Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CONTABILITATEA STOCURILOR
Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul Contabbilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM
“Spune-mi și voi uita, arată-mi și poate îmi voi
aduce aminte, implică-mă și voi înțelege!” –
Confucius
Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul Contabbilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM
3.1. Definiția, clasificarea, recunoaşterea
şi evaluarea stocurilor
Definiţia, clasificarea, recunoașterea, evaluarea şi
organizarea contabilităţii stocurilor este reglementată de
prevederile SNC ,,Stocuri”.
Stocurile sunt activele circulante care includ categoriile de
bunuri materiale, regăsite:
sub formă de materii prime, materiale de bază şi alte materiale
consumabile, care urmează a fi folosite în procesul de producţie,
pentru prestarea serviciilor şi/sau în alte scopuri administrative;
Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul Contabbilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM
În conformitate cu SNC ,,Stocuri”, la intrarea în patrimoniu stocurile se
evaluează la cost de intrare, care se determină diferit în funcţie de sursa de
provienenţă, care poate fi:
achiziţionarea;
fabricarea;
Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul Contabbilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM
Costul de intrare a stocurilor achiziţionate cuprinde valoarea de
cumpărare şi costurile direct atribuibile intrării, (de exemplu, costurile
de transportare-aprovizionare, asigurarea pe durata transportării,
încărcarea, descărcarea, comisioanele intermediarilor, impozitele şi
taxele nerecuperabile, taxele vamale şi alte costuri suportate pentru
aducerea stocurilor în forma şi în locul utilizării după destinaţie cum
ar fi: prelucrarea, sortarea, împachetarea).
Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul Contabbilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM
Costul de intrare a stocurilor fabricate coincide cu costul efectiv
al acestora, care include: costul materiilor prime şi materialelor
utilizate nemijlocit în procesul de producţie, costurile cu personalul
încadrat nemijlocit în procesul de producţie, contribuţiile de
asigurări sociale de stat obligatorii ale angajatorului; cota costurilor
indirecte de producţie.
• Stocurile intrate ca aport în natură la capitalul social se
evaluează la valoarea aprobată prin decizia organului împuternicit
al entităţii cu includerea costurilor direct atribuibile intrării.
• Stocurile primite cu titlu gratuit sau în urma ieşirii/reparaţiei
activelor imobilizate şi obiectelor de mică valoare şi scurtă
durată, precum şi deşeurile recuperabile se evaluează la
valoarea justă.
• Valoarea justă – în conformitate cu S.N.C. ,,Stocuri”, reprezintă
suma cu care un activ ar putea fi schimbat benevol în cadrul unei
tranzacţii desfăşurate în condiţii normale între părţi interesate,
independente şi bine informate.
Ieşirea stocurilor din patrimoniu entităţii poate avea loc ca urmare a:
consumului în cadrul entităţii,
vânzării,
transmiterii terţilor,
transferului în componenţa activelor imobilizate etc.
Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul Contabbilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM
Metoda identificării specifice se utilizează in cadrul
entităţilor in care gama sortimentală a stocurilor este
relativ redusă şi presupune atribuirea costurilor specifice
elementelor identificabile ale stocurilor care fac obiectul
unor comenzi distincte, indiferent dacă au fost
achiziţionate sau fabricate, de exemplu: clădiri,
apartamente, automobile, opera de artă.
Aceasta inseamnă că fiecare articol sau categorie de
stocuri se individualizează atat in momentul intrării in
gestiune cat şi al stocării, şi ieşirii din gestiune.
Metoda dată prezintă calcule mai exacte, dar are
inconvenientul că se poate aplica doar in cazul entităţilor
care gestionează un număr de sortimente limitat.
Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul Contabbilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM
Metoda costului mediu ponderat (CMP) constă în calculul
costului printr-o medie ponderată a costului elementelor aflate în
stoc la începutul perioadei şi a celor intrate în cursul perioadei de
gestiune.
Costul unitar mediu ponderat se calculează fie după fiecare intrare, fie
periodic (de exemplu lunar), ca raportul între valoarea totală a stocului iniţial plus
valoarea intrărilor şi cantitatea existentă în stocul iniţial plus cantităţile intrate,
după relaţia:
Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul Contabbilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM
Metoda ultimei intrări – primei ieşiri (cunoscută şi
sub denumirea LIFO Last
Input-First Output) – prevede evaluarea stocurilor
ieşite la costul de intrare a ultimei intrări.
Pe măsura epuizării lotului, stocurile ieşite se
evaluează la costul de intrare al lotului anterior in
ordine cronologică.
Soldul stocurilor la sfarşitul perioadei este evaluat la
costul de intrare al primelor loturi de stocuri
achiziţionate sau fabricate.
Metoda LIFO este recomandabilă in cazul in care
preţurile stocurilor ieşite inregistrează o creştere
permanentă in cursul perioadei de gestiune.
Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul Contabbilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM
Practica contabilă a demonstrat că aplicarea uneia sau
alteia din metodele de evaluare a ieşirilor de materiale
duce la rezultate diferite, cu consecinţe atît asupra situaţiei
financiare cît şi a rezultatului calculat în scopuri fiscale.
Astfel, pentru a asigura compatibilitatea în timp a
informaţiilor contabile şi a evita consecinţele nedorite, se
impune respectarea şi în acest domeniu a principiului
permanenţei metodelor.
majorării eventualilor
deteriorării sau învechirii morale
reducerii preţului de cheltuieli aferente
degradării parţiale a parţiale sau totale a
vânzare a stocurilor; finalizării şi vânzării
stocurilor; stocurilor;
stocurilor.
Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul Contabbilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM
3.2 Contabilitatea materialelor
Materialele reprezintă bunurile destinate consumului atît în cadrul procesul de producţie
sau a prestării de servicii, cît şi în cadrul necesităţilor comerciale şi administrative ale
entităţii.
Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul Contabbilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM
Materialele necesare desfăşurării activităţii unei entităţi
de producere se stabilesc în expresie naturală şi valorică,
în baza programului de aprovizionare.
Pentru a îndeplini obiectivele prevăzute de program,
entităţile emit comenzi către furnizori, în baza cărora încheie
contracte economice, în care se prevăd cantităţile de
materiale ce urmează a fi aprovizionate, termenele de
primire a lor (respectiv expediere de la furnizori), condiţiile
de ambalare şi transport, modul de decontare a valorii
materialelor primite şi alte clauze.
La data prevăzută în contract furnizorul expediază
materialele către entitate, întocmind factura fiscală. Odată
sosite la entitate materialele de regulă se predau la depozit.
Operaţia de luare în primire a valorilor materiale
aprovizionate se numeşte recepţie. La sosirea materialelor
de la furnizor se execută următoarele operaţiuni de
recepţionare:
recepţia transportului se efectuează de către delegatul serviciului
aprovizionării a întreprinderii cumpărătoare. Aceasta se execută în momentul
preluării transportului de la cărăuş (organizaţia de transport) şi constă în
verificarea stării ambalajelor. În cazul în care se constată deteriorări ale
ambalajului se execută pe loc desfacerea coletului şi se inventariază
conţinutul. Pentru lipsurile depistate se întocmeşte un proces-verbal privind
abaterile constatate la recepţie, care se semnează de delegatul organizaţiei
de transport şi cei ai întreprinderii destinatare.
Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul Contabbilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM
După finalizarea tuturor operaţiunilor, documentele justificative se predau
biroului contabilităţii materialelor pentru înregistrarea în evidenţă.
Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul Contabbilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM
◆ În cazul plusurilor de materiale stabilite cu ocazia inventarierii:
Dt 211 „Materiale”
Ct 612 „Alte venituri din activitatea operaţională”
◆ În cazul casării OMVSD:
Dt 211 „Materiale” – la costul de intrare a materialelor;
Ct 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată” – in limita
valorii reziduale;
Ct 612 „Alte venituri din activitatea operaţională” – la
diferenţa pozitivă cu care valoare materialelor obţinute
depăşeşte valoarea reziduală.
◆ În cazul lichidării mijloacelor fixe:
Dt 211 „Materiale” – la costul de intrare a materialelor;
Ct 123 „Mijloace fixe” – in limita valorii reziduale;
Ct 621 „Venituri din operaţiuni cu active imobilizate” – la
diferenţa pozitivă cu care valoare materialelor obţinute
depăşeşte valoarea reziduală.
Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul Contabbilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM
Exemplu:
În luna octombrie a anului 202X entitatea ,,Favor” SRL a
procurat materiale de la un furnizor din Republica Moldova în
valoare de 203 000 lei, inclusiv TVA – 20%. Serviciile organizaţiei
de transport au constituit 550 lei, TVA – 20%.
Descărcarea materiei prime a fost asigurată de angajaţii entităţii,
cărora li s-a calculat salariu în mărime de 950 lei, precum şi
contribuția de asigurare socială (potrivit normelor în vigoare).
Entitatea ,,Favor” SRL s-a achitat cu integral cu furnizorul prin
virament.
În decursul lunii din depozitul entităţii au fost eliberate materiale
pentru: fabricarea produselor finite – 25 000 lei; întreţinerea
utilajului de producţie – 7 000 lei; reparaţia clădirei administrative
– 6 300 lei.
De întocmit formulele contabile şi de calculat soldul final pentru
contul 211.
Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul Contabbilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM
Din depozit materialele se eliberează în secţii pentru producerea bunurilor
şi pentru alte necesităţi gospodăreşti, de asemenea pentru prelucrarea şi
vînzarea surplusurilor.
Eliberarea materialelor din depozite se efectuează doar pe baza
documentelor primare (bonul de consum sau fişa limită de consum)
completate în prealabil cu necesarul de materiale de eliberat, determinat
pe baza normelor de consum.
Documentul se întocmeşte în două exemplare, din care
unul rămîne la depozit, iar al doilea se predă secţiei
Bonul de
consumatoare. Bonurile de consum se folosec, de regulă,
consum
pentru acele materiale care se eliberează la intervale mari
Documentul primar pe baza de timp.
căruia se elibereză
materialele
Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul Contabbilitate, Audit și Analiză Economică,
ASEM
3.3 Contabilitatea obiectelor de mică valoare
şi scurtă durată
Obiectele de mica valoare şi scurtă durată sunt bunuri a căror
valoare unitară nu depăşeşte plafonul stabilit de legislaţie sau pragul
de semnificaţie prevăzut în politicile contabile, indierent de durata
de serviciu
Sau
cu o durată de serviciu nu mai mare de un an, indiferent de valoarea
unitară (de exemplu, instrumente şi dispositive cu destinaţie general
şi specială, utilaj de schimb, ambalaj tehnologic, inventar de
producţie, îmbrăcăminte şi încălţăminte specială, dispozitive de
protecţie, construcţii şi dispozitive provizorii, inventar sportiv şi
turistic şi alte obiecte similare).
Evidenţa analitică a OMVSD se ţine pe tipuri de obiecte, locuri
de păstrare, şi direcţii de utilizare.
Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul Contabbilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM
Pentru evidenţa sintetică a obiectelor de mică valoare şi
scurtă durată este preconizat contul de activ: 213 ,,Obiecte
de mică valoare şi scurtă durată” .
În debitul contului 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”
se reflectă:
• costul de intrare a OMVSD procurate;
• costul efectiv a OMVSD fabricate la entitate;
• valoarea OMVSD aflate in exploatare, valoarea unitară a cărora nu
depăşeşte 1/6 din limita stabilită de legislaţie;
• suma majorării (ajustării) valorii OMVSD intrate in anii precedenţi.
În creditul contului 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”
se reflectă:
• valoarea contabilă a OMVSD ieşite din patrimoniul entităţii cu ocazia:
eliberării in exploatare, casate, vandute, transmise cu titlul gratuit, etc;
• uzura decontată aferentă OMVSD ieşite;
• suma micşorării (ajustării) valorii OMVSD intrate in anii precedenţi.
Soldul contului este debitor şi reprezintă valoarea OMVSD la finele
perioadei de gestiune.
Contabilitatea intrării OMVSD în depozite pe calea achiziţiei, din
producţie proprie sau pe orice altă cale se organizează similar cu cea a
materialelor.
Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul Contabbilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM
O altă categorie de stocuri sunt produsele.
Produsele sunt reprezentate de bunuri, lucrări şi servicii obţinute în
diferite faze ale procesului de producţie sau în cadrul altor activităţi,
destinate livrării terţilor şi, în unele cazuri, pentru consumul intern. În
componenţa produselor sunt incluse:
Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul Contabbilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM
Costul de intrare a produselor fabricate (de exemplu,
a produselor finite şi semifabricatelor) include:
1) costul
2) costurile cu
materiilor personalul încadrat 4) costurile
prime şi nemijlocit în îndatorării
procesul de 3) costurile
materialelor producţie,
capitalizate
indirecte de
utilizate contribuţiile de conform SNC
producţie;
nemijlocit în asigurări sociale de „Costurile
stat obligatorii ale
procesul de angajatorului; îndatorării”.
producţie;
Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul Contabbilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM
Contabilitatea produselor (lucrărilor, serviciilor executate) este
organizată cu ajutorul contului 216 „Produse”, cu funcţie contabilă de
activ și este destinat generalizării informaţiei privind existenţa şi
mişcarea produselor finite, semifabricatelor din producţie proprie,
produselor secundare şi produselor transmise temporar terţilor.
Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul Contabbilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM
Pe parcursul perioadei de gestiune toate costurile de producție aferente produselor fabricate
iniţial se acumulează în contul 811 „Activităţi de bază”, după care se determină costul efectiv
al produselor fabricate în funcţie de particularităţile procesului tehnologic.
produse bunuri
bunuri mărfuri
transmise imobiliare
procurate în transmise
spre vânzare deţinute
vederea temporar
magazinelor pentru
revânzării; terţilor.
proprii; vânzare;
Liliana Lazari dr., conf. univ., Departamentul Contabbilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM
Una din etapele de bază ale contabilizării stocurilor de mărfuri este
evaluarea, care conform SNC „Stocuri” poate fi evaluare inițială, curentă și
ulterioară:
Evaluarea mărfurilor în cadrul entităților
Perioada
Tip evaluare Modul de evaluare
efectuării
1 2 3
la data la marimea costului de intrare egal cu valoarea
Evaluare inițială intrării în de cumpărare și costurile direct atribuibile
gestiune procurării