei variante strategice;
d) selectarea celei mai adecvate variante de strategie de distributie.

rand, functie de:
a) obiectivele de minimizare a costurilor intreprinderii;
b) obiectivele de productie;
d) nivelul tarifelor pentru serviciile logistice oferite de competitori.
b) scad preturile pentru consumatorul/utilizatorul final;
c) scade probabilitatea ca intreprinderea sa apeleze Ia canale indirecte;
d) creste dependenta clientului de furnizor.
a) 2, 3, 5, 7, 8; ' b)l,4, 5, 6, 8; c) 3, 4, 5, 6,7; d) 2, 3, 5,6,8.

a) extensiva; c) printr-un singur canal de marketing;

a) multimarketing; c) marketing simbiotic;
b) distributie selectiva; d) distributie extensiva.
551. Distributia produselor printr-un numar mic de intermediari este cunoscuta sub
a) distributie directa; c) distributie selectiva;
b) distributie exclusiva; d) distributie proprie.
552. Printre criteriile de natura calitativa utilizate pentru selectia intermediarilor, se

b) experienta anterioara, reputatia, cota de piata;
c) amplasamentul magazinelor, cifra de afaceri, gradul de acoperire a pietei tinta;
d) marimea fortelor de vanzare, imaginea in randul consumatorilor finali, orientarea de marketing a firmei,
553. Utilizarea de catre producator a instrumentelor de motivare a.intermediarilor are

ca scop prioritar:
b) cresterea profiturilor realizate de intermediari;
c) integrarea verticala;
d) constrangerea intermediarilor.
554. Ca sursa de putere in canalele de marketing, recompensele:

b) pot fi acordafe'"numai de producatori;
c) includ livrarea rapida, termenele de plata mai scurte, discounturile;
d) sunt folosite numai de marii detailisti.

a) imaginea favorabila a producatorului;
b) incheierea unor contracte de distributie;
c) experienta intermediarilor;
d) cunostintele specializate ale producatorului,

a) referinte, recompense,xonstrangere, legitimitate, cunostinte speciale;
c) recompense, legitimitate, constrangere, cunostinte speciale;
d) legitimitate, referinte, cunostinte speciale, recompense.

a) actiuni de promovare a vanzarilor directionate spre membrii canalului;
b) acordarea de bonificatii si rabaturi pentru intermediari;
intermediari.

a) 1,3,6; b)2,3,5; c) 3,4,6; d)4, 5 , 6 .

a) o sursa de informatii; c) un canal de difuzare a mesajului;
b) un mesaj;- d) o cercetare a audientei mesajului.

b) publicitate de produs, publicitate de pret, publicitate de distributie;
c) publicitate locala, publicitate regionala, publicitate nationala.
d) publicitate puternica, publicitate atragatoare, publicitate; credibila.

a) publicitatea de conditionare; c) publicitatea subliminala;
b) publicitatea comparativa; d) publicitatea de reamintire.
a) publicitate de informare; c) publicitate comparativa;
b) publicitate de marca; d) publicitate institutionala.

a) cinematograful; c) anuntul publicitar;
b) televiziunea; d) presa.

a) catalog de prospectare; c) catalog de lucru;
vanzarilor:
a) sponsorizarea; c) merchandisingul;
b) participarea la expozitii; d) publicitatea.
a) publicitatea, reducerea preturilor, vanzarile grupate;
b) vanzarile grupate, concursurile publicitare, publicitatea la locul vanzarii;
c) merchandisingul, cadourile promotionale, relatiile publice;
d) manifestarile expozitionale, reducerea preturilor, vanzarile grupate.

a) aplicatii ale marketingului direct;
b) o forma speciala de publicitate;
c) o forma speciala a relatiilor publice;
d) prezentarea in cele mai bune conditii (materiale si psihologice) a produselor si serviciilor oferite pietei.
merchandising ?
b) identificarea modalitatii optime de amplasare a produselor in spatiul de vanzare;
c) optimizarea efectelor utilizarii factorului vizual in vanzare;
d) sprijinirea produselor intre ele in procesul de vanzare.
a) putere de evocare, perceptibilitate, vulnerabilitate;
b) distinctie, exhaustivitate, notorietate;
d) capacitate de memorizare, dihotomie, putere de evocare.
a) leasing; c) locatie de gestiune;
a) nivelul sponsorizarilor acordate;
b) numarul de aparitii la televiziune;
d) capacitatea de memorizare a marcii comercializate.
astfel de criterii?
a) relatiile cu clientela, frecventa contactelor realizate, numarul produselor defecte;
c) numarul produselor defecte, capacitatea de prospectare a agentilor vanzatori, relatiile cu clientela;
d) marimea fortelor de vanzare, capacitatea de prospectare a agentilor vanzatori, frecventa contactelor realizate.

a) rolul activitatilor promotionale, pozitia fata de structurile pietei, logistica marfurilor;
c) pozitia fata de structurile pietei, modul de desfasurare in timp, tehnicile de promovare aplicate;
marfurilor.

a) publicitate; c) publicitate directa;

580. Un mesaj promotional care accentueaza faptul ca, prin utilizarea unei anumite
b) apelurilor emotionale; d) apelurilor onirice,
581. in cadrul canalelor de comunicare personale, vecinii, prietenii, membri ai familiei

a) canale mediatoare; c) canale sociale;
b) canale expert; d) canale publicitare.
582. Tehnicile promotionale:

a) acopera problematica politicii promotionale;
b) se refera la strategiile promotionale;
d) semnifica un ansamblu de strategii si tactici promotionale.
583. Suportul publicitar este constituit din:

a) mass media prin care se difuzeaza un mesaj publicitar;
b) resursele financiare alocate activitatii publicitare;
distributiei.
584. Care dintre urmatoarele variabile promotionale sunt, prin natura si rolul lor, in
a) publicitatea, promovarea vanzarilor, manifestarile promotionale;
b) fortele de vanzare, promovarea vanzarilor, relatiile publice;
d) relatiile publice, marketingul direct, promovarea vanzarilor.
585. in legatura cu promovarea personala, nu este reala afirmatia potrivit careia:

a) apare ca fiind cea mai precisa in comparatie cu alte mijloace promotionale;
b) este cel mai costisitor ingredient al mixului promotional;
c) permite concentrarea eforturilor catre cei mai promitatori cumparatori potentiali;
d) este sinonima cu promovarea directa.
586. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este intru totul exacta in legatura cu fortele
de vanzare?
a) sunt, in principal, reprezentanti ai producatorilor;
b) isi desfasoara de multe ori activitatea in afara sediului firmei de care apartin;
c) semnifica un grup de reprezentanti ai intreprinderii investiti cu multe competente in relatiile cu cumparatorii;

a) publicitatii; c) manifestarilor promotionale;

a) furnizorii, distribuitorii, consumatorii, prescriptorii;
b) furnizorii, cumparatorii, prescriptorii, consumatorii;
d) distribuitorii, prescriptorii, fortele de vanzare, furnizorii.

a) o forma de comunicare specifica relatiilor publice;
b) o modalitate de publicitate;
c) o cale de promovare a vanzarilor;
d) unul dintre mijloacele complexe de desfasurare directa a activitatii promotionale a intreprinderilor contemporane.

a) testele de recunoastere;
b) teste ale filmarii miscarii ochiului;
c) indicele Nielsen de expunere la televiziune a mesajelor publicitare;
d) indicele Biroului de cercetare a pietei Simons.

delimitare;
a) tipul mesajului difuzat; c) obiectul publicitatii;
b) efectul intentionat; d) influenta exercitata asupra cererii.
a) selectivitatea, durabilitatea, policromia;,
b) durabilitatea, policromia, audienta teritoriala larga;
d) costul relativ scazut al spatiului, selectivitatea, durabilitatea.

a) vitrina magazinului;
c) actiunile de promovare la locul vanzarii;
594. Publicitatea factuala:

a) vizeaza exploatarea unor trasaturi si resorturi emotionale ale individului;
b) are ca obiectiv stimularea cererii punand accent pe conditiile de prezentare ale produsului;
d) urmareste intarirea efectului unor actiuni de publicitate anterioara.
595. Cadourile promotionale sunt forme de:

a) relatii publice; c) manifestari promotionale;
b) publicitate la locul vanzarii; d) promovarea vanzarilor.
596. Tehnicile de comercializare cu rol promotional care urmaresc prezentarea in cele

a) publicitate la locul vanzarii; c) merchandising;
b) publicitate de conditionare; d) publicitate de informare.
597. Mesajul publicitar care pune in evidenta performantele produsului si pretul

a) de contemplare; c) functional;
b) de relatie; d) de evidentiere a marcii.

a) de marca; c) de informare;
b) de natura factuala; d) de natura emotionala.
599. Reducerile de preturi sunt forme de:

a) publicitate; c) promovarea vanzarilor;
b) publicitate la locul vanzarii; d) manifestare promotionala.
600. Mesajul publicitar, care prezinta consumatorului marturii si scene din viata
a) de contemplare; c) de relatie;
b) de implicatie sociala; . d) functional.
601. Una din urmatoarele modalitati nu face parte din randul celor de stabilire a
a) fixarea bugetului promotional prin stabilirea unui procent din cifra de afaceri;
b) stabilirea bugetului promotional dupa principiul "tot ce intreprinderea isi poate permite";
c) fixarea bugetului pe baza numarului nonconsumatorilor absoluti ai unui produs;
d) stabilirea bugetului bazata pe analiza obiectivelor specifice acestei activitati.
a) publicitatea institutionala; c) publicitatea de conditionare;
b) publicitatea de informare; d) publicitatea de reamintire.

a) publicitatea; c) marca;
b) sursa de informatii; d) obiectivele politicii de comunicatie.

a) publicitatea; c) relatiile publice;
b) promovarea vanzarilor; d) marca.

a) publicitatii institutionale; c) publicitatii de conditionare;
b) publicitatii de produs; d) publicitatii de marca.

a) publicitatii de conditionare; c) publicitatii factuale;
b) publicitatii emotionale; d) publicitatii directe.

a) castigarea fidelitatii consumatorilor; c) informarea consumatorilor;
b) crearea unei imagini favorabile produsului; d) sustinerea vanzarilor.
♦♦
a) comunicatie formala; c) comunicatie directa;
b) comunicatie informata; d) comunicatie indirecta.

a) elementul esential al actiunilor de promovare a vanzarilor;
b) o componenta a sistemului comunicational al intreprinderii;
c) una dintre coordonatele politicii de comunicatie a intreprinderii;
d) un element specific activitatii fortelor de vanzare ale intreprinderii.
psihologic este:
a) marca; c) relatiile publice;
b) publicitatea; d) fortele de vanzare.
prin intermediul:
b) publicitatii de marca; d) publicitatii factuale.

a) publicitatii de conditionare; c) publicitatii emotionale;
b) publicitatii factuale; d) publicitatii directe.
❖
a) personalitatea acesteia; . c) internationalitatea acesteia;
b) caracterul sau emotional; d) forta sa relationala.

este:
a) sustinerea vanzarilor; c) informarea consumatorilor;
b) crearea unei imagini favorabile a produsului; d) diferentierea produsului.
a) comunicatiei directe; c) comunicatiei indirecte;
b) comunicatiei formale; d) comunicatiei institutionale.

sunt specifice:
a) utilizarii marcilor; c) publicitatii;
b) relatiilor publice; d) manifestarilor promotionale.

a) publicitatii de produs; c) publicitatii de marca;
b) publicitatii institutionale; d) publicitatii factuale.

a) sustinerea unui nou pret al produsului;
b) facilitarea penetrarii unei piete noi;
c) asigurarea suportului pentru lansarea pe piata a unui nou produs;
d) generarea unor efecte imediate, de natura cantitativa.

b) manifestarile promotionale; d) marketingul direct.
a) publicitatea comparativa; c) publicitatea de conditionare;
b) publicitatea de reamintire; d) publicitatea de informare.
a) sponsorizarii; c) comunicatiei institutionale;
b) participarii la manifestari promotionale; d) publicitatii emotionale.
a) crearea unei imagini favorabile a produsului; c) fidelizarea consumatorilor;
b) redresarea vanzarilor; d) diferentierea produsului.
a) publicitatea; c) promovarea vanzarilor;
b) fortele de vanzare; d) manifestarile promotionale.

marketing este:
a) criteriul functiilor; c) criteriul produselor;
b) criteriul geografic; d) criteriul pietelor.

a) o intreprindere specializata in cercetari de marketing, publicitate si acordarea de consultanta in domeniul marketingului;
b) o intreprindere in care toate structurile organizatorice actioneaza in viziunea de marketing;
c) o intreprindere a carei conducere a imbratisat optica marketingului;
d) o intreprindere care efectueaza acte de vanzare-cumparare.
a) relatii ierarhice, relatii functionale, relatii de vanzare-cumparare;
b) relatii de inchiriere, relatii de stat major, relatii de cooperare;
c) relatii functionale, relatii de control, relatii de concurenta;
d) relatii de stat major, relatii functionale, relatii ierarhice.

a) relatii ierarhice; c) relatii functionale;
b) relatii de stat major; d) relatii de control.
628. Compartimentul de marketing al unei intreprinderi se afla in relatii functionale
cu:
a) conducerea intreprinderii; c) celelalte compartimente ale intreprinderii;
b) proprii salariati; d) clientii intreprinderii.
629. Situatia in care relatiile dintre compartimentul de marketing si celelalte sectoare
a) antagonism latent; c) antagonism militant;
b) antagonism reciproc; d) antagonism intolerant.
630. Compartimentul de marketing poate fi organizat dupa criterii cum sunt:

a) criteriul functiilor, criteriul eficientei, criteriul arborescent;
b) criteriul eficientei, criteriul costurilor, criteriul produselor;
c) criteriul functiilor, criteriul geografic, criteriul produselor;
d) criteriul costurilor, criteriul geografic, criteriul eficientei.
631. Organizarea compartimentului de marketing avand la baza criteriul functiilor: ■

a) constituirea in cadrul compartimentului de marketing a unor sectoare de activitate ale caror atributii sunt delimitate dupa specificul activitatilor de marketing;
b) desfasurarea unor activitati de marketing specifice activitatilor comerciale;
c) dispersarea activitatilor de marketing in cadrul compartimentelor traditionale din structura organizatorica a intreprinderii;
d) subordonarea activitatilor de marketing cerintelor si exigentelor caracteristice principalelor piete de desfacere.

vedere:
a) similitudinile existente intre diferitele zone geografice in privinta activitatilor comerciale;
b) diferentierile insemnate pe care le pot prezenta zonele (regiunile) geografice in care actioneaza intreprinderea;
c) conceperea si desfasurarea unei politici de marketing unitare, indiferent de zona geografica in care actioneaza intreprinderea;
d) concentrarea activitatilor de marketing intr-o singura zona geografica.

realizeaza:
b) in functie de particularitatile tehnicilor de vanzare specifice fiecarui produs (categorie de produse);
c) prin constituirea in cadrul compartimentului a unor sectoare specializate in conceperea si desfasurarea tuturor activitatilor de marketing specifice fiecarui
produs (categorie de produse) din nomenclatorul;
634. Structurarea compartimentului de marketing in functie de criteriul pietelor sau

a) intreprinderile dispun de un nomenclator restrans de produse;
b) in compartimentul de marketing exista functia de responsabil;
c) competenta decizionala a responsabilului de produs este relativ limitata;
d) exista diferentieri in cadrul pietei de nivelul diferitelor categorii (segmente) de consumatori care fac necesare tehnici de vanzare, proceduri de fixare a preturilor
sau modalitati de organizare teritoriala diferite.
635. Organizarea compartimentului de marketing sub forma matriciala vizeaza:

intreprinderii.
636. O structura de marketing creata ad-hoc se justifica in situatiile in care:

a) eficienta activitatii compartimentului de marketing se dovedeste nesatisfacatoare;
b) in absenta unui compartiment de marketing, este necesara studierea si pregatirea lansarii unei noi activitati (unui nou produs), elaborarea de strategii, programe
de actiune, bugete de marketing etc. in vederea valorificarii unor oportunitati pe care le ofera piata;
c) puterea de decizie a compartimentului de marketing este limitata;
d) atributiile compartimentului de marketing nu sunt precis delimitate.
637. Transmiterea de catre compartimentul de marketing a unor indicatii, informatii

638. Herbert Simon, laureat al premiului Nobel in economie, arata ca luarea deciziilor
si conducerea:
a) sunt parti distincte ale aceleasi entitati; c) pot fi considerate unul si acelasi lucru;
b) nu pot fi considerate unul si acelasi lucru; d) se bazeaza pe principii diferite.
a) unul sau maraulte obiective care trebuie realizate;
b) hotararea de a realiza o cercetare de marketing;
c) un ansamblu de metode si tehnici moderne de investigare;
d) cursul de actiune ales pentru realizarea unuia sau mai multor obiective.

a) unu! sau mai multe obiective;
b) doua sau mai multe posibilitati pentru atingerea obiectivelor;
c) o stare de incertitudine;
d) toate cele de mai sus.

a) decizii repetitive si decizii nerepetitive;
b) decizii complexe si decizii specializate;
c) decizii strategice si decizii tactico-operationale;
d) decizii individuale si decizii colective.

fi:

pot fi: .
a) decizii cadru; c) decizii care vizeaza un orizont mai indepartat;
b) decizii derivate; d) decizii care vizeaza obiective fundamentale.

a) decizii cadru;
b) decizii care vizeaza un orizont mai redus;
c) decizii derivate;
d) decizii care vizeaza obiective de marketing subordonate obiectivelor fundamentale.

a) sigure, aleatoare, nedeterminate, nealeatoare;
b) sigure, aleatoare, nedetenninate, antagoniste;
c) nesigure, aleatoare, nedeterminate, antagoniste;
d) nesigure, aleatoare, determinate, antagoniste.

a)l; b)2; c)5; d)6.

a)l; b)2; c)3; d)4.


a) suma unor operatii matematice; c) cercetarea deciziilor tactico-operationale;
b) pregatirea stiintifica a deciziilor; d) investigarea deciziilor strategice.

a) deciziilor aleatoare; c) cercetarii operationale;
b) comportamentului consumatorului; d) modelul DECIDE.
a) lanturile Markov; c) metode de simulare;
b) metodele bazate pe teoria firelor de asteptare; d) toate cele de maT'sus.

a) metode bazate pe teoria firelor de asteptare; c) metode de analiza bayesiana;
b) modele de simulare; d) toate cele de mai sus.
655. Atunci cand decidentul se gaseste in " ignoranta totala" in ceea ce priveste"
a) teoriei firelor de asteptare; c) teoriei comportamentului consumatorului;
b) teoriei jocurilor strategice; d) teoriei lui Samuelson.
656. Criteriul maximin de luare a deciziei a fost introdus pentru prima data de : a) L.J. Savage; b) Thomas Bayes; c) Abraham Wald; d) Laplace.
657. Criteriul maximin de luare a deciziei mai este cunoscut si sub denumirea de criteriul:
658. Criteriul minimax de luare a deciziei a fost formulat pentru prima data de : a) Thomas Bayes; . b) Abraham Wald; c) Hurwicz; d) L.J. Savage.
659. Criteriul minimax de luare a deciziei mai este cunoscut si sub denumirea de criteriul:
660. Criteriul rationalitatii de luare a deciziei a fost formulat pentru prima data de : a) Abraham Wald; b) Laplace; c) Hurwicz; d) L.J. Savage.
661. Criteriul lui Laplace este cunoscut si sub numele de criteriul:


*♦
a) relatiile ierarhice; c) relatiile functionale;
b) relatiile de control; d) relatiile de stat major.

a) sursele de informatii; c) utilizatorii;
b) sistemul de gestiune si prelucrare a datelor; d) fluxurile informationale.
matricii "regretelor" (Al-Sl, A1-S2, A2-S1, A2- S2), cunoscând faptul ca vânzarile aşteptate în
665. Conducerea
urma aplicarii uneistrategii,
celor doua intreprinderi
în cadrul trebuie sa decida
fiecarei stari a naturii,daca va continua
se prezinta astfel: sa-si mentina
gama de produse (strategia Al) sau daca isi va diversifica gama de produse - miliarde(strategia
lei-
S2). Folosind criteriul minimax, sa se estimeze SI care vor fi valorile S2 corespunzatoare
Stari ale naturii Sj Alternative Potenţial scazut al pieţei Potenţial ridicat al pieţei
strategice Ai
Al Menţinerea gamei de produse 70 130
A2 Diversificarea gamei de produse 60 110
a) 10; 20; 0; 0. b) 60; 0; 50; 0. c) 0; 0; 10; 20. d) 0; 60; 0; 50.

a) sistemul rapoartelor interne;
b) sistemul informatiilor obtinute de la personalul intreprinderii;
c) sistemul organizational;
d) sistemul cercetarilor de marketing.
667. Viziunea si misiunea organizatiei sunt formulate de urmatorul nivel de planificare

strategica:
a) nivelul unitatii strategice de activitate; c) nivelul de ansamblu;
b) nivelul functional; d) nivelul organizational'superior.
668. Care dintre urmatoarele aspecte decizionale strategice sunt abordate la nivelul
a) 1,2,4, 6; b) 1,3, 4, 7; c) 2, 5, 6, 7; d) 3, 4, 5, 6.

caracteristica:
a) se refera la un orizont de timp scurt;
b) reflecta interesele si nevoile clientilor;
c) urmareste valorificarea competentei distinctive a intreprinderii;
d) vizeaza doar obiective financiare.

a) cifra de afaceri; c) imaginea intreprinderii;
b) pretul; d) responsabilitatea sociala.
a) tipul de planificare; c) concurenta;
b) managementul; d) imaginea organizatiei.

a) planificarea comuna cu cea a intregii organizatii;
b) absenta unui manager propriu;
c) obiective de profit proprii;
d) lipsa unor concurenti proprii.

a) unitatii strategice.de activitate; c) organizational superior de planificare strategica;
b) ansamblului organizatiei; d) functional.

a) produsele si serviciile care vor fi dezvoltate;
b) segmentele tinta;
c) modalitatile de satisfacere a nevoilor clientilor;
d) modul de desfasurarea a activitatii intregii organizatii.

a) avantajul competitiv al unitatii strategice de afaceri;
b) concurentii;
c) preturile concurentilor;
d) cele mai adecvate obiective de profit.

a) functia de productie;
b) functia de productie, functia de marketing si functia financiara;
c) functia de personal;
d) totalitatea sau majoritatea functiilor de baza.
*
a) planul referitor la forta de vanzare a organizatiei;
b) planul strategic de marketing al firmei;
c) planul strategic de productie;
d) planul resurselor umane.

a) numai asupra eficacitatii activitatii; c) numai asupra eficientei activitatii;
b) numai asupra costurilor activitatii; d) asupra eficientei si eficacitatii activitatii.

a) existenta a trei niveluri distincte (nivelul organizational superior, nivelul unitati strategice de activitate si nivelul functional);
b) corelarea celor trei niveluri de. planificare;
c) directionarea prin planul elaborat la nivelul organizational superior a planurilor de la celelalte doua niveluri;
d) stabilirea misiunii organizatiei la nivelul organizational superior.

a) sa se limiteze la maximizarea profiturilor;
b) sa reflecte valorile de baza ale organizatiei;
c) sa reflecte obiectivele de reducere a costurilor;
d) sa fie concordanta cu functiile intreprinderii.

a) planul de marketing;
b) planul de produs;
c) o declaratie concisa referitoare la scopul existentei organizatiei;
d) planul de afaceri.

utilizata:
a) de furnizori;
b) in interiorul organizatiei respective;
c) de clientii finali;
d) in cadrul intreprinderilor furnizoare de servicii logistice.

a) scopul si motivele existentei organizatiei;
b) pozitia pe care firma doreste sa o dobandeasca;
c) tacticile de marketing ce vor fi utilizate;
d) valorile de baza ale organizatiei.

a) piata tinta;
b) filozofia organizatiei;
c) conceptia firmei despre ea insasi;
d) imaginea publica reala (efectiva) a organizatiei, in randul clientilor potentiali.

a) specifica, realizabila, motivanta, focalizata mai degraba asupra pietelor decat a produselor;
b) focalizata mai degraba asupra pietelor decat a produselor, motivanta, cuantificabila;
c) cuantificabila, specifica, realizabila, motivanta;

are ca efect:
a) orientarea activitatii intregii organizatii si posibilitatea obtinerii de performante superioare;
b) cresterea costurilor planificarii strategice;
c) modificarea structurii organizatorice;
d) limitarea punctelor forte ale organizatiei.

a) acceptabilitate, flexibilitate, claritate, fezabilitate;
b) acceptabilitate, flexibilitate, claritate, eficienta;
c) flexibilitate, claritate, eficienta, profitabilitate;
d) claritate, eficienta, profitabilitate, masurabilitate.

a) capacitatea obiectivului de a raspunde cerintelor principalelor grupuri de interese din interiorul organizatiei;
b) exprimarea sa deopotriva cantitativa si calitativa;
c) concordanta cu restul obiectivelor organizatiei;
d) ajustarea in functie de modificarile neasteptate din mediul intern si extern.

a) concordanta cu celelalte obiective ale organizatiei;
b) intelegerea de catre managerii de la toate nivelurile organizatiei;
c) facilitarea unor masuri de ameliorare a performantelor;
d) masura in care raspunde cerintelor clientilor.

obicei, in termeni:
a) 1,3, 5; b)2,3, 5; c) 3,4, 5; d) 4, 5, 6.

b) dezvoltarea abilitatilor salariatilor, cresterea profitului, progresul tehnologic;
c) dobandirea unei pozitii de lider in domeniul tehnologic, responsabilitatea fata de societate in ansamblul ei, scaderea costurilor;
d) desfasurarea unor actiuni caritabile, cresterea vanzarilor, contributia la bunastarea comunitatii.
stabilirea:
a) obiectivelor generale ale organizatiei;
b) misiunii organizatiei;
c) strategiei de marketing;
d) structurii portofoliului de unitati strategice de activitate.

de activitate:
a) au un grad mai scazut de specificitate si acoperire;
b) sunt mult mai specifice si se limiteaza la o parte a activitatilor organizatiei;
c) se refera la intreaga organizatiei;
d) vizeaza un orizont de timp scurt.
a) aportul produsului la indeplinirea obiectivelor de ansamblu ale firmei;
b) strategiile pentru restul produselor;
c) modalitatile de control al indeplinirii programelor de marketing;
d) responsabilitatile personalului firmei.

a) cresterea cotei de piata de la 76% la 103%;
b) mentinerea cotei de piata;
c) sporirea cotei relative de piata de la - 0,5 la 0,5;
d) cresterea cotei de piata de la 0,3 la 1,2.

a) imbunatatirea imaginii firmei; c) distributia extensiva a produselor firmei;
b) notorietatea spontana de 60%; d) un grad de acoperire a pietei de 80%.
afirma ca:
a) gradul de acoperire este intotdeauna mai mare decat cota de piata;
b) gradul de acoperire este intotdeauna mai mic decat cota de piata;
c) gradul de acoperire este intotdeauna identic cu cota de piata;

a) 1,4, 5, 7; b)2,4,6, 7; c) 3, 4, 5,7; d) 4, 5, 6, 7.
700. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata?

a) planul de afaceri este o parte integranta a planului strategic al intreprinderii;
b) planul de afaceri este o componenta a planului de marketing;
701. Datorita valori sale operationale, planul de marketing anual este denumit uneori:
702. Planul de marketing care este elaborat pentru perioade de timp de 3-4 ani este
denumit:
a) politica de marketing; c) strategie de marketing;
b) plan de afaceri; d) plan strategic.
703. Planul de marketing pe termen lung este elaborat in functie de:

a) obiectivele planurilor de marketing anuale;
b) misiunea organizatiei, obiectivele generale, resursele necesare si evolutia estimata a factorilor cheie ai mediului extern;
c) misiunea organizatiei si obiectivele planurilor de marketing anuale;
d) programele de marketing elaborate de organizatie.
704. Rezumatul planului de marketing reprezinta:

a) descrierea succinta a continutului planului; c) lista obiectivelor de marketing;
b) precizarea sintetica a misiunii firmei; d) cuprinsul planului.
705. Se recomanda ca rezumatul planului de marketing sa aiba:

a) min, 5 pagini; c) max. un paragraf;
b) max. 2-3 pagini; d) o dimensiune cat mai mare.
mediului?
a) 1,2, 3, 4; b) 4,2, 1,3; c) 2,3, 1,4; d) 3,4, 1,2.

a) numai la punctele forte ale organizatiei;
b) numai la punctele forte si slabiciunile organizatiei;
c) numai la mediul extern;
d) situatia intreprinderii si raporturile acesteia cu micro si macromediul extern.

a) sinteza auditului de marketing;
b) instrumentul de control al politicii de marketing ce va fi stabilita prin planul de marketing;
c) sinteza rezumatului planului;
d) etapa care urmeaza definirii obiectivelor planului de marketing.

a) sa fie in numar mic si sa se refere la aspectele critice ale mediului;
b) sa vizeze toate aspectele mediului, nu doar factorii cheie care influenteaza succesul firmei;
c) sa fie cat mai numeroase;
d) sa fie considerate la elaborarea strategiilor, nu si a obiectivelor de mlrketing.

a) 4, 1,3,2,5; b) 5, 2, 1,3,4; c) 1,4, 3, 2, 5; d) 3, 4, 1,2,5.
aferente?
a) 1,2, 4, 7; b) 4, 3, 1,2 c)2,3,5, 6 d) 1,3, 5, 7.

presupune:
a) justificarea fiecarui element de cheltuieli si corelarea cu obiectivele generale ale intreprinderii;
b) considerarea modului de alocare a resurselor in perioada anterioara;
c) instituirea de restrictii in privinta resurselor financiare alocate activitatilor de marketing;
d) referirea la o perioada de baza.

a) audit de marketing; c) formularea obiectivelor de marketing;

a) numai in etapa de inceput a procesului de planificare;
b) doar la finalul procesului de planificare;
c) numai in situatiile in care activitatile de marketing se dovedesc neprofitabile;

a) se limiteaza la perioada anterioara de planificare;
b) urmareste doar perioada curenta;
c) se focalizeaza asupra unei perioade viitoare;
a) evalueaza in mod neutru, necritic situatia actuala de marketing a intreprinderii;
c) nu considera natura impactului factorilor de mediu intern;
d) se desfasoara intotdeauna dupa stabilirea obiectivelor de marketing.

numeste:
a) audit de marketing; c) audit de productie;
marketing:
a) mediul economic, oferta pietei, preturile si conditiile de plata;
c) profitabilitatea ramurii, mediul tehnologic, cererea pietei;
d) mediul politico-legislativ, mediul economic, concurenta.

a) elasticitatea cererii in raport cu pretul, capacitatea efectiva a pietei, sistemele de distributie fizica a produselor ce apartin diferitilor furnizori;
b) fidelitatea fata de marca, distributia teritoriala a populatiei, investitiile de capital;
c) evolutia produsului national brut, dinamica pietei, tipurile de discounturi utilizate in relatiile cu intermediarii;
d) protectia mediului inconjurator, caracteristicile intangibile ale produselor existente pe piata, viteza transferului tehnologic.

a) barierele de intrare pe piata, reglementarile privind concurenta, strategiile de marketing;
b) fuziunile si achizitiile de intreprinderi, politica nationala de incurajare a investitiilor, comportamentul de cumparare al pietei tinta;
c) cota de piata a fiecarui concurent, costul materiilor prime si energiei, structura populatiei pe medii;
d) barierele de intrare pe piata, strategiile de marketing, fuziunile si achizitiile de intreprinderi.

urmatoarele:
a) cota relativa de piata, volumul vanzarilor, structura vanzarilor pe tipuri de clienti;
b) strategiile de marketing, cota de piata, tipul de structura organizatorica;
vanzarilor.


a) obiectivitatea analizei, efectuarea auditului in conditiile absentei unei experiente proprii in domeniu;
b) costul mic, obiectivitatea analizei;
c) completarea experientei proprii cu cea a unor consultanti recunoscuti, dependenta calitati auditului de experienta consultantului extern;
d) gradul de cooperare intre personalul intreprinderii si consultanti.

a) 2, 4, 5, 7 b) 1,3, 5, 7; c) 3, 2,1,'6; d) 4, 5, 6, 7.

a) identificarea datelor necesare;
b) culegerea datelor;
c) specificarea, culegerea, analiza si interpretarea datelor;
d) culegerea si analiza datelor.

a) tuturor factorilor care influenteaza mediul intern al organizatiei;
b) tuturor factorilor relevanti din mediul intern si extern, precum si a impactului lor asupra situatiei firmei;
c) tuturor factorilor care influenteaza mediul extern al organizatiei;
d) tuturor factorilor relevanti din mediul intern si extern.
respectiva?
a
) U2:3; 0)2,3,4; c)3,4,5; d) 4,5,6.
firmei?
a) 2, 3, 6; b) 1,3,4; c) 3, 4, 5; d) 4, 5, 6^

a) 1-3,5; b)2,3,4; c) 3, 4, 5; d) 2, 5, 6.
b) proprietate, valoare, productivitate, flexibilitate;
c) valoare, flexibilitate, transferabilitate, imitabilitate;
d) durabilitate, transferabilitate, imitabilitate, cost,
ocaziei favorabile.
a) 1,2, 3, 4, 5; b)2, 1,3,5,4; c) 3, 4, 2, 5,1; d) 5, 3, 2,4, 1.



afla in faza de:

a) strategie de penetrare; c) strategie de consolidare;
b) integrare in aval; d) integrare orizontala.

a) 1,4; b)2, 5; c) 1, 5; d) 3, 5.
concentrare;
b) strategia de dezvoltare, strategia eficientei, strategia de concentrare;
c) strategia competitivitatii, strategia celui mai mic cost total, strategia de concentrare;
d) strategia eficientei, strategia de concentrare, strategia de tintire.
a) nu conduce la cresterea costurilor;
b) valoarea adaugata este apreciata de utilizator;
c) pretul produsului nu creste;
d) se utilizeaza acelasi sistem de distributie.
739. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la strategia competitiva de tip hibrid
sunt adevarate?
a) este utilizata de firmele care obtin importante economii de scara;
b) este preferata de firmele care doresc sa penetreze pe piete unde concurentii nu detin pozitii semnificative;
c) genereaza costuri mari;
d) presupune oferirea unei valori adaugate mici, pentru client.
740. Diagrama propusa de Henry Gantt pentru programarea productiei pune accentul
pe:
a) fabricarea unei anumite cantitati de produse; c) timp;
b) responsabilitatile personalului de productie; d) valoarea produselor.
741. intr-o diagrama Gantt, jalonul reprezinta:

a) obtinerea unei aprobari intermediare sau indeplinirea unui anumit obiectiv;
b) momentul de incepere a programului;
c) durata programului;
d) nivelul ierarhic vizat de o anumita activitate.
742. Printre avantajele oferite de utilizarea diagramei Gantt se inscriu urmatoarele: (1)
a) 1,3,5; b)2,4,6; c) 1,4,5; d)3,4,6.
❖
743. Metoda PERT a fost conceputa in anul:
a) 1904; b) 1935; c) 1958; d) 1976.
744. Metoda PERT a inceput sa fie utilizata in:

745. Care dintre urmatoarele afirmati referitoare la metoda PERT sunt adevarate:
a) stabileste modalitati de alocare a resurselor care sa permita indeplinirea eficace a obiectivelor programului;
b) se poate aplica numai in cazul proiectelor de complexitate scazuta;
c) este focalizata asupra activitatilor necritice;
d) permite in mica masura intelegerea relatiilor dintre activitati.
drumului critic.
a) 4, 1,3,2,5; b) 1,2,3,4, 5; c) 2, 3, 1,4,5; d) 4, 3, 2, 1,5.

a) succesiunea de activitati care constituie cel mai scurt traseu, intre momentul inceperii programului si cel al finalizarii sale, avand durata minima posibila;
b) succesiunea de activitati care constituie cel mai lung traseu, intre momentul inceperii programului si cel al finalizarii sale, avand durata maxima posibila;
c) succesiunea de activitati care constituie cel mai lung traseu, intre momentul inceperii programului si cel al finalizarii sale, avand o durata medie;
d) succesiunea de activitati care constituie cel mai lung traseu, intre momentul inceperii programului si cel al finalizarii sale, avand durata minima posibila.
a) este vorba de activitati cu profitabilitate scazuta;
b) orice intarziere in desfasurarea unei activitati de pe drumul cel mai lung prin retea, va conduce la marirea duratei de realizare a programului;
c) o anumita activitate nu dispune de resursele umane necesare;
d) este orobabila o sporire a duratei unei anumite activitati.
reteaua PERT este:
a) valoarea maxima din seria valorilor ce indica cel mai curand termen de finalizare, corespunzatoare tuturor activitatilor care preced acea activitate;
b) termenul cel mai probabil;
c) valoarea minima din seria valorilor ce indica cel mai curand termen de finalizare, corespunzatoare tuturor activitatilor care preced acea activitate;

programului;
c) activitatile critice nu au rezerve de timp;
d) activitatile necritice nu au rezerve de timp.

a) suma duratelor estimate ale activitatilor critice si necritice;
b) suma duratelor estimate ale activitatilor critice;
c) suma duratelor estimate ale activitatilor necritice;
d) suma rezervelor de timp.
a) estimarea probabilistica; estimarea medie;
b) estimarea optimista, estimarea medie, estimarea pesimista;
c) estimarea aleatoare, estimarea celei mai probabile durate;
d) estimarea optimista, cea mai probabila durata; estimarea pesimista.
a) [21,37]; b)[27,33]; c) [24,36]; d) [21,39].
a) (a,- + bj - mO/3; c) (ai + 4mf + b,)/6;
b) (af + m,- + b:)/3; d) (a,- + 2mf + b,)/4.
a) exclusiva a managerului de marketing;
b) exclusiva a specialistilor care au relatii directe cu clientii firmei;
c) comuna a managerului de marketing si a managerilor de Ia nivelul superior;
d) comuna a tuturor managerilor aflati la nivelul superior (in raport cu managerul de marketing).

a) doar in elaborarea strategiei de marketing;
b) numai in stabilirea obiectivelor planificarii de marketing;
c) elaborarea planului si urmarirea indeplinirii obiectivelor stabilite;
d) desfasurarea activitatilor zilnice pe care le presupune indeplinirea obiectivelor stabilite.

este de:

a) duratele activitatilor sunt variabile aleatoare;
b) toate activitatile au rezerve de timp;
c) durata probabila a unei activitati nu are in vedere estimarea duratei maxime si minime a acesteia;
d) graful este constituit in exclusivitate din arce.
determina ca medie:
a) aritmetica simpla; c) aritmetica ponderata;
b) armonica; d) geometrica ponderata.
a) distributia marfurilor; c) constructia unor uzine chimice;
b) programarea lansarii pe piata a produselor; d) elaborarea strategiei de marketing.

a) stabilirea listei activitatilor si evenimentelor, determinarea relatiilor dintre activitati;
b) stabilirea listei activitatilor si evenimentelor, trasarea retelei PERT;
c) trasarea retelei PERT, stabilirea drumului critic;
d) stabilirea celui mai apropiat termen de incepere si finalizare a fiecarei activitati.

a) suma duratei maxime a activitatilor critice si necritice;
b) cel mai scurt interval de timp in care programul poate fi realizat;
c) lungimea arcelor grafului;
d) cel mai lung interval de timp in care programul poate fi realizat;
a)(b-a)2/36; b)(a-b)a/18; c)(b-a)/2; d)(a + b)2/36.

a) integrare in amonte; c) diferentiere;
b) integrare in aval; d) integrare orizontala.

a) obiectivelor planului de marketing; c) bugetului de marketing;
b) strategiilor de marketing; d) succesiunii actiunilor tactice ale firmei.
este data de:
a) dimensiunile si structura gamei de produse sortimentale;
b) atributele corporale si acorporale ale produsului;
c) sistemele de distributie pentru care s-a optat;
d) comunicatiile referitoare la produs.


c) valorificarea tuturor oportunitatilor pietei;

a) de a oferi un marketing mix superior fata de concurenta;
b) de distingere de catre cumparatorii vizati, a ofertei proprii;
c) de a oferi un produs pe care cumparatorii-tinta sa-1 perceapa ca fiind superior celui oferit de concurenta;
d) de a detine o cota de piata superioara fata de concurenta.

consumatorilor?
a) produsul si pretul; c) distributia si promovarea;
b) produsul si promovarea; d) toate.


a) serviciile suplimentare, asociate produsului, oferite de intreprindere;
b) ofertele "speciale" din cadrul mix-ului promotional;
c) mixajul ingredientelor constitutive ale mix-ului de marketing;
d) preturile promotionale.

a) posibilitatii exercitarii unui control total asupra acesteia;
b) existentei unui aparat specializat propriu, al intreprinderii ofertante;
c) alegerii dintre mai multe variante de distributie ce i se ofera in cadrul pietei;
d) influentarii ei de diversi factori externi.

definitorii:
a) dezvoltarea mix-ului de marketing; c) definirea politicii de produs;
b) formularea strategiei de marketing; d) implementarea tacticii de marketing.
a) cerere pozitiva, strategie de remarketing;
b) cerere negativa, strategie de demarketing;
c) cerere neutra, strategie de demistificare;
d) cerere negativa, strategie de conversiune.
b) cerere nedorita, strategie de demarketing;
c) cerere indezirabila, strategie de antimarketing;
d) cerere negativa, strategie de conversiune.
a) Asociatia Mondiala de Marketing; c) Academia Europeana de Marketing;
b) Academia Stiintei Marketingului din SUA; d) Asociatia Americana de Marketing.

a) o revista franceza de marketing; c) un institut european de cercetari de marketing;
b) o asociatie belgiana de marketing; d) o asociatie franceza de marketing.
a) 24 de asociatii nationale, din 19 tari europene;
b) 30 de asociatii nationale, din 50 de tari europene;
c) 20 de asociatii nationale, din 45 de tari europene;
d) 25 de asociatii nationale, din 42 de tari europene.

a) o asociatie internationala in domeniul distributiei;
b) o publicatie in domeniul comunicarii internationale;
c) o asociatie europeana in sfera comunicarii promotionale;
d) o organizatie europeana de promovare a relatiilor publice.
a) in 1993;
b) la Chicago;
c) cu participarea reprezentantilor din peste 20 de tari;
d) prin reunirea AMA, APMF, EMC, FELAM.

a) Academia de Marketing, din Marea Britanie;
b) Academia Stiintei Marketingului, din SUA;
c) Federatia Internationala de Marketing;
d) Asociatia Internationala a Publicitatii

a) AMA; c) Asociatia Mondiala de Marketing;
b) Academia Europeana de Marketing; d) Confederatia Europeana de Marketing.

a) Franta si Germania; c) Suedia si SUA;
b) Germania si Marea Britanie; d) Marea Britanie si SUA.

a) organizarii unor manifestari stiintifice de profil;
b) editarii unor periodice in domeniu;
c) difuzarii pe mai multe planuri a conceptelor si tehnicilor de marketing;
d) realizarii tuturor actiunilor de mai sus.

❖
a) editata de Asociatia Internationala a Publicitatii;
b) ce apare in Marea Britanie;
c) cu caracter comercial din SUA;
d) o asociatie a Publicitatii din Europa.

a) o revista a asociatiei franceze de marketing;
b) un congres anual al Federatiei Europene de Marketing;
c) Federatia Asociatiilor de Marketing din America Latina;
d) Forumul asociatiilor de marketing Europa-America Latina.
a) a aparut, mai intai, pe planul practicii; c) are ca loc de origine SUA;
b) a fost promovat mai intai in largime; d) a ajuns in SUA la faza adolescentei.
a) pana in 1930; c) intre 1950-1970;
b) in prima jumatate a secolului XX; d) in a doua jumatate a secolului XX.

a) reprezinta una dintre ariile constitutive ale marketingului organizatiilor non-profit;
b) este asociat de necesitatea organizatiilor non-profit de a desfasura adesea si activitati economice pentru a-si crea unele surse de venituri;
c) se situeaza in cadrul domeniului economic;
d) este specific doar unor intreprinderi din sfera distributiei.
a) este concretizat, de obicei, intr-un program sau un candidat;
b) urmeaza a fi "vandut" publicului alegator;
c) este oferit "consumatorului de politica";
d) toate afirmatiile anterioare.
a) i se atribuiau doar roluri exercitate dupa incheierea productiei;
b) punctul sau de pornire nu-1 reprezentau clientii sau consumatorii;
c) s-a axat doar pe bunuri, nu si pe servicii;
d) omitea obiectivul propriu al intreprinzatorilor, in cadrul acestui demers.
RASPUNSURI CORECTE
1 a 39 c 77 d i 111 a 149 c 187 c

2 b 40 d 78 c | 112 c 150 c 188 d
3 d 41 c 79 d 113 c 151 d 189 a
1 4 a 42 b 80 d 114 b 152 d 190 a
5 c 43 d 81 c 115 c 153 c 191
b j
c 44 d 82 d 116 c 154 a 192 a
i 6
a 45 d 83 d 117 c 155 b 193 d
!7
d
1 8 a 46 d 84 a 118 c 156 c 194
9 d 47 c 85 d 119 a 157 b 195 d
10 d 48 a 86 a 120 a 158 d | 196 c
b 49 c 87 b 121 a 159 d 197 c
12 d 50 a 88 c 122 b 160 d 198 c
13 c 51 c 89 b 123 b 161 c 199 c
c 52 c 90 c 124 b 162 d i 200 b
15 b 53 a 91 a 125 c 163 c ! 201 c
16 d 54 a 92 b 126 b 164 a 202 d
17 b 55 b 93 c 127 b 165 a 203 c
18 b 56 c 94 a 128 b 166 d 204 a
19 c 57 a 95 d 129 c 167 c 205 d
20 c 58 b 96 b 130 b 168 a 206 a
21 d 59 b 97 d 131 d 169 a 207 c
c
22 d 60 c 98 c 132 b 170 d 208
23 d 61 c 99 b 133 d 171 b 209 d
24 a 62 d 100 c 134 a 172 b 210 c
25 c 63 b 101 a 135 c 173 b 211 b
26 b 64 b 102 b 136 c 174 a 212 c
27 c 65 c 103 c 137 c 175 a 213 c
c 66 c 104 b 138 a 176 b 214 b
1 28
29 c 67 a 105 a 139 c 177 d 215 b
30 c 68 c 106 a 140 a 178 b 216 c
31 a 69 d 107 d 141 b 179 d 217 b
32 d 70 c 108 c 142 a 180 c 218 c
33 d 71 a 109 a 143 d 181 b 219 b
34 d 72 c 110 b 144 b 182 a 220 c
35 d 73 b 111 a 145 d 183 b 221 b
36 c 74 c 112 c 146 a 184 d 222 c
37 d 75 b 113 c 147 c 185 c 223 c
38 b 76 b 114 b 148 a 186 d 224 b
47
225 c 267 d 309 d 351 a 393 b 435 c
226 c 268 c 310 c 352 c 394 a 436 d
227 c 269 c 311 a 353 b 395 d 437 c
228 a 270 c 312 b 354 d 396 d 438 c
229 a 271 a 313 b 355 c 397 b 439 a
230 a 272 c 314 c 356 c 398 c 440 b
231 b 273 d 315 d 357 b 399 a 441 b
c
232 d 274 316 c 358 d 400 c 442 d
233 d 275 b 317 b 359 b 401 a 443 d
234 d 276 c 318 a 360 a 402 a 444 c
235 d 277 b 319 c 361 d 403 c 445 c
236 c 278 320 b 362 a 404 b 446 b
237 c 279 b 321 c 363 c 405 a 447 a
238 c 280 a 322 a 364 b 406 d 448 b
239 d 281 c 323 d 365 b 407 b 449 c
240 b 282 b 324 *> 366 a 408 a 450 d
241 d 283 c 325 c 367 a 409 c 451 c
242 d 284 c 326 a 368 b 410 d 452 a
243 d 285 c 327 b 369 c 411 c 453 b
244 b 286 c 328 c 370 d 412 a 454 c
c
245 b 287 329 d 371 b 413 d 455 b
246 b 288 d 330 b 372 c 414 c 456 b
247 c 289 b 331 a 373 c 415 c 457 a
248 a 290 d 332 a 374 c 416 a 458 c
249 c 291 c 333J b 375 . c 417 c 459 b
250 C i 292 c 334 b 376 d 418 b 460 c i
i
251 a 293 b 335 a 377 a 419 a 461 d i
252 b 294 c 336 b 378 b 420 a 462 d
a
253 c 295 c 337 b 379 c 421 a 463 1
!
254 d 296 c 338 a 380 d 422 c 464 b
255 d 297 d 339 b 381 b 423 c 465 d
256 c 298 b 340 a 382 a 424 c 466 b
! 257 b 299 d 341 a 383 d 425 c 467 c
258 a 300 c 342 d 384 d 426 c 468 b
259 d 301 d 343 b 385 b 427 c 469 c
260 c 302 c 344 a 386 c 428 d 470 d
261 b 303 b 345 d 387 c 429 a 471 c
262 c 304 a 346 c 388 b 430 d 472 d
263 d 305 b 347 a 389 a 431 d 473 a
264 c 306 b 348 b 390 c 432 b 474 d
265 b 307 c 349 b 391 a 433 c 475 a
a
266 d 308 c 350 b 392 d 434 476 b
48
477 c 519 b 561 d 603 b 645 a 687 a
478 b 520 b 562 a 604 b 646 b 688 d
479 b 521 a 563 c 605 b 647 c 689 a
480 d 522 b 564 d 606 c 648 b 690 b
481 c 523 c 565 c 607 d 649 d 691 a
482 b 524 a 566 d 608 b 650 c 692 a
483 a 525 a 567 b 609 b 651 b 693 c
484 a 526 c 568 c 610 b 652 c 694 b
485 d 527 a 569 b 611 b 653 d 695 a
486 c 528 b 570 d 612 c 654 c 696
487 a 529 c 571 a 613 a 655 b 697 c
488 b 530 d 572 c 614 c 656 c 698 d
489 a 531 a 573 c 615 b 657 b 699 b
490 c• 532 b 574 b 616 c 658 d 700 a
491 a 533 b 575 c 617 b 659 a 701 c
492 a 534 d 576 b 618 a 660 b 702 d
493 d 535 c 577 b 619 b 661 d 703 b
494 a 536 a 578 b 620 b 662 c 704 a
495 b 537 a 579 d 621 c 663 c 705 b
496 d 538 c 580 a 622 b 664 b 706 b
497 a 539 d 581 c 623 b 665 d 707 d
a
498 a 540 a 582 c 624 666 c 708 a
499 c 541 b 583 c 625 b. 667 d 709 a
500 b 542 d 584 c 626 d 668 b 710 c
a
501 543 a 585 d 627 c. 669 c 711 d
502 ----------- 544 b 586 c 628 c. 670 b 712 a
c
503 b 545 c 587 b 629 c 671 d 713 a
504 a 546 a 588 c 630 c 672 c 714 d
505 b 547 a 589 d 631 a 673 a 715 d
506 b 548 b 590 a 632 b 674 d 716 b
507 a 549 b 591 c 633 c 675 a 717 b
508 d 550 d 592 c 634 d 676 d 718 b
509 b 551 c 593 b 635 a 677 b 719 a
510 d 552 a 594 c 636 b 678 d 720 d
511 a 553 a 595 d 637 d 679 a 721 a
512 a 554 a 596 c 638 c 680 b 722 d
513 b 555 b 597 c 639 d 681 c 723 a
514 a 556 d 598 b 640 d 682 b 724 b
515 b 557 b 599 c 641 c 683 c 725 c
516 c 558 c 600 c 642 b 684 d 726 b
517 d 559 a 601 c 643 a 685 a 727 d
a
518 b 560 a 602 a 644 b 686 728 a
49
729 a 741 a 753 d 765 d 777 b I 789 a
730 a 742 a 754 d 766 d 778 b 790 d
731 c 743 c 755 c 767 c 779 a 791 d
732 b 744 d 756 c 768 a 780 b 792 b
733 c 745 a 757 c 769 a 781 d 793 c
734 b 746 a 758 b 770 d 782 c 794 d
735 d 747 d 759 a 771 d 783 d 795 c
736 c 748 b 760 c 772 a 784 d 796 d
737 a 749 a 761 c 773 b 785 a 797 a
738 b 750 b 762 a 774 c 786 a 798 d
739 a 751 c 763 b 775 c 787 a 799 d
740 c 752 b 764 a 776 d 788 b 800 c
50



a)1933/1934; b) 1965/1966; c) 1971/1972; d) 1990/1991.


este cel al:


este plasat:
a)in antichitate;

Europa este:

carui autori sunt:
nevoilor:

element central:

reprezinta:

reprezinta:

reprezinta:

eforturile pe:

d)eficienta maxima.
delimiteaza in:





b)in 1937;








data de:

Economistul.


a) 1939; b) 1968; c) 1971; d) 1990.

semnifica:


















atunci cand:

de:
a) 1/3; b) 2/3; c) I /2; d)l/6.

comportament:




practica:

asociatiei este:

sunt considerate:
a)corecte;
c)neloiale;
in concurenta:




pietei:



economie de:


a)concurentei;
intreprinderii?


grupare?
economica, este:




vanzare-cumparare:


de mai jos:

a)40%, 5 0%, 10%; c) 3 0%, 60%, 10%;
b)30%, 30%, 40%; d) 25%, 60%, 15%.
prin:


mediului cultural?
d)sa reduca pretul.
vedere:
criteriu:
d)pentru turism.
adevarata?
196. Curba cererii:

o prezinte.


intermediul:
(pana la 20, 21-35, 36-55, peste 55 ani)?
a) 26; b) 24; c) 22; d) 23.

a)extensiva;
c)intensiva;
an?
a) 0,53; b) 0,62; c) 0,60; d) 0,75.

dat formeaza:
intermediul:

macromediului:


a) 0,86; b)0',60; c) 1,16; d)0,75.

macromediului:
utilizata:
unei piete se afla:

in concurenta:
afla in concurenta:


consum este:


consum este:

este:



formeaza:




de marketing ?






este:







feluri:









strategie de:
*
denumirea de:

denumirea de:

a) 3; b)4; c) 12; d)4;2;6.


(12 produse):
a)27, 3, 10,5, 12; c) 10, 5, 12, 3, 27;
b)3, 27, 10,5, 12; d) 27, 10, 5, 12, 3.

urmatoarea:
a) 5-3-1-2-4; b) 4-5-1-3-2; c)l-5-3-4-2; d)5-l-4-3-2.


de:

presupune:



este:











a) 12, 6, 5, 14, 35, 4; c) 14, 12, 5, 6, 4, 35;
b)4,35, 14,5,6, 12; d)35,4, 12,6,5, 14.

a) 6,9%, 15,2%; b) 9,6%, 25,1 %; c) 25,1%, 9,6% d) 15,2%, 6,9%.




multiplu;

a)C->D->B->E->F->A; c) C->B->A->D->E->F;
b)A-»B->C-»D->F->.E; d) F->A->B^C->E->D.

b)B->E->CH>-D->-A; d) E->D->C->B->A.

indicatori:
produs pe piata:

noului produs de:

specifica:



a)27,6,9,12,3; b) 27, 3, 6, 9, 12; c) 3, 27, 6, 9, 12; d) 36, 3, 8, 12, 16.
relatie inversa cu:
parte cele privind:
face parte:

adevarata:
nou, vizeaza:
se include:

din:
din:

a) 40%; b)45°/o; c) 50%; d) 55%.

de:


rand:




❖



productie?
a) 2,3,5; b) 1,3,4; c) 3,4, 5; d) 1,3,5.




in:
cuprinde:

a) 1,2,3; b)2,4,5; c)3,5,6; d)2,3,5.

diminueaza prin:
produsul sau;
❖
reprezinta:
»♦
a) 1,2,4; b)2, 3,5; c) 3, 4, 5; d) 1,2, 5.
) >2;
a J
b)2,3; c)l,3; d) 3,4.

a) 1,3, 5; — b) 2, 4, 5; c) 1, 3, 6; d)4, 5, 6.

a) 1,3,4,7; b) 1,2,5,7; c)2,3,4,6; d) 3,4,6,7.
directe?
a) 826; b) 550; c) 848; d) 546.

care:




a) 1,2, 3; b) 2, 3, 5; c)3,4,5; d) 2, 4, 5.
exportatoare:
parte:



consta in:
clientilor finali?
a) 1,3, 5; b) 2, 3,4; c) 1,3,4; d)3,4, 5.

a) 1,4; b)2,3; c)l,3; d) 2,4.

d)numai detailisti.


scop prioritar:
a)'60; b)'70; c)'80; d)'90.


a)un cost necesar;

anul;
a) 1976; b) 1982; c) 1991; d) 2000.
a) 2, 4, 6; b) 1, 3, 5; c)3,4, 6; d) 1,5, 6.
informatii?
a) 1,4, 6; b)2, 4, 5; c)2, 3, 6; d)3,4, 6;
generate, este:
nu se inscriu:

crestere a:

urmatoarele:
precedata de:
rand, functie de:
a) 2, 3, 5, 7, 8; ' b)l,4, 5, 6, 8; c) 3, 4, 5, 6,7; d) 2, 3, 5,6,8.


a)multimarketing; c


ca scop prioritar:

intermediari.

a) 1,3,6; b)2,3,5; c) 3,4,6; d)4, 5 , 6 .



a)cinematograful; c

vanzarilor:
merchandising ?
astfel de criterii?
marfurilor.



distributiei.
de vanzare?


delimitare;









♦♦

psihologic este:
prin intermediul:

❖

este:

sunt specifice:



marketing este:

cu:


vedere:
realizeaza:


intreprinderii.


si conducerea:
fi:
pot fi: .

a)decizii cadru;
c)decizii derivate;

a)l; b)2; c)5; d)6.

a)l; b)2; c)3; d)4.





*♦

a) 10; 20; 0; 0. b) 60; 0; 50; 0. c) 0; 0; 10; 20. d) 0; 60; 0; 50.

strategica:

a) 1,2,4, 6; b) 1,3, 4, 7; c) 2, 5, 6, 7; d) 3, 4, 5, 6.

caracteristica:


b)segmentele tinta;
b)concurentii;
*

b)planul de produs;
utilizata:
a)de furnizori;
a)piata tinta;

are ca efect:
obicei, in termeni:
a) 1,3, 5; b)2,3, 5; c) 3,4, 5; d) 4, 5, 6.

stabilirea:

de activitate:
afirma ca:

a) 1,4, 5, 7; b)2,4,6, 7; c) 3, 4, 5,7; d) 4, 5, 6, 7.

denumit:


mediului?
a) 1,2, 3, 4; b) 4,2, 1,3; c) 2,3, 1,4; d) 3,4, 1,2.


a) 4, 1,3,2,5; b) 5, 2, 1,3,4; c) 1,4, 3, 2, 5; d) 3, 4, 1,2,5.
aferente?
a) 1,2, 4, 7; b) 4, 3, 1,2 c)2,3,5, 6 d) 1,3, 5, 7.

presupune:

numeste:
marketing:
urmatoarele:
vanzarilor.


a) 2, 4, 5, 7 b) 1,3, 5, 7; c) 3, 2,1,'6; d) 4, 5, 6, 7.


respectiva?
a
) U2:3; 0)2,3,4; c)3,4,5; d) 4,5,6.
firmei?
a) 2, 3, 6; b) 1,3,4; c) 3, 4, 5; d) 4, 5, 6^

a) 1-3,5; b)2,3,4; c) 3, 4, 5; d) 2, 5, 6.
ocaziei favorabile.
a) 1,2, 3, 4, 5; b)2, 1,3,5,4; c) 3, 4, 2, 5,1; d) 5, 3, 2,4, 1.



afla in faza de:


a) 1,4; b)2, 5; c) 1, 5; d) 3, 5.
concentrare;
sunt adevarate?
pe:
a) 1,3,5; b)2,4,6; c) 1,4,5; d)3,4,6.
❖
a) 1904; b) 1935; c) 1958; d) 1976.

drumului critic.
a) 4, 1,3,2,5; b) 1,2,3,4, 5; c) 2, 3, 1,4,5; d) 4, 3, 2, 1,5.

reteaua PERT este:

programului;
a) [21,37]; b)[27,33]; c) [24,36]; d) [21,39].
a)(a,- + bj - mO/3; c) (ai + 4mf + b,)/6;
b)(af + m,- + b:)/3; d) (a,- + 2mf + b,)/4.
este de:

determina ca medie:
a)(b-a)2/36; b)(a-b)a/18; c)(b-a)/2; d)(a + b)2/36.


este data de:


consumatorilor?



definitorii:


a) in 1993;
b)la Chicago;

❖
a)pana in 1930; c) intre 1950-1970;
RASPUNSURI CORECTE
1 a 39 c 77 d i 111 a 149 c 187 c
2 b 40 d 78 c | 112 c 150 c 188 d
3 d 41 c 79 d 113 c 151 d 189 a
a 42 b 80 d 114 b 152 d 190 a

1 4
5 c 43 d 81 c 115 c 153 c 191
b j
c 44 d 82 d 116 c 154 a 192 a

i 6
7 a 45 d 83 d 117 c 155 b 193 d
!
1 8 a 46 d 84 a 118 c 156 c 194 d
9 d 47 c 85 d 119 a 157 b 195 d
10 d 48 a 86 a 120 a 158 d | 196 c
b 49 c 87 b 121 a 159 d 197 c
12 d 50 a 88 c 122 b 160 d 198 c
13 c 51 c 89 b 123 b 161 c 199 c
c 52 c 90 c 124 b 162 d i 200 b
15 b 53 a 91 a 125 c 163 c ! 201 c
16 d 54 a 92 b 126 b 164 a 202 d
17 b 55 b 93 c 127 b 165 a 203 c
18 b 56 c 94 a 128 b 166 d 204 a
19 c 57 a 95 d 129 c 167 c 205 d
20 c 58 b 96 b 130 b 168 a 206 a
21 d 59 b 97 d 131 d 169 a 207 c
22 d 60 c 98 c 132 b 170 d 208 c
23 d 61 c 99 b 133 d 171 b 209 d
24 a 62 d 100 c 134 a 172 b 210 c
25 c 63 b 101 a 135 c 173 b 211 b
26 b 64 b 102 b 136 c 174 a 212 c
27 c 65 c 103 c 137 c 175 a 213 c
c 66 c 104 b 138 a 176 b 214 b

1 28
29 c 67 a 105 a 139 c 177 d 215 b
30 c 68 c 106 a 140 a 178 b 216 c
31 a 69 d 107 d 141 b 179 d 217 b
32 d 70 c 108 c 142 a 180 c 218 c
33 d 71 a 109 a 143 d 181 b 219 b
34 d 72 c 110 b 144 b 182 a 220 c
35 d 73 b 111 a 145 d 183 b 221 b
36 c 74 c 112 c 146 a 184 d 222 c
37 d 75 b 113 c 147 c 185 c 223 c
38 b 76 b 114 b 148 a 186 d 224 b
47
225 c 267 d 309 d 351 a 393 b 435 c
226 c 268 c 310 c 352 c 394 a 436 d
227 c 269 c 311 a 353 b 395 d 437 c
228 a 270 c 312 b 354 d 396 d 438 c
229 a 271 a 313 b 355 c 397 b 439 a
230 a 272 c 314 c 356 c 398 c 440 b
231 b 273 d 315 d 357 b 399 a 441 b
232 d 274 c 316 c 358 d 400 c 442 d
233 d 275 b 317 b 359 b 401 a 443 d
234 d 276 c 318 a 360 a 402 a 444 c
235 d 277 b 319 c 361 d 403 c 445 c
236 c 278 320 b 362 a 404 b 446 b
237 c 279 b 321 c 363 c 405 a 447 a
238 c 280 a 322 a 364 b 406 d 448 b
239 d 281 c 323 d 365 b 407 b 449 c
240 b 282 b 324 366 a 408 a 450 d

*>
241 d 283 c 325 c 367 a 409 c 451 c
242 d 284 c 326 a 368 b 410 d 452 a
243 d 285 c 327 b 369 c 411 c 453 b
244 b 286 c 328 c 370 d 412 a 454 c
245 b 287 c 329 d 371 b 413 d 455 b
246 b 288 d 330 b 372 c 414 c 456 b
247 c 289 b 331 a 373 c 415 c 457 a
248 a 290 d 332 a 374 c 416 a 458 c
249 c 291 c 333J b 375 . c 417 c 459 b
250 C i 292 c 334 b 376 d 418 b 460 c i

i
251 a 293 b 335 a 377 a 419 a 461 d i
252 b 294 c 336 b 378 b 420 a 462 d
253 c 295 c 337 b 379 c 421 a 463 a

1
254 d 296 c 338 a 380 d 422 c 464 b !
255 d 297 d 339 b 381 b 423 c 465 d
256 c 298 b 340 a 382 a 424 c 466 b
! 257 b 299 d 341 a 383 d 425 c 467 c
258 a 300 c 342 d 384 d 426 c 468 b
259 d 301 d 343 b 385 b 427 c 469 c
260 c 302 c 344 a 386 c 428 d 470 d
261 b 303 b 345 d 387 c 429 a 471 c
262 c 304 a 346 c 388 b 430 d 472 d
263 d 305 b 347 a 389 a 431 d 473 a
264 c 306 b 348 b 390 c 432 b 474 d
265 b 307 c 349 b 391 a 433 c 475 a
266 d 308 c 350 b 392 d 434 a

476 b
477 c 519 b 561 d 603 b 645 a 687 a
478 b 520 b 562 a 604 b 646 b 688 d
479 b 521 a 563 c 605 b 647 c 689 a
480 d 522 b 564 d 606 c 648 b 690 b
481 c 523 c 565 c 607 d 649 d 691 a
482 b 524 a 566 d 608 b 650 c 692 a
483 a 525 a 567 b 609 b 651 b 693 c
484 a 526 c 568 c 610 b 652 c 694 b
485 d 527 a 569 b 611 b 653 d 695 a
486 c 528 b 570 d 612 c 654 c 696
487 a 529 c 571 a 613 a 655 b 697 c
488 b 530 d 572 c 614 c 656 c 698 d
489 a 531 a 573 c 615 b 657 b 699 b
490 c• 532 b 574 b 616 c 658 d 700 a
491 a 533 b 575 c 617 b 659 a 701 c
492 a 534 d 576 b 618 a 660 b 702 d
493 d 535 c 577 b 619 b 661 d 703 b
494 a 536 a 578 b 620 b 662 c 704 a
495 b 537 a 579 d 621 c 663 c 705 b
496 d 538 c 580 a 622 b 664 b 706 b
497 a 539 d 581 c 623 b 665 d 707 d
498 a 540 a 582 c 624 a 666 c 708 a
499 c 541 b 583 c 625 b. 667 d 709 a
500 b 542 d 584 c 626 d 668 b 710 c
501 a 543 a 585 d 627 c. 669 c 711 d
502 544 b 586 c 628 c. 670 b 712 a

c
503 b 545 c 587 b 629 c 671 d 713 a
504 a 546 a 588 c 630 c 672 c 714 d
505 b 547 a 589 d 631 a 673 a 715 d
506 b 548 b 590 a 632 b 674 d 716 b
507 a 549 b 591 c 633 c 675 a 717 b
508 d 550 d 592 c 634 d 676 d 718 b
509 b 551 c 593 b 635 a 677 b 719 a
510 d 552 a 594 c 636 b 678 d 720 d
511 a 553 a 595 d 637 d 679 a 721 a
512 a 554 a 596 c 638 c 680 b 722 d
513 b 555 b 597 c 639 d 681 c 723 a
514 a 556 d 598 b 640 d 682 b 724 b
515 b 557 b 599 c 641 c 683 c 725 c
516 c 558 c 600 c 642 b 684 d 726 b
517 d 559 a 601 c 643 a 685 a 727 d
518 b 560 a 602 a 644 b 686 a 728 a
49
729 a 741 a 753 d 765 d 777 b I 789 a
730 a 742 a 754 d 766 d 778 b 790 d
731 c 743 c 755 c 767 c 779 a 791 d
732 b 744 d 756 c 768 a 780 b 792 b
733 c 745 a 757 c 769 a 781 d 793 c
734 b 746 a 758 b 770 d 782 c 794 d
735 d 747 d 759 a 771 d 783 d 795 c
736 c 748 b 760 c 772 a 784 d 796 d
737 a 749 a 761 c 773 b 785 a 797 a
738 b 750 b 762 a 774 c 786 a 798 d
739 a 751 c 763 b 775 c 787 a 799 d
740 c 752 b 764 a 776 d 788 b 800 c

GRILE MARKETING
35. Oamenii au:
b. demarketing
d. sincromarketing
1
pentru a-l reduce
d. a si b
a. intranet
b. extranet
c. internet
d. companii dot.com
2
consumatorul final
meteo etc;
taxe
d. a+b+c
a. interstitialele
b. tickerele
d. webcastingul
a. webcasting
b. marketing viral
c. interstitale
a. webcastingul
b. securitatea
a. micromediu
b. macromediu
c. mediul extern
b. macromediu
c. micromediu
d. mediu intern
3
afaceri
c. mediului natural
d. micromediului
c. mediul intern
c. mediul intern
d. macromediul
este:
d. simularea
a. sondajul
d. datele interne
b. datele secundare
c. datele curente
numesc:
a. date curente
c. date interne
d. date secundare
4
informatiilor:
b. observatiile
a. doi pasi
b. patru pasi
c. opt pasi
d. sapte pasi
d. a+b+c
a. B.C.G.
b. SWOT
c. AIO
d. GE
c. surselor publice
5
a. creare a cererii
noutatea sunt:
c. evaluarea
a. constientizarii
c. evaluarii
d. testarii
a. constientizarii
b. evaluarii
c. testarii
d. adoptarii
a. inovatori
traiesc:
a. inovatorii
6
d. a+b+c
consumatori
persoane fizice
numele de:
c. nisa de piata
asumate de:
b. doua persoane
c. patru persoane
7
b. legislaţia
d. mediul natural
a. Analiza SWOT
c. AIO
d. a+b+c
b. nevoile sociale
electronice
electronice
electronic
electronic
a. webcasting
b. marketing viral
c. interstiţale
8
cadrul lor
c. a + b
114.Dacă o firmă foloseşte prea multe campanii publicitare separate în acelaşi timp, crându-se o imagine
confuză în mintea consumatorilor înseamnă că eroarea majoră de poziţionare pe piaţă pe care o face firma se
numeşte:
c. webcastingul
c. datele curente
d. datele secundare
prima utilizare
a. creare a cererii
a. clienţii
c. legislaţia
d. concurenţii
a. nevoile sociale
9
experimentală
referă la:
c. evaluarea
a. General Electric
c. Analiza SWOT
d. toate variantele sunt metode de analiză a portofoliului de afaceri al unei
întreprinderi
10
a. mediu intern
b. micromediu
c. macromediu
a. interstiţialele
b. webcastingul
d. tickerele
c. pieţele întreprinderilor sunt mai concentrate ca localizare geografică decât pieţele
de consum
a. patru paşi
b. şase paşi
c. opt paşi
b. mediul natural
d. mediul cultural
d. a + b
e. a + b + c
ameninţările
11
b. securitatea
b. simularea
a. piaţa
b. planificarea
c. preţul
d. personalul
a. merchandisingul
c. zgârienorii
d. agendele
a. testării
b. constientizării
c. evaluării
12
b. unei companii
d. unui spital
e. a+b+c+d
utilizatori efectivi ai produsului, oameni care iau decizia de cumpărare efectivă, oameni care influenţează
decizia de cumpărare, cei care se ocupă de documentarea asupra produsului şi cei care se ocupă cu cumpărarea
propriu-zisă. Acest grup poartă numele de:
clienţii
b. este o dorinţă
a. mediului intern
c. micromediului
a. promovarea
c. distribuţia
d. costul
b. sponsorizarea
c. cuponul
d. agendele
a. grup de adeziune
13
d. a + b + c
b. subculturile sunt grupuri de oameni care au diferite sisteme de valori determinate
de situaţii şi experienţe de viaţă tipice fiecărei persoane
criterii geografice
pieţele de afaceri
contacta firmele
c. nevoile umane sunt aranjate pe o scară ierarhică, începând de la cea mai
imperioasă pe treapta cea mai de jos, până la cea mai puţin imperioasă pe treapta
de sus
conexiunilor
electronice;
electronic
electronice;
14
electronic;
a. mediul natural
b. mediul cultural
c. mediul intern
171. Sursa de informaţii care reprezintă colectarea şi analiza sistematică a informaţiilor disponibile public
despre competitori şi despre dezvoltările din mediul de marketing este:
b. sondajul
d. datele interne
părerile lor
c. grupului modal
d. a + b + c
c. datele curente
d. datele secundare
a. mediul intern
d. mediul extern
a. 5 - 3 - 1 - 2 - 4
b. 2 - 5 - 1 - 3 - 4
c. 2 - 3 - 5 - 4 - 1
d. 5 - 2 - 1 - 3 - 4
15
180.Datele care constau în informaţii strânse special pentru scopul specific al cercetării de marketing în
derulare se numesc:
a. date interne
b. date curente
c. date principale
d. date secundare
a. către produs
c. către piaţă
b. webcasting
c. interstiţiale
d. marketing viral
b. sarcina nouă
186.Consumatorii se tem că vor fi afectaţi de mesaje de marketing fără să-şi dea seama, fenomen ce este
16
concurenţa:
a. micromediul
b. macromediul
d. mediul intern
pieţele de afaceri
a. grup de adeziune
d. a + b + c
a. testării
b. constientizării
c. evaluării
d. adoptării
196. Nevoile umane sunt aranjate pe o scară ierarhică, începând de la cea mai imperioasă pe treapta de jos,
până la cea mai puţin imperioasă pe treapta de sus în cazul:
17
c. webcastingul
c. grupului modal
d. a + b + c
d. a + b
e. a + b + c
a. mediul cultural
b. mediul natural
c. mediul intern
d. a + b
b. mediul natural
d. legislaţia
a. costul
c. distribuţia
d. comoditatea
18
tradiţionale
a. inferioară
b. superioară
c. egală
b. comoditatea
c. comunicarea
211.Care din următoarele exemple pot fi considerate puncte tari, în cadrul analizei SWOT efectuate de o
anumită firmă:
a. 2,3,6
b. 1,3,4
c. 3,4,5
d. 4,5,6
19
1. Etapele campaniei de publicitare se desfășoară în următoarea succesiune:
Stabilirea obiectivului campaniei, alegerea axului publicitar, planificarea media, crearea
mesajului, evaluarea rezultatelor
2. În vânzarea personala, pista este:
3. Razia comerciala este metoda folosită de agenții de vânzări în etapa
Prospectării
4. Când clienții sunt foarte sensibili la preț se recomandă:
Preț redus la produsul de bază și preț mare la produsul auxiliar
5.Obiectivul campaniei de publicitate trebuie să precizeze:
Auditoriul țintă adresat prin campanie, nivelul de performanță și tipul de influență care se va
exercita asupra audienței
6.Nu este o sursa de putere in canalele de marketing:
Puterea necompensării
7.În cazul în care clienții sunt similari ca putere de cumpărare se recomanda folosirea
unui preț:
Mare la produsul de baza si unul scăzut la produsul auxiliar
8.Dintre activitățile logisticii de distribuție nu face parte:
Diferențierea
Preucrarea amenzilor (corect era prelucrarea comenzilor)
9.Spoturile TV prin care se urmărește stimularea interesului consumatorilor reprezintă
o acțiune de comunitare de Marketing din categoria
Publicității
10.Obiectivele campaniei de publicitate pot fi legate de:
Semnalizarea diferențierii produsului

11.Care din următoarele variante este un avantaj al canalelor indirecte scurte
Posibilități mai mari de informare a producătorului in legătură distribuția
12.Care dintre următoarele propoziții este adevărată?
Diferențiem pentru a poziționa
13.Nivelul minim al prețului este determinat de:
Cost
14.Atunci când curba cererii glisează, se recomandă folosirea strategiei:
Prețului de vârf de sarcină
15.Printre etapele planificării de marketing nu se regăsește:
Identificarea SWOT
16.Stabilirea prețului de stratificare presupune
Stabilirea unui preț inițial mare și reducerea treptată în timp
17.Un demers de dezvoltare a unor produse noi are următoarea etapizare logică:
Generarea ideilor, filtrarea, analiza conceptului de produs, dezvoltarea produsului, testarea
produsului, comercializarea
18.Numărul de variante în care este fabricat fiecare produs formează:
Adâncimea liniei
19.Canalele de distribuție multiple pot fi:
Complementare și competitive
20.Produsele ce dețin o cotă relativă de piață supra-unitara, aflate pe piețele cu rată
ridicată de creștere sunt:
Vedete
21.Atunci când pe o piață există puțini ofertanți și brandurile sunt similare vorbim
despre:
Oligopol pur
22.Discriminarea în funcție de cantitatea cumpărată este discriminare de rangul:
Doi
23.Din perspectiva regulilor de organizare ale unei firme moderne, departamentul de
mkt al acesteia
Trebuie sa reprezinte o funcție distinctă a firmei
24.Produsele "dilemă" (semnele de întrebare) au:
Rata de creștere a pieței mică
25.Relațiile publicitare sunt o modalitate de promovare ce presupune
Ansamblul de activități de crearea și menținere de relații favorabile între firmă și publicul
său
26.Nu sunt sisteme de distribuție verticale sistemele
Autonome
27.În vânzarea personala, tehnica piciorului în prag este o variantă a:
Finalizării prezumtive
28.« Fanta » este o marcă:
De produs
29.Dintre componentele mixului de marketing, flexibilitatea cea mai mare o are
Prețul
30.Plafonul maxim al prețului este determinat de:

Cerere
31.Printre componentele produsului, capabile sa influențeze percepția și cererea pe
piață, poate fi:
Sistemul de susținere
32.În analiza portofoliului prin metoda BCG, produsele caracterizate prin rată redusă
sau moderată de creștere (sub 10%) și cotă(poziție) relativă pe piața supra-unitară,
sunt supra-numite:
Vaci de muls
33.Printre factorii care duc la creșterea elasticității cererii se regăsește:
Alte utilizări posibile ale produsului
34.Canalele competitive sunt:
Canale diferite care distribuie același produs acelorași segmente de piață și care se află în
concurență unele cu altele
35.Strategia prețului de stratificare este indicată în următorul caz:
Cererea produsului este inelastică
36.Într-o structură de tip "brand management"
Fiecare produs va avea “avocatul” său în cadrul departamentului de marketing
37.Publicitatea testimonială presupune:
Utilizarea celebrităților în campaniile de publicitate, o parte din imaginea acestora
transferându-se asupra produsului pe care îl girează.
38.Condițiile "5/10, net 30", se referă la faptul că:
Beneficiarul poate reține 5% din valoarea facturată dacă plătește în 10 zile, altfel termenul de
plată fiind de 30 de zile.
39.Dintre următoarele enunțuri, nu reprezintă o funcție la nivel macroeconomic
următoarea variantă:
Contribuie la scăderea eficienței economice
40.În raport cu clienții săi (studenții), FEAA practică o distribuție:
Directă
1. un canal de distributie nu cuprinde urmatoarea caracteristica dimensionala:]
a. intensitatea canalului
b. latimea canalului
c. lungimea canalului
d. numarul de verigi prin care trece produsul de la fabricant pana la utilizatorul final
e. adancimea canalului
2. marca unui produs are drept elemente componente
a. numele produsului si logo-ul
b.numele produsului si eticheta
c. numele produslui si logotipul
d. logo-ul si logotipul
3. reteaua de distributie reprezinta
a.sistemul integrat de agenti economici si mijloace care asigura transferal marfurilor de la producatori la
consumatori
b. numarul verigilor prin care trece produsul de la fabricant pana la utilizatorul final
c. traseul fizic pe care il parcurg marfurile de la producatori la consumatori
4. atunci cand curba cerererii gliseaza, se recomanda folosirea strategiei:
a. pretului de varf de sarcina
b. pretului de patinare
c. pretului compus
d. pretului de alunecare
e. pretului de penetrare
5. care dintre urmatoarele propozitii este adevarata?
a. pozitionam pentru a diferentia
b. diferentiem pentru a pozitiona
6. cu cat exista mai multe produse substi.... ale unui produs de referinta, cu atat cererea acestuia este
mai :
a. delicata
b. elastica
c. inelastica
d. interesanta
e. mare
7. distributia intensiva NU se aplica urmatoarelor categorii de bunuri:
a. tigari
b. produse alimentare din categoria specialitatilor
c. ziare
d. bauturi racoritoare
8. pachetele bonus reprezinta o actiune de comunicare de marketing din categoria :
a. reclamei
b. relatiilor publice
c. promovarii vanzarilor
d. publicitatii
e. vanzarii personale
9. in vanzarea personala, pista este:
a. numele unui posibil client
b. baza de date cu clientii actuali
c. locul de desfasurare a curselor de motociclism
d. premiul de obtinut de agentul cu cele mai mari vanzari
e. directia de evolutie a vanzarilor
10. atunci cand o firma dominanta isi atribuie rolul de lider este vorba de un sistem vertical de
marketing:
a. centralizat
b. corporativ
c. contractual
d. administrat
11. in vanzarea personala, tehnica piciorului in prag este o varianta a:
a. finalizarii concesive
b. finalizarii negative
c. finalizarii sumative
d. finalizarii prezumtive
12. obiectivul campaniei de publicitate trebuie sa precizeze:
a. persoana responsabila de coordonarea campaniei de publicitate
b. etapele campaniei de publicitate
c. auditoriul tinta adresat prin campanie, nivelul de performanta si tipul de influenta care se va exercita
asupra audientei
d. c. auditoriul tinta adresat prin campanie, nivelul de performanta si tipul de influenta care se va
exercita asupra celor ce nu fac parte din audienta
e. auditoriul tinta neadresat prin campanie, nivelul de performanta si tipul de influenta care se va
exercita asupra audientei
13. vanzarea personala, comparativ cu alte forme de promovare, are drept avantaj:
a. adaptarea si ajustarea din mers a mesajului
b. directionarea imprecisa a comunicarii, exact catre persoanele cu probabilitate mare de a cumpara
c. atragerea unui numar mare de clienti potentiali
d. stimularea cumpararii imediate
14. urmatoare functie nu este caracteristica ambalajului:
a. segmenteaza piata
b. respecta cadrul juridic si obiceiurile cumparaturilor
c. comunica si promoveaza produsul, marca si imaginea producatorului, distribuitorului
d. este util el insusi
e. confera avantaj diferential in raport cu produsele si ambalajele folosite de concurenta
f. prezinta si descrie produsul: nume, cantitate, model, marime, continut, calitate, mod de utilizare
g. protejeaza produsul, consumatorul si mediul inconjurator
15. care dintre urmatoarele propozitii este adevarata
a. diferentiem pentru a subiectiviza
b. pozitionam pentru a diferentia
c. diferentiem pentru a pozitiona
16.Care dintre urmatoarele enunturi, nu reprezinta o functie a distributiei la nivel macroeconomic

urmatoarea varianta:
a. preia si distrbuie informatii
b. asigura locuri de munca
c. contribuie la scaderea eficientei economice
d. asigura transferul produselor catre consumatori
e. adauga valoare produslui
17. numarul de variante in care este fabricat fiecare produs formeaza
a. lungimea liniei
b. latimea liniei
c. profunzimea portofoliului
d. adancimea liniei
18. ritmul de crestere a vanzarilor incepe sa scada in faza de :
a. declin
b. regres
c. saturare
d. maturitate
19. printre functiile ambalajului unui produs se numara :
a. protejeaza drepturile concurentilor
b. promoveaza produsul
c. promoveaza drepturile universale ale omului
d. protejeaza producatorul
20. printre componentele produsului, capabile sa influenteze perceptia si cererea de piata, poate fi:
a. sistemul de sustinere
b. functiile ( caracteristicile produslui)
c. atributele ( utilitatea produsului)
21. un canal de distributie nu cuprinde urmatoarea caracteristica dimensionala:
a. adancimea canalului
b. numarul de verigi prin care trece produsul de la fabricant pana la utilizatorul final
c. latimea canalului
d. lungimea canalului
e. intensitatea canalului
22. in vanzarea personala, pista este :
a. premiul obtinut de agentul cu cele mai mari vanzari
b. locul de desfasurare a curselor de motociclism
c. directia de evolutie a vanzarilor
d. numele unui posibil client
23. conform modelului ciclului de viata al produsului, excesul de capacitate apare in faza de :
a. lansare
b. crestere
c.dezvoltare
d. maturitate
e. declin
24. publicitatea, ca forma de promovare, reprezinta
a. comunicarea platita si personala cu paita
b. acordare de stimulente pe termen scurt, in scopul cresterii vanzarilor
c. cultivarea sistematica si constanta a contactelor directe cu reprezentantii autoritatilor
d. orice forma impersonala de prezentare si de comunicare a unor idei, bunuri sau servicii, platita de
catre un sponsor bine identificat
e. comunicarea gratuita si impersonala cu piata
25. produsele ce detin o cota relativa de piata supra-unitara, aflate pe piete cu rata ridcata de creste re
sun:
a. copii-problema
b. vaci de muls
c. vedete
d. catei
26. dorinta mentinerii starii existente prin simpla aliniere la concurenta reprezinta un obiectiv de pret
orientat spre
a. status quo
b. profit
c. vanzari
27. razia comerciala este metoda folosita de agentii de vanzari in etapa:
a. prospectarii
b. abordarii
c. finalizarii
d. urmaririi
e. contactarii
28. alegerea axului publicitar este etapa campaniei de publicitate in cadrul careia:
A. se stabileste o directie generala de actiune pe termen scurt
b. se concepe si se produce mesajul publicitar
c. este ignorata motivatia potrivita pentru a determina audienta sa acorde atentie mesajului, sa il
parcurga, sa cumpere produsul
d. se alege ideea de baza pe care se construieste mesajul si intreaga campanie de publicitate.
29. un demers de dezvoltare a unor produse noi are urmatoarea etapizare logica:
a. generarea ideilor, analiza conceptului de produs, dezvoltarea produsului, testarea produslui, filtrarae,
comercializarea
b. generarea ideilor, filtrarea, analiza conceptului de produs, dezvoltarea produsului, testarea

c. generarea ideilor, testarea produsului, filtrarea, analiza conceptului de produs, dezvoltarea

30. atunci cand pe o piata exista putini ofertanti si brandurile sunt similare vorbim despre
a. oligopol diferentiat
b. oligopol pur
c. concurenta pura
d. concurenta monopolica
e. oligopol monopolist
31. intr- o structura de tip „brand management”
a. fiecare produs va avea „avocatul” sau in cadrul departamentului de marketing
b. exista cate un manager de produs pentru fiecare functie clasica a intreprinderii
c. costurile generate sunt mult mai mici decat in cazul structurii functionale
d. marele dezavantaj consta in focalizarea asupra produselor gestionate

32. principala arie de intersectie intre marketeri si finantisti este:
a. stabilirea criteriilor de elaborare a ambalajului
b. stabilirea bugetului departamentului financiar-contabil
c. stabilirea indicatorilor de performanta ai firmei pentru anul in curs
d. identificarea principalilor furnizori si clienti solvabili
e. definirea identitatii firmei
33. franciza este o varianta a sistemelor de distributie:
a. derivate
b. administrate
c. contractuale
d. corporative
e. integrate
34. departamentul de marketing se regaseste intr-o structura organizatorica potrivita, atunci cand:
a. nu interfereaza cu functia de aprovizionare a firmei
b. este similara cu cel al principalului competitor
c. in mod obligatoriu, celelalte departamente sunt multumite de schema propusa
d. functioneaza pe post de interfata intre functiile clasice ale firmei si piata
35. planul de vanzari al firmei
a. este o componenta de baza a planului de marketing
b. trebuie corelat cu planul de vanzari al furnizorilor
c. reprezinta un concept identic cu planul de marketing
d. este pus in practica de catre membrii departamentului marketing
e. este atributia exclusiva a departamentului de vanzari
36. publicitatea testimoniala presupune
a. alegerea formelor de publicitate credibile
b. utilizarea in campaniile publicitare a oamenilor obsinuiti, cu care consumatorii nu se identifica usor
c. utilizarea celebritatilor in campaniile de publicitate, o parte din imaginea acestora transferandu-se

asupra produsului .... il gireaza
37. printre componentele produsului, capabile sa influenteze perceptia si cererea de piata, poate fi :
a. sistemul de sustinere
b. atributele ( utilitatea produsului
c. functiile ( caract. Produsului)
38. ciclul de viata al produsului cuprinde:
A. perioada de viata a grupei de produse din care face parte
b. perioada cuprinsa intre momentul lansarii produsului pe piata si cel al retragerii sale definitive de pe
piata
c. perioada de timp cat produsul este foarte solicitat pe piata
d. perioada de timp cat produsul se afla la consumator/utilizator
39. obiectivele campaniei de publicitate pot fi legate de :

a. Alegerea axului publicitar
b. dezvoltarea produsului
d. analiza conceptului de produs
e. semnalizarea diferentierii produsului
40. strategia de stratificare este indicata in urmatorul caz:
a. volumul mare de productie cumulata va reduce substantial costurile unitare
b. pretul este foarte important in decizia de cumparare
c. se doreste deschiderea rapida a pietelor largi, de masa
d. cererea produsului este inelastica
e. nu exista bariere de intrare in industrie
41. discriminarea in functie de cantitatea cumparata este discriminarea de rangul:
a. patru
b. trei
.c. intai
d. doi
42. FANTA este o marca:
a. nu este o marca
b. de distribuitor
c. de produs
d. de intreprindere
43. nivelul minim al pretului este determinat de:
a. cerere
b. cost
c. vanzarile anterioare
d. vanzarile viitoare
44. numarul mediu de articole distincte oferite in cadrul unei linii de produse reprezinta:
a. latimea portofoliuui de produse
b. coerenta portofoliului de produse
c. adancimea liniei de produse
d. latimea liniei de produse
e. adancimea portofoliului de produse
45. mix-ul promotional nu cuprinde
a. vanzarea personala
b. publicitatea
c. promovarea vanzarilor
d. produsul
e. relatii publice
46. cu cat exista mai multe produse substituente ale unui produs de referitna, cu atat cererea acestuia
este mai :
a. delicata
b. interesanta
c. mare
d.elastica
e. inelastica
47. dintre componentele produsului care influenteaza perceptia si cererea pe piata amintim:
a. atributele, functiile, sistemul de influentare
b. atributele, functiile, sistemul de sustinere, sistemul de influentare

c. atributele, functiile, sistemul de sustiner
d. atributele, complementele, functiile
48. plafonul maxim al pretului este determinat de:
a. costuri
b. ciclul de viata
c. cerere
d. concurenta
49. conflictele in canalele de distributie pot avea loc :
a. datorita luptelor interne pentru suprematie
b. datorita divergentei scopurilor
c. din rea voitna
d. nu exista conflicte in canalele de distributie
50. printre factorii care duc la cresterea elasticitatii cererii se regaseste:
a. o parte a pretului este suportata de alta persoana
b. inexistenta produelor substituibile
c. alte utilizari posibile ale produsului
d. produsul este perceput ca purtator de prestigiu
e. pondere mica a pretului in bugetul cumparatorului
f. durabilitatea mica a produselor
51. canalele competitive sunt:
a. canale simple folosite de diferiti competitor
b. canale ce preiau produse diferite sau care se adreseaza unor segmente de piata diferite
c. canale diferite care distribuie acelasi produs acelorasi segmente de piata si care se afla in concurenta
unele cu altele
d. canale multiple folosite de diferiti competitori
52. promovarea vanzarilor este forma de promovare ce presupune:
a. acordarea de stimulente pe termen lung clientilor finali sau distribuitorilor, in scopul cresterii
vanzarilor
b. comunicarea directa intre agentul de vanzari si clientul potential

c. comunicarea platita si impersonala cu piata
d. acordarea de stimulente pe termen scurt clientilor finali sau distribuitorilor, in scopul cresterii
vanzarilor
53. in cazul in care clientii sunt similari ca putere de cumparare se recomanda folosirea unui pret:
a. mic la produsul de baza si mare la produsul auxiliar
b. mare la produsul de baza si la produsul auxiliar
c. mare la produsul de baza si unul scazut la produsul auxiliar
d. redus la produsul de baza si la produsul auxiliar
54. canalele de distributie multiple pot fi:
a. intensive si extensive
b. complementare si competitive
c. directe si indirecte
55. nu sunt sisteme de distributie verticale sistemele:
a. corporative
b. autonome
c. contractuale
d. administrate
56. industria automobilelor, care are cateva firme ce ofera produse partial diferentiate, se inscrie in
structura de tip
a. oligopol pur
b. oligopol diferentiat
c. concurenta perfecta
57.strategia de pret in cazul cartilor, ziarelor si revistelor in romania este:

a. Strategia pretului liniei de produse
b. strategia pretului discriminatoriu
c. strategia pretului final
d. strategia pretului par-impar
58. din perspectiva regulilor de organizare ale unei firme moderne, departamentul de marketing al
acesteia
a. revine automat in grija managerului general

b. trebuie sa reprezinte o functie distincta afirmei
c. este in mod obligatoriu subordonat directorului comercial
d. este coordonat, de preferinta, de catre seful departamentului de cercetare-dezvoltare
59. in analiza portofoliului prin metoda BCG, produsele caracterizate prin rata redusa sau moderata de
crestere ( sub 10%) si cota (pozitie) relativa de piata supra-unitara, sunt supra-numite:
a. vedete
b. copii-problema
c. vaci de muls
d. catei
60. strategia pretului de stratificare presupune:
a. stabilirea unui pret initial scazut si cresterea treptata in timp
b. stabilirea unui pret initial mediu si cresterea treptata in timp
c. stabilirea unui pret initial mare si cresterea treptata in timp
d. stabilirea unui pret initial mare si reducerea treptata in timp
e. stabilirea unui pret initial mediu si reducerea treptata in timp
61. etapele campaniei de publicitate se desfasoara in urmatoarea succesiune:
a. planificarea media, crearea mesajului, stabilirea obiectivului campaniei, alegerea axului publicitar,
evaluarea eficacitatii mesajului
b. stabilirea obiectivului campaniei, alegerea axului publicitar, crearea mesajului, planificarea media,
evaluarea rezultatelor,
c. crearea mesajului, stabilirea obiectivului campanie, alegerea axului publicitar, evaluarea eficacitatii
mesajului, planificarea media
d. stabilirea obiectivului campaniei, alegerea axului publicitar, planificarea media, crearea mesajului,
evaluarea rezultatelor
62. printre criteriile economice de alegere a variantelor de distributie amintim:
a. profitul
b. raportul dintre diferite categorii de distribuitori
c. controlul distributiei
d. logistica
63. dintre activitatile logisticii de distributie nu face parte:

a. diferentierea
b. prelucarea amenzilor
c. transportul
d. ambalarea
e. manipularea produselor
f. gestiunea stocurilor
g. depozitarea
64. relatiile publice sunt o modalitate de promovare ce presupune:
a. Utilizarea de mijloace precum tombola, cuponul, programul pro-causa
b. ansamblul de activitati de creare si mentinere de relatii favorabile intre firma si publicul sau
c. activitati de sponsoorizare, oferire de cadouri, organizarea de conferinte de presa, programe pro-

causa
d. ansamblul de activitati de stimulare a vanzarilor pe termen scurt
65. dintre componentele mixului de marketing, flexibilitatea cea mai mare o are:
a. plasarea
b. pretul
c. promovarea
d. produsul
66. care dintre urmatoarele expresii referitoare la diferentierea si pozitionarea produselor este
adevarata?
a. pozitionam pentru a diferentia
b. pozitionarea are loc in „curtea” firme, diferentierea este efectul din minte clientului
c. diferentiem pentru a pozitiona
67. spoturile TV prin care se urmareste stimularea interesului consumatorilor reprezinta o actiune de
comunicare de marketing din categoira:
a. reclamatiilor
b. vanzari personale
c. relatiilor publice
d. promovari vanzarilor
e. publicitatii
68. procesul de vanzare personala nu include ca etapa:
a. planificarea media
b. prezentarea ofertei
c. prospectarea
d. abordarea clientului
e. pregatirea
f. urmarirea post-vanzare
69. interactiunea dintre departamentele marketing si fanante
a. este una tabu, pe care orice manager general trebuie sa o faca improbabila
b. nu aduc efecte dintre cele mai benefice pentru firma
c. reprezinta o excelenta oportunitate de imbinare a necesitatilor pietei cu posibilitatile firmei
d. se deruleaza doar la inceputul si sfarsitul anului fiscal
70. principala arie de intersectie intre marketeri si finantisti este::
a. definirea identitatii firmei
b. stabilirea criteriilor de elaborare a ambalajului
c. identificarea principalilor furnizori si clienti solvabili
d. stabilirea bugetului departamentului financia-contabil
e. stabilirea indicatorilor de performanta ai firmei pentru anul in curs
1. Etapele campaniei de publicitare se desfășoară în următoarea succesiune:

Stabilirea obiectivului campaniei, alegerea axului publicitar, planificarea media,
crearea mesajului, evaluarea rezultatelor
2. În vânzarea personala, pista este:
3. Razia comerciala este metoda folosită de agenții de vânzări în etapa
Prospectării
4. Când clienții sunt foarte sensibili la preț se recomandă:
5.Obiectivul campaniei de publicitate trebuie să precizeze:
Auditoriul țintă adresat prin campanie, nivelul de performanță și tipul de influență
care se va exercita asupra audienței
6.Nu este o sursa de putere in canalele de marketing:
7.În cazul în care clienții sunt similari ca putere de cumpărare se recomanda
folosirea unui preț:
8.Dintre activitățile logisticii de distribuție nu face parte:
Diferențierea
9.Spoturile TV prin care se urmărește stimularea interesului consumatorilor
reprezintă o acțiune de comunitare de Marketing din categoria
Publicității
10.Obiectivele campaniei de publicitate pot fi legate de:

11.Care din următoarele variante este un avantaj al canalelor indirecte scurte
12.Care dintre următoarele propoziții este adevărată?
13.Nivelul minim al prețului este determinat de:
Cost
14.Atunci când curba cererii glisează, se recomandă folosirea strategiei:

15.Printre etapele planificării de marketing nu se regăsește:
Identificarea SWOT
16.Stabilirea prețului de stratificare presupune
17.Un demers de dezvoltare a unor produse noi are următoarea etapizare
logică:
Generarea ideilor, filtrarea, analiza conceptului de produs, dezvoltarea produsului,
testarea produsului, comercializarea
18.Numărul de variante în care este fabricat fiecare produs formează:
Adâncimea liniei
19.Canalele de distribuție multiple pot fi:
20.Produsele ce dețin o cotă relativă de piață supra-unitara, aflate pe piețele
cu rată ridicată de creștere sunt:
Vedete
21.Atunci când pe o piață există puțini ofertanți și brandurile sunt similare
vorbim despre:
Oligopol pur
22.Discriminarea în funcție de cantitatea cumpărată este discriminare de
rangul:
Doi
23.Din perspectiva regulilor de organizare ale unei firme moderne,
departamentul de mkt al acesteia
24.Produsele "dilemă" (semnele de întrebare) au:
25.Relațiile publicitare sunt o modalitate de promovare ce presupune
Ansamblul de activități de crearea și menținere de relații favorabile între firmă și
publicul său
26.Nu sunt sisteme de distribuție verticale sistemele
Autonome
27.În vânzarea personala, tehnica piciorului în prag este o variantă a:
28.« Fanta » este o marcă:
De produs
29.Dintre componentele mixului de marketing, flexibilitatea cea mai mare o

are
Prețul
30.Plafonul maxim al prețului este determinat de:

Cerere
31.Printre componentele produsului, capabile sa influențeze percepția și
cererea pe piață, poate fi:
32.În analiza portofoliului prin metoda BCG, produsele caracterizate prin
rată redusă sau moderată de creștere (sub 10%) și cotă(poziție) relativă pe
piața supra-unitară, sunt supra-numite:
Vaci de muls
33.Printre factorii care duc la creșterea elasticității cererii se regăsește:
34.Canalele competitive sunt:
Canale diferite care distribuie același produs acelorași segmente de piață și care se
află în concurență unele cu altele
35.Strategia prețului de stratificare este indicată în următorul caz:
36.Într-o structură de tip "brand management"
Fiecare produs va avea “avocatul” său în cadrul departamentului de marketing
37.Publicitatea testimonială presupune:
Utilizarea celebrităților în campaniile de publicitate, o parte din imaginea acestora
transferându-se asupra produsului pe care îl girează.
38.Condițiile "5/10, net 30", se referă la faptul că:
Beneficiarul poate reține 5% din valoarea facturată dacă plătește în 10 zile, altfel
termenul de plată fiind de 30 de zile.
39.Dintre următoarele enunțuri, nu reprezintă o funcție la nivel
macroeconomic următoarea variantă:
40.În raport cu clienții săi (studenții), FEAA practică o distribuție:
Directă
1. Care din urmatoarele variante este un avantaj al canalelor indirecte scurte :
a. Asigura operativitatea distributiei
b. Permite controlul integral al distributiei de catre producator
2. Principala arie de intersectie intre marketeri si finantisti este :
a. Stabilirea bugetului departamentului financiar-contabil
3. Pachetele bonus reprezinta o actiune de comunicare de marketing din categoria :
a. Promovarii vanzarilor
4. Publicitatea testimoniala presupune :
a. Utilizarea celebritatilor in campaniile de publicitate , o parte din imaginea acestora
transferandu-se asupra produsului care il gireaza
5. In vanzarea personala , pista este :
a. Numele unui posibil client
6. Printre criteriile economice de alegere a variantelor de distributie amintim :
7. Vanzarea personala , comparativ cu alte forme de promovare, are drept avantaj :
a. Stimularea cumpararii imediate
8. Dintre urmatoarele enunturi , nu reprezinta o functie a distributiei la nivel macroeconomic :
a. Contribuie la scaderea eficientei economice
9. Ciclulde viata al produsului cuprinde :
a. Perioada cuprinsa intre momentul lansarii produsului pe piata si cel al retragerii sale
definitive de pe piata
10. Atunci cand o firma dominanta isi atribuie rolul de lider este vorba de un sistem vertical de
marketing :
a. Administrat
11. Care dintre urmatoarele expresii referitoare la diferentierea si pozitionarea produsului este
adevarata ?:
a. Diferentiem pentru a pozitiona
12. In vanzarea personala , tehnica piciorului in prag este o varianta a :
a. Finalizarii prezumtive
13. Spoturile TV prin care se urmareste stimularea interesului consumatorilor reprezinta o actiune
de comunicare de marketing din categoria :
a. Publicitatii
14. Dintre componentele mixului de marketing , flexibilitatea cea mai mare o are :
a. Pretul
15. Franciza este o varianta a sistemului de distributie :
a. contractuale
16. Reteaua de distributie reprezinta :
a. Sistemul integral de agenti economici si mijloace care asigura transferul marfurilor de la
producatori la consumatori
17. Procesul de vanzare personala nu include etapa :
a. Planificarea media
a. Utilizarea celebritatilor in campaniile de publicitate , o parte din imaginea acestora
transerandu-se asupra produsului pe care il gireaza
19. Interactiunea dintre departamentele marketing si finante :
a. Reprezinta o excelenta oportunitate de imbinare a necesitatilor pietei cu posibilitatile firmei
20. Urmatoarea functie nu este caracteristica ambalajului :
a. Prezinta si descrie produsul : nume,cantitate,model,marime,cintinut,calitate, mod de
utilizare
21. Numarul de variante in care este fabricat fiecare produs formeaza :
a. Adancimea liniei
a. Maturitate
23. Printre functiile ambalajului unui produs se numara :
a. Protejeaza produsul
24. Un canal de distributie nu cuprinde urmatoarea caracteristica dimensionala :
a. Intensitatea canalului
25. Strategia pretului de stratificare presupune :
a. Stabilirea unui pret initial foarte mare si reducerea treptata in timp
26. Printre etapele planificarii de marketing nu se regaseste :
a. Identificarea SWOT
27. Strategia de pret in cazul cartilor,ziarelor si revistelor in romania este :
a. Strategia pretului final
28. Nu este o sursa de putere in canalele de marketing :
a. Puterea discriminarii
29. Obiectivul camaniei de publicitate trebuie sa precizeze :
a. Auditoriul tinta adresat prin campanie, nivelul de performanta si tipul de influenta care se va
a. Diferentierea
a. Alte utilizari posibile ale produsului
32. Alegerea axului publicitar este etapa companiei de publicitate in cadrul careia :
a. Se alege ideea de baza pe care se construieste mesajul si intreaga campanie de publicitate
33. Obiectivele campaniei de publicitate pot fi legate de :
a. Semnalizarea diferentierii produsului
34. Care dintre urmatoarele variante este un avantaj al canalelor indirecte scurte :
35. Atunci cand pe o piata exista putini ofertanti si brandurile sunt similare vorbim despre :
a. Oligopol pur
36. Datorita mentinerii starii existente prin simpla aliniere la concurenta reprezinta un obiectiv de
pret orientat spre :
a. Status quo
37. Numarul mediu de articole distincte oferite in cadrul unei linii de produse reprezinta :
a. Adancimea portofoliului de produse
38. Structura de ramura economica cu putini ofertanti si branduri diferentiate este :
a. Oligopol diferentiat
39. Dintre componentele produsului care influenteaza perceptia si cererea pe piata amintim :
a. Atributele, functiile, sistemul de sustinere
40. Plafonul maxim al pretului este determinat de :
a. Cerere
a. Datorita divergentei scopurilor
43. Canalele competitive sunt :
a. Canale diferite care distribuie acelasi produs acelorasi segmente de piata si care se afla in
concurenta unele cu altele
44. Promovarea vanzarilor este forma de promovare ce presupune :
a. Acordarea de stimulente pe termen scurt clientilor finali sau distribuitorilor , in scopul
cresterii vanzarilor
45. Planul de vanzari al firmei:
a. Este o componenta de baza a planului de marketing
46. In cazul in care clientii sunt similari ca putere de cumparare se recomanda folosirea unui pret :
a. Mare la produsul de baza si unul scazul pentru produsul auxiliar
47. Etapele campaniei de publicitate se desfasoara in urmatoarea succesiune:
a. Stabilirea obiectivului companiei, alegerea axului publicitar, planificarea media, crearea
48. In urma negocierii , rezultatul presupune o relatie de tip:
a.
49. Nu este o functie a intermediarilor :

50. Structura unui plan de marketing nu va cuprinde :
a. Contractarea clientior
51. Marca reprezinta :
a. Ansamblu de elemente distinctive care confera identitate produsului si il diferentiaza de cele
cocurente
52. Pachetele bonus reprezinta o actiune de comunicare de marketing din categoria:
a. Publicitatii
53. Cu cat exista mai multe produse substituente ale unui produs de referinta, cu atat cererea
acestuia mai
54. Distributia intensiva NU se aplica la urmatoarele categorii de bunuri:
a. Produse alimentare din categoria specialitatilor
marketing:
a. Administrat
56. In vanzarea personala tehnica piciorului in prag este o varianta a :
57. Nivelul minim al pretului este determinat de :
a. Cost
a.
b. 33. Strategia pretului de amplificare presupune:
c. a.Stabilirea unui pret initial scazut si cresterea treptata in timp
d. b. Stabilirea unui pret initial mediu si reducerea treptata in timp
e. c. Stabilirea unui pret initial mediu si cresterea treptata in timp
f. d. Stabilirea unui pret initial mediu si cresterea treptata in timp
g. e. Stabilirea unui pret initial mare si cresterea treptata in timp
h. f. Stabilirea unui pret initial mare si reducerea treptata in timp
i.
j. 36. Intr-o structura de tip “brand management”
k. a.Marele dezavantaj consta in focalizarea asupra produselor gestionate
l. b.Fiecare produs va avea “avocatul” sau in cadrul departamentului de marketing
m. c.Exista cate un manager de produs pentru fiecare functie clasica a intreprinderii
n. d.Costurile generate sunt mult mai mici decat in cazul structurii functionale
o.
p. 35.Ritmul de crestere a vanzarilor incepe sa scada in faza de:
q. a.maturitate
r. b.regres
s. c.declin
t. d.saturare
u.
v. 36.Principala arie de intersectie intre marketeri si finantisti este
w. a. stabilirea indicatorilor de performanta ai firmei pentru anul in curs
x. b. stabilirea bugetului departamentului financiar-contabil
y. c. Stabilirea criteriilor de elaborare a ambalajului
z. d. identificarea principalilor furnizori si clienti solvabili
aa.e. definirea identitatii firmei
bb.
cc. 37. Printre criteriile economice de alegere a variantelor de distributie
amintim:
dd. a. controlul distributiei
ee.b.profitul
ff. c.raportul dintre diferite categorii de distribuitori
gg.d.logistica
hh.
ii. 38. Conditiile “5/10 net 30” se refera la faptul ca:
jj. a. beneficiarul poate retine 10% din valoarea facturata daca plateste in 5
zile, altfel termenul de plata fiind de 30 de zile
kk. b. beneficiarul poate retine 10% din cantitatea facturata daca plateste in
5 zile, altfel termenul de plata fiind de 30 de zile
ll. c. beneficiarul poate retine 5% din valoarea facturata daca plateste in 10
zile, altfel termenul de plata fiind de 30 de zile
mm. d.beneficiarul poate retine 30% din valoarea facturata daca plateste
in 5 zile, altfel termenul de plata fiind de 10 zile
nn. e. beneficiarul poate retine 5% din cantitatea facturata daca plateste
in 10 zile, altfel termenul de plata fiind de 30 de zile
oo.
pp. 39. Produsele ce detin o cota relative de piata supra-unitara, aflate pe
piete cu rata ridicata de crestere sunt:
qq. a. Vedete
rr.
ss. 21.Numarul mediu de articole distincte oferite in cadrul unei linii de
produse reprezinta:
tt. a. adancimea liniei de produse
uu. b. latimea liniei de produse
vv. c. adancimea portofoliului de produse
ww. d. latimea portofoliului de produse
xx. e. coerenta portofoliului de produse
yy.
zz. 22. Dintre componentele mixului de marketing, flexibilitatea cea mai
mare o are:
aaa. a. promovarea
bbb. b. pretul
ccc. c. plasarea
ddd. d. produsul
eee.
fff. 23. Numarul de variante in care este fabricat fiecare produs formeaza:
ggg. a. latimea liniei
hhh. b. profunzimea portofoliului
iii. c. adancimea liniei
jjj. d. lungimea liniei
kkk.
lll. 24. Printre componentele produslui, capabile sa influenteze perfecptia si
cererea pe piata
mmm. a. functiile (caracteristicile produsului)
nnn. b. atributele (utilitatea produslui)
ooo. c. sistemul de sustinere
ppp.
qqq. 25. Dorinta mentinerii starii existente prin simpla aliniere la
concurenta reprezinta un:
rrr. a. profit
sss. b. vanzari
ttt.c. status quo
uuu.
vvv. 26. Discriminarea in functie de cantitatea cumparata este
discriminarea de rang:
www.a. doi
xxx. b. trei
yyy. c. intai
zzz. d. patru
aaaa.
bbbb. 21. Dintre componentele mixului de marketing, flexibilitatea cea mai
mare o are:
cccc. a. promovarea
dddd. b. pretul
eeee. c. plasarea
ffff. d. produsul
gggg.
hhhh. 23.Numarul de variante in care este facbricat fiecare produs
formeaza”
iiii. a. latimea liniei
jjjj.b. profunzimea portofoliului
kkkk. c. adancimea liniei
llll. d. lungimea liniei
mmmm.
nnnn. 24. Printre componentele produslui, capabile sa influenteze perceptia
si cererea pe piata:
oooo. a. functiile
pppp. b. atributele
qqqq. c. sistemul de sustinere
rrrr.
ssss. 25. Dorinta mentinerii starii existente prin simpla aliniere la
concurenta reprezinta un :
tttt. a. profit
uuuu. b. vanzari
vvvv. c. status quo
wwww.
xxxx. 27. Care dintre urmatoarele expresii referitoare la diferentierea si
pozitionarea produsului:
yyyy. a. diferentiem pentru a pozitiona
zzzz. b. pozitionarea are loc in “curtea” firmei, diferentierea este efectul
din mintea
aaaaa. c. pozitionam pentru a diferentia
bbbbb. 28. Discriminam in functie de cantitatea cumparata este
discriminare de rang
ccccc. a. doi
ddddd. b. trei
eeeee. c. intai
fffff. d. patru
a) Semnalizarea diferentierii produsului
b) Dezvoltarea produsului
c) Analiza conceptului de produs
d) Generarea ideilor
e) Alegerea axului publicitare
2. Care din urmatoarele variante este un avantaj ai canalelor indirecte scurte

a) Asigura operativitatea distributiei
b) Posibilitati mai mari de informare a producatorului in legatura distribuitiei
c) Permite controlul integral al distributiei de catre producator
3. Atunci cand pe o piata exista putini ofertanti si brandurile sunt similar vorbim despre
a) Concurenta pura
b) Oligopol pur
c) Concurenta monopolica
d) Oligopol monopolist
4. Dorinta mentinerii starii existente prin simpla aliniere la concurenta reprezinta un obiectiv de
pret orientat spre
a) Vanzari
b) Profit
c) Status quo
5. Dintre componentele mixului de marketing, flexibilitatea cea mai mare o are:

a) Plasarea
b) Pretul
c) Promovarea
d) Produsul
6. Numarul mediu de articole distincte oferite in cadrul unei linii de produse reprezinta:
a) Latimea portofoliului de produse
b) Coerenta portofliului de produse
c) Adancimea portofoliului de produse
d) Latimea liniei de produse
e) Adancimea liniei de produse
7. Urmatoarea functie nu este caracteristica ambalajului

a) Prezinta si descrie produsul: nume,cantitate, model marime, continut, calitate , mod de
utilizare
8. Distributia intesiva nu se aplica urmatoarelor categorii
a) Ziare
b) Tigari
9. Reteaua de distributie reprezinta
a) Sistemul integrat de agenti economici si mijloace care asigura….
10. Dintre activitatile logisticii de distributie nu face parte
a) Manipularea produselor
b) Ambalarea
c) Diferentierea
d) Transportul
e) Depozitarea
f) Prelucrarea amenzilor
11. Care din urmatoarele propozitii este adevarata?
a) Pozitionam pentru a diferentia
b) Diferentiem pentru a pozitiona
c) Diferentiem pentru a subiectiviza
12. Fanta este o marca de:
a) De interprindere
b) De distribuitor
c) Nu este o marca
d) De produs
a) Reclamei
b) Relatiilor publice
c) Promovarii vanzarilor
d) Publicitatii
e) Vanzari persoanle
14. In vanzarea personala, piata este:
a) Numele unui posibil client
b) Baza de date cu client acultual
c) Locul de desfasurare a curselor de motociclism
d) Premiul obtinut de agentul cu cele mai mari vanzari
15. Atunci cand o firma dominanta isi atribuie rolul de lider este vorba de un system vertical de
marketing:
a) Centralizat
b) Corporative
c) Contractual
d) Administrative
16. In vanzarea persoanala, tehnica piciorului in prag este o varianta a:
a) Finalizarii concesive
b) Finalizarii negative
c) Finalizarii summative
d) Finalizarii prezumtive
a) Promovarea
b) Pretul
c) Plasarea
d) Produsul
a) Latimea liniei
b) Profunzimea portofoliului
c) Adancimea liniei
d) Lungimea liniei
19. Printre componentele produsului, capabile sa influenteze perceptia si cererea pe piata
a) Functiile ( caracteristicile produsului)
b) Atributele ( utilitatea produsului)
c) Sistemul de sustinere
20. Intr-o structura de tip “ brand management”
d) Fiecare produs va avea “ avocatul” sau in cadrul departamentului de marketing
1. Care din urmatoarele variante este un avantaj al canalelor indirecte scurte :
a. Asigura operativitatea distributiei
b. Permite controlul integral al distributiei de catre producator
2. Principala arie de intersectie intre marketeri si finantisti este :
a. Stabilirea bugetului departamentului financiar-contabil
3. Pachetele bonus reprezinta o actiune de comunicare de marketing din categoria :
a. Promovarii vanzarilor
a. Utilizarea celebritatilor in campaniile de publicitate , o parte din imaginea acestora transferandu-se
asupra produsului care il gireaza
5. In vanzarea personala , pista este :
a. Numele unui posibil client
6. Printre criteriile economice de alegere a variantelor de distributie amintim :
7. Vanzarea personala , comparativ cu alte forme de promovare, are drept avantaj :
a. Stimularea cumpararii imediate
8. Dintre urmatoarele enunturi , nu reprezinta o functie a distributiei la nivel macroeconomic :
a. Contribuie la scaderea eficientei economice
9. Ciclulde viata al produsului cuprinde :
a. Perioada cuprinsa intre momentul lansarii produsului pe piata si cel al retragerii sale definitive de pe
piata
10. Atunci cand o firma dominanta isi atribuie rolul de lider este vorba de un sistem vertical de marketing :
a. Administrat
11. Care dintre urmatoarele expresii referitoare la diferentierea si pozitionarea produsului este adevarata ?:
a. Diferentiem pentru a pozitiona
12. In vanzarea personala , tehnica piciorului in prag este o varianta a :
13. Spoturile TV prin care se urmareste stimularea interesului consumatorilor reprezinta o actiune de
comunicare de marketing din categoria :
a. Publicitatii
14. Dintre componentele mixului de marketing , flexibilitatea cea mai mare o are :
a. Pretul
15. Franciza este o varianta a sistemului de distributie :
a. contractuale
16. Reteaua de distributie reprezinta :
a. Sistemul integral de agenti economici si mijloace care asigura transferul marfurilor de la producatori la
consumatori
a. Utilizarea celebritatilor in campaniile de publicitate , o parte din imaginea acestora transerandu-se
asupra produsului pe care il gireaza
19. Interactiunea dintre departamentele marketing si finante :
a. Reprezinta o excelenta oportunitate de imbinare a necesitatilor pietei cu posibilitatile firmei
20. Urmatoarea functie nu este caracteristica ambalajului :
a. Prezinta si descrie produsul : nume,cantitate,model,marime,cintinut,calitate, mod de utilizare
21. Numarul de variante in care este fabricat fiecare produs formeaza :
a. Adancimea liniei
a. Maturitate
23. Printre functiile ambalajului unui produs se numara :
a. Protejeaza produsul
24. Un canal de distributie nu cuprinde urmatoarea caracteristica dimensionala :
a. Intensitatea canalului
25. Strategia pretului de stratificare presupune :
a. Stabilirea unui pret initial foarte mare si reducerea treptata in timp
26. Printre etapele planificarii de marketing nu se regaseste :
a. Identificarea SWOT
27. Strategia de pret in cazul cartilor,ziarelor si revistelor in romania este :
a. Strategia pretului final
28. Nu este o sursa de putere in canalele de marketing :
a. Puterea discriminarii
29. Obiectivul camaniei de publicitate trebuie sa precizeze :
a. Auditoriul tinta adresat prin campanie, nivelul de performanta si tipul de influenta care se va exercita
asupra audientei
a. Diferentierea
32. Alegerea axului publicitar este etapa companiei de publicitate in cadrul careia :
a. Se alege ideea de baza pe care se construieste mesajul si intreaga campanie de publicitate
33. Obiectivele campaniei de publicitate pot fi legate de :
a. Semnalizarea diferentierii produsului
34. Care dintre urmatoarele variante este un avantaj al canalelor indirecte scurte :
35. Atunci cand pe o piata exista putini ofertanti si brandurile sunt similare vorbim despre :
a. Oligopol pur
36. Datorita mentinerii starii existente prin simpla aliniere la concurenta reprezinta un obiectiv de pret orientat
spre :
a. Status quo
37. Numarul mediu de articole distincte oferite in cadrul unei linii de produse reprezinta :
a. Adancimea portofoliului de produse
38. Structura de ramura economica cu putini ofertanti si branduri diferentiate este :
a. Oligopol diferentiat
39. Dintre componentele produsului care influenteaza perceptia si cererea pe piata amintim :
a. Atributele, functiile, sistemul de sustinere
40. Plafonul maxim al pretului este determinat de :
a. Cerere
a. Datorita divergentei scopurilor
43. Canalele competitive sunt :
a. Canale diferite care distribuie acelasi produs acelorasi segmente de piata si care se afla in concurenta
unele cu altele
44. Promovarea vanzarilor este forma de promovare ce presupune :
a. Acordarea de stimulente pe termen scurt clientilor finali sau distribuitorilor , in scopul cresterii vanzarilor
a. Este o componenta de baza a planului de marketing
46. In cazul in care clientii sunt similari ca putere de cumparare se recomanda folosirea unui pret :
a. Mare la produsul de baza si unul scazul pentru produsul auxiliar
a. Stabilirea obiectivului companiei, alegerea axului publicitar, planificarea media, crearea mesajului,
evaluarea rezultatelor
48. In urma negocierii , rezultatul presupune o relatie de tip:
a.
49. Nu este o functie a intermediarilor :
50. Structura unui plan de marketing nu va cuprinde :
a. Contractarea clientior
51. Marca reprezinta :
a. Ansamblu de elemente distinctive care confera identitate produsului si il diferentiaza de cele cocurente
a. Publicitatii
53. Cu cat exista mai multe produse substituente ale unui produs de referinta, cu atat cererea acestuia mai
54. Distributia intensiva NU se aplica la urmatoarele categorii de bunuri:
a. Produse alimentare din categoria specialitatilor
55. Atunci cand o firma dominanta isi atribuie rolul de lider este vorba de un sistem vertical de marketing:
a. Administrat
56. In vanzarea personala tehnica piciorului in prag este o varianta a :
57. Nivelul minim al pretului este determinat de :
a. Cost
a.
Grile MK
1. Obiectivele campaniei de publicitate pot fi legate de
E) semnalizarea diferentierii produsului
2. Discriminarea in functie de cantitatea cumparata este discriminare de rangul
D) doi
3. Pachetele bonus reprezinta o actiune de comunicare de marketing din categoria
B) promovarii vanzarilor
4. Fanta este o marca
C) de produs
5. Nivelul minim al pretului este determinat de
B) cost
6. Numarul mediu de articole distincte oferite in cadrul unei linii de produse reprezinta
E) adancimea portofoliului de produse
7. Mix-ul promotional NU cuprinde
D) produsul
8. Cu cat exista mai multe produse substituente ale unui produs de referinta cu atat cererea
acestuia este mai
D) elastica
9. Marca unui produs are drept elemente componente
E) numele produsului si logoul
10. Ciclul de viata al produsului cuprinde
C) perioada cuprinsa intre momentul lanasarii produsului pe piata si …. Retragerii sale
11. Care dintre urmatoarele expresii referitoare la .. si pozitionarea produsului este adevarata ?
C) diferentiem pentru a pozitiona
12. In vanzarea personala tehnica piciorul in prag este o varianta a
E) finalizarii prezumtive
13. Spoturile TV prin care se urmareste stimularea interesului consumatorilor reprezinta o
actiune de comunicare de marketing din categoria
E) pubkicitatii
14. Dintre componentele mixului de marketing flexibilitatea cea mai mare o are
D) pretul
15. Franciza este o varianta a sistemelor de distributie
A) contractuala
C) sistemul integrat de agenti economici si mijloace care asigura transferul marfurilor de la
producatori la consumatori
17. Procesul de vanzare personala nu include ca etapa
a) planificarea media
18. Publicitatea testimoniala presupune
C) utilizarea celebritatilor in campaniile de publicitate o parte din imaginea acestora
transferandu-se asupra produsului pe care il…
19. Interactiunea dintre departamentele marketing si finante
C) Reprezinta o excelenta oportunitate de imbinare a necesitatii pietei cu posibilitatile firmei
20. De regula produsele caracterizate prin rata ridicata de crestere( peste 10%) si cota relativa
de piata supraunitara se afla in urmatoarea faza a ciclului de viata
C) crestere
21. Conform modelului Ciclului de viata al produsului excesul de capacitate apare in faza de
D) maturitate
22. Publicitatea ca forma de promovare reprezinta
D) orice forma impersonala de prezentare si de comunicare a unor idei bunuri sau servicii
platite de catre un sponsor bine identificat
23. Produsele ce detin o cota relativa de piata supra-unitara aflate pe piete cu rata ridicata de
crestere sunt
C) vedete
24. Dorinta mentinerii starii existente prin simpla aliniere la concurenta reprezinta un obiectiv
de pret orientat spre
A) status quo
25. Razia comerciala este metoda folosita de agentii de vanzari in etapa
A) prospectarii
26. Alegerea axului publicitar este etapa campaniei de publicitate in cadrul careia
D) se alege ideea de baza pe care o construieste mesajul si intreaga campanie de publicitate
27. UN demers de dezvoltare a unor produse noi are urmatoarea etapizare logica
B) generarea ideilor, filtrarea, analiza conceptului de produs, dezvoltarea produsului, testarea
produsului , comercializarea
28. Atunci cand pe o piata exista putini ofertanti si brandurile sunt similare vorbim despre
B) oligopol pur
29. intr-o structura de tip brand manager
A) fiecare produs va avea avocatul sau in cadrul departamentului de marketing
30. Principala arie de intersectie intre marketeri si finantisti este
C) stabilirea indicatorilor de performanta ai firmei pentru anul in curs
31. Conditiile 5/10 net 30 se refera la faptul ca
B) beneficiarul poate retine 5% din valoarea facturata daca plateste in 10 zile astfel termenul
de plata fiind de 30 de zile
32. strategia pretului de stratificare presupune
D) stabilirea unui pret initial mare si reducerea treptata in timp
33. Etapele campaniei de publicitate se desfasoara in urmatoarea succesiune
D) stabilirea obiectivului campaniei, alegerea axului publicitar, planificarea media, crearea
34. Atunci cand curba cererii gliseaza se recomanda folosirea strategiei
A) varf de sarcina
35. Printre criteriile economice de alegere a variantelor de distribuire amintim
A) profitul
36. Dintre activitatile logisticii de distributie nu face parte
A) diferentierea
b) prelucrarea
37. Distributia intensiva NU se aplica urmatoarelor categorii de bunuri
C) produse alimentare din categoria specialitatilor
38. Relatiile publice sunt o modalitate de promovare ce presupune
B) ansamblul de activitati de creare si mentinere de relatii favorabile intre firma si publicul
sau
39. Planul de vanzari al firmei
E) este o componenta de baza a planului de mk
40. Departamentul de marketing se regaseste intr-o structura organizatorica potrivita atunci
cand
A) in mod obligatoriu celelalte departamente sunt multumite de schema propusa
41. printre factorii care duc la cresterea elasticitatii cererii se regaseste
A) alte utilizari posibile ale produslui
42. Vanzarea personala comparativ cu alte forme de promovarea are drept avantaj
A) adaptarea si ajustarea din mers a mesajului
43. Urmatoarea functie NU este caracteristica ambalajului
F) prezinta si descrie produsul, nume cant model marime continut calitate mod de utilizare
44. Care dintre urmatoarele propozitii este adevarata ?
C. diferentiem pentru a pozitiona
45. Dintre urmatoarele enunturi NU reprezinta o functie a distributiei la nivel macroeconomic
urmatoarea varianta
C) contribuie la scaderea eficientei economice
46. Numarul de variante in care este fabricat fiecare produs formeaza
D) andancimea liniei
47. Ritmul de crestere a vanzarilor incepe sa scada in faza de
D) maturitate
48. Printre functiile ambalajului unui produs se numara
B) promoveaza produsul
49. Printre componentele produsului capabil sa influenteze perceptia si cererea pe piata poate
fi
A) sistemul de sustinere
50. Un canal de distributie NU cuprinde urmatoarea caracteristica dimensionala
E) intensitatea canalului
51. In vanzarea personala pista este
D) numele unui posibil client
C) contractuale
53. Operatia de identificare si decupare a diverselor grupuri tipice de clienti care actioneaza
pe o piata poarta numele de
D) segmentarea pietei
54. In cadrul strategiei pretului discriminatoriu , discriminarea de rang trei presupune
B) diferentierea pretului numai in functie de clienti
55. Departamentul de marketing este interesat sa obtina de la departamentul cercetare
dezvoltare
B) carti tehnice pentru produsele pe care le propun pietei
56. Structura unui plan de marketing NU va cuprinde
C) contactarea clientilor
57. Functia descriptiva a cercetarii de marketing presupune ca cercetarea vizeaza
D) colectarea de date
58. Marca reprezinta
D) un ansamblu de elemente distinctive care confera identitate produslui si il diferentiaza de
cele concurente
59. Concurenta dintre diverse marci ce comercializeaza un anumit produs este redusa atunci
cand
C) gradul de saturare a pietei este mic
60. In procesul de adoptare a deciziei de cumparare pentru un cumparator organizational
initiatorul este
D) persoana care identifica o problema sau o nevoie ce poate fi rezolvata prin cumpararea
unui produs
61. Pentru a demara o afacere de ce anume ai nevoie , in primul rand?
C) clienti
62. In planificarea de marketing focusing-ul este sinonim cu
C) marketingul concentrat
63. Raportul de cercetare utilizat pentru configurarea cercetarii si negocierii intre firma de
cercetare si firma beneficiara este
D) raport preliminar sau resarch proposal
64. Care dintre urmatoarele intrebari dintr-un chestionar de marketing este corecta?
A) cu ce nota de la 1-5 cu 5 nota maxima apreciati comportamentul chelnerului care v-a servit
astazi?
65. Promovarea vanzarilor este forma de promovare ce presupune
B) acordarea de stimulente pe termen scurt clientilor finali sau distribuitorilor in scopul
cresterii vanzarilor
B) prospectarii
67. Strategia de pret in cazul cartilor ziarelor si revistelor in Romania este
B) strategia pretului final
A) atitudinile au o componenta cognitiva , una afectiva si una comportamentala
69. Printr-un demers ce presupune determinarea avantajelor cautate de catre clienti si
evaluarea produselor existente pe o scala corespunzatoare fiecarui avantaj se realizeaza o
C) harta perceptuala
70. Cand clientii sunt foarte sensibili la pret se recomanda
D) pret redus la produsul de baza si pret mare la produsul auxiliar
71. Care este avantajul central pe care il cauta studentul atunci cand produsul cumparat este
un manual indicat in bibliorafia pentru examen
D) informatia
72. Nu este o sursa de putere in canalele de marketing
C) puterea discriminarii
73. Fenomenul cererii derivate sustine ca
E) cererea pentru bunuri industriale este influentata de cererea pentru bunurile de consum la a
caror realizare contribuie
74. NU este o functie a intermediarilor
D) asigurarea cresterii calitatii bunurilor
75. In cadrul portofoliului de produse coerenta se refera la
B) asemanarile si legaturile intre diferite linii de produse, privite in raport cu diverse criterii
76. Strategia pretului de stratificare presupune
C) stabilirea unui pret initial mare si reducerea treptata in timp
77. Printre etapele planificarii de marketing NU se regaseste
D) proiectarea canalelor de distributie
78. Rata de cumparare este
A) intervalul mediu intre doua cumparari succesive, un indicator obtinur ca medie a
intervalelor de timp scurse intre doua cumparaturi succesive
D) promovarii vanzarilor
80. Fenomenul de gravitatie comerciala depinde de multi factori intre care se detaseaza ca
importanta
B) marimea populatiei si distanta intre localitatii
81. Promovarea vanzarilor este forma de promovare care utilizeaza urmatoarea tehnica
B) cu…
82. Numele unui produs NU trebuie sa resprecte urmatoarea cerinta
C) sa sugereze caracteristicile pietei tinta vizate
83. Operatia de identificare si decupare a diverselor grupuri tipice de clienti care actioneaza
pe o piata poarta denumirea de
D) segmentarea pietei
84. In raport cu natura variabilelor de discriminare segmentarea pietei NU poate fi
F) socio-politica
85. Principala arie de intersectie intre marketeri si finantisti este
E) stabilirea bugetului departamentului financiar contabil
86. In urma negocierii rezultatul presupune o relatie de tip
E) castigator castigator
87. In cazul cercetarii de marketing, proiectul reprezinta
A) modul de planificare alocare si folosire pe termen lung a tuturor mijloacelor de care
dispune o firma in vederea atingerii anuimitor obiective
88. Piata intreprinderii este formata din
C) parte din piata produsului pe care producatorul de referinta vinde in nume propriu in
interes propriu, marca proprie
D) adancimea liniei

Adancimea liniei
Autonome
careia:
Vaci de muls
Cererii selective
piata amintin:
Cerere
Contractuale
Prospectarii

Doi
avantaj:
Cost
Maturitate
Prospectarii
Planificarea media
Elastica
Administrat
Diferentierea
distributia
vorbim despre :
Oligopol pur
Status quo
Pretul
reprezinta:
mk
Maturitate
profitul
Produs
Contractuale
atunci cand:
piata
Adancimea liniei
pe piata poate fi:
Publicitatii

Adancimea liniei
Autonome
careia:
Vaci de muls
Cererii selective
piata amintin:
Cerere
Contractuale
Prospectarii

Doi
avantaj:
Cost
Maturitate
Prospectarii
Planificarea media
Elastica
Administrat
Diferentierea
distributia
vorbim despre :
Oligopol pur
Status quo
Pretul
reprezinta:
mk
Maturitate
profitul
Produs
Contractuale
atunci cand:
piata
Adancimea liniei
pe piata poate fi:
Publicitatii
Probleme PIATA
Ponderea pieţei actuale a produsului
Pentru un produs se cunosc :
a) populaţia totală: 600 000 persoane;

Ponderea pieţei actuale în populaţia totală este = 300 000 / 600 000 = 50%.
Ponderea pieţei teoretice a produsului

Ponderea pieţei teoretice în populaţia totală este = 300 000 / 500 000 = 60%
Cota de piaţă a întreprinderii


Cota de piaţă a întreprinderii este .= 75 000 / 200 000 = 37,5%.
Cota de piaţă a concurenţei


Cota de piaţă a concurenţei este = (500 000 – 80 000 ) / 500 000 = 84%.
Piaţa potenţială a întreprinderii

c) nonconsumatori absoluţi: 200 000 persoane.
Pe acestă piaţă cota aferentă întreprinderii „X” este de 20%. Se estimează că în perioada
următoare întreprinderea va câştiga 10% din piaţa actuală a concurenţei şi va atinge 5%
din nonconsumatorii relativi.
PPI = PAI + λ* PAC + β*NR
Piaţa potenţială a întreprinderii este = 40 000 + 16 000 + 5 000 = 61 000 consumatori
Cota de piaţă absolută şi cota de piaţă relativă
Firma Cantităţi Cota absolută Cota relativă Cota de piaţă

vândute de piaţă (%) de piaţă relativă
A 1 000 1 000 / 8000 1 000 / 3 500 12,5 / 43,75
= 12,5 = 0,2857 = 0 ,2857
B 3 000 3 000 / 8000 3 000 / 3 500 37,5 / 43,75
= 37,5 = 0,857 = 0,857
C 500 500 / 8000 500 / 3 500 6,25 / 43,75
= 6,25 = 0,1428 = 0,1428
D 3 500 3 500 / 8000 3 500 / 3 000 43,75 / 37,5
= 43,75 = 1,166 = 1,166
Total 8 000 100 - -
Gravitaţia comercială
Populaţia din trei localităţi: A - 450 000 locuitori; B - 300 000 locuitori; C - 100 000
locuitori.
Distanţele între localităţi (km) sunt redate în figura următoare:
A C B
200 km 120 km
Se cere:
a) Stabilirea gravitaţiei comerciale pentru populaţia localităţii C spre A şi B;
b) Procentul populaţiei localităţii C atras spre A şi spre B;
c) La ce distanţă trebuie să fie amplasat oraşul C, astfel încât 50% din populaţia
localităţii C să se îndrepte spre A şi 50% spre B.
GC = (PA / PB) : ( DBC / DAC )2 ;
GC = (450 000 / 300 000 ) : (120 / 200 )2
gA = (PA *DBC 2) : (PB * DAC2 + PA *DBC 2 ) ;

gA = (450 000 * 120 2) : (300 000 * 200 2+ 450 000 * 120
2
)
gB = 100 - gA
La ce distanţă ar trebui să fie amplasată localitatea C astfel încât 50% din populaţie
localităţii să migreze spre A şi 50% spre B ?
DBC = DAB / (1 + PB 1 / 2 : PA 1 / 2 )
DAC = DAB - DBC
DBC = 320 / (1 + 300 000 1 / 2 : 450 000 1 / 2 )
Probleme PRODUS
Alegerea raţională a unui produs în funcţie de mai multe caracteristici
Marca Viteza Capacitate Siguranta Confort Pret

Dacia 4 5 8 6 10
Nubira 8 9 10 9 6
Mercedes 10 9 10 10 4
Matiz 7 4 9 8 5
Coeficient 0.1 0.12 0.23 0.15 0.4
de
importanta
Marca preferata va fi:
Dacia = 4 * 0,1 + 5 * 0,12 + 8 * 0,23 + 6 * 0,15 + 10 * 0,4 = 7,74
Nubira = 8 * 0,1 + 9 * 0,12 + 10 * 0,23 + 9 * 0,15 + 6 * 0,4 = 7,93
Mercedes = 10 * 0,1 + 59* 0,12 + 10 * 0,23 + 10 * 0,15 +40 * 0,4 = 7,48
Matiz = 47* 0,1 + 4 * 0,12 + 10 * 0,23 + 8 * 0,15 + 5 * 0,4 = 6,45

Probleme PRET
Preţul şi rentabilitatea
1. In anul 2017, piaţa efectivã a produsului « X » a fost de 360 mld lei, preţul mediu unitar
fiind de 1,5 mil lei. Pentru anul 2018 se estimeazã o creştere cu 25% a volumului valoric
al desfacerilor, în condiţiile creşterii preţului mediu unitar cu 20%.
Firma A intenţioneazã ca, în anul 2018 sã introducã în fabricaţie şi sã lanseze pe piaţã
produsul la un preţ de 1,7 mil lei. Firma înregistreazã costuri variabile de 900.000 lei
/produs şi costuri fixe de 16 mld lei.
Sã se determine cota de piaţã care trebuie cuceritã pentru ca produsul « X » sã fie rentabil.
Rezolvare :
CA 2017: 360 mild lei, preţ mediu – 1,5 mil; 360 000 mil /1,5 mil = 240 000 bucăţi
CA 2018: 1,25 * 360 mild lei = 450 mild lei, preţul mediu 1,5 *1,2 = 1,8 mil; 450 000 mil
/ 1,8 mil = 250 000 bucăţi.
Qcritic= Chelt. fixe / (Preţ – Chelt. variabile),
Pentru anul 2018 – Firma A: Qcritic= 16 000 mil / (1,7 – 0,9) = 20 000 bucăţi
Cota de piaţă 2018 = 20 000 / 250 000 = 0,08 *100 = 8%
Cota de piaţă ce trebuie cucerită de firma A trebuie să fie mai mare de 8%.
2. Aceleaşi date ale problemei de mai sus, dar firma A îşi propune o rentabilitate
(profitabilitate) prestabilită de 25% pe produs.
În acest caz cantitatea ce trebuie fabricată de firma A va fi:

Q fabricat= Chelt. fixe / [Preţ *( 1 –indice prestabilit de profit) – Chelt. variabile]
Qfabricat = 16 000 mil/ [1,7 *(1 – 0,25) – 0,9] = 42 667 bucăţi,
Cota de piaţă = 42 667 / 250 000 = 0,170668 * 100 = 14,0668 %
Estimarea preţului psihologic
Firma olandezã « Philips » intenţioneazã sã lanseze pe piaţa româneascã un nou tip de

radio-deşteptãtor. Fabricat la uzinele Philips din China, aparatul se remarcã prin design
modern şi elegant, prin posibilitatea de a memora 10 posturi de radio în trei game de undã,
precum şi prin particularitatea cã pentru a fi oprit, deşteptãtorul trebuie acţionat simultan
în douã puncte diferite, ceea ce presupune utilizarea ambelor mãini, reprezentãnd o garanţie
suplimentarã cã utilizatorul acţioneazã conştient.
In vederea stabilirii preţului noului produs s-a recurs la o cercetare selectivã de piaţã,
desfãşuratã pe un eşantion reprezentativ de 1500 persoane. Acestea au fost solicitate sã
rãspundã la urmãtoarele întrebãri :
1. Care este preţul maxim pe care sunteţi dispus sã-l plãtiţi pentru cumpãrarea
acestui radio-deşteptãtor ?
2. Care este preţul minim sub care nu aţi cumpãra acest radio-deşteptãtor, având
îndoieli în legãturã cu calitatea lui ?
Rezultatele obţinute au fost urmãtoarele :
Preţ maxim
lei 48 49 50 52 54 55 56 57 58
nr pers. 24 60 200 190 310 362 110 156 88
Preţ minim
lei 43 44 45 46 47 47 48 49 50 51
nr pers. 40 80 275 115 165 135 200 190 220 80
Estimaţi preţul psihologic al acestui aparat.
Rezolvare:
Pret Pret Pondere Pondere Cumulare Cumulare Pret

Interval mic mare pret mic pret mare pret mic pret mare psihologic
43 - 44 120 0 8,00 0,00 100,00 0,00 0,00
45 - 46 387 0 25,80 0,00 92,00 0,00 8,00
47 - 48 497 24 33,13 1,60 66,20 1,60 32,20
49 - 50 410 260 27,33 17,33 33,07 18,93 48,00
51 - 52 86 190 5,74 12,66 5,74 31,59 62,67
52 - 53 0 310 0,00 20,67 0,00 52,26 47,74
54 - 56 0 472 0,00 31,46 0,00 83,72 16,28
57 - 58 0 244 0,00 16,28 0,00 100,00 0,00
Total 1500 1500 100 100
Graficul preţului psihologic
120,00
100,00
80,00 Cumulare
Precent
pret mic
60,00
Cumulare
40,00 pret mare
20,00
0,00
430 - 450 - 470 - 490 - 510 - 520 - 540 - 570 -
440 460 480 500 520 530 560 580
Interval
Stabilirea preţului pe baza venitului
Un producător doreşte să investească 4 000 mil lei pentru achiziţionarea unui utilaj şi
doreşte ca să recupereze investiţia în timp de 4 ani. Pentru fabricarea produsului B se
cunosc următoarele :
 costul variabil 2 100 mii / lei ;
 cheltuieli fixe 1 200 mil / lei ;
 volumul previzionat al vânzărilor 5 000 bucăţi.
La ce preţ trebuie să vândă produsul B pentru ca investiţia să fie recuparată în timp de 4
ani?
Rezolvare:
Preţvaloare = Chelt. variabile + Chelt. fixe / Producţie + λ*Valoarea investiţiei / Producţie;

λ = (1*100) / Durata de recuperare a investiţie.
λ = 100 / 4 = 25%,
Preţvaloare = 2 100 mii lei +1 200 000 mii lei/5 000 bucăţi + 0,25*4 000 000 mii lei /
5 000 bucăţi = 2 540 mi lei
Preţul care maximizează profitul
Pentru un produs s-au determinat ecuaţiile care descriu evoluţia Producţie (Cererii în
funcţie de preţ) şi Costului, având următoarea formă:
Q = 800 – 2p, forma generală a ecuaţiei Q = a – bp;

C = 4000 + 40Q, forma generală a ecuaţiei CT = CF + CV * Q;
Preţul pe care îl poate obţine firma: Preţ = ( b * CV – a ) / 2b, Preţ = 220 lei;
Numărul de produse ce trebuiesc vândute pentru a maximixa profitul: Q = 800 – 2*220 =
360 bucăţi;
Venitul total pe care îl poate obţine firma dacă obiectivul firmei este maximizarea
profitului:
Profitul maxim pe care îl poate obţine firma:
Profit = Venit – Cheltuieli totale,

Cheltuieli totale = 4 000 + 40 * 360 = 18 400,
Profit maxim = 79 200 - 18 400 = 60 800 lei
Preţul pe baza valorii percepute
Pentru stabilirea unui produs prin metoda valorii percepute se cunosc:

 preţul unui produs standar - 1 000 unităţi monetare;
 prima pentru fiabilitate superioară: 10%;
 prima pentru servicii de calitate superioară: 8%;
 prima pentru service superior: 5%;
 prima pentru livrarea promptă: 2%.
Preţ metoda valorii percepute = 1 000 u.m. *(0,10 + 0,08 + 0,05 + 002) =1 250 u.m.
Preţul practicat de firmă va fi mai mic de 1 250 u. m., dearece iΔp < iΔc.
Preţul în funcţie de valoarea percepută
Pentru un produs realizat de trei firme se cunosc următoarele:
Punctele Punctele Punctele Coeficient

Atributul realizate realizate realizate de importanţă
de firma de firma de firma
A B C
Durabilitatea produsului 10 8 12 15%
Siguranţa funcţionării 20 16 25 30%
Siguranţa livrării la timp 15 20 20 20%
Calitatea sercivi-ului 30 36 45 30%
Preţul mediu al pieţei este de 5 000 u.m.
Valoare medie A= 10*0,15+20*0,3+15*0,2+30*0,3 =19,5

Valoare medie B= 8*0,15+16*0,3+20*0,2+36*0,3 = 20,8
Valoare medie C= 12*0,15+25*0,3+20*0,2+45*0,3 = 26,8
Preţ A = (19,5 /20,8) * 5 000 u.m. = 4 687 u.m.

Preţ B = (20,8 /20,8) * 5 000 u.m. = 5 000 u.m.
Preţ C = (26,8 /20,8) * 5 000 u.m. = 6 442 u.m.
Probleme PROMOVARE
Fundamentarea bugetului promoţional
Pentru anul 2000 firma X a înregistrat următoarele:

 cifra de afaceri 20 000 mil. lei,
 cheltuielile de marketing - 400 mil.
Pentru anul 2001 firma X preconizează creşterea cifrei de afaceri la 28 800 mil. lei .
Să se determine bugetul de marketing pentru anul 2001 prin metoda globală de

fundamentare a bugetului, cunoscând coeficientul de dependenţă λ ce are valorile λ=0,5
şi λ=1.
B2001 = B2000*(1+ iΔ Ca) λ
iΔ Ca = (28 800 – 20 000) / 20 000 = 0,44
B2001 = 400*(1+ 0,44) λ=0,5= 400*1,44 0,5 =480 mil (limita inferioară a bugetului)
B2001 = 400*(1+ 0,44) λ=1 = 400*1,44 1 = 576 mil (limita superioară a bugetului)
GRILE MARKETING
35. Oamenii au:
36. Multi vanzatori fac greseala sa acorde mare atentie produselor specifice pe care le ofera in comparatie cu
avantajele aduse de aceste produse. Ei se vad mai degraba vanzand un produs decat oferind o solutie pentru o
nevoie. In marketing acest fenomen poarta numele de:
b. demarketing
d. sincromarketing
41. .Exista cinci concepte alternative ale managementului marketingului conform carora organizatiile isi
conduc activitatile de marketing:
42 .Care dintre conceptele managementului marketingului sustine ca majoritatea clientilor vor favoriza
produsele care sunt disponibile si convenabile si de aceea managementul trebuie sa se
concentreze asupra imbunatatirii productiei si eficientei distributiei:
43. Care dintre conceptele managementului marketingului sustine faptul ca utilizatorii (clientii) vor favoriza
produsele care ofera cel mai mult din punct de vedere al calitatii, performantei si trasaturilor inovatoare si de
aceea managementul trebuie sa se concentreze pe imbunatatirea produselor:
pentru a-l reduce
d. a si b
46. Care dintre conceptele managementului marketingului sustine ca utilizatorii (consumatorii) nu vor
cumpara suficiente produse ale organizatiei daca aceasta nu se angajeaza intr-un efort de vanzare si
promotional la scara larga:
47. Care dintre conceptele managementului marketingului sustine ca realizarea scopurilor organizatorice
depinde de stabilirea nevoilor si dorintelor pietelor tinta si livrarea satisfactiilor dorite mai eficient decat
concurenta:
52.Reteaua globala de computere care conecteaza consumatorii de toate tipurile din toata lumea fara sa aiba o
conducere sau proprietate centrala se numeste:
a. intranet
b. extranet
c. internet
d. companii dot.com
consumatorul final
meteo etc;
taxe
d. a+b+c
a. interstitialele
b. tickerele
d. webcastingul
57.Versiunea pe internet a comertului prin mijloace orale care implica ideea unui mesaj e-mail care este atat
de reusit incat clientii vor dori sa-l transmita mai departe prietenilor lor se numeste:
a. webcasting
b. marketing viral
c. interstitale
a. webcastingul
b. securitatea
a. micromediu
b. macromediu
c. mediul extern
b. macromediu
c. micromediu
d. mediu intern
afaceri
c. mediului natural
d. micromediului
c. mediul intern
c. mediul intern
d. macromediul
69.Cea mai folosita metoda de colectare a informatiilor despre cunostinte, atitudini, preferinte, motivatia
d. simularea
72.Sursa de informatii care reprezinta colectarea si analiza sistematica a informatiilor disponibile public
despre competitori si despre dezvoltarile din mediul de marketing este:
a. sondajul
d. datele interne
b. datele secundare
c. datele curente
74.Datele care constau in informatii stranse special pentru scopul specific al cercetarii de marketing in
derulare se numesc:
a. date curente
c. date interne
d. date secundare
75.Intreprinderile mici cu buget restrans si organizatiile non-profit pot folosi urmatoarele metode de strangere
a informatiilor:
b. observatiile
a. doi pasi
b. patru pasi
c. opt pasi
d. sapte pasi
d. a+b+c
79.Stilul de viata se defineste prin masurarea dimensiunilor AIO care predomina la un consumator si care se
refera la:
a. B.C.G.
b. SWOT
c. AIO
d. GE
c. surselor publice
a. creare a cererii
88.In raport cu gradul de receptivitate fata de noutate, primele trei grupe de consumatori (adoptatori) care
accepta noutatea sunt:
c. evaluarea
90.Persoanele care adopta un produs nou parcurg mai multe etape. Etapa in care consumatorul este stimulat sa
inceapa sa caute informatii despre produsul nou reprezinta etapa:
a. constientizarii
c. evaluarii
d. testarii
91.Persoanele care adopta un produs nou parcurg, de obicei, mai multe etape. Etapa in care consumatorul se
gandeste daca merita sa incerce si el acest produs reprezinta etapa:
a. constientizarii
b. evaluarii
c. testarii
d. adoptarii
92.In ceea ce priveste comportamentul de dupa cumparare, in urma realizarii cumparaturilor majore apare de
obicei o stare de disconfort care este intalnita sub denumirea de:
93.Nevoile umane sunt aranjate pe o scara ierarhica („piramida nevoilor“), incepand de la cea mai imperioasa
pe treapta de jos, pana la cea mai putin imperioasa pe treapta de sus in cazul:
94.Primii adoptatori ai unui produs nou, care sunt tineri, bine educati, cu venituri de obicei mari, se disting
prin indrazneala, manifesta mai mare deschidere fata de lucrurile cu care nu sunt obisnuiti si sunt
dispusi sa-si asume un risc, poarta numele de:
a. inovatori
95.Cum se numeste categoria adoptatorilor care se ghideaza dupa respect si sunt lideri de opinie in
comunitatile in care traiesc:
a. inovatorii
d. a+b+c
consumatori
persoane fizice
99. Toti membrii unei organizatii care joaca un rol in procesul de achizitionare formeaza un grup care include
utilizatori efectivi ai produsului, oameni care iau decizia de cumparare efectiva, oameni care influenteaza
decizia de cumparare, cei care se ocupa de documentarea asupra produsului si cei care se ocupa cu
cumpararea propriu-zisa. Acest grup poarta numele de:
c. nisa de piata
100.In cazul achizitiilor de rutina toate rolurile centrului de cumparare legate de luare deciziei de cumparare
pot fi asumate de:
b. doua persoane
c. patru persoane
102.O metodă de analiză a portofoliului de afaceri curent este şi metoda matriceală Boston Consulting Group, care
evaluează domeniile strategice ţinând cont de două criterii importante:
104.Conceptul care susţine că utilizatorii (consumatorii) vor achiziţiona mai ales produsele care oferă cel mai mult din
punct de vedere al calităţii, performanţei şi trăsăturilor inovatoare este:
b. legislaţia
d. mediul natural
a. Analiza SWOT
c. AIO
d. a+b+c
b. nevoile sociale
a. marketingul electronic > comerţul electronic, comerţul electronic > afacerile electronice
b. afacerile electronice > comerţul electronic, marketingul electronic > afacerile electronice
c. marketingul electronic > afacerile electronice, comerţul electronic = marketingul electronic
d. afacerile electronice > comerţul electronic, comerţul electronic > marketingul electronic
a. webcasting
b. marketing viral
c. interstiţale
a. divizarea pieţei în grupuri mai mici de cumpărători, cu un comportament, nevoi şi caracteristici
distincte care necesită produse şi mixuri de marketing distincte
b. este o metodă de analiză a unei pieţe (sau la modul general al publicului) constând în a o descompune
într-un oarecare număr de subansamble distincte şi eterogene în cadrul lor
c. a + b
114.Dacă o firmă foloseşte prea multe campanii publicitare separate în acelaşi timp, crându-se o imagine confuză în mintea
consumatorilor înseamnă că eroarea majoră de poziţionare pe piaţă pe care o face firma se numeşte:
c. webcastingul
c. datele curente
d. datele secundare
a. apare în etapa de căutare a informaţiilor deoarece consumatorul nu are acces la informaţii despre
produs
b. apare în comportamentul de după cumpărare atunci când produsul se strică după prima utilizare
c. apare în etapa de căutare a informaţiilor deoarece consumatorul ar trebui să caute mai multe
informaţii şi nu are timp
a. creare a cererii
a. clienţii
c. legislaţia
d. concurenţii
a. nevoile sociale
d. datele interne, cercetarea observatională, cercetarea sondaj, cercetarea experimentală
125.Stilul de viaţă se defineşte prin măsurarea dimensiunilor AIO care predomină la un consumator şi care se referă la:
127.În ce etapă din procesul de adoptare a unui produs nou de către o persoană poate apare disonanţa cognitivă (discordanţa
cognitivă):
c. evaluarea
a. unei cereri fluctuante care variază de la un anotimp la altul şi are ca scop găsirea unor modalităţi de
modificare a manifestării cererii în vederea sincronizării ei
c. unei cereri excesive faţă de capacitatea organizaţiei de a o satisface şi are ca scop reducerea temporară
sau permanentă a cererii prea mari
a. General Electric
c. Analiza SWOT
a. mediu intern
b. micromediu
c. macromediu
a. interstiţialele
b. webcastingul
d. tickerele
b. comerciantul care lucrează pentru întreprinderi are de regulă de-a face cu cumpărători mult mai mulţi
dar mai importanţi decât pieţele de consum
c. pieţele întreprinderilor sunt mai concentrate ca localizare geografică decât pieţele de consum
d. achiziţiile societăţilor comerciale presupun mai mulţi participanţi la procesul decizional decât
achiziţiile consumatorilor persoane fizice
136.Care dintre conceptele managementului marketingului susţine că majoritatea clienţilor vor favoriza produsele care
sunt disponibile şi convenabile şi de aceea managementul trebuie să se concentreze asupra îmbunătăţirii producţiei şi
eficienţei distribuţiei:
a. patru paşi
b. şase paşi
c. opt paşi
b. mediul natural
d. mediul cultural
d. a + b
e. a + b + c
c. o analiză prin care firma îşi identifică punctele tari, punctele slabe, oportunităţile şi ameninţările
b. securitatea
144.Cea mai folosită metodă de colectare a informaţiilor despre cunoştinţe, atitudini, preferinţe, motivaţia consumatorilor
este:
b. simularea
a. piaţa
b. planificarea
c. preţul
d. personalul
146.Faptul că marketingul se aplică şi în organizaţiile care nu sunt constituite în vederea obţinerii de profit (ex: în şcoli,
spitale, muzee, etc.) reprezintă:
147.În raport cu gradul de receptivitate faţă de noutate, primele trei grupe de consumatori (adoptatori) care acceptă
noutatea sunt:
a. merchandisingul
c. zgârienorii
d. agendele
150.Persoanele care adoptă un produs nou parcurg mai multe etape. Etapa în care consumatorul este stimulat să înceapă
să caute informaţii despre produsul nou reprezintă etapa:
a. testării
b. constientizării
c. evaluării
b. unei companii
d. unui spital
e. a + b + c + d
153 .Toţi membrii unei organizaţii care joacă un rol în procesul de achiziţionare formează un grup care include utilizatori
efectivi ai produsului, oameni care iau decizia de cumpărare efectivă, oameni care influenţează decizia de cumpărare, cei
care se ocupă de documentarea asupra produsului şi cei care se ocupă cu cumpărarea propriu-zisă. Acest grup poartă
numele de:
a. care afectează direct, permanent şi puternic capacitatea companiei de a-şi satisface clienţii
b. este o dorinţă
d. este procesul prin care indivizii selectează şi interpretează informaţiile pentru a-şi construi o imagine
unitară despre lume
a. mediului intern
c. micromediului
157. În ceea ce priveşte comportamentul de după cumpărare, în urma realizării cumpărăturilor majore apare de obicei o
stare de disconfort care este întâlnită sub denumirea de:
a. promovarea
c. distribuţia
d. costul
b. sponsorizarea
c. cuponul
d. agendele
a. grup de adeziune
d. a + b + c
b. subculturile sunt grupuri de oameni care au diferite sisteme de valori determinate de situaţii şi
experienţe de viaţă tipice fiecărei persoane
c. multe subculturi alcătuiesc segmente de piaţă importante, iar comercianţii proiectează adesea produse
şi programe de marketing adaptate nevoilor acestora
d. subculturile sunt grupuri culturale distincte constituite de cele mai multe ori după criterii geografice
b. pieţele consumatorilor finali, pieţele intermediarilor, pieţele distribuitorilor, pieţele agenţilor de
c. pieţele consumatorilor, pieţele de afaceri, pieţele de distribuitori, pieţele guvernamentale, pieţele
internaţionale
d. C B - tranzacţii comerciale pe internet conduse de clienţi care iau iniţiativa în a contacta firmele
a. comportamentul consumatorului pentru a fi înţeles trebuie studiat procesul de percepţie a unor stimuli
de către acesta
b. indivizii nu conştientizează de cele mai multe ori adevăratele resorturi psihologice care le conturează
comportamentul
c. nevoile umane sunt aranjate pe o scară ierarhică, începând de la cea mai imperioasă pe treapta cea
mai de jos, până la cea mai puţin imperioasă pe treapta de sus
d. comportamentul consumatorului este diferit în funcţie de ciclul de viaţă al produsului achiziţionat
b. conexiuni globale, conexiuni cu valori şi responsabilităţi sociale, lărgirea conexiunilor
a. afacerile electronice > comerţul electronic, marketingul electronic > afacerile electronice;
b. marketingul electronic > afacerile electronice, comerţul electronic = marketingul electronic
c. marketingul electronic > comerţul electronic, comerţul electronic > afacerile electronice;
d. comerţul electronic > marketingul electronic, afacerile electronice > comerţul electronic;
169. Consumatorii se tem că vor fi afectaţi de mesaje de marketing fără să-şi dea seama, fenomen ce este cunoscut sub
denumirea de:
a. mediul natural
b. mediul cultural
c. mediul intern
b. sondajul
d. datele interne
b. tendinţa oamenilor de a interpreta informaţiile într-un mod care se pliază pe concepţiile lor anterioare
c. tendinţa oamenilor de a reţine informaţiile care nu intră în conflict cu atitudinile şi părerile lor
c. grupului modal
d. a + b + c
c. datele curente
d. datele secundare
a. mediul intern
d. mediul extern
177. Procesul de adoptare a unui produs pe piaþã se realizeazã prin mai multe etape: 1) etapa de evaluare; 2)
etapa de manifestare a interesului; 3) etapa de testare; 4) etapa de adoptare; 5) etapa de conºtientizare. Ordinea
de succesiune a acestor etape este urmãtoarea:
a. 5 - 3 - 1 - 2 - 4
b. 2 - 5 - 1 - 3 - 4
c. 2 - 3 - 5 - 4 - 1
d. 5 - 2 - 1 - 3 - 4
179.Care dintre conceptele managementului marketingului susţine faptul că utilizatorii (clienţii) vor favoriza produsele
care oferă cel mai mult din punct de vedere al calităţii, performanţei şi trăsăturilor inovatoare şi de aceea managementul
trebuie să se concentreze pe îmbunătăţirea produselor:
180.Datele care constau în informaţii strânse special pentru scopul specific al cercetării de marketing în derulare se
numesc:
a. date interne
b. date curente
c. date principale
d. date secundare
a. către produs
c. către piaţă
b. webcasting
c. interstiţiale
d. marketing viral
185.În care din situaţiile următoare de cumpărare a întreprinderilor, actul de achiziţionare implică o decizie de rutină,
cumpărătorul înaintând o comandă nouă fără a opera modificări:
b. sarcina nouă
186.Consumatorii se tem că vor fi afectaţi de mesaje de marketing fără să-şi dea seama, fenomen ce este cunoscut sub
denumirea de:
188. Stadiul practicii de marketing care se referă la înfiinţarea societăţilor de către indivizi care trăiesc pe baza inteligenţei
lor, care vizualizează o oportunitate şi bat la orice uşă pentru a capta atenţia, se numeşte:
189.Care dintre conceptele managementului marketingului susţine că realizarea scopurilor organizatorice depinde de
stabilirea nevoilor şi dorinţelor pieţelor ţintă şi livrarea satisfacţiilor dorite mai eficient decât concurenţa:
a. micromediul
b. macromediul
d. mediul intern
b. pieţele consumatorilor, pieţele de afaceri, pieţele de distribuitori, pieţele guvernamentale, pieţele
internaţionale
c. pieţele consumatorilor finali, pieţele intermediarilor, pieţele distribuitorilor, pieţele agenţilor de
a. grup de adeziune
d. a + b + c
195.Persoanele care adoptă un produs nou parcurg, de obicei, mai multe etape. Etapa în care consumatorul se gândeşte
dacă merită să încerce şi el acest produs reprezintă etapa:
a. testării
b. constientizării
c. evaluării
d. adoptării
196. Nevoile umane sunt aranjate pe o scară ierarhică, începând de la cea mai imperioasă pe treapta de jos, până la cea
mai puţin imperioasă pe treapta de sus în cazul:
c. webcastingul
199.Liderii de opinie sunt acei indivizi care datorită unor abilităţi speciale, a cunoştinţelor pe care le posedă, a personalităţii
sau a altor caracteristici exercită o influenţă puternică asupra celorlalţi membrii ai:
c. grupului modal
d. a + b + c
d. a + b
e. a + b + c
202.Grija unei firme producătoare, a unui tip de deodorant care nu este tip aerosol, pentru nepoluarea mediului înconjurător
ţine de:
a. mediul cultural
b. mediul natural
c. mediul intern
d. a + b
b. mediul natural
d. legislaţia
a. costul
c. distribuţia
d. comoditatea
b. constituirea în cadrul structurii organizatorice a întreprinderii a unui compartiment specializat de
marketing
d. gruparea majorităţii activităţilor de marketing într-unul din compartimentele tradiţionale
a. inferioară
b. superioară
c. egală
210.Celor 4P ai mixului de marketing din perspectiva vânzătorului îi corespund 4C din punctul de vedere al clientului.
Unui din următoarele elemente nu este element al mixului clientului:
b. comoditatea
c. comunicarea
211.Care din următoarele exemple pot fi considerate puncte tari, în cadrul analizei SWOT efectuate de o anumită firmă:
a. 2,3,6
b. 1,3,4
c. 3,4,5
d. 4,5,6

d)viziune analitica asupra fiecarei activitati care alcatuieste ciclul economic complet al bunurilor si
serviciilor.


a)1933/1934; b) 1965/1966; c) 1971/1972; d) 1990/1991.

este cel al:
a)o conceptie moderna asupra orientarii, organizarii si desfasurarii activitatii economice; un ansamblu de
activitati practice nestructurate; o inalta capacitate de adaptare;
b)setul de activitati prin care esafodajul cererii pentru bunuri, idei si servicii este dirijat pentru a favoriza
procesul schimbului; un instrumentar stiintific; spirit de colaborare;
c)o conceptie moderna asupra orientarii, organizarii si desfasurarii activitatii economice; un instrumentar
empiric; viziune unitara asupra pietei;
d)o conceptie moderna asupra orientarii, organizarii si desfasurarii activitatii economice; utilizarea
unui ansamblu de metode si tehnici stiintifice; un ansamblu
b)maximizarea profitului, investigarea pietei, a necesitatilor de consum, satisfacerea in conditii
superioare a nevoilor de utilizare si/sau consum;
c)satisfacerea in conditii superioare a nevoilor de utilizare si/sau consum, investigarea pietei, a necesitatilor
de consum, standardizarea;
este plasat:
a)in antichitate;
Europa este:
carui autori sunt:
nevoilor:
incasarile totale;
cererii.
24.Vechiul concept de marketing este specific primei jumatati a secolului 20 si are ca

element central:
reprezinta:
26.Noul concept de marketing este specific celei de a doua jumatati a secolului 20 si

reprezinta:
reprezinta:
30.Orientarea catre consumator si nevoile acestuia este caracteristica celei de a doua
31.Marketingul cultural este o forma a marketingului:
eforturile pe:
33.O trasatura caracteristica a firmei moderne pusa in evidenta de orientarea de
d)eficienta maxima.
34.Definitia data marketingului de catre Asociatia Americana de Marketing:
delimiteaza in:
37.Marketingul ecologic reprezinta o adancire a specializarii marketingului:
39.Definitia Asociatiei Americane de Marketing conform careia marketingul "implica
40.Marketingul realizat de diferite fundatii si asociatii existente intr-o tara poate fi
42.Marketingul relational (de relatie) presupune:
d)utilizarea unor mijloace de promovare larga, de desfacere a ceea ce a produs o intreprindere, de
convingere a cumparatorilor.
46.Marketingul relational:
a)se refera la preocuparile contemporane ale intreprinzatorilor de a mentine bune relatii in cadrul
comunitatii in care actioneaza;
d)este un nou concept, care subliniaza importanta economica a pastrarii clientilor existenti, fata de
castigarea unor noi cumparatori.
49.Valentele marketingului semnifica:
c)calitatile autentice probate de marketing, pe plan economic si social, in procesul activitatii
concrete, la nivelul organizatiilor si economiei nationale;
50.Marketingul comercial este asociat de:
a)necesitatea unor organizatii noneconomice de a desfasura adesea si unele activitati economice
pentru a-si crea surse de venituri;
52.Dintre variantele de mai jos, referitoare la definitia initiala data marketingului de
53.Unde a aparut, pentru prima oara, marketingul?
54.Marketingul a aparut initial pe planul:
b)in 1937;
56.Marketingul, in amplul sau demers, are ca element central de referinta: a) oferta; b) piata; c)
consumatorii;d) concurentii.
58.Marketingul ca "stare de spirit" semnifica:
59.Definirea "tintei" intreprinzatorilor, in cadrul demersului de marketing; semnifica:
60.Potrivit scolii romanesti de marketing, principalele functii ale marketingului se
a)cumpararea, vanzarea, prezentarea firmei si a produselor sale cumparatorilor potentiali; asigurarea
cresterii nivelului de trai;
b)prospectarea pietei (analiza si prognoza); dezvoltarea si proiectarea productiei; influentarea cererii (prin
design, publicitate etc); asigurarea serviciilor specifice (de
c)investigarea pietei, a nevoilor de consum; conectarea dinamica la mediul economico-social;
satisfacerea in conditii superioare a nevoilor de consum; maximizarea
d)orientarea spre satisfacerea celor mai importante categorii de consumatori; identificarea oportunitatilor
atractive de piata si evaluarea posibilitatilor firmei de a le valorifica;
61.Functia- premisa a marketingului o constituie:
a)marcheaza o perioada de promovare a marketingului in largime;
63.Nu este reala afirmatia conform careia marketingul social:
64.Primul domeniu economic in care a aparut si s-a afirmat marketingul 1-a constituit: a) productia; b)
distributia; c) transporturile; d) serviciile.
66.Macromarketingul are in vedere:
67.Nu este reala afirmatia potrivit careia marketingul organizational:
a)descrie activitatile de marketing (de orice fel) ale unei organizatii care are relatii de schimb cu alte
organizatii;
69.Notiunea de "organizatie" a carei utilizare se bucura de o tot mai larga adeziune in
71.Nu se inscrie intr-una din specializarile specifice marketingului serviciilor:
75.Definirea marketingului intr-o optica manageriala a fost formulata pentru prima
data de:
76.Marketingul contemporan are ca principale trasaturi specifice:
78.Sub egida Asociatiei Romane de Marketing apare publicatia periodica: a) Comertul modern;' c)
Management- Marketing; b)BIZ; d)
Economistul.
81.Marketingul a fost introdus ca obiect de studiu, in invatamantul economic superior
a) 1939; b) 1968; c) 1971; d) 1990.
82.Orientarea spre vanzari pune accentul pe:
83.Nu este reala afirmatia potrivit careia marketingul catre detinatorii de fonduri
semnifica:
a) folosirea marketingului pentru atragerea de investitori in noi afaceri; b)o zona de activitate specifica
marketingului organizatiilor non-profit;
c)o activitate de intermediere a organizatiilor non-profit pentru atingerea anumitor scopuri ale unor organe
ale administratiei centrale si locale;
d)oferirea eficienta de valori catre anumite "tinte", prin intermediul organizatiilor non-profit, in
scopul stimularii schimburilor dorite de unele organizatii
84.Care dintre urmatoarele aspecte nu poate constitui un argument major al
b)prezenta si actiunile macromarketingului urmaresc, printre altele, crearea climatului necesar pentru
afirmarea marketingului la nivel microeconomic;
86.Marketingul industrial nu are sub incidenta sa:
87.Mediul de marketing reprezinta un concept:
98.Clasele sociale si rolul lor in societate sunt reflectate de:
99.Reglementarile legale privind concurenta sunt incluse in:
102.Elementele care exprima fizic resursele de care dispune intreprinderea definesc:
104.Forta de munca calificata face parte din:
105.Analiza potentialului intern al firmei se concretizeaza in evaluarea:
106.Relatiile de toleranta sunt;
107.Relatiile de parteneriat si cooperare fac obiectul:
108.Relatiile preferentiale fac obiectul:
atunci cand:
de:
a) 1/3; b) 2/3; c) I /2; d)l/6.
comportament:
practica:
127.Anuntul public, facut de conducatorul unei asociatii a producatorilor de carne,
asociatiei este:
sunt considerate:
a)corecte;
c)neloiale;
in concurenta:
137.Din punctul de vedere al comportamentului, concurentii se pot clasifica astfel:
138.Conjunctura pietei reprezinta:
141.Crizele economice fac parte din grupa factorilor care determina conjunctura
pietei:
143.Grevele, seceta si inundatiile sunt factori conjuncturali cu actiune:
economie de:
148.Oportunitatea de piata reprezinta:
149.Amenintarile pentru firma sunt datorate:
a)concurentei;
150.Care din urmatoarele elemente nu reprezinta o componenta a micromediului
intreprinderii?
151.Componenta macromediului intreprinderii formata din totalitatea elementelor
152.Relatiile de piata ale intreprinderii cu mediul sau extern vizeaza:
153.Dimensiunile posibile ale pietei, limitele cele mai largi in cadrul carora urmeaza
154.Care dintre urmatoarele tipuri de piata, nu face parte din cele trei tipuri de baza in
155.Cel mai important criteriu, care opereaza diferentieri in structura pietei, il
grupare?
economica, este:
b)cresterea cu 1% a pretului unui kilogram de unt determina cresterea vanzarilor de margarina cu 0,250
kilograme/locuitor;
vanzare-cumparare:
de mai jos:
b)atragerea de noi cumparatori pentru produsele intreprinderii, fie din randul nonconsumatorilor
relativi, fie din randul clientilor unor intreprinderi concurente;
d)atragerea de noi cumparatori pentru produsele intreprinderii, fie din randul nonconsumatorilor relativi,
fie din randul clientilor unor intreprinderi concurente, precum si
a)40%, 5 0%, 10%; c) 3 0%, 60%, 10%;
b)30%, 30%, 40%; d) 25%, 60%, 15%.
prin:
178.Dupa criteriul legaturii temporale intre fenomenele din cadrul pietei si indicatorii
d)ritmul constructiilor, angajarile in industria prelucratoare, comenzile si contractele pentru
obiective ce necesita investitii fixe de capital.
181.Care din urmatoarele afirmatii nu reprezinta o caracteristica sau o tendinta a
mediului cultural?
182.Cercetarea mediului extern de marketing semnifica:
a)un proces de cunoastere a factorilor externi de influenta a activitatii intreprinderii si a evolutiei
lor;
d)sa reduca pretul.
incasarile totale;
cererii.
c)este constituit din ansamblul reglementarilor de natura juridica, prin care este vizata, direct sau
indirect, activitatea de piata a intreprinderii;
vedere:
191.Structurarea cererii de marfuri in cerere ferma si cerere spontana are drept
criteriu:
192.Potrivit legilor formulate de statisticianul german Emst Engel, in ceea ce priveste
d)pentru turism.
193.Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la oferta de marfuri nu este
adevarata?
c)reflecta forma sociala pe care o imbraca produsele destinate schimbului prin intermediul relatiilor de
piata;
195.Daca veniturile totale ale unei intreprinderi cresc, atunci cand pretul produselor
196.Curba cererii:
d)pentru ca o piata sa fie in echilibru, pretul si cantitatea pe care cumparatorii doresc sa o accepte trebuie
sa fie mai mari decat pretul si cantitatea pe care ofertantii doresc sa
o prezinte.
c)prezinta frecvente schimbari in majoritatea componentelor sale, impunand cresterea capacitatii de
adaptare a intreprinderii;
c)furnizori de foita de munca, unitati de invatamant, oficii de distribuire a fortei de munca, persoane
fizice;
d)se calculeaza prin raportarea volumului de vanzari al intreprinderii la vanzarile totale ale produsului pe
piata respectiva.
205.Dintre urmatoarele afirmatii referitoare la capacitatea potentiala a pietei nu este
c)principalii indicatori de evaluare a acesteia sunt potentialul de absorbtie al pietei, potentialul de export,
efectivul si structura nonconsumatorilor relativi;
d)depinde de numarul cumparatorilor / utilizatorilor actuali ai produselor/serviciilor oferite, de
marimea medie a unei cumparari si de frecventa de cumparare.
206.Dintre afirmatiile de mai jos referitoare la modelul lui D. L. Huff, nu este reala
a)nu are in vedere suprafata comerciala a centrului de atractie si timpul necesar deplasarii pana la
acesta;
intermediul:
(pana la 20, 21-35, 36-55, peste 55 ani)?
a) 26; b) 24; c) 22; d) 23.
a)extensiva;
c)intensiva;
an?
a) 0,53; b) 0,62; c) 0,60; d) 0,75.
219.Denigrarea concurentilor intreprinderii reprezinta;
220.Numarul total al consumatorilor care ar putea cumpara un produs Ia un moment
dat formeaza:
intermediul:
222.Cota de piata reprezinta:
223.Activitatile de Iobby desfasurate de intreprindere sunt expresia componentei
macromediului:
224.Una dintre formele de manifestare a concurentei neloiale o reprezinta:
225.Vanzarile intreprinderii Y erau, in 2000, de 40 miliarde lei in timp ce vanzarile
a) 0,86; b)0',60; c) 1,16; d)0,75.
macromediului:
utilizata:
228.Care din urmatoarele grupari contine numai componente ale micromediului unei
unei piete se afla:
231.Mediul demografic, drept componenta a macromediului intreprinderii, poate fi
a)repartizarea teritoriala si pe medii a populatiei, miscarea preturilor, marimea si orientarea fondurilor
destinate cercetarii-dezvoltarii;
233.Doua intreprinderi care se adreseaza acelorasi nevoi prin produse diferite se afla
in concurenta:
235.Doua intreprinderi care se adreseaza unor nevoi diferite prin produse diferite se
afla in concurenta:
237.Rata inflatiei este un indicator al conjuncturii pietei:
238.Daca ritmul de crestere a vanzarilor intreprinderii este mai mic decat ritmul de
firmei.
consum este:
consum este:
intreprinderii.
este:
261.Nonconsumatorii relativi reprezinta categoria publicului formata din:
formeaza:
•Piata prezinta un nivel ridicat al exigentelor consumatorilor, este puternic segmentata (50 de segmente) si
se estimeaza o crestere, in urmatorul an, a volumului ei cu 5%.
•intreprinderea ocupa pozitia de lider, realizand produse (12 tipuri) care se adreseaza numai segmentelor cu
venituri ridicate.
c)strategie defensiva de mentinere a cotei de piata, strategie concentrata, strategia exigentelor
ridicate;
de marketing ?
b)orientarea spre cumparatori, concentrarea spre atingerea unor obiective strategice, integrarea
eforturilor de marketing;
d)analiza mediului concurential, mijloacele tactice, motivarea angajatilor, dezvoltarea productiei, cresterea
productivitatii.
d)implica actiuni practice de punere in valoare a potentialului intreprinderii pentru atingerea, pas cu pas, a
obiectivelor sale strategice.
este:
292.Actiunile practice prin care intreprinderea isi pune in valoare potentialul in
298.Din punct de vedere al naturii lor, obiectivele unei intreprinderi pot fi de doua
feluri:
299.Orice obiectiv al unei intreprinderi trebuie sa contina trei elemente:
311.Daca cererea este completa trebuie utilizata strategia de:
318.Orientarea intreprinderii spre gasirea unor noi segmente de cumparatori care sa-i
strategie de:
*
denumirea de:
320.Modificari ale actualelor produse si introducerea acestora pe noi piete de
denumirea de:
322.Dezvoltarea de noi variante sortimentale ale unui produs pentru a le lansa pe piata
323.Dezvoltarea de noi produse care au la baza tehnologii inrudite cu cele existente si
324.Atragerea de noi segmente de cumparatori, adaugand variante noi in linia actuala
325.Dezvoltarea de noi produse prin utilizarea unor tehnologii diferite de cele actuale
326.Realizarea de produse noi, care nu au legatura cu actualele produse, nici din
a) 3; b)4; c) 12; d)4;2;6.
335.Totalitatea operatiunilor prin care intreprinderea producatoare confera identitate
336.Nu reprezinta o componenta acorporala a unui produs:
(12 produse):
a)27, 3, 10,5, 12; c) 10, 5, 12, 3, 27;
b)3, 27, 10,5, 12; d) 27, 10, 5, 12, 3.
a)este o operatiune premergatoare lansarii acestuia pe piata, prin care se supune verificarii
consumatorilor potentiali parametrii principali ai noului produs;
urmatoarea:
a) 5-3-1-2-4; b) 4-5-1-3-2; c)l-5-3-4-2; d)5-l-4-3-2.
350.Persoanele care adopta un nou produs parcurg mai multe etape. Etapa in care consumatorul este
stimulat sa caute informatii despre un produs nou reprezinta etapa: a)
de:
presupune:
361.Crearea machetei produsului este o activitate specifica:
362.Marca reprezinta:
363.Numarul produselor distincte incorporate intr-o linie de produse formeaza:
364.Strategia diversificarii sortimentale verticale a gamei de produse presupune:
365.Brevetarea noului produs este o activitate specifica:
366.Pretul de vanzare al produsului reprezinta:
367.Ambalajul produsului reprezinta:
este:
378.Alternativele strategice in politica de produs pot fi grupate dupa mai multe criterii
379.Una dintre urmatoarele variante cuprinde alternative strategice in politica de
380.Obiectul de activitate al politicii de produs il reprezinta bunurile economice. in
382.Politica de marca reuneste ansamblul deciziilor luate de intreprindere privitoare
.383. Preocuparea intreprinderilor fata de soarta marfurilor cu grad ridicat de obsolescenta si nivel scazut de
rentabilitate face obiectul unei importante componente a politicii
387.Unul dintre urmatoarele criterii nu sta la baza politicii sortimentale in cadrul
388.Una dintre gruparile urmatoare se refera exclusiv la instrumentele de asigurare a
389.Una dintre urmatoarele facilitati nu face parte, de regula, din politica de garantie
a) 12, 6, 5, 14, 35, 4; c) 14, 12, 5, 6, 4, 35;
b)4,35, 14,5,6, 12; d)35,4, 12,6,5, 14.
a) 6,9%, 15,2%; b) 9,6%, 25,1 %; c) 25,1%, 9,6% d) 15,2%, 6,9%.
multiplu;
a) realizarea marcarii de catre producator, difuzare limitata, nivel coborat de pret al produsului pe
care il acopera;
c)realizarea marcarii de catre comerciant, difuzare limitata, nivel coborat de pret al produsului pe care il
acopera;
a)respectarea parametrilor tehnico-functionali, a compozitiei materiei prime, a tipodimensiunilor unui
produs introdus pe piata cu cel putin doi ani in urma;
b)incercari ce se realizeaza in spatii special amenajate pentru experimentarea parametrilor tehnici ai unui
produs, nou;
c)supunerea prototipului unui produs nou, prealabil fabricatiei sale de serie unei confruntari cu
potentialii sai clienti;
a)C->D->B->E->F->A; c) C->B->A->D->E->F;
b)A-≫B->C-≫D->F->.E; d) F->A->B^C->E->D.
b)B->E->CH>-D->-A; d) E->D->C->B->A.
indicatori:
produs pe piata:
noului produs de:
specifica:
a)27,6,9,12,3; b) 27, 3, 6, 9, 12; c) 3, 27, 6, 9, 12; d) 36, 3, 8, 12, 16.
422.Distanta, pe o harta perceptuala, dintre un produs nou si produsul ideal se afla in
relatie inversa cu:
b)procesul ce porneste de la aparitia produsului pe piata si se finalizeaza cu urmarirea comportamentului
acestuia in consum / utilizare;
c)procesul ce porneste de la aparitia ideii de produs nou si se finalizeaza cu urmarirea
comportamentului acestuia in consum / utilizare;
d)procesul ce porneste de la lansarea in productia de serie a unui produs nou si se finalizeaza cu urmarirea
comportamentului acestuia in consum / utilizare.
424.Dintre criteriile de marketing utilizate in filtrajul ideilor de produs nou, nu fac
parte cele privind:
425.Dintre metodele de creativitate utilizate in generarea ideilor de produs nou, nu
face parte:
adevarata:
c)testarea de acceptabilitate urmeaza testarii tehnice si se constituie intr-o etapa preliminara testarii
de piata;
427.Testarea analitica, in calitate de forma a testarii de acceptabilitate a unui produs
nou, vizeaza:
c)evaluarea uneia sau catorva caracteristici ale produsului si determinarea locului fiecareia in
decizia de cumparare;
se include:
429.Unul dintre criteriile in raport cu care intreprinderea stabileste preturile
din:
din:
432.Care dintre urmatoarele variante este corecta?
433.Printre cele mai importante elemente si aspecte care sunt luate in considerare la
434.Utilizarea coeficientilor de elasticitate a cererii permite:
435.Pe baza estimarii curbei cererii si asumand o distributie beta de probabilitati,
a) 40%; b)45°/o; c) 50%; d) 55%.
436.Schema generala de analiza a reactiilor cumparatorilor la diferite niveluri de pret
de:
437.Curbele de sensibilitate la pret au mai multe segmente, intre care:
438.Sensibilitatea elastica la pret se caracterizeaza prin:
439.Sensibilitatea rigida la pret se caracterizeaza prin:
440.Sensibilitatea proportionala la pret se caracterizeaza prin:
441.Printre factorii endogeni care influenteaza strategia de pret se numara, in primul
rand:
446.Deciziile privitoare la politica preturilor sunt:
447.Atunci cand statul are o pozitie dominanta si intervine efectiv pe piata in procesul
448.Cand ofertantii reusesc sa-si impuna propriile interese, ca urmare a pozitiei pe
449.Cand statul nu intervine in nici un sens pe piata, in procesul de evaluare realizat
450.Cand interesele consumatorilor si ale ofertantilor sunt satisfacute in masura
❖
d)itinerarul parcurs de marfuri pana la consumator, operatiunile prin care se realizeaza transferul
dreptului de proprietate, lantul proceselor operative la care sunt
achizitionarii produselor si serviciilor; (3) asteptarile clientilor privind alegerea dintrun
sortiment cat mai complet; (4) permeabilitatea mare a distributiei la progresele
productie?
a) 2,3,5; b) 1,3,4; c) 3,4, 5; d) 1,3,5.
b)nu numai pentru firmele comerciale, care au ca obiect de activitate principal sau exclusiv, procese
ale distributiei;
a)strategia de distributie nu este influentata de obiectivele strategiei de marketing din fiecare etapa a
ciclului de viata al produsului;
b)in etapa de introducere pe piata a unui bun de consum, distributia este cea mai importanta variabila a
mixului de marketing;
c)traseul parcurs de marfuri, intre producator si consumator, fara ca acestea sa fie modificate prin
anumite prelucrari;
474. Furnizorii de servicii de sprijin, din cadrul canalelor de in: marketing sunt implicati
cuprinde:
a) 1,2,3; b)2,4,5; c)3,5,6; d)2,3,5.
477.Lungimea canalului de marketing se refera la: a)numarul unitatilor prin care se asigura distributia in
cadrul fiecarei secvente a itinerarului marfurilor;
b)apropierea de consumatorul final; c)numarul nivelurilor intermediare pe care le parcurg marfurile
de la producator la consumator;
479.Un canal scurt este un canal de marketing:
480.Lungimea canalului de marketing dintre producator si cumparatorul final se
diminueaza prin:
produsul sau;
❖ 481.Comparativ cu situatia bunurilor de consum, canalele prin care sunt distribuite
482.Latimea canalului de marketing prin care este distribuit un anumit produs
reprezinta:
b)numarul unitatilor prin care se asigura distribuirea unui produs in cadrul fiecarei faze a rutei
distributiei;
d)numarul furnizorilor de materii prime, materiale si componente ai intreprinderii care fabrica produsul
finit.
483.Fata de canalele de distributie a bunurilor industriale, latimea canalelor de
a) mai mare; b) asemanatoare; c≫) ♦mai mica; d) mult mai mica.
484.Adancimea unui canal de marketing este data de:
a) 1,2,4; b)2, 3,5; c) 3, 4, 5; d) 1,2, 5.
a)J>2; b)2,3; c)l,3; d) 3,4.
489.Obtinerea accesului la canalele de distributie "inchise", de pe pietele externe, este
a)sa aiba' forte de vanzare capabile sa indeplineasca obiectivele de distributie ale producatorului
extern;
491.Avantajul imaginii proprii este pierdut de firma producatoare ce realizeaza
492.Care dintre urmatoarele motive justifica prezenta intermediarilor in canalele de
marketing, (3) reducerea numarului contactelor necesare, (4) cresterea costurilor, (5) rentabilizarea
distributiei in cazul firmelor care dispun de o forta de vanzare proprie, (6)
a) 1,3, 5; — b) 2, 4, 5; c) 1, 3, 6; d)4, 5, 6.
a) 1,3,4,7; b) 1,2,5,7; c)2,3,4,6; d) 3,4,6,7.
directe?
a) 826; b) 550; c) 848; d) 546.
care:
d)sunt capabile sa indeplineasca exigentele clientilor, oferind servicii cu costuri mai mari decat cele ale
intermediarilor.
a)scaderea costurilor de distributie pe unitatea de produs, pe seama diminuarii costurilor fixe, odata
cu cresterea cantitatii de produse distribuite;
informatii de piata producatorului: (1) agentul de export al producatorului, (2) brokerul,
(3) export jobber-ul, (4) firmele specializate de tip "combination export manager",
a) 1,2, 3; b) 2, 3, 5; c)3,4,5; d) 2, 4, 5.
exportatoare:
parte:
d) relatiile de cooperare dintre membrii canalului .
consta in:
clientilor finali?
a) 1,3, 5; b) 2, 3,4; c) 1,3,4; d)3,4, 5.
d)crearea de catre un lant de magazine a unei centrale de cumparare, cu rolul de a realiza aprovizionari
directe de la producatori.
a) 1,4; b)2,3; c)l,3; d) 2,4.
c) sporirea competitivitatii detailistilor prin cumpararea de produse si servicii in conditii mai
avantajoase decat le-ar putea obtine in mod individual;
d) numai detailisti .
b) elaboreaza programe comune in domeniul promovarii, amenajarii magazinelor, pregatirii
personalului etc .
d)repartizarea profiturilor nu este influentata de volumul cumpararilor realizate de fiecare membru al
cooperativei.
a)transmiterea, de catre francizat, francizorului a drepturilor de a desfasura anumite activitati de productie
sau distributie;
b) obiectul francizei, care il poate constitui utilizarea marcii, numelui comercial, cunostintelor de
specialitate si metodelor francizorului;
d)dobandirii calitatii de lider al sistemului este influentata nesemnificativ de imaginea firmei si cota sa de
piata.
b)un sistem ce presupune contributii de capital si experienta in domeniul productiei si
marketingului, din partea filmelor participante;
scop prioritar:
a)'60; b)'70; c)'80; d)'90.
a)un cost necesar;
anul;
a) 1976; b) 1982; c) 1991; d) 2000.
a) 2, 4, 6; b) 1, 3, 5; c)3,4, 6; d) 1,5, 6.
531.Conceptul de logistica poate fi aplicat:
d)de producatorii si intermediarii de bunuri de consum si industriale, precum si de firmele furnizoare de
servicii.
532.Care dintre urmatoarele criterii trebuie sa fie indeplinite in cazul unei relatii
informatii?
a) 1,4, 6; b)2, 4, 5; c)2, 3, 6; d)3,4, 6;
534.Cea mai importanta componenta a mixului logistic, sub aspectul costurilor
generate, este:
nu se inscriu:
crestere a:
urmatoarele:
precedata de:
rand, functie de:
a) 2, 3, 5, 7, 8; ' b)l,4, 5, 6, 8; c) 3, 4, 5, 6,7; d) 2, 3, 5,6,8.
a)multimarketing; c) marketing simbiotic;
ca scop prioritar:
intermediari.
a) 1,3,6; b)2,3,5; c) 3,4,6; d)4, 5 , 6 .
a)cinematograful; c) anuntul publicitar;
566.Printre suporturile utilizate in publicitatea exterioara, nu se includ:
567.Ca suport publicitar, in functie de caracteristicile sale esentiale, catalogul se
vanzarilor:
569.Promovarea vanzarilor, grupa distincta de activitati promotionale, se realizeaza
570.Merchandisingul se refera la:
d) prezentarea in cele mai bune conditii (materiale si psihologice) a produselor si serviciilor oferite
pietei .
571.Care din urmatoarele probleme nu poate fi rezolvata prin utilizarea tehnicilor de
merchandising ?
572.O marca trebuie sa fie inzestrata cu multiple calitati, care sa-i confere si forta
astfel de criterii?
d)marimea fortelor de vanzare, capacitatea de prospectare a agentilor vanzatori, frecventa contactelor
realizate.
marfurilor.
distributiei.
d) este sinonima cu promovarea directa .
de vanzare?
c) semnifica un grup de reprezentanti ai intreprinderii investiti cu multe competente in relatiile cu
cumparatorii;
d) joaca un rol mai important pentru promovarea bunurilor de utilizare productiva decat pentru bunurile de
consum.
587.Organizarea unei manifestari aniversare a unei firme se inscrie in sfera:
d) unul dintre mijloacele complexe de desfasurare directa a activitatii promotionale a
intreprinderilor contemporane .
590.Din cadrul tehnicilor de evaluare a eficientei eforturilor promotionale, dupa
delimitare;
b)publicitate la locul vanzarii; d) promovarea vanzarilor .
b) de natura factuala ; d) de natura emotionala.
a)publicitate; c ) promovarea vanzarilor ;
♦♦
psihologic este:
prin intermediul:
612.Accentuarea, in cadrul mesajului promotional transmis, a unor elemente de ordin
❖
613.Una dintre cele mai importante trasaturi ale marcii este:
614.Rolul promovarii vanzarilor in faza de lansare a ciclului de viata a produsului
este:
615.Ansamblul activitatilor promotionale realizate sub forma unor programe sau
sunt specifice:
622.Rolul promovarii vanzarilor in faza de declin a ciclului de viata a produsului este:
623.Cea mai eficienta componenta a activitatii promotionale in cazul promovarii unui
marketing este:
a)o intreprindere specializata in cercetari de marketing, publicitate si acordarea de consultanta in domeniul
marketingului;
cu:
a)constituirea in cadrul compartimentului de marketing a unor sectoare de activitate ale caror
atributii sunt delimitate dupa specificul activitatilor de marketing;
c)dispersarea activitatilor de marketing in cadrul compartimentelor traditionale din structura organizatorica
a intreprinderii;
d)subordonarea activitatilor de marketing cerintelor si exigentelor caracteristice principalelor piete de
desfacere.
vedere:
b)diferentierile insemnate pe care le pot prezenta zonele (regiunile) geografice in care actioneaza
intreprinderea;
c)conceperea si desfasurarea unei politici de marketing unitare, indiferent de zona geografica in care
actioneaza intreprinderea;
realizeaza:
c)prin constituirea in cadrul compartimentului a unor sectoare specializate in conceperea si
desfasurarea tuturor activitatilor de marketing specifice fiecarui produs
d)exista diferentieri in cadrul pietei de nivelul diferitelor categorii (segmente) de consumatori care
fac necesare tehnici de vanzare, proceduri de fixare a preturilor sau
intreprinderii.
b)in absenta unui compartiment de marketing, este necesara studierea si pregatirea lansarii unei noi
activitati (unui nou produs), elaborarea de strategii, programe de
si conducerea:
fi:
pot fi: .
a)decizii cadru;
c)decizii derivate;
647.Cand incertitudinea este generata, de faptul ca efectele actiunilor avute in vedere
a)l; b)2; c)5; d)6.
649.Dezvoltarea si implementarea variantei adoptate - etapa a procesului decizional
a)l; b)2; c)3; d)4.
650.Modelul procesului decizional de marketing " DECIDE" are:
651.A; Kaufman apreciaza intr-o lucrare a sa ca cercetarea operationala este:
656.Criteriul maximin de luare a deciziei a fost introdus pentru prima data de : a) L.J. Savage; b) Thomas
Bayes; c) Abraham Wald; d) Laplace.
658.Criteriul minimax de luare a deciziei a fost formulat pentru prima data de : a) Thomas Bayes; . b)
Abraham Wald; c) Hurwicz; d) L.J. Savage.
660.Criteriul rationalitatii de luare a deciziei a fost formulat pentru prima data de : a) Abraham Wald; b)
Laplace;c) Hurwicz; d) L.J. Savage.
a) L.J. Savage; b) Abraham Wald; c) Hurwicz; d) Laplace. * ♦
663.Din categoria relatiilor de autoritate, existente intre diferite structuri
a) 10; 20; 0; 0. b) 60; 0; 50; 0. c) 0; 0; 10; 20. d) 0; 60; 0; 50.
strategica:
a) 1,2,4, 6; b) 1,3, 4, 7; c) 2, 5, 6, 7; d) 3, 4, 5, 6.
caracteristica:
b)segmentele tinta;
b)concurentii;
*
a)existenta a trei niveluri distincte (nivelul organizational superior, nivelul unitati strategice de
activitate si nivelul functional);
c)directionarea prin planul elaborat la nivelul organizational superior a planurilor de la celelalte doua
niveluri;
b)planul de produs;
utilizata:
a)de furnizori;
683.Misiunea organizatiei nu specifica:
a)piata tinta;
685.Misiunea organizatiei trebuie sa fie:
are ca efect:
a)capacitatea obiectivului de a raspunde cerintelor principalelor grupuri de interese din interiorul
organizatiei;
obicei, in termeni:
a) 1,3, 5; b)2,3, 5; c) 3,4, 5; d) 4, 5, 6.
c)dobandirea unei pozitii de lider in domeniul tehnologic, responsabilitatea fata de societate in ansamblul
ei, scaderea costurilor;
stabilirea:
de activitate:
afirma ca:
a) 1,4, 5, 7; b)2,4,6, 7; c) 3, 4, 5,7; d) 4, 5, 6, 7.
denumit:
b)misiunea organizatiei, obiectivele generale, resursele necesare si evolutia estimata a factorilor cheie
ai mediului extern;
mediului?
a) 1,2, 3, 4; b) 4,2, 1,3; c) 2,3, 1,4; d) 3,4, 1,2.
a) 4, 1,3,2,5; b) 5, 2, 1,3,4; c) 1,4, 3, 2, 5; d) 3, 4, 1,2,5.
711.Care dintre urmatoarele aspecte sunt stabilite de un program de marketing: (1)
aferente?
a) 1,2, 4, 7; b) 4, 3, 1,2 c)2,3,5, 6 d) 1,3, 5, 7.
presupune:
numeste:
marketing:
a)elasticitatea cererii in raport cu pretul, capacitatea efectiva a pietei, sistemele de distributie fizica a
produselor ce apartin diferitilor furnizori;
c)evolutia produsului national brut, dinamica pietei, tipurile de discounturi utilizate in relatiile cu
intermediarii;
d)protectia mediului inconjurator, caracteristicile intangibile ale produselor existente pe piata, viteza
transferului tehnologic.
b)fuziunile si achizitiile de intreprinderi, politica nationala de incurajare a investitiilor, comportamentul de
cumparare al pietei tinta;
urmatoarele:
vanzarilor.
a)obiectivitatea analizei, efectuarea auditului in conditiile absentei unei experiente proprii in
domeniu;
c)completarea experientei proprii cu cea a unor consultanti recunoscuti, dependenta calitati auditului de
experienta consultantului extern;
a) 2, 4, 5, 7 b) 1,3, 5, 7; c) 3, 2,1,'6; d) 4, 5, 6, 7.
b)tuturor factorilor relevanti din mediul intern si extern, precum si a impactului lor asupra situatiei
firmei;
respectiva?
a) U2:3; 0)2,3,4; c)3,4,5; d) 4,5,6.
firmei?
a) 2, 3, 6; b) 1,3,4; c) 3, 4, 5; d) 4, 5, 6^
a) 1-3,5; b)2,3,4; c) 3, 4, 5; d) 2, 5, 6.
731.Stabiliti care este ordinea corespunzatoare a urmatoarelor etape ale realizarii
ocaziei favorabile.
a) 1,2, 3, 4, 5; b)2, 1,3,5,4; c) 3, 4, 2, 5,1; d) 5, 3, 2,4, 1.
732.Matricea produs-piata a fost elaborata pentru prima data de:
734.Consolidarea pozitiei in raport cu concurentii impune cresterea cotei de piata a
afla in faza de:
735.Dezvoltarea activitatii firmei in domenii concurente sau direct complementare cu
736.Care dintre urmatoarele exemple reprezinta strategii de diversificare a activitatii
a) 1,4; b)2, 5; c) 1, 5; d) 3, 5.
concentrare;
738.Diferentierea prin oferirea unor servicii complexe sau a unor produse cu un nivel
sunt adevarate?
pe:
a) 1,3,5; b)2,4,6; c) 1,4,5; d)3,4,6.
❖
a) 1904; b) 1935; c) 1958; d) 1976.
a)stabileste modalitati de alocare a resurselor care sa permita indeplinirea eficace a obiectivelor
programului;
746.Stabiliti ordinea corecta a etapelor de aplicare a metodei PERT: (1) determinarea
drumului critic.
a) 4, 1,3,2,5; b) 1,2,3,4, 5; c) 2, 3, 1,4,5; d) 4, 3, 2, 1,5.
a)succesiunea de activitati care constituie cel mai scurt traseu, intre momentul inceperii programului si cel
al finalizarii sale, avand durata minima posibila;
b)succesiunea de activitati care constituie cel mai lung traseu, intre momentul inceperii programului si cel
al finalizarii sale, avand durata maxima posibila;
c)succesiunea de activitati care constituie cel mai lung traseu, intre momentul inceperii programului si cel
al finalizarii sale, avand o durata medie;
d)succesiunea de activitati care constituie cel mai lung traseu, intre momentul inceperii programului
si cel al finalizarii sale, avand durata minima posibila.
b)orice intarziere in desfasurarea unei activitati de pe drumul cel mai lung prin retea, va conduce la
marirea duratei de realizare a programului;
749.Ca regula generala, cel mai curand termen de incepere a unei activitati din
reteaua PERT este:
a)valoarea maxima din seria valorilor ce indica cel mai curand termen de finalizare,
corespunzatoare tuturor activitatilor care preced acea activitate;
c)valoarea minima din seria valorilor ce indica cel mai curand termen de finalizare, corespunzatoare tuturor
activitatilor care preced acea activitate;
750.Daca se considera TI (cel mai tarziu termen de incepere a unei activitati), CI (cel
programului;
a) [21,37]; b)[27,33]; c) [24,36]; d) [21,39].
755. Considerand a,- (estimarea optimista), m,- (durata cea mai probabila), si b( estimarea pesimista, durata
probabila a unei activitati se calculeaza astfel:
a)(a,- + bj - mO/3; c) (ai + 4mf + b,)/6;
b)(af + m,- + b:)/3; d) (a,- + 2mf + b,)/4.
758.Pentru a finaliza un program de activitati in 55 de zile, cu o probabilitate de 95%,
este de:
759.Se considera ca, in cazul metodei PERT:
760.Durata- probabila a unei activitati, in conditiile aplicarii metodei PERT, se
determina ca medie:
761.Modelul de retea specific metodei CPM a fost utilizat, prima data, pentru:
762.Estimarea timpului necesar pentru fiecare activitate, presupune parcurgerea
763.Lungimea drumului critic este:
764.Dispersia variabilei timp, pentru fiecare activitate critica a retelei PERT, se
a)(b-a)2/36; b)(a-b)a/18; c)(b-a)/2; d)(a + b)2/36.
este data de:
consumatorilor?
776.Distributia nu apare a fi o variabila endogena, pe deplin manevrabila de catre
777.Compararea mix-ului de marketing cu o "prajitura a marketingului" apartine lui:
definitorii:
783.' Premiul anual P. D. Converse, pentru contributii deosebite aduse stiintei marketingului, este acordat
de:
a) in 1993;
b)la Chicago;
❖ 793.Revista Advertising Age este o
publicatie:
a)pana in 1930; c) intre 1950-1970;
798.Nu este reala afirmatia potrivit careia marketingul comercial:
b)este asociat de necesitatea organizatiilor non-profit de a desfasura adesea si activitati economice pentru
a-si crea unele surse de venituri;
800.Care din explicatiile de mai jos referitoare la faptul ca definitia initiala data de
Partea I
Teste grilă
Capitolul I
BAZELE MARKETINGULUI
1. Cele mai importante obiective ale marketingului sunt:

a) maximizarea consumului;
b) satisfacerea în condiţii superioare a nevoilor de consum;
c) diversificarea alternativelor oferite consumatorilor;
d) crearea şi furnizarea unui standard de viaţă.
2. O definiţie exhaustivă a marketingului ar trebui să includă elemente referitoare la:

a) concepţia marketingului modern;
b) activităţile practice incluse în sfera marketingului;
c) instrumentarul de marketing ştiinţific.
3. Noua viziune de marketing presupune:

a) satisfacerea cerinţelor consumatorilor;
b) raportarea activităţilor firmei la nevoile de consum;
c) maximizarea eficienţei economice;
d) diversificarea producţiei.
4. Marketingul presupune o viziune unitară asupra:

a) activităţilor care alcătuiesc ciclul economic complet al bunurilor şi serviciilor;
b) activităţilor de transfer a titlului de proprietate, reclamă şi publicitate;
c) activităţilor de transport şi stocare.
5. Într-o optică de marketing, activitatea comercială devine:

a) o promovare largă a întreprinderii şi produselor sale;
b) o consecinţă a producţiei;
c) un punct de plecare pentru a produce ceea ce se cere pe piaţă.
6. Promovarea conceptuală a marketingului, definirea sa teoretică, are loc:

a) în prima etapă a evoluţiei sale;
b) într-o fază de abundenţă a produselor şi serviciilor;
c) odată cu orientarea firmei către societate.
7. Cea mai nouă concepţie de marketing este cea:

a) de vânzare;
b) de producţie;
c) socială;
d) de marketing.
11
8. „Realizarea activităţilor economice care dirijează fluxul bunurilor şi serviciilor de la
producător la consumator sau utilizator” reprezintă definiţia marketingului în
viziunea:
a) economiştilor McCarthy şi Perrault;
b) lui Philip Kotler;
c) Asociaţiei Americane de Marketing;
d) economiştilor din domeniul comercial;
e) lui Michael Baker.
9. Marketingul, ca demers teoretic şi practic se conturează odată cu apariţia:

a) societăţii umane;
b) societăţii de consum;
c) economiei de piaţă libere.
10. Funcţiile marketingului sunt considerate:

a) activităţile care implică transferul de proprietate;
b) distribuţia fizică;
c) cercetarea pieţelor;
d) de cumpărare.
11. Principalele funcţii de marketing la nivelul firmei sunt:

a) de atragere a cererii;
b) de satisfacere a cererii.
12. Funcţia premisă a marketingului este:

a) satisfacerea superioară a nevoilor de consum;
b) investigarea pieţei şi a nevoilor de consum;
c) adaptarea dinamică a firmei la mediul economic şi social.
13. Cea mai importantă funcţie a marketingului este de fapt:

a) investigarea pieţei şi a necesităţilor de consum;
b) maximizarea eficienţei economice;
c) transferul titlului de proprietate;
d) prezentarea unei companii şi a produselor sale clienţilor.
14. Funcţiile-obiectiv ale marketingului sunt:

b) adaptarea firmei la mediul economico- social;
c) maximizarea eficienţei economice;
d) de vânzare.
15. Când produsul sau serviciul nu atrage atenţia cumpărătorilor, spunem că cererea este:
a) latentă;
b) negativă;
c) egală cu zero;
d) indezirabilă.
16. Marketingul uman presupune:
12
a) orientarea spre consumator;
b) inovaţie şi valoare;
c) orientarea socială a activităţilor firmei;
d) orientarea spre produs.
17. Extinderea şi amplificarea activităţilor de marketing la nivelul firmei se bazează pe:

a) marketingul operaţional;
b) marketingul direct;
c) marketingul relaţional;
d) marketingul societal.
18. Marketingul operaţional include în sfera sa de acţiune activităţile care au legătură

directă cu:
a) distribuţia;
b) producţia;
c) vânzarea.
19. Obiectivele marketingului sunt:

a) realizarea unui volum cât mai mare de vânzări;
b) satisfacerea nevoilor consumatorilor;
c) obţinerea de profit de către firmă;
d) crearea de bunuri şi servicii performante la preţuri mici.
20. Funcţiile-obiectiv ale marketingului sunt:

a) investigarea pieţei şi a nevoilor de consum;
b) adaptarea dinamică a firmei la mediul economico-social;
c) satisfacerea superioară a nevoilor de consum şi maximizarea eficienţei economice.
21. Demarketingul reprezintă o strategie utilizată în condiţii de piaţă pe care se

manifestă o tendinţă de:
a) cerere latentă;
b) cerere neregulată;
c) supracerere;
d) cerere negativă.
22. Care din următoarele domenii ale marketingului constituie o specializare a marketin-
gului bunurilor de consum, bunurilor de utilizare productivă şi serviciilor?
a) marketingul turistic;
b) marketingul trasporturilor;
c) marketingul agricol;
d) marketingul bancar.
23. În concepţia lui Philip Kotler, marketingul social obligă firmele să aibă în vedere:
a) profiturile firmei;
b) satisfacţia consumatorilor;
c) interesul public.
24. Funcţia-mijloc a marketingului este:
13
a) maximizarea eficienţei economice (a profitului);
b) satisfacerea în condiţii superioare a nevoilor de consum;
c) conectarea dinamică a întreprinderii la mediul economico-social;
d) investigarea pieţei, a necesităţilor de consum.
25. Întreprinderile conduse pe principiile marketingului urmăresc satisfacerea nevoilor:

a) produsului;
b) organizaţiei;
c) angajaţilor;
d) cumpărătorilor.
26. Marketingul bancar este o formă a marketingului:

a) serviciilor;
b) în domeniul nelucrativ;
c) internaţional;
d) în profil teritorial;
e) social.
27. Marketingul realizat de diferite organizaţii non-profit, asociaţii existente într-o

ţară poate fi încadrat în categoria:
a) marketingului relaţional;
b) marketingului intern;
c) macromarketingului;
d) marketingului nelucrativ.
28. Paradigma „marketing relaţional”, ca o nouă etapă în orientarea firmelor, presupune:

a) desfăşurarea unor relaţii cu toate componentele mediului;
b) stabilirea, menţinerea şi întărirea raporturilor cu consumatorii şi alţi parteneri de
afaceri;
c) planificarea legăturilor firmei cu mediul.
29. Apariţia şi dezvoltarea marketingului trebuie asociate, în esenţă, de:

a) apariţia unei abundenţe de bunuri şi servicii pe piaţă;
b) dificultăţile crescânde în desfacerea bunurilor şi serviciilor tot mai abundente;
c) necesităţile rezolvării unor probleme specifice societăţii de consum;
d) dinamismul social-economic ce caracterizează epoca noastră.
30. Marketingul a apărut iniţial pe planul:

a) practicii economice;
b) dezvoltării teoretice;
c) cercetării ştiinţifice.
31. Apariţia şi dezvoltarea marketingului sunt legate de următoarele domenii

economice:
a) producţie;
b) distribuţie;
c) transporturi;
d) servicii.
14
32. Marketingul bunurilor de capital constituie o specializare a marketingului ce are la
bază:
a) cadrul teritorial;
a) valoarea ridicată a bunurilor ce fac obiectul tranzacţiilor;
b) durata de întrebuinţare a bunurilor;
c) profilul activităţii economice;
d) resursele de capital ale întreprinderilor.
33. În cadrul adâncirii specializărilor din sfera marketingului social se înscrie şi:
a) marketingul turistic;
b) marketingul cultural;
c) marketingul educaţional;
d) marketingul agricol.
34. Nu se înscrie într-una din specializările specifice marketingului serviciilor:

a) marketingul securităţii rutiere;
b) marketingul cultural;
c) marketingul turistic;
d) marketingul bancar.
35. Conectarea dinamică a întreprinderii la mediul economico-social constituie, în

cadrul funcţiilor marketingului contemporan, o funcţie:
a) premisă;
b) mijloc;
c) obiectiv;
d) organizaţională.
36. Care dintre următoarele aspecte nu poate constitui un argument major al

universalităţii marketingului?
a) pătrunderea lui, treptată, în toate sferele vieţii economice;
b) pătrunderea lui în economii aflate pe diferite trepte de dezvoltare;
c) afirmarea lui în orice tip de economie;
d) internaţionalizarea, ca atare, a termenului respectiv.
37. Mediul de marketing reprezintă un concept:

b) care include deopotrivă mediul extern, mediul intern şi relaţiile dintre acestea;
c) definit de relaţiile în care operează o firmă.
38. Cercetarea de marketing reprezintă o activitate:

a) subiectivă;
b) formală;
c) nesistematică.
39. Componentele mediului extern se află:

a) în echilibru permanent;
b) în permanentă mişcare;
15
c) în evoluţie liniară.

a) modificări frecvente ale majorităţii componentelor sale, în limite rezonabile;
b) schimbări bruşte a raporturilor dintre componente;
c) evoluţia fenomenelor lentă şi uşor previzibilă;
d) modificări bruşte şi frecvente ale componentelor.

a) frecvente modificări în majoritatea componentelor sale;
b) schimbări bruşte a raporturilor dintre componente;
c) evoluţia lentă şi uşor previzibilă a fenomenelor;
d) schimbări bruşte şi modificări frecvente ale componentelor.
42. În cadrul mediului turbulent, schimbările din evoluţia fenomenelor sunt:

a) uşor previzibile;
b) bruşte şi imprevizibile;
c) lente şi greu previzibile;
d) bruşte, dar uşor previzibile.
43. Micromediul influenţează activitatea întreprinderii:

a) direct, slab şi permanent;
b) indirect, slab şi pe termen lung;
c) direct, puternic şi permanent;
d) indirect, puternic şi pe termen lung.
44. Clasele sociale şi rolul lor în societate sunt reflectate de:

a) mediul culural;
b) mediul demografic;
c) mediul politic;
d) mediul social.
45. Reglementările legale privind concurenţa sunt incluse în:

a) mediul politic;
b) mediul instituţional;
c) mediul economic;
d) micromediul.
46. „Sinergia” firmei pune în evidenţă:

a) conţinutul dinamic al mediului intern;
b) evoluţia de ansamblu a mediului de marketing;
c) conţinutul static al mediului;
d) nu există aşa ceva.
47. Volumul vânzărilor exprimă cel mai exact:

a) piaţa potenţială;
b) piaţa teoretică;
c) piaţa efectivă.
16
48. Naşterea unei noi pieţe are loc atunci când:
a) există o nevoie nouă;
b) apare un produs nou;
c) avem de-a face cu o nevoie nouă şi un produs nou;
d) există cerere suficientă pentru produs.
49. Piaţa alcătuită din pieţele mai multor produse aflate în raporturi de concurenţă
se află în etapa din ciclul de viaţă:
a) apariţie;
b) creştere;
c) maturitate;
d) declin.
50. Utilizarea unor mijloace de diferenţiere şi individualizare a acţiunilor

unei întreprinderi în raport cu nevoile exprimate de cumpărători caracterizează un
comportament:
a) concurenţial;
b) anticoncurenţial;
c) neloial;
d) agresiv.
51. Înţelegerile tacite prin care agenţii economici determină denaturarea concurenţei
sunt considerate:
a) corecte;
b) incorecte şi sancţionate de organele de supraveghere a concurenţei;
c) neloiale;
d) incorecte şi neloiale.
52. Două întreprinderi care oferă produse diferite care satisfac aceiaşi nevoie se află
în concurenţă:
a) de marcă;
b) formală;
c) generică;
d) la nivel de industrie.
53. Evoluţia mai rapidă a unor sectoare ale economiei decât dinamica de ansamblu a ei
este exprimată de indicatori:
a) avansaţi;
b) întârziaţi;
c) concomitenţi;
d) statistici.
54. Care din următoarele elemente nu reprezintă o componentă a micromediului

întreprinderii?
a) furnizorii forţei de muncă;
b) furnizorii de mărfuri;
c) legislaţia;
17
d) organismele publice.
55. Cercetarea mediului extern de marketing semnifică:

a) o componentă a strategiei de marketing;
b) un proces de cunoaştere a agenţilor de mediu cu influenţă asupra activităţii
întreprinderii, a evoluţiei lor;
d) o importantă tehnică promoţională.
56. Mediul cultural:

a) cuprinde ansamblul agenţilor economici care acţionează în cadrul pieţei;
b) se referă la instituţiile administrative cu atribuţii în domeniul pieţei;
c) este constituit din ansamblul reglementărilor de natură juridică, prin care este
vizată, direct sau indirect, activitatea de piaţă a întreprinderii;
d) reflectă structurile societăţii, clasele sociale;
e) este format din ansamblul elementelor ce privesc sistemul de valori, obiceiurile,
tradiţiile, credinţele şi normele care guvernează statutul oamenilor în societate.
57. În cadrul mediului extern al întreprinderii, agenţiile de publicitate fac parte din:
a) macromediul întreprinderii;
b) categoria prestatorilor de servicii;
c) organismele publice;
d) mediul instituţional;
e) micromediul întreprinderii.
58. Creşterea riscului de ţară reflectă, în mod special, înrăutăţirea mediului:

a) economic şi demografic;
b) demografic şi tehnologic;
c) politic şi economic;
d) tehnologic şi natural.
59. Exploatarea comercială a sărbătorilor tradiţionale este expresia influenţei

următoarei componente a macromediului:
a) mediul cultural;
b) mediul natural;
c) mediul demografic;
d) mediul instituţional.
60. Teatrele şi cinematografele existente într-o localitate urbană se găsesc în relaţii de:
a) concurenţă neloială;
b) concurenţă implicită;
c) concurenţă directă;
d) concurenţă indirectă.
61. Activităţile de lobby desfăşurate de întreprindere sunt expresia componentei

macromediului:
a) mediul social;
b) mediul economic;
18
c) mediul politic;
d) mediul instituţional.
62. Practicarea de către întreprindere a unor preţuri scăzute, prin încălcarea legilor
fiscale, reprezintă:
a) denigrarea concurenţilor;
b) concurenţa parazitară;
c) dumping;
d) concurenţa ilicită.
63. Pieţele construcţiilor şi a confecţiilor textile se găsesc în raporturi de :

a) asociere;
b) concurenţă;
c) diferenţiere;
d) indiferenţă.
64. Nonconsumatorii absoluţi reprezintă categoria publicului:

a) care nu cumpără temporar produsele întreprinderii;
b) care nu vor achiziţiona sau utiliza în prezent sau în viitor produsul;
c) care continuă să cumpere produsul în ciuda calităţilor slabe ale acestuia;
d) care a încercat produsul, dar este nemulţumit de performanţele acestuia.
65. Conflictele armate reprezintă un factor de influenţă a conjuncturii pieţei:

a) cu acţiune ciclică;
b) cu acţiune pe termen lung;
c) cu impact sezonier;
d) cu caracter accidental.
66. Creşterea cotei de piaţă a întreprinderii este sinonimă cu o strategie:

a) de creştere;
b) activă;
c) adaptivă;
d) ofensivă.
67. Diferenţierea ofertei proprii a întreprinderii de cea a concurenţilor poate fi realizată

prin intermediul:
a) produsului, managementului, concurenţei;
b) imaginii, clienţilor, preţurilor;
c) serviciilor, furnizorilor, comunicaţiei;
68. Alternativa de dezvoltare recomandată unei întreprinderi lider la nivelul pieţei,

prezentă pe o piaţă în creştere şi având un grad de competitivitate ridicat este:
a) strategia concentrată;
b) strategia adaptivă;
c) strategia de creştere a activităţii de piaţă.
69. Principala explicaţie a extinderii, pe plan mondial, a marketingului în activitatea
19
economică o constituie:
a) penuria de materii prime şi materiale;
b) dinamismul social-economic contemporan;
c) explozia demografică;
d) abundenţa produselor pe piaţă.
70. Ca funcţie a marketingului, investigarea cerinţelor pieţei reprezintă o:

a) funcţie- mijloc;
b) funcţie-premisă;
c) funcţie- obiectiv.
71. Locul de origine al marketingului este:

a) S.U.A.;
b) Europa occidentală;
c) Japonia;
d) Australia.
72. Două firme din aceeaşi localitate, una specializată în comercializarea de ţesături
şi cealaltă în comercializarea de confecţii, se află în relaţii de:
a) concurenţă directă;
b) concurenţă indirectă;
c) nonconcurenţă.
73. Strategia de piaţă reprezintă tactica/nucleul politicii de marketing.
74. Informaţia „Pe piaţa Spaniei, concurenţa este mai dură decât pe cea a Albaniei,
dar mai slabă decât pe cea a Italiei ” se încadreză într-o scală:
a) nominală;
b) interval;
c) proporţională;
d) ordinală.
75. Principala calitate a unui eşantion, în cercetările de piaţă, o constituie:

a) mărimea eşantionului;
b) reprezentativitatea eşantionului;
c) uşurinţa abordării componentelor eşantionului.
76. Pentru cercetarea intenţiilor de cumpărare a mobilei, cea mai indicată variantă de
anchetă, dintre cele menţionate mai jos, este:
a) ancheta stradală;
b) ancheta la domiciliu;
c) ancheta la magazine de mobilă;
d) investigaţia de birou.
77. Un produs, ale cărui vânzări au înregistrat în ultimii 3 ani un ritm mediu anual de
creştere de 1,1% (în ultimul an, 0,32 %) se află în faza de:
a) lansare;
b) creştere;
20
c) maturitate;
d) declin.
78. Unitatea de observaţie, în cazul unei cercetări selective având ca temă

stabilirea gradului de înzestrare cu bunuri de folosinţă îndelungată, o constituie:
a) familia;
b) gospodăria;
c) persoana intervievată;
d) magazinul.
79. Următoarea formulare, în cadrul unei anchete selective de teren:

„Ce gen de literatură preferaţi să lecturaţi ?”
este o întrebare închisă / deschisă;
dihotomică /cu răspunsuri multiple;
aranjată pe principiul pâlniei/pâlniei răsturnate.
80. O firmă românească producătoare de produse din piele, care doreşte să exporte
pentru prima dată produsele sale în Franţa, va acţiona într-un univers:
a) sigur;
b) specios;
c) nedeterminat.
81. Adoptarea unei strategii de piaţă adaptive are în vedere poziţia firmei faţă de:
a) dinamica pieţei;
b) structurile pieţei;
c) schimbările pieţei;
d) categoria de ofertanţi.
82. Testul X2, pentru stabilirea semnificaţiei statistice a diferenţelor dintre grupuri,
se aplică la analiza informaţiilor din scala:
a) nominală;
b) ordinală;
c) interval;
d) proporţională.
83. Cumpărătorii şi consumatorii determină volumul:

a) ofertei;
b) consumului;
c) distribuţiei.
84. Funcţia de marketing a firmei este integrată la nivelul:

a) compartimentului comercial;
b) activităţilor de conducere;
c) activităţilor productive;
d) întregii organizaţii reprezentate de către firmă.
85. În economia de piaţă, falimentul, privit de pe poziţii neutre, reprezintă un fenomen:

a) indezirabil;
21
b) indiferent;
c) pozitiv.
86. În condiţiile scăderii nivelului de trai, ponderea în totalul cheltuielilor de consum,

ce revine cheltuielilor pentru produsele alimentare:
a) scade;
b) se menţine;
c) creşte.
87. Pentru activitatea unei firme româneşti, Administraţia Finanţelor Publice reprezintă
un factor ţinând de:
a) micromediu;
b) macromediu;
c) piaţa externă.
88. Gradul de departajare a imaginii unui produs faţă de cele ale altor produse
apropiate constituie:
a) conţinutul imaginii;
b) intensitatea imaginii;
c) specificitatea imaginii;
d) modul de formare a imaginii.
89. Câte faze are ciclul de viaţă al unui produs nereuşit după criterii de marketing?
a) una;
b) două;
c) trei;
d) patru;
e) mai multe.
90. În raport cu testarea tehnică, testarea de acceptabilitate a produsului nou se

plasează, cronologic:
a) înainte;
b) după;
c) concomitent.
91. Profunzimea gamei de produse se referă la:

a) numărul de linii de produse care compun gama;
b) numărul de produse distincte pe care le conţine o linie de produse;
c) suma efectivelor tuturor liniilor de fabricaţie.
92. Practicarea, de către o firmă, a unor preţuri sub nivelul costurilor, reprezintă o
formă de:
a) concurenţă imperfectă;
b) concurenţă oligopolistă;
c) concurenţă monopolistă;
d) concurenţă neloială.
93. Activitatea de marketing desfăşurată de o societate de asigurări reprezintă:
22
a) marketing nonlucrativ;
b) marketing social;
c) marketing electoral;
d) marketing financiar-bancar.
94. Preţul cu terminaţia în cifra 9 face parte din categoria de:

a) preţuri promoţionale;
b) preţuri care iau „caimacul pieţei”;
c) preţuri joase;
d) preţuri psihologice.
95. Combinarea creativă a ideilor sau tehnologiilor existente în vederea obţinerii unui
produs nou poartă numele de:
a) inovaţie sintetică;
b) inovaţie prin acumulare;
c) inovaţie discontinuă.
96. Mixul de marketing cuprinde un ansamblu de:

a) strategii;
b) tactici;
a) strategii şi tactici referitoare la produs, preţ, distribuţie şi promovare;
b) modalităţi de asigurare a avantajului competitiv.
23
Răspunsuri corecte
Nr. Nr. Nr.

Răspuns Răspuns Răspuns
crt. crt. crt.
1. a, b, c, d 33. c 65. d
2. a, b, c 34. a 66. b, d
3. a, b, c 35. b 67. d
4. a 36. d 68. c
5. c 37. b 69. b
6. a 38. b 70. b
7. c 39. b 71. a
8. c 40. c 72. b
9. b 41. a 73. nucleul
10. a, b, c 42. b 74. d
11. a, b 43. c 75. b
12. b 44. c 76. b
13. b 45. b 77. c
14. a, c 46. a 78. b
15. c 47. c 79. deschisă, cu răspunsuri
multiple, aranjată pe
principiul pâlniei
16. a, b, c 48. c 80. c
17. a, b, c 49. c 81. c
18. b 50. a 82. a
19. a, b, c 51. b 83. b
20. c 52. b 84. a, b, c, d
21. c 53. a 85. c
22. c 54. c 86. c
23. a, b, c 55. b 87. a
24. c 56. e 88. b
25. d 57. b, e 89. b
26. a 58. c 90. b
27. d 59. a 91. b
28. b 60. d 92. d
29. d 61. c 93. d
30. a 62. c, d 94. d
31. b 63. d 95. a
32. c 64. b 96. c
Capitolul II
24
PIAŢA
1. Oferta de produse şi servicii a firmei apare pe pe piaţa totală ca:

a) cerere indezirabilă;
b) cerere totală;
c) ofertă totală;
d) segmente ale pieţei.
2. Piaţa întreprinderii reprezintă:

a) o parte a pieţei totale;
b) un spaţiu economic şi geografic în care se comercializează produsele firmei
respective;
c) raporturile ce se formează între oferta proprie şi cererea pentru acestea.
3. Piaţa produsului reprezintă:

a) totalitatea cumpărătorilor actuali şi potenţiali ai unui produs;
b) gradul de pătrundere al acestuia în consum;
c) piaţa proprie a unui anumit tip de produs.
4. Totalitatea pieţelor produselor dintr-o anumită arie geografică desemnează:

a) ansamblul pieţelor întreprinderilor;
b) piaţa totală sau globală.
5. Situaţia de monopol se întâlneşte atunci când:

a) ofertantul şi beneficiarul deţin fiecare o situaţie de monopol;
b) piaţa întreprinderii este diferită de piaţa produsului;
c) piaţa produsului se identifică cu piaţa întreprinderii.
6. Dacă numărul întreprinderilor care deţin o piaţă a produsului este limitat, avem
o situaţie de:
a) oligopol;
b) monopol;
c) intermediară de monopol.
7. Strategiile de piaţă ale firmei în funcţie de sfera consumatorilor cărora li se

adresează produsele sale sunt:
a) nediferenţiate;
b) concentrate;
c) diversificate;
d) speciale;
e) aleatorii.
8. Când se adresează tuturor consumatorilor cu acelaşi tip de produse, firma utilizează

o strategie:
a) concentrată;
b) nediferenţiată;
c) diversificată.
25
9. Când se adresează unei anumite categorii de consumatori, strategia folosită de firmă
este una:
a) concentrată;
b) diversificată;
c) nediferenţiată.
10. Dacă firma se adresează mai multor categorii de consumatori cu produse specifice
unor nevoi diverse, încercând să-şi lărgească sfera de activitate, spunem că strategia
folosită este una de:
a) concentrare;
b) de nediferenţiere;
c) diversificată.
11. Din punct de vedere al profilului pieţei firmei, se pot delimita:

a) piaţa întreprinderilor producătoare de bunuri materiale;
b) piaţa întreprinderii prestatoare de servicii;
c) piaţa întreprinderii distribuitoare.
12. Capacitatea pieţei reprezintă:

a) maximum de bunuri şi servicii pe care întreprinderea la poate desface pe piaţa
totală;
b) minimum de bunuri şi servicii pe care întreprinderea le poate desface pe piaţa
totală;
c) o formă cantitativă de exprimare.
13. Principalii indicatori care definesc capacitatea pieţei sunt:

a) volumul cererii;
b) volumul ofertei;
c) volumul tranzacţiilor;
d) numărul de clienţi ai întreprinderii;
e) produsul intern brut.
14. Căile posibile de dezvoltare a pieţei firmei sunt:

a) creşterea cumpărăturilor medii pe unitatea de consum;
b) atragerea nonconsumatorilor relativi;
c) depăşirea consumului peste limitele fiziologice.
15. Cel mai important instrument care intervine în procesele de vânzare-cumpărare ale
firmelor este:
a) factura;
b) contractul economic;
c) chitanţa.
16. Cumpărătorii şi consumatorii determină volumul:

a) ofertei;
b) consumului;
c) distribuţiei.
26
17. Perioada de piaţă a unui produs presupune:
a) intervalul de timp în care perioada de oferire a produsului se suprapune cu perioada
de solicitare;
b) perioada cuprinsă între apariţia ideii de produs şi dispariţia acestuia de pe piaţă;
c) perioada cuprinsă între apariţia ideii de produs şi dispariţia acestuia din consum.
18. Piaţa ca spaţiu economic are:

a) o determinare fizică;
b) un circuit închis.
19. Piaţa reprezintă:

a) locul de întâlnire a agenţilor economici;
b) locul de întâlnire a cererii cu oferta;
c) locul în care se formează preţul.
20. Piaţa potenţială cuprinde:

a) piaţa firmei;
b) o parte din nonconsumatorii relativi;
c) piaţa totală;
d) o parte din piaţa domeniului.
21. Pentru un produs al cărui preţ se reduce de la 100.000 de lei la 80.000 de lei, iar
cantitatea cerută va creşte de la 20.000 de bucăţi la 328.000 de bucăţi vom avea
o cerere:
a) elastică;
b) inelastică;
c) perfect elastică;
d) rigidă.
22. Într-o cercetare de marketing cu tema „Studiul calitativ şi cantitativ al ofertei de

aparate domotice pe piaţa oraşului Constanţa”, unitatea de cercetare este:
a) capul familiei;
b) gospodăria;
c) unitatea de distribuţie de profil.
23. Strategiile generice de piaţă pot fi:

a) nediferenţiate;
b) concentrate;
c) segmentate;
d) diversificate.
24. Capacitatea pieţei reprezintă:

a) cantitatea totală de bunuri şi servicii pe care firmele le pot desface pe piaţa totală;
b) cererea latentă existentă pe piaţă;
c) dimensionarea în timp şi spaţiu a unei pieţe.
Răspunsuri corecte
27
Nr. Nr. Nr.
crt. crt. crt.
1. d 9. a 17. a
2. a, b, c 10. c 18. a
3. a, b, c 11. a, b, c 19. a, b, c
4. a, b 12. a, c 20. a, b, d
5. a, b 13. a, b, c, d 21. a
6. a 14. a, b 22. c
7. a, b, c 15. b 23. a, b, d
8. b 16. b 24. a
Capitolul III
TEHNICI PROMOŢIONALE
28
1. Catalogul de prestigiu reprezintă:
a) suportul publicitar cel mai eficient pentru vânzarea rapidă a produselor şi
serviciilor financiar-bancare;
b) un ansamblu de informaţii de detaliu, tehnice şi comerciale, despre produsele şi
serviciile băncii;
c) o ediţie publicitară deosebită menită să evidenţieze imaginea băncii şi a
produselor sale;
d) instrumentul curent de lucru al firmelor de vânzare prin corespondenţă.
2. Unul dintre obiectivele vizate prin intermediul publicităţii de condiţionare îl

reprezintă:
a) evidenţierea condiţiilor de prezentare ale produselor şi serviciilor financiar-
bancare;
b) prezentarea comparativă a unor produse sau servicii;
c) stimularea cererii potenţiale pentru un produs;
d) cultivarea unei atitudini favorabile faţă de produs.
3. Catalogul ce se caracterizează printr-o descriere detaliată, strict comercială,

a mărfurilor oferite spre vânzare, a dimensiunilor şi performanţelor acestora,
poartă denumirea de:
a) catalog de prospectare;
b) catalog de prestigiu;
c) catalog de lucru;
d) catalog excepţional.
4. Evidenţierea performanţelor tehnice înregistrate de firmă este un obiectiv de

comunicaţie ce nu poate fi avut în vedere în cazul:
a) sponsorizării;
b) mecenatului;
c) manifestărilor promoţionale;
d) comunicaţiei organizaţiei.
5. Oferirea de agende şi calendare reprezintă un instrument promoţional specific:

a) publicităţii prin tipărituri;
b) relaţiilor publice;
c) promovării vânzărilor;
d) forţelor de vânzare.
6. Ca mesaj publicitar, o scrisoare de publicitate personală trebuie să îndeplinească

următoarea condiţie:
a) să se diferenţieze de stilul scrisorilor comerciale obişnuite;
b) să fie redactată din punctul de vedere al orientării către client;
c) să fie condescendentă;
d) să îmbrace forma unei scrisori, fie de interes privat, fie de interes comercial.
7. Principiul uniformităţii publicităţii are în vedere faptul că:
29
a) orice produs sau serviciu posedă o serie de caracteristici mai mult sau mai puţin
importante care pot servi drept argumente într-o campanie publicitară;
b) este necesară combinarea armonioasă a tuturor mijloacelor posibile pentru a
asigura punerea în valoare a argumentului publicitar;
c) publicitatea, în oricare din formele ei, nu poate fi adaptată la specificul şi
personalitatea fiecărui consumator (utilizator) potenţial;
d) este necesară evitarea apariţiei unor neconcordanţe între obiectivele urmărite,
mijloacele şi tehnicile utilizate în procesul de comunicaţie publicitară.
8. Nu fac parte din formele de publicitate directă:

a) publicitatea prin corespondenţă (mailing) adresată direct unei anumite persoane;
b) marketingul telefonic;
c) vânzarea prin intermediul televiziunii (teleshopping-ul);
d) publicitatea la locul vânzării.
9. Prin publicitatea factuală se urmăreşte să se accentueze:

a) resorturile psihologice ale consumatorilor;
b) stimularea cererii selective pentru un produs;
c) prelungirea efectului temporal al publicităţii;
d) caracteristicile evidente ale produsului.
10. Rolul promovării vânzărilor în faza de maturitate a ciclului de viaţă a produsului este:
a) câştigarea fidelităţii consumatorilor;
b) crearea unei imagini favorabile produsului;
c) informarea consumatorilor;
d) susţinerea vânzărilor.
11. Demonstraţiile reprezintă o tehnică de promovare a vânzărilor eficientă când

produsul se află în faza ciclului de viaţă de:
a) lansare;
b) creştere;
c) maturitate;
d) declin.
12. Elementele sistemului comunicaţional sunt:

a) mesajul, receptorul;
b) emiţătorul, mijlocul de transmitere;
c) răspunsul, codificarea.
13. Promovarea vânzărilor are ca valenţe în faza de creştere a ciclului de viaţă

a produsului:
a) câştigarea fidelităţii consumatorilor;
b) creşterea notorietăţii produsului;
c) susţinerea vânzărilor produsului.
d) păstrarea fidelităţii consumatorilor.
14. Reducerile de preţ reprezintă instrumentul tactic adecvat fazei de viaţă al

produsului de:
30
a) lansare;
b) declin;
c) maturitate;
d) creştere.
15. Cea mai eficientă componentă a activităţii promoţionale în cazul promovării unui
bun industrial o reprezintă:
a) publicitatea;
b) forţele de vânzare;
c) relaţiile publice;
d) sponsorizarea.
16. Formele de promovare cele mai cunoscute se grupează astfel:

a) publicitatea;
b) vânzarea personală;
c) promovarea vânzărilor;
d) relaţiile publice.
17. Sponsorizarea îşi găseşte cea mai largă aplicabilitate în domeniul:

a) culturii;
b) cercetării ştiinţifice;
c) sportului;
d) artei.
18. Precizaţi în care dintre următoarele situaţii este vorba despre reduceri de preţ de
natură promoţională:
a) reducerea succesivă a preţului fiecăruia dintre produsele care alcătuiesc o gamă –
în fiecare săptămână sau lună este vândut, la preţ redus, un articol;
b) practicarea sistematică a unei politici a preţurilor reduse de către o reţea
comercială, prin impunerea unor restricţii în privinţa cheltuielilor generale;
c) acordarea, de către unii comercianţi, o unor remize substanţiale anumitor categorii
de clienţi (cumpărătorii cu familie numeroasă, membrii unui club, anumite categorii
socio-profesionale);
d) comercializarea, pe o perioadă limitată de timp, a unui produs la un preţ inferior
celui practicat în mod obişnuit, fără a se preciza însă nivelul reducerii.
19. Merchandising-ul este o metodă modernă de promovare prin care se prezintă şi

se pun în valoare produsele la locul de vânzare, cuprinzând metode care
optimizează:
a) amplasamentul;
b) mărimea suprafeţei de vânzare;
c) modul de aranjare a mărfurilor;
d) comportamentul vânzătorilor.
20. Marketingul direct este reprezentat prin:

a) vânzare personală;
b) canale de comunicare personală;
c) publicitate.
31
21. Un post de televiziune organizează o acţiune promoţională în rândul
telespectatorilor, oferind ca premiu un autoturism.
Participanţii la operaţiune sunt invitaţi într-o cameră de prezentare unde
se oferă fiecăruia câte o cheie de automobil; posesorul cheii cu care
va putea fi pornit motorul autoturismului va deveni câştigătorul acestuia.
Precizaţi despre ce tehnică de promovare a vânzărilor este vorba:
a) concurs promoţional;
b) joc cu rezultat imediat;
c) loterie cu pretragere;
d) joc-concurs.
Răspunsuri corecte:
Nr. Nr. Nr.

crt. crt. crt.
1. c 8. d 15. b
2. a 9. d 16. a, b, c, d
3. c 10. d 17. c
4. b 11. a 18. d
5. a 12. a, b, c 19. a, b, c
6. b 13. d 20. a, b
7. c 14. b 21. b
Capitolul IV
STUDIEREA COMPORTAMENTULUI
CONSUMATORULUI
32
1. În viziunea lui Philip KOTLER, comportamentul consumatorului apare ca o „ieşire”
a unor „intrări” – care ajung în psihicul uman prin intermediul unor „canale”
– recepţionate, evaluate şi „prelucrate” de fiinţa umană în aşa zisa „cutie neagră”.
Prin „intrări”, acest autor înţelege, printre altele:
a) biografia social-profesională a consumatorului;
b) observaţia personală a consumatorului;
c) alegerea produsului;
d) frecvenţa cumpărării.

a unor „intrări” – care ajung în psihicul uman prin intermediul unor „canale” –
recepţionate, evaluate şi „prelucrate” de fiinţa umană în aşa zisa „cutie neagră”.
Prin „ieşiri”, acest autor înţelege, printre altele:
a) preţul;
b) calitatea;
c) publicitatea;
d) frecvenţa cumpărării.

a unor „intrări” – care ajung în psihicul uman prin intermediul unor „canale
– recepţionate, evaluate şi „prelucrate” de fiinţa umană în aşa zisa „cutie neagră”.
Prin „canale”, acest autor înţelege, printre altele:
a) preţul;
b) calitatea;
c) reclama;
d) biografia social-profesională a consumatorului.
4. Modelul veblenian al comportamentului consumatorului se bazează pe:

a) teoria utilităţii marginale;
b) teoria atitudinilor;
c) teoria consumului ostentativ;
d) teoria convorbirii.
5. Modelul freudian al comportamentului consumatorului explică acest proces prin:

a) cercetarea motivaţională;
b) studierea atitudinilor;
c) elemente biologice şi culturale;
d) studierea intenţiilor de cumpărare.
6. Clasele sociale şi grupurile de apartenenţă sunt concepte, printre altele, cu

care operează:
a) modelul marshallian;
b) modelul freudian;
c) modelul pavlovian;
d) modelul veblenian.
33
7. Modelul pavlovian al comportamentului consumatorului sugerează studierea
unor aspecte ale acestui proces cum sunt:
a) percepţia;
b) subconştientul;
c) influenţa între persoane;
d) impulsul, sugestia, reacţia şi recidiva.
8. Caracteristicile consumatorilor care îşi pun amprenta asupra clasei sociale sunt:
a) veniturile;
b) apartenenţa politică;
c) grupa de vârstă;
d) sexul.

a) grup modal;
b) grup de referinţă;
c) grup de apartenenţă.
10. Subculturile sunt grupuri culturale distincte constituite, printre altele, după
următoarele criterii:
a) geografice;
b) ocupaţie;
c) nivel de educaţie;
d) veniturile personale.
11. Grupurile de apartenenţă ale consumatorilor pot fi:

a) unele formale, iar altele informale;
b) toate sunt formale;
c) toate sunt informale.
12. Modelul care a dezvoltat teoria consumului ostentativ este:

a) modelul freudian;
b) modelul marshallian;
c) modelul veblenian;
d) modelul pavlovian.
13. Modelul pavlovian operează cu următoarele patru concepte de bază:

a) impuls, atitudine, recidivă, reacţie;
b) impuls, sugestie, reacţie, recidivă;
c) impuls, învăţare, reacţie, recidivă;
d) atitudine, învăţare, reacţie, sugestie.
14. Modelul care impune importanţa apreciabilă a studierii preţurilor şi a veniturilor

este:
a) modelul hobbesian;
b) modelul freudian;
c) modelul marshallian;
d) modelul pavlovian.
34
15. Modelul comportamentului consumatorului care are la bază teoria învăţării este:
b) modelul pavlovian;
c) modelul veblenian;
d) modelul marshallian.
16. Modelul care pune în discuţie problema factorilor economici în general, este:
a) modelul marshallian;
b) modelul veblenian;
c) modelul freudian;
d) modelul hobbesian.
17. Modelul denumit şi „al factorilor de organizaţie” este:

b) modelul hobbesian;
c) modelul pavlovian;
d) modelul veblenian.
18. Modelul pavlovian al comportamentului consumatorului are la bază:

a) teoria consumului ostentativ;
b) teoria învăţării;
c) teoria utilităţii marginale;
d) teoria inovaţiei.
19. Opinia este expresia verbală a:

a) percepţiei;
b) informaţiei;
c) atitudinii;
d) motivaţiei.
20. Studiile destinate cunoaşterii satisfacţiei consumatorilor, privitor la bunuri şi

servicii, au fost dezvoltate având la bază:
a) teoria învăţării prin condiţionarea clasică de tip pavlovian;
c) teoria învăţării instrumentale;
d) teoria învăţării cognitive.
21. Care dintre următoarele exemple constituie un motiv fundamental pentru

consumator?
a) Coca Cola;
b) Pepsi Cola;
c) apă minerală;
d) bere marca Ursus.
22. Mobilurile raţionale domină, în general, deciziile pentru produse şi servicii:

a) de uz curent;
b) de lux;
35
c) la care nu s-a apelat niciodată;
d) nici una dintre variante.
23. Atitudinile consumatorilor:

a) pot fi direct observate;
b) nu pot fi direct observate;
c) nu pot fi evaluate;
d) nu pot fi cunoscute.
24. Care dintre următoarele exemple constituie un motiv selectiv pentru consumator?
a) apă minerală;
b) vin;
c) bere;
d) Pepsi light.
25. Mobilurile emoţionale domină, în general, deciziile pentru produse şi servicii:

a) de uz curent;
b) de lux;
c) la care nu s-a apelat niciodată;
d) nici una dintre variante.
26. Procesul prin care consumatorul recepţionează, selectează, organizează şi

interpretează stimulii din mediul înconjurător, dându-le o anumită semnificaţie
poartă denumirea de:
a) învăţare;
b) percepţie;
c) atitudine;
d) motivaţie.
27. Modelul marshallian al comportamentului consumatorului se bazează pe:

a) teoria valorii muncă;
c) teoria utilităţii marginale;
d) teoria convorbirii.
28. Modelul Engel-Kollat-Blackwell are ca element central:

a) intenţia de cumpărare;
b) teoria inovaţiei;
c) procesul decizional al cumpărătorului;
d) teoria probabilităţilor şi teoria inovaţiei.
29. În modelul Howard-Sheth, cumpărarea reprezintă cea mai importantă variabilă

din blocul:
a) intrări;
b) variabilelor endogene;
c) variabilelor exogene;
d) ieşiri.
36
30. Modelul Nicosia constă dintr-o schemă comprehensivă asemănătoare cu o
schemă logică ce descrie structura comportamentului de cumpărare, permiţând:
a) stimularea vânzării produselor / serviciilor;
b) stimularea deciziilor de stocare;
c) stimularea reacţiilor posibile ale cumpărătorului în confruntarea cu diferite
mesaje promoţionale;
d) stimularea consumului de produse / servicii.
31. Între influenţele de natură endogenă asupra comportamentului consumatorului

se înscrie şi:
a) familia;
b) clasa socială;
c) învăţarea;
d) subcultura.
32. Între influenţele de natură exogenă asupra comportamentului consumatorului se

înscrie şi:
a) percepţia;
b) învăţarea;
c) cultura;
d) atitudinea.
Nr. Nr. Nr.

crt. crt. crt.
1. a 12. c 23. b
2. d 13. b 24. d
3. c 14. c 25. b
4. c 15. b 26. b
5. c 16. a 27. c
6. d 17. b 28. c
7. d 18. b 29. d
8. a 19. c 30. c
9. c 20. c 31. c
10. a 21. c 32. c
11. a 22. a
Capitolul V
MARKETINGUL SERVICIILOR
37
1. Strategia de produs vizează:
a) produsul global;
b) produsele parţiale;
c) deopotrivă produsul în ansamblu, alcătuind politica produsului global şi
diferitele sale componente, constituind politica produselor parţiale.
2. Simbolurile sunt utilizate în servicii pentru:

a) tangibilizarea serviciilor prestate, fiind alese de o manieră care să
sugereze atributele prin care se realizează poziţionarea acestora pe piaţă;
b) redarea cu fidelitate a unei situaţii supuse procesării;
c) inscripţionarea produselor prestate şi livrate.
3. În servicii, consumatorii percep un risc:

a) mai mic şi mai intens;
b) mai mare şi mai scăzut;
c) mai mare şi mai intens;
d) nici mare şi nici intens.
4. În servicii, informaţiile sunt susţinute:

a) mai puternic şi un timp mai îndelungat;
b) mai slab şi un timp mai îndelungat;
c) mai puternic şi un timp mai scurt;
d) nici mai puternic şi nici un timp mai scurt.
5. În servicii, preţul poate:

a) tangibiliza produsul, oferind semnificaţii despre calitate;
b) reduce variabilitatea prin diferenţierea corespunzătoare a strategiilor;
c) diminua efectele perisabilităţii şi imperisabilităţii.
6. Alternativele strategice în cadrul politicii de preţ, oglindind poziţia firmei faţă de

ofertă sunt:
a) forfetare, diferenţiate, combinate;
b) înalte, moderate, joase;
c) relativ stabile, modificate frecvent;
d) forfetare şi relativ stabile.
7. În servicii, preţul de referinţă este preţul definit de consumator în baza:

a) ultimei achiziţii efectuate;
b) celui mai frecvent preţ întâlnit;
c) mediei preţurilor plătite pentru servicii similare;
d) toate la un loc.
8. Poziţionarea presupune practic:

a) diferenţierea serviciilor;
b) diferenţierea imaginii;
c) mai întâi diferenţierea serviciilor şi ulterior diferenţierea imaginii;
d) mai întâi diferenţierea imaginii şi ulterior diferenţierea serviciilor.
38
9. Mix-ul de marketing în servicii este alcătuit din:
a) 7 componente;
b) 8 componente;
c) 4 componente clasice, dar modificate;
d) sunt păreri multiple.
10. Între utilizatorii informaţiilor din cadrul sistemului informaţional de marketing

se includ:
a) clienţii;
b) concurenţii;
c) personalul de contact.
11. În servicii, de regulă, programul de marketing este:

a) complet diferit de situaţia bunurilor;
b) comun cu cel de prestaţie;
c) adaptat situaţiilor pentru care se elaborează;
d) nu se utilizează programe de marketing.
12. În conţinutul marketingului serviciilor se include:

a) marketingul internaţional;
b) marketingul serviciilor din agricultură;
c) marketingul intern firmei;
d) marketingul serviciilor comerciale.
13. În marketingul serviciilor sunt utilizate:

a) tehnici şi concepte comune serviciilor şi bunurilor;
b) tehnici şi concepte specifice serviciilor în ansamblu;
c) tehnici şi concepte specifice fiecărui tip de serviciu;
d) toate la un loc.
14. Marketingul serviciilor este suficient de clar conturat în domeniile:

a) serviciilor de producţie;
b) serviciilor sociale;
c) serviciilor lucrative (turistic, bancar, transporturi);
d) serviciilor de învăţământ.
15. Marketingul serviciilor este în plin proces de afirmare şi consolidare în domeniile:

a) serviciilor de producţie;
b) serviciilor de consultanţă;
c) serviciilor sociale;
d) serviciilor lucrative.
16. Marketingul serviciilor prezintă următoarele caracteristici:

a) interdisciplinaritatea;
b) unitate în diversitate;
c) complexitate;
d) toate la un loc.
39
17. Şcoala Nordică de marketingul serviciilor are ca reprezentanţi pe:
a) Ch. Gronroos, J.P. Flipo, Lovelock;
b) Ch. Gronroos, L. Edvinsson, E. Gummerson;
c) L. Berry, A. Parasuraman, J.H. Donnelly;
d) P. Eiglier, E. Langeard.
18. Următorii autori din România au contribuţii la dezvoltarea marketingului serviciilor:

a) I. Cătoiu, P. Bran, R. Vasile;
b) V. Olteanu, I. Cetină, V. Balaure;
c) M.C. Demetrescu, C. Florescu, P. Mâlcomete;
d) M. Ioncică, R. Minciu, I. Cătoiu.
19. Marketingul interactiv este determinat de:

a) intangibilitate;
b) inseparabilitate;
c) variabilitate;
d) perisabilitate.
20. Variabilitatea serviciilor se regăseşte în apariţia unor tehnici specifice

marketingului serviciilor cum sunt:
a) marketing interactiv;
b) personalizarea serviciilor;
c) marketing intern firmei;
d) toate la un loc.
21. Perisabilitatea serviciilor stă la baza formulării:

a) marketingul mix;
b) obiectivului major al echilibrării permanente a cererii şi a ofertei;
c) un mod specific de asigurare a calităţii;
22. Intangibilitatea serviciilor îşi pune amprenta asupra:

a) politicii de produs;
b) politicii de preţ;
c) politicii de promovare şi distribuţie;
d) toate la un loc.
23. Cea mai importantă caracteristică a procesului de creare şi livrare a serviciilor este:
a) inseparabilitatea;
b) intangibilitatea;
c) complexitatea şi divergenţa;
d) perisabilitatea.
24. În servicii, consumatorul acordă mai multă încredere informaţiilor:

a) din presă;
b) obţinute prin radio şi TV;
c) din surse personale.
25. Intangibilitatea serviciilor conferă mărcii în activitatea promoţională un rol:
40
a) ridicat;
b) scăzut;
c) nici ridicat, nici scăzut;
d) nu are importanţă.
26. Marketingul strategic (în servicii) include:

a) misiunea firmei;
b) strategii de marketing;
c) poziţionarea serviciilor;
d) toate la un loc.
Nr. Nr. Nr.

crt. crt. crt.
1. c 10. c 19. b
2. a 11. b 20. b
3. c 12. c 21. b
4. a 13. d 22. d
5. a, b, c 14. c 23. c
6. a 15. c 24. c
7. d 16. d 25. a
8. c 17. b 26. d
9. d 18. b
41
Capitolul VI
TESTE RECAPITULATIVE
1. Pentru cercetarea intenţiilor de cumpărare a mobilei, cea mai indicată variantă

de anchetă, dintre cele menţionate mai jos, este :
a) ancheta stradală;
b) ancheta la domiciliu;
c) ancheta la magazine de mobilă;
d) investigaţia de birou.
2. O funcţie obiectiv a marketingului este:

b) adaptarea firmei la mediul economic şi social;
c) de vânzare.
3. Care dintre următoarele aspecte nu poate constitui un argument major

al universalităţii marketingului?
a) pătrunderea lui treptată, în toate sferele vieţii economice;
b) pătrunderea lui în economii aflate pe diferite trepte de dezvoltare;
c) afirmarea lui în orice tip de economie.
d) internaţionalizarea, ca atare, a termenului respectiv.
4. Precizaţi în care dintre următoarele situaţii este vorba despre reduceri de preţ de
natură promoţională :
a) reducerea succesivă a preţului fiecăruia dintre produsele care alcătuiesc o gamă
– în fiecare săptămână sau lună este vândut la preţ redus, un articol;
b) practicarea sistematică a unei politici a preţurilor reduse de către o
reţea comercială, prin impunerea unor restricţii în privinţa cheltuielilor generale;
c) acordarea de către unii comercianţi, o unor remize substanţiale anumitor
categorii de clienţi (cumpărătorii cu familie numeroasă, membrii unui club,
anumite categorii socio-profesionale);
d) comercializarea, pe o perioadă limitată de timp, a unui produs la un preţ
inferior celui practicat în mod obişnuit, fără a se preciza însă nivelul reducerii.
5. Care din următoarele grupări conţine numai componente ale micromediului unei
întreprinderi producătoare de paste făinoase?
b) structura pe ramuri a activităţii economice;
c) creşterea fondurilor destinate cercetării – dezvoltării;
d) tradiţii culinare.
6. Între utilizatorii informaţiilor din cadrul sistemului informaţional de marketing

se includ :
a) clienţii;
b) concurenţii;
c) personalul de contact.
7. Cumpărătorii şi consumatorii determină volumul :

a) ofertei;
b) consumului;
c) distribuţiei.
8. Întrebarea cu scală de atitudini de tipul „Care sunt aprecierile dumneavoastră
asupra calităţii, preţului şi design-ului produselor din acest magazin?”
Foarte Favorabil Satisfăcător Nefavorabil Foarte

favorabil nefavorabil
a. calitate 590 575 750 310 275
b. preţ 505 545 385 595 470
c. design 765 330 510 280 615
se poate încadra în categoria:

a) scala lui Likert;
b) diferenţiala semantică;
c) scala lui Stapel.
9. Marketingul apare tocmai ca o reacţie faţă de ...........................................; el ia naştere

ca rezultat al căutărilor tot mai stăruitoare pentru găsirea unor modalităţi eficiente
de a ............................(completaţi).
10. O definiţie cuprinzătoare a marketingului, care să evidenţieze cu pregnanţă trăsăturile

sale, esenţa sa, include ca elemente de bază ..........(completaţi).
11. Potrivit funcţiei de conectare dinamică a întreprinderii la mediul economico-social,

întreaga activitate a întreprinderii trebuie..........................(completaţi).
12. Orice întreprindere combină trei categorii de factori de producţie, intrând în relaţii cu
tot atâtea componente de mediu, respectiv: .....................(completaţi).
13. Mediul demografic se referă la ............................(completaţi).
14. Piaţa potenţială reprezintă......................... (completaţi).
15. Din rândul instrumentelor de asigurare a protecţiei legale a produselor şi serviciilor

fac parte, între altele:
a) contractul de leasing, dreptul de preemţiune, marca de fabrică;
b) dreptul de autor, mostra gustativă, marca de fabrică;
c) dreptul de autor, evicţiunea, dreptul de preemţiune;
d) denumirea de origine, marca de fabrică, contractul de leasing.
16. Totalitatea operaţiunilor prin care o întreprindere oferă identitate bunurilor pe care le
creează reprezintă .........................(completaţi).
17. Difuzarea unui produs nou pe piaţă se realizează în mai multe faze: 1. etapa de
cumpănire; 2. etapa de acceptare sau de respingere; 3. etapa de încercare; 4. etapa de
constatare; 5. etapa interesului individual. Ordinea de succesiune a acestor etape este
următoarea :
a) 5-3-1-2-4; b) 4-5-1-3-2; c) 1-5-3-4-2; d) 5-1-4-3-2.
18. Diversificarea orizontală a gamei de produse presupune ............... (completaţi).
19. Prelungirea în aval a unei linii de produse reprezintă .................... (completaţi).

20.Combinarea creativă a ideilor sau tehnicilor existente reprezintă o
inovaţie ......................... (completaţi).
21. Sinteza reprezentărilor mentale de natură cognitivă, afectivă, socială şi personală a

produsului în rândul consumatorilor reprezintă ......................... (completaţi).
22. Profunzimea gamei de produse este dată de ......................... (completaţi).
23. Inovaţia în cadrul căreia produsele dobândesc noi caracteristici prin extensia
performanţelor înregistrate în cadrul de referinţă este inovaţia .........................
(completaţi).
24. Care dintre următoarele elemente nu se regăsesc printre componentele politicii

de produs în optica de marketing :
a) cercetarea produsului;
b) asigurarea legală a produsului;
c) atitudinea faţă de produsele vechi;
d) alegerea canalului de distribuţie.
25. Preocuparea întreprinderilor faţă de soarta mărfurilor cu un grad ridicat

de obsolescenţă şi nivel scăzut de rentabilitate face obiectul unei importante
componente a politicii de produs. Aceasta este......................... (completaţi).
26. Componenta politicii de produs cu semnificaţia unei veritabile analize diagnostic,

de natură să semnaleze punctele „forte” şi punctele „slabe” ale gamei de
fabricaţie sau ale sortimentului comercializat este reprezentată de :
a) atitudinea faţă de produsele vechi;
b) cercetarea produsului;
c) poziţonarea produsului;
d) modelarea produsului.
27. Care sunt, în această ordine, valorile pentru lungimea, lărgimea şi profunzimea gamei
de produse ale unei firme în următoarea situaţie: firma are trei linii de fabricaţie:
costume bărbaţi (10 produse), paltoane bărbăteşti (5 produse) şi taioare femei (12
produse) :
a) 27, 3, 10, 5, 12; c) 10, 5, 12, 3, 27;

b) 3, 27, 10, 5, 12; d) 27, 10, 5, 12, 3.
28. Întreprinderea „Antilopa” S.A. Bucureşti, specializată în domeniul încălţămintei

de recreaţie, are în fabricaţie la începutul anului 43 de modele, introduce în cursul
anului 7 noi modele şi retrage 4 modele, considerate depăşite de modă.
În această situaţie ritmul de înnoire sortimentală şi, respectiv, ritmul de
lărgire (diversificare) sortimentală este de:
a) 6,9%; 15,2%; b) 9,6%; 25,1%; c) 25,1%; 9,6%; d) 15,2%; 6,9%.
29. Poziţionarea unei mărci foloseşte tehnici de preluare a informaţiilor specifice

cercetărilor comportamentale. Măsurarea datelor în astfel de studii foloseşte scale
metrice de tip interval. Una dintre scalele ce urmează nu este folosită în preluarea
informaţiilor privind poziţionarea :
a) scala Fishbein – Rosenberg;
b) diferenţiala semantică;
c) scala lui Rensis Likert;
d) scala cu sumă constantă.
30. Componentele unui program de lansare propriu-zisă a unui produs nou pe piaţă într-o
ordine aleatoare sunt următoarele :
A. pregătirea forţelor de vânzare;
B. alegerea canalelor de distribuţie;
C. stabilirea perioadei de lansare;
D. fixarea zonei teritoriale a lansării;
E. pregătirea pieţei pentru primirea noului produs;
F. alegerea modalităţilor de comercializare.
Ordonate logic şi cronologic aceste componente ar urma succesiunea:
a) C, D, B, E, F, A;
b) A, B, C, D. F, E;
c) C, B, A, D, E, F;
d) F, A, B, C, E, D.
31. Controlul lansării noilor produse pe piaţă se realizează cu o suită de indicatori.

Numai unul dintre cei enumeraţi nu face parte din categoria acestor indicatori:
a) numărul nonconsumatorilor absoluţi ai produsului;
b) viteza de difuzare (răspândire) a produsului pe piaţă;
c) gradul de pătrundere a produsului în consum;
d) gradul de răspândire a noului produs pe piaţă.
32. Printre caracteristicile cererii în servicii se detaşează .................(completaţi).
33. Conţinutul participării clientului la realizarea prestaţiei se reflectă în

următoarea alternativă strategică :
a) autoservirea;
b) sprijinirea altor clienţi;
c) promovarea firmei;
d) toate la un loc.
34. Ambianţa reprezintă o componentă a :

a) utilizării personalului în servicii;
b) elementelor tangibile;
c) unui simbol;
d) participării clientului la realizarea prestaţiei.
35. Alternativele strategice ale politicii de distribuţie au la bază :

a) strategiile reţelei;
b) canalele de distribuţie;
c) sistemul de livrare;
d) toate la un loc.
36. Simbolul în servicii asigură.................................(completaţi).
37. Politica de produs în servicii utilizează conceptele :

a) produs global;
b) produse parţiale;
c) deopotrivă produse globale şi parţiale;
d) produse de bază şi suplimentare.
38. Standardizarea şi personalizarea reprezintă :
a) un instrument al politicii de preţ;
b) un instrument al politicii produsului global;
c) o strategie de piaţă;
d) o tactică de marketing.
39. Sistemul de comunicaţie al firmei de servicii include, ca suporturi specifice :

a) personalul de contact;
b) suportul fizic al prestaţiei;
c) medii tradiţionale;
d) personalul de contact plus suportul fizic al prestaţiei.
40. Diferenţierea serviciilor reprezintă:

a) un obiectiv al politicii produselor actuale;
b) un obiectiv strategic al politicii produselor actuale;
c) o cerinţă specială;
d) o tactică.
41. Zona de toleranţă din cadrul modelului comportamentului consumatorului în

servicii apare între:
a) serviciul dorit şi serviciul aşteptat;
b) serviciul acceptat şi perceput;
c) serviciul dorit şi serviciul aşteptat, pe de o parte, şi cel acceptat şi perceput, pe
de altă parte;
d) serviciul dorit şi perceput.
42. În chestionarul unei anchete a fost inclusă următoarea întrebare: „Câţi membri
are gospodăria dumneavoastră?”. Ce tip de întrebare s-a utilizat?
a) întrebare bifurcată;
b) întrebare filtru;
c) întrebare „pâlnie”;
d) întrebare factuală.
43. În chestionarul unei anchete a fost inclusă următoarea întrebare: „Sunteţi

consumator al produsului X?”. Ce tip de întrebare s-a utilizat?
a) întrebare factuală;
b) întrebare filtru;
c) întrebare de tipul „pâlniei răsturnate”;
d) întrebare de identificare.
44. Unitatea de cercetare reprezintă..........................(completaţi).
45. Într-o cercetare de marketing cu tema „Gradul de înzestrare cu aparate

electrocasnice a populaţiei din Constanţa”, unitatea de cercetare este.....(completaţi).
46. Într-o cercetare de marketing cu tema „Gradul de înzestrare cu aparate

electrocasnice a populaţiei din Constanţa”, unitatea de sondaj este........(completaţi).
Nr. Nr.
Răspuns Răspuns
crt. crt.
1. b 24. d
2. a 25. atitudinea faţă de produsele vechi
3. d 26. b
4. d 27. a
5. a 28. d
6. c 29. c
7. b 30. a
8. b 31. a
9. procesul economic al separării tot 32. variabilitatea
mai pronunţate a producţiei de
consum/ reuni şi coordona
preocupările legate de producţie cu
cele legate de realizarea (vânzarea)
produselor, de a le corela cu
cerinţele de consum.
10. o concepţie modernă (atitudine faţă 33. d
de mediu), un ansamblu coerent de
activităţi practice, un instrumentar
ştiinţific.
11. raportată, conectată permanent, 34. b
operativ, la fizionomia şi cerinţele
mediului aflat, în continuă
schimbare
12. furnizorii de resurse materiale 35. d
(prestări de servicii), de resurse
băneşti şi de forţă de muncă
13. populaţia aflată în zona de activitate 36. tangibilizarea serviciilor
a întreprinderii
14. dimensiunile posibile ale pieţei, 37. c
limitele cele mai largi în cadrul
cărora urmează să aibă loc
confruntarea cererii cu oferta
15. b 38. b
16. modelarea produsului 39. d
17. b 40. b
18. creşterea numărului de linii de 41. c
produse în cadrul gamei
19. diversificare verticală 42. d
20. sintetică 43. b
21. imaginea produsului 44. unitatea care face obiectul
investigaţiei
22. numărul de linii de produse distincte 45. gospodăria
pe care le conţine o linie de produse
23. prin acumulare 46. capul de familie
Grile MARKETING
1. Numarul mediu de articole distincte oferite in cadru unei linii de produse reprezinta:
c) adancimea portofoliului de produse

b) pretul

c) adancimea liniei
4. Printre componentele produsului, capabile sa influenteze perceptia si cererea pe piata sunt:

c) sistemul de sustinere
5. Intr-o structura de tip ,,brand management”

d) fiecare produs va avea ,,avocatul” sau in cadrul departamentului de marketing
6. Dorinta mentinerii starii existente prin simpla aliniere la concurenta reprezinta un:
c) status quo
7. Care dintre urmatoarele expresii referitoare la diferentierea si pozitionarea pietei…

a) diferentiem pentru a pozitiona
8. Discriminarea in functie de cantitatea cumparata este discriminarea de rangul:

a) doi
9. Conditiile ,,5/10, net 30” se refera la faptul ca:

c) beneficiarul poae retine 5% din valoarea facturata daca plateste in 10 zile, altfel termenul de
piata fiind de 30 de zile

d) profitul
11. Principala arie de intersectie intre marketeri si finantisti este:

a) stabilirea indicatorilor de performanta ai firmei pentru anul in curs
12. Ritul de crestere al vazarilor incepe sa creasca in faza de:

a) maturitate
13. Strategia pretului de stratificare presupune:

e) stabilirea unui pret initial mare si reducerea treptata in timp
14. Care dintre urmatoarele expresii referitoare la diferentierea si pozitionarea produselor este
adevarata?
b) diferentiem pentru a pozitiona
15. Publicitatea ca forma de promovare, reprezinta:

c) orice forma importanta de promovare si de comunicare a unor idei, bunuri sau servicii, platita
de catre un sponsor bine indentificat
16. Obiectivul campaniei de publicitate trebuie sa precizeze:

c) auditoriul tinta adresat prin campanie, nivelul de performanta si tipul de influenta care se va
17. Vanzarea personala, comparativ cu alte forme de promovare, are drept avantaj:
a) adaptarea si ajustarea din mers a mesajului

f) prezinta si descrie produsul, nume, cantitate, model, marime, continut, calitate, mod de utilizare

c) diferentiem pentru a pozitiona
20. Dintre urmatoarele enunturi, nu reprezinta o functie a distributiei la nivel macroeconomic

c) contribuie la scaderea eficientei economice

d) adancimea liniei
22. Ritmul de crestere a vanzarilor incepe sa scada in faza de:

d) maturitate
23. Printre functiile ambalajului unui produs se numara:

b) promoveaza produsul
24. Printre componentele produsului, capable sa influenteze perceptia si cererea pe piata, poate fi:
a) sistemul de sustinere

e) intensitatea canalului
26. In vanzarea personala, pista este:

d) numele unui posibil client
27. Concurenta dintre diverse marc ice comercializeaza un anumit produs…
c) cota de piata este ridicata
28. In urma negocieri, rezultatul presupune o relatie de tip:

e) castigator – castigator

d) un asamblu de elemente distinctive care confera identitate produsului si il diferentiaza de
celelate produse

d) promovarii vanzarilor

c) logistica

c) utilizarea celebritatilor in campaniile de publicitate, o parte din imaginea acestora transferandu-
se asupra produsului pe care il gireaza
33. Care din urmatoarele variante este un avantaj al canalelor indirecte scurte?
b) posibilitati mai mari de informare a producatorului in legatura cu distributia

d) cererea produsului este inelastica
35. < Fanta > este o marca:

c) de produs
36. Nivelul minim al pretului este determinate de:

b) cost
37. Mix-ul promotional nu cuprinde:

d) produsul
acestuia este mai:
c) elastica

d) numele de marca si emblema/logoul
40. Distributia intensiva NU se aplica urmatoarelor categorii de bunuri:

c) produse alimentare din categoria specialitatilor

a) sistemul integrat de agenti economici si mijloace care asigura transport

c) semnalizarea diferentierii produsului
43. Alegerea axului publicitar este etapa campaniei de publicitate in cadrul careia:
c) se alege idea de baza pe care se construieste mesajul si intreaga campanie de publicitate

b) stabilirea obiectivului campaniei, alegerea axului publicitar, planificarea medie, crearea

c) reprezinta o excelenta oportunitate de imbinare a necestitatilor pietei cu pos..
marketing:
d) administrat
47. Dintre activitatile logisticii de distributie nu face parte:

f) prelucrarea comenzilor
48. De regula, produsele caracterizate prin rata ridicata de crestere (peste 10%) si cota …. Afla in
urmatoarea faza a ciclului de viata:
c) crestere
49. Departamentul de marketing se regaseste intr-o structura organizatorica

a) functioneaza pe post de interfata intre functiile clasice ale firmei si piata
50. Spoturile TV prin care se urmareste stimularea interesului consumat … categoria:

b) publicitatii
51. In vanzarea personala, tehnica piciorului in prag este o varianta a:

d) finalizare prezumtiva
52. Atunci cand curba cererii gliseaza, se recomanda folosirea strategiei:

a) pretul de varf de sarcina
53. Conform modelului Ciclului de viata al produsului, excesul de capaciate apare in faza de:
d) maturitate
54. Produsele ce detin o cota relativa de piata supra-unitara, aflate pe piete cu rata ridicata de
crestere sunt:
c) vedete
55. Razia comerciala este metoda folosita de agentii de vanzari in etapa:

a) prospectarii
56. Un demers de dezvolatare a unor produse noi are urmatoarea etapizare logica:
b) generarea ideilor, filtrarea, analiza conceptului de produs, dezvoltarea produsului, testarea
57. Atunci cand pe o piata exista putini ofertanti si brandurile sunt similar vorbim despre:
b) obligopol pur
58. Dintre componentele produsului care influenteaza perceptia si cererea pe piata amintim:
c) atributele, functiile, sistemul de sustinere

c) cerere

d) contractuale
61. Conflictele in canalele de distributie pot avea loc:

b) datorita divergentei scopurilor

c) alte utilizari posibile ale produsului

c) canalele diferite care distribuie acelasi produs acelorasi segmente de piata si care se afla in
concurenta unele cu altele

d) acordarea de stimulente pe termen scurt clientilor finali sau distribuitorilor, in scopul cresterii
vanzarilor

a) este o componenta de baza a planului de marketing
65. In cazul in care clientii sunt similari ca putere de cumparare se recomanda folosirea unui pret:
c) mare la produsul de baza si unul scazut la produsul auxiliar
66. Procesul de vanzare personala nu include ca etapa:
a) planificarea media
67. Relatiile publice sunt o modalitate de promovare ce presupune:

b) asamblul de activitati de creare si mentinere de relatii favorabile intre firma si publicul sau
68. Ambalajul pentru expunere:

c) priveste in special bunurile de consum
69. “Conform acestei metode, baza de repartitie a linearului nu va fi reprezentata de vanzarile

inregistrate in magazin, ci de cele realizate la nivel national sau regional.” Despre ce metoda de
repartizare a linearului este vorba?
a) repartitia bazata pe cantitatile vandute
70. “In alocarea/atribuirea linearului aceasta metoda este o solutie convenabila pentru micile
magazine (unde spatial restrains constituie o limita obiectiva)”. Afirmatia se refera la metoda:
“metoda de atribuire a unui facing
a) metoda de atribuire a unui facing de 1 fiecarui produs
71. “Conform acestei metode de stabilire a linearului, se atribuie un procent din linearul alocat
intregii grupe, egal cu proportia vanzarilor, pentru fiecare subgrupa sau segment de produse.”
Despre ce metoda de repartizare a linearului este vorba?
b) repartitia proportionala cu vanzarile
72. Linearul reprezinta:

b) un numar minim de bucati dintr-o anumita referinta pe raft
73. Prin ce metode poate fi influentat fluxul clientilor in sala de vanzare?

a) largimea si orientarea cailor de circulatie si a sirurilor de gondola
b) dispunerea raioanelor
e) dispunerea intrarii si a caselor de marcat
74. Asupra vitezei de deplasare a cumparatorilor in spatial de vanzare se poate actiona prin:
a) muzica si anunturi sonore
75. Ce format de spatii de vanzare prezinta urmatoarele caracteristici: au o suprafata de 400-2500

mp, sunt situate in general la periferia orasului si propun un numar de produse variind intre 3000
si 6000 de referinte?
c) hipermarketuri
76. O clienta vede la raft un produs electrocasnic nou aparut pe piata, il analizeaza si isi da seama
ca i-ar fi util pentru imbunatatirea propriului confort in bucatarie. Daca se decide sa cumpere
imediat produsul client va realiza:
a) o cumparatura impulsive de sugestie
77. Un retailer doreste sa convinga clientii sa incerce un produs de pe raionul alimentar, nou listat
in oferta sa. Ce tehnica promotionala recomandati?
c) degustarea
78. Care dintre informatiile urmatoare este adevarata?

a) valoarea spatiului de vanzare creste de la intrare spre partea din spate potrivit reguli 1-2-3-4
79. Asortimentul reprezinta totalitatea …………………… pe care le ofera un raion sau un

magazine.
a) referintelor
80. Un client intra in magazin si vede la raft un produs pe care ar fi droit sa il achizitioneze mai
demult, dar atunci era prea scump, iar acum este la promotie, este accesibil ca pret si decide sa il
achizitioneze. Clientul va realiza:
d) o cumparatura impulsive planificata
81. Urmatoarele elemente NU reprezinta caracteristici fizice ale produsului:

a) nume si eticheta
82. Ca obiectiv media, intinderea este:

d) numarul de persoane din piata tinta expuse la mesajul publicitar
83. Pentru a-si diferentia produsul, firma intervine:

a) la nivelul caracteristicilor fizice
c) la nivelul sistemului de sustinere
d) la nivelul functiilor
84. Sistemul integrat de agenti economici si mijloace care asigura transferal marfurilor de la
producator la consummator formeaza:
b) reteaua de distributie
85. Sub aspectul compunerii sale, marca este alcatuita din:

c) numele de marca, element verbal format din cuvinte sau cifre, care poate juca rolul de
stimulative auditive si semnul de marca (emblema sau logo), element visual format dintr-o
imagine, un desen sau reprezentari grafice plane si in relief care joaca rolul de stimul visual
86. Dupa ce a fost aleasa strategia de pret, urmatorul pas consta in stabilirea … :
a) pretului de baza
87. Latimea portofoliului de produse este data de:
b) numarul de linii de produse care compun oferta firmei
88. In cadrul strategiei pretului discriminatoriu, discriminarea de rang trei presupune:

a) diferentierea pretului numai in functie de client
89. Cel mai ridicat grad de control asupra retelei comerciale este obtinut in cadrul distributiei:
b) exclusive
90. Ciclul de viata al produsului cuprinde:

b) perioada cuprinsa intre momentul lansarii produsului pe piata sic el al retragerii sale definitive
de pe piata
91. Filtrarea ideilor, ca etapa a dezvoltarii de noi produse, presupune:

c) evaluarea marimii si potentialului pietei produsului
92. In analiza portofoliului prin metoda BCG, produsele caracterizate prin rata redusa sau moderata
de crestere (sub 10%) si cota (pozitie) relativa de piata supra-unitara, sunt supra-numite:
a) vaci de muls
93. Operationalizarea strategiei de distributie presupune punerea la punct a:

d) managementului canalului de marketing
94. Pentru determinarea si calculul bugetului publicitar pot fi folosite urmatoarele metode, definite
astfel:
b) metoda devizului pe activitati - cea mai dificila si cea mai putin utilizata
c) metoda paritatii competitive – determinarea bugetului in functie de concurenta
95. Etapa de dezvoltare a produsului in procesul de dezvoltare a produselor noi presupune:

a) proiectarea si realizarea fizica a produsului
96. Ambalajul este:

c) o componenta a sistemului de sustinere a produsulu
97. Principalele riscuri ale reducerii pretului sunt:

d) perceperea actiunii ca o consecinta a calitatii scazute
98. Vacile de lapte (muls) se caracterizeaza prin:

a) rata de crestere scazuta a pietei, cota de piata ridicata
99. Strategia pretului final presupune fixarea pretului dupa urmatoarea formula ( Pf – pret final,
Pp – pret de productie, k – adaosul distribuitorului):
c) Pf = Pp x (1+k)
100. Nu este un factor al cresterii elasticitatii cererii:

c) prestigiul produsului
101. In cee ace priveste interactiunea cu alte component ale firmei, departamentul de marketing
a) este chemat sa insufle o atitudine pro client la toate nivelurile firmei
102. Pretul liniei de produse este:

b) diferit pe categorii de consumatori
103. Printr-un demers ce presupune determinarea avantajelor cautate de catre clienti si evaluarea
produselor existente pe o scala corespunzatoare fiecarui avantaj se realizeaza o:
a) harta perceptuala
104. O structura organizatorica a departamentului de marketing in care se regasesc job-urile

,,responsabil studii de piata”, ,,responsabil PR” … este una specifica:
b) unei firme cu o gama de produse omogene
105. Adancimea liniei de produse este data de:

d) numarul de produse care fac parte din linie
106. Numele unui produs NU trebuie sa respecte urmatoarea cerinta:

c) sa sugereze caracteristicile pietei tinta vizate
107. In linii mari, etapele dezvoltarii produselor noi, sunt:

1. analiza conceptului si potentialului produsului
2. filtrarea ideilor
3. generarea ideilor
4. testare produs
5. dezvoltare produs
6. lansare
Ordinea logica a etapelor mentionate este urmatoarea:
d) 3, 2, 1, 5, 4, 6
108. Solicitarea unor preturi diferite pe unitatea de produs in functie de comparator si cantitatea
cumparata de acesta reprezinta o discriminare:
e) de rangul unu
109. Departamentul de marketing este interesat sa obtina de la departamentul cercetare-dezvoltare

a) carti tehnice pentru produsele pe care le propune pietei

b) autonome
111. Crearea mesajului publicitar are:

c) textul mesajului
d) machete
e) ilustrarea publicitara
112. Printre componentele produsului:

b) functii
d) ambalaj
c) marca
113. Vanzarea personala reprezinta:

b) comunicarea directa intre agentul
114. Marca este compusa din elemente precum:

b) semnul de marca
d) numele de marca
115. In etapa de declin:

a) ritmul de crestere a vanzarilor incepe
116. Comerciantii cu ridicata

d) sunt numiti si angrosisti
117. Comertul cu amanuntul poate fi:

a) comert stabil
b) comert prin corespondenta
d) comert mobil
118. Strategia pretului de penetrare presupune:

a) stabilirea unui pret initial foarte scazut
119. Elementele procesului de comunicare sunt:

a) sursa, mesajul, canalul de comunicare, destinatarul
120. Pretul zonal este:

c) varianta a strategiei de discriminare a
121. Alegeti expresia/expresiile corecte, cu sens:

a) diferentierea are loc in curtea firmei
b) pozitionarea are loc in mintea clientului
122. Audienta unei promotii poate fi formata din:
a) distribuitori
b) consumatori
c) personal propriu
123. Pentru o buna fundamentare a deciziei de pret, este recomandata urmatoarea succesiune de
etape:
b) Analiza pietei-tinta, Analiza factorilor economici, Obiectivele politicii de pret, Strategii de pret,
Stabilirea si ajustarea pretului de baza
124. Axul publicitar poate sa fie:

d) emotonal sau rational
125. Atunci cand pretul unui produs are o pondere mare in bugetul cumparatorului, cererea este
una:
b) elastica
126. Urmatoarele elemente reprezinta caracteristicile fizice ale produsului:

e) culoare si stil
127. Distributia exclusive se refera la:

b) acordarea dreptului de vanzare (desfacere) a unui produs, intr-un teritoriu, unui singur detailist
128. Eticheta unui produs are functii precum:

a) promovarea produsului
b) prezentarea si descrierea produsului
129. Obiectivele de pret orientate spre profit sunt:

a) maximizarea profitului
130. Puterea de acoperire a mesajului publicitar se masoara prin intermediul urmatorilor indicatori:
a) intindere
d) frecventa
131. DCD are nevoie de urmatoarele categorii majore de informatii:

a) reactiile de natura tehnica venite din piata
b) produsul droit de client ca set bine definit de avantaje
132. Distributia intensive se refera la:

c) distribuirea produsului prin toate mijloacele pozibile
133. Axul publicitar este:

a) motivatia cu ajutorul careia vom determina audienta sa acorde atentie mesajului
134. Relatiile publice se refera la:
b) cultivarea sistematica si constanta a contactelor directe cu diverse institutii, organizatii, medii,
pentru a promova imaginea firmei
135. Distributia selectiva se refera la:

b) atingerea unui numar de comercianti care sa vanda produsele, in functie de obiectivele de
distributie ale producatorului
136. Comertul cu ridicata poate fi:

a) comert imobil
137. Obiectivele de pret orientate spre vanzari fac referire la:

e) un nivel stabilit al vanzarilor
138. Obiectivele de pret orientate spre status-quo sunt:

d) un anumit nivel al rentabilitatii
139. Ca obiectiv media, frecventa este:

b) numarul mediu de expuneri la mesaj a unei personae
140. Dintre strategiile de distributie pe care producatorul le poate aplica amintim:

a) comertul prin corespondenta
c) comertul stabil
141. Faza ciclului de viata care dureaza mai mult este:

c) maturitatea
142. NU este o functie a marcii:

d) promovarea produsului
1. Stabilirea prețului de stratificare presupune
2. Relațiile publicitare sunt o modalitate de promovare ce presupune
Ansamblul de activități de crearea și menținere de relații favorabile între firmă și
publicul său
Nu este o sursa de putere in canalele de marketing:
Marca unui produs are drept elemente componente:
Printre funcțiile ambalajului unui produse se enumeră:
Promovează produsul
În cazul în care clienții sunt similari ca putere de cumpărare se
recomanda folosirea unui preț:
Distribuția intensivă NU se aplică următoarelor categorii de
bunuri:
Produse alimentare din categoria specialităților
În vânzarea personala, tehnica piciorului în prag este o
variantă a:
Când clienții sunt foarte sensibili la preț se recomandă:
Care dintre următoarele propoziții este adevărată?
Condițiile "5/10, net 30", se referă la faptul că:
Beneficiarul poate reține 5% din valoarea facturată dacă plătește în 10 zile,
altfel termenul de plată fiind de 30 de zile.
Un demers de dezvoltare a unor produse noi are următoarea
etapizare logică:
Generarea ideilor, filtrarea, analiza conceptului de produs, dezvoltarea
produsului, testarea produsului, comercializarea
Strategia prețului de stratificare este indicată în următorul caz:
Nivelul minim al prețului este determinat de:
Cost
Atunci când o firmă dominantă își atribuie locul de lider este
vorba de un sistem vertical de marketing
Administrat
Care din următoarele variante este un avantaj al canalelor
indirecte scurte
Rețeaua de distribuție reprezintă
Sistemul integrat de agenți economici și mijloace care asigură transferul
mărfurilor de la producători la consumatori
Dintre componentele mixului de marketing, flexibilitatea cea mai
mare o are
Prețul
Industria automobilelor, care are câteva firme care oferă
produse parțial diferențiate, se înscrie în structura de tip:
Oligopol diferențiat
Etapele campaniei de publicitare se desfășoară în următoarea
succesiune:
Stabilirea obiectivului campaniei, alegerea axului publicitar, planificarea
media, crearea mesajului, evaluarea rezultatelor
Plafonul maxim al prețului este determinat de:
Cerere
Obiectivul campaniei de publicitate trebuie să precizeze:
Auditoriul țintă adresat prin campanie, nivelul de performanță și tipul de
influență care se va exercita asupra audienței
Spoturile TV prin care se urmărește stimularea interesului
consumatorilor reprezintă o acțiune de comunitare de Marketing
din categoria
Publicității
Un canal de distribuție nu cuprinde următoarea caracteristică
dimensională:
Din perspectiva regulilor de organizare ale unei firme moderne,
departamentul de mkt al acesteia
Promovarea vânzărilor este forma de promovare ce presupune:
Acordarea de stimulente pe termen scurt clienților finali sau distribuitorilor,
în scopul creșterii vânzărilor
Dorința menținerii stării existente prin simpla aliniere la
concurență reprezintă un obiectiv de preț orientat spre:
Status quo
« Fanta » este o marcă:
De produs
Numărul de variante în care este fabricat fiecare produs
formează:
Adâncimea liniei
Procesul de vânzare personală nu include ca etapă

Planificarea media
Interacțiunea dintre departamentele marketing și finanțe
Reprezintă o excelenta oportunitate de îmbinare a necesităților pieței cu
posibilitățile firmei
Printre componentele produsului, capabile sa influențeze

percepția și cererea pe piață, poate fi:
Atunci când pe o piață există puțini ofertanți și brandurile sunt
similare vorbim despre:
Oligopol pur
Planul de vânzări al firmei
Este o componentă de bază a planului de marketing
Obiectivele campaniei de publicitate pot fi legate de:
Printre etapele planificării de marketing nu se regăsește:
Identificarea SWOT
În vânzarea personala, pista este:
Produsele "dilemă" (semnele de întrebare) au:
Următoarea funcție nu este caracteristică ambalajului:
Prezintă și descrie produsul: nume, cantitate, model, mărime, conținut,
calitate, mod de utilizare
Canalele de distribuție multiple pot fi:
Atunci când curba cererii glisează, se recomandă folosirea
strategiei:
Conflictele in canalele de distribuție pot avea loc:
Datorită divergenței scopurilor
Ciclul de viață al unui produs cuprinde:
Perioada cuprinsă între momentul lansării produsului pe piață și cel al
retragerii sale definitive de pe piață
Dintre următoarele enunțuri, nu reprezintă o funcție la nivel
macroeconomic următoarea variantă:
Principala arie de intersecție între marketeri și finanțiști este:
Stabilirea indicatorilor de performanță a firmei pentru anul în curs
Departamentul de marketing se regasesteintr-o structura
organizatorilor potrivită atunci cand
Funcționează pe post de interfață între funcțiile clasice ale firmei și piață
Numărul de variante în care este fabricat fiecare produs
formează:
Adâncimea liniei
Vânzarea personala, comparativ cu alte forme de promovare,
are drept avantaj:
Nu sunt sisteme de distribuție verticale sistemele:
Autonome
Produsele ce dețin o cotă relativă de piață supra-unitara, aflate
pe piețele cu rată ridicată de creștere sunt:
Vedete
Dintre activitățile logisticii de distribuție nu face parte:
Diferențierea
Printre factorii care duc la creșterea elasticității cererii se
regăsește:
În analiza portofoliului prin metoda BCG, produsele
caracterizate prin rată redusă sau moderată de creștere (sub 10%)
și cotă(poziție) relativă pe piața supra-unitară, sunt supra-numite:
Vaci de muls
Printre criteriile economice de alegere a variantelor de
distribuție amintim
Logistica
Publicitatea testimonială presupune:
Utilizarea celebrităților în campaniile de publicitate, o parte din imaginea
acestora transferându-se asupra produsului pe care îl girează.
Planul de vânzări al firmei
Este o componentă de bază a planului de marketing
Strategia de preț în cazul cărților, ziarelor și revistelor din
România este:
Strategia prețului final
Conform modelului Ciclului de viață al produsului, excesul de
capacitate apare în faza de:
Maturitate
1. Ritmul de creștere a vânzărilor începe să scadă în faza de:
Maturitate
În raport cu clienții săi (studenții), FEAA practică o distribuție:
Directă
Discriminarea în funcție de cantitatea cumpărată este discriminare
de rangul:
Doi
Într-o structură de tip "brand management"
Fiecare produs va avea “avocatul” său în cadrul departamentului de
marketing
Canalele competitive sunt:
Canale diferite care distribuie același produs acelorași segmente de piață și
care se află în concurență unele cu altele
Alegerea axului publicitar este etapa campaniei de publicitate în
cadrul căreia
Se alege ideea de bază pe care se construiește mesajul și întreaga
Franciza este o variantă a sistemelor de distribuție:
Contractuale
Ca funcție a ambalajului menționăm faptul că acesta:
Promovează produsul
1.Piața teoretică cuprinde consumatorii și nonconsumatorii relativi.
2.În viziunea de marketing, înainte de a demara o afacere, trebuie să identifici în primul rând clienți potențiali.
3.Influențele socio-culturale în procesul de cumpărare cuprind și clasa socială.
4.Operația de identificare și decupare a diverselor grupuri tipice de clienți care acționează pe o piață poartă
numele de segmentare a pieței
5.Procesul de rezolvare rutinieră a problemei de cumpărare se declanșează atunci când decizia de cumpărare
devine automatism.
6.Care dintre următoarele afirmații cu privire la concepte de bază ale marketingului este adevărată pentru a
exista schimb,cererea potențialilor cumpărători trebuie să fie solvabilă.
7.Pentru a determina piața critică a întreprinderii, trebuie să cunoaștem pragul de rentabilitate
8.Piața întreprinderii este formată din parte din piața produsului pe care producătorul sau distribuitorul de
referință vinde în nume propriu în interes propriu și sub marcă proprie
9.Piața produsului de referință este formată din intreaga populaţie de consumatori şi utilizatori ai produselor
de acelaşi gen, indiferent de originea sau marca acestora.
10.Întinderea unui centru de cumpărare este data de numărul de indivizi
11.Gradul de saturație a pieței este determinat ca raport procentual intre volumul şi capacitatea pieţei
12.Deciziile de cumpărare luate în magazine pot fi caracterizate prin sponatnietate.
13.Secretul marketingului constă în a oferi mult și a face să pară că ceri puțin este???
14. Influențele situaționale în procesul de cumpărare cuprind ambianța socială
15.În etapa post-cumpărare, starea de discomfort psihic generate de opinia că și variantele respinse aveau
caracteristicile dorite se numește disonanță post-cumpărare.
16.Din cele 3 componente ale atitudinii amintim componenta comportamentală.
17.Conștientizarea problemei în procesul decizional de cumpărare declanșează căutarea informației asupra
modului de satisfacere a nevoii.
18. Principiul accelerației susține că o modificare minoră in cererea de bunuri de consum cauzează o
modificare majoră a cererii pentru bunurile
sau serviciile ce intră in aceste produse.
19.Care din următoarele afirmații este falsă gravitația comercială nu depinde de mărimea populației centrelor
comerciale.
20.Setul inert cuprinde mărcile necunoscute sau uitate.
21.Piața țintă reprezintă segmentul de piață delimitat de producători și distribuitori.
22.Un Tv nou,introdus sub marca Samsung are șanse mai mari să fie acceptat decât unul introdus sub un nume
nou. Această reacție este explicată de principiul discrimării.
23.Extinderea orizontală a unui centru de cumpărare este dată de nr departamentelor.
24. Transparența presupune părțile să poată comunica între ele.
25.
26.Persoanele care ar putea avea nevoie de un produs, dar nu îl cmpără și nu îl consumă încă formează
nonconsumatorii relative.
27.Procesul decizional de cumpărare nu cuprinde următoarea etapă conștientizarea existenței riscului
perceput.
28.Piața critică reprezintă piața protejată.
29.Cota absolută de piață a SC ”IASINT” SA este de 13.00%
30.Piața teoretică este de 50.000 oameni



a)1933/1934; b) 1965/1966; c) 1971/1972; d) 1990/1991.


este cel al:


este plasat:
a)in antichitate;

Europa este:

carui autori sunt:
nevoilor:

element central:

reprezinta:

reprezinta:

reprezinta:

eforturile pe:

d)eficienta maxima.
delimiteaza in:





b)in 1937;








data de:

Economistul.


a) 1939; b) 1968; c) 1971; d) 1990.

semnifica:


















atunci cand:

de:
a) 1/3; b) 2/3; c) I /2; d)l/6.

comportament:




practica:

asociatiei este:

sunt considerate:
a)corecte;
c)neloiale;
in concurenta:




pietei:



economie de:


a)concurentei;
intreprinderii?


grupare?
economica, este:




vanzare-cumparare:


de mai jos:

a)40%, 5 0%, 10%; c) 3 0%, 60%, 10%;
b)30%, 30%, 40%; d) 25%, 60%, 15%.
prin:


mediului cultural?
d)sa reduca pretul.
vedere:
criteriu:
d)pentru turism.
adevarata?
196. Curba cererii:

o prezinte.


intermediul:
(pana la 20, 21-35, 36-55, peste 55 ani)?
a) 26; b) 24; c) 22; d) 23.

a)extensiva;
c)intensiva;
an?
a) 0,53; b) 0,62; c) 0,60; d) 0,75.

dat formeaza:
intermediul:

macromediului:


a) 0,86; b)0',60; c) 1,16; d)0,75.

macromediului:
utilizata:
unei piete se afla:

in concurenta:
afla in concurenta:


consum este:


consum este:

este:



formeaza:




de marketing ?






este:







feluri:









strategie de:
*
denumirea de:

denumirea de:

a) 3; b)4; c) 12; d)4;2;6.


(12 produse):
a)27, 3, 10,5, 12; c) 10, 5, 12, 3, 27;
b)3, 27, 10,5, 12; d) 27, 10, 5, 12, 3.

urmatoarea:
a) 5-3-1-2-4; b) 4-5-1-3-2; c)l-5-3-4-2; d)5-l-4-3-2.


de:

presupune:



este:











a) 12, 6, 5, 14, 35, 4; c) 14, 12, 5, 6, 4, 35;
b)4,35, 14,5,6, 12; d)35,4, 12,6,5, 14.

a) 6,9%, 15,2%; b) 9,6%, 25,1 %; c) 25,1%, 9,6% d) 15,2%, 6,9%.




multiplu;

a)C->D->B->E->F->A; c) C->B->A->D->E->F;
b)A-»B->C-»D->F->.E; d) F->A->B^C->E->D.

b)B->E->CH>-D->-A; d) E->D->C->B->A.

indicatori:
produs pe piata:

noului produs de:

specifica:



a)27,6,9,12,3; b) 27, 3, 6, 9, 12; c) 3, 27, 6, 9, 12; d) 36, 3, 8, 12, 16.
relatie inversa cu:
parte cele privind:
face parte:

adevarata:
nou, vizeaza:
se include:

din:
din:

a) 40%; b)45°/o; c) 50%; d) 55%.

de:


rand:




❖



productie?
a) 2,3,5; b) 1,3,4; c) 3,4, 5; d) 1,3,5.




in:
cuprinde:

a) 1,2,3; b)2,4,5; c)3,5,6; d)2,3,5.

diminueaza prin:
produsul sau;
❖
reprezinta:
»♦
a) 1,2,4; b)2, 3,5; c) 3, 4, 5; d) 1,2, 5.
) >2;
a J
b)2,3; c)l,3; d) 3,4.

a) 1,3, 5; — b) 2, 4, 5; c) 1, 3, 6; d)4, 5, 6.

a) 1,3,4,7; b) 1,2,5,7; c)2,3,4,6; d) 3,4,6,7.
directe?
a) 826; b) 550; c) 848; d) 546.

care:




a) 1,2, 3; b) 2, 3, 5; c)3,4,5; d) 2, 4, 5.
exportatoare:
parte:



consta in:
clientilor finali?
a) 1,3, 5; b) 2, 3,4; c) 1,3,4; d)3,4, 5.

a) 1,4; b)2,3; c)l,3; d) 2,4.

d)numai detailisti.


scop prioritar:
a)'60; b)'70; c)'80; d)'90.


a)un cost necesar;

anul;
a) 1976; b) 1982; c) 1991; d) 2000.
a) 2, 4, 6; b) 1, 3, 5; c)3,4, 6; d) 1,5, 6.
informatii?
a) 1,4, 6; b)2, 4, 5; c)2, 3, 6; d)3,4, 6;
generate, este:
nu se inscriu:

crestere a:

urmatoarele:
precedata de:
rand, functie de:
a) 2, 3, 5, 7, 8; ' b)l,4, 5, 6, 8; c) 3, 4, 5, 6,7; d) 2, 3, 5,6,8.


a)multimarketing; c


ca scop prioritar:

intermediari.

a) 1,3,6; b)2,3,5; c) 3,4,6; d)4, 5 , 6 .



a)cinematograful; c

vanzarilor:
merchandising ?
astfel de criterii?
marfurilor.



distributiei.
de vanzare?


delimitare;









♦♦

psihologic este:
prin intermediul:

❖

este:

sunt specifice:



marketing este:

cu:


vedere:
realizeaza:


intreprinderii.


si conducerea:
fi:
pot fi: .

a)decizii cadru;
c)decizii derivate;

a)l; b)2; c)5; d)6.

a)l; b)2; c)3; d)4.





*♦

a) 10; 20; 0; 0. b) 60; 0; 50; 0. c) 0; 0; 10; 20. d) 0; 60; 0; 50.

strategica:

a) 1,2,4, 6; b) 1,3, 4, 7; c) 2, 5, 6, 7; d) 3, 4, 5, 6.

caracteristica:


b)segmentele tinta;
b)concurentii;
*

b)planul de produs;
utilizata:
a)de furnizori;
a)piata tinta;

are ca efect:
obicei, in termeni:
a) 1,3, 5; b)2,3, 5; c) 3,4, 5; d) 4, 5, 6.

stabilirea:

de activitate:
afirma ca:

a) 1,4, 5, 7; b)2,4,6, 7; c) 3, 4, 5,7; d) 4, 5, 6, 7.

denumit:


mediului?
a) 1,2, 3, 4; b) 4,2, 1,3; c) 2,3, 1,4; d) 3,4, 1,2.


a) 4, 1,3,2,5; b) 5, 2, 1,3,4; c) 1,4, 3, 2, 5; d) 3, 4, 1,2,5.
aferente?
a) 1,2, 4, 7; b) 4, 3, 1,2 c)2,3,5, 6 d) 1,3, 5, 7.

presupune:

numeste:
marketing:
urmatoarele:
vanzarilor.


a) 2, 4, 5, 7 b) 1,3, 5, 7; c) 3, 2,1,'6; d) 4, 5, 6, 7.


respectiva?
a
) U2:3; 0)2,3,4; c)3,4,5; d) 4,5,6.
firmei?
a) 2, 3, 6; b) 1,3,4; c) 3, 4, 5; d) 4, 5, 6^

a) 1-3,5; b)2,3,4; c) 3, 4, 5; d) 2, 5, 6.
ocaziei favorabile.
a) 1,2, 3, 4, 5; b)2, 1,3,5,4; c) 3, 4, 2, 5,1; d) 5, 3, 2,4, 1.



afla in faza de:


a) 1,4; b)2, 5; c) 1, 5; d) 3, 5.
concentrare;
sunt adevarate?
pe:
a) 1,3,5; b)2,4,6; c) 1,4,5; d)3,4,6.
❖
a) 1904; b) 1935; c) 1958; d) 1976.

drumului critic.
a) 4, 1,3,2,5; b) 1,2,3,4, 5; c) 2, 3, 1,4,5; d) 4, 3, 2, 1,5.

reteaua PERT este:

programului;
a) [21,37]; b)[27,33]; c) [24,36]; d) [21,39].
a)(a,- + bj - mO/3; c) (ai + 4mf + b,)/6;
b)(af + m,- + b:)/3; d) (a,- + 2mf + b,)/4.
este de:

determina ca medie:
a)(b-a)2/36; b)(a-b)a/18; c)(b-a)/2; d)(a + b)2/36.


este data de:


consumatorilor?



definitorii:


a) in 1993;
b)la Chicago;

❖
a)pana in 1930; c) intre 1950-1970;
RASPUNSURI CORECTE
1 a 39 c 77 d i 111 a 149 c 187 c
2 b 40 d 78 c | 112 c 150 c 188 d
3 d 41 c 79 d 113 c 151 d 189 a
a 42 b 80 d 114 b 152 d 190 a

1 4
5 c 43 d 81 c 115 c 153 c 191
b j
c 44 d 82 d 116 c 154 a 192 a

i 6
7 a 45 d 83 d 117 c 155 b 193 d
!
1 8 a 46 d 84 a 118 c 156 c 194 d
9 d 47 c 85 d 119 a 157 b 195 d
10 d 48 a 86 a 120 a 158 d | 196 c
b 49 c 87 b 121 a 159 d 197 c
12 d 50 a 88 c 122 b 160 d 198 c
13 c 51 c 89 b 123 b 161 c 199 c
c 52 c 90 c 124 b 162 d i 200 b
15 b 53 a 91 a 125 c 163 c ! 201 c
16 d 54 a 92 b 126 b 164 a 202 d
17 b 55 b 93 c 127 b 165 a 203 c
18 b 56 c 94 a 128 b 166 d 204 a
19 c 57 a 95 d 129 c 167 c 205 d
20 c 58 b 96 b 130 b 168 a 206 a
21 d 59 b 97 d 131 d 169 a 207 c
22 d 60 c 98 c 132 b 170 d 208 c
23 d 61 c 99 b 133 d 171 b 209 d
24 a 62 d 100 c 134 a 172 b 210 c
25 c 63 b 101 a 135 c 173 b 211 b
26 b 64 b 102 b 136 c 174 a 212 c
27 c 65 c 103 c 137 c 175 a 213 c
c 66 c 104 b 138 a 176 b 214 b

1 28
29 c 67 a 105 a 139 c 177 d 215 b
30 c 68 c 106 a 140 a 178 b 216 c
31 a 69 d 107 d 141 b 179 d 217 b
32 d 70 c 108 c 142 a 180 c 218 c
33 d 71 a 109 a 143 d 181 b 219 b
34 d 72 c 110 b 144 b 182 a 220 c
35 d 73 b 111 a 145 d 183 b 221 b
36 c 74 c 112 c 146 a 184 d 222 c
37 d 75 b 113 c 147 c 185 c 223 c
38 b 76 b 114 b 148 a 186 d 224 b
47
225 c 267 d 309 d 351 a 393 b 435 c
226 c 268 c 310 c 352 c 394 a 436 d
227 c 269 c 311 a 353 b 395 d 437 c
228 a 270 c 312 b 354 d 396 d 438 c
229 a 271 a 313 b 355 c 397 b 439 a
230 a 272 c 314 c 356 c 398 c 440 b
231 b 273 d 315 d 357 b 399 a 441 b
232 d 274 c 316 c 358 d 400 c 442 d
233 d 275 b 317 b 359 b 401 a 443 d
234 d 276 c 318 a 360 a 402 a 444 c
235 d 277 b 319 c 361 d 403 c 445 c
236 c 278 320 b 362 a 404 b 446 b
237 c 279 b 321 c 363 c 405 a 447 a
238 c 280 a 322 a 364 b 406 d 448 b
239 d 281 c 323 d 365 b 407 b 449 c
240 b 282 b 324 366 a 408 a 450 d

*>
241 d 283 c 325 c 367 a 409 c 451 c
242 d 284 c 326 a 368 b 410 d 452 a
243 d 285 c 327 b 369 c 411 c 453 b
244 b 286 c 328 c 370 d 412 a 454 c
245 b 287 c 329 d 371 b 413 d 455 b
246 b 288 d 330 b 372 c 414 c 456 b
247 c 289 b 331 a 373 c 415 c 457 a
248 a 290 d 332 a 374 c 416 a 458 c
249 c 291 c 333J b 375 . c 417 c 459 b
250 C i 292 c 334 b 376 d 418 b 460 c i

i
251 a 293 b 335 a 377 a 419 a 461 d i
252 b 294 c 336 b 378 b 420 a 462 d
253 c 295 c 337 b 379 c 421 a 463 a

1
254 d 296 c 338 a 380 d 422 c 464 b !
255 d 297 d 339 b 381 b 423 c 465 d
256 c 298 b 340 a 382 a 424 c 466 b
! 257 b 299 d 341 a 383 d 425 c 467 c
258 a 300 c 342 d 384 d 426 c 468 b
259 d 301 d 343 b 385 b 427 c 469 c
260 c 302 c 344 a 386 c 428 d 470 d
261 b 303 b 345 d 387 c 429 a 471 c
262 c 304 a 346 c 388 b 430 d 472 d
263 d 305 b 347 a 389 a 431 d 473 a
264 c 306 b 348 b 390 c 432 b 474 d
265 b 307 c 349 b 391 a 433 c 475 a
266 d 308 c 350 b 392 d 434 a

476 b
477 c 519 b 561 d 603 b 645 a 687 a
478 b 520 b 562 a 604 b 646 b 688 d
479 b 521 a 563 c 605 b 647 c 689 a
480 d 522 b 564 d 606 c 648 b 690 b
481 c 523 c 565 c 607 d 649 d 691 a
482 b 524 a 566 d 608 b 650 c 692 a
483 a 525 a 567 b 609 b 651 b 693 c
484 a 526 c 568 c 610 b 652 c 694 b
485 d 527 a 569 b 611 b 653 d 695 a
486 c 528 b 570 d 612 c 654 c 696
487 a 529 c 571 a 613 a 655 b 697 c
488 b 530 d 572 c 614 c 656 c 698 d
489 a 531 a 573 c 615 b 657 b 699 b
490 c• 532 b 574 b 616 c 658 d 700 a
491 a 533 b 575 c 617 b 659 a 701 c
492 a 534 d 576 b 618 a 660 b 702 d
493 d 535 c 577 b 619 b 661 d 703 b
494 a 536 a 578 b 620 b 662 c 704 a
495 b 537 a 579 d 621 c 663 c 705 b
496 d 538 c 580 a 622 b 664 b 706 b
497 a 539 d 581 c 623 b 665 d 707 d
498 a 540 a 582 c 624 a 666 c 708 a
499 c 541 b 583 c 625 b. 667 d 709 a
500 b 542 d 584 c 626 d 668 b 710 c
501 a 543 a 585 d 627 c. 669 c 711 d
502 544 b 586 c 628 c. 670 b 712 a

c
503 b 545 c 587 b 629 c 671 d 713 a
504 a 546 a 588 c 630 c 672 c 714 d
505 b 547 a 589 d 631 a 673 a 715 d
506 b 548 b 590 a 632 b 674 d 716 b
507 a 549 b 591 c 633 c 675 a 717 b
508 d 550 d 592 c 634 d 676 d 718 b
509 b 551 c 593 b 635 a 677 b 719 a
510 d 552 a 594 c 636 b 678 d 720 d
511 a 553 a 595 d 637 d 679 a 721 a
512 a 554 a 596 c 638 c 680 b 722 d
513 b 555 b 597 c 639 d 681 c 723 a
514 a 556 d 598 b 640 d 682 b 724 b
515 b 557 b 599 c 641 c 683 c 725 c
516 c 558 c 600 c 642 b 684 d 726 b
517 d 559 a 601 c 643 a 685 a 727 d
518 b 560 a 602 a 644 b 686 a 728 a
49
729 a 741 a 753 d 765 d 777 b I 789 a
730 a 742 a 754 d 766 d 778 b 790 d
731 c 743 c 755 c 767 c 779 a 791 d
732 b 744 d 756 c 768 a 780 b 792 b
733 c 745 a 757 c 769 a 781 d 793 c
734 b 746 a 758 b 770 d 782 c 794 d
735 d 747 d 759 a 771 d 783 d 795 c
736 c 748 b 760 c 772 a 784 d 796 d
737 a 749 a 761 c 773 b 785 a 797 a
738 b 750 b 762 a 774 c 786 a 798 d
739 a 751 c 763 b 775 c 787 a 799 d
740 c 752 b 764 a 776 d 788 b 800 c

a) profilul activitatii economice;
b) aria teritoriala de desfasurare a activitatii economice;
c) nivelul de organizare economica;
d) obiectivul urmarit prin desfasurarea activitatii de marketing.

b) marketingul educational; d) marketingul bancar.

a) receptivitate fata de cerintele societatii;
b) inalta capacitate de adaptare a activitatii la evolutia cerintelor de consum;
c) inventivitate, spirit creator, preocupari permanente pentru innoire si modernizare;
d) viziune analitica asupra fiecarei activitati care alcatuieste ciclul economic complet al bunurilor si serviciilor.


a)1933/1934; b) 1965/1966; c) 1971/1972; d) 1990/1991.

b) marketingul transporturilor; d) marketingul bancar".

este cel al:
a) "dezvoltarii" marketingului; c) "conceptualizarii" marketingului;
b) "integrarii" marketingului; d) "reevaluarii" marketingului.

a) orientarea activitatii firmei catre interesul public;
b) aplicarea marketingului in institutii sociale;
c) desfasurarea de actiuni sociale in firma;
d) nici una din cele trei variante de mai sus.
a) profiturile firmei; c) interesul public;
b) satisfactia consumatorilor; d) toate cele trei elemente de mai sus.

a) o conceptie moderna asupra orientarii, organizarii si desfasurarii activitatii economice; un ansamblu de activitati practice nestructurate; o inalta capacitate de adaptare;
b) setul de activitati prin care esafodajul cererii pentru bunuri, idei si servicii este dirijat pentru a favoriza procesul schimbului; un instrumentar stiintific; spirit de colaborare;
c) o conceptie moderna asupra orientarii, organizarii si desfasurarii activitatii economice; un instrumentar empiric; viziune unitara asupra pietei;
d) o conceptie moderna asupra orientarii, organizarii si desfasurarii activitatii economice; utilizarea unui ansamblu de metode si tehnici stiintifice; un ansamblu
a) vanzarea, cumpararea, maximizarea profitului;
b) maximizarea profitului, investigarea pietei, a necesitatilor de consum, satisfacerea in conditii superioare a nevoilor de utilizare si/sau consum;
c) satisfacerea in conditii superioare a nevoilor de utilizare si/sau consum, investigarea pietei, a necesitatilor de consum, standardizarea;
d) maximizarea profitului, investigarea pietei, a necesitatilor de consum, vanzarea.

c) conectarea dinamica a intreprinderii la mediul economico-social;
d) investigarea pietei, a necesitatilor de consum.

este plasat:
a) in antichitate;
b) in prima jumatate a secolului al XlX-lea;
c) la inceputul secolului XX;
d) dupa cel de-al doilea razboi mondial.
a) diviziunea sociala a muncii; c) dinamismul social-economic;
b) marile descoperiri geografice; d) explozia demografica.
a) o marca de condimente, asemanatoare cu Delikat si Vegeta;
b) Asociatia Romana de Marketing;
c) reprezentanta intreprinderii ARO in Maroc;
d) o asociatie culturala a aromanilor.

Europa este:
a) A.M.A.; c) A.D.E.T.E.M.;
b) W.A.P.O.R.; d) E.S.O.M.A.R.
17.intre argumentele care sustin universalitatea marketingului se inscrie:

a) aplicarea sa la nivelul universului;
b) patrunderea lui in economii aflate pe trepte diferite de dezvoltare;
c) dezvoltarea sa pe toate continentele;
d) dezvoltarea sa la nivel micro si macroeconomic.
18.in ordinea cronologica a aparitiei, prima specializare a marketingului a fost:

a) marketingul industrial; c) marketingul serviciilor;
b) marketingul bunurilor de consum; d) agromarketingul.

carui autori sunt:
a) Pierre-Louis Dubois si Alain Jolibert; c) Philip Kotler si Gerald Zaltman;
b) Neil H.Borden si E.Jerome McCarthy; d) William J. Stanton si Philip Kotler.
a) marketing sportiv, marketingul serviciilor, marketing educational;
b) marketing cultural, marketing agricol, marketing religios;
c) marketing educational, marketingul securitatii rutiere, marketing ecologic;
d) marketing cultural, marketingul securitatii rutiere, marketing turistic. .

nevoilor:

d) utilizarea unor mijloace de promovare a vanzarilor produselor intreprinderii.

c) cresterea pretului cu 10% duce la o scadere a volumului cererii cu 2%;
element central:
a) intreprinderea; c) consumatorul;
b) produsul; d) piata.

reprezinta:
a) o functie premisa; c) o functie mijloc;

reprezinta:
a) o functie mijloc; c) o functie premisa;

a) noul concept de marketing; c) vechiul concept de marketing;
b) politica de produs a intreprinderii; d) strategia de produs a intreprinderii;

reprezinta:
a) o functie premisa; c) o functie obiectiv;
b) o functie mijloc; d) o functie implicita.
a) vechiului concept de marketing; c) noului concept de marketing;
b) cercetarilor de marketing; d) politicii promotionale a intreprinderii.

a) serviciilor; c) international;
b) in domeniul nelucrativ; d) Ia nivel macroeconomic.
eforturile pe:

a) preocuparile pentru mentinerea traditiei economice;
b) viziunea unilaterala asupra sirului de activitati ce alcatuiesc ciclul economic;
c) o inalta capacitate de standardizare a activitatii in raport cu evolutia cerintelor de consum;
d) eficienta maxima.

a) este lipsita de coeziune;
b) nu se limiteaza doar la activitati economice;
c) detaliaza scopul activitatilor economice implicate in dirijarea bunurilor de la producator;
d) este tributara vechiului concept de marketing.
a) consumatori; c) promovare;
b) vanzare; d) productie.

delimiteaza in:
a) micromarketing si macromarketing;
b) marketingul bunurilor de consum si marketingul bunurilor de productie;
c) marketing intern si marketing international;
d) marketing in domeniul lucrativ si marketing in domeniul nelucrativ.

a) international; c) serviciilor;
b) in domeniul lucrativ; d) social.
a) segmentarea pietei;
b) asigurarea satisfactiei consumatorilor;
c) dezvoltarea performantelor tehnice ale produsului;
d) sistemul informational de marketing al intreprinderii.

a) marketingului serviciilor; c) micromarketingului;
b) marketingului intern; d) marketingului nelucrativ.
a) definitiilor inguste; c) definitiilor largi;
b) definitiilor clasice; d) definitiilor coerente.

a) desfasurarea unor relatii cu toate componentele mediului;
b) constituirea in timp a unei "resurse" de tip. special, numita retea de marketing;
c) planificarea legaturilor firmei cu mediul;
d) constituirea unei structuri organizatorice la nivelul corporatiei.

a) in secolul XIX, in Anglia; c) odata cu primele tranzactii comerciale;
b) cu multa vreme in urma; d) ca un produs al secolului XX.

a) aparitia unei abundente de bunuri si servicii pe piata;
c) necesitatile rezolvarii unor probleme specifice societatii de consum;


a) se refera la preocuparile contemporane ale intreprinzatorilor de a mentine bune relatii in cadrul comunitatii in care actioneaza;
c) implica asigurarea unor bune relatii cu furnizorii si intermediarii;

a) macromarketingul are un spatiu mai larg de actiune decat in economia de piata;
c) are loc o dezvoltare accentuat intensiva a marketingului;

a) compatibilitatea marketingului cu diferite medii de afaceri;
c) calitatile autentice probate de marketing, pe plan economic si social, in procesul activitatii concrete, la nivelul organizatiilor si economiei nationale;

a) necesitatea unor organizatii noneconomice de a desfasura adesea si unele activitati economice pentru a-si crea surse de venituri;
c) activitatile specifice de marketing din sfera distributiei;
a) liderii de opinie; c) medicii, farmacistii si cadrele didactice;
a) este tributara vechiului concept de marketing;
b) se refera la un complex de activitati economice;
c) are ca obiectiv final satisfacerea cerintelor de consum si maximizarea eficientei intreprinzatorului.
d) urmareste sa orienteze fluxul de bunuri si servicii de la producatori la consumatori sau utilizatori;

a) practicii economice: c) variantelor de raspuns a si b;

a) la inceputul secolului XX;
b)in 1937;
c) dupa al doilea razboi mondial;
56. Marketingul, in amplul sau demers, are ca element central de referinta: a) oferta; b) piata; c) consumatorii;d) concurentii.
57. Liderii de opinie sunt:
a) persoane care, prin pozitia lor sociala, influenteaza cumpararea;

b) persoane care iau decizia de cumparare;
c) persoane care realizeaza actul cumpararii la punctul de vanzare;
d) persoane care platesc bunurile sau serviciile cumparate sau achizitionate.

a) preocuparea a tot mai multe organizatii de a constitui astfel de structuri organizatorice;
c) preocuparea intreprinzatorilor de a fi la curent cu procesele de marketing;

a) stabilirea zonei teritoriale in cadrul careia vor actiona;
c) performantele economice preconizate;

d) concurentii in raport de care urmeaza sa -si orienteze si deruleze activitatea.

a) cumpararea, vanzarea, prezentarea firmei si a produselor sale cumparatorilor potentiali; asigurarea cresterii nivelului de trai;
b) prospectarea pietei (analiza si prognoza); dezvoltarea si proiectarea productiei; influentarea cererii (prin design, publicitate etc); asigurarea serviciilor specifice (de
c) investigarea pietei, a nevoilor de consum; conectarea dinamica la mediul economico-social; satisfacerea in conditii superioare a nevoilor de consum;
maximizarea eficientei economice (a profitului);
d) orientarea spre satisfacerea celor mai importante categorii de consumatori; identificarea oportunitatilor atractive de piata si evaluarea posibilitatilor firmei de a le
valorifica; furnizarea strategiilor necesare atingerii obiectivelor in raport de resurse.

a) conectarea dinamica a intreprinderii la mediul economico- social;
c) investigarea pietei, a necesitatilor de consuni;

c) se refera la extinderea sa in tot mai multe domenii de activitate;

a) constituie o noua specializare a marketingului;
c) semnifica o orientare societala a demersurilor de marketing;
64. Primul domeniu economic in care a aparut si s-a afirmat marketingul 1-a constituit: a) productia; b) distributia; c) transporturile; d) serviciile.
65. Marketingul bunurilor de capital constituie o specializare a marketingului ce are la baza:

b) durata de intrebuintare a bunurilor;
c) profilul activitatii economice;
d) resursele de capital ale intreprinderilor.

a) o specializare a marketingului prin prisma ariei teritoriale;
b) patrunderea marketingului in toate sferele vietii economice si sociale;
c) utilizarea marketingului de catre societate, la nivelul intregii economii nationale;
d) aplicarea marketingului la problemele-cadru, de ansamblu, al intreprinderii.

a) descrie activitatile de marketing (de orice fel) ale unei organizatii care are relatii de schimb cu alte organizatii;
b) constituie un proces contemporan, in contextul dezvoltarii marketingului industrial;
c) se axeaza pe problematica organizarii activitatilor de marketing in cadrul intreprinderii contemporane.
d) semnifica un marketing intre intreprinzatori;

a) E.J. McCarthy si W.D. Perreault; c) Ph. Kotler si G. Zaltman;
a) se foloseste in locul notiunii de intreprindere;
b) se refera la organizatiile non-profit;
c) vizeaza unitatile din diferite domenii sociale care realizeaza si un anumit profit;
a) marketingul turistic; c) marketingul educational;

a) marketingul securitatii rutiere; c) marketingul turistic;
a) marketingul transporturilor, marketingul politic, marketingul cultural;
b) marketingul sportiv, marketingul ecleziastic, marketingul agricol;
c) marketingul ecologic, marketingul educational, marketingul securitatii rutiere;
d) marketingul serviciilor, marketingul verde, marketingul politic.
a) orientarea spre productie; c) orientarea spre conceptul de marketing;
data de:
a) Peter Drucker; c) Wiliam Stanton;

a) pragmatismul, orientarea strategica, interdisciplinaritatea;
c) universalitatea, pragmatismul, specializarea;
a) specificul pietelor, aria teritoriala, gradul de eficienta;
c) activitatile specifice, gradul de eficienta, specificul pietelor;
78. Sub egida Asociatiei Romane de Marketing apare publicatia periodica: a) Comertul modern;' c) Management- Marketing; b)BIZ;
d) Economistul.
79. Marketingul global are drept criteriu al specializarii:



a) 1939; b) 1968; c) 1971; d) 1990.

c) luarea in considerare a clientului numai dupa ce s-a decis ce sa se produca;
semnifica:
c) o activitate de intermediere a organizatiilor non-profit pentru atingerea anumitor scopuri ale unor organe ale administratiei centrale si locale;
d) oferirea eficienta de valori catre anumite "tinte", prin intermediul organizatiilor non-profit, in scopul stimularii schimburilor dorite de unele organizatii

a) internationalizarea, ca atare, a termenului respectiv;
c) patrunderea lui in economii aflate pe diferite trepte de dezvoltare;

a) macroniarketingul are un spatiu mai larg de actiune;
c) are loc o crestere continua a micromarketingului;

a) toate bunurile care au suferit o prelucrare industriala;
c) bunurile care fac obiectul tranzactiilor intre intreprinzatori;
c) definit de relatiile in care opereaza o firma;
a) beneficiarii afacerii; c) procesele;

a) in echilibru permanent; c) in evolutie liniara;

a) modificari frecvente ale majoritatii componentelor sale, in limite rezonabile;
c) evolutia fenomenelor este lenta si usor previzibila;

a) frecvente modificari in majoritatea componentelor sale;
c) evolutia lenta si usor previzibila a fenomenelor;
92.in cadrul mediului turbulent, schimbarile din evolutia fenomenelor sunt:


a) direct, slab si permanent; c) direct, puternic si permanent;

a) formativi ai cererii de marfuri; c) cu evolutia usor previzibila;

c) componente care explica, in esenta, cum se obtin produsele;

a) mediului politic; c) mediului tehnologic;
a) mediul cultural; c) mediul politic;



a) mediul tehnologic al intreprinderii; c) mediul natural al intreprinderii;


a) potentialul comercial al firmei; c) capacitatea organizationala a firmei;



a) marketingului tranzactional; c) marketingului de retea;

a) cererea consumatorilor individuali;
c) piata bunurilor de consuni si cererea consumatorilor individuali;
c) totalitatea relatiilor de vanzare-cumparare dintr-o tara;
111. Gravitatia comerciala are implicatii asupra:


a) volumul ofertei; c) volumul vanzarilor;

atunci cand:

119.in conditiile dublarii numarului de cumparatori ai unui produs si a cantitatii medii
de:
a) 1/3; b) 2/3; c) I /2; d)l/6.

comportament:


a) concurentiale; c) deopotriva concurentiale si anticoncurentiale;

a) conduc la restrangerea semnificativa a concurentei;
c) nu sunt restrictii de nici un fel;

a) practica concurentiala normala; c) problema interna a firmei;

practica:
a) admisa de organismele de supraveghere; c) nu prezinta interes;

asociatiei este:
c) nu intra in obiectul de activitate al acestora;

d) nu e problema de concurenta.
sunt considerate:
a) corecte;
c) neloiale;

a) un act normal de concurenta; c) o practica anticoncurentiala;
in concurenta:


a) violent si Ia orice actiune; c) numai in anumite situatii concurentiale;

a) cu intarziere si fara hotarare; c) violent;

a) buni si rai; c) buni si rai, slabi si puternici;

a) o forma (expresie) temporara (momentana) de existenta a pietei;
c) o alternativa a pietei;

a) atat favorabila cat si nefavorabila; c) ori favorabila, ori nefavorabila;

pietei:



a) stari conjuncturale proaste pe piata marfurilor;
c) stari normale ale pietelor monetar-financiare;
economie de:


a) un segment de piata caracterizat printr-o nevoie posibil de satisfacut in mod profitabil;
b) o situatie conjuncturala favorabila;
c) o sansa unica pentru firma;
d) situatia in care oferta este mica si cererea este mare.

a) concurentei;
b) actiunilor guvernului;
c) unor piedici aparute ca urmare a evolutiei nefavorabile a mediului;
d) actiunilor greviste ale propriilor salariati.

intreprinderii?
a) furnizorii foitei de munca; c) legislatia;
b) furnizorii de marfuri; d) organismele publice.

a) mediul politic; c) mediul demografic;
b) mediul institutional; d) mediul cultural.

a) piata marfurilor; c) piata fortei de munca;
a) piata efectiva; c) piata potentiala;
b) piata futures; d) piata viitoare.
b) piata bunurilor materiale si piata serviciilor;
c) piata mijloacelor de productie si piata bunurilor de consuni;
d) piata internasi piata internationala.

a) volumul ofertei; c) volumul tranzactiilor de piata;
b) volumul cererii; d) cota de piata.

grupare?
a) indicatori avansati; c) indicatori concomitenti;

economica, este:
a) productia industriala; c) consumul;
b) investitiile fixe de capital; d) produsul national brut.

a) demonstreaza existenta unei rate pozitive de crestere a pietei;
b) se incadreaza in intervalul (0 - I);
c) tinde sa se apropie de 1;
d) este intotdeauna supraunitara.
a) dileme; c) vaci de muls;
b) vedete; d) pietre de moara.
a) piata actuala plus nonconsumatorii absoluti;
b) piata actuala minus nonconsumatorii absoluti;
c) piata actuala plus nonconsumatorii potentiali;
d) piata actuala minus nonconsumatorii potentiali.
a) afectare bugetara; c) intra-produs;
b) inter-produs; d) inter-marca.
163."Revitalizarea" cererii este necesara in cazul unei cereri:


a) cresterea cu 1% a pretului untului determina o crestere cu 0,25% a cererii de margarina;
b) cresterea cu 1% a pretului unui kilogram de unt determina cresterea vanzarilor de margarina cu 0,250 kilograme/locuitor;
c) cand costurile de productie ale untului cresc cu 1%, cererea de margarina creste cu 0,25%;
d) raportul procentual dintre pretul untului si cererea de margarina este de 0,25%.


a) mediul economic; c) mediul institutional;
b) mediul cultural; d) mediul demografic.
vanzare-cumparare:
a) livrarile de marfuri; c) donatiile de bunuri;
b) prestatiile de servicii; d) contractarile de materii prime.


a) atomicitatea, fluiditatea, transparenta perfecta;
b) rigiditatea, atomicitatea, opacitatea;
c) fluiditatea, dinamica sustinuta, rigurozitatea;
d) atomicitatea, opacitatea, dinamica sustinuta.

a) concurenta imperfecta; c) monopson;
b) concurenta pura; d) monopol bilateral.
171.Identificati gruparea care contine numai practici de concurenta neloiala:

b) denigrarea concurentilor, concurenta parazitara, concurenta ilicita;
c) concurenta parazitara, concurenta imperfecta, denigrarea concurentilor;
d) concurenta ilicita, concurenta monopolista, concurenta pura.

de mai jos:
a) volumul ofertei; c) volumul cererii;

a) atragerea de noi cumparatori pentru produsele intreprinderii numai din randul nonconsuraatorilor relativi;
b) atragerea de noi cumparatori pentru produsele intreprinderii, fie din randul nonconsumatorilor relativi, fie din randul clientilor unor intreprinderi concurente;
c) cresterea cumparaturilor medii efectuate de o unitate de consum (individ, familie, intreprindere);
d) atragerea de noi cumparatori pentru produsele intreprinderii, fie din randul nonconsumatorilor relativi, fie din randul clientilor unor intreprinderi concurente, precum si
a)40%, 5 0%, 10%; c) 3 0%, 60%, 10%;
b)30%, 30%, 40%; d) 25%, 60%, 15%.
prin:
a) sporirea numarului cumparatorilor;
b) cresterea gradului individual de inzestrare;
c) cresterea marimii medii a unei cumparaturi;
d) accelerarea frecventei de cumparare.

a) factori intamplatori; c) factori sezonieri;

a) nivelul dobanzii; c) evolutia cursului de schimb;
b) situatia rezervelor valutare; d) pretul combustibilului.
a) indicatori de volum, indicatori de structura, indicatori conjuncturali;
b) indicatori avansati, indicatori concomitenti, indicatori intarziati;
c) indicatori dinamici, indicatori intarziati, indicatori de structura;
d) indicatori temporali, indicatori avansati, indicatori intarziati.

a) produsul national brut, indicele productiei industriale, rata somajului;
b) gradul de utilizare a capacitatilor productive, rata inflatiei, nivelul dobanzii;
c) cursul de schimb, indicele productiei industriale, vanzarile marilor magazine;
d) ritmul constructiilor, angajarile in industria prelucratoare, comenzile si contractele pentru obiective ce necesita investitii fixe de capital.

a) reputatia intreprinderii; c) economiile de scara;
b) calitatea produselor; d) eficienta inovatiei.

mediului cultural?
a) valorile culturale fundamentale rezista in timp;
b) exista o periodicitate a modificarilor sistemului de valori al unei societati;
c) fiecare cultura este compusa din culturi secundare;
d) valorile culturale secundare se transforma in timp.

a) un proces de cunoastere a factorilor externi de influenta a activitatii intreprinderii si a evolutiei lor;
b) o importanta tehnica promotionala;
d) o componenta a strategiei de marketing.

a) sa iasa de pe piata;
b) sa pregateasca un plan pentru contracararea sau minimizarea amenintarii;
c) sa lanseze un nou produs;
d) sa reduca pretul.
a) va fi afectata de cresterea cererii interne;
b) va deveni mult mai puternica pe pietele externe;
c) va trebui sa reduca preturile;
d) va fi afectata de cresterea dobanzilor.

a) organizatiile care doresc sa comunice direct cu clientii lor;
b) tranzactiile care au drept baza de decontare cartile de credit;
c) presa economica si serviciile postale;
d) actualii furnizori de informatii (in diferite moduri).

c) cresterea pretului cu 10 % duce la o scadere a volumului cererii cu 2 %;

a) cuprinde ansamblu] agentilor economici care actioneaza in cadrul pietei;
b) se refera la institutiile administrative cu atributii in domeniul pietei;
c) este constituit din ansamblul reglementarilor de natura juridica, prin care este vizata, direct sau indirect, activitatea de piata a intreprinderii;
d) reflecta structurile societatii, clasele sociale.
a) constanta, descrescanda, crescanda; c) ferma, constanta, spontana;
a) principalele reglementari ale puterii publice privind activitatea comerciala;
b) valorile morale si sociale;
c) modul si stilul de viata;
d) repartizarea populatiei pe nivele de instruire.

vedere:
a) locul acestuia in asigurarea evolutiei societatii;
b) tipul produselor implicate in procesul sau de realizare;
c) durata de viata a produselor;

d) volumul si structura cheltuielilor efectuate de populatie in vederea satisfacerii diferitelor trebuinte.
criteriu:
a) modul de manifestare in timp a cererii de marfuri;
b) modul in care cererea se formuleaza si se manifesta asupra produselor;
c) gradul in care marfurile participa la satisfacerea trebuintelor;
d) gradul de elasticitate a cererii.
a) cu hrana si echipamentul casnic;
b) destinate dotarii cu bunuri de uz indelungat;
c) realizarii unor servicii de intretinere a sanatatii;
d) pentru turism.

adevarata?
a) constituie un element de baza al cresterii economice;
b) reprezinta o categorie corelativa a pietei;
c) reflecta forma sociala pe care o imbraca produsele destinate schimbului prin intermediul relatiilor de piata;
d) asigura in mod direct recuperarea si absorbtia fortei de munca.
a) macromediu - mediul natural; c) macromediu - mediu institutional;
a) elastica; c) unitar elastica;
196. Curba cererii:

a) descrie, in general, o alura crescatoare, de la stanga la dreapta;
b) este formata prin transpunerea punctelor din cadrul unui grafic de aprovizionare;
c) arata ce cantitati vor fi cerute de cumparatorii potentiali la diferite niveluri de preturi posibile;
d) reflecta cum cresc veniturile totale pe masura ce scad preturile.
a) un calculator personal; c) un kilogram de paine;
a) cererea este unica determinanta a pretului;
b) se spune ca-o piata se afla in echilibru atunci cand elasticitatea cererii este egala cu elasticitatea ofertei;
c) interactiunea ofertei si a cererii determina marimea pietei si pretul pietei;
d) pentru ca o piata sa fie in echilibru, pretul si cantitatea pe care cumparatorii doresc sa o accepte trebuie sa fie mai mari decat pretul si cantitatea pe care ofertantii doresc sa
o prezinte.
a) in perioada actuala, intreprinderile se confrunta pe piata romaneascTcu un mediu instabil;
b) perioadele cand evolutia fenomenelor este lenta si usor previzibila;
c) prezinta frecvente schimbari in majoritatea componentelor sale, impunand cresterea capacitatii de adaptare a intreprinderii;
d) este un mediu relativ ostil intreprinderii careia ii pune probleme de supravietuire.
a) macromediul intreprinderii; c) organismele publice;
b) macromediul intreprinderii; c) organismele publice;
c) categoria prestatorilor de servicii; d) mediul institutional.

a) economic si demografic; c) politic si economic;
b) demografic si tehnologic; d) tehnologic si natural.
a) comportamentul cumparatorilor si comportamentul distribuitorilor;
b) comportamentul comerciantilor; comportamentul si pozitia concurentei;
c) comportamentul cumparatorilor si comportamentul guvema-mental; '
d) toate variantele de la punctul a, b, c.

a) transportatori, depanatori, prestatori de service;
b) unitati bancare, unitati de asigurare, prestatori de service;
c) furnizori de foita de munca, unitati de invatamant, oficii de distribuire a fortei de munca, persoane fizice;
d) unitati bancare si de asigurari, transportatori.

a) se calculeaza prin raportarea propriei sale cote de piata la cea a celui mai important concurent;
b) exprima ponderea ce ii revine acesteia in piata produsului sau a grupei de produse din care face parte;
c) este un indicator de exprimare a structurii pietei;
d) se calculeaza prin raportarea volumului de vanzari al intreprinderii la vanzarile totale ale produsului pe piata respectiva.

a) exprima volumul maxim al vanzarilor pe care le-ar putea realiza o intreprindere intr-un timp determinat;
b) acopera sfera pietei reale (efective), precum si nonconsumatorii relativi;
c) principalii indicatori de evaluare a acesteia sunt potentialul de absorbtie al pietei, potentialul de export, efectivul si structura nonconsumatorilor relativi;
d) depinde de numarul cumparatorilor / utilizatorilor actuali ai produselor/serviciilor oferite, de marimea medie a unei cumparari si de frecventa de cumparare.
a) nu are in vedere suprafata comerciala a centrului de atractie si timpul necesar deplasarii pana la acesta;
b) constituie o metoda probabilistica de cercetare a fenomenului gravitatiei comerciale;
c) se axeaza mai mult pe consumator decat pe centrele comerciale;
d) nu ia in calcul numarul de locuitori ai orasului centru de atractie si distanta pana la acesta.

a) echipamentele industriale; c) furnizorii de forta de munca;
a) mediul demografic; c) mediul cultural;
b) mediul natural; d) mediul institutional.
a) concurenta neloiala; c) concurenta directa;
b) concurenta implicita; d) concurenta indirecta.
a) piata potentiala a produsului; c) piata efectiva a produsului;
b) conjunctura pietei produsului; d) cota de piata a intreprinderii.
intermediul:
b) volumului tranzactiilor la nivelul pietei;
c) volumului cererii pentru produs;
a) a scazut; . c) a crescut;
(pana la 20, 21-35, 36-55, peste 55 ani)?
a) 26; b) 24; c) 22; d) 23.
a) dinamica a pietei; c) cerere selectiva;
b) gravitatie comerciala; d) concentrare a cererii.

a) extensiva;
b) atat extensiva cat si intensiva;
c) intensiva;
d) nu este vorba despre o dezvoltare reala a pietei.

an?
a) 0,53; b) 0,62; c) 0,60; d) 0,75.
a) mediul social; c) mediul natural;
b) mediul cultural; d) mediul institutional.

a) o forma de concurenta monopolista; c) o modalitate de promovare a produsului;

dat formeaza:
a) piata reala a produsului; c) piata potentiala a produsului;
intermediul:
b) volumului cererii pentru produs;
c) volumului tranzactiilor la nivelul pietei;
a) ponderea neprocentuala a vanzarilor intreprinderii in vanzarile totale la nivelul pietei;
b) ponderea procentuala a vanzarilor intreprinderii in vanzarile principatului sau concurent;
c) un indicator al capacitatii pietei;
d) expresia volumului tranzactiilor de piata al intreprinderii.

macromediului:
a) mediul social; c) mediul politic;
b) mediul economic; d) mediul institutional.

a) concurenta imperfecta; c) practicarea preturilor de penetrare;
b) concurenta ilicita; d) publicitatea comparativa.

a) 0,86; b)0',60; c) 1,16; d)0,75.

macromediului:
a) mediul demografic; c) mediul institutional;
b) mediul economic; d) mediul social.
utilizata:
a) cota de piata; c) cota relativa de piata;
b) structura pe ramuri a activitatii economice;
c) cresterea fondurilor destinate cercetarii-dezvoltarii din industria alimentara;
d) traditiile culinare.

a) suma pietelor interne plus piata internationala a acestor produse;
b) suma pietelor interne a acestor produse;
c) piata internationala a produselor respective;
d) piata producatorilor de automobile de teren.

unei piete se afla:
a) gradul de utilizare al capacitatilor productive; c) ritmul constructiilor;
b) nivelul dobanzilor; d) rata inflatiei.

a) repartizarea teritoriala si pe medii a populatiei, miscarea preturilor, marimea si orientarea fondurilor destinate cercetarii-dezvoltarii;
b) numarul populatiei, dimensiunea medie a unei familii, rata natalitatii;
c) structura populatiei pe sexe si pe varste, nivelul veniturilor banesti, nivelul concurentei;
d) sistemul de valori, numarul populatiei, structura populatiei pe varste.

a) gradul de implicare a statului in economie;
b) gradul de ocupare a fortei de munca;
c) nivelul concurentei;
d) reglementarile vizand eliminarea tehnologiilor poluante.
in concurenta:
a) perfecta; c) imperfecta;
b) directa; d) indirecta.
a) denigrarea concurentilor; c) dumping;
b) concurenta parazitara; d) concurenta ilicita.
afla in concurenta:

a) oligopol; c)monopson;
b) concurenta oligopolista; d) monopol.

a) noua cota de piata a firmei va fi mai mare decat vechea cota de piata;
b) raportul noua cota / vechea cota va fi supraunitar;
c) noua cota de piata va fi mai mica decat vechea cota de piata;
d) informatia este insuficienta pentru a trage o concluzie privind relatia dintre cele doua cote de piata ale firmei.
a) furnizorii de marfuri, clientii, cadrul legislativ;
b) furnizorii de marfuri, organismele publice, cadrul legislativ;
c) prestatorii de servicii, concurentii, cadrul natural;
d) prestatorii de servicii, concurentii, organismele publice.
a) mai mare decat cumpararea; c) partea insolvabila a nevoii de consum;

consum este:
a) este relativ rigida; c) are un coeficient de elasticitate subunitar;

a) este elastica; c) are un coeficient de elasticitate supraunitar;
b) este concentrata; d) este rigida.

consum este:

a) noua cota de piata a intreprinderii va fi mai mica decat vechea cota de piata;
b) vechea cota de piata va fi mai mica decat noua cota de piata;
c) raportul noua cota / vechea cota va fi subunitar;
d) informatia este insuficienta pentru a trage o concluzie privind relatia dintre cele doua cote de piata ale intreprinderii.
a) mediul demografic, mediul economic, furnizorii de forta de munca;
b) organismele publice, mediul tehnologic, mediul politic;
c) mediul economic, mediul politic, mediul cultural;
d) organismele publice, mediul economic, mediul institutional.

este:
a) ponderea populatiei ocupate in economie;
b) dimensiunea produsului intern brut;
c) structura pe grupe de varsta a clientilor potentiali;
d) legislatia privind concurenta.

a) controlul total al intreprinderii asupra acestora;
b) natura preponderent ocazionala a acestora;
c) caracterul lor bilateral;
d) concentrarea sortimentala a acestora.

a) intensitatea concurentei; c) aria pietei;
b) natura pietei; d) structura pietei.
a) cu actiune temporara; c) cu caracter accidental;
b) cu actiune de durata; d) cu impact sezonier.
a) dispersate dimensional; c) dispersate spatial;
b) concentrate dimensional; d) ocazionale,

a) o firma de transporturi internationale; c) un club de cicloturism;

a) concurentei pure; c) concurentei perfecte;
b) concurentei neloiale; d) concurentei monopoliste.
a) concurenta imperfecta; c) denigrare a concurentilor;
b) promovare a vanzarilor; d) concurenta ilicita,
a) care nu cumpara temporar produsele intreprinderii;
b) care nu vor achizitiona sau utiliza in prezent sau in viitor produsul;
c) €care continua sa cumpere produsul in ciuda calitatilor slabe ale acestuia;
d) care a incercat produsul dar este nemultumit de performantele acestuia.
a) tratativele comerciale; ' c) concurenta intre intreprinderi;
b) distributia comerciala; d) normele de reglementare.
a) numarul mare al competitorilor prezenti pe piata;
b) reglementarea stricta a pietei;
c) accesul nerestrictionat la nivelul pietei;
d) accesul nelimitat la toate informatiile referitoare la piata.
a) o forma de concurenta imperfecta;
b) o modalitate de realizate a publicitatii comparative;
c) o forma de concurenta parazitara;
d) o forma de concurenta ilicita.
a) persoane fidele produselor intreprinderii;
b) clienti potentiali care nu au incercat inca produsul;
c) clienti efectivi neinforniati despre existenta produsului;
d) persoane care nu vor achizitiona sau utiliza produsul in viitor.
a) aria pietei; c) structura pietei;
b) localizarea pietei; d) concentrarea pietei.

a) cu actiune ciclica; c) cu actiune permanenta;
b) cu caracter accidental; d) cu actiune de durata.

a) mediul natural; c) mediul institutional;
b) mediul tehnologic; d) mediul geografic.
formeaza:
a) piata potentiala a produsului; c) conjunctura pietei produsului;
b) piata efectiva a produsului; d) piata relativa a produsului.

a) cu actiune ciclica; c) cu impact sezonier;
b) cu actiune de durata; d) cu caracter accidental.

a) strategia cresterii; c) strategia adaptiva;
b) strategia activa; d) strategia ofensiva.

a) schimbarile pietei; c) structura pietei;
b) dinamica pietei; d) nivelul competitiei.
• Piata prezinta un nivel ridicat al exigentelor consumatorilor, este puternic segmentata (50 de segmente) si se estimeaza o crestere, in urmatorul an, a volumului ei cu 5%.
• intreprinderea ocupa pozitia de lider, realizand produse (12 tipuri) care se adreseaza numai segmentelor cu venituri ridicate.
• Volumul vanzarilor intreprinderii se estimeaza ca va spori, in urmatorul an, cu 5%.
a) strategie ofensiva de crestere a cotei de piata, strategie nediferentiata, strategia exigentelor ridicate;
b) strategie defensiva de mentinere a cotei de piata, strategie nediferentiata, strategia exigentelor medii;
c) strategie defensiva de mentinere a cotei de piata, strategie concentrata, strategia exigentelor ridicate;
d) strategie ofensiva de crestere a cotei de piata, strategie concentrata, strategia exigentelor ridicate.

a) o strategie diferentiata; c) o strategie concentrata;
b) strategia restrangerii; d) marketingul segmentat.

a) Neil H.Borden; c) William J. Stanton;
b) Philip Kotler; d) Rom Markin.
de marketing ?
a) politica de investitii; c) politica de pret;
b) politica de personal; d) politica de dezvoltare.

a) produsului, managementului, concurentei;
b) imaginii, clientilor, preturilor;
c) serviciilor, furnizorilor, comunicatiei;
a) furnizorii, produsul, pretul, cumparatorii;
b) clientii, consumatorii, furnizorii, intermediarii;
c) produsul, pretul, distributia, promovarea;
d) publicitatea, relatiile publice, promovarea vanzarilor, promovarea directa.

a) valorificarea maxima a oportunitatilor zilnice, dezvoltarea productiei, cresterea productivitatii;
b) orientarea spre cumparatori, concentrarea spre atingerea unor obiective strategice, integrarea eforturilor de marketing;
c) focalizarea pe produs, productivitatea, motivarea angajatilor;
d) analiza mediului concurential, mijloacele tactice, motivarea angajatilor, dezvoltarea productiei, cresterea productivitatii.

a) urmaresc diferentierea preturilor pe categorii de consumatori;
b) considera pretul ca fiind elementul esential de diferentiere fata de concurenta;

a) se refera la activitatile de zi cu zi pentru implementarea strategiilor;
b) impun subordonarea strategiilor de marketing;
c) constituie modalitatile de punere in aplicare a strategiei de marketing;
d) implica actiuni practice de punere in valoare a potentialului intreprinderii pentru atingerea, pas cu pas, a obiectivelor sale strategice.

a) planificarea produsului, pretul, canalele de distributie, marca, promovarea;
b) vanzarea personala, publicitatea, ambalajul, etalarea, marca;
c) serviciile suplimentare vanzarii, distributia fizica, pretul, merchandisingul, marketingul direct;
d) strategia de piata, produsul, pretul, distributia, promovarea.
a) cresterea activitatii de piata;
b) restrangerea activitatii de piata;
c) mentinerea volumului activitatii de piata;
d) o strategie specifica intreprinderilor fara potential de crestere.
a) intreprinderea urmareste sa tina pasul cu schimbarile pietei;
b) este o strategie pasiva;
c) este specifica intreprinderilor cu potentialul redus;
d) este o forma de comportament a intreprinderii fata de schimbarile pietei.
a) strategia exigentei ridicate;

a) produs, personal, promovare, distributie; c) produs, pret, personal, distributie;
b) produs, pret, promovare, distributie; d) produs, pret, promovare, personal.

a) strategia exigentei medii; c) strategia nediferentiata;
b) strategia focalizata; d) strategia adaptiva.

a) strategia concentrata; c) strategia cresterii volumului de activitate;
b) strategia adaptiva; d) strategia de rezerva.

a) strategia exigentei ridicate; c) strategia pasiva;
b) strategia ofensiva; d) strategia cresterii volumului de activitate.

este:
a) strategia exigentei ridicate; c) strategia ofensiva;
b) strategia adaptiva; d) strategia mentinerii volumului de activitate.

a) strategia exigentei medii; c) strategia adaptiva;
b) strategia mentinerii volumului de activitate; d) strategia diferentiata.

a) nediferentiata; c) activa;
b) a exigentelor ridicate; d) diferentiata.

a) structura pietei; c) dinamica pietei;
b) schimbarile pietei; d) exigentele pietei.

a) politica de produs; c) tactica de marketing;
b) mixul de marketing; d) strategia de piata.
a) politica de marketing; c) strategia de marketing;
b) tactica de marketing; d) programul de marketing.
a) strategia de marketing; c) tactica de marketing;
b) politica de marketing; d) strategia de piata.

a) conducerea strategica; c) mixul de marketing;
b) politica de marketing; d) pozitionarea.


a) piata omogena; c) piata dinamica;
b) piata saturata; d) piata fluctuanta.


a) definirea domeniului de activitate al intreprinderii;
c) elaborarea ansamblului strategiilor de dezvoltare;
feluri:
a) macroobiective si microobiective; c) permanente si periodice;
b) economice si sociale; d) unidimensionale si multidimensionale:
a) un anumit atribut, o scala (un indicator) si o constanta "K";
b) un anumit atribut, o scala (un indicator) si o suta marita;
c) un anumit atribut, o scala (un indicator) si o valoare procentuala;
d)un anumit atribut, o scaJa (u n indicator) si un scop.

a) cercetarii de marketing; c) programarii de marketing;

a) tacticii de marketing; c) mixului de marketing;


a) mixului de marketing; c) politicii de produs;

b) mixului de marketing; d) segmentarii pietei.

a) sfera de produse si de piete (actuale sau noi);
c) avantajul diferential (competitiv);





a) dezvoltare a cererii; c) "demistificare a cererii";
a) creare a cererii; c) "distrugere a cererii";
a) "revitalizarea" cererii; c) regularizarea cererii;
strategie de:
*
denumirea de:
a) strategia de extindere a liniei produselor; c) strategia de reformulare;

denumirea de:
a) strategia diferentierii produselor si segmentarii pietei;
c) strategia de diversificare orizontala;
a) strategia diversificarii concentrice;
c) strategia de reformulare;
a) strategia extinderii liniei produselor; c) strategia diversificarii orizontale;
a) strategia diversificarii concentrice; c) strategia diversificarii orizontale;
a) strategia diversificarii laterale; c) strategia diversificarii orizontale;

a) pietre de moara - dileme - vaci de muls - vedete;
c) dileme - vedete - vaci de muls - pietre de moara;

a) integrata; c) privind statutul sau pe piata;
b) functionala; d) toate cele trei acceptiuni de mai sus.

a) brevetul de inventie; c) dreptul de autor;
b) licenta de export; d) mostrele gustative.
a) 3; b)4; c) 12; d)4;2;6.
a) inovatori; c) majoritate timpurie;
a) cercetarea produsului, alegerea zonei de lansare a produsului, asigurarea legala a produsului;
b) cercetarea produsului, modelarea produsului, atitudinea fata de produsele vechi;
c) modelarea produsului, asigurarea legala a produsului, stabilirea pretului de lansare;
d) alegerea zonei de lansare a produsului, asigurarea legala a produsului, pregatirea pietei.

a) contractul de leasing, dreptul de preemtiune, marca de fabrica;
b) dreptul de autor, mostra gustativa, marca de fabrica;
c) dreptul de autor, evictiunea, dreptul de preemtiune;
d) denumirea de origine, marca de fabrica, contractul de leasing.

a) modelarea produsului; c) politica de marca a intreprinderii;
b) asigurarea legala a produsului; d) alcatuirea gamei de produse.

a) pretul; c) termenul de garantie;
b) greutatea; d) instructiunile de folosinta (utilizare).
a) numarul de produse distincte pe care le contine o linie de produse;
c) gradul de apropiere al produsului de consumatorul final;

(12 produse):
a) 27, 3, 10,5, 12; c) 10, 5, 12, 3, 27;
b)3, 27, 10,5, 12; d) 27, 10, 5, 12, 3.

a) testare de acceptabilitate; c) creativitate operationala;

a) este o operatiune premergatoare lansarii acestuia pe piata, prin care se supune verificarii consumatorilor potentiali parametrii principali ai noului produs;
c) este o operatiune post-lansare pe piata prin care se verifica vanzarile;

a) inovatorii, acceptantii timpurii, majoritatea timpurie;
c) acceptantii timpurii, acceptantii intarziati, majoritatea timpurie;

a) etapa de constatare, etapa de cumpanire, etapa de acceptare sau respingere;
c) etapa de constatare, etapa interesului individual, etapa de cumpanire;
urmatoarea:
a) 5-3-1-2-4; b) 4-5-1-3-2; c)l-5-3-4-2; d)5-l-4-3-2.

c) perfectionare sortimentala, diferentiere sortimentala, selectie sortimentala;
d) diversificare sortimentala laterala, diferentiere sortimentala, diversificare sortimentala.

a) prelungirea in "amonte" sau "aval" a unei linii de produse;
c) cresterea numarului de produse in cadrul unei linii existente;

a) o diversificare orizontala a gamei sale de produse;
c) o diversificare laterala a gamei sale de produse;

a) strategiei de adaptare calitativa;
c) strategiei selectiei sortimentale;
348."Turbomarketingul" se refera la obtinerea unui avantaj competitiv printr-o oferta:


a) manifestarea interesului fata de produs; c) evaluarea cumparaturii;
a) durata totala a ciclului de viata este direct proportionala cu durata etapei de crestere;
c) vanzarea produsului trece prin mai multe faze;

d) profitul difera in functie de etapa din ciclul de viata in care se gaseste produsul.

de:

presupune:
a) o promovare sustinuta si un pret mare; c) o promovare redusa si un pret mare;

a) convingerea si atragerea nonutilizatorilor; c) atragerea clientilor concurentei;

a) reducerea cheltuielilor; c) maximizarea cotei de piata;
a) pretul, marca, culoarea, numele produsului;
c) numele produsului, marca, pretul, instructiunile de utilizare;

a) reprezinta un important instrument de marketing;
c) constituie o componenta corporala a produsului;

a) produs nou pentru intreprinderea care il fabrica sau il comercializeaza;
c) produs care nu a aparut pana acum pe nici o piata;

a) inovarii de produs; c) atitudinii intreprinderii fata de produsele vechi;
b) cercetarii de produs; d) modelarii de produs.


a) inovarii de produs; c) asigurarii legale a produsului;
b) modelarii de produs; d) cercetarii de produs.

a) o componenta acorporala a produsului; c) o componenta a mediului tehnologic;

a) lungimea gamei de produs; c) profunzimea gamei de produs;
b) largimea gamei de produs; d) complexitatea gamei de produs.

a) marirea numarului de linii de produse;
c) dezvoltarea gamei de produse in directii conexe structurii sale de baza;

a) inovarii de produs; c) cercetarii de produs;
b) asigurarii legale a produsului; d) modelarii de produs.


a) o componenta corporala a produsului;
c) o componenta acorporala a produsului;

este:


a) inlocuire; c) diversificare concentrica;

a) comunicatiile referitoare la produs; c) imaginea produsului;


a) insumarea efectivelor tuturor liniilor de fabricatie;
c) numarul de produse distincte pe care le contine o linie de produse;
375.Inovatia in cadrul careia produsele dobandesc noi.caracteristici prin extensia


a) cercetarea produsului; c) atitudinea fata de produsele vechi;

a) adaptare calitativa, diferentiere calitativa, stabilitate calitativa;
c) asimilarea de noi produse, perfectionarea produselor, mentinerea gradului de noutate;

a) bunuri materiale; c) bunuri libere;

a) politica de service si garantie; c) politica sortimentala;

a) asigurarea legala a produsului; c) activitatea de inovatie;
a) politica de program; c) activitatea de inovatie;
a) studiul invechirii economice a produselor;
c) analiza calitatii produselor aflate in fabricatie si/sau in vanzare;

a) atitudinea fata de produsele vechi; c) pozitionarea produsului;
a) activitatea de reparatii; c) activitatea de service;
a) complementaritatea nevoilor carora se adreseaza produsele;
c) analiza circulatiei produselor comercializate;

a) marcile de fabrica, de comert si de servicii; brevetele de inventie; service-ul;
c) mostrele gustative, service-ul; brevetele de inventie;
a) oferirea gratuita a materialelor consumabile destinate functionarii unui echipament;
c) inlocuirea unor componente defecte;
a) intre modelele aceluiasi producator; c) intre marcile aceluiasi producator;

a) cumpararea exclusiva; c) recumpararea;

a) comunicatiile privind produsul; c) componentele acorporale ale produsului;
a) imprimanta, garantia, service-ul;
c) service-ul, ambalajul, pretul;

a) produs absolut nou; c) produs perfectionat;

a) 12, 6, 5, 14, 35, 4; c) 14, 12, 5, 6, 4, 35;
b)4,35, 14,5,6, 12; d)35,4, 12,6,5, 14.

a) 6,9%, 15,2%; b) 9,6%, 25,1 %; c) 25,1%, 9,6% d) 15,2%, 6,9%.

b) imaginea produsului; d) harta perceptuala a produsului.

a) scala Fishbein-Rosenberg; c) scala lui Rensis Lickert;

a) inovatia distructiva; c) inovatia sintetica;

a) nucleul produsului, produsul generic, produsul asteptat, produsul imbunatatit, produsul potential;
b) produsul generic, produsul potential, nucleul produsului, produsul asteptat, produsul imbunatatit;
c) produsul potential, produsul imbunatatit, produsul asteptat, produsul generic, nucleul produsului;
d) produsul generic, nucleul produsului, produsul imbunatatit, produsul asteptat, produsul potential.

a) creativitatea operationala, tehnica relatiilor impuse, analiza morfologica;
multiplu;

b) realizarea marcarii de catre producator, difuzare larga, nivel inalt de pret al produsului pe care il acopera;
c) realizarea marcarii de catre comerciant, difuzare limitata, nivel coborat de pret al produsului pe care il acopera;
d) realizarea marcarii de catre comerciant, difuzare larga, nivel inalt de pret al produsului pe care il acopera.

a) respectarea parametrilor tehnico-functionali, a compozitiei materiei prime, a tipodimensiunilor unui produs introdus pe piata cu cel putin doi ani in urma;
b) incercari ce se realizeaza in spatii special amenajate pentru experimentarea parametrilor tehnici ai unui produs, nou;
c) supunerea prototipului unui produs nou, prealabil fabricatiei sale de serie unei confruntari cu potentialii sai clienti;
d) operatiunea de determinare a parametrilor ce se cer urmariti in cadrul testarii tehnice.

a) testelor comparatiilor fata in fata (side-by-side);
c) testelor comparatiilor perechi;

a) C->D->B->E->F->A; c) C->B->A->D->E->F;
b)A-»B->C-»D->F->.E; d) F->A->B^C->E->D.

a) intrarea directa pe piata externa cu sau fara investitii;
c) intrarea indirecta pe respectiva piata externa;
a) A->C->E->BH>D; C) DH>A->C->B->E;
b)B->E->CH>-D->-A; d) E->D->C->B->A.

indicatori:
a) numarul nonconsumatorilor absoluti ai produsului;
c) gradul de patrundere a produsului in consum;

a) nivelul calitativ, al produselor; c) gradul de innoire a produselor;
produs pe piata:
a) etapa de constatare; c) etapa de acceptare;
a) incercarii produsului; c) interesului individual;

a) unui produs vechi prezent pe piata actuala;
c) unui produs nou lansat pe piata actuala;

noului produs de:

specifica:
a) distributiei produsului; c) cercetarii de produs;

a) evaluarea opiniilor consumatorilor fata de produs;
c) observarea prezentei acestuia la punctele de vanzare;

a) unui produs nou lansat pe piata actuala;
b) unui produs nou lansat pe o piata noua;
c) unui produs vechi prezent pe piata actuala;
d) unui produs vechi prezent pe o piata noua.

a) cumpanirii; c) incercarii:

a) extinderea largimii gamei de produse;
c) simplificarea gamei de produse;

a) grad ridicat de perceptie a noutatii de catre consumatori;
c) grad redus de risc;

a) integrata; c) operationala;

a)27,6,9,12,3; b) 27, 3, 6, 9, 12; c) 3, 27, 6, 9, 12; d) 36, 3, 8, 12, 16.
relatie inversa cu:
a) probabilitatea de necumparare a produsului;
c) probabilitatea de cumparare a produsului;

a) procesul legat de momentul introducerii produsului pe piata;
c) procesul ce porneste de la aparitia ideii de produs nou si se finalizeaza cu urmarirea comportamentului acestuia in consum / utilizare;
parte cele privind:
a) masura in care noul produs asigura castigarea unei pozitii mai bune pe piata;
c) masura in care noul produs se incadreaza in consumurile specifice de materii prime si materiale;

face parte:
a) listarea atributelor; c) analiza sintactica;

adevarata:
a) testarea de acceptabilitate are aceeasi semnificatie cu testarea de piata;
c) testarea de acceptabilitate urmeaza testarii tehnice si se constituie intr-o etapa preliminara testarii de piata;

nou, vizeaza:
a) evaluarea globala a produsului si a principalelor sale caracteristici;
b) analiza fizico-chimica si tehnico-functionala a parametrilor produsului;
c) evaluarea uneia sau catorva caracteristici ale produsului si determinarea locului fiecareia in decizia de cumparare;
d) analiza gradului de patrundere in consum a produsului.
se include:
a) gradul de raspandire a noului produs pe piata;
c) viteza de difuzare pe piata a noului produs;

a) concurenta; c) cursul de schimb;

din:
a) costul fix si costul variabil; c) costul fix si costul variabil total;

din:
a) costul fix si costul variabil; c) costul fix si costul variabil mediu;

a) marja procentuala a profitului se determina fie pe baza costului total, fie a costului mediu;
c) marja procentuala a profitului se determina fie pe baza costului unitar, fie a costului mediu;
a) gradul de diversificare a ofertei; c) estimarea cererii;

a) estimarea vanzarilor la diferite niveluri de pret;
c) anticiparea reactiei competitiei;

a) 40%; b)45°/o; c) 50%; d) 55%.

de:
a) modelul Veblenian; c) modelul Pavlovian;

a) segmentul cardinal; c) segmentul proportional;



rand:
a) preturile concurentei;
c) costurile de productie;

a) strategia pretului capcana; c) strategia pretului variabil;
b) strategia pretului umbrela; d) strategia pretului inalt.

a) in faza introducerii pe piata a produsului;
c) in faza de.maturitate a produsului;

a) aliniat la concurenta; c) psihologic;

a) decizii strategice; c) decizii de circumstanta;
b) decizii tactice; d) decizii de rutina.

a) stimularea ofertantilor; c) acoperirea costurilor;

b) o functie a preturilor; d) o functie a costurilor.
b) veniturile sunt mai mici decat cheltuielile;
c) veniturile sunt mai mari decat cheltuielile;
d) veniturile sunt mai mici sau egale cu cheltuielile.

b) cheltuielile sunt mai mici decat veniturile;
c) cheltuielile sunt mai mari decat veniturile;
d) cheltuielile sunt mai mari sau egale cu veniturile.

❖
a) costurile variabile si diferenta dintre pretul unitar si costurile fixe; ■
c) costurile fixe si diferenta dintre pretul unitar si costurile variabile;
459.in pretul aferent gradului de rentabilitate, cand profitul este zero:

a) cantitatea critica de produse egaleaza costurile unitare si pretul de vanzare;
c) cantitatea critica de produse egaleaza costurile fixe si costurile de mentinere a activitatii;

c) traseul pe care il parcurg marfurile pe piata, pana ajung la consumatori;

a) sistemul canalelor de distributie la care apeleaza o intreprindere;
b) distributia fizica a produselor la consumatori sau utilizatori;
c) reteaua de unitati, dotarile si personalul care contribuie la circulatia marfurilor;
d) itinerarul parcurs de marfuri pana la consumator, operatiunile prin care se realizeaza transferul dreptului de proprietate, lantul proceselor operative la care sunt
462.in cadrul canalelor de distributie, urmatoarele fluxuri se desfasoara, in marea
a) fluxul marfurilor, fluxul promotional, fluxul informational;
c) fluxul promotional, fluxul negocierilor, fluxul finantarii si riscurilor;
463.in privinta rolului indeplinit, se poate afirma despre distributie ca:
a) este un.regulator spatio-temporal intre productie si consum;
c) nu are capacitatea de a-1 influenta pe producator sau consumator;
a) Congresul National al Distributiei din Romania;
c) Consiliul Distributiei Moderne din Romania;

productie?
a) 2,3,5; b) 1,3,4; c) 3,4, 5; d) 1,3,5.
a) doar pentru functionarea mecanismului economic al societatii;
c) numai pentru intreprinderile producatoare de bunuri de consum si industriale;

a) strategia de distributie nu este influentata de obiectivele strategiei de marketing din fiecare etapa a ciclului de viata al produsului;
c) in etapa de crestere, distributia devine cea mai importanta componenta a mixului de marketing;

b) crearea de valoare pentru consumator;
c) obtinerea de profit pentru producator;
d) satisfacerea cererii prin furnizarea de bunuri si servicii, fara a exercita o influenta asupra acesteia.

b) ansamblul proceselor de productie si comercializare, de la materia prima la produsul finit;
c) traseul parcurs de marfuri, intre producator si consumator, fara ca acestea sa fie modificate prin anumite prelucrari;
d) procesele fizice realizate de comercianti.

a) numai producatorul si consumatorul;
c) numai intermediarii implicati in distributia marfurilor;


a) jobber-ul; c) angrosistul de tip "cash & carry";
b) distribuitorul din camion; d) nici una dintre variantele a) - c).

a) transportul, depozitarea si sortarea;
c) depozitarea, serviciile de comunicare si de merchandising;
in:
a) vanzarea efectiva a produselor;
b) cumpararea efectiva a produselor;
c) operatiunile logistice;
d) operatiuni de facilitare a intregului proces de distributie.
cuprinde:
a) serviciile financiare, de asigurari si promovare;
b) preluarea si onorarea comenzilor, serviciile de comunicare;
c) serviciile de cercetari de marketing, consultanta si asamblare;
d) serviciile de promovare, transport si depozitare.

a) 1,2,3; b)2,4,5; c)3,5,6; d)2,3,5.
a) numarul unitatilor prin care se asigura distributia in cadrul fiecarei secvente a itinerarului marfurilor;
b) apropierea de consumatorul final;
c) numarul nivelurilor intermediare pe care le parcurg marfurile de la producator la consumator;
d) distanta spatiala care dintre producator si consumator.
a) un singur intermediar; c) doi intermediari;
a) direct; c) direct cu latime mica;

diminueaza prin:
produsul sau;
c) concentrarea distributiei intr-o anumita zona geografica;
❖
reprezinta:
a) numarul de secvente ale itinerarului de distributie pe care il parcurg marfurile;
c) numarul consumatorilor finali ai produsului oferit de firma producatoare;

»♦
a) masura apropierii de punctele efective de consum;
c) numarul distribuitorilor la care apeleaza intreprinderea producatoare;
a) 1,2,4; b)2, 3,5; c) 3, 4, 5; d) 1,2, 5.
a J
) >2; b)2,3; c)l,3; d) 3,4.
a) instalatii, utilaje, unele materii prime; c) servicii de consum;

a) societatilor mixte;
c) aranjamentelor contractuale cu distribuitori locali;

a) sa aiba' forte de vanzare capabile sa indeplineasca obiectivele de distributie ale producatorului extern;
c) sa nu se adreseze aceluiasi segment de piata care este vizat de producatorul extern;
a) sa fie numai o firma producatoare;
c) sa aiba o cota de piata semnificativa;

a) vanzarii sub o marca de pe piata vizata;
c) aranjamentelor contractuale cu distribuitorii;

a) 1,3, 5; — b) 2, 4, 5; c) 1, 3, 6; d)4, 5, 6.

a) cumpararea si vanzarea; c) vanzarea, finantarea, asigurarea;

a) extinderea creditului la client, comunicarea informatiilor de piata;
c) asumarea riscurilor de pierdere, comunicarea;

a) 1,3,4,7; b) 1,2,5,7; c)2,3,4,6; d) 3,4,6,7.
directe?
a) 826; b) 550; c) 848; d) 546.

care:
a) se confrunta cu o cerere sezoniera;
c) pot obtine economii de scara in domeniul distributiei;

a) scaderea costurilor de distributie pe unitatea de produs, pe seama diminuarii costurilor fixe, odata cu cresterea cantitatii de produse distribuite;
c) reducerea costurilor totale de distributie pe unitatea de produs, prin diminuarea costurilor variabile;

a) natura si obiectul fluxurilor la care participa;
b) gradul de independenta;
c) numarul intermediarilor din canalul de marketing;
d) locul ocupat in canalul de marketing.

a) detailistilor; c) angrosistilor cu functii complete;

b) broker-ul; d) broker-ul si export jobber-ul.


a) 1,2, 3; b) 2, 3, 5; c)3,4,5; d) 2, 4, 5.
exportatoare:
a) export jobber-ul, casa cumparatoare pentru export;
c) agentul de export al producatorului, broker-ul;


a) calitatea materiilor prime obtinute de la furnizori;
c) ajungerea produselor pana la utilizatorul final;

c) obiectivele comune;
parte:
a) incertitudinea specifica mediului in care isi desfasoara activitatea operatorii;
c) oportunismul si rationalitatea limitata;


a) numai printr-o integrare in amonte; c) fie printr-o integrare in amonte, fie in aval;
511. Pentru un producator de bunuri de consum, procesul de integrare in aval poate

consta in:
c) cumpararea unei firme concurente;
clientilor finali?
a) 1,3, 5; b) 2, 3,4; c) 1,3,4; d)3,4, 5.

a) preluarea de catre un angrosist a unei mici unitati de productie;
c) deschiderea unui raion de tip brutarie (productie de articole de panificatie) intr-un supermagazin;

a) 1,4; b)2,3; c)l,3; d) 2,4.
a) sistem integrat; c) cooperativa a detailistilor;
a) cresterea profiturilor angrosistului;
b) asigurarea unui grad inalt de independenta a detailistilor;
c) sporirea competitivitatii detailistilor prin cumpararea de produse si servicii in conditii mai avantajoase decat le-ar putea obtine in mod individual;
d) dobandirea de catre angrosist a pozitiei de lider.

a) un numar limitat de angrosisti si mai multi detailisti;
c) un producator, un angrosist si un grup de detailisti;
d)numai detailisti.

a) au ca scop numai amplificarea capacitatii de negociere a participantilor, in relatiile cu furnizorii;
b) elaboreaza programe comune in domeniul promovarii, amenajarii magazinelor, pregatirii personalului etc.
c) sunt caracterizate de concentrarea puterii Ia nivelul unui anumit detailist;
d) repartizarea profiturilor nu este influentata de volumul cumpararilor realizate de fiecare membru al cooperativei.
519.in cadrul unui contract de franciza se stipuleaza:

a) transmiterea, de catre francizat, francizorului a drepturilor de a desfasura anumite activitati de productie sau distributie;
c) numai o plata efectuata de francizat inainte de inceperea contractului;

c) rolul de lider al sistemului poate fi asumat doar de producatori;

c) descris de conceptul de marketing semiotic;

a) securitatea platilor;
524.in anul 2001, potrivit estimarilor Organizatiei Mondiale a Comertului, numarul
scop prioritar:
c) preluarea comenzilor de la clienti;
a)'60; b)'70; c)'80; d)'90.
527.In raport cu distributia fizica, logistica este un concept:


a) un cost necesar;
c) ultima frontiera a economiilor de costuri;
d) continentul 'intunecat" al economiei.

anul;
a) 1976; b) 1982; c) 1991; d) 2000.
a) 2, 4, 6; b) 1, 3, 5; c)3,4, 6; d) 1,5, 6.
b) numai de angrosisti si detailisti;
c) de producatorii si intermediarii de bunuri de consum si industriale;
d) de producatorii si intermediarii de bunuri de consum si industriale, precum si de firmele furnizoare de servicii.
informatii?
a) 1,4, 6; b)2, 4, 5; c)2, 3, 6; d)3,4, 6;
generate, este:
nu se inscriu:
a) programarea liniara; c) programarea euristica;
b) programarea dinamica; d) programarea cu numere intregi.

crestere a:

c) sortarea produselor in spatii special amenajate;
538.in anii '90, mutatiile majore din domeniul tehnologiei informatiei au sporit
a) cresterea costurilor de stocare; c) cresterea costurilor de transport;
a) simularea, teoria grafurilor, tehnicile Forrester;
c) analiza numerica, teoria firelor de asteptare, programarea matematica;
542.in domeniul logistic, sub influenta conceptului de marketing, se inregistreaza o
urmatoarele:
c) timpul de asteptare, diversitatea produselor, variabilitatea livrarilor, facilitatea spatiala;

precedata de:
a) stabilirea variantelor de strategii de distributie;
c) determinarea costului fiecarei variante strategice;
d) selectarea celei mai adecvate variante de strategie de distributie.

rand, functie de:
a) obiectivele de minimizare a costurilor intreprinderii;
c) scade probabilitatea ca intreprinderea sa apeleze Ia canale indirecte;
a) 2, 3, 5, 7, 8; ' b)l,4, 5, 6, 8; c) 3, 4, 5, 6,7; d) 2, 3, 5,6,8.

a) extensiva; c) printr-un singur canal de marketing;

a) multimarketing; c) marketing simbiotic;

a) distributie directa; c) distributie selectiva;

c) amplasamentul magazinelor, cifra de afaceri, gradul de acoperire a pietei tinta;

ca scop prioritar:
c) integrarea verticala;

c) includ livrarea rapida, termenele de plata mai scurte, discounturile;

a) imaginea favorabila a producatorului;
c) experienta intermediarilor;


a) referinte, recompense,xonstrangere, legitimitate, cunostinte speciale;
c) recompense, legitimitate, constrangere, cunostinte speciale;

a) actiuni de promovare a vanzarilor directionate spre membrii canalului;
intermediari.
a) 1,3,6; b)2,3,5; c) 3,4,6; d)4, 5 , 6 .

a) o sursa de informatii; c) un canal de difuzare a mesajului;

c) publicitate locala, publicitate regionala, publicitate nationala.

a) publicitatea de conditionare; c) publicitatea subliminala;
a) publicitate de informare; c) publicitate comparativa;

a) cinematograful; c) anuntul publicitar;

a) catalog de prospectare; c) catalog de lucru;
vanzarilor:
a) sponsorizarea; c) merchandisingul;
b) participarea la expozitii; d) publicitatea.
a) publicitatea, reducerea preturilor, vanzarile grupate;
c) merchandisingul, cadourile promotionale, relatiile publice;
d) manifestarile expozitionale, reducerea preturilor, vanzarile grupate.

a) aplicatii ale marketingului direct;
b) o forma speciala de publicitate;
c) o forma speciala a relatiilor publice;
d) prezentarea in cele mai bune conditii (materiale si psihologice) a produselor si serviciilor oferite pietei.
merchandising ?
c) optimizarea efectelor utilizarii factorului vizual in vanzare;
a) putere de evocare, perceptibilitate, vulnerabilitate;
a) leasing; c) locatie de gestiune;
a) nivelul sponsorizarilor acordate;
astfel de criterii?
a) relatiile cu clientela, frecventa contactelor realizate, numarul produselor defecte;
c) numarul produselor defecte, capacitatea de prospectare a agentilor vanzatori, relatiile cu clientela;
d) marimea fortelor de vanzare, capacitatea de prospectare a agentilor vanzatori, frecventa contactelor realizate.

a) rolul activitatilor promotionale, pozitia fata de structurile pietei, logistica marfurilor;
c) pozitia fata de structurile pietei, modul de desfasurare in timp, tehnicile de promovare aplicate;
marfurilor.



a) canale mediatoare; c) canale sociale;

a) mass media prin care se difuzeaza un mesaj publicitar;
distributiei.
a) publicitatea, promovarea vanzarilor, manifestarile promotionale;

a) apare ca fiind cea mai precisa in comparatie cu alte mijloace promotionale;
c) permite concentrarea eforturilor catre cei mai promitatori cumparatori potentiali;
de vanzare?
a) sunt, in principal, reprezentanti ai producatorilor;
c) semnifica un grup de reprezentanti ai intreprinderii investiti cu multe competente in relatiile cu cumparatorii;

a) publicitatii; c) manifestarilor promotionale;

a) furnizorii, distribuitorii, consumatorii, prescriptorii;

a) o forma de comunicare specifica relatiilor publice;
b) o modalitate de publicitate;
c) o cale de promovare a vanzarilor;
d) unul dintre mijloacele complexe de desfasurare directa a activitatii promotionale a intreprinderilor contemporane.

a) testele de recunoastere;
c) indicele Nielsen de expunere la televiziune a mesajelor publicitare;

delimitare;
a) tipul mesajului difuzat; c) obiectul publicitatii;
a) selectivitatea, durabilitatea, policromia;,

a) vitrina magazinului;
c) actiunile de promovare la locul vanzarii;
a) vizeaza exploatarea unor trasaturi si resorturi emotionale ale individului;

a) relatii publice; c) manifestari promotionale;



a) de marca; c) de informare;

a) publicitate; c) promovarea vanzarilor;

a) de contemplare; c) de relatie;
a) fixarea bugetului promotional prin stabilirea unui procent din cifra de afaceri;
c) fixarea bugetului pe baza numarului nonconsumatorilor absoluti ai unui produs;
a) publicitatea institutionala; c) publicitatea de conditionare;

a) publicitatea; c) marca;



a) publicitatii de conditionare; c) publicitatii factuale;

a) castigarea fidelitatii consumatorilor; c) informarea consumatorilor;
♦♦
a) comunicatie formala; c) comunicatie directa;

a) elementul esential al actiunilor de promovare a vanzarilor;
c) una dintre coordonatele politicii de comunicatie a intreprinderii;

psihologic este:
a) marca; c) relatiile publice;
prin intermediul:

a) publicitatii de conditionare; c) publicitatii emotionale;
❖
a) personalitatea acesteia; . c) internationalitatea acesteia;
este:
a) sustinerea vanzarilor; c) informarea consumatorilor;

sunt specifice:

a) publicitatii de produs; c) publicitatii de marca;

c) asigurarea suportului pentru lansarea pe piata a unui nou produs;

a) publicitatea comparativa; c) publicitatea de conditionare;
a) sponsorizarii; c) comunicatiei institutionale;
a) crearea unei imagini favorabile a produsului; c) fidelizarea consumatorilor;
a) publicitatea; c) promovarea vanzarilor;

marketing este:
a) criteriul functiilor; c) criteriul produselor;
b) criteriul geografic; d) criteriul pietelor.

a) o intreprindere specializata in cercetari de marketing, publicitate si acordarea de consultanta in domeniul marketingului;
c) o intreprindere a carei conducere a imbratisat optica marketingului;
a) relatii ierarhice, relatii functionale, relatii de vanzare-cumparare;
b) relatii de inchiriere, relatii de stat major, relatii de cooperare;
c) relatii functionale, relatii de control, relatii de concurenta;
d) relatii de stat major, relatii functionale, relatii ierarhice.

b) relatii de stat major; d) relatii de control.
cu:

a) antagonism latent; c) antagonism militant;

a) criteriul functiilor, criteriul eficientei, criteriul arborescent;
c) criteriul functiilor, criteriul geografic, criteriul produselor;

a) constituirea in cadrul compartimentului de marketing a unor sectoare de activitate ale caror atributii sunt delimitate dupa specificul activitatilor de marketing;
b) desfasurarea unor activitati de marketing specifice activitatilor comerciale;
c) dispersarea activitatilor de marketing in cadrul compartimentelor traditionale din structura organizatorica a intreprinderii;
d) subordonarea activitatilor de marketing cerintelor si exigentelor caracteristice principalelor piete de desfacere.
vedere:
a) similitudinile existente intre diferitele zone geografice in privinta activitatilor comerciale;
b) diferentierile insemnate pe care le pot prezenta zonele (regiunile) geografice in care actioneaza intreprinderea;
c) conceperea si desfasurarea unei politici de marketing unitare, indiferent de zona geografica in care actioneaza intreprinderea;
d) concentrarea activitatilor de marketing intr-o singura zona geografica.

realizeaza:
b) in functie de particularitatile tehnicilor de vanzare specifice fiecarui produs (categorie de produse);
c) prin constituirea in cadrul compartimentului a unor sectoare specializate in conceperea si desfasurarea tuturor activitatilor de marketing specifice fiecarui
produs (categorie de produse) din nomenclatorul;

a) intreprinderile dispun de un nomenclator restrans de produse;
c) competenta decizionala a responsabilului de produs este relativ limitata;
d)exista diferentieri in cadrul pietei de nivelul diferitelor categorii (segmente) de consumatori care fac necesare tehnici de vanzare, proceduri de fixare a preturilor
sau modalitati de organizare teritoriala diferite.

intreprinderii.

b)in absenta unui compartiment de marketing, este necesara studierea si pregatirea lansarii unei noi activitati (unui nou produs), elaborarea de strategii, programe
de actiune, bugete de marketing etc. in vederea valorificarii unor oportunitati pe care le ofera piata;
c) puterea de decizie a compartimentului de marketing este limitata;


si conducerea:
a) sunt parti distincte ale aceleasi entitati; c) pot fi considerate unul si acelasi lucru;
a) unul sau maraulte obiective care trebuie realizate;
c) un ansamblu de metode si tehnici moderne de investigare;

a) unu! sau mai multe obiective;
c) o stare de incertitudine;


fi:

pot fi: .

a) decizii cadru; c) decizii care vizeaza un orizont mai indepartat;

a)decizii cadru;
c) decizii derivate;

a) sigure, aleatoare, nedeterminate, nealeatoare;
c) nesigure, aleatoare, nedeterminate, antagoniste;

a)l; b)2; c)5; d)6.

a)l; b)2; c)3; d)4.


a) suma unor operatii matematice; c) cercetarea deciziilor tactico-operationale;

a) deciziilor aleatoare; c) cercetarii operationale;
a) lanturile Markov; c) metode de simulare;
b) metodele bazate pe teoria firelor de asteptare; d) toate cele de maT'sus.

a) metode bazate pe teoria firelor de asteptare; c) metode de analiza bayesiana;
b) modele de simulare; d) toate cele de mai sus.

a) teoriei firelor de asteptare; c) teoriei comportamentului consumatorului;


*♦
a) relatiile ierarhice; c) relatiile functionale;

a) sursele de informatii; c) utilizatorii;
matricii "regretelor" (Al-Sl, A1-S2, A2-S1, A2- S2), cunoscând faptul ca vânzarile aşteptate în
urma aplicarii celor doua strategii, în cadrul fiecarei stari a naturii, se prezinta astfel:
- miliarde lei-
Stari ale naturii Sj Alternative SI S2
strategice Ai Potenţial scazut al pieţei Potenţial ridicat al pieţei
Al Menţinerea gamei de produse 70 130

a) 10; 20; 0; 0. b) 60; 0; 50; 0. c) 0; 0; 10; 20. d) 0; 60; 0; 50.

a) sistemul rapoartelor interne;
c) sistemul organizational;

strategica:
a) nivelul unitatii strategice de activitate; c) nivelul de ansamblu;

a) 1,2,4, 6; b) 1,3, 4, 7; c) 2, 5, 6, 7; d) 3, 4, 5, 6.

caracteristica:
a) se refera la un orizont de timp scurt;
c) urmareste valorificarea competentei distinctive a intreprinderii;

a) cifra de afaceri; c) imaginea intreprinderii;
a) tipul de planificare; c) concurenta;

c) obiective de profit proprii;

a) unitatii strategice.de activitate; c) organizational superior de planificare strategica;

a) produsele si serviciile care vor fi dezvoltate;
b)segmentele tinta;
c) modalitatile de satisfacere a nevoilor clientilor;

a) avantajul competitiv al unitatii strategice de afaceri;
b)concurentii;
c) preturile concurentilor;

c) functia de personal;
*
c) planul strategic de productie;


a) existenta a trei niveluri distincte (nivelul organizational superior, nivelul unitati strategice de activitate si nivelul functional);
b) corelarea celor trei niveluri de. planificare;
c) directionarea prin planul elaborat la nivelul organizational superior a planurilor de la celelalte doua niveluri;
d) stabilirea misiunii organizatiei la nivelul organizational superior.

a) sa se limiteze la maximizarea profiturilor;
b) sa reflecte valorile de baza ale organizatiei;
c) sa reflecte obiectivele de reducere a costurilor;
d) sa fie concordanta cu functiile intreprinderii.

a) planul de marketing;
b) planul de produs;
c) o declaratie concisa referitoare la scopul existentei organizatiei;
d) planul de afaceri.

utilizata:
a) de furnizori;
c) de clientii finali;

a) scopul si motivele existentei organizatiei;
c) tacticile de marketing ce vor fi utilizate;

a) piata tinta;
b) filozofia organizatiei;
c) conceptia firmei despre ea insasi;
d) imaginea publica reala (efectiva) a organizatiei, in randul clientilor potentiali.

a) specifica, realizabila, motivanta, focalizata mai degraba asupra pietelor decat a produselor;
b) focalizata mai degraba asupra pietelor decat a produselor, motivanta, cuantificabila;
686.in majoritatea cazurilor, formularea de catre o organizatie a unei misiuni proprii

are ca efect:
c) modificarea structurii organizatorice;

b) acceptabilitate, flexibilitate, claritate, eficienta;
c) flexibilitate, claritate, eficienta, profitabilitate;
d) claritate, eficienta, profitabilitate, masurabilitate.

c) concordanta cu restul obiectivelor organizatiei;

a) concordanta cu celelalte obiective ale organizatiei;
c) facilitarea unor masuri de ameliorare a performantelor;

obicei, in termeni:

a) 1,3, 5; b)2,3, 5; c) 3,4, 5; d) 4, 5, 6.

b) dezvoltarea abilitatilor salariatilor, cresterea profitului, progresul tehnologic;
c) dobandirea unei pozitii de lider in domeniul tehnologic, responsabilitatea fata de societate in ansamblul ei, scaderea costurilor;
d) desfasurarea unor actiuni caritabile, cresterea vanzarilor, contributia la bunastarea comunitatii.
stabilirea:
a) obiectivelor generale ale organizatiei;
c) strategiei de marketing;

de activitate:
a) au un grad mai scazut de specificitate si acoperire;
c) se refera la intreaga organizatiei;
695.in cazul in care se elaboreaza un plan de marketing pentru un anumit produs, este
a) aportul produsului la indeplinirea obiectivelor de ansamblu ale firmei;
c) modalitatile de control al indeplinirii programelor de marketing;

a) cresterea cotei de piata de la 76% la 103%;
c) sporirea cotei relative de piata de la - 0,5 la 0,5;

a) imbunatatirea imaginii firmei; c) distributia extensiva a produselor firmei;
698.in privinta relatiei dintre gradul de acoperire a pietei si cota de piata, se poate
afirma ca:
a) gradul de acoperire este intotdeauna mai mare decat cota de piata;
b) gradul de acoperire este intotdeauna mai mic decat cota de piata;

d) gradul de acoperire si cota de piata se afla intr-o relatie de interconditionare.
a) 1,4, 5, 7; b)2,4,6, 7; c) 3, 4, 5,7; d) 4, 5, 6, 7.

a) planul de afaceri este o parte integranta a planului strategic al intreprinderii;
denumit:

a) obiectivele planurilor de marketing anuale;
c) misiunea organizatiei si obiectivele planurilor de marketing anuale;


a) min, 5 pagini; c) max. un paragraf;

mediului?
a) 1,2, 3, 4; b) 4,2, 1,3; c) 2,3, 1,4; d) 3,4, 1,2.

a) numai la punctele forte ale organizatiei;
c) numai la mediul extern;

a) sinteza auditului de marketing;
c) sinteza rezumatului planului;

a) sa fie in numar mic si sa se refere la aspectele critice ale mediului;
c) sa fie cat mai numeroase;

a) 4, 1,3,2,5; b) 5, 2, 1,3,4; c) 1,4, 3, 2, 5; d) 3, 4, 1,2,5.
aferente?
a) 1,2, 4, 7; b) 4, 3, 1,2 c)2,3,5, 6 d) 1,3, 5, 7.
712.in stabilirea bugetului planului de marketing, aplicarea tehnicii "baza zero"

presupune:
a) justificarea fiecarui element de cheltuieli si corelarea cu obiectivele generale ale intreprinderii;
c) instituirea de restrictii in privinta resurselor financiare alocate activitatilor de marketing;

a) audit de marketing; c) formularea obiectivelor de marketing;
b) analiza SWOT; d) cercetare cantitativa de marketing.
714.inteles ca un proces de revizie, auditul de marketing se desfasoara:

b) doar la finalul procesului de planificare;
c) numai in situatiile in care activitatile de marketing se dovedesc neprofitabile;
d) ori de cate ori este necesara evaluarea pozitiei intreprinderii.
715.in cazul auditului de marketing, perioada de timp la care se refera analiza

b) urmareste doar perioada curenta;
d) ofera o perspectiva completa, care include orizonturi de timp anterioare, prezente si viitoare.

b) estimeaza probabilitatea de manifestare a factorilor de mediu;
d) se desfasoara intotdeauna dupa stabilirea obiectivelor de marketing.

numeste:
b) audit de management; d) audit functional.

marketing:
b) mediul economic, mediul socio-cultural, mediul tehnologic;
c) profitabilitatea ramurii, mediul tehnologic, cererea pietei;
d) mediul politico-legislativ, mediul economic, concurenta.
719.in privinta particularitatilor pietei, in cadrul auditului extern de marketing sunt

a) elasticitatea cererii in raport cu pretul, capacitatea efectiva a pietei, sistemele de distributie fizica a produselor ce apartin diferitilor furnizori;
c) evolutia produsului national brut, dinamica pietei, tipurile de discounturi utilizate in relatiile cu intermediarii;

a) barierele de intrare pe piata, reglementarile privind concurenta, strategiile de marketing;
b) fuziunile si achizitiile de intreprinderi, politica nationala de incurajare a investitiilor, comportamentul de cumparare al pietei tinta;
c) cota de piata a fiecarui concurent, costul materiilor prime si energiei, structura populatiei pe medii;
d) barierele de intrare pe piata, strategiile de marketing, fuziunile si achizitiile de intreprinderi.

urmatoarele:
a) cota relativa de piata, volumul vanzarilor, structura vanzarilor pe tipuri de clienti;
vanzarilor.


a) obiectivitatea analizei, efectuarea auditului in conditiile absentei unei experiente proprii in domeniu;
b) costul mic, obiectivitatea analizei;
c) completarea experientei proprii cu cea a unor consultanti recunoscuti, dependenta calitati auditului de experienta consultantului extern;
d) gradul de cooperare intre personalul intreprinderii si consultanti.

a) 2, 4, 5, 7 b) 1,3, 5, 7; c) 3, 2,1,'6; d) 4, 5, 6, 7.

a) identificarea datelor necesare;
c) specificarea, culegerea, analiza si interpretarea datelor;

c) tuturor factorilor care influenteaza mediul extern al organizatiei;
respectiva?
a
) U2:3; 0)2,3,4; c)3,4,5; d) 4,5,6.
firmei?
a) 2, 3, 6; b) 1,3,4; c) 3, 4, 5; d) 4, 5, 6^

a) 1-3,5; b)2,3,4; c) 3, 4, 5; d) 2, 5, 6.
b) proprietate, valoare, productivitate, flexibilitate;
c) valoare, flexibilitate, transferabilitate, imitabilitate;
d) durabilitate, transferabilitate, imitabilitate, cost,
ocaziei favorabile.
a) 1,2, 3, 4, 5; b)2, 1,3,5,4; c) 3, 4, 2, 5,1; d) 5, 3, 2,4, 1.



afla in faza de:

a) strategie de penetrare; c) strategie de consolidare;

a) 1,4; b)2, 5; c) 1, 5; d) 3, 5.
concentrare;
b) strategia de dezvoltare, strategia eficientei, strategia de concentrare;
c) strategia competitivitatii, strategia celui mai mic cost total, strategia de concentrare;
d) strategia eficientei, strategia de concentrare, strategia de tintire.
a) nu conduce la cresterea costurilor;
c) pretul produsului nu creste;

sunt adevarate?
a) este utilizata de firmele care obtin importante economii de scara;
c) genereaza costuri mari;

pe:
a) fabricarea unei anumite cantitati de produse; c) timp;

a) obtinerea unei aprobari intermediare sau indeplinirea unui anumit obiectiv;
c) durata programului;

a) 1,3,5; b)2,4,6; c) 1,4,5; d)3,4,6.
❖
a) 1904; b) 1935; c) 1958; d) 1976.


a) stabileste modalitati de alocare a resurselor care sa permita indeplinirea eficace a obiectivelor programului;
c) este focalizata asupra activitatilor necritice;
drumului critic.
a) 4, 1,3,2,5; b) 1,2,3,4, 5; c) 2, 3, 1,4,5; d) 4, 3, 2, 1,5.

a) succesiunea de activitati care constituie cel mai scurt traseu, intre momentul inceperii programului si cel al finalizarii sale, avand durata minima posibila;
b) succesiunea de activitati care constituie cel mai lung traseu, intre momentul inceperii programului si cel al finalizarii sale, avand durata maxima posibila;
c) succesiunea de activitati care constituie cel mai lung traseu, intre momentul inceperii programului si cel al finalizarii sale, avand o durata medie;
d) succesiunea de activitati care constituie cel mai lung traseu, intre momentul inceperii programului si cel al finalizarii sale, avand durata minima posibila.
a) este vorba de activitati cu profitabilitate scazuta;
c) o anumita activitate nu dispune de resursele umane necesare;
reteaua PERT este:
a) valoarea maxima din seria valorilor ce indica cel mai curand termen de finalizare, corespunzatoare tuturor activitatilor care preced acea activitate;
b) termenul cel mai probabil;
c) valoarea minima din seria valorilor ce indica cel mai curand termen de finalizare, corespunzatoare tuturor activitatilor care preced acea activitate;

programului;
c) activitatile critice nu au rezerve de timp;

a) suma duratelor estimate ale activitatilor critice si necritice;
c) suma duratelor estimate ale activitatilor necritice;
a) estimarea probabilistica; estimarea medie;
c) estimarea aleatoare, estimarea celei mai probabile durate;
a) [21,37]; b)[27,33]; c) [24,36]; d) [21,39].
a) (a,- + bj - mO/3; c) (ai + 4mf + b,)/6;
b)(af + m,- + b:)/3; d) (a,- + 2mf + b,)/4.
a) exclusiva a managerului de marketing;
c) comuna a managerului de marketing si a managerilor de Ia nivelul superior;

a) doar in elaborarea strategiei de marketing;
c) elaborarea planului si urmarirea indeplinirii obiectivelor stabilite;

este de:

a) duratele activitatilor sunt variabile aleatoare;
c) durata probabila a unei activitati nu are in vedere estimarea duratei maxime si minime a acesteia;

determina ca medie:
a) aritmetica simpla; c) aritmetica ponderata;
a) distributia marfurilor; c) constructia unor uzine chimice;

a) stabilirea listei activitatilor si evenimentelor, determinarea relatiilor dintre activitati;
c) trasarea retelei PERT, stabilirea drumului critic;
a) suma duratei maxime a activitatilor critice si necritice;
c) lungimea arcelor grafului;
a)(b-a)2/36; b)(a-b)a/18; c)(b-a)/2; d)(a + b)2/36.

a) integrare in amonte; c) diferentiere;

este data de:
c) sistemele de distributie pentru care s-a optat;


b) includerea permanenta a tuturor elementelor ce-i sunt specifice;
d) satisfacerea deplina a cerintelor cumparatorilor-tinta.

a) de a oferi un marketing mix superior fata de concurenta;
c) de a oferi un produs pe care cumparatorii-tinta sa-1 perceapa ca fiind superior celui oferit de concurenta;

consumatorilor?
a) produsul si pretul; c) distributia si promovarea;


a) serviciile suplimentare, asociate produsului, oferite de intreprindere;
b) ofertele "speciale" din cadrul mix-ului promotional;
c) mixajul ingredientelor constitutive ale mix-ului de marketing;
d) preturile promotionale.

a) posibilitatii exercitarii unui control total asupra acesteia;
c) alegerii dintre mai multe variante de distributie ce i se ofera in cadrul pietei;

definitorii:
a) dezvoltarea mix-ului de marketing; c) definirea politicii de produs;
c) cerere neutra, strategie de demistificare;
c) cerere indezirabila, strategie de antimarketing;
a) Asociatia Mondiala de Marketing; c) Academia Europeana de Marketing;

a) o revista franceza de marketing; c) un institut european de cercetari de marketing;
a) 24 de asociatii nationale, din 19 tari europene;
c) 20 de asociatii nationale, din 45 de tari europene;

a) o asociatie internationala in domeniul distributiei;
c) o asociatie europeana in sfera comunicarii promotionale;
a) in 1993;
b) la Chicago;
c) cu participarea reprezentantilor din peste 20 de tari;
d) prin reunirea AMA, APMF, EMC, FELAM.
788.intre organizatiile non-profit care sustin (sponsorizeaza) organizarea Congresului

a) Academia de Marketing, din Marea Britanie;
c) Federatia Internationala de Marketing;

a) AMA; c) Asociatia Mondiala de Marketing;
790.in prezent, sunt editate reviste de marketing european in:

a) Franta si Germania; c) Suedia si SUA;

a) organizarii unor manifestari stiintifice de profil;
c) difuzarii pe mai multe planuri a conceptelor si tehnicilor de marketing;

❖
793.Revista Advertising Age este o publicatie:
a) editata de Asociatia Internationala a Publicitatii;
c) cu caracter comercial din SUA;

a) o revista a asociatiei franceze de marketing;
c) Federatia Asociatiilor de Marketing din America Latina;
a) pana in 1930; c) intre 1950-1970;

a) reprezinta una dintre ariile constitutive ale marketingului organizatiilor non-profit;
c) se situeaza in cadrul domeniului economic;
a) este concretizat, de obicei, intr-un program sau un candidat;
c) este oferit "consumatorului de politica";
a) i se atribuiau doar roluri exercitate dupa incheierea productiei;
c) s-a axat doar pe bunuri, nu si pe servicii;
RASPUNSURI CORECTE
1 a 39 c 77 d i 111 a 149 c 187 c

2 b 40 d 78 c | 112 c 150 c 188 d
3 d 41 c 79 d 113 c 151 d 189 a
1 4 a 42 b 80 d 114 b 152 d 190 a
5 c 43 d 81 c 115 c 153 c 191
b j
c 44 d 82 d 116 c 154 a 192 a
i 6
a 45 d 83 d 117 c 155 b 193 d
!7
d
1 8 a 46 d 84 a 118 c 156 c 194
9 d 47 c 85 d 119 a 157 b 195 d
10 d 48 a 86 a 120 a 158 d | 196 c
b 49 c 87 b 121 a 159 d 197 c
12 d 50 a 88 c 122 b 160 d 198 c
13 c 51 c 89 b 123 b 161 c 199 c
c 52 c 90 c 124 b 162 d i 200 b
15 b 53 a 91 a 125 c 163 c ! 201 c
16 d 54 a 92 b 126 b 164 a 202 d
17 b 55 b 93 c 127 b 165 a 203 c
18 b 56 c 94 a 128 b 166 d 204 a
19 c 57 a 95 d 129 c 167 c 205 d
20 c 58 b 96 b 130 b 168 a 206 a
21 d 59 b 97 d 131 d 169 a 207 c
c
22 d 60 c 98 c 132 b 170 d 208
23 d 61 c 99 b 133 d 171 b 209 d
24 a 62 d 100 c 134 a 172 b 210 c
25 c 63 b 101 a 135 c 173 b 211 b
26 b 64 b 102 b 136 c 174 a 212 c
27 c 65 c 103 c 137 c 175 a 213 c
c 66 c 104 b 138 a 176 b 214 b
1 28
29 c 67 a 105 a 139 c 177 d 215 b
30 c 68 c 106 a 140 a 178 b 216 c
31 a 69 d 107 d 141 b 179 d 217 b
32 d 70 c 108 c 142 a 180 c 218 c
33 d 71 a 109 a 143 d 181 b 219 b
34 d 72 c 110 b 144 b 182 a 220 c
35 d 73 b 111 a 145 d 183 b 221 b
36 c 74 c 112 c 146 a 184 d 222 c
37 d 75 b 113 c 147 c 185 c 223 c
38 b 76 b 114 b 148 a 186 d 224 b
225 c 267 d 309 d 351 a 393 b 435 c
226 c 268 c 310 c 352 c 394 a 436 d
227 c 269 c 311 a 353 b 395 d 437 c
228 a 270 c 312 b 354 d 396 d 438 c
229 a 271 a 313 b 355 c 397 b 439 a
230 a 272 c 314 c 356 c 398 c 440 b
231 b 273 d 315 d 357 b 399 a 441 b
c
232 d 274 316 c 358 d 400 c 442 d
233 d 275 b 317 b 359 b 401 a 443 d
234 d 276 c 318 a 360 a 402 a 444 c
235 d 277 b 319 c 361 d 403 c 445 c
236 c 278 320 b 362 a 404 b 446 b
237 c 279 b 321 c 363 c 405 a 447 a
238 c 280 a 322 a 364 b 406 d 448 b
239 d 281 c 323 d 365 b 407 b 449 c
240 b 282 b 324 366 a 408 a 450 d
*>
241 d 283 c 325 c 367 a 409 c 451 c
242 d 284 c 326 a 368 b 410 d 452 a
243 d 285 c 327 b 369 c 411 c 453 b
244 b 286 c 328 c 370 d 412 a 454 c
c
245 b 287 329 d 371 b 413 d 455 b
246 b 288 d 330 b 372 c 414 c 456 b
247 c 289 b 331 a 373 c 415 c 457 a
248 a 290 d 332 a 374 c 416 a 458 c
249 c 291 c 333J b 375 . c 417 c 459 b
250 C i 292 c 334 b 376 d 418 b 460 c i
i
251 a 293 b 335 a 377 a 419 a 461 d i
252 b 294 c 336 b 378 b 420 a 462 d
a
253 c 295 c 337 b 379 c 421 a 463 1
254 d 296 c 338 a 380 d 422 c 464 b !
255 d 297 d 339 b 381 b 423 c 465 d
256 c 298 b 340 a 382 a 424 c 466 b
! 257 b 299 d 341 a 383 d 425 c 467 c
258 a 300 c 342 d 384 d 426 c 468 b
259 d 301 d 343 b 385 b 427 c 469 c
260 c 302 c 344 a 386 c 428 d 470 d
47
261 b 303 b 345 d 387 c 429 a 471 c
262 c 304 a 346 c 388 b 430 d 472 d
263 d 305 b 347 a 389 a 431 d 473 a
264 c 306 b 348 b 390 c 432 b 474 d
265 b 307 c 349 b 391 a 433 c 475 a
a
266 d 308 c 350 b 392 d 434 476 b
477 c 519 b 561 d 603 b 645 a 687 a
478 b 520 b 562 a 604 b 646 b 688 d
479 b 521 a 563 c 605 b 647 c 689 a
480 d 522 b 564 d 606 c 648 b 690 b
481 c 523 c 565 c 607 d 649 d 691 a
482 b 524 a 566 d 608 b 650 c 692 a
483 a 525 a 567 b 609 b 651 b 693 c
484 a 526 c 568 c 610 b 652 c 694 b
485 d 527 a 569 b 611 b 653 d 695 a
486 c 528 b 570 d 612 c 654 c 696
487 a 529 c 571 a 613 a 655 b 697 c
488 b 530 d 572 c 614 c 656 c 698 d
489 a 531 a 573 c 615 b 657 b 699 b
490 c• 532 b 574 b 616 c 658 d 700 a
491 a 533 b 575 c 617 b 659 a 701 c
492 a 534 d 576 b 618 a 660 b 702 d
493 d 535 c 577 b 619 b 661 d 703 b
494 a 536 a 578 b 620 b 662 c 704 a
495 b 537 a 579 d 621 c 663 c 705 b
496 d 538 c 580 a 622 b 664 b 706 b
497 a 539 d 581 c 623 b 665 d 707 d
a
498 a 540 a 582 c 624 666 c 708 a
499 c 541 b 583 c 625 b. 667 d 709 a
500 b 542 d 584 c 626 d 668 b 710 c
a
501 543 a 585 d 627 c. 669 c 711 d
502 ----------- 544 b 586 c 628 c. 670 b 712 a
c
503 b 545 c 587 b 629 c 671 d 713 a
504 a 546 a 588 c 630 c 672 c 714 d
505 b 547 a 589 d 631 a 673 a 715 d
506 b 548 b 590 a 632 b 674 d 716 b
507 a 549 b 591 c 633 c 675 a 717 b
508 d 550 d 592 c 634 d 676 d 718 b
509 b 551 c 593 b 635 a 677 b 719 a
510 d 552 a 594 c 636 b 678 d 720 d
511 a 553 a 595 d 637 d 679 a 721 a
512 a 554 a 596 c 638 c 680 b 722 d
513 b 555 b 597 c 639 d 681 c 723 a
514 a 556 d 598 b 640 d 682 b 724 b
515 b 557 b 599 c 641 c 683 c 725 c
516 c 558 c 600 c 642 b 684 d 726 b
517 d 559 a 601 c 643 a 685 a 727 d
a
518 b 560 a 602 a 644 b 686 728 a
729 a 741 a 753 d 765 d 777 b I 789 a
730 a 742 a 754 d 766 d 778 b 790 d
731 c 743 c 755 c 767 c 779 a 791 d
732 b 744 d 756 c 768 a 780 b 792 b
733 c 745 a 757 c 769 a 781 d 793 c
734 b 746 a 758 b 770 d 782 c 794 d
735 d 747 d 759 a 771 d 783 d 795 c
736 c 748 b 760 c 772 a 784 d 796 d
737 a 749 a 761 c 773 b 785 a 797 a
738 b 750 b 762 a 774 c 786 a 798 d
739 a 751 c 763 b 775 c 787 a 799 d
740 c 752 b 764 a 776 d 788 b 800 c
Marketing direct – grile

1. Ansamblul mesajelor inalt orientate folosind baze de date incluzand informatii despre clienti si o publicitate multifunctionala pentru a
construi relatii cu clientii pe termen lung descrie continutul conceptului de:
a. Marketing direct
b. Marketing interactiv
c. Maximarketing
d. Comunicatie integrata de marketing
2. Literatura de specialitate considera ca “vector al dezvoltarii marketingului direct” la sfarsitul secolului 19 si in prima jumatate a secolului 20:
a. Dezvoltarea comunicatiilor postale
b. Dezvoltarea cailor ferate
c. Vanzarea prin corespondenta
d. Orientarea spre vanzari a intreprinderilor
3. Conceptul de “maximarketing”, unul dintre termenii utilizati in anii ’70-’80 pentru a descrie continului marketingului direct a fost introdus in
literatura de specialitate de:
a. Alvin Toffler
b. Stan Rapp si Thomas Collins
c. Philip Kotler si Michael J. Thomas
48
d. Graeme McCorkell si Regis Hauser
4. Sistemul interactiv de marketing care utilizeaza unul sau mai multe medii publicitare pentru a obtine un rezultat cunatificabil si/sau a finaliza
o tranzatie intr-un domeniu oarecare reprezinta:
a. Marketingul comunicational orientat
b. Marketingul direct
c. Marketingul interactiv
d. Merketingul relational
5. Din punct de vedere al comunicatiei de marketing a organizatiei, activitatile de marketing direct au ca suport conceptual una dintre formele
acesteia, si anume:
a. Comunicatia institutionala
b. Publicitatea directa
c. Comunicatia personalizata
d. Comunicatia directa
6. Caracteristicile esentiale ale comunicatiei directe se refera la:
a. Interactivitatea, caracterul personal si stimularea unei reactii imediate a consumatorului
b. Caracterul de comunicatie “de masa”, impersonalitatea acesteia si stimularea interesului pe termen mediu a consumatorului pentru
produs
c. Directivitatea, interactivitatea si utilizarea unor baze de date cu un inalt nivel de structurare
d. Caracterul personal, implicarea consumatorului in desfasurarea tranzactiei cu produsul promovat si neutilizarea bazelor de date
7. Obiectivele esentiale urmarite de catre organizatie prin proiectarea si desfasurarea unei campanii de marketing direct au in vedere:
a. Promovarea vanzarilor produsului, imbunatatirea imaginii organizatiei, generarea unor comenzi directe
b. Cresterea gradului de notorietate a organizatiei, crearea de trafic la punctele de vanzare, cresterea cotei de piata a organizatiei
c. Generarea de comenzi directe, pregatirea vanzarilor si crearea de trafic la punctele de vanzare
d. Pregatirea vanzarilor, cresterea vanzarilor si mentinerea la un nivel ridicat a fiedlitatii consumatorilor organizatiei
8. Suportul operational al campaniilor de marketing direct este reprezentat de:
a. Dezvoltarea unor oferte de produs si serviciu atractive pentru consumatorii potentiali:
b. Stimularea unui raspuns direct si imediat din partea consumatorului
c. Dezvoltarea unor relatii profitabile, pe termen lung, intre organizatie si consumator
d. Crearea, gestiunea si utilizarea bazelor de date
9. Obiectivul urmarit prin intermediul tuturor actiunilor comunicationale cu raspuns direct, indiferent de mediul de comunicare utilizat,
proiectate in mod special pentru a facilita sau a finaliza o tranzatie este de a:
a. Pregati vanzarea unui produs sau serviciu
b. Genera comenzi directe pentru un produs sau serviciu
c. Crea trafic la punctele de vanzare ale produsului sau serviciului
d. Comunica persuasiv si interactiv cu consumatorul final
10. Obiectivul urmarit prin intermediul tuturor actiunilor comunicationale cu raspuns direct, indiferent de mediul de comunicare utilizat, menite
sa genereze interesul fata de un produs sau serviciu furnizand totodata clientului potential mijloacele pentru a obtine informatii suplimentare
despre acesta este de a:
11. Obiectivul urmarit prin intermediul tuturor actiunilor comunicationale cu raspuns direct, indiferent de mediul de comunicare utilizat, menite
sa motiveze clientul potential sa viziteze un punct de comercializare pentru a cumpara produsul sau serviciul promovat este de a:
12. Ansamblul actiunilor comunicationale cu raspuns direct realizate pentru intermediul postei sau al altor servicii similare de expediere realizate
folosind materiale promotionale specifice tiparite sau inregistrate pe suport magnetic sau electronic formeaza continutul campaniilor de:
a. Publicitate directa
b. Publicitate interactiva
c. Vanzare prin corespondenta
d. Direct-mail
13. Ansamblul actiunilor comunicationale cu raspuns direct realizate pentru intermediul canalelor de televiziune locale, nationale sau prin cablu
in vederea vanzarii imediate a unui produs sau serviciu, identificarii uni client potential sau crearii de trafic in punctele de vanzare corespude
campaniilor de:
a. Teleshopping
b. Teleworking
c. Telemarketing
d. Televiziune cu raspuns direct
14. Trei medii larg utilizate in proiectarea si desfasurarea campaniilor de marketing direct, asa cum au fost acestea definite in studiul privind
marketingul direct realizate WEFA Group pentru Asociatia de Marketing Direct, sunt:
a. Serviciile postale, telefonul si afisajul
b. Presa cotidiana, presa periodica si fortele de vanzare
49
c. Serviciile postale, televiziunea si presa
d. Radioul, relatiile publice si evenimentele de marketing
15. Anunturile publicitare cu raspuns direct reprezinta un instrument de marketing direct utilizat preponderent in anumite medii de comunicare si
urmarind un anumit obiectiv principal. Mediul de comunicare utilizat si obiectivul urmarit sunt:
a. Presa cotidiana, respectiv crearea unei baze de date utilizabile ulterior in campaniile de marketing direct ale organizatiei
b. Televiziunea, respectiv informarea consumatorilor potentiali cu privire la aparitia pe piata a unui nou produs
c. Radioul, respectiv fidelizarea consumatorilor produselor sau serviciilor organizatiei
d. Presa periodica, respectiv crearea unei imagini mai favorabile a organizatiei in randul publicului
16. Organismul european creat pentru a sprijini in mod institutionalizat promovarea si dezvoltarea marketingului direct ca modalitate distincta de
desfasurarea a comunicatiei de marketing a organizatiei este:
a. Asociatia Europana de Marketing Direct (EDMA)
b. Federatia Europeana a Asociatiilor de Marketing Direct (FEDMA)
c. Societatea Europeana pentru Comunicatia Directa (ESDC)
d. Asociatia de Marketing Direct (DMA)
17. Una dintre problemele cele mai sensibile asociate dezvoltarii recente a marketingului direct este reprezentata de:
a. Gasirea unor noi modalitati de personalizare a mesajelor comerciale
b. Perfectionarea tehnicilor de gestiune informatizata a informatiilor
c. Dezvoltarea fara precedent a utilizarii internetului in marketing
d. Protectia datelor cu caracter personal referitoare la consumatorii efectivi sau potentialii ai organizatiei
18. In opinia specialistilor in domeniu, rata de raspuns generata in mod obisnuit in urma campaniilor de direct-mail este de circa:
a. 16-20%
b. 8-12%
c. 1-3%
d. Sub 1%
19. O campanie de direct-mail de tip “one shot” presupune expedierea catre consumatorii vizati:
a. Cel putin o data pe saptamana, a unui pachet informational referitor la organizatie si produsele sale
b. A unui singur material promotional tiparit (catalog, brosura sau pliant de prezentare a produsului)
c. Intr-o singura faza, a tuturor materialelor promotionale si a instrumentelor de comunicatie continute de pachetul specific
campaniei
d. A unui catalog cuprinzand toate produsele si serviciile oferite de organizatie cu scopul de a genera un numar maxim de comenzi
directe
20. Continutul standard al unui pachet expediat consumatorilor efectivi sau potentiali ai organizatiei include:
a. Scrisoarea personalizata, materialul de prezentare al produsului, cuponul-raspuns, plicul pentru raspuns si plicul
purtator
b. Scrisoarea personalizata, catalogul de prestigiu al organizatiei, cuponul –raspuns, plicul pentru raspuns si cartea de vizita a
managerului organizatiei
c. O scrisoare nepersonalizata, cuponul de comanda, plicul purtator si brosura promotionala referitoare la oferta organizatiei
d. Un catalog de prezentare a ofertei organizatiei, un formular fax-raspuns si un plic purtator al acestora
21. Operatiunea de regrupare a mai multor elemente informationale referitoare la clientii efectivi sau potentiali ai organizatiei, preluate din surse
externe sau interne, in vederea construirii bazei de date a unei campanii de marketing direct se numeste:
a. Deduplicare
b. Colmatare
c. Compilare
d. Listare
22. Activitatea de identificare si eliminare din baza de date a organizatiei a elementelor informationale cu caracter repetitiv referitoare la clientii
efectivi sau potentiali ai organizatiei se numeste:
a. Formatarea bazei de date
b. Compilarea bazei de date
c. Deduplicarea bazei de date
d. Restructurarea bazei de date
23. Numarul de telefon gratuit pus la dispozitia clientilor efectivi sau potentiali ai organizatiei in vederea preluarii comenzilor directe sau a
solicitarilor de informatii din partea acestora este desemnat in oferta de servicii specifice ale operatorilor de telecomunicatii din o serie de tari
europene ca:
a. Numar gratuit
b. Numar de urgenta
c. Numar destinat clientelei
d. Numar verde
24. Elementul de marcare utilizat pentru a identifica si localiza fiecare client efect sau potential al organizatiei in cadrul bazei de date a acesteia
este:
a. Numarul de apel al clientului
b. Codul clientului
c. Numarul serial al clientului
d. Numarul interfacial al clientului
50
25. Acronimul RFM folosit pentru a descrie una dintre metodele cele mai utilizate in analiza bazelor de date utilizate in marketingul direct are in
vedere urmatoarea semnificatie:
a. Relatie-freenta-mesaj
b. Recenta-freenta-valoare monetara
c. Realism-fermitate-mandrie
d. Remarketing-marketing de fuziune-micromarketing
26. Acronimul FRAT folosit pentru a descrie una dintre metodele cele mai utilizate in analiza bazelor de date utilizate in marketingul direct are
in vedere urmatoarea semnificatie:
a. Frecventa-recenta-sumA-tip de produs
b. Frecventa-rata de raspuns-ambalaj-tipologia clientului
c. Frecventa-rentabilitate-asociere-tip de piata
d. Frecventa-reactie-atentie-testare
27. Metoda FRAT, reprezentant o dezvoltare a metodei RFM- utilizata pentru a analiza bazele de date folosite de organizatie in campaniile sale
de marketing direct, a fost creata de:
a. Bob Stone
b. Robest Kestnbaum
c. Philip Kotler
d. Dominique Xardel
28. Integrarea, in cadrul unui pachet unic expediat clientilor potentiali, a materialelor promotionale cu raspuns direct apartinand mai multor
organizatii, de obicei din domenii de activitate apropiate, in vederea acoperirii in comuna costurilor campaniei si a promovarii incrucisate a
produselor acestora, este specifica operatiunilor de:
a. Publicitate directa interorganizationala
b. Marketing interactiv multiorganizatie
c. Mailing cooperativ
d. Mailing si telemarketing integrat
29. Sistemul cooperativ de organizare a unor campanii de marketing direct care presupune colaborarea, in proiectarea si desfasurarea campaniei,
intre detinatorul unei baze de date si cel al unui produs (serviciu) ai carui clienti potentiali se regasesc in acea baza de date, este specific
operatiunilor de:
a. Marketing direct integrat
b. Marketing interactiv colaborationsit
c. Marketing direct sindicalizat
d. Marketing relational asociat
30. Modalitatea de elaborare a ofertei unei campanii de marketing direct conform careia clientului i se expediaza produse pana in moemntul in
care acesta notifica organizatia ca nu doreste sa le mai primeasca poarta denumirea de:
a. Optiune pozitiva
b. Optiune neutra
c. Optiune negativa
d. Optiune totala
31. Campaniile active de telemarketing presupun ca organizatia:
a. Sa spuna la dispozitia clientilor efectivi sau potentiali un “numar verde”
b. Sa integreze in cadrul acestora operatiuni de direct-mail si e-mail marketing
c. Sa contacteze telefonic clientii sai efectivi sau potentiali
d. Sa comunice cu clientii sai potentiali numai prin fax
32. Punerea la dispozitia clientilor a unei linii telefonice de tip “hot-line” pentru a prelua comenzile, cererile de informatii suplimentare,
sugestiile si reclamatiile reprezinta o expresie a unei:
a. Campanii active de marketing
b. Campanii de vanzare prin corespondenta
c. Campanii de marketing la distanta
d. Campanii pasive de telemarketing
33. Pentru buna organizare a campaniilor de marketing telefonic ale roganizatiei aceasta isi creeaza, atunci can dispune de posibilitatile adecvate,
o structura specializata care se numeste:
a. Centrala telefonica interactiva
b. Centrala telefonica automata
c. Centru de apel
d. Centru de telecomunicatii
34. Primul catalog folosit in scopul promovarii si comercializarii unor produse a fost creat in Europa anului 1498 de catre:
a. Johannes Guttenberg
b. Aldus Manutius
c. Luca Pacciolo
d. Johannes Kepler
35. Instrumentul folosit in mod curent in promovarea produselor si serviciilor unei organizatii care desfafoara campanii de vanzare prin
corespondenta se numeste:
a. Pliant cu raspuns direct
b. Brosura interactiva
c. Catalog
51
d. Chiosc interactiv
36. Modalitatea de elaborare a ofertei unei campanii de marketing direct conform careia clientului ii sunt transmise, pentru o perioada
determinata, cateva dintre produsele organizatiei fara ca acesta sa aiba vreo obligatie de a cumpara vreunul dintre produsele primite sau, in
general, din produsele organizatiei este denumita:
a. Colectia inchisa
b. Colectia deschisa
c. Seria continua
d. Seria discontinua
37. Separarea unui ansamblu de produse in parti distincte, componente ale unei oferte specifice campaniei de marketing direct, sau gruparea unor
produse distincte sub acoperisul comun ale unei oferte unice, in vederea promovarii si vanzarii lor mai facile, reprezinta continutul
modalitatii de elaborare a ofertei denumite:
a. Seria discontinua
b. Seria semicontinua
c. Seria continua
d. Seria intermitenta
38. Suprafata predeterminata ocupata de un anunt publicitar cu raspuns direct in pagina unei publicatii cotidiane sau periodice, de obicei mai
mica decat suprafata intregii pagini poarta numele de:
a. Format recomandat
b. Format prestabilit
c. Format util
d. Format standard
39. Jean – Louis Ferry considera ca, pentru a putea fi promovat si vandut folosind tehnici specifice marketingului direct, un produs ar trebui sa
genereze o marja de profit de cel putin:
a. 25%
b. 45%
c. 65%
d. 85%
40. Una dintre formulele utilizate in creatia mesajelor specifice comunicatiei directe este KISS. Semnificatia acesteia se refera la:
a. Crearea unui text publicitar cat mai bogat in amanunte tehnice si comerciale despre produs
b. Crearea unor materiale promotionale care sa includa neaparat fotografii si teste explicative asociate
c. Crearea unui mesaj cat mai simplu si percutant
d. Crearea unui mesaj publicitar care sa nu stimuleze o reactie rapida, directa a clientului potential vizat
41. Una dintre formulele utilizate in creatia mesajelor specifice comunicatiei directe este RIC. Conform acesteia, numarul minim de secunde
pentru care trebuie sa i se retina atentia cititorului unui material promotional specific marketingului direct (pentru ca acesta sa continue sa
acorde atentie mesajului in ansamblu) este de:
a. 5
b. 20
c. 35
d. 50
42. Comunicarea directa are ca suport implementarea principiului publicitar AIDA. Conform acestuia, clientul potential vizat prin intermediului
campaniei de marketing direct parcurge urmatoarele stadii:
a. Atentie-interes-dorinta-actiune
b. Atractie-interes-documentare-atentie
c. Actiune-informare-dorinta-atentie
d. Atentie-informare-documentare-achizitie
43. Regula de aur a celor trei C, referitoare la calitatea unui mesaj specific comunicatiei directe, impune ca acesta sa fi caracterizat prin:
a. Claritat, concizie si credibilitate
b. Certitudine, concizie si cost minim
c. Credibilitate, comunicativitate si culoare
d. Claritate, concizie si calitate
44. In realizarea scrisorilor care compun pachetele specifice utilizate in campaniile de direct-mail, stimularea clientului potential inspre o
anumita actiune dorita de catre organizatie este realizata prin intermediul continutului:
a. Antetului
b. Corpului scrisorii
c. Post-scriptum-ului
d. Cuponului-raspuns
45. In realizarea scrisorilor care compun pachetele specifice utilizate in campaniile de direct-mail, atragerea atentiei clientului potential catre
continutul scrisorii este realizata prin intermediul continutului:
a. Antetului
b. Plicului raspuns
c. Post-scriptum-ului
52
d. Cuponului-raspuns
46. Pentru a creste impactul comunicarii directe realizate prin intermediul unei campanii de direct-mail organizatia poate recurge la:
a. Eliminarea din continutul pachetului expediat a cuponului-raspuns
b. Transmiterea unui nou pachet peste cel putin 9 luni de la data precedentului mailing adresat aceluiasi public-tinta
c. Revenirea prin intermediul telefonului orientata inspre clientii potentiali vizati prin campanie
d. Demararea unei campanii publicitare la radio
47. Orizontul de timp in care este asteptat sa se produca practic ansamblul reactiilor clientilor potentiali vizati prin intermediul unei campanii de
direct-mail este, in medie, de circa:
a. Doua saptamani
b. Cinci saptamani
c. Opt saptamani
d. Unsprezece saptamani
48. Una dintre caracteristicile spatiului publicitar alocat de diferitele publicatii cotidiane sau periodice pentru difuzarea anunturilor publicitare cu
raspuns direct sau a celor specifice vanzarii prin corespondenta este aceea ca, in general:
a. Aceste anunturi sunt amplasate pe copertele exterioare
b. Aceste anunturi sunt machetate in alb-negru
c. Sunt inserate numai anunturi pentru produse cu caracter tehnic
d. Spatiul publicitar alocat acestor anunturi este mai ieftin cu 10-30%
49. Operatiunile specifice de verificare a concordantei dintre continutul informational inregistrat al bazei de date si caracteristicile prezente ale
clientilor efectivi sau potentiali ai organizatiei, inclusi in baza sa de date, fac parte din categoria generica a activitatilor de:
a. Accesibilitate a bazei de date
b. Actualizare a bazei de date
c. Deduplicare a bazei de date
d. Stratificare a bazei de date
50. Persoana care, in numele unei terte parti- proprietara al bazei de date, este responsabila de utilizarea acesteia in cadrul unei campanii de
marketing direct, gestionand operatiunile de actualizare, gestiune si exploatare este:
a. Compilator de baza
b. Proprietar de baza
c. Manager de baza
d. Cumparator de baza
51. Mixul de marketing direct contine elemente referitoare la:
a. Baza de date, oferta, comunicare si logistica
b. Produse, pret, distributie si promovare
c. Produse, preturi, piete si promovare
d. Baze de date, segmente-tinta, consumatori-cheie si clienti
52. Materialul promotional tiparit expediat clientilor organizatiei, care include atat informatii despre foerta de produse si servicii cat si
instructiuni de raspuns sau o componenta detasabila utilizabila ca instrument de raspuns, este denumit in literatura de specialitate:
a. Mix de marketing
b. Self-mailer
c. Mailing
d. Cupon interactiv
53. In viziunea lui Graeme McCorkell, cele patru principii pe care sprijina campaniile de marketing direct angajate de catre diferite organizatii
sunt:
a. Orientarea, interactivitatea, controlul si continuitatea
b. Caracterul de masa, comunicarea in sens unic, controlul si diversitatea
c. Personalizarea, reactivitatea, flexibilitatea si unicitatea
d. Orientarea, interactivitatea, controlul total si reactivitatea
54. Una dintre tendintele globale care a determinat dezvoltarea marketingului direct a fost:
a. Mentinerea nivelului ridicat al competitivitatii pe pietele internationale
b. Declinul marketingului “ de masa”
c. Cresterea semnificativa a exporturilor de produse de inalta tehnologie
d. Cresterea sperantei medii de viata a consumatorilor
55. Trei dintre facilitatile majore oferite de o baza de date folosita in marketingul direct se refera la:
a. Identificarea clientilor-cheie si a segmentelor de piata importante, furnizarea unor informatii cu caracter predictiv,
orientarea eficienta a comunicatiei de marketing
b. Identificarea segmentelor-tinta, cresterea cotei de piata, imbunatatirea imaginii organizatiei
c. Cresterea vanzarilor organizatiei, sprijinirea activitatilor de cercetari de marketing, maximizarea profiturilor obtinute
d. Analiza rezultatelor financiare, facilitatea dialogului cu clientii, cresterea notorietatii organizatiei
56. Din punct de vedere al selectivitatii, in comunicarea directa mediile cele mai eficiente sunt:
a. Telefonul si serviciile postale
b. Telefonul si presa specializata
c. Serviciile postale si presa nespecializata
d. Presa cotidiana si televiziunea
53
57. In opinia lui Bob Stone, realizarea unei combinatii intre o oferta promovata prin intermediul tehnicililor de marketing direct si o loterie
organizata cu participarea tuturor celor care au reactionat in ruma campaniei desfasurate conduce la o crestere a numarului de comenzi cu
circa:
a. 35%
b. 45%
c. 55%
d. 65%
58. Din punct de vedere al momentelor de timp in care sunt expediate trimiterile catre clientii efectivi sau potentiali ai organizatiei, comunicatia
directa poate fi clasificata in:
a. Comunicatie “sezonala” si comunicatie “seriala”
b. Comunicatie “seriala” si comunicatie “paralela”
c. Comunicatie “continua” si comunicatie “discontinua”
d. Comunicatie “permanenta” si comunicatie :”partiala”
59. Din punct de vedere al evaluarii eficientei campaniilor specifice, cel mai important avantaj asociat marketingului direct il constituie:
a. Utilizarea unor medii de comunicare generale
b. Caracterulor sau total masurabil
c. Ratele de raspuns generate, de peste 20-30%
d. Posibilitatea de a crea mesaje cu caracter afectiv
60. Trei componente le campaniei de marketing direct care fac obiectul testarii preliminare a acesteia sunt:
a. Oferta, formatul si creatia
b. Oferta, pretul si rata de raspuns=
c. Actualitatea bazei de date, rata de raspuns neta si cota de piata
d. Produsul, tinta campaniei si cota relativa de piata
61. In planificarea campaniilor de marketing direct sunt parcurse trei stadii esentiale. Acestea sunt:
a. Formularea obiectivelor, stabilirea actiunilor si definirea gradului de control asupra rezultatelor
b. Recrutarea noilor clienti ai organizatiei, crearea si gestiunea bazei de date a organizatiei si mentinerea clientilor la un nivel inalt
de fidelitate fata de organizatie
c. Formularea strategiilor de marketing, definirea tacticilor de marketing direct si identificarea tintei campaniei
d. Exploatarea bazelor de date, crearea unor mesaje interactive, desfasurarea campaniei si evaluarea rezultatelor acesteia
e.
62. Trei atuuri majore pe care utilizarea bazelor de date le imprima marketingului se refera la:
a. Masurabilitatea, caracterul testabil si impersonalitatea sa
b. Masurabilitatea, selectivitatea si traditionalismul sau
c. Flexibilitatea, selectivitatea si masurabilitatea acestuia
d. Caracterul sau testabil, caracterul sau ofensiv si dinamismul acestuia
63. Trei surse interne de constituire a unei baze de date utilizabile penru proiectarea si desfasurarea unei campanii de marketing direct sunt:
a. Fisele clientilor, datele reprezentantilor de vanzari si rapoartele de service
b. Anuarele tip “pagini nationale”, certificatele de garantie si cupoanele –raspuns
c. Registrul Cometrului, “Pagini Aurii” si “Cartea Galbena”
d. Registrul de sugestii si reclamatii, datele contabile si internetul
64. Primele inceputuri ale internetului sunt legate in anul 1969 si au avut ca obiect domeniul:
a. Stiintific
b. Politic
c. Militar
d. Economic
65. La sfarsitul anului 2000, cei mai multi utilizatori internet erau localizati in:
a. Uniunea Europeana
b. SUA
c. Japonia
d. Federatia Rusa
66. La jumatatea anului 2000, numarul paginilor web existente pe internet era de circa:
a. 1,4 miliarde
b. 2,7 miliarde
c. 4,1 miliarde
d. 4,7 miliarde
67. Acronimul HTML, cu referire la limbajul cel mai frecvent folosit pentru a crea documente plasate pe internet, are semnificatia:
a. HyperText Media Language
b. HyperText Markup Language
c. High Technology Media Language
d. HighTech Marketing Language
68. Rata impresionanta de crestere a site-urilor web este o expresie specifica a:
a. Selectivitatii mai bune a publicitatii on-line
b. Calitatii mai ridicate a audientei on-line
c. Flexibilitatii sporite a publicittii on-line
d. Costurilor mai scazute ale campaniilor on-line
54
69. Unul dintre obiectivele urmarite prin intermediul publicitatii on-line se refera la:
a. Formarea atitudinii consumatorilor fata de organizatie
b. Maximizarea profiturilor organizatiei pe termen scurt
c. Crearea de notorietate pentru organizatie
d. Investigarea nevoilor consumatorilor
70. Din punct de vedere al obiectivului publicitatii on-line de creare a notorietatii organizatiei, atunci cand este vizata o audienta specificata,
obiectivul distinct al campaniei se refera la:
a. Cresterea nivelului de informare a consumatorilor
b. Cresterea nivelului de retinere a organizatiei
c. Adaptarea organizatiei la conjunctura pietei
d. Integrarea cu instrumentele marketingului “traditional”
71. Printre elementele care apar in majoritatea mannerelor publicitare difuzate pe internet se numara:
a. Cifra de afaceri a organizatiei, sloganul sau publicitar si fotografia managerului sau general
b. Numele organizatiei, sloganul publicitar si pretul maxim al produsului
c. Adresa postala a organizatiei, indemnul la ratiune catre consumator si logo-ul organizatiei
d. Numele organizatiei, un cadou gratuit oferit si principalul avantaj asociat produsului
72. Conform unui studiu realizat de firma americana Active Media Research, cele mai frecvente utilizari in scop comercial ale postei electronice
au fost realizate de catre firmele care vand:
a. Bunuri de consum
b. Produse de interes personal
c. Computere si articole electronice
d. Produse financiare si de investitii
73. Elementul-cheie al proiectarii unei campanii de direct e-mail il constituie:
a. Alocarea unui buget de marketing de cel putin 10.000 de dolari SUA
b. Ameliorarea atitudinii consumatorilor fata de organizatie
c. Definirea exacta a tintei de comunicatie
d. Integrarea cu alte medii de comunicare “traditionale”
74. Componentele unui mesaj de posta electronica folosit intr-o campanie de direct e-mail sunt:
a. Subiectul, mesajul, relatiile si instrumentul de raspuns
b. Subiectul, obiectul, clientul potential si bugetul
c. Obiectul, elementele grafice, tinta de comunicatie si relatiile
d. Obiectul, elementele de continut, relatiile si componenta anti-spamming
75. Ansamblul de consumatori efectivi sau potentiali care utilizeaza internetul pentru a schimba informtii pe o anumita tema de interes reciproc
formeaza:
a. Un grup de discutii
b. Un club virtual
c. O asociatie profesionala
d. O asociatie de marketing on-line
76. O analiza comparativa a cluburilor, ca tehnica specifica marketingului direct si a grupurilor de discutii, ca suport al actiunilor de marketing
on-line ale organizatiei, releva faptul ca:
a. Cluburile presupun o comunicatie in paln vertical in timp ce grupurile de discutii facilizteaza discutiile interactive, in plan
orizontal
b. Intrarea in club depinde exclusiv de interesul consumatorului, organizatia neputan controla in nici un fel procesul
c. Grupurile de discutii sunt caracterizate printr-o atitudine predominant pasiva a membrilor lor
d. Intrarea in grupurile de discutii depinde semnificativ de cumpararea produsului sau serviciului promovat de organizatie
77. Rata de acces a unui banner publicitar se situeaza, in mod traditional, la nivelul de:
a. Sub 1%
b. 1-5%
c. 6-15%
d. 16-30%
78. Ponderea persoanelor care au vizitat un site web si au intreprins o “actiune favorabila” organizatiei (comandandu-i produsele sau serviciile,
solicitand informatii suplimentare despre acestea, abonandu-se la newsletter-ul organizatiei etc.) este exprimata de indicatorul:
a. Rata de acces
b. Rata de conversie
c. Rata de schimb
d. Rata de impresie
79. Trei elemente-cheie in alegerea unui server pentru gazduirea site-ului web al organizatiei sunt:
a. Posibilitatea de a fi stocata cat mai multa informatie, facilitatile de urmarire a traficului, viteza cat mai lenta de transmitere a
datelor
55
b. Posiblitatea de a reexpedia posta electronica, posibilitatea de a stoca o cantitate medie de informatie, cost cat mai ridicat pe
megabyte-ul de informatie traficat
c. Posibilitatea de a fi stocata cat mai multa informatie, facilitatile de urmarire a traficului, viteza cat mai rapida de
transmitere a datelor
d. Posibilitatea de a nu primi posta electronica, posibilitatea de a stoca o cantitate medie de informatie, cost minim pe megabyte-ul
suplimentar de informatie traficat
80. Un exemplu de actiune de marketing on-line intreprinsa in vederea promovarii site-ului web al organizatiei il constituie:
a. Derularea unei campanii de publicitate la televiziune
b. Derularea unei campanii de publicitate in presa scrisa
c. Desfasurarea unei campanii de direct e-mail
d. Pariciparea la un targ specializat de computere si internet
81. Un exemplu de campanie integrata de marketing on-line, presupunand utilizara combinata a unor instrumente specifice active si pasive, este
cel al unei campanii folosind concomitent:
a. Posta electronica si grupurile de discutii
b. Publicitatea on-line si site-ul web
c. Comertul electronic si grupurile de discutii
d. Posta electronica si publicitatea on-line
82. Comunicatia de marketing on-line poate fi caracterizata ca fiind:

a. Rationala si accentuand abordarea directa a consumatorului potential
b. Eomotionala si accentuand abordarea indirecta a consumatorului potential
c. Rationala si accentuand abordarea indirecta a consumatorului potential
d. Emotionala si accentuand abordarea directa a consumatorului potential
83. Evaluarea eficientei actiunilor de marketing on-line ale organizatiei presupun considerarea unuia dintre urmatorii indicatori:
a. Bugetul pentru cercetare-dezvoltare al organizatiei
b. Rata de raspuns generata in urma fiecarei actiuni de marketing on-line
c. Frecventa cumpararii produselor organizatiei
d. Bugetul de marketing al organizatiei
84. Rata globala de raspuns, la sfarsitul primlui trimestru al anului 2001, la actiunile de marketing on-line ale organizatiei s-a ridicat 5%. Rata de
raspuns corespunzatoare instrumentelor de marketin folosite a fost urmatoarea: 2% pentru publicitatea on-line, 9% pentru posta electronica si
4% pentru grupurile de discutii si 6% pentru site-ul web dezvoltat. Concluziile care se desprind in urma evaluarii sunt:
a. Rata de raspuns globala este foarte buna, posta electronica va deveni instrumentul de marketing on-line principal al
organizatiei
b. Rata de raspuns globala este satisfacatoare, publicitatea on-line va deveni instrumentul de marketing on-line principal al
organizatiei
c. Rata de raspuns globala este foarte slaba, posta electronica si site-ul web vor deveni instrumentele de marketing on-line principale
ale organizatiei
d. Rata de raspuns globala este imposibil de evaluat, grupurile de discutii vor deveni instrumentul de marketing on-line principal al
organizatiei
e.
85. Instrumentul folosit pentru a realiza dialogul cu consumatorul efectiv sau potential in cadrul campaniilor active de telemarketing este:
a. Scenariul telefonic
b. Ghidul de apel telefonic
c. Ghidul de telemoderare
d. Telechestionarul autoasistat
86. Conceptul de “dezvoltare a campaniei de marketing direct” se refera la combinarea unor elemente specifice, intr-un orizont de timp
determinat, in vederea formularii si implementarii unor strategii de comunicare directa. Aceste elemente se refera la :
a. Tinta campaniei, mediile folosite, oferta campaniei si creatia mesajului
b. Tinta campaniei, produsele promovate, canaele de distributie si difuzarea mesajului
c. Produsele, preturile, distributia si promovarea produselor organizatiei
d. Vanzarile, profiturile, cota de piata si imaginatia organizatiei
87. Una dintre strategiile de comunicatie utilizate in crearea mesajelor specifice campaniilor de marketing direct este desemnata cu acronimul
SMART. Semnificatia acestuia este urmatoarea:
a. Specific-masurabil-abordabil-realist-la timp
b. Sursa-mesaj-atentie-raspuns-test
c. Specific-medii-atractie-relatie-la timp
d. Sursa-masurabil-atentie-reactie-test
88. Unul dintre indicatorii “productivitatii” in cazul campaniilor de telemarketing se refera la:
a. Rata de contacte cu decidentii
b. Rata de contacte cu consumatorii potentiali
c. Rata de contacte cu consumatorii efectivi
d. Rata de contacte cu publicul-tinta
89. Penru preluarea comenzilor de produse si servicii din partea consumatorilor interesati, solutia cea mai accesibila si mai usor de
operationalizat pentru organizatie este:
56
a. Punerea la dispozitia consumatorilor a unei adrese de posta electronica
b. Anuntarea transmiterii cupoanelor de comanda ale produselor numai catre o casuta postala
c. Infiintarea unei linii telefonice dedicate exclusiv preluarii “reactiilor” din partea consumatorilor
d. Comunicarea exclusiv prin posta cu consumatorii
90. Evaluarea masurii in care clientul potential este interesat de oferta de produse si servicii a organizatiei sau, in general, de obiectul promovarii
prin intermediul campaniei de marketing direct, poarta denumirea de operatiune de:
a. Prospectare
b. Cercetare
c. Calificare
d. Evaluare
91. Estimarile firmelor specializate in prestarea serviciilor de marketing direct referitoare la piata marketingului direct in Romania arata ca , in
2000, dimensiunea acesteia a fost de circa:
a. 1 milion de dolari SUA
b. 8 milioane de dolari SUA
c. 15 milioane de dolari SUA
d. 30 milioane de dolari SUA
92. Una dintre diferentele dintre telemarketing (marketingul telefonic) si televanzare (vanzarea telefonica) are in vedere faptul ca:
a. Marketingul telefonic a aparut inaintea vanzarii prin telefon
b. Telemarketingul urmareste o gama mult mai variata de obiective
c. Telemarketingul este folosit mai ales in mod independent de celelalte instrumente de comunicare specifice marketingului direct si
marketingului in general
d. Televanzarea este realizata folosind ca suport un scenariu telefonic
93. Unul dintre avantajele asociate telemarketingului este legat de:
a. Flexibilitatea sa
b. Costul ridicat al unui contact cu consumatorul potential
c. Posibilitatea de a nu-l integra cu celelalte medii de comunicare
d. Dimensiunea unica pe care o transmite consumatorului (doar sunetul)
94. Unul dintre dezavantajele telemarketingului este legat de:
a. Impactul sau semnificativ asupra consumatorului
b. Acuratetea sa ridicata
c. Absenta unui angajament confimat din partea consumatorului (acesta exista doar verbal)
d. Caracterul controlabil al operatiunilor de telemarketing
95. Una dintre primele incercari de introducere si utilizare a aplicatiilor telematice in sfera marketingului directy a fost reprezentata de:
a. Dezvoltarea retelei Minitel in Franta
b. Dezvoltarea internetului
c. Cresterea gradului de dotare cu calculatoare personale
d. Crearea programelor de teletext ale diferitelor posturi de televiziune
96. Printre numele cele mai importante activand in vanzarea prin corespondenta in Europa se numara:
a. Montogomery Ward, Sear Roebuck si JC Penney
b. Neckermann, Quelle si Trois Suisses
c. TV Shop, Home Shopping Network si Cash TV
d. Amazon, Barnes and Nobles si WalMart
I.Concepte primare
1. Dupa natura lor nevoile pot fi:
a) noi si vechi x c) primare si secundare
b) proprii si ale altora d) cunoscute si necunoscute
2. La baza piramidei lui Maslow se afla:

a) nevoile principale, deoarece au o importanta mai mare pentru societate
b) nevoile fiziologice, deoarece au o importanta mai mare pentru producator/vanzator
c) nevoile sociale deoarece apartin tuturor indivizilor
x d) nevoile fiziologice deoarece conditioneaza echilibrul vital si supravetuirea
3. Dorintele reprezinta:
a) nevoi carora indivizii le acorda o atentie mai mare si caroara le corespunde cererea solvabila
x b) manifestari concrete ale nevoilor, in concordanta cu personalitatea individului, cu statutul sau social, cu situatia in care se afla in raport cu mediul
c) manifestari concrete ale cererii effective pe piata, in concordanta cu personalitate individului, cu statutul sau social, cu situatia in care se afla in raport cu
mediul.
4. Intre conditiile schimbului avem:

x a) sa existe cel putin doua parti, posesori de bunuri cu valori de intrebuintare diferita
b) sa existe mai multe parti, respective posesori de bunuri cu valori de intrebuintare diferite c) sa existe cel putin doua parti si fiecare parte
sa posede bunuri cu caracteristici de calitate corespunzatoare
x d) libertatea indivizilor de a accepta sau refuza oferta
x e) libertatea comunicarii intre participantii la schimb
5. Intre conditiile schimbului avem:

x a) sa existe cel putin doua parti, posesori de bunuri cu valori de intrebuintare diferite
b) sa existe un mediu tehnologic acceptat de ambele parti
57
c) sa existe cel putin doua parti si fiecare parte sa posede bunuri cu caracteristici de calitate corespunzatoare
d) libertatea indivizilor de a accepta sau refuza legislatia in vigoare
x e) libertatea comunicarii intre participantii la schimb
6. Componentele mediului cultural care intereseaza in marketing sunt:

x a) cultura de baza sau fundamentala d) culturile auxiliare
x b) subculturile sau culturile fundamentale e) incultura
c) cultura centrala f) cultura plantelor agricole…
7. Dorintele reprezinta:
a) nevoi primare si secundare
b) nevoi cunoscute si manifestate puternic de indivizi
c) manifestari concrete ale consumului in concordanta cu personalitatea individului, cu statutul social
d) manifestari concrete ale cererii effective pe piata
8. Dupa sarcinile pe care si le asuma marketingul pot fi:

x a) stimulativ x e) remarketing
b) international f) industrialx
c) macromarketing g) demarketing
x d) conversional
9. Intre componentele macromediului intreprinderii:

a) furnizorii e) clientii
b) intermediarii f) grupurile de interese
x c) preturile x g) rata natalitatii
x d) inflatia
10. Principalele tipuri de concurenta pe piata:
x a) de marca e) dintre personae
x b) de solutii f) de calitate
c) de piata x g) de produs
x d) generica
11. Componentele micromediului:

x a) clientii e) preturile
x b) distribuitorii f) inflatia
c) guvernantii x g) concurenta
x d) furnizorii h) modelele de consum
12. Un jucator la loto castiga o suma importanta si oscileaza intre a merge sa se odihneasca intr-o statiune de renume sau sa-si cumpere un bun de lux. Intre
cele 2 alternatice avem o concurenta:
a) de produs d) de solutii
b) de marca e) nu exista concurenta
x c) generica (categorii diferite de nevoi!)
13. Inclinatia oamenilor spre consum sau spre economii sunt factori care regleaza (?????) :
a) puterea de cumpararea a acestora c) veniturile individuale
x b) volumul si structura achizitiilor de marfuri d) caracterul lor
II.Piata
1. Piata de referinta este:

a) piata la care se raporteaza o firma atunci cand isi evalueaza rezultatele activitatii sale
x b) o piata definita concret sub aspect geographic, socio-demografic, descriptionabila sub aspect economic, juridic si specificata pentru o
intreprindere sau produs
c) o piata definita concret sub aspect geographic, socio-demografic, descriptibila sub aspect economic, juridic si specificata pentru o economie
nationala
d) piata produsului considerat a fi cel mai bun sub aspectul caracteristicilor
2. Piata produsului de referinta:

x a) populatia de utilizatori si consumatori si produselor de acelasi gen, indifferent de originea sau marca acestora
b) populatia de utilizatori si consumatori ai produselor care au aceeasi origine sau marca
c) piata produsului considerat a fi cel mai bun sub aspectul caracteristicilor
d) populatia de consumatori si utiliztori ai produselor provenite de la un producator de referinta
3. Piata intreprinderii este:

a) piata pe care o intreprindere isi comercializeaza marfurile fabricate intr-o perioada de timp determinata
b) parte din piata produsului de referinta pe care producatorul sau distribuitorul care vinde in nume propriu, in interes propriu si sub marca proprie
obtine cel mai bun pret
c) piata de pe care intreprinderea se aprovizioneaza cu marfurile necesare
x d) parte din piata produsului de referinta pe care producatorul sau distribuitorul vinde in nume propriu, in interes propriu si sub marca proprie
e) o piata definite sub aspect geografic, socio-demografic, descriptibila, sub aspect economic, juridic si specificata pentru o economie nationala
f) piata produsului considerat a fi cel mai bun sub aspectul caracteristicilor
x g) suma pietelor produselor pe care acesta le vinde
4. In raport cu o anumita piata, populatia totala reprezinta:

a) persoane, organizatii dintr-o anumita zona
x b) persoane, organizatii carora le este adresat produsul de referinta
58
c) persoane, organizatii care cumpara produsul de referinta
5. Din populatia totala a unei piete consumatorii reprezinta:
a) persoane, organizatii carora le este adresat produsul de referinta
x b) persoane care au adoptat produsul in consum sau il vor adopta cu un anumit grad de certitudine
c) persoane care au consumat in ultimul timp produsul
6. Nonconsumatorii absoluti sunt persoane care:

a) nu au mai consumat in ultimul timp produsul
b) nu au nevoie de produs o perioada mare de timp
x c) nu au si nu vor avea nevoie de produs
d) nu au nevoie de produs o perioada mare de timp
e) nu au cu ce cumpara produsul
7. Nonconsumatorii relativi:
a) ponderea persoanelor care nu consuma produsul in populatia totala
b) ponderea persoanelor care nu consuma la un moment dat produsul in totalul celor care nu-l consuma
x c) numarul celor care nu consuma si nu cumpara produsul din diferite motive conjucturale
8. Piata teoretica reprezinta:

a) o piata ideala pentru consumatorii produselor
x b) piata formata din consumatori si nonconsumatori relativi
x c) diferenta dintre populatia totala a pietei si nonconsumatorii absoluti
d) suma consumatorilor si nonconsumatorilor
9. Piata actuala a produsului reprezinta:

a) piata pe care un producator vinde in prezent produsul
x b) diferenta dintre piata teoretica si numarul nonconsumatorilor relativi
x c) diferenta dintre populatia totala si nonconsumatori
d) numarul persoanelor care consuma in prezent produsul
10. Pentru un produs se cunosc: Piata teoretica a produsului este formata din:
a) populatia totala: 600.000 persoane a)200.000 persoane
b) consumatori:300.000 persoane b)300.000 persoane
c) nonconsumatori relativi: 100.000 persoane x c) 400.000 persoane (N-C-NCR=200000 (NCA) ; PT=N-NCA)
11. Pentru un produs se cunosc:
a) populatia totala: 600.000 persoane
b) consumatori 300.000 persoane
c) nonconsumatori absoluti 100.000 persoane
Piata actuala a produsului este formata din:
a) 200.000 persoane
x b) 300.000 persoane(PT=600-100=500; NCR=600-300-100=200;PA=500-200=300)
c) 100.000 persoane

c) nonconsumatori relativi 100.000 persoane
Ponderea pietei actuale in populatia totala este:
x a) 50%
b) 40%
c) 60%

b) consumatori : 200.000 persoane
c) nonconsumatori relativi: 100.000 persoane
Ponderea pietei teoretice in populatia totala este:
a) 40%
b) 20%
x c) 60%(300/100=0.6*100=60%)

O intreprindere are pe aceasta piata 75.000 consumatori. Cota de piata a intreprinderii este:
a) 15.0%
x b) 37.5%
c) 75.0%

59
O intreprindere are pe aceasta piata 80.000 consumatori. Cota de piata a concurentii este:
x a) 16.0%
b) 80.0%
c) 40.0%
16. Piata potentiala a intreprinderii reprezinta:

a) oferta maxima a intreprinderii data de capacitatea de productie
b) vanzarile totale sau numarul total de cumparatori posibili intr-un orizont de timp viitor
x c) parte din piata totala ce poate fi castigata in perspectiva prin aplicarea unor programe de mrk.

c) nonconsumatori absoluti 200.000 persoane
Pe aceasta piata cota aferenta intreprinderii “X” este de 20%. Se estimeaza ca in perioada urmatoare intreprinderea ca castiga 10% din piata actuala a
concurentei si va atinge 5% din nonconsumatorii relativi. Piata potentiala a intreprinderii este:
a) 48.000
b) 60.000
x c) 61.000

Pe aceasta piata cota aferenta intreprinderii “X” este de 20%. Se estimeaza ca in perioada urmatoare intreprinderea ca castiga 10% din piata actuala a
concurentei si va atinge 5% din nonconsumatorii relativi. Piata potentiala a intreprinderii va putea fi mai mare decat piata actuala cu:
a) 48.7%
x b) 52.5%
c) 60.5%
19. Piata protejata a intreprinderii reprezinta:

a) piata pe care alte firme nu pot patrunde
b) piata pe care firma acorda anumite facilitati pentru fidelizarea clientelei
x c) piata minima acceptabila sub care supravetuirea firmei este in pericol
x d) piata critica
20. Capacitatea pietei reprezinta:

a) cantitatea maxima dintr-un produs care poate fi ceruta pe piata tinand seama de veniturile consumatorilor
b) cantitatea maxima dintr-un produs care poate fi oferita pe piata tinand seama de posibilitatile tehnice ale producatorilor
x c) cantitatea maxima dintr-un produs care poate fi absorbita de piata tinand seama de limitele biologice si psihice ale consumatorilor
x d) cantitatea maxima dintr-un produs care poate fi absorbita de piata tinand seama de limitele tehnice ale utilizatorilor industriali
21. Potentialul pietei reprezinta:

a) cantitatea maxima dintr-un produs ce poate fi absorbita de piata intr-o perioada de timp
x b) incasarile maxim posibile pe piata in conditiile de preturi si venituri determinate
c) produsul dintre capacitatea pietei si pretul mediu al produsului

- numarul cumparatorilor: 500 persoane
-cumparatura medie pe o persoana: 10 buc/persoana la o cumparare
-frecventa de cumparare: 5 cumparaturi/an
-intensitatea de consum: 50 buc/pers/an
Capacitatea pietei este:
a) 10.000 buc/an
x b) 25.000 buc/an
c) 2500 buc/an
23. Cota relative de piata reprezinta:

a) raportul procentual dintre piata intreprinderii si piata totala
b) raportul procentual dintre piata intreprinderii si piata concurentei
x c) raportul procentual dintre cota de piata a firmei si cota de piata a principalului concurent
x d) raportul procentual dintre piata intreprinderii si piata a principalului concurent
24. Principalii indicatori care caracterizeaza aria si localizarea pietei sunt:

x a) gradul de concentrare a pietei x d) gravitatea comerciala
b) gradul de extindere a pietei x e) gradul de solicitare a retelelor de distributie
c) numarul total al populatiei unei zone
25. Gradul de concentrare a pietei reflecta:

x a) repartitia si raspandirea teritoriala a vanzarilor c) raportul dintre vanzarile medii si vanzarile maxime
b) volumul maxim al vanzarilor la un moment dat d) raportul dintre vanzarile minime si vanzarile maxime
26. Gradul de concentrare a pietei poate fi apreciat cu indicatori precum:

x a) volum de vanzari la 1000 locuitori b) volum de vanzari pe zi, luna sau an
60
c) volum maxim de vanzari e) numar puncte de vanzare pe km
x d) volum de vanzari pe kilometru patrat
27. Gravitatia comerciala a populatiei dintr-o localitate

a) direct proportionala cu marimea centrelor si invers proportionala cu patratul populatiei acestora
x b) direct proportionala cu marimea centrelor si invers proportionala cu patratul distantelor pana la centrele respective
c) direct proportionala cu populatia centrelor si invers proportionala cu patratul marimii centrelor
28. La un punct de vanzare se fac verificari privind prezenta a doua produse A si B si se obtin urmatoarele informatii:
Produsul Numar acte de vanzare Situatia prezentei produselor
Numar verificariNumar situatii in care produsul este prezent
A 800 180 160
B 1100 120 75
Gradul de solicitare a retelei de distributie pentru produsul A este:
a) 61.2
b) 57.3
c) 45.5
29. Segmentarea strategica consta in:

a) delimitarea segmentelor in functie de strategiile de marketing ale firmei
x b) delimitarea segmentelor dupa sectoarele de activitete reletiv omogene sub aspectul tehnologiilor
c) delimitarea segmentelor dupa omogenitatea clientilor potentiali
30. Segmentarea presupune:

x a) analiza diversitatii cererii in interiorul unei anumite piete
b) analiza diversitatii concurentii in interiorul unei anumite piete
c) analiza diversitatii ofertei intre concrenti sau intre produse aceluiasi fabricant
x d) diversificarea cererii in interiorul unei anumite piete
x e) diversificarea ofertei intre concurenti sau intre produsele aceluiasi fabricant
31. In procesul segmentarii diferentierea presupune:

a) analiza diversitatii cererii in interiorul unei anumite piete
b) analiza diversitatii concurentii in interiorul unei unumite piete
c) analiza diversitatii ofertei intre concurenti sau intre produsele aceluiasi fabricant
x d) diversificarea cererii in interiorul unei anumite piete
x e) diversificarea ofertei intre concurenti sau intre produsele aceluiasi fabricant
32. Pentru diferentierea implicata de aparitia de segmente se procedeaza succesiv alegand de fiecare data:
a) variabila care determina cea mai mare omogenitate intre grupurile de clienti si cea mai mare eterogenitate in cadrul grupurilor
x b) variabila care determina cea mai mare eterogenitate intre grupurile de clienti si cea mai mare omogenitate in interiorul grupurilor
33. Segmentarea pana la nivelul individului este (???):

a) corecta in cazul serviciilor d) corecta si utila in anumite situatii
b) incorecta e) eficienta sub aspectul popularitatii
c) inutila in cazul produselor la comanda x f) utila in cazul produselor la comanda
34. Piata organizationala cuprinde:

X a) cumparatorii care nu sunt consumatori finali
c) cumparatorii organizati in asociatii de cumparatori
35. Piata industriala cuprinde organizatiile din agricultura?

X a) da
b) nu
c) intro anumita proportie
36. Principalii indicatori care caracterizeaza aria si localizarea pietei

x a) gradul de concentrare a pietei e) nr total al populatiei unei zone
b) gradul de extindere a pietei x f) gravitatea comerciala
c) cota absoluta de piata x g) gradul de solicitare a retelelor de distributie
d) cota relative de piata
37. Atributele care stau la baza alegerii criteriilor de segmentare sunt:

x a) pertinenta x e) valoarea practica (operationala)
x b) posibilitatile de masurare f) curiozitatea
c) extensibilitatea g) volatilitatea
d) specificitatea
38. Pt un produs se cunosc:

-pop. Totala N 800.000 pers
-consumatori C 400.000 pers
-nonconsumatori absolute 20% din pop. Totala (NCA) (160 000)
Care din afirmatii sunt adevarate:
a)nr nonconsumatorilor relative este de 260.000
61
x b) nr nonconsumatorilot relative este de 240.000
x c) piata teoretica a produsului este m. mare cu 60% decat p.efectiva
x d) p. teoretica este m. mare cu 70% decat p efectiva
39. Pt un produs se cunosc:

-pop. totala 500.000 pers
-consumatori 20.000 pers
-nonconsumatori relativi 2% pop
Cota aferenta intreprinderii “X” este de 20%. In perioada urmatoare, intrep va creste chelt. de mark. cu 18% si estimeaza ca va castiga 5% din piata actuala a
concurentilor si va atrage 10% din nonconsumatori relativi. In aceste conditii piata potentiala a intrep. Va fi mai mare cu ………….% decat piata actuala.
Rasp: 29%
40. Populatia localitatilor:

A – 450 mii locuitori
B – 300 mii locuitori
C – 100 mii locuitori
Distanta dintre localitati (km):
A__________200km__________C_____120km_____B
Se cere:
a) stabilirea gravitatii comerciale a pop. din loc. C spre localitatile A si B
b) Procentul populatiei atrase spre A si respective spre B
c) Locul in care se situeaza loc Y de la care orientarea consumatorilor spre centrele de consum este indiferenta.
III.Cercetarea de marketing:
1. Intre principalele etape ale unei cercetari de marketing se afla:
x a) definirea problemei x d) elaborarea programului cercetarii
b) adaptarea problemei x e) culegerea si prelucrarea informatiilor
c) consultarea specialistilor in domeniu x f) redactarea raportului cercetarii
2. Intr-o cercetare de marketing:

a) problema de decizie este aceeasi cu problema cercetarii
b) problema de decizie rezulta din problema cercetarii
x c) problema cercetarii rezulta din problema de decizie
3. O cercetare instrumentala vizeaza:

x a) crearea si validarea instrumentului de cercetare
b) efectuarea unor previziuni privind evolutia instrumentelor de cercetare
c) descrierea instrumentelor de cercetare si stabilirea costului acestora
d) gasirea celor mai adecvate instrumente de cercetare
e) o cercetare realizata cu instrumente tehnice de inregistrare
4. O cercetare secundara de marketing este aceea care:

a) urmeaza dupa o cercetare primara
b) conduce la obtinerea unor informatii mai putin relevante
x c) presupune utilizarea unor surse indirecte de informatii
5. O cercetare primara de marketing este aceea care:

a) precede o cercetare secundara
b) o cercetare facuta pentru prima data la nivelul intreprinderii
x c) o cerceteare care presupune culegerea de informatii direct de la purtatorii cererii
d) o cercetaere de importanta deosebita
6. Intre componentele structurale ale unui raport de cercetare putem intalni:

x a) rezumatul x d) concluzii si recomandari
x b) metodologia de cercetare utilizata e) obiectivitatea cercetarii
c) stilul raportului x f) referintele bibliografice
7. Surse secundare de informatii sunt:

a) consumatorii e) concurentii
b) intermediarii x f) buletinele informative
x c) documente si publicatii specializate x g) evidentele contabile
x d) studii de piata mai vechi
8. Avantaje infor secundare in cercetare de mktg:

x a) nu presupun operatii secundare pt culegere x e) prezinta o mare credibilitate
x b) operativitate f) corespund intodeauna scopului cercetarii
x c) pot fi gasite in mai multe surse posibile confruntarii lor g) sunt todeauna actuale
x d) suplinesc informatiile primare care in anumite situatii h) nu au caracter istoric
intreprinderile nu le pot obtine i) se obtin gratuit
9. Principalul rol al experimentului in cercetarea de marketing:

x a) evidenta cu precizie legatura de cauzalitate care exista intre 2 variabile cu care se opereaza
b) supune atentiei si a inregistrarii datele cu privire la actiunile si evenim care au loc pe piata
x c) masura cu o anumita precizie modificarea variabilelor explicate pe seama variabilelor explicative
d) contribuie la cresterea experientei consumatorilor in achizitia bunurilor
e) evidentiaza schimbarile in strategiile concurentillor
62
10. Principalul rol al observarii in cercetarea de marketing este acela de a:
a) evidentia legatura de cauzalitate care exista intre 2 variabile cu care se opereaza
x b) inregistreaza datele cu privire la actiunile si evenimentele care au loc pe piata
c) masoara cu o mai mare precizie modificare variabilelor explicate pe seama variabilelor explicative
11. Validarea unui chestionar este:

a) o cercetare documentara
b) exploratorie
c)cauzala
x d) instrumentala
12. Cercetarea facturilor, chitantelor, reclamatiilor, avizelor de expeditie este o cercetare: ??????
a) reactiva e) instrumentala
b) nonreactiva f) exploratorie
c) de teren g) cauzala
x d) de birou
IV. Comportamentul consumatorilor:

1. Principalele surse de informatii utilizate de Cumparatori in fundamentarea deciziei de cumparare sunt:
x a) surse personale e) nu au nevoie de surse de informatii ci de fler.
x b) publice f) teoretice
c) si resurse naturale g) politice
x d) comerciale h)oficiale
2. Amploarea fazei de cautare a informatiilor necesare deciziei de cumparare este:
a) direct proportionala cu riscul perceput
x b) invers proportionala cu riscul perceput
c) independenta de riscul perceput
3. Constientizarea problemei este etapa procesului de cumparare in care cumparatorul:

a) consteintizeaza vanzatorul in legatura cu nevoile sale
x b) constientiz. existenta unei nevoi de acoperit
c) devine constient de faptul ca nu poate face o cumparare
d) const. pe altii in legatura cu procesul de cumparare
e) devine const. de faptul ca are resurse pt. a face o cumparare
x f) este influentat de un stimul exterior sau interior
4. In studiul comportamentului de cumparare si consum, persoanele care exercita influenta asupra altora se numesc:
x a) lideri de opinie d) factori de risc
b) tirani e) factori de decizie
c) sef
5. In cazul cumpararilor de produse ieftine si simple, riscul perceput este:

a) mai mare d) insuportabil
b) invers proportional cu gradul de implicare a consum. e) inexplicabil
x c) neglijabil
6. In cazul cumpararilor de produse scumpe si complexe riscul perceput este:

a) mai mare d) insuportabil
b) invers proportional cu gradul de implicare al cumparare e) inexplicabil
c) neglijabil
7. In cea mai mare masura, nivelul cererii consumat. este determinate de:
a) concurenta d) ambudenta de produse pe piata
x b) veniturile acestora e) rupurile de interese
c) amploarea cercetarii stiintifice
8. In procesul de cumparare credibilitatea cea mai mare o au:

x a) sursele personale c) sursele comerciale
x b) sursele bazate pe experienta d) sur. publice
Aplicatie:
Un consummator are de ales intre 4 marci de automobile (M1, M2, M3, M4) in leg. cu care se cunosc:
Marca Viteza Pret Siguranta Conditii de plata
M1 8 10 5 5
M2 4 3 9 8
M3 10 7 3 4
M4 6 5 8 9
Coeficientii de importanta pt. cele 4 atribute sunt:
-0.1 pt viteza max -0.2 conditii de plata
-0.25 pt siguranta in exploatare Ierarhizati marcile!
-0.45 pt pret
V.Comportamentul cumparatorilor organizational
63
1. Prin cump. industrial intelegem:
a) cump. care achiz. marfa pt. a o revinde
x b) cump. care achiz. marfa in vederea producerii altei marfi
c) cump. productiv
d) cump. care achiz. un produs in cantitate industriala
e) cump. care aprov. de pe platforme ind.
2. Un cump. agricol achiz. ingrasaminte chimice pt a le folosi in ferma sa. El este: ????
X a) cump. industrial
b) cump. neind.
c) cump. finali deoarece ingras. nu mai pot fi folosite
d) cump. intermediar deoarece ingras. nu sunt consumate direct
3. Piata industiala este:

a) piata pe care se vand bunri ind.
b) piata pe case se vand intrep. ind.
x c) piata pe care se achiz. bun. necesare prod. altor bunuri
d) piata pe care se achiz. bun. necesare numai prod. mijloacelor de prod. ind.
4. Intre particularitatile cump. organiz. comparative cu cele individ.

x a) cump. nu vizeaza satisfactii personale, ci realizarea obiectivelor x d) riscuri prea mari
organiz. e) nu comporta riscuri
x b) criterii de decizie fundamentate mai riguros f) riscul cump. este invers proport. cu val. bun
c) pers au responsabilitati diferite
5. Avantajele leasing-ului:
x a) incaseaza venituri inseminate din chirii c) vand mai usor produsele consumab. la I utilizare
x b) au mai multi clienti x d) au un control mai bun asupra pietei
6. Principalii factori care influentiaza piata ind. sunt:
x a) de mediu x e) interpersonale
x b) geografici f) variabile mentaliste
x c) demografici x g) fact. individuali (personali)
x d) organizationali
7. Persoanele care fac parte dintr-un centru de achizitie:

x a) utilizator e) comparator
x b) prescriptor f) transportor
c) consilier x g) decident
d) casier x h) agent de vanzari
8. Initiatorul este:
x a) initiaza elaborarea planului
9. In functie de serviciile care motiveaza comport. in cadrul centrului de achizitie, cump. ind. sunt:
x a) cons. economici x d)tehnici
b) investitor e) utilizatori
c) sociali f) revanzator
10. Cumparator-Revanz sunt:

x a) care cump. marf. pt a le vinde din nou
x b) ………………....pt a le inchiria.
11. Intre particularitatile cumpararilor organizationale, comparati cu cele individuale, putem mentiona:
a) cumpararea se face in vederea atingerii unor scopuri x e) cumpararea comporta riscuri mai mari
x b) cumpararea nu vizeaza satisfactii personale f) cumpararea comporta riscuri mai mici
x c) persoanele implicate opereaza cu anumite criterii de decizie x g) riscul cumpararii este proportional cu valoarea bunului
x d) persoanele implicate au responsabilitati diferite
12. Intre particularitatile cumpararilor organizationale comparativ cu cele individuale putem mentiona:
x a) cumpararea comporta riscuri mari x e) clientii pastreza cu furnizorii relatii postvanzari
b) cumpararea comporta riscuri mici x f) intre furnizori si beneficiary se stabilesc adeseori relatii de
c) cumpararea comporta anumite riscuri reciprocitate
d) cumpararile au caracter direct in majoritatea cazurilor
13. Avantajele leasing-ului pentru comparator:

a) poate cumpara o cantitate mai mare de produse
x b) poate cumpara mai usor produse scumpe
x c) poate beneficia de ultimile noutati tehnice
d) are cheltuieli mai mici de exploatare
14. Avantajele leasing-ului pentru furnizori:

x a) incaseaza venituri inseminate din chirii
x b) are profit mai mare
c) vand mai usor produsele, la preturi mai mici
15. Prin comparator industrial intelegem:

a) comparator care achizitioneaza marfa pentru a o revinde
64
x b) comparator care achizitioneaza marfa in vederea producerii altei marfi
x c) comparator productiv
16. Intre caracteristicile pietei industriale putem mentiona:

x a) numarul cumparatorilor este mult mai mic
x b) relatiile comerciale intre furnizori si beneficiary sunt foarte stranse
c) decontarea se face in momentul achizitiei
d) decizia de cumparare este adoptata de catre directorul de marketing
x e) cererea de bunuri are caracter constant
f) cererea de bunuri are caracter fluctuant
17. In procesul de adoptare a deciziei de cumparare un centru de achizitii reprezinta:

a) un grup de persoane din subordinea unui organism guvernamental care se ocupa ce achizitia de produse de la populatie
b) persoanele care preiau comenzi si asigura aprovizionarea efectiva a marfurilor
x c) persoanele care adopta decizia de cumparare, iau parte la realizarea obiectivelor vizate si isi asuma riscurile independente
18. In procesul de adoptare a deciziei de cumparare initiatorul (utilizatorul):

a) persoana care initiaza elaborarea planului de achizitii.
x b) lucratorul care va folosi bunul achizitionat si care identifica sau nevoia ce poate fi rezolvata prin cumpararea produsului.
c) persoana care influenteaza dedcizia de cumparare, care participa la elaborarea caietelor de sarcini si alegerea furnizorilor.
d) persoana care controleaza fluxul de informatii in centrul de cumparare si care initiaza contactele dintre furnizori, utilizatori si decidenti,
e) persoana care hotaraste efectiv cumpararea, furnizarea, cantitatile de aprovizionat, momentele achizitiei,
f) persoanele care participa direct la negocierile comerciale si la incheierea contractului commercial.
19. In procesul de adoptare a deciziei de cumparare prescriptorul este:

a) persoana care initiaza elaborarea planului de achizitii.
b) lucratorul care va folosi bunul achizitionat si care identifica problema sau nevoia ce poate fi rezolvata prin cumpararea produsului.
x c) persoana care influenteaza decizia de cumparare, care participa la elaborarea caietelor de sarcini si alegerea furnizorilor,
d) persoana care controleaza fluxul de informatii in centrul de cumparare si care initiaza contactele intre furnizori, utilizatori si decidenti
e) persoana care hotaraste efectiv cumpararea, furnizarea, cantitatile de aprovizionat, momentele achizitiei
f) persoana care participa direct la negocierile comerciale si la incheirea contractului comercial
20. In procesul de adoptare a deciziei de cumparare este decidentul este:

a)Persoana care initiaza elaborarea planului de achizitii.
b)Lucratorul care va folosi bunul achizitionat si care identifica problema sau nevoia ce poate fi rezolvata prin cumpararea produsului.
c)Persoana care influenteaza decizia de cumparare, care participa la elaborarea caietelor de sarcini si la alegerea furnizorilor.
d)Persoana care controleaza fluxul de informatii in centrul de cumparare si care initiaza contactele intre furnizori, utilizatori si decidenti.
e)Persoana care hotaraste efectiv cumpararea, furnizarea, cantitatile de aprovizionat, momentele achizitiei. (x)
f)Persoana care participa direct la negocierile comerciale si la incheierea contractului comercial
21. In procesul de adoptare a deciziei de cumparare cumparatorul (agentul comercial )este:

a)Persoana care initiaza elaborarea planului de achizitii.
b)Lucratorul care va folosi bunul achizitionat si care identifica problema sau nevoia ce poate fi rezolvata prin cumpararea produsului.(initiatorul)
c)Persoana care influenteaza decizia de cumparare, care participa la elaborarea caietelor de sarcini si la alegerea furnizorilor. (prescriptivul)
d)Persoana care controleaza fluxul de informatii in centrul de cumparare si care initiaza contactele intre furnizori, utilizatori si decidenti. (filtrele)
e)Persoana care hotaraste efectiv cumpararea, furnizarea, cantitatile de aprovizionat, momentele achizitiei. (decidentul)
f)Persoana care participa direct la negocierile comerciale si la incheierea contractului commercial. (x)
22. In functie de serviciile care motiveaza compartimentul in cadrul centrului de achizitie, cumparatorii industriali pot fi:
a)Cumparatori economici (x) d)Cumparatori tehnici (x)
b)Cumparatori investitori e)Cumparatori utilizatori (x)
c)Cumparatori sociali f)Revanzator
23. Cumparatorul economic dintr-un centru de achizitie isi fundamenteaza decizia pe criterii :
a)Termenul de recuperare a investitiei, coeficientul normal de eficienta, rata rentabilitatii.(x)
b)Caracteristicile de exploatare ale produsului achizitionat:siguranta si usurinta in exploatare, caracteristici ergonomice.
c)Fiabilitate, mentenabilitate, disponibilitate, caracteristici tehnice specifice.
24. Cumparatorul tehnic dintr-un centru de achizitie isi fundamenteaza decizia pe criterii cum ar fi:
a)Termenul de recuperare a investitiei, coeficientul normal de eficienta, rata rentabilitatii.
b)Caracteristicile de exploatare ale produsului achizitionat:siguranta si usurinta in exploatare, caracteristici ergonomice.
c)Fiabilitate, mentenabilitate, disponibilitate, caracteristici tehnice specifice. (x)
25. Cumparatorul utilizator dintr-un centru de achizitie isi fundamenteaza decizia pe criterii cum ar fi:
a)Termenul de recuperare a investitiei, coeficientul normal de eficienta, rata rentabilitatii.
b)Caracteristicile de exploatare ale produsului achizitionat:siguranta si usurinta in exploatare, caracteristici ergonomice.(x)
c)Fiabilitate, mentenabilitate, disponibilitate, caracteristici tehnice specifice.
26. Cumparatorii-revanzatori sunt:

a)Cumparatori care procura marfurile pentru a le vinde din nou. (x)
b)Cumparatori care procura marfurile pentru a le inchiria
c)Cumparatori care nu sunt multumiti de marfurile cumparate si le revand.
27. Principalele categorii de recumparari, dupa modul in care are loc procesul de recumparare, sunt:
65
a)Recumparari simple (x) d)Recumparari repetate (x)
b)Recumparari complexe e)Recumparari noi (x)
c)Recumparari modificate (x)
28. Urmatoarele caracteristici sunt specifice unei cumparari simple:

a)Timp -putin (x) e)Noutate -inexistent
b)Marimea centrului de achizitie -medie f)Complexiunea deciziei -redusa (x)
c)Nevoia de informatii -moderata g)Frecventa -mare (x)
d)Alternative considerate -nu sunt
29. Urmatoarele caracteristici sunt specifice unei cumparari modificate:

a)Timp -putin e)Noutate -medie (x)
b)Marimea centrului de achizitie -ridicata f)Complexiunea deciziei -mica
c)Nevoia de informatii -moderata (x) g)Frecventa -slaba
d)Alternative considerate -cateva (x)
30. Urmatoarele caracteristici sunt specifice unei cumparari noi:

a)Timp necesar -mult (x)
b)Marimea centrului de achizitie -mediu
c)Nevoia de informatii -minim
d)Alternative considerate -multe (x)
e)Noutate -medie
f)Complexiunea deciziei -inalta (x)
g)Frecventa -neregulata
66
67
Grile marketing
1. Următoarea funcție nu este caracteristică ambalajului
 Segmentează piațaâ
2.Care din următoarele variante este un avantaj al canalelor indirecte
 Posibilități mai mari de informare a producătorului in legătura cu distribuția
3. Principala arie de intersecție între marketeri și finanțiști este
 Stabilirea indicatorilor de performanta ai firmei pentru anul in curs
4. Pachetele bonus reprezinta o actiune de comunicare de marketing
 Promovarii vanzarilor
 Utilizarea celebritatilor in campaniile de publicitate, o parte ii gireaza
 Se alege ideea de baza pe care se construieste mesajul si intreaga campanie publicitara
 Stabilirea obiectivului campaniei, alegerea axului publicitar, planificarea ,media, cre...
 Reprezinta o excelenta oportunitate de imbinare a necesitatilor pietei cu posi...
9. Strategia pretului de stratificare este indicata in urmatorul caz
 Se doreste deschiderea rapida a pietelor largi, de masa
 Contractuale
11. Operatia de identificare si decupare a diverselor grupuri tipice de clienti care actioneaza pe o piata
poarta numele de
 Segmentare a pietei
12. In cadrul strategiei pretului discriminatoriu, discriminarea de rang 3 presupune
 Diferentierea pretului numai in functie de clienti
13. Departamentul de marketing este interesat sa obtina de la departamentul de cercetare dezvoltare
 Carti tehnice pentru produsele pe care le propun pietei
14. Structura unui plan de marketing nu va cuprinde

 Contactarea clientilor
 Colectarea de date
 Un ansamblu de elemente distinctive care confera identitate produsului si il diferentiaza de cele

concurente
17. Concurenta dintre diverse marci ce comercializeaza un anumit produs este redusa atunci cand
 Gradul de saturare a pietei este mic
18. In procesul de adoptare a deciziei de cumparare pentru un cumparator organizational, initiatorul

este
 Persoana care identifica o problema sau o nevoie ce poate fi rezolvata prin cumpararea unui
produs
19. Pentru a demara o afacere, de ce anume ai nevoie, in primul rand
 Clienti
20. In vanzarea personala, pista este
 Numele unui posibil client
21. Un canal de distributie nu cuprinde urmatoarea caracteristica dimensionala
 Intensitatea canalului
22. Printre componentele produsului, capabile sa influenteze perceptia si cererea pe piata, poate fi
 Sistemul de sustinere
 Promoveaza produsul
24. Ritmul de crestere al vanzarilor incepe sa scada in faza de
 Maturitate
 Adancimea liniei
26. Dintre urmatoarele enunturi, nu reprezinta o functie a distributiei la nivel macroeconomic,

urmatoarea varianta
 Contribuie la scaderea eficientei economice
27. Care din urmatoarele propozitii este adevarata

 Diferentiem pentru a pozitiona
 Prezinta si descrie produsul, nume, cantitate, model, marime, continut, calitate, mod de utilizare
29. Vanzarea personala, comparativ cu alte forme de promovare, are drept avantaj
 Adaptarea si ajustarea din mers a mesajului
30. Printre factorii care duc la cresterea elasticitatii cererii se regaseste
 Alte utilizari posibile ale produsului
31. Departamentul de marketing se regaseste intr-o structura organizatorica potrivita, atunci cand
 Functioneaza pe post de interfata intre functiile clasice ale firmei si piata
 Este o componenta de baza a planului de marketing
 Ansamblul de activitati de creare si mentinere de relatii favorabile intre firma si publicul sau
34. Distributia intensiva nu se aplica urmatoarelor categorii de bunuri
 Produse alimentare din categoria specialitatilor
35.Dintre activitatile logisticii de distributie nu face parte
 Diferentierea
36. Printre criteriile economice de alegere a variantelor de distributie amintim
 Profitul
 Stabilirea obiectivului campaniei, alegerea axului publicitar, planificarea media, crearea

 Stabilirea unui pret initial mare si reducerea treptata in timp
39. Conditiile „5/10, net30” se refera la faptul ca
 Beneficiarul poate retine 5% din valoarea facturata daca plateste in 10 zile, altfel termenul de
plata fiind de 30 de zile
40. Intr-o structura de tip “brand management”
 Fiecare produs va avea “avocatul”sau in cadrul departamentului de marketing

 Oligopol pur
42. Un demers de dezvoltare a unor produse noi are urmatoarea etapizare logica
 Generarea ideilor, filtarea, analiza conceptului de produs, dezvoltarea produsului, testarea

43. Alegerea axului publicitar este etapa campaniei publicitare in cadrul careia
 Se allege idea de baza pe care se constituie mesajul si intreaga campanie publicitara
 Prospectarii
45. Dorinta mentinerii starii existente prin simpla aliniere la concurenta reprezinta un obiectiv de pret
orientat spre
 Status quo
46. Produsele ce detin o cota relative de piata supra unitara , aflata pe piata cu rata ridicata de crestere
sunt
 Vedete
47. Publicitatea, ca forma de promovare, reprezinta
 Orice forma impresonala de prezentare si de comunicare a unor idei, bunuri sau servicii, platita
de catre un sponsor bine identificat
48. Conform modelului Ciclului de viata al produsului excesul de …. Apare in faza
 Maturitate
49. De regula, produsele caracterizate prin rata ridicata de crestere (peste 10%) si cota relative de piata
supraunitara se afla in urmatoarea faza a ciclului de viata
 Crestere
50. Publicitatea testimonial reprezinta
 Utilizarea celebritatilor in campaniile de publicitate , o parte din imaginea acestora

transformandu-se asupra produsului pe care il gireaza
 Planificarea media
 Sistemul integrat de agenti economici si mijloace care asigura transfersul marfurilor de la

producator la consummator
 Contractuale
 Pretul
55. Sporturile TV prin care se urmareste stimularea interesului consumatorilor reprezinta o actiune de
comunicare de marketing din categoria
 Publicitatii
56. In vanzarea personala tehnica piciorului in prag este o varianta a
 Finalizarii prezumtive
57. Marca unui produs are dreot elemente
 Numele produsului si logotipul
58. Cu cat exista mai multe produse substituente ale unui produs de referinta, cu atat cererea acestuia
este mai
 Elastica
59. Mixul promotional nu cuprinde
 Produsul
 Adancimea portofoliului de produse
 Cost
 De produs
64. Strategia petului de stratificare este indicata in urmatorul caz
 Cererea produsului este inelastica
 Perioada cuprinsa intre momentul lansarii produsului pe piata sic el al retragerii sale definitive
de pe piata
 Este component de baza a planului de marketing
67. Obiectivele companiei de publicitate pot fi legate de
 Semnalizarea diferentierii produsului

1. In planificarea de marketing, focusing-ul este sinonim cu:
❖ Marketingul concentrat
cercetare si firma beneficiara este:
❖ Raport preliminar sau research proposal
❖ Cu ce nota de la 1 la 5, cu nota maxima, apreciati comportamentul chelnerului care v-a servit
astazi?
4. In cadrul liniei de produse, dimensiunea latime reprezinta:
❖ Numarul de produse care fac parte din linie
❖ Prospectarii
6. Strategia de pret in cazul cartilor, ziarelor si revistelor din Romania este:
❖ Strategia pretului final
evaluarea produselor existente pe o scala corespunzatoare ficarui avantaj se realizeaza o:
❖ Harta perceptuala
❖ Atitudinile au o componenta cognitiva, una afectiva si una comportamentala
9. Cand clientii sunt foarte sensibili la pret se recomanda:
❖ Pret redus la produsul de baza si pret mare la produsul auxiliar
10. Care este avantajul central (nucleul produsului) pe care il cauta studentul atunci cand
produsul cumparat este un manual indicat in bibliografia pentru examen?
❖ Informatia
11. Nu este o sursa de putere in canalele de marketing:
❖ Puterea discriminarii
12. In etapa post-cumparare, starea de disconfort psihic generata de opinia ca si variantele
respinse aveau caracteristicile ,,, se numeste:
❖ Disonanta post-cumparare
13. Fenomenul cererii derivate sustine ca:
❖ Cererea pentru bunuri industriale este influentata de cererea pentru bunurile de consum la
a caror realizare contribuie
14. Nu este o functie a intermediarilor:
❖ Asigurarea cresterii calitatiibunurilor
15. In cadrul portofoliului de produse, coerenta se refera la:
❖ Asemanarile si legaturile intre diferite linii de produse, privite in raport cu diverse criterii
❖ Stabilirea unui pret initial mare si reducerea treptata in timp
17. Printre etapele planificarii de marketing nu se regaseste:
❖ Proiectarea canalelor de distributie
18. Rata de cumparare este:
❖ Intervalul mediu dintre doua cumparaturi succesive, un indicator obtinut ca medie a
intervalelor de timp scurse intre doua cumparaturi succesive ale unui acelasi produs
❖ Promovarii vanzarilor
20. Fenomenul de gravitatie comerciala depinde de multi factori, intre care se detaseaza ca
importanta:
❖ Marimea populatiei si distanta dintre localitati
21. Promovarea vanzarilor este forma de promovare care utilizeaza urmatoare tehnica:
❖ Cuponul
22. Constientizarea existentei produsului este un proces care nu cuprinde:
❖ Atentie, interes, dorinta, actiune
❖ Sa sugereze caracteristicile pietei tinta vizate
❖ Contractuale
25. Operatia de identificare si decupare a diverselor grupuri tipice de clienti care actioneaza pe o
piata poarta numele de:
❖ Segmentare a pietei
❖ Diferentierea pretului numai in functie de clienti
27. Luand in considerare piata unui produs vom determina capacitatea sa de absorbtie
masurand:
❖ Numarul total de consumatori potentiali, cat de frecvent se cumpara produsul si in ce
cantitate
28. Departamentul de marketing este interesat sa obtina de la departamentul cercetare-
dezvoltare:
❖ Carti tehnice pentru produsele pe care le propune pietei
29. Structura unui plan de marketing nu va cuprinde:
❖ Contactarea clientilor
30. Functia discriptiva a cercetarii de marketing presupune ca cercetarea vizeaza:
❖ Colectarea de date
❖ Un ansamblu de elemente distinctive care confera identitate produsului si il diferentiaza de
cele concurente
cand:
❖ Gradul de saturare a pietei este mic
33. Pentru a demara o afacere, de ce ai nevoie in primul rand?
❖ Clienti
34. In raport cu natura variabilelor de discriminare, segmentarea pietei nu poate fi:
❖ Socio-politica
❖ Stabilirea bugetului departamentului financiar-contabil
❖ Auditoriul tinta adresat prin campanie, nivelul de performanta si tipul de influenta care se va
❖ Adancimea liniei
38. Piata intreprinderii este formata din:
❖ Parte din piata produsului pe care producatorul sau distribuitorul de referinta vinde in nume
propriu, in interes propriu, marca proprie.
39. In cazul cercetarilor de marketing, proiectul reprezinta:
❖ Modul de planificare, alocare si folosire, pe termen lung, a tuturor mijloacelor de care
dispune o firma, in vederea atingerii anumitor obiective ale firmei respective
40. In urma negocierii, rezultatul presupune o relatie de tip:
❖ Castigator-castigator
41. Canalele de distributie multiple pot fi
❖ Complementare si competitive
❖ Perioada cuprinsa intre momentul lansarii produsului pe piata si cel al retragerii sale
44. Nu sunt sisteme de distributie verticale sistemele
❖ Autonome
45. Industria automobilelor, care are cateva firme ce ofera produse partial diferentiate, se
inscrie in structura de tip:
❖ Oligopol diferential
46. Din perspectiva regulilor de organizare ale unei firme moderne, departamentul de marketing
al acesteia:
❖ Trebuie sa prezinte o functie distincta a firmei
47. Strategia de pret in cazul cartilor, ziarelor si revistelor in Romania este:
❖ Se alege ideea de baza pe care se construieste mesajul si intreaga campanie de publicitate
49. In analiza portofoliului prin metoda BCG, produsele caracterizate prin rata redusa sau
moderata de crestere (sub 10%) si cota (pozitie) relativa de piata supra-unitara, sunt supra-
numite:
❖ Vaci de muls
❖ Semnalizarea diferentierii produsului
51. In cadrul ciclului de viata al produsului, obiectivul urmarit in etapa de crestere este crearea:
❖ Cererii selective
❖ Atributele, functiile, sistemul de sustinere
❖ Cerere
❖ Contractuale
❖ Datorita divergentei scopurilor
❖ Alte utilizari posibile ale produsului
❖ Acordarea de stimulente pe termen scurt clientilor finali sau distribuitorilor, in scopul cresterii
vanzarilor
❖ Este o componenta de baza a planului de marketing
59. In cazul in care clientii sunt similari ca putere de cumparare, se recomanda folosirea unui pret:
❖ Mare la produsul de baza si unul scazut la produsul auxiliar
❖ Contribuie la scaderea eficientei economice
61. Discriminarea in functie de cantitatea cumparata este discriminare de rangul:
❖ Doi
❖ Adaptarea si ajustarea din mers a mesajului
❖ Stabilirea obiectivului campaniei, alegerea axului publicitar, planificarea media, crearea
❖ Cost
❖ Cererea produsului este inelastica
66. Conform modelului Ciclului de viata al produsului, excesul de capacitate apare in faza de:
❖ Maturitate
❖ Prospectarii
❖ Planificarea media
❖ Intensitatea canalului
❖ Numele produsului si logo-ul
❖ Sistemul integrat de agenti economici si mijloace care asigura transferul de la producatori la
consumatori
❖ Pretului de varf de sarcina
73. Care dintre urmatoarele propozitii e adevarata?
❖ Diferentiem pentru a pozitiona
acestuia este mai:
❖ Elastica
75. Distributia intensiva NU se aplica urmatoarele categorii de bunuri:
❖ Produse alimentare din categoria specialitatilor
❖ Numele unui posibil client
marketing:
❖ Administrat
❖ Finalizarii prezumtive
Grile marketing
1. Următoarea funcție nu este caracteristică ambalajului
 Segmentează piațaâ
2.Care din următoarele variante este un avantaj al canalelor indirecte
 Posibilități mai mari de informare a producătorului in legătura cu distribuția
3. Principala arie de intersecție între marketeri și finanțiști este
 Stabilirea indicatorilor de performanta ai firmei pentru anul in curs
4. Pachetele bonus reprezinta o actiune de comunicare de marketing
 Utilizarea celebritatilor in campaniile de publicitate, o parte ii gireaza
 Se alege ideea de baza pe care se construieste mesajul si intreaga campanie publicitara
 Stabilirea obiectivului campaniei, alegerea axului publicitar, planificarea ,media, cre...
 Reprezinta o excelenta oportunitate de imbinare a necesitatilor pietei cu posi...
9. Strategia pretului de stratificare este indicata in urmatorul caz
 Se doreste deschiderea rapida a pietelor largi, de masa
 Contractuale
11. Operatia de identificare si decupare a diverselor grupuri tipice de clienti care actioneaza pe o piata
poarta numele de
 Segmentare a pietei
12. In cadrul strategiei pretului discriminatoriu, discriminarea de rang 3 presupune
 Diferentierea pretului numai in functie de clienti
13. Departamentul de marketing este interesat sa obtina de la departamentul de cercetare dezvoltare
 Carti tehnice pentru produsele pe care le propun pietei
14. Structura unui plan de marketing nu va cuprinde

 Contactarea clientilor
 Colectarea de date
 Un ansamblu de elemente distinctive care confera identitate produsului si il diferentiaza de cele

concurente
17. Concurenta dintre diverse marci ce comercializeaza un anumit produs este redusa atunci cand
 Gradul de saturare a pietei este mic
18. In procesul de adoptare a deciziei de cumparare pentru un cumparator organizational, initiatorul

este
 Persoana care identifica o problema sau o nevoie ce poate fi rezolvata prin cumpararea unui
produs
19. Pentru a demara o afacere, de ce anume ai nevoie, in primul rand
 Clienti
20. In vanzarea personala, pista este
 Numele unui posibil client
21. Un canal de distributie nu cuprinde urmatoarea caracteristica dimensionala
 Intensitatea canalului
22. Printre componentele produsului, capabile sa influenteze perceptia si cererea pe piata, poate fi
 Sistemul de sustinere
 Promoveaza produsul
24. Ritmul de crestere al vanzarilor incepe sa scada in faza de
 Maturitate
 Adancimea liniei
26. Dintre urmatoarele enunturi, nu reprezinta o functie a distributiei la nivel macroeconomic,

urmatoarea varianta
 Contribuie la scaderea eficientei economice
27. Care din urmatoarele propozitii este adevarata

 Diferentiem pentru a pozitiona
 Prezinta si descrie produsul, nume, cantitate, model, marime, continut, calitate, mod de utilizare
29. Vanzarea personala, comparativ cu alte forme de promovare, are drept avantaj
 Adaptarea si ajustarea din mers a mesajului
30. Printre factorii care duc la cresterea elasticitatii cererii se regaseste
 Alte utilizari posibile ale produsului
31. Departamentul de marketing se regaseste intr-o structura organizatorica potrivita, atunci cand
 Functioneaza pe post de interfata intre functiile clasice ale firmei si piata
 Este o componenta de baza a planului de marketing
 Ansamblul de activitati de creare si mentinere de relatii favorabile intre firma si publicul sau
34. Distributia intensiva nu se aplica urmatoarelor categorii de bunuri
 Produse alimentare din categoria specialitatilor
35.Dintre activitatile logisticii de distributie nu face parte
 Diferentierea
36. Printre criteriile economice de alegere a variantelor de distributie amintim
 Profitul
 Stabilirea obiectivului campaniei, alegerea axului publicitar, planificarea media, crearea

 Stabilirea unui pret initial mare si reducerea treptata in timp
39. Conditiile „5/10, net30” se refera la faptul ca
 Beneficiarul poate retine 5% din valoarea facturata daca plateste in 10 zile, altfel termenul de
plata fiind de 30 de zile
40. Intr-o structura de tip “brand management”
 Fiecare produs va avea “avocatul”sau in cadrul departamentului de marketing

 Oligopol pur
42. Un demers de dezvoltare a unor produse noi are urmatoarea etapizare logica
 Generarea ideilor, filtarea, analiza conceptului de produs, dezvoltarea produsului, testarea

43. Alegerea axului publicitar este etapa campaniei publicitare in cadrul careia
 Se allege idea de baza pe care se constituie mesajul si intreaga campanie publicitara
 Prospectarii
45. Dorinta mentinerii starii existente prin simpla aliniere la concurenta reprezinta un obiectiv de pret
orientat spre
 Status quo
46. Produsele ce detin o cota relative de piata supra unitara , aflata pe piata cu rata ridicata de crestere
sunt
 Vedete
47. Publicitatea, ca forma de promovare, reprezinta
 Orice forma impresonala de prezentare si de comunicare a unor idei, bunuri sau servicii, platita
de catre un sponsor bine identificat
48. Conform modelului Ciclului de viata al produsului excesul de …. Apare in faza
 Maturitate
49. De regula, produsele caracterizate prin rata ridicata de crestere (peste 10%) si cota relative de piata
supraunitara se afla in urmatoarea faza a ciclului de viata
 Crestere
50. Publicitatea testimonial reprezinta
 Utilizarea celebritatilor in campaniile de publicitate , o parte din imaginea acestora

transformandu-se asupra produsului pe care il gireaza
 Planificarea media
 Sistemul integrat de agenti economici si mijloace care asigura transfersul marfurilor de la

producator la consummator
 Contractuale
 Pretul
55. Sporturile TV prin care se urmareste stimularea interesului consumatorilor reprezinta o actiune de
comunicare de marketing din categoria
 Publicitatii
56. In vanzarea personala tehnica piciorului in prag este o varianta a
 Finalizarii prezumtive
57. Marca unui produs are dreot elemente
 Numele produsului si logotipul
58. Cu cat exista mai multe produse substituente ale unui produs de referinta, cu atat cererea acestuia
este mai
 Elastica
59. Mixul promotional nu cuprinde
 Produsul
 Adancimea portofoliului de produse
 Cost
 De produs
64. Strategia petului de stratificare este indicata in urmatorul caz
 Cererea produsului este inelastica
 Perioada cuprinsa intre momentul lansarii produsului pe piata sic el al retragerii sale definitive
de pe piata
 Este component de baza a planului de marketing
67. Obiectivele companiei de publicitate pot fi legate de
 Semnalizarea diferentierii produsului

1. In planificarea de marketing, focusing-ul este sinonim cu:
❖ Marketingul concentrat
cercetare si firma beneficiara este:
❖ Raport preliminar sau research proposal
❖ Cu ce nota de la 1 la 5, cu nota maxima, apreciati comportamentul chelnerului care v-a servit
astazi?
4. In cadrul liniei de produse, dimensiunea latime reprezinta:
❖ Numarul de produse care fac parte din linie
❖ Prospectarii
6. Strategia de pret in cazul cartilor, ziarelor si revistelor din Romania este:
evaluarea produselor existente pe o scala corespunzatoare ficarui avantaj se realizeaza o:
❖ Harta perceptuala
❖ Atitudinile au o componenta cognitiva, una afectiva si una comportamentala
9. Cand clientii sunt foarte sensibili la pret se recomanda:
❖ Pret redus la produsul de baza si pret mare la produsul auxiliar
10. Care este avantajul central (nucleul produsului) pe care il cauta studentul atunci cand
produsul cumparat este un manual indicat in bibliografia pentru examen?
❖ Informatia
11. Nu este o sursa de putere in canalele de marketing:
❖ Puterea discriminarii
12. In etapa post-cumparare, starea de disconfort psihic generata de opinia ca si variantele
respinse aveau caracteristicile ,,, se numeste:
❖ Disonanta post-cumparare
13. Fenomenul cererii derivate sustine ca:
❖ Cererea pentru bunuri industriale este influentata de cererea pentru bunurile de consum la
a caror realizare contribuie
14. Nu este o functie a intermediarilor:
❖ Asigurarea cresterii calitatiibunurilor
15. In cadrul portofoliului de produse, coerenta se refera la:
❖ Asemanarile si legaturile intre diferite linii de produse, privite in raport cu diverse criterii
❖ Stabilirea unui pret initial mare si reducerea treptata in timp
17. Printre etapele planificarii de marketing nu se regaseste:
❖ Proiectarea canalelor de distributie
18. Rata de cumparare este:
❖ Intervalul mediu dintre doua cumparaturi succesive, un indicator obtinut ca medie a
intervalelor de timp scurse intre doua cumparaturi succesive ale unui acelasi produs
❖ Promovarii vanzarilor
20. Fenomenul de gravitatie comerciala depinde de multi factori, intre care se detaseaza ca
importanta:
❖ Marimea populatiei si distanta dintre localitati
21. Promovarea vanzarilor este forma de promovare care utilizeaza urmatoare tehnica:
❖ Cuponul
22. Constientizarea existentei produsului este un proces care nu cuprinde:
❖ Atentie, interes, dorinta, actiune
❖ Sa sugereze caracteristicile pietei tinta vizate
❖ Contractuale
25. Operatia de identificare si decupare a diverselor grupuri tipice de clienti care actioneaza pe o
piata poarta numele de:
❖ Segmentare a pietei
❖ Diferentierea pretului numai in functie de clienti
27. Luand in considerare piata unui produs vom determina capacitatea sa de absorbtie
masurand:
❖ Numarul total de consumatori potentiali, cat de frecvent se cumpara produsul si in ce
cantitate
28. Departamentul de marketing este interesat sa obtina de la departamentul cercetare-
dezvoltare:
❖ Carti tehnice pentru produsele pe care le propune pietei
29. Structura unui plan de marketing nu va cuprinde:
❖ Contactarea clientilor
30. Functia discriptiva a cercetarii de marketing presupune ca cercetarea vizeaza:
❖ Colectarea de date
❖ Un ansamblu de elemente distinctive care confera identitate produsului si il diferentiaza de
cele concurente
cand:
❖ Gradul de saturare a pietei este mic
33. Pentru a demara o afacere, de ce ai nevoie in primul rand?
❖ Clienti
34. In raport cu natura variabilelor de discriminare, segmentarea pietei nu poate fi:
❖ Socio-politica
❖ Stabilirea bugetului departamentului financiar-contabil
❖ Auditoriul tinta adresat prin campanie, nivelul de performanta si tipul de influenta care se va
38. Piata intreprinderii este formata din:
❖ Parte din piata produsului pe care producatorul sau distribuitorul de referinta vinde in nume
propriu, in interes propriu, marca proprie.
39. In cazul cercetarilor de marketing, proiectul reprezinta:
❖ Modul de planificare, alocare si folosire, pe termen lung, a tuturor mijloacelor de care
dispune o firma, in vederea atingerii anumitor obiective ale firmei respective
40. In urma negocierii, rezultatul presupune o relatie de tip:
❖ Castigator-castigator
41. Canalele de distributie multiple pot fi
❖ Complementare si competitive
❖ Perioada cuprinsa intre momentul lansarii produsului pe piata si cel al retragerii sale
44. Nu sunt sisteme de distributie verticale sistemele
❖ Autonome
45. Industria automobilelor, care are cateva firme ce ofera produse partial diferentiate, se
inscrie in structura de tip:
❖ Oligopol diferential
46. Din perspectiva regulilor de organizare ale unei firme moderne, departamentul de marketing
al acesteia:
❖ Trebuie sa prezinte o functie distincta a firmei
47. Strategia de pret in cazul cartilor, ziarelor si revistelor in Romania este:
❖ Se alege ideea de baza pe care se construieste mesajul si intreaga campanie de publicitate
49. In analiza portofoliului prin metoda BCG, produsele caracterizate prin rata redusa sau
moderata de crestere (sub 10%) si cota (pozitie) relativa de piata supra-unitara, sunt supra-
numite:
❖ Vaci de muls
❖ Semnalizarea diferentierii produsului
51. In cadrul ciclului de viata al produsului, obiectivul urmarit in etapa de crestere este crearea:
❖ Cererii selective
❖ Atributele, functiile, sistemul de sustinere
❖ Cerere
❖ Contractuale
❖ Datorita divergentei scopurilor
❖ Alte utilizari posibile ale produsului
❖ Acordarea de stimulente pe termen scurt clientilor finali sau distribuitorilor, in scopul cresterii
vanzarilor
❖ Este o componenta de baza a planului de marketing
59. In cazul in care clientii sunt similari ca putere de cumparare, se recomanda folosirea unui pret:
❖ Mare la produsul de baza si unul scazut la produsul auxiliar
❖ Contribuie la scaderea eficientei economice
61. Discriminarea in functie de cantitatea cumparata este discriminare de rangul:
❖ Doi
❖ Adaptarea si ajustarea din mers a mesajului
❖ Stabilirea obiectivului campaniei, alegerea axului publicitar, planificarea media, crearea
❖ Cost
❖ Cererea produsului este inelastica
66. Conform modelului Ciclului de viata al produsului, excesul de capacitate apare in faza de:
❖ Maturitate
❖ Prospectarii
❖ Planificarea media
❖ Intensitatea canalului
❖ Numele produsului si logo-ul
❖ Sistemul integrat de agenti economici si mijloace care asigura transferul de la producatori la
consumatori
❖ Pretului de varf de sarcina
73. Care dintre urmatoarele propozitii e adevarata?
❖ Diferentiem pentru a pozitiona
acestuia este mai:
❖ Elastica
75. Distributia intensiva NU se aplica urmatoarele categorii de bunuri:
❖ Produse alimentare din categoria specialitatilor
❖ Numele unui posibil client
marketing:
❖ Administrat
❖ Finalizarii prezumtive
Marketing ID
1.Preturile cu doua componente sunt:

a)preturi care se dubleaza odata cu dublarea cererii
b)preturi care contin componenta profit si componenta adaos comercial
c)preturi care contin componenta cost si componenta profit
d)preturi care contin o componenta fixa si una variabila pag 115
e)preturi dublate de speculanti – o componenta oficiala si una neoficiala
2. . Un producator investeste 1.000.000 lei pentru fabricarea unui produs si doreste

recuperarea investitiei in 5 ani.Capacitatea de productie este de 5.000 buc/an iar gradul de
utilizare a capacitatii este, in medie, 80% pe an.
Se mai cunosc:
-cost variabil 400 lei/buc
-cheltuieli fixe 260.000 lei
Pretul de vanzare va fi:
a)515 lei
b)520 lei
c)512 lei
d)492 lei
e)586 lei
pr=cv+cf/Q+ci*1/5/Q=[(1000000/5)/4000]+[400+(260000/4000)]=50+465=515
3.Organizarea activitatilor de marketing sub forma comportamentului comercial

corespunde:
a)tranzitiei de la optica productiei la optica vanzarilor
b)opticii productiei
c)opticii vanzarilor
d)opticii marketingului
e)tranzitiei de la optica vanzarilor la optica marketingului
f)opticii produsului
4.Capacitatea pietei produsului reprezinta:

a)cantitatea maxima dintr-un produs care poate fi oferita pe piata tinand seama de
posibilitatile tehnice ale producatorilor
b)cantitatea maxima dintr-un produs care poate fi ceruta pe piata tinand seama de veniturile
consumatorilor
c)aptitudinea pietei de a absorbi un anumit volum de produse
d)cantitatea maxima dintr-un produs care poate fi obsorbita pe piata tinand seama de
limitele tehnice ale utilizatorului industrial
e) cantitatea maxima dintr-un produs care poate fi obsorbita pe piata tinand seama de
limitele biologice si psiho-sociale ale consumatorului
5.Prin organizarea de marketing a unei intreprinderi se intelege:

a)organizarea unor actiuni speciale pentru rezolvarea unor probleme de marketing
b)integrarea comportamentului de marketing in structura organizatorica a firmei
c)organizarea activitatilor specifice de marketing pe compartimente specializate
d)realizarea unei structuri organizatorice de ansamblu, cu specificarea sarcinilor pe
compartimente si angajati in viziunea marketingului?????
6.In procesul de adoptare a deciziei de cumparare prescriptorul este:

a)persoana care influenteaza decizia de cumparare, care participa la elaborarea caietelor de
sarcini si la alegerea furnizorilor
b)persoana care initiaza elaborarea planului de achizitii
c)persoana care participa direct la negocierile comerciale si la incheierea contractului
comercial
d)persoana care hotaraste efectiv cumpararea, furnizarea, cantitatile de aprovizionat,
momentele achizitiei
e)lucratorul care va folosi bunul achizitionat si care identifica problema sau nevoia ce poate
fi rezolvata prin cumpararea produsului
f)persoana care controleaza fluxul de informatii in centrul de cumparare si care initiaza
contactele intre furnizori, utilizatori si decidenti
7.Intre componentele mixului de distributie sunt incluse:

a)canale de distributie
b)pretul produsului la distribuitori
c)logistica pag 130
d)reclama facuta de distribuitori
e)fortele de vanzare
8.Piata teoretica reprezinta:

a)o piata ideala pentru consumatorul produsului
b)diferenta dintre populatia totala si nonconsumatorii absoluti
c)piata formata din consumatori si nonconsumatori relativi
d)suma consumatorilor si nonconsumatorilor
9.In marketing relatiile publice reprezinta:

a)relatiile persoanelor publice
b)relatii de vanzare cumparare
c)relatii contractuale
d)relatiile firmei cu publicul intern si extern pag125
10.Etapele procesului de cumparare individuala sunt:

a)utilizarea produsului
b)culegerea si prelucrarea informatiilor
c)cautarea produsului
d)stabilirea cailor de actiune impotriva cadrului legal nefavorabil
e)reactii postcumparare – evaluarea cumpararii
f)constientizarea nevoii – punerea problemei
g)evaluarea alternativelor – variantelor
h)adoptarea deciziei si efectuarea cumpararii
11.Cele mai importante surse primare de informatii sunt:
a)buletinele informative
b)concurentii
c)intermediarii
d)primariile oraselor mari
e)evidentele contabile
f)studiile de piata mai vechi
g)primariile oraselor mici sau chiar ale comunelor
h)consumatorii
12.O cercetare secundara de marketing este:

a)o cercetare banala
b)o cercetare mai putin importanta
c)presupune utilizarea unor surse indirecte de informatii
d)o cercetare documentara
e)conduce la obtinerea unor informatii mai putin relevanta
f)o cercetare lasata pe planul secund
g)cea care urmeaza dupa o cercetare primara
h)culegerea infomatiilor de la purtatorii secundari ai cererii
13.Intre componentele mixului de pret sunt incluse:

a)nivelul si structura negocierii
b)conditiile si locul negocierii
c)veniturile platitorului
d)bonificatii pag114
e)nivelul si structura costului
14.Printre tehnicile de promovare a vanzarilor se numara:

a)reducerile de pret pag124
b)avantajul concurentei
c)esantionul
d)jocuri si concursuri
e)conferinta de presa
f)reclama TV
g)reclama prin radio
h)relatii publice
15.O cercetare primara de marketing este:

a)presupune culegerea de informatii direct de la purtatorii cererii
b)o cercetare de importanta deosebita
c)precede o cercetare secundara
d)este facuta pentru prima data la nivelul intreprinderii
16.Din populatia totala a unei piete consumatorii reprezinta:

a)doar persoane care au consumat in ultimul timp produsul
b)persoane care au adoptat produsul in consum sau il vor adopta cu un anumit grad de
certitudine
c)persoane, organizatii carora le este adresat produsul de referinta???
17.Tipurile de crestere avute in vedere la elaborarea strategiilor de marketing pot fi:

a)crestere integrata
b)crestere intensiva
c)crestere diferentiata
d)crestere diversificata
e) crestere lenta
18.Pentru stabilirea pretului prin metoda cost-plus o intreprindere utilizeaza urmatoarele

afirmatii:
-costul produsului: 400 lei
-coeficientul de adaos:20% din pret
Pretul va fi:
a)450 lei
b)480 lei
c)500 lei
19.Principalele grupe de factori care influenteaza piata industriala sunt:

a)factori de mediu
b)factori individuali
c)factori organizationali
d)factori demografici
e)variabile interpersonale
f)factori geografici
g)variabile mentaliste
20.O intreprindere aloca pentru publicitate fonduri proportionale cu cifra de afaceri.In anul I
cheltuielie cu publicitatea au fost de 400.000 lei, iar cifra de afaceri a fost de 20 milioane
lei.Obiectivul privind cifra de afaceri pentru anul I+1 este de 25.000.000 lei.Cheltuielile cu
publicitatea in anul I+1 vor fi:
a)500 mii lei
b)800 mii lei
c)1000 mii lei
d)cu informatiile existente nu pot fi calculate
21.Intre componentele mixului de produs sunt incluse:

a)marca pag93
b)procesul de productie
c)pretul produsului concurent
d)eticheta si ambalajul
e)servicii care insotesc produsul
f)caracteristicile produsului
g)extraprodusul
h)concurentii produsului
22.Organizarea clasica a activitatilor de marketing este de tip:
a)matricial
b)geografic
c)functional pg139
23.Intre obiectivele de pret care au in vedere piata amintim:

a)urmaresc inlaturarea concurentei prin intermediul preturilor atunci cand intreprinderea
are avantaje semnificative privind costuri
b)au excedent de capacitate si trebuie sa practice un pret care sa asigure un volum de
vanzari cel putin la limita pragului de rentabilitate
c)urmaresc imbunatatirea imaginii si pozitionarea mai buna pe piata
d)se confrunta cu o concurenta intensa si trebuie sa se alinieze la preturile practicate de
aceasta????
24.Cercetarile explicative de marketing:

a)urmaresc descrierea si evaluarea coordonatelor fenomenelor de piata insistand asupra
modalitatilor de manifestare si nu a cauzelor
b)urmaresc validarea instrumentelor si tehnicilor pe care cercetatorul le va folosi in
cercetarea de marketing
c)au ca scop analiza factorilor, a cauzelor care influenteaza manifestarea si evolutia
fenomenelor si proceselor de marketing
d)urmaresc realizarea instrumentelor pentru punerea in practica a rezultatelor cercetarii de
marketing
e)se axeaza pe anticiparea evolutiei viitoare a fenomenelor si proceselor specifice
f)sunt de regula studii cu care debuteaza cercetarile de marketing si urmaresc identificarea si
formularea problemelor de solutionat, a variabilelor care le caracterizeaza
25.Un produs este oferit pe piata de patru intreprinderi concurente.Se face o cercetare de
piata prin care se cere consumatorilor sa repartizeze 100 de puncte pe cele 4 marci avand in
vedere 5 caracteristici ale produsului.Punctajul obtinut de marca X este 30 de puncte.Daca
pretul mediu al pietei este de 300 de lei, care va fi pretul pentru marca X?
a)375 lei
b)400 lei
c)360 lei
26.Oferta unei societati de transport aerian este, de regula:

a)o oferta in care predomina bunul material – avionul
b)o oferta in care predomina serviciul
c)o oferta pura
27.Prin cumparator industrial intelegem:

a)cumparatorul care achiztiioneaza marfa pentru a o revinde
b)cumparatorul care se provizioneaza de pe platforme industriale
c)producatorul neproductiv
d)cumparatorul productiv
e)cumparatorul care achizitioneaza marfa in vederea producerii altei marfi
f)cumparatorul care achizitioneaza un produs in cantitati industriale
28. In baza metodei Reilly,, gravitatia comerciala a populatiei dintr-o localitate spre diferite
centre comerciale este:
a)direct proportionala cu marimea centrelor si invers proportionala cu distantele pana la
centrele respective
b)direct proportionala cu populatia centrelor si invers proportionala cu patratul marimii
centrelor
c)direct proportionala cu numarul concurentilor si invers proportionala cu patratul
distantelor pana la centrele respective
d)direct proportionala cu marimea centrelor si invers proportionala cu patratul populatiei
acestora
e)direct proportionala cu numarul consumatorilor si invers proportionala cu distanta dintre
centrele comerciale
29.Cercetarile instrumentale de marketing:

a)urmaresc realizarea instrumentelor pentru punerea in practica a rezultatelor cercetarii de
marketing
b)urmaresc validarea instrumentelor si tehnicilor pe care cercetatorul le va folosi in
c)urmaresc descrierea si evaluarea coordonatelor fenomenelor de piata insistand asupra
modalitatilor de ma......... cauzelor
d)sunt de regula studii cu care debuteaza cercetarile de marketing si urmaresc identificarea
si formularea problemelor de solutionat, a variabilelor care le caracterizeaza
e)se axeaza pe anticiparea evolutiei viitoare a fenomenelor si proceselor specifice
f)au ca scop explicarea factorilor, a cauzelor care influenteaza manifestarea si evolutia
fenomenelor si proceselor......
30.Vizionarea unui film artistic satisface o motivatie:

a)hedonica
b)utilitara
c)nu are legatura cu motivatia
d)de apartenenta
31.Componentele principale ale mixului de marketing (cei patru P) sunt:

a)prevederea
b)profitul
c)promovarea
d)previziunea
e)piata
f)pretul
g)produsul
h)plasarea
32.Dupa continutul relatiilor cu clientii marketingul poate fi:

a)marketing tranzactional
b)marketing stimulativ
c)marketing relational
d)marketing social
e)marketing sincronizat
f)marketing al dezvoltarii
33.Organizarea clasica a activitatilor de parketing este de tip:

a)geografic
b)functional
c)matricial
34.Pentru stabilirea pretului psihologic o intreprindere dispune de urmatoarele informatii

Pretul P1 P2
350 0 100
400 25 30
450 75 70
500 100 0
P1-ponderea persoanelor care considera produsul prea scump
P2-Ponderea persoanelor care considera produsul de calitate inferioara
Pretul psihologic va fi:
a)450 lei
b)400 lei
c)500 lei
d) 350 lei

a)buletinele informative
b)concurentii
c)arhivele
d)studii de piata mai vechi
e)intermediarii
f)evidentele contabile
g)primariile oraselor mari
h)consumatorii
36.Diferentierea ofertei se poate realiza prin:

a)forma de proprietate a intreprinderii
b)elemente de imagine
c)personal
d)diversificarea produsului
e)servicii
f)nivelul tehnic al utilajelor folosite in procesele de productie
g)organizarea activitatii de marketing
h)canale de distributie
37.Cota relativa de piata reprezinta:

a)raportul dintre cota de piata a intreprinderii si cota de piata a principalului concurent
b)raportul dintre piata intreprinderii si piata concurentei
c) raportul dintre piata intreprinderii si piata principalului concurent
d) raportul dintre piata intreprinderii si piata totala
38.Intre conditiile schimbului avem:

a)sa existe cel putin doua parti si fiecare parte sa posede bunuri cu caracteristici de calitate
corespunzatoare
b)sa existe cel putin doua parti, posesori de bunuri cu valori de intrebuintare diferite
c)sa existe mai multe parti, respectiv posesori de bunuri cu valori de intrebuintare identice
d)libertatea comunicarii in societate
e)libertatea indivizilor de a accepta sau refuza oferta
39.Intr-o cercetare de marketing:

a)definirea problemei cercetarii revine in sarcina cumparatorului
b)problema de decizie este aceeasi cu problema cercetarii de marketing
c) problema cercetarii rezulta din problema de decizie
40.In baza metodei Relly,, gravitatia comerciala a populatiei dintr-o localitate spre diferite
centre comerciale este:
a)direct proportionala cu marimea centrelor si invers proportionala cu distantele pana la
centrele respective
b)direct proportionala cu populatia centrelor si invers proportionala cu patratul marimii
centrelor
c)direct proportionala cu numarul concurentilor si invers proportionala cu patratul
distantelor pana la centrele respective
d)direct proportionala cu marimea centrelor si invers proportionala cu patratul populatiei
acestora
e)direct proportionala cu numarul consumatorilor si invers proportionala cu distanta dintre
centrele comerciale
41.O cercetare instrumentala vizeaza:

a)instrumentarea unor aspecte privind legalitatea actelor de vanzare
b)descrierea instrumentelor de cercetare si stabilirea costului acestora
c)crearea si validarea instrumentului de cercetare
d)gasirea celor mai adecvate instrumente de cercetare
e)efectuarea unor previziuni privind evolutia instrumentelor de cercetare
f)o cercetare realizata cu instrumente tehnice de inregistrare

a)cumparatorul care se aprovizioneaza de pe platforme industriale
b)cumparatorul productiv
c)cumparatorul neproductiv
d)cumparatorul care achizitioneaza marfa in vederea producerii altei marfi
e)cumparatorul care achizitioneaza un produs in cantitati industriale
f)cumparatorul care achizitioneaza marfa pentru a o revinde
43.Pentru un produs se cunosc:
-populatia totala: 500.000 persoane
-consumatori: 20.000 persoane
-nonconsumatori relativi: 2% din populatie
Pe aceasta piata cota aferenta intreprinderii X este de 20%.In perioada urmatoare
intreprinderea va creste cheltuielile de marketing cu 20% si estimeaza ca va castiga 5% din
piata actuala a concurentei, va atrage 2% din nonconsumatorii relativi, dar va pierde 6% din
clientii actuali.Piata potentiala a intreprinderii va putea fi mai mare decat piata actuala cu:
a)20%
b)19%
Populatia totala = 500.000
Consumatori N1 = 20.000 Non-consumatori N2 = 470.000
Clienti N11= Non-clientii N12 = Non-consumatori relativN21 Non-consumatorii

20.000*20%= 4.000 16.000 =500.000 * 2% = 10.000 absolutiN22 = 460.000
λN11= 4.000*6%= 240 αN12 = 16.000*5%=800 βN21 = 10.000*2%= 200
Piata potentiala a intreprinderii = N11+ αN12+ βN21- λN11 = 4.000+800+200-240 = 4.760
4.760−4.000
X 100 = 19 %
4.000
44.Pe piata unui oras concureaza patru firme de panificatie.Vanzarile medii lunare ale celor
patru firme sunt:
S.C. PANIR S.A. 35.000 tone
S.C. GRANITUL S.A. 20.000 tone
S.C. CORINT S.A. 32.000 tone
S.C. IASINT S.A. 13.000tone
Care din urmatoarele afirmatii este adevarata?
a)cota relativa de piata a S.C. PANIR S.A. este 1,00
b)cota relativa de piata a S.C. SORINT S.A. este 0,2
c)cota absoluta de piata a S.C. CORINT S.A. este 10.00%
d)cota relativa de piata a S.C. PANIR S.A. este 1,094
e)cota absoluta de piata a S.C. IASINT S.A este 13.00%
f)cota relativa de piata a S.C. GRANITUL S.A. este 0,625
FIRMA Cantitatea Cota absoluta Cota relativa
vanduta
PANIR 35.000 35.000/ 100.000*100= 35.000/ 32.000 = 1,094

35%
GRANITUL 20.000 20.000/ 20.000/ 35.000 = 0,571

100.000*100=20%
CORINT 32.000 32000/ 100.000*100= 32.000/ 35.000 = 0,914
32%
IASINT 13.000 13.000/ 100.000*100= 13.000/ 35.000 = 0,371

13%
TOTAL 100.000
45.Intre componentele unui plan de marketing intalnim:

a)bugetul de marketing
b)introducerea
c)rezumatul editorial
d)obiective si strategii de maketing
e)aria pietei
f)diagnosticul de marketing
46.In functie de nevoile care motiveaza comportamentul in cadrul centrului de achizitie,

cumparatorii industriali pot fi:
a)cumparatori economici
b)revanzator
c)cumparatori investitori
d)cumparatori tehnici
e)cumparatori sociali
f)cumparatori utilizatori
47.Deosebirile esentiale dintre pret si celelalte componente ale mixului consta in faptul ca:
a)are flexibilitatea cea mai ridicata
b)asigura transformarea valorii produsului in venituri
c)nu poate fi protejat
d)are caratcer imaterial
e)necesita cheltuieli
48.Principalele avantaje ale marcii pentru producatori:

a)contribuie la reducerea consturilor de productie
b)il ajuta sa identifice produsele care le pot oferi satisfactiile dorite
c)sta la baza alegerii canalelor de distributie
d)asigura capitalizarea fondurilor alocate in acest scop
e)produsele de marca pot contribui, in multe situatii, la cresterea prestigiului producatorului
f)adauga valoare ofertei
g)individualizeaza oferta
h)protejeaza oferta
49.Persoanele care fac parte dintr-un centru de achizitie isi asuma roluri precum:
a)decidenti
b)utilizator
c)cumparator
d)consilier
e)prescriptor
f)agent de vanzari
g)transportator
h)casier
50.In cea mai mare masura, nivelul cererii consumatorilor este determinat de:
a)abundenta de produse pe piata
b)amploarea cercetarii stiintifice
c)veniturile acestora
d)grupurile de interese
e)concurenta
51.Dezavantajele utilizarii metodei competitionale in fundamentarea bugetului promotional

sunt:
a)nemultumeste OPC
b)nu tine seama de elementele care au stat la baza strategiei promotionale a concurentei
c)duce la incalcarea unor norme juridice si etice
d)poate duce la dimensionarea nejustificate a bugetului
e)nemultumeste cumparatorii
f)nu poate lua in considerare efectele obtinute de concurenta, acestea fiind greu de evaluat
52. Un producator investeste 1.000.000 lei pentru fabricarea unui produs si doreste
recuperarea investitiei in 5 ani.Capacitatea de productie este de 5.000 buc/an iar gradul de
utilizare a capacitatii este, in medie, 80% pe an.
Se mai cunosc:
Pretul de vanzare va fi:
a)515 lei
b)520 lei
c)512 lei
d)492 lei
e)586 lei
53.Cota relativa de piata reprezinta:

a)raportul dintre piata intreprinderii si piata liderului
b)raportul dintre volumul vanzarilor intreprinderii si volumul vanzarilor concurentei
c)raportul dintre cota de piata a firmei si cota de piata a principalului concurent
d)raportul dintre piata intreprinderii si piata concurentei
e)raportul dintre piata intrepriderii si piata principalului concurent
54.Intre componentele mediului economic intalnim:

a)populatia
b)bogatia
c)masinile si utilajele
d)economiile
e)fertilitatea naturala a solului
f)relatiile dintre oameni
g)preturile
h)cultura economica a unui popor
55.Mesajul promotional poate contine:

a)apel rational pentru a explica unele caracteristici ale ofertei
b)apel emotional – in special pentru deziderate de ordin social
c)apel speculativ pentru a induce in eroare concurentii
d)apel irational pentru a nu pune receptroul sa faca eforturi de gandire
e)apel moral: placere, teama(eliminare, amplificare), rusine, umor, dragoste, bucurie
56.Principalii indicatori care caracterizeaza aria si localizarea pietei sunt:

a)cota absoluta de piata
b)gradul de concentrare e pietei
c)gravitatia comerciala
d)gradul de solicitare a retelelor de distributie
e)cota relativa de piata
f)gradul de extindere a pietei
g)numarul total al populatiei unei zone
57.In matricea BCG produsele ”vaci de muls” sau cu probleme sunt cele pentru care:
a)rata de crestere a pietei este mica si cota proprie de piata este mica
b)rata de crestere a pietei este mare si cota proprie de piata este mica
c)rata de crestere a pietei este mica si cota proprie de piata este mare
d)rata de crestere a pietei este mare si cota proprie de piata este mare
58.In functie de cota relativa de piata (CR) pe care o detine, o firma poate ocupa pozitia de:
a)colider, atunci cand CR este apropiata de 2
b)lider unic, atunci cand CR mai mare sau egala cu 2
c)lider unic, atunci cand CR este mai mica decat 2
d)prescriptor
e)concurent neinsemnat
f)specialist
g)colider, atunci cand CR este apropiata de 1
59.In matricea BCG produsele ”dilema” sau cu probleme sunt cele pentru care:
a)rata de crestere a pietei este mica si cota proprie de piata este mica
b)rata de crestere a pietei este mare si cota proprie de piata este mica
c)rata de crestere a pietei este mica si cota proprie de piata este mare
d)rata de crestere a pietei este mare si cota proprie de piata este mare
60.Intre componentele micromediului putem mentiona:

a)furnizorii
b)guvernantii
c)concurentii
d)clientii
e)distribuitorii
f)modelele de consum
g)inflatia
h)preturile
61. Pentru stabilirea pretului prin metoda cost-plus o intreprinere utilizeaza

urmatoarele
informatii
- Cost produs 400 lei
- Coeficient de adaos 20% din pret
Pretul va fi:
a) 450 lei
b) 480 lei
c) 500 lei P=c/1-k p=400/1-0.2=500 lei
62. O intreprindere vinde dintr-un produs 2000 de bucati la un pret de 10 lei buc.
Cantitatea
totala vanduta pe piata este de 40000buc , iar pretul mediu a fost de 9,5 lei buc.
a) Cota absoluta de piata a intreprinderii calculata pe baza cantitatilor vandute a fost de

8.32 %
b) Cota absoluta de piata a intreprinderii calculata pe baza incasarilor a fost de 4.36%
c) Cota absoluta de piata a intreprinderii calculata pe baza incasarilor a fost de 5.26%
d) Cota absoluta de piata a intreprinderii calculata pe baza cantitatilor vandute a fost de
3.45 %
e) Cota absoluta de piata a intreprinderii calculata pe baza cantitatilor vandute a fost de
5.00 %
f) Cota absoluta de piata a intreprinderii calculata pe baza cantitatilor vandute a fost de 5 %
Rezolvare
2.000 ∗ 10
Cota absoluta de piata a intreprinderii calculata pe baza incasarilor = x 100 =
40.000∗9,5
5,26 %
2.000
Cota absoluta de piata a intreprinderii calculata pe baza cantitatii vandute = x100 =
40.000
5%
63. In procesul de adoptare a deciziei de cumparare organizationala cumparatorul

( agentul
comercial) este: pg 85
a) Persoana care participa direct la negocierile comerciale si la incheierea contractului

comercial
b) Persoana care influenteaza decizia de cumparare, care participa la elaborerea caietelor de
sarcini si la alegerea….
c) Lucratorul care va folosi bunul achizitionat si care identifica problema sau nevoia ce poate
fi rezolvata prin cumpararea produsului
d) Persoana care initiaza alegerea planului de achizitii
e) Persoana care controleaza fluxul de informatii in centrul de cumparare si care initiaza
contactele intre furnizorii decidenti
f) Persoana care hotaraste efectiv cumpararea, furnizarea, cantitatile de aprovizionat,
64. 25. Principalele cerinte pe care trebuie sa le indeplineasca obiectivele in planificarea

de
marketing sunt: pag 144
a) Prudenta
b) Realismul
c) Coerenta
65. Ciclul de viata al produsului reflecta:

a) Timpul cat produsul este oferit si cerut pe piata
b) Perioada de garantie
c) Durata de viata sau de exploatare a acestuia
d) Timpul normal de utilizare sau exploatare
66.Cumparatorul tehnic, dintr-un centru de achizitii isi fundamenteaza decizia de cumparare

pe criterii cum ar fi:
a) Caracteristicile de exploatare ale produsului achizitionat, siguranta si usurinta in exploatarea
caracteristicii ergonomice
b) Fiabilitate, mentenabilitate, disponibilitate, caracteristici tehnice specific
c) Termenul de recuperare a investitiei, coeficientul normal de eficienta, rata rentabilitatii
67.Precizati daca urmatoarea ordine a numerotarii etapelor unui plan strategic de marketing
este corecta:
1. Analiza mediului 1
2. Elaborarea strategiilor 3
3. Punerea in actiune 5
4. Stabilirea obiectivelor 2
5. Elaborarea planurilor si programelor 4
6. Urmarirea si controlul 6
a) Da, pentru firmele mari
b) Da, pentru firmele mici
c) Da
d) Nu
68.Strategii de pret care vizeaza existenta sau supravietuirea aplica intreprinderile care:
a) Urmaresc imbunatatirea imaginii si pozitionarea mai buna pe piata
b) Urmaresc inlaturarea concurentei prin intermediul preturilor atunci cand intreprinderea are
avantaje semnificative……..costuri
c) Se confrunta cu o concurenta intensa si trebuie sa se alinieze la preturile practicate de
aceasta
d) Au excedent de capacitate si trebuie sa practice un pret care sa asigure un volum de vanzari
cel putin la limita pragului de rentabilitate
69.Piata intreprinderii este:

a) Piata de pe care intreprinderea se aprovizioneaza cu marfurile necesare
b) Piata formata din consumatorii vizati de intreprindere pentru valorificarea produselor proprii
c) Parte din piata produsului de referinta pe care producatorul sau distribuitorul care vinde ii in
nume propriu, in………si sub marca proprie obtine cel mai bun pret
d) O piata definita concret sub aspect geographic, socio-demografic, descriptibila sub aspect
economic, juridic si…
70.Optica de marketing il orienteaza pe intreprinzator spre anumite obiective fundamentale

intre care putem aminti:
a) Realizarea unei anumite rentabilitati
b) Alegerea unei anumite piete denumita frecvent piata tinta
c) Concentrarea atentiei pe un grup clientelar
d) Concentrarea atentiei pe anumite segmente de clienti
e) Orientarea spre o piata ideala
f) Asigurarea unui marketing coordonat
g) Realizarea anumitor veleitati
h) Alegerea unei anumite piete denumita frecvent piata libera
71. Observatia este o forma de cercetare:
o − De birou
o − Documentara
o − Reactiva
o − Nonreactiva
o − De teren
72. Mediul tehnologic pune in evidenta:
o − Ce trebuie facut
o − Ce poate fi facut
o − Ce performante tehnologice trebuie sa aiba produsele pentru a avea
succes la cumparatori
o − Ce poate fi vandut
o − Ce trebuie vandut
73.Marketingul ............ pune accentul pe ralizarea unor relatii durabile si reciproc

avantajoase cu partenerii de afaceri, urmarind fidelizarea acestora, cresterea operativitatii
tranzactiilor, reducerea cheltuielilor:
a) Relational
b) Tranzactional
c) Social
d) Industrial
74.Principalele categorii de recumparari, dupa modul in care are loc procesul de

recumparare, sunt:
a) Recumparari restante
b) Recumparari complexe
c) Recumparari simple
d) Cumparari noi
e) Recumparari modificate
f) Cumparari datorate uitarii
75.Pretul unui pachet de produse este:

a) Mai mic decat suma preturilor produselor din pachet ca urmare a faptului ca in pachet sunt si
produse inutile pentru comparator
b) Mai mic decat suma preturilor produselor din pachet pentru a stimula vanzarile
c) Mai mare decat suma preturilor produselor din pachet ca urmare a cheltuielilor facute
pentru alcatuirea pachetului
76.Intre strategiile de produs orientarea spre distribuitori amintim:

a) Adaptarea produsului la unele cerinte speciale
b) Proiectarea si oferirea unor servicii suplimentare
c) Cresterea calitatii produsului
d) Adaptarea mai buna la conditiile de transport si depozitare
e) Realizarea unor produse cu performante superioare celor oferite pe piata de referinta
77.Intre avantajele unei cercetari secundare de marketing putem mentiona:

a) Pot fi obtinute cu operativitate
b) Metodologia de culegere si de prelucrare este gandita si proiectata de cercetator special
pentru realizarea obiectivelor cercetarii
c) Necesita efort redus pentru obtinere deoarece nu impun folosirea unor metodologii speciale
d) Reflecta situatia din momentul cercetarii
e) Au caracter confidential(se poate pastra secretul)
f) Pot fi gasite de regula mai multe surse, ceea ce da prosibilitatea confruntarii lor
g) Informatiile obtinute raspund intr-o masura mai mare scopului urmarit prin cercetare
78.In procesul segmentarii, diferentierea presupune:

a) Diversificarea cererii in interiorul unei anumite piete
b) Analiza diversitatii cererii unei anumite piete
c) Diferentierea intre concurenti sau intre produsele aceluiasi fabricant
d) Analiza diversitatii ofertei intre concurenti sau intre produsele aceluiasi fabricant
e) Analiza diversitatii concurentei in interiorul unei anumite piete
79.) Intre avantejele unei cercetari primare de marketing putem mentiona :
a) informatiile obtinute raspund intr-o masura mai mare scopului urmarit prin cercetare
b) necesita un efort redus pentru obtinere deoarece nu impun folosirea unor metodologii
speciale
c) pot fi obtinute cu opertivitate
d) meodologia de culegere si de prelucrare este gadita si proiectata de cercetatro special
pentru realizarea obiectivelor c….
e) pot fi gasite, de regula mai multe surse, ceea ce da posbilitatea confruntarii lor
f) reflecta situatia din momentul cercetarii
80 ) In cazul cumpararilor de produse scumpe si sofisticate , riscul perceput este :
a) Mai mare
b) Mai mic
c) Neglijabil
81) O întreprindere vinde dintr-un produs 2000 de bucati la un pret de 10lei/buc. Cantitatea
totala vanduta pe piata este de 40.000 buc iar pretul mediu a fost de 9.5lei/buc.
a) Cota absoluta de piata a intreprinderii calculata pe baza incasarilor a fost de 4.36%

b) Cota absoluta de piata a intreprinderii calculata pe baza cantitatilor vandute a fost de 5.00%
c) Cota absoluta de piata a intreprinderii calculata pe baza incasarilor a fost de 5.26%
d) Cota absoluta de piata a intreprinderii calculata pe baza cantitatilor vandute a fost de 8.32%
e) Cota absoluta de piata a intreprinderii calculata pe baza incasarilor a fost de 5%
f) Cota absoluta de piata a intreprinderii calculata pe baza cantitatilor vandute a fost de 3.45%
82) Principalele criterii pentru alegerea publicatiei in care va fi inserat mesajul publicitar
sunt:
a) Natura mesajului
b) Veniturile medii ala cititorilor
c) Pretul publicatiei
1.Nonconsumatorii absoluti sunt persoane care:
− Nu au mai consumat in ultimul timp produsul
− Au nevoie de produs pentru o perioada mare de timp
− Nu au si nu vor avea nevoie de produs
− Nu au voie sa consume produsul
− Nu au cu ce cumpara produsul
2.Segmentarea pietei presupune in primul rand:

− Analiza diversitatii cererii in interiorul unei anumite piete
− Analiza diversitatii concurentei in interiorul unei anumite piete
− Analiza diversitatii ofertei intre concurenti sau intre produsele aceluiasi fabricant
− Diversificarea cererii in interiorul unei anumite piete
− Diversificarea ofertei intre concurenti sau intre produsele aceluiasi fabricant
3.Piata protejata a intreprinderii reprezinta:

− Piata pe care alte firme nu pot patrunde
− Piata alcatuita din consumatorii care nu-si pot apara singuri interesele
− Piata minima acceptata sub care supravietuirea firmei este in pericol
− Piata criticata de OPC
4.Atributele care stau la baza criteriilor de segmentare sunt:

− Pertinenta
− Vanitatea ofertantului
− Posibilitatile de masurare
− Extensibilitatea
− Specificitatea
− Valoarea practica(operationala)
− Curiozitatea
− Volatilitatea
5.Piata teoretica reprezinta:

− Piata formata din consumatori si nonconsumatori relativi
− Diferenta dintre populatia totala a pietei si nonconsumatorii absoluti
− Suma consumatorilor si nonconsumatorilor
− O piata ideala pentru consumatorii produsului
6.Piata de referinta a produsului reprezinta:

− Populatia de consumatori si utilizatori ai produselor provenite de la un producator de
referinta care are pozitia de lider pe piata
− Populatia de utilizatori si consumatori ai produselor de acelasi gen, indiferent de
originea sau marca acestora
− Populatia de utilizatori si consumatori ai produselor care au aceeasi origine sau marca
− Piata produsului considerat a fi cel mai bun sub aspectul caracteristicilor
7.Amploarea fazei de cautare a informatiilor necesare deciziei de cumparare este:

− Direct proportionala cu riscul perceput
− Invers proportionala cu riscul perceput
− Independenta de riscul perceput
− Intr-o economie de piata dezvoltata riscul dispare si prin urmare faza respectiva nu mai
este necesara

− Cumparatorul care achizitioneaza marfa pentru a o revinde
− Cumparatorul care acizitioneaza marfa in vederea producerii altei marfi
− Cumparatorul productiv
− Comparatorul neproductiv
− Cumparatorul care achizitioneaza un produs in cantitati industriale
− Cumparatorul care se provizioneaza de pe platforme industriale
9.Functiile ambalajului:
− Contine produsul
− Asigura indeplinirea functiilor produsului
− In unele cazuri este util, in sensul ca poate avea utilitate separata de cea a produsului
− Este urmarit distinct de contabilitate
− Protejeaza produsul impotriva factorilor atmosferici
− Protejeaza produsul impotriva contrafacerii
− Promoveaza produsul
10.Principalele grupe de factori care influenteaza piata industriala sunt:

− Factori de mediu
− Factori geografici
− Factori demografici
− Factori organizationali
− Variabile interpersonale
− Variabile mentaliste
− Factori individuali
11.Intre conditiile schimbului avem:

− Sa existe cel putin doua parti, posesori de bunuri cu valori de intrebuintare diferite
− Sa existe mai multe perti, respectiv posesori de bunuri cu valori de intrebuintare
identice
− Sa existe cel putin doua parti si fiecare parte sa posede bunuri cu caracteristici de
calitate corespunzatoare
− Libertatea indivizilor de a accepta sau refuza oferta
− Libertatea comunicarii in societate
12.Dorintele reprezinta:
− Nevoi primare si secundare
− nevoi cunoscute si percepute puternic de indivizi
− manifestari concrete ale consumului, in concordantata cu personalitatea individului, cu
statutul sau social, cu situatia in care se afla in raport cu mediul
− identice cu nevoile solvabile
− aspiratii orientate spre bunuri sau servicii concrete pentru satisfacerea unei nevoi, in
concordanta cu personalitatea individului, cu statutul sau social cu situatia in care se
afla in raport cu mediul
13.Concurenta de solutii are loc intre:

− toti cei care se adreseaza nevoilor consumatorilor, indiferent de natura acestora
− toti cei care se adreseaza unei categorii de nevoi
− toti ce care vand diferite produse pentru a satisface o anumita nevoie
− cei care vand diferite marci din acelasi tip de produs
14.Intre componentele micromediului putem mentiona:

− clientii
− distribuitorii
− guvernantii
− furnizorii
− preturile
− inflatia
− concurentii
− modelele de consum
15.Concurenta de marca are loc intre:

− toti cei care se adreseaza nevoilor consumatorilor, indiferent de natura acestora
− toti ce care vand diferite produse pentru a satisface o anumita nevoie
16.Un panel al consumatorilor este:

− un esantion permant si reprezentativ pentru o anumita parte din colectivitatea de
consumatori
− un esantion permant si reprezentativ pentru o anumita parte din colectivitatea de
producatori
− constituit din persoanele care intentioneaza sa consume anumite produse
− constituit din toate persoanele care sunt deja fidele unui anumit produs
17.O cercetare secundara de marketing este:

− o cercetare lasata pe planul secund
− cea care urmeaza dupa o cercetare primara
− o cercetare mai putin importanta
− o cercetare banala
− o cercetare care conduce la obtinerea unor informatii mai putin relevante
− o cercetare care presupune culegerea informatiilor de la purtatorii secundari ai cererii
− o cercetare care presupune utilizarea unor surse indirecte de informatii
− o cercetare documentara

− anchetele in randul consumatorilor
− primariile oraselor mici sau chiar ale comunelor
− studiile de piata mai vechi
− primariile oraselor mari
− evidentele contabile
− buletinele informative
19.Intr-o cercetare de marketing:

− problema de decizie este aceeasi cu problema cercetarii de marketing
− definirea problemei cercetarii revine in sarcina cumparatorului
− problema de decizie rezulta din problema cercetarii
− problema de decizie este aceeasi cu problema cercetarii
− problema cercetarii rezulta din problema de decizie
20.Ciclul de viata al unui produs cuprinde:

− perioada cat produsul se afla in folosinta la consumator/utilizator
− perioada de timp cat produsul este foarte solicitat pe piata
− perioada de viata a grupei de produse in care face parte
− perioada cuprinsa intre momentul lansarii produsului pe piata si cel al retragerii
− perioada cuprinsa intre momentul lansarii produsului pe piata si cel al declinului sau pe
piata
21.Concurenta generica are loc intre:

− toti cei care se adreseaza nevoilor consumatorilor, indiferent de natura lor
− toti cei care vand diferite produse pentru a satisface o anumita nevoie
22.Concurenta de produs are loc:

− toti cei care se adreseaza nevoilor consumatorilor, indiferent de natura lor
− toti cei care vand diferite produse pentru a satisface o anumita nevoie
23.Cercetarile descriptive de marketing:

− sunt de regula studii care debuteaza cercetarile de marketing si urmaresc identificarea
si formularea problemelor de solutionat, a variabilelor
− urmaresc identificarea si evaluarea coordonatelor fenomenelor de piata insistand
asupra modalitatilor de manifestare si nu a cauzelor
− au ca scop explicarea factorilor, a cauzelor care influenteaza manifestarea si evolutia
fenomenelor si proceselor de marketing
− se axeaza pe anticiparea evolutiei viitoare a fenomenelor si proceselor specifice
− urmaresc validarea instrumentelor si tehnicilor pe care cercetatorul le va folosi in
− urmaresc realizarea intrumentelor pentru punerea in practica a rezultatelor cercetarii
de marketing
24.O cercetare instrumentala vizeaza:

− gasirea celor mai adecvate instrumente de cercetare
− crearea si validarea instrumentului de cercetare
− efectuarea unor previziuni privind evolutia intrumentelor de cercetare
− descrierea instrumentelor de cercetare si stabilirea constului acestora
− o cercetare realizata cu instrumente tehnice de inregistrare
25.Afirmatia ”Este o scala de tip ordinal care cere subiectilor sa-si exprime acordul sau
dezacordul in legatura cu o anumita caracteristica” se refera la:
− o scala Likert
− o scala Stapei
− Fishbein-Rosenberg
26.Avand in vedere proportia in care bunurile materiale si serviciile alcatuiesc o anumita

oferta putem intalni:
− Oferta pura, alcatuita exclusiv dintr-un bun
− Oferta pura, alcatuita exclusiv dintr-un serviciu
− Oferta pura, alcatuita in conditii ideale
− Oferta mixta, alcatuita in proportii egale din bunuri si servicii
− Oferta mixta, alcatuita prin amestecul de bunuri
− Oferta in care predomina serviciul
− Oferta in care predomina bunul tangibil
27.Oferta unei societati de transport aerian este, de regula:

− O oferta pura
− O oferta in care predomina serviciul
− O oferta in care prodomina bunul material – avionul
28.Principalele functii ale marcii sunt:

− Asigura identificarea produsului
− Favorizeaza amplasarea produsului in magazin
− Protejeaza produsele impotriva copierii / contrafacerii
− Asigura gestionarea corecta a produselor
− Promoveaza produsul
29.Etapele procesului de cumparare individuala sunt:

− Constientizarea nevoii – punerea problemei
− Cautarea produsului
− Culegerea si prelucrarea informatiilor
− Evaluarea alternativelor – variantelor
− Stabilirea cailor de actiune impotriva cadrului legal nefavorabil
− Adoptarea deciziei si efectuarea cumpararii
− Reactii postcumparare – evaluarea cumpararii
− Utilizarea produsului
30.Cumparatorii – revanzatori sunt:

− Cumparatorii care procura marfurile pentru a le vinde din nou
− Cumparatorii care procura marfurile pentru a le inchiria
− Cumparatorii care nu sunt multumiti de marfurile cumparate si le revand
− Cumparatorii care vand o marfa returnata
− Cumparatorii care au achizitionat ilegal marfuri si le revand pentru a obtine venituri
ilicite
31.Care din afirmatiile de mai jos referitoare la preturi NU sunt adevarate:

− Deciziile referitoare la preturi pot fi aplicate numai dupa o anumita perioada de timp
− Deciziile referitoare la preturi pot fi aplicate imediat
− Politicile de preturi pot fi protejate(prin reglementari legale in vigoare)
− Pretul constituie o variabila abstracta
− Preturile au caracter obiectiv
− Politicile de pret ale firmelor au in vedere categoriile defavorizate
− Pretul este variabila care asigura transformarea valorii create in venit pentru firma
− Preturile cu amanuntul sunt intotdeauna stabilite de catre producatori
32.Afirmatia ”M.....ea atitudinii unor persoane fata de anumite entitati doar prin luarea in
considerare a mai multor caracteristici care difera ca importanta” se refera la:
− o scala Likert
− o scala Stapei
− Fishbein-Rosenberg
33.Urmatoarele afirmatii despre publicul firmei sunt adevarate:

− Este o componenta a micromediului extern
− Este o compenenta a macromediului extern
34.Principalele surse de informatii utilizate de cumparator in fundamentarea deciziilor de

cumparare sunt:
− Persoanele publice
− Persoanele oficiale
− Surse personale
− Surse publice
− Surse si resurse naturale
− Surse comerciale
− Nu au nevoie de surse de infromatii ci de fler
35.In procesul de adoptare a deciziei de cumparare, prescriptorul este:

− Persoana care initiaza elaborarea planului e achizitii
− Lucratorul care va folosi bunul achizitionat si care identifica problema sau nevoia ce
poate fi rezolvata prin cumpararea produsului
− Persoana care influenteaza decizia de cumparare, care participa la elaborarea caietelor
de sarcini si la alegerea furnizorilor
− Persoana care controleaza frluxul de informatii in centrul de cumparare si care initiaza
contactele intre furnizori, utilizatori si decidenti
− Persoana care hotaraste efectiv cumpararea, furnizarea, cantitatea de aprovizionat,
− Persoana care participa direct la negocierile comerciale si la incheierea contractului
comercial
Aplicatii / Probleme
1.Intr-o localitate sunt 10.000 fumatori si un fumator cumpara in medie doua pachete de
tigari la o cumparare.Intervalul mediu dintre doua cumparari succesive este de 4,5 zile.
● Frecventa de cumparare este de ............ cumparari pe an.(81)
● Intensitatea de consum este de ..........pachete de persoana pe an.
● Capacitatea pietei este de.......... pachete pe an(1620000)
2.Un producator investeste 795.000 lei pentru fabricarea unui produs si doreste recuperarea
investitiei in 5 ani.
Capacitatea de productie este de 4.000 buc/an.
Gradul de utilizare a capacitatii este, in medie, 75% pe an.
Se mai cunosc:
Pretul de vanzare va fi .......lei/buc(198.76)
3.O intreprindere vinde dintr-un produs 1824 buc. La un pret de 10 lei/buc.

Concurentul principal vinde 2400 buc la un pret de 9.5 lei/buc
Pe total piata se vand 16000 buc la un pret mediu de 9.2 lei/buc.
Calculati urmatorii indicatori(cu doua zecimale 00.00)

-cota relativa de piata a intreprinderii calculata pe baza cantitatilor vandute.......
- cota relativa de piata a intreprinderii calculata pe baza incasarilor.........
-cota absoluta de piata a intreprinderii calculata pe baza incasarilor......
-cota absoluta de piata a intreprinderii calculata pe baza cantitatilor vandute.......
4.Pentru stabilirea pretului psihologic o intreprindere dispune de urmatoarele informatii:

Pretul N1 N2
350 0 150
400 50 40
450 130 10
500 20 0
N1=numarul persoanelor care considera produsul prea scump

N2=numarul persoanelor care considera produsul de calitate inferioara
Pretul psihologic va fi ........le/buc(350)
5.Pentru un produs se cunosc:

-populatia totala: 500.000 persoane
-consumatori: 40.000 persoane
-nonconsumatori relativi: 5% din populatie.
Pe aceasta piata cota aferenta intreprinderii X este 20%
In perioada urmatoare intreprinderea va creste cheltuielile de marketing cu 15% si
estimeaza ca va castiga 5% din piata actuala a concurentei, va atrage 2% din
nonconsumatorii relativi, dar va pierde 6% din clientii actuali.
Piata potentiala a intreprinderii va fi mai mare decat piata actuala cu............%(cu doua
zecimale 00.00)

Grile Unite Marketing

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grile Unite Marketing

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

Principalul criteriu care a determinat diferentieri in modalitatile de aplicare practica

3. Care dintre urmatoarele elemente nu reprezinta o trasatura caracteristica a orientarii

4. Revista "Journal of Marketing" este editata de:

5. in tara noastra, marketingul a fost introdus ca obiect de studiu in invatamantul

6. Care dintre urmatoarele domenii ale marketingului nu constituie o specializare a

7. in periodizarea propusa de Robert Bartels, deceniul al patrulea al secolului nostru

8. in definirea marketingului social si societal, Philip Kotler include:

10. in viziunea scolii romanesti de marketing, o definitie cuprinzatoare a

15. AROMAR reprezinta:

17. intre argumentele care sustin universalitatea marketingului se inscrie:

22. Orientarea spre vanzari pune accentul pe:

25. Ca functie a marketingului, conectarea dinamica a intreprinderii la mediul extern

27. Ca functie a marketingului, investigarea pietei, a necesitatilor de consum

28. Orientarea catre productie a intreprinderii, caracteristica primei jumatati a

31. Marketingul cultural este o forma a marketingului:

33. O trasatura caracteristica a firmei moderne pusa in evidenta de orientarea de

42. Marketingul relational (de relatie) presupune:

44. Geneza si dezvoltarea marketingului trebuie asociate, in esenta, de:

49. Valentele marketingului semnifica:

54. Marketingul a aparut initial pe planul:

55. Prima definitie asupra semnificatiei marketingului a fost formulata:

57.Liderii de opinie sunt:

59. Definirea "tintei" intreprinzatorilor, in cadrul demersului de marketing; semnifica:

c)performantele economice preconizate;

60. Potrivit scolii romanesti de marketing, principalele functii ale marketingului se

61. Functia- premisa a marketingului o constituie:

65.Marketingul bunurilor de capital constituie o specializare a marketingului ce are la baza:

67. Nu este reala afirmatia potrivit careia marketingul organizational:

71. Nu se inscrie intr-una din specializarile specifice marketingului serviciilor:

76. Marketingul contemporan are ca principale trasaturi specifice:

80. Journal of Marketing Research este o publicatie editata de:

81. Marketingul a fost introdus ca obiect de studiu, in invatamantul economic superior

82. Orientarea spre vanzari pune accentul pe:

84. Care dintre urmatoarele aspecte nu poate constitui un argument major al

89. Componentele mediului extern se afla:

90. Mediul stabil este caracterizat de:

92. in cadrul mediului turbulent, schimbarile din evolutia fenomenelor sunt:

93. Micromediul influenteaza activitatea intreprinderii;

97. Exigentele unei piete sunt exprimate de:

99. Reglementarile legale privind concurenta sunt incluse in:

100. Cresterea rolului guvernelor in asigurarea protectiei mediului inconjurator

101. „Sinergia" firmei pune in evidenta:

103. Resursele umane ale unei firme fac parte din:

104. Forta de munca calificata face parte din:

105. Analiza potentialului intern al firmei se concretizeaza in evaluarea:

106. Relatiile de toleranta sunt;

107. Relatiile de parteneriat si cooperare fac obiectul:

109.Piata de consum este exprimata de:

113.Volumul vanzarilor exprima cel mai exact:

114.Piata potentiala este exprimata mai exact prin:

115.Volumul ofertei este un indicator utilizat de regula in evaluarea capacitatii pietei

116.Nasterea unei noi piete are loc atunci cand:

120. Utilizarea unor mijloace de diferentiere si individualizare a actiunilor unei

121. Comportamentul anticoncurential are ca efect restrangerea, impiedicarea sau

122. Concentrarea economica se inscrie in cadrul actelor si faptelor:

123. Concentrarile economice sunt permise atunci cand:

126. intelegerile privind impartirea pietelor de desfacere intre concurenti este o

127. Anuntul public, facut de conducatorul unei asociatii a producatorilor de carne,

c)nu intra in obiectul de activitate al acestora;

135. Concurentii selectivi reactioneaza Ia actiunile altor firme;

136. Concurentii tigru reactioneaza la orice actiune initiata de alte firme:

137. Din punctul de vedere al comportamentului, concurentii se pot clasifica astfel: