Sunteți pe pagina 1din 30

TEMA 6.

EVALUAREA ŞI
CALCULAŢIA

1. EVALUAREA PATRIMONIULUI ÎN CONTABILITATE


2. CALCULAŢIA CA PROCEDEU AL METODEI
CONTABILITĂŢII

Liliana LAZARI dr., conf. univ., Departamentul Contabilitate, Audit și Analiză Economică,
ASEM
1. EVALUAREA PATRIMONIULUI
ÎN CONTABILITATE
• EVALUAREA reprezintă un procedeu al metodei contabilităţii
care constă în măsurarea şi exprimarea valorică a existenţei,
mişcării şi transformării elementelor patrimoniale şi a operaţiilor
privind mişcarea acestor elemente.
• Fără evaluare nu se poate organiza și ține contabilitatea entităţii.
• Contabilitatea foloseşte evaluarea atât pentru înregistrarea curentă
a operaţiei economice cât şi pentru centralizarea şi generalizarea
datelor sale informaţionale.

Liliana LAZARI dr., conf. univ., Departamentul Contabilitate, Audit și Analiză


Economică, ASEM
– procedeu de
Legea
determinare a
contabilității și
raportării Evaluare mărimii valorice
a elementelor
financiare
contabile;

La efectuarea evaluării se vor respecta următoarele:

Stabilirea •Prin obiect al evaluării se înțelege totalitatea


elementelor supuse evaluării
obiectului
evaluării

•În funcție de scopul urmărit și se realizează în


Alegerea formei funcție de activitatea curentă sau se realizează
periodic.
de evaluare •Se află în corelație cu natura elementului contabil
evaluat.

Liliana LAZARI dr., conf. univ., Departamentul Contabilitate, Audit și Analiză Economică,
ASEM
Principiile contabile pe care se bazează evaluarea

continuitatea activităţii –evaluarea trebuie să asigure valoarea


reală a elementelor patrimoniale.

permanenţa metodelor – constă în aplicarea politicilor


contabile în mod consecvent de la o perioadă de gestiune la
următoarea;

prudența – prevede neadmiterea supraevaluării activelor și a


veniturilor și/sau a subevaluării datoriilor și a cheltuielilor;

necompensarea – prevede contabilizarea și prezentarea


distinctă în situaţiile financiare a activelor şi datoriilor, a
veniturilor şi cheltuielilor.

evaluarea la cost de intrare – prevede că elementele contabile


prezentate în situațiile financiare sînt evaluate la cost de achiziție sau
Liliana LAZARI dr., conf. univ.,laDepartamentul
cost de producție,
Contabilitate,cu excepția
Audit și Analizăcazurilor prevăzute de standardele de
Economică, ASEM
contabilitate
METODE DE EVALUARE A PATRIMONIULUI:
În funcţie de modul de efectuare în timp a evaluării şi de
scopul urmărit se disting două forme de evaluare:

Forme de evaluare

Evaluarea curentă Evaluarea periodică

La intrarea în La ieşirea din La inventarierea La întocmirea


patrimoniu patrimoniu elementelor Situațiilor
patrimoniale financiare

Liliana LAZARI dr., conf. univ., Departamentul Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM
• Evaluarea curentă este practicată la înregistrarea
operaţiunilor economice în contabilitate pe tot parcursul
desfăşurării activităţii.
• Evaluarea curentă este acţiunea de evaluare a activelor,
captalului propriu, datoriilor, cheltuielilor şi veniturilor.

Evaluarea curentă Evaluarea curentă


la intrarea în la ieșirea din
patrimoniu patrimoniu

Metoda de evaluare curentă se stabilește de fiecare


entitate de sine stătător și se reflectă în politicile
contabile
Liliana LAZARI dr., conf. univ., Departamentul Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM
La intrarea în patrimoniu bunurile se evaluează şi se
înregistrează la cost de intrare, care se determină în funcţie de
sursele de intrare a acestora:
Intrarea din afara entității în care se face evaluarea:
• Costul de intrare se utilizează pentru evaluarea bunurilor
procurate de la terţi.
Costul de intrare a unui bun este egal cu preţul său de procurare
din factura furnizorului, la care se adaugă costurile direct
atribuibile aprovizionării: costuri de încărcare, transportare,
descărcare, de asigurare pe timpul transportului, taxele şi
comisioanele vamale pentru bunurile din import, costuri necesare
pentru punerea în funcţiune (montarea şi probele tehnologice) şi
eventualele taxe nerecuperabile (accize etc.).
Nu se include în costul de intrare impozitele care ulterior urmează
a fi restituite entității de către organele fiscale (în RM – TVA
pentru contribuabilii înregistrați), cât şi reducerile acordate.
Liliana LAZARI dr., conf. univ., Departamentul Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM
Aplicaţia nr.1: Entitatea a procurat contra 102 000, inclusiv TVA, dreptul de
folosire a unui desen industrial pe termen de 5 ani.
La achitarea în curs de 15 zile vânzătorul acordă întreprinderii un rabat în
mărime de 3 % din valoarea de procurare (în acest caz rabatul va fi acceptat).
Dacă, însă, întreprinderea nu se va achita în curs de 15 zile, rabatul nu va fi
acceptat.
Costurile pentru achitarea taxei stabilite au constituit 550 lei, a serviciilor de
consulting – 300 lei, iar a serviciilor de evaluare a desenului industrial 250 lei.

Să presupunem că cumpărătorul s-a achitat în curs de 15 zile.


Ţinând seama de cele menţionate, valoarea de intrare a activului nematerial procurat se formează
din:
• - Preț de procurare (fără TVA) - 85 000;
• - Rabatul acceptat (se scade) - (2 550)
• - Plata taxei stabilite 550;
• - Plata serviciilor de consulting - 330;
• - Serviciile de evaluare a desenului industrial - 250
• Total cost de intrare 83 580 lei
• Valoarea justă se utilizează pentru evaluarea în cazul
schimbului de bunuri între părţi. Valoarea justă reprezintă
suma cu care un activ ar putea fi schimbat benevol în cadrul
unei tranzacții desfășurate în condiții normale între părți
interesate, independente și bine informate. Evaluarea la
valoarea justă se utilizează fie pentru bunurile economice
primite ca aport în natură la capitalul social, fie obţinute cu
titlu gratuit.
• Valoarea nominală se utilizează pentru evaluarea creanţelor
şi datoriilor. Valoarea nominală este valoarea înscrisă în
documentele justificative în care se consemnează dreptul la
creanţă sau datoriile, şi reprezintă valoarea lichidităţilor care
se vor încasa sau se vor plăti în contul lor.
Liliana LAZARI dr., conf. univ., Departamentul Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM
Intrarea din producţie proprie ca urmare a transformării
unor valori materiale în altele. Evaluarea în acest caz se
face la costul de intrare al stocurilor fabricate cuprinde:
Costurile directe de materiale (costul de achiziţie al
materiilor prime şi materialelor consumate),
Costurile directe privind retribuirea muncii (salarii
personal direct productiv, contribuţia la asigurări sociale
şi primele de asigurare medicale obligatorii), precum şi
Costurile indirecte de producţie determinate de fabricarea
bunului.
Costul de intrare al producţiei fabricate se determină
după relaţia: soldul producţiei în curs de execuţie la
începutul perioadei de gestiune + costurile perioadei de
gestiune – soldul producţiei în curs de execuţie la sfârşitul
perioadei.
Liliana LAZARI dr., conf. univ., Departamentul Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM
Aplicaţia nr. 2:. În luna iulie la Entitatea „Noroc” au fost
obţinute următoarele date:
• )Producţie în curs de execuţie la 30 iunie – 38 000 lei;
• )Costuri de materiale directe de producţie – 270 000 lei;
• )Costuri directe privind retribuirea muncii – 150 000 lei;
• )Contribuţia la asigurarea socială (24%) - ? ;
• )costuri indirecte de producţie – 60 000 lei;
• )Producţia în curs de execuţie la 31 iulie – 23 100 lei.

• Costul produselor fabricate va fi: 530 900 lei (38 000 + 270
000 + 150 000 + 36 000 + 60 000 – 23 100)

Liliana LAZARI dr., conf. univ., Departamentul Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM
Ieşirea din patrimoniu reprezintă al doilea moment al
evaluării curente.
Ieşirea trebuie înţeleasă fie ca trecere dintr-o stare de
prezentare (brută) în altă stare de prezentare (prelucrată,
valoare nouă de întrebuinţare), fie ca ieşire propriu-zisă
adică livrarea sau vânzarea elementelor patrimoniale către
alte persoane fizice sau juridice conform contractelor sau
ca urmare a încheierii vieţii sociale a bunurilor
economice.
La ieşirea din patrimoniu sau la eliberarea spre consum sau
folosinţă, bunurile se evaluează şi se scad din gestiune la
valoare contabilă.
În conformitate cu SNC, valoarea contabilă este costul de
intrare sau costul corectat al obiectului de evidență
diminuat cu amortizarea sau pierderile din depreciere
acumulate.
Liliana LAZARI dr., conf. univ., Departamentul Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM
La ieşirea din patrimoniu a unui element de activ sau de pasiv e
necesar, de anulat deprecierea acestuia, calculată până la data
ieşirii. De aceea pentru cuantificarea elementelor patrimoniale ca:
imobilizări necorporale și corporale şi a obiectelor de mică
valoare şi scurtă durată a căror valoare unitară este mai mare de
1/6 din plafonul stabilit de legislaţia în vigoare (6000 lei) în
momentul ieşirii lor din patrimoniu se foloseşte valoarea
contabilă.

• Conform prevederilor SNC „Imobilizări corporale și necorporale”,


valoarea contabilă reprezintă costul de intrare sau costul corectat al
obiectului de evidență diminuat cu amortizarea și pierderile din
depreciere acumulate.

• Conform prevederilor SNC „Stocuri”, valoarea contabilă a


obiectelor de mică valoare şi scurtă durată, reprezintă costul de
intrare a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată depozitate minus
uzura acestora.
Liliana LAZARI dr., conf. univ., Departamentul Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM
• Pentru stocuri, conform prevederilor snc „stocuri”, stocurile ieşite
se evaluează la valoarea contabilă care se determină prin aplicarea
uneia din următoarele metode de evaluare curentă:
 Metoda identificării specifice
 Metoda FIFO (primul intrat – primul ieșit)
 Metoda LIFO (ultimul intrat este primul ieșit)
 Metoda costului mediu ponderat
• Metoda de evaluare curentă a stocurilor se stailește de fiecare
entitate de sine stătător și se reflectă în politicile contaile ale
acesteia. În acest caz, se iau în considerare particularitățile activității
entității, cererea de stocuri pe piață, nivelul inflației, gradul de
influență a metodei acceptate de evaluare asupra rezultatului
financiar, precum și costurile aplicării metodei respective. Entitatea
trebuie să utilizeze aceleași metode de evaluare curentă pentru toate
stocurile care au conținut economic și utilizare similare.
Liliana LAZARI dr., conf. univ., Departamentul Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM
 Metoda identificării specifice constă în determinarea
costurilor individuale elementelor de stocuri. Această metodă
este adecvată pentru stocurile ce fac obiectul unei comenzi
distincte, indiferent dacă au fost achiziționate sau faricate.
De exemplu: clădiri, apartamente, automobile, opere de artă, etc.

 Metoda costului mediu ponderat, presupune calcularea


costului fiecărui element de stocuri pe baza mediei ponderate a
costurilor soldurilor elementelor similare de stocuri la începutul
perioadei și a costurilor elementelor similare
fabricate sau achiziționate în cursul perioadei de gestiune.

Liliana LAZARI dr., conf. univ., Departamentul Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM
Conform prevederilor SNC „Stocuri” costului mediu ponderat poate fi calculat
în două variante, şi anume:
Costul mediu ponderat calculat la sfîrșitul perioade de gestiune (lună),
conform căreia bunurile materiale ieşite se evaluează doar la sfârşitul perioadei de
gestiune, deoarece această metodă i-a în calcul toate intrările din cursul perioadei,
ponderând cantităţile intrate cu costul de intrare. Costul mediu ponderat pentru o
perioadă anumită de timp poate fi calculat prin relaţia:
Valoarea iniţială + Valoarea tuturor intrărilor din cursul perioadei
Cantitatea iniţială + Cantitatea tuturor intrărilor din cursul perioadei
Costul obţinut se înmulţeşte cu cantitatea ieşită şi se obţine valoarea
materialelor ieşite.
Costul mediu ponderat calculat după fiecare intrăre, constă în faptul că după
fiecare intrare în stoc se calculează costul mediu unitar ponderat conform relaţiei:
Valoarea stocului precedent + Valoarea ultimei intrări
Cantitatea stocului precedent + Cantitatea ultimei intrări
Costul obţinut se înmulţeşte cu cantitatea ieşită şi se obţine
valoarea materialelor ieşite.

Liliana LAZARI dr., conf. univ., Departamentul Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM
Aplicaţia nr.3: Stocul mărfii “A” la 01.05 alcătuia
400 bucăţi a câte 120 lei bucata.
În perioada raportată intrările se caracterizează
prin:
pe 04.05 - 3000 bucăţi a câte 172 lei
pe 12.05 - 180 bucăţi a câte 140 lei
pe 27.05 - 150 bucăţi a câte 160 lei
Ieşirile din stoc pe parcursul lunii mai:
pe 08.05 - 600 bucăţi
pe 14.05 - 400 bucăţi
Stocul final alcătuieşte 2730 bucăţi.
Liliana LAZARI dr., conf. univ., Departamentul Contabilitate, Audit și Analiză
Economică, ASEM
CALCUL COSTULUI MEDIU PONDERAT DETERMINAT LUNAR
C.M.P. = (48 000+516 000+25 200+ 24 000) : (400 +3 000 + 180 + 150)= 613 200
LEI : 3730 BUCĂŢI = 164,4 LEI/BUCATĂ

Data Explic Intrari Ieşiri Stoc


aţia cantitate preţ valoare cantitate preţ valoare cantita preţ valoare
te

01.05 Stoc 400 120 48 000


iniţial
04.05 Intrări 3000 172 516000

08.05 Ieşiri 600 164,4 98640

12.05 Intrări 180 140 25200

14.05 Ieşiri 400 164,4 65760

27.05 intrări 150 160 24000

Total 3330 164,4 613200 1000 164,40 164 400

31.05 Stoc 2730 164,4 448 812


final
EVALUAREA CONFORM METODEI COSTULUI
MEDIU PONDERAT DUPĂ FIECARE INTRARE
Data Expli- Intrări Ieşiri Stoc
caţii
cantitate preţ valoare cantitat preţ valoare cantitate preţ valoare
e
01.05 Stoc
iniţial 400 120,00 48 000

04.05 Intrări 3 000 172 516 000 3 400 165,88 564 000

08.05 Ieşiri 600 165,88 99 528 2 800 165,88 464 472

12.05 Intrări 180 140 25 200 2 980 164,32 489 672

14.05 Ieşiri 400 164,32 65 728 2 580 164,32 423 944

27.05 Intrări 150 160 24 000 2 730 164,08 447 944

Total 3 330 565 200 1000 165,26 165 256


Liliana LAZARI dr., conf. univ., Departamentul Contabilitate, Audit și Analiză
Economică, ASEM
31.05 Stoc
final 2 730 164,08 447 944
• Metoda FIFO („primul intrat – primul ieşit”), prevede
evaluarea stocurilor iește din entitate la costul de intrare
al primei intrări. Pe măsura epuizării loturilor, stocurile
ieșite se evaluează la costul de intrare al lotului următor,
în ordine cronologică. Soldul stocurilor la finele
perioadei este evaluat la costul de intrare al ultimelor
loturi de stocuri achiziționate sau fabricate. Metoda
FIFO este preferabilă în cazul în care prețurile stocurilor
ieșite înregistrează o reducere permanentă în cursul
perioadei de gestiune.
Metoda prezintă dezavantajul că în perioadele de inflaţie
apare un profit brut mai mare decât cel real şi entitatea
va plăti un impozit pe profit mai mare, iar avantajul ei
constă că evaluarea stocului final se face în jurul valorii
de piaţă.

Liliana LAZARI dr., conf. univ., Departamentul Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM
EVALUAREA CONFORM METODEI
FIFO
Data Expli- Intrări Ieşiri Stoc
caţii
cantitat preţ valoare cantitat preţ valoare cantitat preţ valoare
e e e
01.05 Stoc 400 120,00 48 000
iniţial
04.05 Intrări 3 000 172 516 000 400 120 48 000
3 000 172 516 000
08.05 Ieşiri 400 120 48 000
200 172 34 400 2 800 172 481 600
12.05 Intrări 180 140 25 200 2 800 172 481 600
180 140 25 200
14.05 Ieşiri 400 172 68 800 2 400 172 412 800
180 140 25 200
27.05 Intrări 150 160 24 000 2 400 172 412 800
180 140 25 200
150 160 24 000
Total 3 330 565 200 1 000 151 200
31.05 Stoc
final 2 730 462 000

Liliana LAZARI dr., conf. univ., Departamentul Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM
Metoda LIFO („ultimul intrat - primul ieşit”),
presupune că evaluarea ieşirilor din gestiune se face la
costul de achiziţie (sau de producţie) al ultimei intrări. Pe
măsura epuizării lotului, bunurile ieşite din gestiune se
evaluează la costul de achiziţie (sau de producţie) al
lotului anterior, în ordine cronologică. Potrivit acestui
procedeu ieşirile se evaluează la preţul cel mai nou, iar
stocul la preţul cel mai vechi.
Nu se recomandă în condiţii de inflaţie, deoarece
preţul cel mai nou este şi cel mai mare. Ca urmare se
majorează cheltuielile, diminuându-se profitul. Implicit
scade impozitul pe venit (veniturile statului) şi
dividendele cuvenite acţionarilor sau asociaţiilor.
Liliana LAZARI dr., conf. univ., Departamentul Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM
EVALUAREA CONFORM METODEI LIFO
Data Expli- Intrări Ieşiri Stoc
caţii Cantitate, Preţ, lei Valoare, Cantitate, Preţ, lei Valoare, Cantitate, Preţ, lei Valoare
buc. lei buc. lei buc. lei
01.05 Stoc 400 120 48 000
iniţial
04.05 Intrări 3 000 172 516 000 400 120 48 000
3 000 172 516 000
08.05 Ieşiri 600 172 48 000 400 120 48 000
2 400 172 412 800
12.05 Intrări 180 140 25 200 400 120 48 000
2 400 172 412 800
180 140 25 200

14.05 Ieşiri 180 140 25 200 400 120 48 000


220 172 37 840 2 180 172 374 960
27.05 Intrări 150 160 24 000 400 120 48 000
2 180 172 374 960
150 160 24 000

Total 3 330 x 613 200 1 000 x 151 200


31.05 Stoc final 2 730 x 446 960
Liliana LAZARI dr., conf. univ., Departamentul Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM
Pentru evaluarea stocurilor în cursul perioadei de gestiune entitatea poate
utiliza una din următoarele metode:
• se stabilește în baza normelor de consum a materialelor, normativelor

Metoda
privind retribuirea muncii etc. La aplicarea metodei costului standard se vor
respecta următoarele reguli:
• 1. diferențele de preț față de costul de intrare sau de producție trebuie
costului reflectate distinct în contabilitate i incluse în costul stocurilor, costurilor de
producție, cheltuielilor curente etc.
standard • 2. repartizarea diferențelor de preț asupra valorii stocurilor ieite și asura
soldurilor stocurilor se efectuiază în modul stabilit în politicile contabile ale
entității.

• se aplică pentru determinarea costului stocurilor de articole numeroase


și cu mișcare rapidă, care au marje similare și pentru care nu este
Metoda rațional să se folosească altă metodă. În cazul acestei metode:
• 1. Costul stocurilor vîndute se calculează prin deducerea valorii marjei
prețului cu brute din prețul de vînzare al stocurilor;
• 2. Orice modificare al prețului de vînzare presupune recalcularea
amănuntul marjei brute.

Liliana LAZARI dr., conf. univ., Departamentul Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM
Evaluarea periodică se efectuează în două momente:
• Evaluarea periodică efectuată la inventarierea patrimoniului, se
face cu prilejul verificării existenţei şi valorii activelor şi pasivelor
patrimoniale. Cu ocazia inventarierii, evaluarea se face la valoarea
justă numită şi valoarea de piaţă. Valoarea justă este estimată în
funcţie de preţul pieţei sau la valoarea de utilitate care reprezintă
preţul presupus că îl acceptă un client. Se mai poate defini şi ca
preţ al bunului pe care l-ar obţine entitea prin vânzarea lui la locul
şi în starea în care se află. Pentru creanţe şi datorii valoarea justă se
stabileşte în funcţie de valoarea probabilă de încasat, respectiv de
plătit.
• Evaluarea în situațiile financiare a elementelor patrimoniale
constituie o acţiune complexă, care se efectuează la finele
perioadei de gestiune (anului), în vederea întocmirii situațiilor
financiare. Elementele patrimoniale se reflectă în situațiile
financiare în mod diferit, în dependenţă de natura şi conţinutul său
economic.

Liliana LAZARI dr., conf. univ., Departamentul Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM
EVALUAREA ELEMENTELOR CONTABIILE CONFORM
SNC
Elementul EVALUAREA CURENTĂ EVALUAREA
contabil La intrarea în patrimoniu La ieșirea din patrimoniu ULTERIOARĂ (la data
raportării)
Imobilizări Evaluarea inițială a fiecărui obiect se efectuează la cost de intrare. Valoarea contabilă obiectului, este Modelul bazat pe cost –
Componența costului de intrare diferă în funcție de modalitatea de costul de intrare sau costul corectat valoarea contabilă
al obiectului de evidență diminuat cu
intrare a obiectului Modelul reevaluării –
amortizarea sau pierderile din
depreciere acumulate. valoarea reevaluată
Stocuri Se evaluează la cost de intrare care se determină în funcție de sursa de La ieșire se evaluează la valoare La suma cea mai mica
provenienț a stocurilor contabilă care se determină prin dintre valoarea contabilă,
aplicarea uneia din următoarele determinată în baza
metode de evaluare curentă: metodei de evaluare
identificării specific FIFO, LIFO, curentă, și valoarea
costului mediu ponderat realizabilă netă.
Investiții Se evaluează la cost de intrare, componența căruia diferă în funcție de La valoare contabilă La valoare contabilă
financiare tipul și modalitatea de intrare a investițiilor
Creanțe Se evaluează la valoare nominală, inclusiv impozitele și taxele calculate La valoare contabilă
în conformtate cu legislația în vigoare
Capital social Capitalul social se evaluează la valoare nominală (fixată)
Datorii Se evaluează la valoarea nominală a acestora care urmează a fi achitată, La valoare contabilă
inclusive impozitele și taxele prevăzute de legislație
Venituri Se evaluează la valoarea justă a contraprestației (mijlocului de plată) La valoare contabilă
primate sau de primit diminuată cu valoarea oricăror reduceri de preț,
bonusuri și altor reduceri comerciale acordate de vânzător. Valoarea
justă reprezintă prețul estimate de vânzare al unui active în cadrul unei
tranzacții desfășurate în condiții normale între părți interesate,
independente și bine informate.
Cheltuieli Se evaluează la: valoarea cotabilă a activelor ieșite, costul efectiv al La valoare contabilă
serviciilor prestate/lucrărilor executate, suma retribuțiilor calculate
efectiv personalului, suma contribuțiilor de asigurări sociale de stat
obligatorii aferente, suma amortizării calculate și deprecierii activelor
imobilizate, suma provizioanelor constituite, costul serviciilor primate,
Liliana LAZARI dr., conf. univ., Departamentul Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM
etc.
2. CALCULAŢIA CA PROCEDEU AL
METODEI CONTABILITĂŢII
• Calculaţia este un procedeu al metodei contabilităţii ce
reprezintă un ansamblu de operaţii matematice corelate între
ele şi folosite în conformitate cu prevederile metodologice
prin care se determină mărimea costurilor şi a rezultatelor.
• Calculaţia este folosită pentru determinarea valorii
elementelor patrimoniale, care stau la baza operaţiilor
economice consemnate în documentele primare, continuând
cu calculul bunurilor economice consumate, calculul
diferenţelor constatate în urma inventarierii, calculul costului
de producţie şi a rezultatelor financiare stabilite la sfârşitul
perioadei de gestiune.
• Calculaţia se utilizează în cadrul procedeelor de generalizare
ale metodei contabilităţii cum este balanţa de verificare şi
bilanţul unde sunt calculate egalităţile respective.

Liliana LAZARI dr., conf. univ., Departamentul Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM
La efectuarea calculaţiilor în prealabil se stabileşte obiectul de
calculaţie şi unitatea de calculaţie.
Ca obiect de calculaţie poate fi: un produs finit, o grupă de
produse omogene, o secţie, un atelier, o comandă, o fază de
fabricaţie, o lucrare, un serviciu, ş.A.
Unitatea de calculaţie reprezintă etalonul de evidenţă a obiectului
de calculaţie. În practica contabilă se folosesc următoarele
feluri de unităţi de calculaţie:
• Unităţi naturale, coincid cu unitatea de măsură a obiectului de
calculaţie şi se exprimă în kilograme, metri, litri, metri pătraţi,
etc.
• Unităţi comasate, se folosesc pentru exprimarea cantitativă a
obiectelor omogene (10 perechi de încălţăminte).
• Unităţi convenţional naturale. Servesc pentru calcularea
costurilor produselor asemănătoare dar care se deosebesc după
conţinutul substanţei utile (spre exemplu: borcane
convenţionale).
• Unităţi valorice, se exprimă în lucrări executate.
• Unităţi mixte (maşină-oră, kilometru-oră, etc.).
Liliana LAZARI dr., conf. univ., Departamentul Contabilitate, Audit și Analiză Economică,
ASEM
În contabilitate pot fi folosite mai multe feluri de
calculaţii, care pot fi clasificate după mai multe criterii:

• Calculaţii planificate (previzionale) se întocmesc înaintea efectuării


operaţiilor economice şi au ca scop determinarea costului de plan a
După obiectelor contabile. Calculaţia de plan are la bază normele de consum
momentul şi normele de producţie planificate.
întocmirii • Calculaţii efective sau postcalculaţiile se întocmesc după terminarea
calculaţiei se perioadei de gestiune şi au drept scop calcularea costurilor efective a
deosebesc: elementelor patrimoniale. Costul stabilit conform calculaţiilor efective
se compară cu costul planificat stabilit depistându-se astfel depăşirile
sau economiile de consumuri sau cheltuieli.

După • Calculaţii periodice


periodicitate
calculaţiile (lunare, trimestriale);
pot fi:
• Calculaţii anuale.
Liliana LAZARI dr., conf. univ., Departamentul Contabilitate, Audit și Analiză
Economică, ASEM
MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE!

Liliana LAZARI dr., conf. univ., Departamentul Contabilitate, Audit și Analiză Economică, ASEM

S-ar putea să vă placă și