Rus(Triteanu)Oana Bianca

Administrarea Afacerilor AN II ID
1.5. Test de autoevaluare
(Răspunsurile se gasesc in continutul unitatii de invatare)

1. În general, pericolele la care este supus omul sunt:

a) forţele naturii;
b) dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii;
c) activitatea necorespunzătoare a omului în mediul complex în care el trăieşte;
d) atacul rozătoarelor;
e) primele trei variante.
2. Modalitatea de combatere a evenimentelor generatoare de pagube care presupune luarea unor
măsuri prin care să se diminueze sau să se elimine probabilitatea de apariţie a riscului se numeşte:
a) evitarea sau prevenirea riscului;
b) limitarea pagubelor de riscurile produse;
c) crearea de rezerve;
d) asigurare.
3. Riscurile de răspundere sunt:
a) situaţii în care este posibilă fie pierderea, sau profitul;
b) riscuri care afectează direct un individ;
c) pierderi financiare rezultate indirect din apariţia unei pagube fizice directe sau a furtului
proprietăţii;
d) riscuri apărute ca urmare a faptului că o persoană este considerată răspunzătoare
pentru rănirile sau pagubele aduse proprietăţii unui terţ.

4. Riscurile fundamentale sunt:

a) riscuri care produc pierderi chiar dacă nu apar schimbări în economie;
b) riscuri care rezultă din schimbări în economie;
c) riscuri care afectează întreaga economie sau un număr mare de oameni sau grupuri
din economie;
d) riscuri care afectează numai anumite persoane.
5. Principalele forme de protecţie a oamenilor şi a bunurilor împotriva forţelor distructive ale naturii şi
accidentale sunt:
1. evitara şi prevenirea riscului
2. limitarea pagubelor provocate de riscurile produse
3. crearea de rezerve în vederea acoperirii pe seama resurselor proprii a eventualelor pagube
4. provocarea riscului
5. trecerea riscului asupra altei persoane
Precizaţi răspunsul corect:
a) 1+2+4+5 b) 1+2+3+4 c) 1+2+3+4+5 d) 1+3+4+5 e) 1+2+3+5
6. Între caracteristicile asigurării nu se înscrie următoarea:
a) asigurările reprezintă în esenţă relaţii economice;
b) relaţiile de constituire şi de utilizare a fondurilor de asigurare îmbracă formă bănească,
prezentând o anumită specificitate;
c) asigurarea reprezintă o modalitate de transfer a riscurilor speculative;
d) asigurarea îmbracă o formă juridică bine definită, care exprimă caracterul obligatoriu sau
contractual al raporturilor de asigurare.
7. Care este principalul rol al asigurărilor?
a) compensarea pagubelor
b) reciprocitate
c) implementare
d) financiar
e) intermediere
 Rus(Triteanu)Oana Bianca
Administrarea Afacerilor AN II ID

8. Conform funcţiei de repartiţie, asigurarea are rolul de:

a) a repartiza PIB între participanţii la procesul de asigurare
b) a obţine venituri suplimentare din plasarea primelor de asigurare
c) a stabili condiţii de asigurare care să oblige pe asigurat la o conduită preventivă
d) a contribui la refacerea bunurilor distruse
e) a finanţa anumite activităţi de prevenire a pagubelor
9. Funcţia de repartiţie:
1. este o funcţie complementară asigurărilor;
2. este o funcţie principală a asigurărilor;
3. urmăreşte modul cum se încasează primele şi alte venituri ale societăţii de asigurări;
4. se manifestă în procesul de formare a fondurilor de asigurare;
5. se manifestă în procesul de dirijare a fondurilor de asigurare către destinaţiile sale legale.
Varianta corectă este:
a) 2+3+5 b) 3+5 c) 2+4+5 d) 1+3 e) 2+4
10. La asigurarea sub aspect economic:
a) fondul de asigurare îmbracă forma bănească;
b) fondul de asigurare se formează în mod descentralizat pe seama primelor de asigurare;
c) asigurarea presupune existenţa unei comunităţi de risc;
d) toate cele trei variante de mai sus;
e) asigurarea îmbracă forma unei ramuri prestatoare de servicii.
11. În funcţie de gradul de cuprindere riscurile se clasifică în:
a) riscuri pure, riscuri speculative
b) riscuri provocate de forţele naturii, riscuri provocate de acţiunile umane
c) riscuri fundamentale, riscuri particulare
12. Mutualitatea în suportarea pagubelor reprezintă:
a)totalitatea persoanelor fizice şi juridice ameninţate de existenţa unor riscuri comune
b) acordul scris al asiguratului de a încheia contractul de asigurare
c) suportarea pagubelor în comun de către toate persoanele cuprinse în asigurare
d) repartizarea riscurilor la un număr cât mai mare de persoane
e)excluderea din asigurare a unor riscuri nefavorabile
13. Rolul asigurărilor de compensare a pagubelor se concretizează în:
a) repartizarea primelor încasate brute între participanţii la procesul de asigurare
b) obţinerea de venituri suplimentare din plasarea primelor de asigurare
c) a stabili condiţii de asigurare care să oblige pe asigurat la o conduită preventivă
d) a contribui la refacerea bunurilor distruse
e) a finanţa anumite activităţi de prevenire a pagubelor

2.5. Test de autoevaluare

(Răspunsurile se gasesc in continutul unitatii de invatare )

1. Asigurătorul este:
a) persoana juridică care, în schimbul primei de asigurare încasate de la asiguraţi, îşi
asumă răspunderea de a plăti despăgubirea sau suma asigurată în condiţiile prevăzute în
contractul de asigurare sau în legislaţia specifică;
b) persoana fizică sau juridică care, în schimbul primei de asigurare plătite asigurătorului, îşi
asigură bunurile împotriva anumitor calamităţi naturale sau accidente, ori care se asigură pentru
prejudiciul pe care l-ar putea produce unor terţe persoane, ori persoana fizică ce se asigură împotriva
unor riscuri ce ar putea să intervină în legătură cu sănătatea, integritatea corporală sau cu viaţa sa;
c) persoana care, în temeiul contractului de asigurare existent, are dreptul să încaseze
indemnizaţia de asigurare;
 Rus(Triteanu)Oana Bianca
Administrarea Afacerilor AN II ID
d) bunul, persoana fizică, răspunderea civilă sau interesul pecuniar acoperite prin asigurare.
2. Riscul asigurat desemnează:
a) acele riscuri ce afectează societatea umană în general sau o mare parte a populaţiei dintr-o
anumită zonă;
b) evenimentul care, prin producere, îl obligă pe asigurător, datorită efectelor sale, să
plătească indemnizaţia de asigurare beneficiarului asigurării;
c) acea categorie de risc care îndeplineşte condiţiile pentru a fi preluat de o societate de
asigurări, un risc care se poate asigura şi la producerea căruia se plăteşte despăgubirea sau suma
asigurată cuvenită;
d) cazul asigurat.
3. Printre condiţiile subiective ale închierii unei asigurări se numără:
a) suportabilitatea financiară
b) extensia teritorială
c) interesul pentru asigurare
d) regularitatea
e) producerea în viitor
4. Persoana căreia asigurătorul, în temeiul contractului de asigurare sau legii, urmează să-i
plătească indemnizaţia de asigurare la ivirea cazului asigurat se numeşte:
a) asigurător
b) contractantul asigurării
c) stipulantul asigurării
d) agent de asigurare
e) beneficiar al asigurării
5. Fenomenul prevăzut a fi asigurat printr-o poliţă de asigurare poartă denumirea de :
a) stipulant b) sinistru c) sinalagmatic d) substituit e) hazard
6. Riscul asigurabil trebuie să îndeplinească următoarele criterii de asigurabilitate:
a) incompatibil b) compensatoriu c) sinalagmatic d) aleatoriu e) suportabil
7. Suma asigurată este:
a) suma de bani care serveşte pentru formarea resurselor băneşti necesare acoperirii
cheltuielilor pentru constituirea şi administrarea fondului de asigurare, constituirii fondului de rezervă
şi a altor fonduri legale şi realizării unui anumit beneficiu (profit);
b) suma de bani, stabilită de către asigurător în funcţie de valoarea sumei asigurate sau
stabilită prin lege, pe care asiguratul o plăteşte asigurătorului pentru ca acesta să suporte consecinţele
financiare rezultate în urma producerii riscului asigurat;
c) partea din valoarea de asigurare pentru care asigurătorul îşi asumă răspunderea în
cazul producerii fenomenului (evenimentului) pentru care s-a încheiat asigurarea;
d) suma de bani pe care asigurătorul o datorează asiguratului în vederea compensării pagubei
produse de riscul asigurat.
8. Fondul de asigurare poate fi folosit pentru:
1) plata indemnizaţiei de asigurare;
2) finanţarea unor acţiuni cu caracter preventiv;
3) acoperirea cheltuielilor administrativ-gospodăreşti ale organizaţiei de asigurare şi
constituirea unor fonduri de rezervă;
4) finanţarea unor acţiuni caritabile
5) acoperirea cheltuielilor cu asistenţa post-vânzare acordată de agenţi asiguraţilor.
Răspunsul corect este:
a) 1+2+4 b) 2+4+5 c) 1+2+4+5 d) 1+2+3.

9. Una dintre afirmaţiile următoare privind persoana care poate apare în calitate de asigurat în
contractul de asigurare este adevărată:
 Rus(Triteanu)Oana Bianca
Administrarea Afacerilor AN II ID
a) persoana fizică care, în schimbul primei de asigurare, îşi asigură bunurile împotriva
uzurii fizice şi morale;
b) persoana juridică care efectuează un export într-o ţară împotriva căreia este instituit
un embargo de către organizaţiile internaţionale competente, respectat de către ţara de origine a
exportatorului şi care vizează produsele care fac obiectul contractului de export, în schimbul unei
prime de asigurare majorate;
c) persoana fizică care, în schimbul primei de asigurare, îşi asigură viaţa şi integritatea
corporală împotriva bătrâneţii;
d) persoana fizică şi/sau juridică care, în schimbul primei de asigurare plătite
asigurătorului, îşi asigură bunurile împotriva unor evenimente a căror producere este certă;
e) persoana fizică şi/ sau juridică care, în schimbul primei de asigurare plătite
asigurătorului îşi asigură bunurile împotriva unor riscuri de tipul calamităţilor naturale şi
accidentelor.
10. În materie de asigurări, cazul asigurat este:
a) evenimentul asigurat care s-a produs şi pentru înlăturarea consecinţelor lui s-a
încheiat asigurarea;
b) un eveniment viitor şi păgubitor;
c) un eveniment care s-a produs prin fapta intenţionată a beneficiarului asigurării;
d) un eveniment posibil;
e) un eveniment care s-a produs.
11. Practicarea sistemului acoperirii proporţionale este aplicabilă:
a) în materia asigurărilor de persoane;
b) în principiu, în materia asigurării facultative a bunurilor şi prezintă importanţă
numai în caz de pieire parţială a bunului asigurat;
c) numai în caz de pieire totală a bunului asigurat;
d) numai când obiectul asigurării este nedeterminat şi nedeterminabil până în momentul
realizării riscului.
12. Practicarea principiului primului risc ca sistem de acoperire în asigurare:
a) influenţează nivelul primelor de asigurare în sensul că acestea sunt mai mari
comparativ cu cele corespunzătoare sistemului acoperirii proporţionale;
b) este mai avantajos pentru asigurător;
c) face, de regulă, obiectul negocierii între asigurător şi asigurat;
d) influenţează nivelul primelor de asigurare în sensul că acestea sunt mai scăzute
comparativ cu cele corespunzătoare sistemului acoperirii proporţionale;
e) nu influenţează nivelul primelor de asigurare.
13. Care sunt caracteristicile unui risc pentru a fi asigurabil:
a) producerea evenimentului să fie nesigură şi posibilă
b) producerea evenimentului trebuie să fie măcar în parte efectul hazardului şi să fie posibilă
c) producerea evenimentului să fie nesigură, posibilă şi independentă de voinţa părţilor
14. La asigurările de persoane, interesul de asigurare
a) este, de regulă, interesul proprietarului bunului asigurat care conştientizează că fără
asigurare suportă o eventuală pagubă determinată de distrugerea sau avarierea bunului
b) vizează crearea cadrului necesar pentru realizarea protecţiei economice în cazul
invalidităţii ori decesului asiguratului sau la producerea altui eveniment stipulat în contractul de
asigurare.
c) se referă la patrimoniul celui responsabil de producerea unui prejudiciu în dauna altora
15. În cazul în care contractul de asigurare prevede o franşiză atinsă:
a) asigurătorul acoperă în întregime paguba până la nivelul sumei asigurate,
dacă aceasta este mai mare decât franşiza;
b) asigurătorul acoperă în întregime paguba;
 Rus(Triteanu)Oana Bianca
Administrarea Afacerilor AN II ID
c) asigurătorul acoperă diferenţa dintre suma asigurată şi franşiză;
d) asigurătorul acoperă paguba numai până la nivelul franşizei.
16. Principiul primului risc presupune:
a) acordarea despăgubirii la nivelul sumei asigurate;
b) acordarea despăgubirii doar la prima producere a riscului asigurat;
c) încetarea contractului de asigurare după producerea primului risc asigurat;
d) acordarea despăgubirii la nivelul pagubei, în limita sumei asigurate;
e) acordarea despăgubirii la nivelul pagubei indiferent de mărimea acesteia.
17. Precizaţi răspunsul fals în legătură cu condiţiile pentru a încadra un eveniment în risc
asigurat din punctul de vedere al societăţilor de asigurare:
a) producerea lui să fie posibilă;
b) să aibă un caracter întâmplător;
c) producerea fenomenului să nu depindă de voinţa asiguratului sau a asigurătorului;
d) riscul să lipsească în momentul încheierii contractului de asigurare, dar să fie
posibilă producerea lui în momentul derulării acestuia.
18. Relaţia dintre prima de asigurare şi suma asigurată este:
a) prima de asigurare = suma asigurată / cota de primă;
b) prima de asigurare = suma asigurată × cota de primă;
c) suma asigurată = cota de primă + suma asigurată.
19. Destinaţia adaosului de primă este:
1) finanţarea unor eventuale măsuri de prevenire a pagubelor;
2) formarea fondului necesar achitării despăgubirilor şi sumelor asigurate;
3) realizarea unui beneficiu (profit);
4) formarea resurselor băneşti necesare pentru constituirea şi administrarea fondului de
asigurare
Varianta corectă este:
a) 2 + 4 b) 1 + 2 c) 1 + 3 + 4 d) 2 + 3 + 4
20. În cazul în care în contractul de asigurare se prevede o franşiză deductibilă, valoarea
despăgubirii reprezintă:
a) suma dintre cuantumul pagubei şi franşiză;
b) diferenţa dintre cuantumul pagubei şi franşiză;
c) franşiza;
d) cuantumul pagubei.
e) Nivelul franşizei, dacă aceasta este mai mică decât paguba
21. Indemnizaţia de asigurare:
a) reprezintă prejudiciul suferit de asigurat în urma producerii riscului asigurat
b) reprezintă valoarea reală a bunului în momentul producerii riscului asigurat
c) reprezintă suma de bani pe care asigurătorul o plăteşte asiguratului la ivirea cazului
asigurat
d) stă la baza constituirii fondului de asigurare
e)reprezintă remuneraţia pe care asiguratul o plăteşte asigurătorului pentru asumarea riscului
22. Despăgubirile ce se plătesc de asigurător:
a) nu depind de sistemul de acoperire a pagubei practicat de asigurător
b) pot depăşi, în anumite cazuri, valoarea pagubei
c) pot depăşi suma asigurată
d) nu pot depăşi valoarea reală a bunului în momentul producerii evenimentului
asigurat
e) reprezintă suma de bani datorată asiguratului în vederea compensării pagubelor produse de
riscul asigurat în cazul asigurărilor de persoane
 Rus(Triteanu)Oana Bianca
Administrarea Afacerilor AN II ID
23. Contractantul asigurării, ca parte distinctă în contractul de asigurare, este persoana care:
a) în schimbul primei de asigurare plătită asigurătorului îşi asigură bunurile
b) încasează despăgubirea de asigurare sau suma asigurată la producerea evenimentului
asigurat
c) îşi asumă obligaţia să plătească asiguraţilor despăgubirea ce li se cuvine în cazul apariţiei
riscului asigurat
d) în schimbul primei de asigurare plătită asigurătoului se sigură împotriva unor evenimente ce
pot apărea în viaţa sa
e) îşi asumă sarcina de a încheia contractul de asigurare şi de a plăti prima de asigurare,
fără ca acesta să aibă calitatea de asigurat
24. Prima netă, pură sau teoretică reprezintă:
a) cota de primă procentuală ce se aplică la suma asigurată
b) suma pe care o plăteşe efectiv asiguratul
c) suma dintre cota de bază şi suplimentul sau daosul de primă
d) suma ce serveşte la constituirea exclusivă a fondului de asigurare
e) suma ce serveşte acoperirii cheltuielilor generale de achiziţie şi administrare a
asigurătorului
25. Principiul despăgubirii afirmă că:
a) o persoană are un interes asigurabil dacă poducerea unui eveniment asigurabil poate cauza
o pierdere financiară sau un prejudiciu persoanei respective
b) contractele de asigurare nu oferă despăgubiri peste valoarea pierderilor suferite de
asigurat
c) un individ nu poate încheia mai multe contracte de asigurare de viată la aceeaşi societate
de asigurare
26. Care din următoarele afirmaţii referitoare la principiul răspunderii proporţionale este
adevărată:
a) mărimea despăgubirii este proporţională cu raportul dintre suma asigurată şi pagubă
b) mărimea despăgubirii este proporţională cu raportul dintre valoarea reală a bunului asigurat
şi suma asigurată
c) despăgubirea nu poate fi niciodată egală cu paguba
d) mărimea despăgubirii este direct proporţională cu valoarea reală a bunului asigurat
e) despăgubirea este egală cu paguba dacă suma asigurată este egală cu valoarea reală a
bunului asigurat
27. Mărimea despăgubirii va fi aceeaşi, indiferent dacă se aplică principiul acoperirii
proporţionale sau principiul primului risc, atunci când:
1) Suma asigurată este mai mică decât valoarea reală în momentul producerii evenimentului
2) Suma asigurată este egală cu valoarea reală în momentul producerii evenimentului
3) paguba este totală
4) paguba este parţială
5) paguba este egală cu suma asigurată
Varianta corectă este
a) 1+4 b) 1+5 c) 2+3 d) 4+5 e) Toate răspunsurile sunt incorecte
2.8. Sarcina de învăţare (Teste grilă de autocontrol cu justificarea
răspunsului)

1. Un bun în valoare de 10.000 lei, care a fost asigurat pentru suma de 8.000 lei, a fost distrus
parţial, paguba fiind evaluată la suma de 6.000 lei. Asigurătorul a stabilit o despăgubire de asigurare la
valoarea de 4.800 lei, care a fost calculată cu ajutorul următorului principiu de calcul al despăgubirii:
a) principiul primului risc
b) principiului interesului asigurabil
c) principiul răspunderii limitate
 Rus(Triteanu)Oana Bianca
Administrarea Afacerilor AN II ID
d) principiul răspunderii proporţionale
e) principiul franşizei atinse
2. O persoană fizică şi-a asigurat locuinţa pentru suma de 424.000 lei, împoriva riscului de
incendiu, cu plata integrală şi anticipată a primei de asigurare. Franşiza prevăzută în contractul de
asigurare este de 35.000. lei. În urma producerii riscului asigurat, paguba suferită a fost evaluată la
50.000 lei. Să se determine despăgubirea ce îi revine asiguratului, în ipoteza unei franşize: 1.
deductibile, 2. atinse
Răspunsul corect este:
a) 1) 50.000 lei, 2) 35.000 lei
b) 1) 35.000 lei, 2) 50.000 lei
c) 1) 15.000 lei, 2) 50.000 lei
d) 1) 50.000 lei, 2) 15.000 lei

3. Un bun evaluat la 30.000 lei. este asigurat la o societate de asigurări pentru suma de 20.000
lei. Societatea asigurări practică o franşiză deductibilă de 500 lei. În urma producerii riscului asigurat,
bunul este avariat în proporţie de 30%. Despăgubirea la care are dreptul asiguratul este:
a) 8.500 lei. b) 10.000 lei. c) 3.100 lei. d) 3.600 lei. e) egală cu paguba

4. Un apartament a cărui valoare reală este de 110.000 lei , este asigurat pentru suma de
55.000 lei, împotriva riscului de incendiu. În urma producerii unui incendiu, apartamentul suferă
pagube evaluate la 60.000 lei. Care va fi despăgubirea plătită asiguratului în urma aplicării:
1) principiului răspunderii proporţionale 2) principiului primului risc.
Răspunsul corect este:
a) 1) 60.000 lei, 2) 55.000 lei
b) 1) 35.000 lei, 2) 60.000 lei
c) 1) 30.000 lei, 2) 55.000 lei
d) 1) 55.000 lei, 2) 30.000 lei
e) 1) 55.000 lei, 2) 60.000 lei
5. Un agent economic a încheiat o asigurare de incendiu şi alte calamităţi pentru sediul în care
îşi desfăşăară activitatea. Suma asigurată este de 100.000 lei, iar cota de primă este 1,3%. În urma unui
cutremur produs în perioada asigurată, imobilul a suferit o daună evaluată la 28.000 lei dar
despăgubirea cuvenită asiguratului a fost de 25.000 lei. (este aplicat principiul răspunderii
proporţionale)
Să se determine:
1. prima de asigurare plătită de asigurat 2. valoarea reală a imoblului asigurat
Răspunsul corect este:
a) 1).130 lei, 2) 110.000 lei
b) 1) 1300 lei, 2) 112.000 lei
c) 1) 210 lei, 2) 112.000 lei
d) 1) 110 lei, 2) 112.000 lei
e) 1) 200 lei, 2) 112.000 lei
Rus(Triteanu)Oana Bianca
Administrarea Afacerilor AN II ID
 Rus(Triteanu)Oana Bianca
Administrarea Afacerilor AN II ID

Rus(Triteanu)Oana Bianca
Administrarea Afacerilor AN II ID

3.5. Test de autoevaluare

(Răspunsurile se gasesc in continutul unitatii de invatare)

1. Privitor la coasigurare, se fac următoarele afirmaţii:

1) între asigurat şi fiecare asigurător există raporturi de asigurare distincte
2) asiguratul nu poate încasa o despăgubire mai mare decât prejudiciul efectiv, ca o consecinţă
directă riscului
3) între asigurători nu se practică solidaritatea convenţională
4) obligaţia plăţii indemnizaţiei de asigurare nu se împarte între doi sau mai mulţi asigurărători
5) fiecare asigurător nu este obligat la plată proporţinal cu suma asigurată şi până la
concurenţa acesteia.
Alegeţi combinaţia corectă:
a) 1+2+3 b) 1 + 3 + 5 c) 2 + 3 + 4 d)3 + 4 + 5
2. După domeniul asigurării, asigurarea se clasifică în:
a) asigurări interne şi asigurări externe
b) asigurări directe şi asigurări indirecte
c) asigurări facultative şi asigurări obligatorii
d) asigurări de bunuri, persoane şi răspundere civilă
e) asigurări de viaţă şi asigurări generale
3. Asigurările obligatorii practicate în România, potrivit legii, sunt:
a) asigurarea locuinţelor aparţinând persoanelor fizice
b) asigurarea de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de
autovehicule
c) asigurarea de răspundere civilă faţă de terţi, a lucrărilor de construcţii-montaj
d) asigurarea autovehiculelor împotriva avariilor şi furtului
4. În funcţie de natura raporturilor care se stabilesc între asigurat şi asigurător, asigurarea se
clasifică în:
a) asigurări interne şi asigurări externe
b) asigurări directe şi asigurări indirecte
c) asigurări facultative şi asigurări obligatorii
d) asigurări de bunuri, persoane şi răspundere civilă
e) asigurări de viaţă şi asigurări generale

Rus(Triteanu)Oana Bianca
Administrarea Afacerilor AN II ID
 Rus(Triteanu)Oana Bianca
Administrarea Afacerilor AN II ID

4.5. Test de autoevaluare

(Răspunsurile se gasesc in continutul unitatii de invatare )

1. Privind contractul de asigurare, una din afirmaţiile următoare este adevărată:

a) contractul de asigurare este o simplă înţelegere între asigurat şi asigurător cu privire la
drepturile şi obligaţiile reciproce;
b) contractul de asigurare este un act juridic, care consemnează obligaţia asigurătorului de a
plăti indemnizaţia de asigurare şi obligaţia asiguratului de a plăti prima de asigurare;
c) contractul de asigurare este un act juridic, care prevede obligaţia asiguratului de a
plăti prima de asigurare şi obligaţia asigurătorului de a achita indemnizaţia de asigurare, la
producerea riscului asigurat, fie asiguratului, fie beneficiarului asigurării, în limitele şi în
termenele convenite;
d) contractul de asigurare este un act juridic, care prevede obligaţia asiguratului de a plăti
prima de asigurare;
e) contractul de asigurare este un element tehnic al asigurărilor facultative şi a celor în baza
legii;
2. Contractul de asigurare este un contract consensual, deoarece:
a) se încheie valabil prin simplul consimţământ al părţilor;
b) părţile îşi asumă obligaţii reciproce şi interdependente;
c) la încheierea acestuia părţile nu cunosc existenţa sau întinderea exactă a avantajelor
patrimoniale ce vor rezulta pentru ele din contract;
d) toate clauzele se eşalonează în timp;
e) toate variantele de mai sus
3. Condiţiile esenţiale pentru validitatea unui contract de asigurare sunt:
a) capacitatea de a contracta
b) consimţământul părţilor
c) subiectul
d) obiectul
e) cauza
4. Nu face parte din obligaţiile asiguratului înainte de producerea evenimentului asigurat:
a) plata primei de asigurare;
b) informarea asigurătorului în ceea ce priveşte modificarea circumstanţelor ce agravează
riscul;
c) avizarea asigurătorului în termenele prevăzute în contractul de asigurare cu privire
la producerea evenimentului asigurat
d) întreţinerea bunului asigurat în bune condiţii, conform dispoziţiilor legale în vigoare, şi
adoptarea unor măsuri de prevenire a apariţiei riscului asigurat.
5. Caracterul oneros al contractului de asigurare presupune faptul că:
a) părţile au obligaţii reciproce şi interdependente una faţă de cealaltă
b) fiecare parte urmăreşte obţinerea unui avantaj pentru prestaţia pe care o face
celeilale părţi
c) prestaţiile părţilor prevăzute în contract sunt eşalonate în timp
d) fiecare parte are posibilitatea de a accepta sau de a respinge contractul
e) se formează numai prin consimţământul părţilor
6. Răspunderea asigurătorului încetează:
a) în momentul producerii riscului asigurat
b) la ora 24 a ultimei zile din perioada specificată în poliţă
c) în ultima zi a anului
 Rus(Triteanu)Oana Bianca
Administrarea Afacerilor AN II ID

7. Care din elementele de mai jos nu este o caracteristica a contractul de asigurare:

a) consensual;
b) sinalagmatic;
c) aleatoriu;
d) oneros;
e) securitate individuală.
8. Contractul de asigurare este un contract sinalagmatic, deoarece:
a) se încheie valabil prin simplul consimţământ al părţilor;
b) părţile au drepturi şi obligaţii corelative
c) la încheierea acestuia părţile nu cunosc existenţa sau întinderea exactă a avantajelor
patrimoniale ce vor rezulta pentru ele din contract;
d) toate clauzele se eşalonează în timp;
9. Nu face parte din principalele drepturi ale asiguratului înainte de producerea evenimentului asigurat:
a) dreptul de a efectua modificări la contractul de asigurare (spre exemplu, modificarea
denumirii beneficiarului asigurării, modificarea modului de plată a primelor de asigurare dacă aceasta
se realizează în rate);
b) dreptul de a încheia asigurări suplimentare;
c) dreptul de a obţine împrumuturi asupra poliţelor de asigurare;
d) dreptul de a verifica existenţa bunului asigurat şi a modului în care acesta este
întreţinut;
e) dreptul de a răscumpăra poliţa înainte de scadenţă şi de a încasa valoarea de răscumpărare
corespunzătoare, în cazul asigurărilor de viaţă;
f) dreptul de a participa la tragerile lunare de amortizare, prin sistemul combinaţiilor de litere,
la asigurările de viaţă, etc.
10. Care din următoarele de mai jos nu este obligaţie a asiguratului după producerea evenimentului
asigurat :
a) luarea măsurilor de limitare a pagubei sau a creşterii acesteia, precum şi a măsurilor de
salvare, păstrare şi pază a bunurilor ce nu au fost afectate de eveniment
b) avizarea asigurătorului, în termenele prevăzute de condiţiile de asigurare, cu privire la
producerea evenimentului asigurat ;
c) participarea, împreună cu reprezentanţii asigurătorului, la constatarea evenimentului şi a
pagubelor generate de acesta;
d) încheierea de asigurări suplimentare
e) furnizarea de date şi acte referitoare la evenimentul asigurat
11. Durata asigurării reprezintă în asigurări:
A. perioada de timp în care rămân valabile raporturile de asigurare stabilite prin contractul de
asigurare;
B. un element specific asigurărilor facultative;
C. durata asigurării diferă după cum este vorba de asigurări facultative de bunuri (generale)
sau asigurări facultative de viaţă;
D. Durata de asigurare este unul din factorii de influenţă ai nivelului primelor de asigurare.
Se cere varianta corectă şi completă.
a) A+B+C; b) A+B+C+D; c) A+B; d) A.
12. Contractul de asigurare îşi pierde valabilitatea atunci când:
1) Şansa de realizare a evenimentului este de 100%.
2) Şansa de nerealizare a evenimentului este de 100%.
3) Şansa de nerealizare a evenimentului este de 50%.
4) Şansa de realizare a evenimentului este de 50%.
5) A expirat durata asigurării.
Varianta corectă este:
 Rus(Triteanu)Oana Bianca
Administrarea Afacerilor AN II ID
a) 1+4; b) 1+2+5; c)1+5; d) 3+4; e) 3+4+5.

13. Contractul de asigurare se poate dovedi prin:

1) martori;
2) emiterea şi trimiterea unui document de asigurare;
3) cererea de plată a primei;
4) un început de dovadă scrisă;
Varianta corectă este:
a) 1+2+3 b) 2+3 c)1+2+3+4 d)1+4 e)3+4
14. Neîndeplinirea obligaţiei de înştiinţare a asigurătorului despre producerea evenimentului asigurat,
în termenul prevăzut în contractul de asigurare:
a) duce la rezilierea contractului de asigurare;
b) acordă asiguratorului dreptul de a refuza plata indemnizaţiei, dacă din acest motiv nu a
putut determina cauza producerii evenimentului asigurat şi întinderea pagubei;
c) acordă asigurătorului, în toate situaţiile, dreptul de a refuza plata indemnizaţiei;
d) permite asigurătorului să diminueze indemnizaţia de despăgubire;
e) conduce la decăderea din drepturi a asiguratului.
15. Evaluarea nivelului de risc, ca moment distinct în încheierea contractului de asigurare, are scopul
de a stabili:
a) condiţiile finale le încheierii contractului de asigurare
b) dacă riscurile stabilite sunt în limitele acceptabile preluarii de către asigurător
c) dacă asiguratul mai are şi alte asigurări încheiate
d) coeficienţii de ajustare a tarifului de prime specific fiecărei forme de asigrare
e) dacă asiguratul a plătit primele de asigurare la zi
16. Până la apariţia evenimentului asigurat, asiguratul are obligaţia de:
a) încheia asigurări suplimentare
b) a furniza acte şi date referitoare la sinistrul asigurat
c) a acorda sprijin pentru constatarea şi evaluarea pagubelor
d) de a informa pe asigurător în privinţa modificării circumstanţelor care agravează riscul
e) de a plăti prima de asigurare
17. După producerea evenimentului asigurat, asigurătorul trebuie să verifice:
a) existenţa bunului asigurat şi a modului în care acesta este întreţinut
b) dacă asiguratul a soliciat duplicatul documentului de asigurare
c) dacă bunurile respective sunt cuprinse în asigurare
d) dacă asiguratul a fost de acord cu suma asigurată
e) dacă asigurarea era în vigoare la data producerii riscului
18. Încetarea contractului prin reziliere are loc atunci când:
a) se constată neîndeplinirea de către asigurat a obligaţiei de întreţinere corespunzătoare a
bunurilor
b) asiguratul a făcut declaraţii inexacte sau incomplete cu prilejul contractării asigurării
c) asiguratul are rate de primă restante, pentru care a trecut termenul de păsuire acordat de
asigurător
d) asiguratul nu a comunicat în scris modificăile intervenite în cursul derulării contractului
e) evenimentul asigurat a avut loc înainte de începerea răspunderii asigurătorului
19. Principiul subrogării în asigurări este definit ca:
a) o cauză activă, efectivă, care declanşează un flux de evenimente care determină o pierdere
b) o posibilitate a asigurătorului de a se repune în drepturile asiguraţilor contra celor
răspunzători de producerea pagubei
 Rus(Triteanu)Oana Bianca
Administrarea Afacerilor AN II ID
c) o datorie pozitivă a asiguratului de a informa voluntar, precis şi complet asigurătorul asupra
tuturor faptelor materiale legate de riscul propus spre asigurare
d) o datorie pozitivă a asiguratului de a nu pune la dispozţia asigurătorului toate faptele
materiale legate de riscul propus spre asigurare
e) necesitatea existenţei unei relaţii legate de asigurat şi obiectul supus asigurării