Raport - Practica 2014

Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova
Academia de studii economice a Moldovei
Facultatea Ştiinţe Economice
Catedra „Contabilitate şi Informatică Economică”
RAPORT
privind efectuarea practicii de specialitate la
I.M.”Efes Vitanta Moldova Brewery „S.A.
Capitolul I. Caracteristica generală a structurii şi organizării activităţii întreprinderii

1.1. Istoricul fondării întreprinderii...............................................................................................4
1.2. Forma organizatorico-juridică a întreprinderii.......................................................................8
Capitolul II. Organizarea contabilităţii la întreprindere.
Automatizarea sistemului de informaţie contabilă..............................................................................9
Capitolul III. Contabilitatea întreprinderii:
3.1. Contabilitatea activelor
nemateriale.....................................................................................11
3.2. Contabilitatea activelor materiale pe termen
lung................................................................15
3.3. Contabilitatea investiţiilor financiare pe termen
lung..........................................................22
1
3.4. Contabilitatea materialelor şi obiectelor de mică valoare şi scurtă
durată...........................24
3.5. Documentarea,calculul şi contabilitatea
salariului...............................................................31
3.6. Contabilitatea producţiei în curs de execuţie şi a produselor
fabricate................................33
3.7. Contabilitatea
mărfurilor......................................................................................................36
3.8. Contabilitatea
creanţelor......................................................................................................38
3.9. Contabilitatea mijloacelor baneşti şi a investiţiilor pe termen
scurt....................................46
3.10. Contabilitatea capitalului propriu....................................................................................50
3.11. Contabilitatea datoriilor...................................................................................................52
3.12. Contabilitatea consumurilor, cheltuielilor şi a veniturilor...............................................56
3.13. Calculaţia costurilor de producţie....................................................................................64
3.14. Structura şi modul de întocmire a rapoartelor financiare şi anexelor acestora................67
Încheiere.................................................................................................................................................72
Bibliografie.............................................................................................................................................73
Anexe......................................................................................................................................................74
Introducere
Contabilitatea este un instrument, un sistem informaţional, cu scopul final de a
reflectaîntreprinderea, lucru remarcat de profesorul Bernard Colasse, care afirmă: „ Contabilitatea este
un produs social de informare, întărit prin practica de-a lungul unei istorii de peste cinci secole pentru
ailustra viaţa întreprinderilor. Contabilitatea îşi vede astăzi principiile sale fundamentale reluate
2
şiactualizate prin normalizarea şi reglementarea în perspectiva unei mai bune satisfaceri a utilizatorilor
de informaţii’’. Din cele spuse, ne dăm seama că un rol importat în activitatea întreprinderii este
pregătirea şi prezentare informaţiilor tuturor categoriilor de utilizatori interni şi externi ai rapoartelor
financiare. Cu ajutorul unei evidenţe contabile eficiente se poate de apreciat performanţele obţinute
deîntreprindere în procesul activităţii sale. Chiar şi mărimea eficienţei economice este o problemă
deactualitate economică şi este strâns legată de o gestiune contabilă bună şi corespunzătoare
necesităţilor firmei de dezvoltare.Reforma economică din 1998 a determinat vaste modificări în
contabilitate, impunând astfelnecesitatea analizei activităţii economice din perspectiva contabilităţii, ce
poate fi realizată prininiţierea practicii de producţie. Astfel, practica de producţie permite:
familiarizarea cu principiile deorganizare a contabilităţii; formarea deprinderilor profesionale în
procesul de producţie prin aplicareametodelor eficiente de muncă; cunoaşterea normelor de conduită
profesională şi a valorilor spiritualespecifice profesiei contabile; cunoaşterea bazei tehnologice ale
profesiei de contabil, a metodologiei desoluţionare a problemelor profesionale; cunoaşterea actelor
normative care reglementează activitatea profesională de contabilitate; cunoaşterea specificului
activităţii instituţiilor în cadrul cărora sedesfăşoară activitatea profesională; testarea tehnologiilor
moderne în cadrul procesului de soluţionare a problemelor de contabilitate; consolidarea şi
aprofundarea cunoştinţelor teoretice în domeniulcontabilităţii, a priceperilor şi deprinderilor formate în
cadrul activităţilor didactice din sala de curs;studierea posibilităţilor de perfecţionare a organizării
contabilităţii la întreprinderile respective e.t.c.Prin urmare, practica de producţie arată necesitatea ca
orice întreprindere indiferent de dimensiune şispaţiu socio-economic în care activează, trebuie să-şi
probeze permanent rezistenţa, capacitatea deconcurenţă, performanţa economico-financiară, aceasta cu
atât mai mult cu cât mecanismele clasice aleeconomiei de piaţă se formează. Importanţa practicii de
producţie constă în asigurarea mobilizării studentului şi integrareaacestuia în activitatea profesională;
acumularea de experienţa în domeniu; dezvoltă spiritul de echipă şidedicaţia pentru o lungă parte a
vieţii faţa de profesia dată; îmbunătăţirea competenţelor,responsabilităţii şi autorităţii profesionale;
cunoaşterea prescripţiilor de conduite pentru diverse aspecteale valorii morale socio-profesionale; şi în
final contribuie la promovarea unei culturi în cadrul profesiei de contabil.
Capitolul I. Caracteristica generala a structurii si organizarii activitatii

intreprinderii
1.1. Istoricul fondării întreprinderii
Începutul producerii berii în oraşul Chişinău dateaza cu anul 1873, cînd un cetaţean neamţ cu
numele Raaps a pus pe piaţa oraşului prima halba de bere de producţie autohtona.
3
În anul 1903 a inceput sa funcţioneze o fabrica de bere exact pe teritoriul fostei secţii de
producere nr.2 a actualei fabrici de bere. Fabrica prezenta un fel de manufactură, unde toate lucrările
se efectuau manual.
Capacitatea de producere iniţiala se estima la 100 mii decalitri (dal) pe an.
În timpul razboiului fabrica a fost distrusa completamente cu excepţia pivniţei.
În anul 1945 a fost proiectata o noua fabrică de bere cu o capacitate de
250 mii dal bere anual, care ulterior a fost modificată, capacitatea fiind sporita păna la 640 mii dal
anual.
Dupa efectuarea a doua reconstrucţii capacitatea fabricii catre anul 1974 a ajuns la 1250 mii dal
pe an, iar în noiembrie 1974 a fost data în exploatare o noua fabrica de bere cu capacitatea de 5,1mln
dal bere pe an (actuala fabrică de bere de pe str.Uzinelor, 167).
În decembrie 1975 a fost pusa în exploatare secţia de producere a malţului cu o capacitate de 10
mii tone malţ pe an.
Suprafaţa totala ocupata de Î.M. „Efes Vitanta Moldova Brewery” constituie 5,748 ha.
Întreprinderea este asigurata in mod centralizat cu energie electrica, cu apă din apeductul
oraşănesc, precum şi trei fîntîni arteziene – proprietate a intreprinderii.
Întreprinderea a dat în exploatare in anul 2004 o cazangerie autonomă, unde se produce energie
termică . Au fost instalate doua cazane ignitubulare, de producţie germana de tip „KONDOR” şi
„LOOS” cu capacitatea respectiv de 10 şi 12 tone abur pe ora. Aceasta satisface toate necesitaţile
întreprinderii în energie termica, pe care pîna în 2004 fabrica o cumpăra de la uzina „MACON”.
Întreprinderea dispune de o porţiune de cale ferata cu o lungime de 1,6 km În imediata
apropiere de întreprindere trece automagistrala.
Întreprinderea Mixtă „EVMB” S.A. dispune de un parc de automobile în numar de 127 unitaţi,
inclusiv automobile pentru agenţii comerciali, 29 încarcatoare cu gaze şi 8 incarcatoare electrice.
Producţia finita se distribuie la clienţi cu transport specializat arendat la întreprinderea de
transport CA–4.
Capacitatea anuala de producere a Î.M. „EVMB”S.A. constituie:
Bere – 5,1 mln. dal;
Bauturi nealcoolice – 1,790 mln. dal;
Producerea malţului a fost sistata în anul 1994 din cauza preţului înalt al resurselor energetice.
A devenit clar, că procurarea malţului este mai rentabilă.
Întreprinderea funcţioneaza anul împrejur cu mici opriri la reparaţia liniilor pe un grafic mobil ,
dar nu mai mult decît o luna.
Î.M. „EVMB” S.A. este cel mai mare producator de bere din Moldova. În componenţa fabricii
întra 4 secţii principale, precum:
4
-secţia fierbere;
-secţia fermentare;
-secţia imbuteliere;
-secţia prelucrare a malţului
şi secţii auxiliare, precum sunt:
-staţia frigo
-staţia termica
-secţia electrica
-secţia mecanică
-secţia transport
-secţia produs finit
-secţia ambalaj
-secţia AMC şi A
-serviciul aprovizionare
-secţia vînzări
-secţia Marketing.
În aprilie 2002 a fost construită şi pusă în exploatare o secţie nouă de fierbere a berii, dotată
cu o instalaţie de fierbere contemporană de tip „MERLIN” a companiei germane „ŞTEINECHKER”.
Conform planului de implementare a tehnicii moderne şi tehnologiilor noi, în vara anului 2003
a fost pusa in exploatare prima tranşa a instalaţiei de fermentare în tancuri cilindro-conice în numar de
6 unitaţi, cu o capacitate de
250 m3 fiecare, de la firma „ZIEMANN” (Germania), din numărul total de tancuri de 20 bucaţi. În anul
2004 a fost finalizata montarea tuturor tancurilor şi fermentarea berii a trecut definitiv în tancurile
cilindro-conice.
Secţia de îmbuteliere a berii şi bauturilor nealcoolice este amplasată în blocul principal de
producere la etajul unu. În secţia de îmbuteliere sunt montate 5 linii de îmbuteliere.
Linia nr.1 cu o capacitate de producţie de 24 mii butelii de sticlă /oră (Bulgaria).
În anul 2001 a fost pusă in exploatare prima linie de îmbuteliere a berii şi băuturilor nealcoolice
în butelii PET cu o capacitate de producere de 3,9 mii butelii de 1,5 l pe oră a firmei „KOSME”
(Austria).
În vara anului urmator în secţie se mai monteaza o linie de îmbuteliere în PET cu o capacitate
de producere de 6 mii butelii de 1,5 l pe ora de producţie germană a firmei „KRONES”.
În anul 2000 a fost montată instalaţia de pasteurizare a berii în flux „FLAŞ” de producţie
italiana a firmei „PADOVAN” cu o productivitate de 20 m3/oră.
5
În anul 2005 a fost montată si pusa în exploatare o linie nouă germana a firmei „KHS” cu o
productivitate nominală de 40 mii sticle pe ora.
În anul 2006 a fost montată o linie noua de îmbuteliere în PET italiană, a firmei
„SIMONAZZI” cu o productivitate de 13 mii sticle de 1,5 l pe ora.
În prezent este montată şi în curs de punere în exploatare linia de turnare în cutii metalice de
import cu o capacitate de 10 mii cutii metalice de 0,5 L pe oră.
Din componenţa secţiei de îmbuteliere face parte şi compartimentul de turnare în kegi, unde
este montată o instalaţie TRANSOMAT de 120 kegi/oră.
Berea se produce în următorul asortiment:
- „Chişinău Blonda”;
- „Chişinău Aurie”;
- ”Chişinău Draft”
- „Chişinău Special Tare”
- „Stary Melnik”
- „Efes Pilsner”
- „Bely Medved”.
Băuturi slab alcoolice în asortiment:
- „FESTIVAL Gin Tonic”;
- „FESTIVAL Coffee Amaretto”
- „FESTIVAL Orange Boom”
- „FESTIVAL Pink Grapefruit”
- „FESTIVAL Club Mix”
Produsele se îmbuteliază în ambalaj diferit:
– berea – în sticle de 0,5 l; butelii din PET cu capacitatea de 1l, 1,5 l, 2 l; 2,5l; kegi cu
capacitatea de 50 litri şi 30 litri;
– băuturi slab alcoolice – în sticle de 0,33 l.
La toate etapele fluxului de producere se efectuează controlul parametrilor tehnologici,calitatea
producţiei finite în conformitate cu cerinţele documentaţiei normative.
La întreprindere este implementat sistemul calităţii ISO 9001.
O atenţie deosebită se acordă calităţii materiei prime. În prezent funcţionează o secţie de tratare
a apei.
Perfecţionarea în permanenţă a procesului tehnologic permite îmbunătăţirea calităţii produsului
finit, precum:
– înlocuirea aerului prin dioxidul de carbon la contrapresiune, ceea ce a contribuit la sporirea
stabilităţii berii;
6
– carbonizarea suplimentară a berii;
– utilizarea stabilizatorilor (asistenţilor tehnologici) în producerea berii;
– filtrarea berii prin combifiltru cu kieselgur şi în straturi, unde se petrece filtrarea dublă a berii.
În rezultatul acestor şi altor perfecţionări a sporit nivelul de fermentare a berii , a crescut
considerabil stabilitatea produsului.
În cadrul programului de implementare a tehnicii moderne au fost montate 4 linuri de liniştire
cu o capacitate de 50 tone fiecare de producţie bulgară .
De asemenea a fost montată o instalaţie pentru regenerarea dioxidului de carbon
„HAFFMANS” produs în urma fermentării berii, cu o capacitate de producere de 400 kg CO2 /h.
Aprovizionarea întreprinderii cu materie primă de baza şi auxiliară se efectuează în baza
legăturilor economice directe.
Astfel, hameiul se achiziţionează în Bulgaria, Germania; malţul – Cehia, Ungaria; crupele de
orez, melasa de maltoză, acid citric – Ucraina; arome şi coloranţi din Olanda; zahăr – de la
producătorii autohtoni; dioxidul de carbon – de la producătorii autohtoni şi din Ucraina, dezinfectanţii
– din Rusia, România; preforma – de la producătorii autohtoni şi din Ucraina, sticla şi navetele – de la
producătorii autohtoni şi România; etichete – de la producătorii autohtoni şi din Ucraina; capse
coroană – Slovacia, Turcia.
Piaţa de desfacere a producţiei Î.M. „EVMB” S.A. este Republica Moldova, Belorusia, Polonia.
În prezent consumatorul moldovean are la dispoziţie bere de la diferiţi producători din ţară şi
de peste hotare, dar totuşi producţia Î.M. „EVMB” S.A. se bucură de o popularitate înaltă la
consumatori.
Drept indice al calităţii berii pot servi numeroasele medalii cîştigate la Aucţionul Internaţional
de bere în or.S.Petersburg pe parcursul cîtorva ani la rând.
1.2. Forma organizatorico-juridică a întreprinderii

ÎM”Efes Vitanta Moldova Brewery” SA („Entitatea”), o companie-subsidiară a Efes Breweries
International NV („Grupul”), este localizată în Republica Moldova, Chişinău, str. Uzinelor, 167 şi
listată la Bursa de Valori din Republica Moldova. Activitata de bază a acesteia este fabricarea şi
distribuţia berii în sticlă de sticlă, plastic şi butoaie (brandurile Chişinău, Efes Pilsner, Starîi Melnik,
Belîi Medved şi Jiguleovskoe) şi distribuţia brandurilor de bere importate: Efes Pilsner, Stary Melnik,
7
Bavaria. Începînd cu 2012 Entitatea de asemenea importă brandurile SAB Miller precum MGD,
Pilsner Urquell, Grolsch şi din 2013 produce brandurile licenţiate precum V. Kozel şi Timişoreana.
Entitatea produce, de asemenea, băuturi slab alcoolizate sub marca „Festival” şi băuturi fermentate
„Kvassika”
După forma organizatorico-juridică întreprinderea este o societate pe acţiuni şi totodată mixtă
(Anexa 1). Denumirea ei deplină conform legislaţiei este: Î.M. „EFES VITANTA MOLDOVA
BREWERY” S.A. (Anexa 1) şi este o întreprindere de producţie, păstrare şi comercializare angro a
producţiei alcoolice şi a berii (Anexa 2).
Ca orice întreprindere mare, strucutra organizatorica a ÎM”Efes Vitanta Moldova Brewery”S.A.
cuprinde totalitatea departamentelor necesare unei întreprinderi profitabile. Putem caracteriza
organigrama drept o piramidă.
În vârful piramidei ierarhice se află: Directorul General şi în subordonare are toate secţiile care
fac parte din administraţia întreprinderii. De asemenea este şi Prim-vice Director General, care în lipsa
Directorului General îndeplineşte toate funcţiile lui. Fiecare Departament are în frunte un director care
răspunde de toate activităţile şi de asemenea el coordonează cu toate activităţile. Aici intră: Director
Tehnic, Director pe aprovizionare tehnico-materială, Director financiar, Director pe marketing şi
vînzare, Directorul administraţiei şi resurselor umane. (Anexa 3 )
Capitolul II. Organizarea contabilitatii la întreprindere.

Automatizarea sistemului de informatie contabila
Activitatea economică a Î.M. „Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. este foarte complexă şi cu
un flux mare de informaţie. Economia de piaţă pentru o întreprindere atît de mare presupune folosirea
permanentă a unei multitudini de relaţii: cu clienţii, cu furnizorii, cu fondatorii, cu angajaţii, cu statul
etc.; aceste relaţii fiind în primul rînd cu caracter financiar-contabil.
8
În cadrul contabilităţii, ca unitate organizatorică în cadrul întreprinderii, conlucrează un
colectiv numeros, cu separarea ariei de evidenţă asemănător celei existente între clasele de conturi
contabile. De asemenea există contabil-casier, specialist coordonator în planificare fiscală şi contabil-
finansist. Dirijează cu contabilitatea întreprinderii contabilul-şef.
Circulaţia documentelor are loc în dependenţă de necesitatea atît internă, cît şi cea fiscală de a
reflecta operaţiile aferente acestor documente. Adică, spre exemplu: facturile expeditorilor zilnici de
produse sunt prezentate cu aceeaşi frecvenţă şi în contabilitate; dările de seamă ale gestionarilor de
depozite – lunar, trimestrial şi anual. Rezultatele din aceste surse se compară cu cele din sistemul de
contabilitate.
Necesităţile permanente de schimb de informaţie şi dezvoltarea tehnologiilor moderne a stabilit
ca întreprinderea în evidenţa contabilă să folosească un sistem automatizat (SAP). Paralel cu aceasta,
nu s-a renunţat totalmente la sistemul tradiţional de ţinere a contabilităţii, pe suport de hîrtie
manuscript fiind întocmite multe registre şi alte documente de evidenţă. Activitatea intensivă a
întreprinderii necesită o colaborare strînsă între toate subdiviziunile ei, astfel contabilitatea este direct
legată de: departamentul TI, secţia vînzări, aprovizionare ş.a.
Î.M. „Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. se conduce de sistemul de reglementare normativă
a contabilităţii a Republica Moldova, principalele acte normative fiind:
- „Legea Republicii Moldova cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi” nr.845-XII din
3.01.1992;
- „Legea contabilităţii Republicii Moldova” nr.426-XIII, din 4.04.95;
- „Legea cu privire la societăţile pe acţiuni” nr.1134-XIII din 02.04.1997;
- Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova „Cu privire la reforma contabilităţii” 24.12.1997;
- „Bazele conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare”;
- „Planul de conturi contabile al activităţii economico-financiare a întreprinderilor”;
- Legea Republicii Moldova „Privind investiţiile străine”, nr.998-XII din 01.04.98, cu
modificările şi completările ulterioare;
- Standardele Naţionale de Contabilitate ale Republicii Moldova şi comentariile la ele;
- Codul fiscal al Republicii Moldova nr.1163-XIII din 24.04.1997;
- Legea anuală a bugetului de stat şi a asigurărilor sociale de stat
- Standardele Internaţionale de Raportare Financiare („IFRS”) si IFRIC etc.
De către contabilul-şef se elaborează politica de contabilitate a întreprinderii (Anexa 2),
bazîndu-se pe prevederile SNC 1 „Politica de contabilitate”, în care se stabilesc principiile, convenţiile,
regulile şi procedeele de ţinere a contabilităţii şi a întocmirii rapoartelor financiare. Astfel, la
întocmirea celor din urmă se respectă convenţiile şi principiile fundamentale ale contabilităţii:
continuitatea activităţii, permanenţa metodelor, specializarea exerciţiilor; prudenţa, prioritatea
9
conţinutului asupra formei, importanţa relativă (esenţialitatea), concordanţa, imaginea fidelă,
necompensarea, separarea patrimoniului şi datoriilor, interdependenţa exerciţiului. Odată cu
schimbarea proprietarului pachetului majoritar de acţiuni în 2003 au fost aplicate anumite modificări în
politica de contabilitate, însă în anul următor ea a rămas neschimbată. În încheiere la politica de
contabilitate pe anul 2006 este dezvăluită şi o mică analiză a rezultatelor întreprinderii pe anul
respectiv.
Utilitatea informaţiei conţinută în politica de contabilitate, precum şi modul ei de prezentare
constă în aceea că ea are cel puţin două funcţii principale: (1) pentru utilizatorii interni (lucrători
contabili, acţionari) – principal ghid de efectuare a calculelor şi sinapsă cu legislaţia contabilă şi
fiscală; (2) pentru utilizatorii externi (organe fiscale, alţi utilizatori) – imagine generală despre
principiile şi metodele alese din cele permise de lege. Deci este unul din punctele forte de plecare
pentru o contabilitate bine organizată.
Capitolul III. Contabilitatea intreprinderii

3.1. Contabilitatea activelor nemateriale
În conformitate cu Standardul naţional de contabilitate 13 ,, Contabilitatea activelor
nemateriale’’ (S.N.C. 13), active nemateriale reprezintă active nepecuniare care nu îmbracă formă
materială, controlate de întreprindere şi utilizate mai mult de un an în activitatea de
10
producţie,comercială şi alte activităţi, precum şi în scopuri administrative sau destinate predării în
folosinţa(chiriei) persoanelor juridice şi fizice.
Contabilitatea activelor nemateriale se organizează în cadrul unui sistem de conturi din clasa 1
„Active pe termen lung”, grupa 11 „Active nemateriale” care cuprinde următoarele conturi
sintetice: 111 „Active nemateriale”, 112 „Active nemateriale în curs de execuţie” şi 113
„Amortizarea activelor nemateriale”.
Pentru evidenţa activelor nemateriale este destinat S.N.C. 13 „Contabilitatea activelor
nemateriale”.
Activele nemateriale includ:
- cheltuieli de constituire a întreprinderii;
- brevetele (patentele);
- licenţa;
- programe informatice;
- mărci de firmă etc.
În componenţa acestora laÎ.M. „Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. intră:
 licenţe;
 cheltuielile de constituire;
 programe informatice;
 marci de firmă;
Evidenţa sintetică a activelor nemateriale este organizată în baza contului de activ 111 „Active
nemateriale” şi subconturile acestui cont. Evidenţa analitică a activelor nemateriale se ţine în fişe de
inventar. Soldul contului este debitor şi se reflectă în capitolul 1 „Active nemateriale pe termen lung”,
subcapitolul 1.1 „Active nemateriale” (Anexa 4)
Conform politicii de contabilitate de la întreprindere, activele nemateriale se reflectă în
contabilitatea curentă şi în bilanţul contabil la valoarea de intrare.
Pe parcursul semestrului I 2014 la Î.M. „Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. nu au fost
înregistrate intrari ale activelor nemateriale. Intrarea lor, însă, se poate efectua prin următoarele
formule contabile:
Activele nemateriale pot intra din următoarele surse:
a) prin cumpărare de la furnizori
 cu achitare ulterioară:
Debit contul 111 „Active nemateriale”
11
Debit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 534.2 „Datorii privind taxa
pe valoare adăugată”
Credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”
 cu achitare în avans:
1. acordarea avansului furnizorilor:
Debit contul 224 „Avansuri pe termen scurt acordate”
Credit contul 242 „Conturi curente în valută naţională”
2. primirea activelor nemateriale de la furnizori:
Debit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 534.2 „Datorii privind taxa
pe valoare adăugată”
3. compensarea avansului acordat cu datoria faţă de furnizori:
Debit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”
Credit contul 224 „Avansuri pe termen scurt acordate”
4. se înregistrează suma diferenţei dintre avans şi datorie:
- avansul mai mare ca datoria:
Debit contul 242 „Conturi curente în valută naţională”
- avansul mai mic ca datoria:
b) prin crearea cu forţe proprii
1. în acest caz toate cheltuielile de elaborare se acumulează în Debitul contului 112 „Active
nemateriale în curs de execuţie”, astfel vom avea următoarele formule contabile (Anexa 5):
Debit contul 112 „Active nemateriale în curs de execuţie”
Credit contul 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
Credit contul 533 „Datorii privind asigurările”
Credit contul 539 „Alte datorii pe termen scurt”
Credit contul 812 „Activităţi auxiliare”
Credit contul 813 „Consumuri indirecte de producţie”
2. punerea în funcţiune a activului nematerial:
Credit contul 112 „Active nemateriale în curs de execuţie”
c) prin primirea cu titlu gratuit
12
Credit contul 622 „Venituri din activitatea financiară”
d) prin primirea ca depunere în capitalul statutar
Credit contul 313 „Capital nevărsat”
Deci, activele nemateriale la intrare se reflectă în debitul contului 111 şi subcontul în
dependenţă unde este folosit. Operaţiile de intrare a activelor nemateriale se reflectă în registre
contabile (Anexa 6 ) deschise la contul 111.
În procesul utilizării activelor nemateriale se amortizează şi îşi trec valoarea asupra serviciilor
prestate. Modul de calculare a amortizării este stabilit de S.N.C. 13 „Contabilitatea activelor
nemateriale” şi este reflectată metoda dată în politica de contabilitate.
Înainte de a stabili durata de utilizare şi metoda de evaluare a amortizării, instituţia întocmeşte
lista activelor amortizabile. Aici trebuie de accentuat faptul că fiecare unitate economică face lista
activelor amortizabile şi neamortizabile ţinînd cont de faptul ce aşteaptă fiecare unitate economică pe
viitor, din utilizarea lui.
Amortizarea activelor nemateriale se calculează prin metoda liniară, ţinînd cont de durata de
utilizare a acestora, şi se înregistreză în creditul contului 113 „Amortizarea activelor nemateriale”.
Durata de utilizare a activelor nemateriale este indicată în politica de contabilitate:
 licenţe – 3 ani ( în funcţie de tipul licenţei );
 programe informatice – 2-3 ani.
Astfel, la calcularea amortizării activelor nemateriale se va întocmi următoarea formulă
contabilă:
Debit contul 813 „Consumuri indirecte de producţie”, 713 „Cheltuieli generale şi
administrative”, 712 „Cheltuieli comerciale”
Credit contul 113 „Amortizarea activelor nemateriale”
Pe parcursul semestrului I 2014 la Î.M. „Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. nu au fost
înregistrate ieşiri ale activelor nemateriale. Ieşirea lor, însă, se poate efectua în următoarele direcţii:
a) scoaterea din folosinţă a activului din cauza expirării termenului normativ de utilizare,
în acest caz se va înregistra decontarea amortizării acumulate:
Debit contul 113 „Amortizarea activelor nemateriale”
Credit contul 111 „Active nemateriale”
b) vînzarea activelor nemateriale
1. se înregistrează decontarea amortizării acumulate:
13
2. se înregistrează decontarea valorii de bilanţ a activului nematerial:
Debit contul 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii”
3. se înregistreză valoarea de vînzare a activului:
Debit contul 241 „Casa”, contul 229 „Alte creanţe pe termen scurt”
Credit contul 621 „Venituri din activitatea de investiţii”
Credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 534.2 „Datorii privind
taxa pe valoare adăugată”
c) scoaterea din folosinţă înainte de termen din diferite motive
a) se înregistrează decontarea amortizării acumulate:
b) se trece la cheltuieli valoarea de bilanţ a activului nematerial:
Conform Situaţiei Financiare pentru exerciţiul financiar încheiat la 31 decembrie 2013 Î.M.
„Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A., care sunt întocmite în conformitate cu Standardele
Internationale de Raportare Financiară, imobilizările necorporale includ invenţiile, mărcile, licenţele,
know-how-urile, francizele, programele informatice, desenele şi modelele industriale, website-urile,
drepturile de utilizare a imobilizărilor corporale primite sub formă de aport la capitalul social,
drepturile de autor, drepturile care rezultă din titluri de protecţie, alte imobilizări necorporale.
Imobilizările necorporale (software şi licenţe), care sunt achiziţionate de către Companie, sunt
înregistrate la costul istoric minus amortizarea acumulată. Amortizarea este reflectată în situaţia
rezultatului global şi se calculează pe baza metodei liniare de alocare a costurilor imobilizărilor
necorporale pe durata de viaţă utilă estimate a acestora, de la unu pîna la cinci ani. Pentru mărcile
comerciale durata de viaţă utilă este de 10 ani. Cheltuielile ulterioare sunt capitalizate numai atunci
cînd este probabil ca beneficiile economice viitoare aferente elementului în cauză să revinăÎ.M. „Efes
Vitanta Moldova Brewery” S.A.. Toate celelalte cheltuieli sunt înregistrate ca cheltuieli în momentul
în care sunt efectuate.
3.2. Contabilitatea activelor materiale pe termen lung
Activele materiale pe termen lung reprezintă activele care îmbracă o formă fizică naturală cu
durata de funcţionare utilă mai mare de un an, care sunt destinate utilizării în activitatea întreprinderii,
predării în arendă sau se află în proces de creare şi nu sunt destinate vînzării.
14
Contabilitatea activelor materiale pe termen lung se organizează în cadrul unui sistem de
conturi din clasa 1 „Active pe termen lung”, grupa 12„Active materiale pe termen lung” care
cuprinde următoarele conturi sintetice: 121 „Active materiale în curs de execuţie”, 122 „Terenuri”,
123 „Mijloace fixe”, „Uzura mijloacelor fixe”, 125 „Resurse naturale” şi 126 „Epuizarea
resurselor naturale”.
Activele materiale pe termen lung se contabilizează în conformitate cu S.N.C. 16
„Contabilitatea activelor materiale pe termen lung”. Dacă activele pe termen lung nu sunt utilizate în
activitatea întreprinderii, atunci ele se consideră ca investiţii şi se ţin în evidenţă conform cerinţelor
S.N.C. 25 „Contabilitatea investiţiilor”.
În contabilitatea activelor materiale pe termen lung la se află mijloacele fixe. Mijloacelor fixe
sunt obiectele cu valoare unitară de peste 3 000 lei şi cu durata de funcţionare utilă mai mare de 1 an.
În componenţa mijloacelor fixe la Î.M. „Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. se include :
- clădiri;
- construcţii speciale;
- maşini, utilaje şi instalaţii de transmisie;
- calculatoare;
- mărfuri de uz casnic;
- mijloace de transport;
În procesul de achiziţie a acestor active materiale pe termen lung se întocmeşte Procesul
verbalde primire – predare a activelor cumpărate (Anexa 7). În baza facturii fiscale primite de la
furnizor, mijloacelor fixe procurate li se atribuie un număr de inventar, care este stabilit la introducerea
denumirii acestuia în calculator automat. Fiecărui mijloc fix intrat i se îndeplineşte Fişa de evidenţă
(Anexa 8), unde se indică denumirea, numărul de inventar, anul de fabricaţie, sectorul în care va fi
utilizat, valoarea iniţială şi norma uzurii.
Activele materiale pe termen lung existente la unitatea economică sunt active proprii, care
aparţin întreprinderii cu titlu de proprietate, active uzurabile şi neuzurabile (fonduri bibliotecare),
pentru care se stabileşte termenul de utilizare ţinînd cont de Catalogul mijloacelor fixe şi a activelor
nemateriale, în care este stabilită durata de utilizare a mijloacelor fixe şi a activelor nemateriale, iar în
cazul în care mijloacele fixe disponibile nu sunt reflectate în catalog, durata de utilizare se stabilişte de
întreprindere dacă a mai utilizat mijlocul dat, sau de către o comisie specializată.
Mijloacele fixe deţinute de întreprindere sunt achiziţionate de la furnizori, primite cu titlu
gratuit, şi sunt înregistrate în evidenţă la valoarea de intrare, iar în bilanţul contabil – la valoarea de
bilanţ (valoarea de intrare-uzura acumulată). Atunci cînd se procură un activ material pe termen lung
formulele întocmite sunt:
Debit contul 123„Mijloace fixe”
15
Debit contul 534 „Datorii privind taxa pe valoare adugată”, subcontul 534.2 „Datorii privind
Credit contul 539„Alte datorii pe termen scurt”
În situaţia în care s-a primit cu titlu gratuit un activ se întocmeşte formula:
Debit contul123„Mijloace fixe”
Însă mijloacele fixe pot intra şi sub formă de aport al fondatorilor în capitalul statutar:
Debit contul 123 „Mijloace fixe”
Credit contul 313 „Capital nevărsat”
Se poate întîmpla ca în urma inventarierii să se depisteze un surplus de mijloace fixe, în acest
caz se întocmeşte formula contabilă:
Debit contul 123 „Mijloace fixe”
În procesul exploatării, mijloacele fixe treptat se uzează. Pentru contabilizarea uzurii se

utilizează contul 124 „Uzura mijloacelor fixe”. Conform S.N.C. 16 „Contabilitatea activelor
materiale pe termen lung”, uzura mijloacelor fixe se calculează lunar pe fiecare obiect de inventar.
Calcularea uzurii se începe din luna următoare dării în folosinţă şi se încetează calculul uzurii în luna
următoare ieşirii acestuia.
La Î.M. „Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. pentru calcularea uzurii se foloseşte valoarea
probabilă rămasă, care este stabilit în Catalogul mijloacelor fixe şi a activelor nemateriale. În general
la Î.M. ”Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. prin politica de contabilitate sunt stabilite două metode
de calcul a uzurii:
1. Pentru maşinile şi utiljaul de producţie – metoda proporţională volumului de producţie.
2. Pentru celelalte mijloace fixe – metoda liniară.
Contul 124„Uzura mijloacelor fixe” corespondează cu debitul următoarelor conturi:
Debit contul 712 „Cheltuieli comerciale”, contul 713 „Cheltuieli generale şi administrative”,
contul 722 „Cheltuieli ale activităţii financiare”, contul 811 „Activităţi de bază”, contul 812
„Activităţi auxiliare”, contul 813 „Consumuri indirecte de producţie”
Credit contul 124 „Uzura mijloacelor fixe”
Calculul uzurii după metoda de producţie se desfăşoara prin colaborarea dintre contabil şi şefii
secţiilor de producţie, care le prezintă rapoarte de producţie, unde se indică volumul fizic de producţie
fabricată. Trebuie de menţionat că în cazul produselor ce trec mai multe faze ale procesului tehnologic,
evident că mai multor utilaje legate în lanţ li se aplică acelaşi volum efectiv de producţie fabricată.
Alte utilaje furnizează informaţia despre volumul de producţie fabricată prin contoare speciale.
16
Formula de calcul este următoarea:
Val . int .−VPR
⋅Vol efectiv
Suma lunară a uzurii = Vol . plan total
lunar
Uzura acumulată pe utilaje din diferite secţii (cicluri diferiite de producţie) pentru care s-a
calculat uzura după metoda de producţie este repartizată la consumuri indirecte de producţie ale
secţiilor respective.
Reparaţia mijloacelor fixe

În contabilitatea entităţii reparaţiile mijloacelor fixe se efectuează cu scopul:
 menţinerii mijloacelor fixe în stare normală de funcţionare;
 majorării duratei de funcţionare utilă.
Reparaţia şi lucrările de întreţinere a mijloacelor fixe cu destinaţie este un lucru “de rutină”,
odată ce ele participă în cel mai activ mod la procesul tehnologic. În funcţie de complexitatea, volumul
şi periodicitatea executării lucrărilor de reparaţie, distingem:
a) reparaţia curentă – schimbul parţial al unor piese neesenţiale, reparaţia neînsemnată, lichidarea
deteriorărilor fără demontarea maşinii sau utilajului, vopsirea, văruirea clădirilor etc.;
b) reparaţia medie are un grad mai înalt de complexitate, însă cu periodicitatea pînă la un an. E făcută
cu scopul de a menţine proprietăţile mijlocului fix, nu de a le îmbunătăţi.
c) reparaţia capitală reprezintă schimbul ansamblurilor şi pieselor esenţiale cu decompletarea parţială
sau totală a utilajului, mijloacelor de transport, îmbunătăţirea posibilităţilor de exploatare a obiectelor
în funcţiune. Este cel mai complex tip de reparaţie, şi poate să aducă întreprinderii în unele cazuri
avantaj economic suplimentar.
Lucrările de reparaţie pot fi executate fie cu forţe proprii, fie de întreprinderi specializate.
În cazul reparaţiilor curente (a) şi medii (b), efectuate cu forţe proprii, toate consumurile
aferene acestui proces sunt acumulate în conturile de cheltuieli sau consumuri indirecte, în dependenţă
apartenenţa de secţie a obiectului reparat şi dacă lurările se efectuează în secţia de reparaţie sau în
secţia destinatară.
Dacă reparaţia curentă se efectuează în antrepriză, atunci se încheie un contract cu o
întreprindere specializată unde este indicat preţul lucrărilor şi suma taxei pe valoare adăugată.
Uneori se practică constituirea provizioanelor pentru reparaţii prin formula:
Debit 713 Cheltuieli generale şi administrative
Debit 813 Consumuri indirecte de producţie
Credit 538 Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminare
Însă Î.M. ”Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. nu utilizează acest procedeu, deoarece
indirect, dar suma rezervată se consideră ca venit impozabil.
În cazul reparaţiilor capitale (c), aceste cheltuieli şi consumuri, odată ce au îmbunătăţit
caracteristicile tehnice ale mijlocului fix se raportează la debitarea conturilor 121 sau 123.
În unele cazuri, în dependenţă de necesităţile diferitor secţii, locul de evidenţă a mijlocului fix
poate fi schimbat, avînd loc mişcarea internă, în baza unei Cereri-facturi de mişcare intern, unde se
17
indică data dării în exploatare a mijlocului fix, numărul de inventar, motivul mişcării, semnăturile
şefilor secţiei destinatare şi de origine. Necesitate reflectării acestei operaţiuni în contabilitate rezultă
din faptul că e necesar de a repartiza uzura acestui mijloc fix anume în noua secţie.
Dacă în rezultatul lichidării se obţin careva materiale la valoarea acestora se întocmeşte
formula contabilă:
Debit contul 211 „Materiale”
Credit contul 123 „Mijloace fixe”
În cazul în care valoarea efectivă a materialelor obţinute din lichidare depăşeşte valoarea
probabilă rămasă se întocmeşte formula contabilă:
În caz contrar se întocmeşte formula contabilă:
La vînzarea mijloacelor fixe se întocmeşte Procesul verbal de primire-predare a mijloacelor
fixe. În baza acestui document se întocmesc formulele contabile:
1. casarea uzurii acumulate a mijlocului fix:
Debit contul 124 „Uzura mijloacelor fixe”
2. casarea valorii de bilanţ a milocului fix ieşit:
3. reflectarea cheltuielilor legate de ieşirea mijlocului fix:
Credit contul 812 „Activităţi auxiliare”
Credit contul 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
4. reflectarea venitului obţinut din vînzarea mijlocului fix:
Debit contul 229 „Alte creanţe pe termen scurt”
5. încasarea creanţei cumpărătorului:
18
Debit contul 241 „Casa”, 242 „Conturi curente în valută naţională”, 243 „Conturi curente în
valută străină”
Credit contul 229 „Alte creanţe pe termen scurt”
La transferarea mijlocului fix cu titlu gratuit se întocmesc următoarele formule contabile:
3. calcularea TVA de la valoarea de bilanţ a mijlocului fix ieşit:
Debit contul 713 „Cheltuieli generale şi administrative”
La depunerea mijlocului fix în capitalul statutar al altei întreprinderi se înregistrează:
3. reflectarea creanţei întreprinderii căreia i-a fost transmis mijlocul fix:
4. achitarea creanţei cu acţiuni, cote-părţi:
Debit contul 131, 132 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate”
Deteriorarea mijloacelor fixe în urma calamităţilor naturale se reflectă prin următoarele formule
contabile:
19
3. reflectarea valorii materialelor, OMVSD obţinute din lichidarea mijloacelor fixe deteriorate în
urma calamităţilor naturale:
Debit contul 211 „Materiale”, 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”
Credit contul 623 „Venituri excepţionale”
Ieşirea mijloacelor fixe depistate lipsă în urma inventarierii se reflectă prin formulele contabile:
Debit contul 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii”, 723 „Pierderi excepţionale”
În cazul depistării persoanei vinovate şi dacă această persoană este de acord să recupereze
dauna adusă întreprinderii sau există hotărîrea judecăţii privind recuperarea daunei materiale, se
reflectă creanţa acesteia privind recuperarea prejudiciului material:
Debit contul 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului”
Achitarea creanţei se reflectă prin formulele contabile:
- la achitarea în numerar:
Debit contul 241 „Casa”
Credit contul 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului”
- la achitarea prin reţinere din salariu:
Debit contul 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
Credit contul 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului”
Dacă achitarea creanţei are loc pe parcursul a mai multor perioade de gestiune, atunci aceste
operaţii se reflectă cu ajutorul conturilor 134 „Alte creanţe pe termen lung”, 422 „Venituri
anticipate pe termen lung”, 515 „Venituri anticipate curente”.
Internationale de Raportare Financiară, imobilizările corporale sunt reflectate la costul de procurare
sau producere minus uzura acumulată şi pierderile din depreciere. Costul imobilizărilor corporale
include cheltuielile care pot fi atribuite direct achiziţiilor de imobilizări corporale.
20
Costul imobilizărilor corporale construite de Companie include costul materialelor şi a forţei de
muncă directe, precum şi orice alte costuri directe atribuite punerii în funcţiune, demontării şi
restaurării amplasamentului unde a fost situat activul.
Cînd anumite elemente componente ale unui activ au durata de viaţă utilă diferită, aceste
elemente sunt contabilizate ca active separate(componente majore).
Cîştigurile şi pierderile din vînzarea unui element de imobilizări corporale sunt determinate
prin compararea încasărilor obţinute din vînzare cu valoarea contabila a acestui element de imobilizări
corporale şi sunt recunoscute în cadrul “altor venituri/(cheltuieli) din exploatare” în situaţia rezultatului
global.
Cheltuielile minore de reparaţie şi întreţinere sunt înregistrate în perioada financiară în care
sunt efectuate. Costul de înlocuire a parţii sau componentele imobilizărilor corporale sunt capitalizate,
iar partea înlocuită este retrasă.
Terenurile nu se amortizează. Amortizarea altor elemente de imobilizări corporale se calculează
pe baza metodei liniare în vederea alocării costului pîna la nivelul valorii reziduale, pe durata de viaţă
utilă estimată, astfel:
Clădiri 10 - 40 ani
Infrastructura 5 - 40 ani
Utilaje şi echipamente 2 - 20 ani
Autovehicole 3 – 10 ani
Mobilier şi alte echipamente 2 – 15 ani
Echipamente pentru vînzări şi marketing 1 – 5 ani
Calculatoare 3 – 5 ani
Ambalaje returnabile 5 ani
Activele se amortizează de la data la care au fost date în exploatare. Pe plan intern activele
construite se amortizează din momentul în care sunt finalizate şi gata de utilizare. Valoarea reziduală a
unui activeste valoarea estimată pe care Entitatea ar putea să o obţina în prezent din eliminarea unui
activ minus costurile de eliminare dacă activul ar avea deja vechimea şi starea prevazută la sfirşitul
duratei sale de viaţă utilă. Valorile reziduale ale activelor şi durata de viaţă utilă sunt revizuite şi
ajustate, dacă este cazul, la sfîrşitul fiecarei perioade de raportare.
3.3. Contabilitatea investiţiilor financiare pe termen lung
21
Investiţia este un activ deţinut de întreprinderea investitoare în scopul ameliorării situaţiei sale
financiare prin majorarea capitalului propriu, obţinerea veniturilor şi altor profituri. Contabilitatea
investiţiilor se efectuează în conformitate cu SNC 25 „Contabilitatea investiţiilor”.
În cadrul Î.M. ”Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. există investiţii şi în continuare vom
examina pe scurt investiţiile financiare pe termen lung.
În funcţie de termenul presupus de deţinere, investiţiile se grupează în :
a) investiţii pe termen lung;
b) investiţii pe termen scurt.
Investiţiile pe termen lung sînt investiţiile, pe care întreprinderea are intenţia să le deţină mai
mult de un an.
Pentru evidenţa sintetică a investiţiilor pe termen lung în planul de conturi sînt prevăzute
următoarele conturi:
131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate”
132 „Investiţii pe termen lung în părţi legate”
133 „Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung”
Investiţiile pe termen lung se reflectă în bilanţ în baza uneia din următoarele metode de
evaluare:
- la valoarea de intrare;
- la valoarea reevaluată;
- la valoarea cea mai mică dintre valoarea de intrare şi valoarea de piaţă (numai pentru
titlurile de valoare corporative de piaţă).
Ieşirea investiţiilor pe termen lung se înregistrează în cazurile:
 rambulsării titlurilor de valoare;
 vînzării investiţiilor;
 schimbului lor cu alte investiţii.
În conformitate cu SNC 28 „Contabilitatea investiţiilor în intreprinderile asociate” se
consideră investiţii în întreprinderi asociate atunci cînd investitorul deţine de la 20% la 50% din
capitalul statutar al altei întreprinderi.
La evaluarea investiţiilor în întreprinderile asociate poate fi folosită una din următoarele
metode:
 metoda repartizării proporţionale;
 metoda valorii.
Veniturile din investiţii (dividente) sînt reflectate în raportul privind rezultatele financiare
numai în mărimea cotei profitului întreprinderii asociate.
22
Internationale de Raportare Financiară, investiţiile deţinute de catre Companie sunt clasificate ca
disponibile pentru vînzare şi sunt prezentate la valoarea justă, orice cîştig sau pierdere rezultată fiind
recunoscute în cadrul rezultatului global. Valoarea justă a investiţiilor este preţul de cotare la data de
raportare.
3.4. Contabilitatea materialelor şi obiectelor de mică
23
valoare şi scurtă durată
Stocurile de mărfuri şi materiale cuprind categoriile de bunuri economice aflate la dispoziţia
întreprinderii şi destinate:
- pentru a fi consumate la prima lor utilizare;
- pentru a fi înregistrate ca producţie în curs de execuţie;
- pentru a fi vîndute aceeaşi stare sau după prelucrarea lor în procesul de producţie.
Contabilitatea stocurilor se organizează în cadrul unui sistem de conturi din clasa 2 „Active
curente”, grupa 21 „Stocuri de mărfuri şi materiale” care cuprinde următoarele conturi sintetice:
211 „Materiale”, 212 „Animale la creştere şi îngrăşat”, 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă
durată”, 214 „Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată”, 215 „Producţia în curs de
execuţie”, 216 „Produse” şi 217 „Mărfuri”.
Componenţa, caracteristica, modul de evaluare şi constatare a stocului de mărfuri şi materiale
(SMM) este reglementat de prevederile S.N.C. 2 ”Stocurile de marfuri si materiale”.
Spre deosebire de celelalte categorii de bunuri aflate în întreprindere, stocurile se caracterizează
prin faptul că se consumă la prima lor utilizare în procesul de producţie şi trebuie înlocuite cu
exemplare noi. În cadrul ciclului de exploatare se parcurg mai multe faze ale ciclului economic din
întreprindere: aprovizionare – producţie – desfacere, în care stocurile îşi schimbă atît forma, cît şi
conţinutul lor material.
În dependenţă de origine, materialele şi obiectele de mică valoare şi scurtă durată pot fi
procurate, fie pe piaţa internă a ţării (bioxid de carbon, navete, sodă caustică etc.), fie prin import
(malţ, hamei, preforme PET etc.) contra valută străină.
De obicei, în cazul necesităţii permanente a unui tip de material se încheie un Contract
(Anexa 9) cu producătorul. În cazul că condiţiile stipulează că beneficiarul ia pe seama sa
transportarea, atunci delegatului i se înmînează o Delegaţie, unde se indică datele de identitate ale sale,
adresa şi rechizitele furnizorului şi denumirea materialului; şi o foaie de parcurs Delegaţia este
înregistrată într-un Registru de delegaţii. Odată cu marfa delegatului i se eliberează şi al II-lea
exemplar al facturii fiscale , în care este indicat preţul mărfii. La intrarea materialului la depozit se
ştampilează factura şi se îndeplineşte un Ordin (bon) de încasare , în care se indică furnizorul, data şi
cantitatea de material ce a intrat la depozit. În baza facturii fiscale şi a ordinului de încasare se
întocmeşte formula:
Debit 211 Materii prime şi materiale de bază la depozit
Credit 5211 Facturi de achitat în ţară
În cazul importului de materiale, ele se livrează în baza unui Contract unde se indică diverse
condiţii, inclusiv preţul şi condiţiile de livrare (INCOTERMS). Transportatorului mărfii de către
întreprinderea producătoare i se eliberează Invoice (Certificat de provenienţă a mărfii) (Anexa 10),
24
unde se indică masa netă şi brută a încărcăturii, numărul de înmatriculare a autocamionului, valoarea
mărfii, destinaţia ş.a. Tot de către furnizor se completează Scrisoarea de transport internaţional
(CMR) (Anexa 11), aplicîndu-se ştampila producătorului şi data eliberării mărfii. În baza acestor
documente, de către postul vamal se completează mai întîi Declaraţia privind valoarea în vamă a
mărfurilor (Anexa 12), unde se indică: cursul de schimb la zi, preţul în valuta străină, preţul în lei,
cheltuielile de transport şi valoarea în vamă a mărfurilor. În baza acestei sume se calculează taxa
pentru proceduri vamale, accize (dacă marfa importată se supune accizării) şi taxa pe valoare adăugată,
completîndu-se Declaraţia vamală (Anexa 13). De asemenea trebuie se fie incluse în setul de acte
urmatoarele documente: Borderoul documentelor anexate (Anexa 16), Declaraţia privind marfa (Anexa
17), Factura de transport (Anexa 18), Certificat de provenienţă a mărfii (Anexa 19), Declarație de
conformitate (Anexa 20 ), etc.
Calculul şi achitarea în vamă a TVA şi a taxei privind procedurile vamale (Anexa 14).
TVA: Debit 5342 Datorii privind taxa pe valoare adăugată
Credit 539 Alte datorii pe termen scurt
T.P.V.: Debit 211 Materiale
Credit 539 Alte datorii pe termen scurt
Achitarea:Debit 539 Alte datorii pe termen scurt
Credit 2421 Cont curent în lei
Astfel materialele intră legal în posesia întreprinderii prin import. Odată ajunse la depozit, se
completează un Fişa de primire a mărfurilor (Anexa 15) . Formula contabilă compusă este următoarea:
Debit 211100 Materii prime şi materiale de bază la depozit
Credit 5212 Facturi de achitat în străinătate
Credit 5213 Datorii comerciale privind servicii aferente – la transport efectuat de o terţă pa
Credit 539 Alte datorii pe termen scurt– taxa pentru proceduri vamale
Deseori se întîmplă că pe parcursul lunii, aceleaşi materiale intră la depozit cu preţuri diferiteîn
zile diferite. Astfel apare necesitatea în evaluarea curentă a stocurilor. Conform politicii de
contabilitate la Î.M. ”Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. materialele şi obiectele de mică valoare şi
scurtă durată se ţin la evidenţă după metoda FIFO. Observăm acest lucru şi într-un registru pe tipuri de
materiale.
În scopuri de producţie materialele se eliberează de la depozit în baza unei Fişe-limită de
consum, în care se scriu: secţia destinatară, cantităţile eliberate în fiecare zi a lunii şi se sumează
valoarea lor, înctomindu-se formula:
Debit 2116 Materii prime şi materiale în secţii de producere
Credit 2111 Materii prime şi materiale de bază la depozit
Materialele şi materiile prime îşi transmit valoarea lor în producţie prin formula:
25
Debit 811 Consumuri directe de producţie
Credit 2116 Materii prime şi materiale de bază la depozit
Cantitatea consumată este înregistrată în Rapoarte de producţie întocmite de către şefii de
secţii.
Evidenţa materialelor
Materialele participă direct la fabricarea produselor, prestarea serviciilor şi se regăsesc integral
sau parţial în produsul finit.
La intrarea materialelor întreprinderea-cumpărător primeşte documentele de însoţire a partidei
de materiale (factura fiscală sau factura de expediţie, certificate de calitate ş.a.).
Recepţionînd materialele magazionerul întocmeşte Bonul de intrare. În cazul devierilor de la
condiţiile contractului în ce priveşte lipsurile de materiale, nerespectarea preţurilor, calităţii şi altor
condiţii contractuale de către furnizor, cumpărătorul formează o comisie de recepţie a materialelor,
care întocmeşte un proces-verbal de recepţie a materialelor, în care se indică devierile stabilite.
Pentru evidenţa sintetică a materialelor e destinat contul de activ 211 „Materiale”, la care se
deschid subconturile necesare.
În alte întreprinderi, materialele pot intra şi sub alte forme:
- primite din producţia proprie, la cost efectiv:
Credit contul 811 „Activitatea de bază”, 812 „Activităţi auxiliare”
- provenitedin scoaterea din uz a mijloacelor fixe (deşeuri utile, piese de schimb
etc.):
Debit contul211 „Materiale”
Credit contul 123 „Mijloace fixe” – la valoarea probabilă rămasă a mijloacelor fixe
Credit contul 621 „Venituri din activitatea de investiţii” – dacă valoarea materialelor obţinute
depăşeşte valoarea rămasă
- intrate de la alte persoane fizice sau juridice:
Credit contul 313 „Capital nevărsat” – valoarea materialelor primite ca cotă-parte în capitalul
statutar
Credit contul 622 „Venituri din activitatea financiară” – valoarea materialelor primite cu titlu
gratuit
- constatate ca plusuri în urma inventarierii, la valoarea de bilanţ:
Credit contul 612 „Alte venituri operaţionale”
26
Cheltuielile aferente procurării materialelor se înregistrează în debitul contului 211
„Materiale”, în corespondenţă cu creditul conturilor:
521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” – la cheltuielile de transport efectuate
de terţi
812 „Activităţi auxiliare” – la serviciile secţiei de transport a întreprinderii
242 „Cont de decontare”, 229 „Alte datorii pe termen scurt” – la suma taxelor vamale referitoare
la materialele importate
533 „Datorii privind asigurările” – la suma cheltuielilor de asigurare a materialelor
531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”, 533 „Datorii privind asigurările”, 812
„Activităţi auxiliare” – la salariile muncitorilor antrenaţi la încărcarea-descărcarea materialelor
227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului”, 532 „Datorii faţă de personal privind alte
operaţii” – la suma cheltuielilor de transport-aprovizionare, efectuate prin intermediul titularilor
de avans.
Inventarierea materialelor se petrece anual, înainte de întocmirea rapoartelor financiare anuale.
Inventarierea se efectuează în mod asemănător cu petrecerea inventarierii la OMVSD, cu excepţia că
datele sunt înregistrate doar valoric, nu şi faptic.
Eliberarea materialelor de la depozit pentru necesităţile interne se efectuează în baza dispoziţiei
de livrare a materialelor, fişei-limită de consum, iar în afara întreprinderii – în baza facturii de
expediţie (Anexa 21) (dacă întreprinderea nu e înregistrată ca plătitor de TVA), sau în baza facturii
fiscale (dacă întreprinderea e înregistrată ca plătitor de TVA).
Operaţiile de eliberare a materialelor se reflectă în contabilitate prin întocmirea formulelor
contabile:
- pentru necesităţile de producţie, comerciale şi generale ale întreprinderii:
Debit contul 811 „Activitatea de bază”, 812 „Activităţi auxiliare”, 813 „Consumuri indirecte de
producţie”, 712 „Cheltuieli comerciale”, 713 „Cheltuieli generale şi administrative”
Credit contul 211 „Materiale”
- în afara întreprinderii:
Debit contul 714 „Alte cheltuieli operaţionale”, 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii”, 722
„Cheltuieli ale activităţii financiare”
Evidenţa OMVSD
27
Obiectele de mică valoare şi scurtă durată reprezintă acele bunuri economice care au o
valoare unitară mai mică decît plafonul stabilit de legislaţie, adică de 3 000 lei indiferent de durata de
utilizare, sau cu durata de funcţionare utilă pînă la un an de zile indiferent de valoare. Ele includ:
uneltele de muncă, sculele, instrumentele, dispozitivele din secţiile de producţie, echipamentul de
protecţie şi de lucru etc. Pentru evidenţa OMVSD se folosesc conturile 213 „Obiecte de mică valoare
şi scurtă durată” şi 214 „Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată”.
OMVSD pînă la 1 500 lei nu li se calculează uzura, iar valoarea lor se include în componenţa
consumurilor sau cheltuielilor în dependenţă de unde se utilizează. În cazul în care depăşeşte 1500 lei,
atunci la data punerii în funcţiune li se calculează integral uzura, care se trece la consumuri sau
cheltuieli în dependenţă de unde se utilizează obiectul de inventar respectiv Î.M. ”Efes Vitanta
Moldova Brewery” S.A. împarte OMVSD în două grupe:
 pînă la 1 500 lei, OMVSD acestei grupe le trec la cheltuieli, consumuri prin următoarea
formulă contabilă:
Debit contul 713„Cheltuieli generale şi administrative”, contul813„Consumuri indirecte de
producţie”
Credit contul 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”
 de la 1 500 pînă la 3000 lei se trec la consumuri, cheltuieli, întocmindu-se formula contabilă:
Debit contul 713„Cheltuieli generale şi administrative”, contul 813„Consumuri indirecte de
producţie”
Credit contul 214„Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată”
În ceea ce priveşte subsistemul documentelor primare utilizate, acesta cuprinde documentele de
intrare şi ieşire similare celorlalte stocuri (factura fiscală, factura de expediţie, actul de achiziţie) şi în
plus se mai utilizează fişa obiectelor de inventar în folosinţă, în care se ţine evidenţa cantitativă a
obiectelor de inventar folosite, precum şi a persoanelor care le gestionează. Iar cele centralizatoare
sunt: Registrul pentru conturile 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată” şi 214 „Uzura
obiectelor de mică valoare şi scurtă durată”, Balanţa de verificare, Cartea Mare.
Pe parcursul semestrului I 2014, intrarea OMVSD la IM”Efes Vitanta Moldova Brewery”SA s-
a realizat prin procurare de la furnizori, în acest caz se înregistrează formula contabilă:
Debit contul 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”
Credit contul 539 „Alte datorii pe termen scurt”
Şi prin primirea cu titlu gratuit, întocmind formula contabilă:
28
În cazul efectuării cheltuielilor suplimentare legate de procurarea OMVSD se întocmesc
următoarele formule contabile:
Credit contul 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”, contul 533 „Datorii
privind asigurările”, contul 812 „Activităţi auxiliare”
Se întîmplă ca în urma inventarierii să se constate surplusuri de OMVSD, acestea se
înregistreză în felul următor:
În Î.M. ”Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. s-au înregistrat ieşiri ale OMVSD prin obţinerea
materialelor, întocmind formula contabilă:
Ieşirea OMVSD se mai contabilizează şi astfel:
- valoarea obiectelor cu preţul unitar nu mai mare de 1 500 lei date în folosinţă:
Debit contul 813 „Consumuri indirecte de producţie” sau contul 712 „Cheltuieli comerciale”,
contul 112 „Active nemateriale în curs de execuţie”
- valoarea obiectelor cu preţul unitar mai mare de 1 500 lei:
Debit contul 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”, subcontul 213.2 „Obiecte de mică
valoare şi scurtă durată în exploatare”
Credit contul 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”, subcontul 213.1 „Obiecte de mică
valoare şi scurtă durată în stoc”
- valoarea obiectelor constatate lipsă cu ocazia inventarierii sau vîndute:
Debit contul 714 „Alte cheltuieli operaţionale”
După cum am menţionat anterior, pentru OMVSD cu o valoare unitară mai mare de 1 500 lei,
se calculează uzura. Aceasta se reflectă în contabilitate cu ajutorul contului 214 „Uzura obiectelor de
mică valoare şi scurtă durată”.
Uzura calculată aferentă OMVSD date în folosinţă se trece la consumuri, cheltuieli sau la
valoarea activelor la care acestea sunt utilizate, întocmindu-se următoarele formule contabile:
Debit contul 813 „Consumuri indirecte de producţie”
Debit contul 712 „Cheltuieli comerciale”
Debit contul 121 „Active materiale în curs de execuţie”
29
Debit contul 141 „Cheltuieli anticipate pe termen lung”
Debit contul 251 „Cheltuieli anticipate curente”
Credit contul 214 „Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată”
Pe măsura scoaterii din funcţiune a OMVSD se procedează la casarea uzurii calculate aferentă
acestor obiecte, efectuîndu-se înregistrarea contabilă şi se întocmeşte un act de scoatere din evidenţă a
obiectelor puţin preţioase şi de uzură sporită: (Anexa 22,23)
Debit contul 214 „Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată”

E de menţionat că, dacă valoarea rămasă a OMVSD determinată în prealabil este mai mare
decît valoarea materialelor obţinute la scoaterea din folosinţă a obiectelor, diferenţa în cauză se
înregistrează prin formula:
Pentru evidenta OMVSD puse in folosinta se intocmeste lunar Registrul OMVSD puse in
folosinta (Anexa 24), iar pentru cele existente in stoc Registrul OMVSD in stoc la depozit (Anexa 25)
si pentru cele in folosinta existente Registrul OMVSD in folosinta existente (Anexa 26)
Internationale de Raportare Financiară, Stocurile sunt înregistrate la valoarea cea mai mică dintre cost
şi valoarea realizabilă netă şi sunt estimate utilizînd costul mediu ponderat. În cazul în care costul de
achiziţie sau de producţie este mai mare decît valoarea realizabilă netă, atunci valoarea stocurilor este
redusă la valoarea realizabilă netă. Valoarea realizabilă netă reprezintă preţul estimativ de vînzare, în
cursul normal al activităţii, minus cheltuielile de vînzare variabile aplicabile. Nu sunt incluse costurile
îndatorării.
30
3.5. Documentarea, calculul şi contabilitatea salariului
Conform Constituţiei Republicii Moldova articolul 43 „orice persoană are dreptul la muncă, la
libera alegere a muncii, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă”. De asemenea, angajaţii au
dreptul la un salariu minim garantat, repaos saptămînal de odihnă, concediu anual plătit, la protecţie în
cazul prestării muncii în condiţii grele. Conform Codului Muncii al RM, salariul reprezintă orice
recompensă sau cîştig evaluat în bani, plătit salariatului de un angajator în temeiul contractului
individual de muncă, pentru munca prestată sau care urmează a fi prestată.
Angajarea noilor muncitori la Î.M. ”Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. are loc conform
Codului Muncii, în baza unei Cereri (Anexa 27), care fiind aprobată de: şeful de secţie (viitoare), şeful
serviciului personal, medic, şeful serviciului privind protecţia muncii, protecţia civilă, şi şeful
serviciului pază; stă la baza întocmirii unui Ordin de angajare. De fapt orice mişcare a personalului
(eliberare, transfer etc.) e aprobată prin ordine ale conducătorului. În cazul aprobării, între
întreprindere şi noul anagajt se încheie un Contract individual de muncă (Anexa 28), în care sunt
stipulate drepturile şi obligaţiile părţilor şi un Contract-Tip la răspunderea materială individuală
deplină (Anexa 29). De către serviciul cadre se iniţiază pe fiecare angajat o anchetă numită de tipul
Fişa personală de evidenţă a cadrelor. Înainte de a intra nemijlocit la lucru, angajatul deasemenea
completează o Cerere privind acordarea scutirilor la impozitul pe venit reţinut din salariu (Anexa 30),
în baza căreia contabilul întreprinderii poate să micşoreze venitul impozabil al angajatului.
Salariul angajaţilor se calculează la sfîrşitul lunii în baza – salariului lunar din statele de
personal, primelor în baza ordinului conducătorului, a tabelului de evidenăţă a timpului lucrat în luna
respectivă.
Mai întîi se calculează salariul calculat, apoi pe data de 1 a lunii următoare se fac reţinerile:
CNAS 23% (conform legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014) şi CNAM 4% (conform
legii fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2014) – din fondul de salarizare al
întreprinderii, CNAS 6% (conform legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014) şi CNAM
4%(conform legii fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2014) din salariul
fiecărui angajat. De asemenea se reţine conform Codului fiscal din 2014, art.15 impozitul pe venit al
persoanelor fizice, reţinut pe tranşe conform căruia: venitul pînă la 2321 lei lunar se impozitează cu
7%, şi venitul ce depăşeşte valoarea de 2321 lei lunar se impozitează cu 18%. În urma reţinerilor
efectuate se determină salariul spre plată.
Toate acestea sunt calculate de secţia calcul apoi sunt transmise în contabilitate. În baza datelor
totalizate din calculator se întocmeşte foaia de plată pentru fiecare salariat în care se indică salarizările,
zile/ore lucrate, suma, reţinerilor şi salariul spre plată. În baza foii de plată se face lista de plată pentru
fiecare secţie în parte şi salariat şi sumele ce trebuie achitate. Aceasta se transmite la bancă pentru a
transfera pe cardurile salariaţilor salariul fiecăruia. Pentru această operaţiune se vor întocmi
următoarele formule contabile:
Pentru calculul salariului se intocmesc urmatoarele formule contabile:
31
Debit contul 811 „Activităţi de bază”
Credit contul 531 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii”
Pentru achitarea salariului prin contul bancar:
Debit contul 531 „Decontări cu personalul privind retribuirea muncii”
Credit contul242 „Conturi curente în valută naţională”
Pentru calcularea reţinerilor din salariul, formula contabilă este:
- privind asigurările sociale (CNAS+CNAM):
Debit contul531„Decontări cu personalul privind retribuirea muncii”
- privind impozitul pe venit:
Debit contul531„Decontări cu personalul privind retribuirea muncii”
Credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul534.7 „Datorii privind
impozitul pe venit al persoanelor fizice”
Pentru achitarea reţinerilor se va înregistra:
- privind asigurările sociale (CNAS+CNAM):
Debit contul 533 „Datorii privind asigurările”
Credit contul242 „Conturi curente în valută naţională
- privind impozitul pe venit:
Debit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul534.7 „Datorii privind
impozitul pe venit al persoanelor fizice”
Credit contul242 „Conturi curente în valută naţională”
În fiecare lună contabilul responsabil pe salariu prezintă la Inspectoratul Fiscal Darea de
seamă, în care se înregistrează suma venitului achitat şi impozitul pe venit aferent acesteia, iar anual –
Darea de seamă în care e înregistrat fiecare salariat cu venitul anual care i-a fost achitat şi suma
impozitului pe venit reţinut în anul respectiv. Pentru asigurarea medicală şi socială Darea de seamă se
prezintă trimestrial.
Pe parcursul anului fiecare salariat are dreptul la concediu legal de odihnă (pînă la 35 de zile
calendaristice) şi la concediu de boală. Modul de calcul e stabilit conform legislaţiei în vigoare, pentru
concediu – în baza Certificatului de concediu, iar pentru foaie de boală – în baza Certificatului de
concediu medical .
32
3.6. Contabilitatea producţiei în curs de execuţie şi a produselor fabricate.
Producţia în curs de execuţie reprezintă producţia care nu a trecut prin toate fazele de
producţiestabilite de procesul tehnologic, dar şi produsele finite însă care nu au fost supuse
probelor saurecepţiei calitative şi cantitative. Evidenţa sintetică a producţiei în curs de execuţie se
ţine la contul deactiv 215 ,, Producţia în curs de execuţie’’. În Debit cont 215 se reflectă
producţia la sfârșitul lunii curente, iar în Credit cont 215 – producţia nefinisată la începutul lunii
următoare.
Trebuie de menţionat că producţia în curs de execuţie nu trebuie şi nici nu poate să facă
obiectul înregistrării curente, permanente pe parcursul perioadei în cadrul contabilităţii, deoarece:
- Producţia în curs de execuţie se stabileşte la sfîrşitul perioadei, de regulă, prin
inventariere;
- Costul efectiv al produselor şi serviciilor în curs de execuţie se determină după
încheierea perioadei de fabricaţie sai execuţiei.
Aceste caracteristici de gestionare a produselor şi serviciilor în curs de execuţie organizează
contabilitatea astfel:
a) La sfârşitul perioadei de gestiune, în baza lucrărilor de inventariere se stabileşte costul efectiv
aş producţiei în curs de execuţie care se înregistrează în evidenţa financiară prin formula
contabilă:
Debitul contului 215 „Producţia în curs de execuţie”
Credit contul 811 ”Producţia de bază” sau
Credit contul 812 „Activităţii auxiliare”.
b) La începutul perioadei următoare se scoate din evidenţa financiară PE, înregistrată la sfârşitul
perioadei întrucât aceasta este în continuă mişcare, transformare şi finalizarea, iar informaţiile
înregistrate la un moment dat pe baza inventarierii nu mai sunt relevante pentru intervalul
imediat următor, creditând contul215 „Producţia în curs de execuţie”, subconturile respective
prin debitul contului 811 ”Producţia de bază” sau 812 „Activităţii auxiliare”.
Conform Normelor metodologice de utilizare a conturilor contabile, contul 215 „Producţia în
curs de execuţie” se mai debitează sau creditează în următoarele cazuri:
1) Plusuri de producţia în curs de execuţie constatate cu ocazia inventarierii:
Debitul contului 215 „Producţia în curs de execuţie”
Creditul contului 612 „Alte venituri operaţionale”
2) Lipsuri de producţia în curs de execuţie constatate cu ocazia inventarierii:
Debitul contului 714 „Alte cheltuieli operaţionale”
Creditul contului 215 „Producţia în curs de execuţie”
33
3) Pentru valoarea de bilanţ a producţiei în curs de execuţie vândute:
Debitul contului 714 „Alte cheltuieli operaţionale”
4) Pentru producţia în curs de execuţie distrusă în urma evenimentelor excepţionale:
Debitul contului 725 „Pierderi excepţionale”
Î.M. ”Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. dispune de produse care sunt în faze neterminate,
dintre acestea sunt berea care se află în procesul de fermentare sau fierbere.
Produsele reprezintă bunuri în diferite faze ale procesului de producţie, ce sunt destinate
livrării terţilor. În componenţa sa pot fi incluse: produse finite, semifabricate din producţie proprie şi
produsesecundare ( reziduale ). Valoarea de intrare a produselor fabricate include:
-consumuri materiale directe;
-consumuri directe privind retribuirea muncii;
-consumuri indirecte de producţie.
Produsele finite sunt evaluate şi reflectate în rapoartele financiare la valoarea cea mai mică
dintre cost şi valoarea realizabilă netă. Evaluarea se face la valoarea realizabilă netă în cazul când ea
este mai mică decît costul, adică în cazul:
-deteriorării sau degradării parţiale;
-reducerii preţului de vînzare;
-creşterea cheltuielilor pentru organizarea vînzării.
Pentru evidenţa sintetică a produselor este destinat contul de activ 216 „ Produse’’, în care
seînregistrează mişcarea produselor la întreprindere. În Debit contului 216„ Produse’’, se reflectă
costul efectiv al produselor obţinute din producţia proprie, prin creditul conturilor 811”Producţia de
bază” şi 812 „Activităţile auxiliare”
Iar în Credit contului 216„ Produse’’, se reflectă:
 valoarea de bilanţ a produselor vândute, în corespondenţă cu debitul contului 711 „Costul
vînzării”;
 produsele returnate pentru remedierea rebururilor, în corespondenşă cu debitul contului
811”Producţia de bază” şi 812 „Activităţile auxiliare”
 lipsurile constatate la inventariere în corespondenşă cu debitul contului 714 „Alte cheltuieli
operaţionale”
 Produsele distruse în urma calamităţilor natirale în corespondenşă cu debitul contului 723
„Pierderi excepţionale”
34
Menţionez că în practica contabilă se întâlnesc şi alte operaţiuni specifice aferente existenţei şi
mişcării produselor.
Astfel, plusurile de produse constatate cu ocazia inventarierii se reflectă prin înregistrarea
următoare:
Debit contului216„ Produse’’
Credit contului 612 „Alte venituri operaţionale”
Produsele returnate de către cumpărători şi clienţi se înregistrează la preţul de valorificare
prosibilă: Debit contului 216„ Produse’’
Credit contului 822 „Returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vândute”
În conformitate cu Regulamentul privind inventarierea nr.36 din 05.03.2001, în scopul
exercitării controlului asupra integrităţii şi valorilor în mărfuri şi materiale, a mijloacelor băneşti şi
chletuielilor, fondurilor fixe, investiţiilor capitale, producţiei nefinisate, obiectelor de mica valoare,
keg la locul de păstrare şi prelucrare a acestora conform MF RM N 27 din 28.04.2004 şi Înregistrat
Ministerul Justiţiei RM N 376 din 12.07.2004 inventarierie are loc în baza următoarelor documente
primare:
 Ordin de invantariere (Anexa );
 Proces – verbal al sedintei comisiei de inventariere al IM ”Efes Vitanta Moldova
Brewery”SA (Anexa 32);
 Sechestru de inventariere a valorilor material de marfa (Anexa 33); etc.
35
3.7. Contabilitatea mărfurilor
Mărfurile cuprind bunurile achiziţionate în vederea revînzării în aceeaşi stare. Mărfurile de la
entitatea analizată sunt berea importata din Federeţia Rusa „Efes Moscow Brewery”, sub denumirea
de:
 „Grolsch”
 „Miller”
 „Bavaria”
 „Pilsner Urquell”
Conform SNC 2 “Contabilitatea stocurilor de marfuiri si materiale” la Î.M. „Efes Vitanta
Moldova Brewery” S.A. sunt evaluate după metoda la costul de achiziţie.
Pentru evidenţa mărfurilor este destinat contul de activ 217 ,,Mărfuri”. În Debit cont 217 se
reflectă valoarea de intrare a mărfurilor. Creditul acestui cont reflectă valoarea de bilanţ a mărfurilor
ieşite din gestiune prin diverse căi. Soldul contului este debitor şi reprezintă valoarea de bilanţ a
mărfurilor existente în stoc la finele perioadei de gestiune.
Astfel contabilizarea la intrarea mărfurilor în cadrul Î.M. „Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A.
este efectuat astfel:
1. Reflectăm procurarea mărfii, înregistrarea operaţiunii se efectuează în baza actului de achiziţie (suma
fără TVA):
Debit contul 217 „Mărfuri”
Credit contul 539 „ Alte datorii pe termen scurt ”
Cunoaştem faptul că mărfurile sunt procurate pentru a fi revîndute în aceiaşi stare, astfel pentru
contabilizarea tranzacţiilor respective se utilizează pe lîngă conturile menţionate mai sus, dar şi
următoarele conturi: 711 „Costul vînzărilor” pentru a reflecta valoarea de bilanţ a mărfurilor vîndute,
611 „Venituri din vînzări” obţinut, 221 „Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale”. De
exemplu să presupunem că pe parcursul lunii mărfurile s-au vîndut :
1. Reflectăm valoarea de bilanţ a mărfurilor vîndute:
Debit contul 711 „Costul vînzărilor”
Credit contul 217 „Mărfuri”
2. Reflectăm adaosul comercial aferent mărfurilor vîndute:
Debit contul 821 „Adaos comercial”
3. Reflectăm TVA comercial aferent mărfurilor vîndute:
36
Debit contul 825 „TVA comercial”
4. Reflectăm vînzarea mărfurilor
Debit contul 846 „Încasări din vânzarea mărfurilor cu amănuntul ”
Credit contul 611 „Venituri din vînzări”
Credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”
La vânzare se întocmeşte lunar Registrul vânzărilor în care se indică: seria şi numărul facturii
fiscale, data eliberării facturii, denumirea beneficiarului, descrierea succintă a livrării, livrările
impozabile cu taxele de 20%,0%, corectările, livrările scutite de TVA şi suma totală.
Deci, putem menţiona că Î.M. „Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. are şi ea unele vânzări de
mărfuri, iar modul de contabilizare a procurărilor şi vânzărilor mărfurilor se efectuează ținând cont şi
de SNC 2 „Stocurile de mărfuri şi materiale”.
Mărfurile ca şi produsele din cadrul Î.M. ”Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. sunt
vîndute în general prin intermediul distribuitorilor care sunt repartizaţi prin toată ţara:
Distribuitor Adresa
Centaur SRL Balti
Gupa Grup SRL Hincesti
Rezina
Speranta 2 SRL
Soroca
Nisporeni
Magirus SRL
Ungheni
Royal Progres SRL Chisinau
TD-Grup SRL Briceni
Auremex Prim SRL Chisinau
Consonanta SRL Chisinau
Orhei
Cornelia Prim SRL
Bucovat
Cahul
Olimp SRL Vulcanesti
Comrat
Cimislia
Grand Depot SRL
Cantemir
Testareprim Auto SRL Causeni
Bias-Trans Comert SRL Anenii Noi
37
3.8. Contabilitatea creanţelor
Modul de constatare, de evaluare, de informare şi de stingere a creanţelor conform politicii de
contabilitate la Î.M. „Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. sunt reglementate de prevederile Bazelor
conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare, SNC 3 „Componenţa consumurilor
şi cheltuielilor întreprinderii”, SNC 5„Prezentarea rapoartelor financiare”, SNC 11 „Contractele de
construcţie”, SNC 18 „Venitul”.
Creanţele de la întreprindere cuprind datoriile altor întreprinderi, persoane fizice, aferente
facturilor comerciale, avansurilor, arendei, bugetului, şi la evidenţa acestora se utilizează funcţia
următoarelor conturi, cu subconturile necesare pentru contabilizarea tranzacţiilor care au loc între Î.M.
”Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. şi alţi agenţi economici, persoane fizice:
 Contul 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”;
 Contul 224 „Avansuri acordate”;
 Contul 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”;
 Contul 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului ”;
 Contul 228 „Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate”;
 Contul 229 „Alte creanţe pe termen scurt”.
Evidenţa creanţelor comerciale
La Î.M. ”Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. evidenţa generalizării informaţiei privind
existenţa, formarea şi achitarea creanţelor cu o durată nu mai mare de un an, aferente decontărilor cu
clienţii privind serviciile prestate şi avansurile acordate, sunt utilizate conturile sintetice prezentate mai
jos:
- 221 “Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”
- 224 “Avansuri pe termen scurt acordate”
Pentru contul de activ 221 “Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” la Î.M.
”Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. a fost deschis doar un subcont, în cadrul căruia sunt incluse mai
multe conturi analitice:
 Subcontul 221.1”Facturi de primit din ţară”
Evidenţa analitică a creanţelor pe termen scurt aferente facturilor comerciale se ţine pe fiecare
debitor, pe termene de formare şi de achitare a acestora.
Lunar, în baza datelor din documentele primare se întocmesc următoarele documente
generalizatoare:
1. Cartela contului (fişa contului) 221”Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale”
pentru fiecare client, unde este indicat soldul la începutul perioadei, data tranzacţiei, numărul
facturii, numărul operaţiei, conţinutul operaţiei, debit/credit, suma tranzacţiei, rulajul debitor si
creditor, precum şi soldul final.
38
2. Registrul-order pe contul 221”Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale” sau
Analiza contului, în acest document indicîndu-se: sold la începutul perioadei, conturile
corespondente, rulaj debitor şi creditor, soldul la sfîrşitul perioadei.
3. Balanţa de verificare pe subcontul 221.1 “Facturi de primit din ţară”, unde este înregistrat
fiecare client în parte, numărul documentului, soldul la începutul perioadei, rulajul debitor şi
creditor, precum şi soldul final.
Modul de reflectare în contabilitatea Î.M. ”Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. a creanţelor
comerciale este posibilă ţinînd cont de următoarele forme de achitare:
a) contra mijloace băneşti;
b) pe seama avansurilor primite.
La formarea creanţelor comerciale se întocmesc formulele contabile:
Debit contul 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”
Credit contul 611 „Venituri din vînzări”
Achitarea creanţelor comerciale se înregistrează prin formulele contabile:
a) achitarea creanţelor prin mijloace băneşti:
Credit contul 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”
b) achitarea creanţelor prin schimb cu alte active:
Debit contul 111 „Active nemateriale”, 123 „Mijloace fixe”, 211 „Materiale”, 213 „Obiecte de
mică valoare şi scurtă durată”, 217 „Mărfuri”
Stingerea creanţelor comerciale pe termen scurt pe seama avansurilor primite se reflectă prin
formula:
Debit contul 523 „Avansuri pe termen scurt primite”
Stingerea creanţelor comerciale pe termen scurt pe seama datoriilor pe termen scurt faţă de
furnizori şi antreprenori:
Debit contul 539 „Alte datorii pe termen scurt”
Pentru evidenţa avansurilor acordate pe un termen nu mai mare de un an în contul achiziţionării

ulterioare a activelor este destinat contul de activ 224 „Avansuri pe termen scurt acordate”. În
debitul acestui cont se reflectă acordarea avansurilor pe termen scurt, iar în credit – suma avansurilor
39
utilizate pentru stingerea datoriilor faţă de furnizori sau antreprenori. Soldul acestui cont este debitor şi
reprezintă sumele avansurilor acordate, dar încă neutilizate la finele perioadei de gestiune.
Evidenţa analitică a avansurilor pe termen scurt acordate se ţine pe fiecare debitor. Fiecare
cont analitic poate să fie atit debitor, cît şi creditor, aceasta depinde de suma de bani care este
transferată pentru materiale, servicii prestate, dacă depaşeşte suma valoarea materialelor recepţionate
se trece la credit.
Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa avnsurilor pe termen scurt, la Î.M. ”Efes
Vitanta Moldova Brewery” S.A. se întocmeşte balanţa de verificare contul 224 “Avansuri pe termen
scurt”, în aceste balanţe pe fiecare agent economic se indică: contul corespondent, soldul la începutul
lunii, rulajele debitoare şi creditoare şi soldul final.
La Î.M. ”Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. în evidenţa contabilă contul 224 “Avansuri pe
termen scurt acordate” apare doar în situaţiile în care, instituţiei i s-au prestat servicii alimentare într-
o valoare mai mică decît s-a achitat.
La acordarea avansurilor se întocmeşte formula contabilă:
Debit contul 224 „Avansuri pe termen scurt acordate”
Credit contul 241 „Casa”, 242 „Conturi curente în valută naţională”, 243 „Conturi curente în
valută străină”
Utilizarea avansului pentru stingerea datoriilor faţă de furnizori se reflectă prin:
La restituirea avansurilor pentru care nu s-a efectuat livrarea mărfurilor sau prestarea
serviciilor:
Internationale de Raportare Financiară, creantţele comerciale sunt sumele datorate de client pentru
bunuri vîndute în cursul normal al activităţii. Deoarece colectarea lor este preconizată în decursul unui
an, acestea sunt clasificate ca active pe termen lung.
Creanţele comerciale sunt recunoscute iniţial la valoarea justă şi ulterior evaluate la costul
amortizat utilizînd metoda dobînzii efective, minus provizionul pentru depreciere.
Evidenţa creanţelor privind decontările cu bugetul

Creanţele bugetului faţă de întreprindere apar ca urmare a diferenţelor dintre sumele calculate
şi achitate la buget ale impozitelor şi taxelor, a căror mod de administrare şi de contabilizare are un
40
spect complex. Situaţiile de apariţie a creanţelor sunt în dependenţă de specificul operaţiunilor
economice.
Evidenţa analitică a creanţelor privind decontările cu bugetul se ţine pe feluri de impozite şi
plăţi, pe termene de recuperare a acestora din buget.
Pentru evidenţa sintetică este destinat contul de activ 225 „Creanţe pe termen scurt privind
decontările cu bugetul”. În debitul acestui cont se reflectă avansurile vărsate la buget privind
impozitele şi taxele stabilite de legislaţie, iar în credit – sumele trecute în cont pentru stingerea
datoriilor aferente decontărilor cu bugetul. Soldul este debitor şi reprezintă datoriile bugetului faţă de
întreprindere la finele perioadei de gestiune.
Apariţia creanţelor privind decontările cu bugetul se reflectă prin următoarele formule:
1. la suma impozitului pe venit achitat în rate:
Debit contul 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”
2. la suma impozitului pe venit achitat în străinătate din venitul investiţional şi financiar:
Credit contul 243 „Conturi curente în valută străină”
3. la suma impozitului pe venit reţinut la sursa de plată:
Credit contul 221 „Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale”, 228 „Creanţe pe
termen scurt privind veniturile calculate”, 229 „Alte creanţe pe termen scurt”
4. la suma depăşirii sumei TVA trecută în cont faţă de suma TVA calculată, precum şi a
supraplăţilor la buget privind alte impozite şi taxe:
Credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”
La finele anului întreprinderea are dreptul să treacă în cont sumele impozitului pe venit plătite
în avans (inclusiv suma impozitului pe venit reţinut la sursa de plată). Acestea se trec la diminuarea
datoriilor faţă de buget şi se înregistrează prin formula contabilă:
Debit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”
Credit contul 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”
În cazul cînd suma impozitului pe venit calculat este mai mică decît suma totală plătită în
avans, diferenţa rămîne ca sold pe contul 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu
bugetul” şi urmează să fie recuperată din buget sau trecută în contul datoriei pe următoarea perioadă
de gestiune.
Restituirea din buget a supraplăţilor se reflectă prin formula contabilă:
41
De cele mai dese ori supraplata se trece în contul achitării impozitelor respective sau a altor
impozite şi taxe în perioadele următoare. Stingerea datoriei faţă de buget din contul supraplăţii se
reflectă prin formula contabilă:
Debit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”
Iar la finele perioadei de gestiune se trec la diminuarea datoriilor faţă de buget sumele
impozitului pe venit reţinute de către beneficiar, prin creditarea contului 225 “Creanţe pe termen
scurt privind decontările cu bugetul” şi debitarea contului 534“Datorii privind decontările cu
bugetul”.
Evidenţa creanţelor personalului
Creanţele personalului reprezintă datorii ale angajaţilor faţă de întreprindere.La Î.M. ”Efes
Vitanta Moldova Brewery” S.A. aceste creanţe apar în rezultatul:
 Acordării avansurilor titularilor de avans;
 Calculul şi reţinerile la Fondul Pensionar.
Pentru creanţele personalului se utilizează contul de activ 227”Creanţe pe termen scurt ale
personalului”. Acest cont este destinat generalizării informaţiei privind existenţa, formarea şi
achitarea creanţelor nominalizate.
Evidenţa analitică a creanţelor personalului se ţine pe fiecare debitor, pe tipuri de creanţe, pe
termene de apariţie şi achitare a acestora.
Pentru evidenţa sintetică este destinat contul de activ 227 „ Creanţe pe termen scurt ale
personalului”. ÎnDebit cont 227 se reflectă apariţia creanţei, iar în Credit - achitarea acesteia. Soldul
este debitor şireflectă datoria angajatului faţă de întreprindere la sfîrşitul perioadei de gestiune.
În cadrul contului 227 “Creanţe pe termen scurt ale personalului ” la Î.M. ”Efes Vitanta
Moldova Brewery” S.A. au fost deschise următoarele subconturi:
- 227.2 “Creanţe pe termen scurt ale titularilor de avans”
- 227.5 “Creanţe pe termen scurt ale personalului privind alte operaţii”
În continuare vom examina modul de contabilizare a creanţelor personalului .
Creanţe pe termen scurt ale titularilor de avans
Titularii de avans sunt angajaţii întreprinderii cărora li se eliberează mijloace băneşti spre
decontare. Avansul eliberat este destinat acoperirii cheltuielilor care urmează a fi suportate de către
angajatul respectiv, cum sunt cheltuielile de deplasare (aferente deplasării angajatului în interes de
serviciu) şi cheltuielile gospodăresti (aferente procurării unor active).
Deplasarea în interes de serviciu este o detaşare a angajatului în vederea executării în altă
localitate a unor anumite lucrări (servicii) legate nemijlocit de activitataea întreprinderii. Detaşarea
42
angajatului, se efectuează conform ordinului de deplasare, emis de către conducătorul întreprinderii.
Termenul deplasării se determină de conducătorul întreprinderii, dar nu poate depăşi (fără a lua în
consideraţie timpul aflării în drum) doi ani la detaşarea peste hotare şi 60 de zile calendaristice – în
hotarele Republicii Moldova.
Adesea la întreprinderi apar creanţe legate de retribuirea muncii. Acestea survin atunci, cînd
angajaţilor li se eliberează din casă sume de bani, care apoi se vor scoate din salariul
calculatangajatului. Eliberarea avansului este însoţită de ordinul de plată, ce atestă ridicarea banilor de
catre angajaţi
La sfîrşitul lunii, pe baza datelor din documentele primare şi Registrului-order sau Analiza
contului 227, se întocmeşte balanţa de verificare, respectiv se întocmeşte Cartea mare pe contul 227
“Creanţe pe termen scurt ale personalului”, unde se calculează soldul final al contului.
Ulterior, soldul final al contului 227 “Creanţe pe termen scurt ale personalului” este preluat
din Cartea mare şi reflectat în Bilanţul contabil, la postul 320 “Creanţe pe termen scurt ale
personalului”.
Evidenţa creanţelor privind veniturile calculate

Creanţele privind veniturile calculate cuprind datoriile altor întreprinderi faţă de unitatea
economică respectivă privind:
- plata de arendă;
- dividendele calculate;
- dobînzile şi redevenţele calculate;
- alte venituri.
Evidenţa analitică a crenţelor privind veniturile calculate se ţine pe fiecare debitor, termene de
achitare şi feluri de venituri.
Pentru evidenţa sintetică a veniturilor calculate este destinat contul de activ 228 „Creanţe pe
termen scurt privind veniturile calculate”. În debitul acestui cont se reflectă calcularea veniturilor,
în credit – achitarea lor. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă suma veniturilor calculate, dar
neachitate.
În cadrul contului 228 “Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate”, în
contabilitateaÎ.M. ”Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. are loc acumularea de venituri în baza
acordării spaţiilor disponibile în arendă, astfel a fost deschis un cont de gradul II, 228.1 “Creanţe pe
termen scurt privind arenda”, în care sunt înregistrate toate operaţiunile legate de veniturile
acumulate din arenda
La calcularea veniturilor (apariţia creanţelor) se întocmesc formulele contabile:
Debit contul 228 „Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate”
43
Achitarea creanţelor privind veniturile calculate se reflectă prin formula:
Credit contul 228 „Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate”
În unele cazuri se admite achitarea creanţelor prin stingerea reciprocă a datoriilor întreprinderii
prin formulele contabile:
Debit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, 522 „Datorii pe termen
scurt faţă de părţile legate”, 539 „Alte datorii pe termen scurt”
Credit contul 228 „Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate”
Evidenţa altor creanţe pe termen scurt
În componenţa altor creanţe intră creanţele cu termenul mai mic de 1 an care nu pot fi reflectate
în nici una din categoriile creanţelor descrise anterior, şi anume creanţele:
- privind recuperarea pierderilor;
- ale organelor de asigurări sociale;
- privind reclamaţiile înaintate şi recunoscute;
- ale băncilor comerciale;
- privind alte operaţiuni.
Evidenţa analitică a altor creanţe se ţine pe tipuri de debitori şi pe termene de încasare.
Pentru evidenţa sintetică a altor creanţe este destinat contul de activ 229 „Alte creanţe pe
termen scurt”. În debitul acestui cont se reflectă înregistrarea altor creanţe pe termen scurt, iar în
credit – achitarea lor. Soldul este debitor şi reflectă suma altor creanţe la un moment anumit, de regulă,
la sfîrşitul perioadei de gestiune.
Apariţia altor creanţe pe termen scurt se reflectă prin formulele contabile:
1. reflectarea sumei despăgubirilor destinate încasării de la companiile de asigurări în alte cazuri
decît cele de calamităţi naturale, reflectarea sumei pretenţiilor înaintate furnizorilor sau
cumpărătorilor recunoscute în scris sau prin hotărîrea judecăţii:
2. reflectarea sumelor despăgubirilor destinate încasării de la companiile de asigurări în rezultatul
calamităţilor naturale:
Credit contul 623 „Venituri excepţionale”
3. reflectarea creanţelor privind vînzarea activelor pe termen lung:
44
taxa pa valoare adăugată”
Stingerea creanţelor se reflectă prin formulele contabile:
1. pentru creanţele achitate cu mijloace băneşti:
Debit contul 241 „Casa”
2. pentru creanţele recunoscute drept dubioase:
45
3.9. Contabilitatea mijloacelor băneşti şi a investiţiilor pe termen scurt
Mijloacele băneşti sunt activele cu cel mai înalt grad de lichiditate şi cuprind disponibilităţi
băneşti în casieria întreprinderii, depozite, conturile curente în valută naţională, valută străină şi alte
conturi la bănci.
Contabilitatea mijloacelor băneşti se organizează în cadrul unui sistem de conturi din clasa 2
„Active curente”, grupa 24 „Mijloace băneşti” care cuprinde următoarele conturi sintetice: 241
„Casa”, 242 „Conturi curente în valută naţională”, 243 „Conturi curente în valută străină”, 244
„Conturi speciale la bănci”, 245 „Transferuri băneşti în expediţie”, 246 „Documente băneşti”.
În contabilitatea Î.M. ”Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. prin intermediul mijloacelor
băneşti se efectuează decontări cu:
- alte întreprinderi;
- personalul.
Forma de exprimare şi locul păstrării mijloacelor băneşti în contabilitate sunt:
 mijloace băneşti în numerar – 241 „Casa”;
 mijloace băneşi în conturi bancare – 242”Conturi curente în valută naţională”;
 mijloace băneşti în conturi valutare – 243 „Conturi curente în valută străină”.
Mijloace băneşti în numerar

Conform legislaţiei în vigoare Î.M. ”Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. poate ţine mijloace
băneşti în numerar pentru a efectuarea unor decontări curente. Încasările şi plăţile banilor se efectuează
prin casierie, evidenţa lor ţinîndu-se în contul 241 „Casa”, subconturile241.1 „Casa în valută
naţională”, 241.2 „Casa în valută străină”, 241.3 „Mijloace băneşti în numerar legate”.
Modul de efectuare a operaţiunilor în casierie e stabilit prin Normele pentru efectuarea
operaţiunilor de casă în economia naţională a RM aprobate prin Hotărîrea Guvernului Republicii
Moldova nr. 764 din 25.11.1992, cu modificările şi completările ulterioare (conform politicii de
contabilitate a instituţiei).
Operaţiunile de casă sunt efectuate de către casier, care poartă răspundere materială deplină
pentru păstrarea şi folosirea mijloacelor băneşti, cu acest scop este încheiat un contract de răspundere
materială, în care se indică obligaţiile casierului, precum şi răspunderea acestuia în cazul pierderii sau
deteriorării numerarului, la contractul dat este anexat lista casierilor netitulari ai Î.M. ”Efes Vitanta
Moldova Brewery” S.A. precum şi semnăturile acestora.
În casierie se păstreză mijloace băneşti în scopuri gospodăreşti ale instituţiei, precum şi pentru
delegaţi. În casieria unităţii economice banii în numerar sunt primiţi din contul bancar, de asemenea se
achită în numerar în cazul în care în urma inventarierii se depistează lipsurile, iar persoanele vinovate
se achită.
46
În continuare vom examina modul de reflectare în contabilitatea Î.M. ”Efes Vitanta Moldova
Brewery” S.A. a operaţiunilor privind decontările în numerar, în baza documentelor primare.
Casierul primeşte numerarul în casierie din contul bancar al instituţiei în baza cecului bancar,
întocmit de către contabilul adjunct .
În cec se indică denumirea emitentului, numele şi prenumele mandatarului, suma solicitată în
cifre şi litere, verso cecului cuprinde suma divizată după destinaţie precum şi semnăturile emitentului,
prima semnatură e a conducătorului, iar a doua a contabilului-şef sau adjunct, acestea la rîndul lor sunt
confirmate prin ştampila instituţiei, datele din buletinul de identitate al persoanei care primeşte
numerarul.
Cecul este valabil în decurs de 10 zile, ziua emiterii nu se ia în calcul. La intrarea mijloacelor
băneşti în baza bonului de plată de la casele Î.M. ”Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. în casierie,
din contul bancar şi în alte cazuri, se întocmeşte dispoziţia de încasare semnată de contabilul-şef sau
de altă persoană împuternicită. Dispoziţia de încasare e formată din două părţi, prima parte este însăşi
dispoziţia de încasare, iar partea a doua e chitanţa la dispoziţia de încasare, care este semnată de
contabilul-şef şi fiind certificată prin ştampila casierului, servind drept confirmre de primire a
numerarului.
La eliberarea numerarului din caserie se întocmeşte ordin de plată (Anexa 34) semnată de
contabilul-şef şi conducătorul instituţiei, sau de alte persoane împuternicite.
În dispoziţiile de încasare şi plată se indică denumirea documentului, în baza căruia se
efectuează încasare sau eliberarea numerarului. Primirea mijloacelor băneşti în baza acestor documente
poate fi efectuată numai în ziua în care sunt întocmite.
În cazul primirii numerarului sau eliberării acestuia, documentele acestea sunt semnate de către
casier şi se pune ştampila acestuia, pentru a exclude eliberarea repetată a banilor în baza documentelor
date. Dispoziţia de încasare şi plată pînă la transmiterea în casierie se înregistrează de contabilitate în
Registrul de Evideanţă a dispoziţiilor de încasare şi plată.
La sfîrşitul fiecărei zile de muncă aceste documente se înregistreză de către casier în Registrul
de Casă (Anexa 35), în care se determină soldul de mijloace băneşti în casierie la începutul zilei,
intrările şi ieşirile acestora în cursul zilei, precum şi soldul la sfîrşitul fiecărei zi. Registrul de casă este
întocmit la calculator şi manual, răspunzător de controlul ţinerii acestui registru este contabilul-casier.
Instituţia are încheiat contract cu banca la care are deschise conturi, pentru ca la sfîrşitul zilei
de lucru să vină încasatorul pentru a încasa geanta cu bani şi pentru a lăsa alta goală, în cazul sumelor
mari, şi casierul principal poate duce banii la bancă. În cazul cînd casierul principal duce banii la bancă
se întocmeşte o dispoziţie de plată, unde este scrisă suma şi la ce bancă este eliberată, precum şi
semnăturile necesare, apoi după ce a fost depusă, banca transmite al doilea exemplar al ordinului de
încasare, care va fi document justificativ pentru depunerea banilor. În cazul încasatorilor, de asemenea
47
se întocmeşte o dispoziţie de plată, iar în baza acesteia se întocmeşte borderoul însoţitor în 3
exemplare. Primul exemplar se pune în geanta cu numerar, al doilea se transmite încasatorului şi al
treilea exemplar care este semnat şi pusă ştampila încasatorului rămîne în contabilitate. Primele două
se completează la fel, în al treilea exemplar se completează chitanţa, care este parte componentă a
borderoului. Banii încasaţi vor fi în cont a doua zi.
Formulele contabile în acest caz sunt:
1. Reflectarea transmiterii numerarului încasatorului:
Debit contul 245 “Transferuri băneşti în expediţie”
Credit contul 241 “Casa”
2. Reflectarea înscrierii banilor pe cont:
Debit contul 242 “Conturi curente în valută naţională”
Credit contul 245 “Transferuri băneşti în expediţie”
În conformitate cu Regulamentul privind inventarierea nr.36 din 05.03.2001, în scopul
exercitării controlului asupra integrităţii şi fluxului de mijloace băneşti la instituţie în termenele
stabilite se efectuează inventarierea casieriei.
După inventarierea numerarului se întocmeşte procesul – verbal de inventariere. Inventarierea
caseriei prevede verificarea soldului efectiv al mijloacelor băneşti la sfîrşitul zilei de muncă.
În timpul inventarierii pot fi depistate lipsuri cît şi plusuri a numerarului în casierie. Sumele
constatate lipsă se impută casierului, dacă acestea au fost constatate în urma inventarierii şi
recunoscute de casier sau au fost adjudecate de organele judiciare.
Conturi curente în valută naţională

Conform legislaţiei în vigoare Î.M. ”Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A este obligat (ca şi toţi
agenţii economici) să-şi păstreze mijloacele băneşti în instituţii financiare.
Modul de deschidere, administrare şi închidere a conturilor bancare este reglementat de BNM.
Operaţiunile economice pot fi efectuate în contul curent numai după ce au fost înregistrate la
inspectoratul fiscal de stat.
Pentru a-şi deschide conturi în valută naţională Î.M. ”Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A a
prezentat la bancă următoarele documente:
1. cerere de deschidere a conturilor;
2. copia certificatului de înregistrare a instituţiei;
3. statutul instituţiei;
4. fişa cu semnăturile persoanelor împuternicite şi modelul ştampilei Î.M. ”Efes Vitanta Moldova
Brewery” S.A, copia buletinului.
48
Toate acestea fiind confirmate notarial.
După ce au fost deschise conturile, asociaţia şi banca au încheiat un contract de efectuarea
operaţiunilor de casă şi de decontare. Conturile deschise vor putea fi închise definitiv, doar la cererea
instituţiei sau la decizia instanţei de judecată. Tranzacţiile privind încasările şi plăţile în conturile
curente se efectuează de către bancă, conform documentelor bancare tipizate, care sunt certificate prin
semnăturile persoanelor indicate în fişa cu specimenele de semnături şi amprenta ştampilei.
Atunci cînd se eliberează bani din casă în diferite scopuri se efectuează în baza cecului bănesc,
din carnetul de cecuri.
Unitatea economică primeşte de la bancă după fiecare tranzacţie efectută extras din cont, la
care sunt anexate alte documente în baza cărora s-a făcut înregistrarea în extrasul din cont (Anexa 36)
Evidenţa analitică se ţine pe fiecare cont bancar, iar pentru evidenţa sintetică este destinat
contul de activ 242 „Conturi curente în valută naţională”, soldul contului este debitor şi reflectă
suma mijloacelor băneşti într-o perioadă de gestiune. Înregistrări cu contul respectiv sunt la fiecare
capitol din lucrare.
Conturi curente în valută străină

În afară de conturi în valută naţională, instituţia mai are deschise două conturi în valută srtăină,
în dolari şi în euro. Pentru a deschide conturile date, la bancă au fost prezentate aceleaşi documente ca
şi în cazul deschiderii conturilor în valută naţională.
Modul de efectuare şi de contabilizare a operaţiunilor şi mijloacelor valutare sunt reglementate
de:SNC 21 „Efectele variaţiilor de curs valutar”, Regulamentul băncii naţionale privind
reglementarea valutară pe teritoriul RM.
Evidenţa analitică se ţine pe fiecare cont bancar, iar pentru evidenţa sintetică este destinat
contul de activ 243 „Conturi curente în valută străină”,soldul contului este debitor şi reflectă suma
mijloacelor băneşti în valută străină într-o perioadă de gestiune.
Conform regulamentului în vigoare mijloacele valutare sunt folosite la Î.M. ”Efes Vitanta
Moldova Brewery” S.Apentru:
- achitarea datoriilor faţă de furnizorii externi;
- eliberarea avansurilor pentru deplasări în scopuri de serviciu în afara RM, suma eliberată pentru
deplasări nu este mai mare de 5000$ conform BNM, iar în caz contrar suma mai mare de aceasta
va fi eliberată doar cu autorizaţia BNM.
49
3.10. Contabilitatea capitalului propriu
Capitalul propriu reprezintă o totalitate de surse proprii de finanţare a activităţii economico-
financiare a întreprinderii şi poate fi determinat ca mărimea rămasă în activele întreprinderii după
scăderea datoriilor. În componenţa capitalului propriu se evidenţiază:
 capitalul statutar;
 capitalul suplimentar;
 capital nevărsat;
 capital retras;
 rezervele;
 profitul nerepertizat;
 capitalul secundar.
Contabilitatea capitalului propriu se organizează în cadrul unui sistem de conturi din clasa 3
„Capital propriu”, grupa 31 „Capital statutar şi suplimentar”, grupa 32 „Rezerve”, grupa 33
„Profit nerepartizat”, grupa 34 „Capital secundar”, cîteva din conturile sintetice pe care le
cuprinde sunt: 311 „Capital statutar”, 312 „Capital suplimentar”, 313 „Capital nevărsat”, 314
„Capital retras”, 321 „Rezerve stabilite de legislaţie”, 331 „Corectarea rezultatelor perioadelor
precedente”, 332 „Profit nerepartizat al anilor precedenţi”, 342 „Subvenţii” ş.a.
Capitalul statutar reprezintă valoarea totală a capitalului declarat care urmează a fi achitat de
fondatori sau acţionari. Pentru evidenţa lui se utilizează contul 311 „Capital statutar”.
Pînă la înregistrarea se stat a întreprinderii, fondatorul trebuie să depună mărimea capitalului
statutar într-un cont bancar provizoriu, înregistrîndu-se următoarea formulă contabilă:
Debit contul 244 „Conturi speciale la bănci”
Credit contul 311 „Capital statutar”
Mai apoi, cînd mijloacele băneşti din contul provizoriu se transferă într-un cont permanent, se
înregistrează:
Credit contul 244 „Conturi speciale la bănci”
Suma neachitată de fondator ca capital statutar, o înregistrăm ca apariţia capitalului nevărsat
(contul 313 „Capital nevărsat”):
Debit contul 313 „Capital nevărsat”
Credit contul 311 „Capital statutar”
Pentru a duce evidenţa capitalului suplimentar se utilizează contul 312 „Capital suplimentar”.
Acest capital poate apărea prin 2 modalităţi:
1. prin diferenţele ce apar între valoarea nominală şi cea de plasare sau vînzare a acţiunilor, caz în
care se întocmeşte formula contabilă:
50
Credit contul 312 „Capital suplimentar”
2. prin diferenţele de curs valutar aferente decontărilor cu fondatorii în valută străină:
- pentru diferenţa de curs favorabilă:
Debit contul 243 „Conturi curente în valută străină”
Credit contul 312 „Capital suplimentar”
- pentru diferenţa de curs nefavorabilă:
Debit contul 312 „Capital suplimentar”
Credit contul 311 „Capital statutar”, contul 313 „Capital nevărsat”
Capitalul retras reprezintă valoarea acţiunilor răscumpărate de la acţionari sau fondatori în
scopul anulării acestora sau revînzării ulterioare. Evidenţa lui se ţine în contul 314 „Capital retras”.
La retragerea acţiunilor se înregistrează formula contabilă:
Debit contul 314 „Capital retras”
Credit contul 241 „Casa”, contul 242 „conturi curente în valută naţională”
Rezervele reprezintă sumele transferate din profitul net care vor fi utilizate în diferite
scopuri,cum ar fi: majorarea capitalului statutar, acoperirea pierderilor din anii precedenţi ş.a.
Rezervele se reflectă pe următoarele conturi: contul 321 „Rezerve stabilite de legislaţie”,
contul 322 „Rezerve prevăzute de statut”, contul 323 „Alte rezerve”.
La formarea rezervelor se înregistrează:
Debit contul 332 „Profit nerepartizat al anilor precedenţi”
Credit contul 321 „Rezerve stabilite de legislaţie”, contul 322 „Rezerve prevăzute de statut”,
contul 323 „Alte rezerve”
La utilizarea rezervelor avem următoarea formulă contabilă:
Debit contul 321 „Rezerve stabilite de legislaţie”, contul 322 „Rezerve prevăzute de statut”,
contul 323 „Alte rezerve”
Credit contul 311 „Capital statutar” (pentru majorarea capitalului statutar)
Credit contul 312 „Capital suplimentar” (pentru formarea capitalului suplimentar)
Credit contul 332 „Profit nerepartizat al anilor precedenţi” (pentru acoperirea pierderilor anilor
precedenţi)
Credit contul 537 „Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi” (pentru calcularea dividendelor)
Capitalul statutar al Î.M. ”Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A conform Situaţiei Financiare
pentru exerciţiul financiar încheiat la 31 decembrie 2013 „Capital statutar”este de 39 998 073 lei .
51
3.11. Contabilitatea datoriilor
Modul de constatare şi contabilizare a datoriilor se înfăptuieşte în baza SNC 5 „Prezentarea
rapoartelor financiare” conform politicii de contabilitate a Î.M. ”Efes Vitanta Moldova Brewery”
S.A. În componenţa datoriilor la Î.M. ”Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A se includ următoarele:
- datoriile aferente facturilor comerciale;
- datorii aferente bugetului;
- datorii faţă de personal;
- alte datorii pe termen scurt.
Datoriile în bilanţul contabil se reflectă la valoarea sumelor care trebuie achitate sau la valoarea
sumelor necesare pentru achitarea acestora.
Evidenţa datoriilor comerciale

Decontarea privind achitarea datoriilor faţă de furnizori se efectuează de cele mai dese ori prin
contul de decontare, dar sunt posibile şi decontări în numerar.
Decontările prin virament se efectuează conform Regulamentului privind decontările fără
numerar în RM. Decontările prin virament se efectuează în baza documentelor descrise şi anexate la
tema contabilitatea mijloacelor băneşti.
Evidenţa analitică se ţine pe fiecare furnizor, creditor, pe termene de apariţie, precum şi pe
termene de achitare a datoriilor, tipul valutei ce trebuie de achitat. Pentru evidenţa sintetică a
datoriilor comerciale se utilizează conul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”
şi 523 „Avansuri pe termen scurt primite”. În creditul acestui cont se reflectă creşterea datoriilor
comerciale, iar în debitul contului se înregistrează achitarea datoriilor. Soldul contului este creditor şi
reprezintă datoriile comerciale ale întreprinderii la o anumită dată, fiind reflectat în bilanţul contabil.
Subconturile contului 521„Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” care sunt
mai des folosite în contabilitatea Î.M. ”Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. sunt:
- 521.1 „Facturi de achitat în ţară”
- 521.2 „Facturi de achitat în străinătate”
Contul 521.1 „Facturi de achitat în ţară”este folosit în contabilitatea asociaţiei pentru a arăta
prestarea şi achitarea datoriilor aferente serviciilor prestate de furnizorii principali.
1. În cazul reflectării procurării materialelor formula va fi:
2. La achitarea datoriei faţă de furnizori formula contabilă întocmită este:
Credit contul 242„Conturi curente în valută naţională”
52
3. În cazul prestării serviciilor ce ţin de gestiunea asociaţiei formula va fi:
Debit contul 713„Cheltuieli generale şi administrative”- 9500 lei
Credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”- 9500 lei (Anexa 21)
Este cunoscut faptul că se poate de achitat în avans (prealabil) pentru mărfurile livrate,
serviciile prestate. Pentru evidenţa aceastor avansuri laÎ.M. ”Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A., se
utilizează contul 523 „Avansuri pe termen scurt primite”. În decursul anului cu contul respectiv la
Î.M. ”Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A., se întocmesc următoarele formule contabile, utilizînd
conturile 228 “ Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate” şi 242 „Conturi curente în
valută naţională”.
1. Înregistrarea primirii avansului:
Credit contul 523 „Avansuri pe termen scurt primite”
2. Reflectarea închiderii contului 523 „Avansuri pe termen scurt primite”:
Debit contul 523 „Avansuri pe termen scurt primite”
Credit contul 228 “ Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate”
Internationale de Raportare Financiară, datoriile comerciale sunt obligaţiile de a plăti pentru bunurile
sau serviciile care au fost achiziţionate, în cursul normal al activităţii, de la furnizori. Datoriile sunt
clasificate ca datorii curente, dacă termenul de achitare nu depăşeşte un an. În caz contrar, ele sunt
prezentate ca datorii pe termen lung.
Datoriile comerciale sunt recunoscute iniţial la valoarea justă şi evaluate ulterior la cost
amortizat folosind metoda dobinzii efective.
Creditele şi împrumuturile sunt recunoscute iniţial la valoarea justă, net de costurile de
tranzacţionare înregistrate.Ulterior, creditele şi împrumuturile sunt prezentate la cost amortizat; orice
diferentă dintre sumele încasate (net de costurile tranzacţionare) şi valoarea răscumpărării fiind
recunoscută în situaţia rezultatului global, folosind metoda dobînzii efective.
Costurile generale şi specific aferente unui împrumut direct atribuibile achiziţiei, construcţiei
sau producţiei de active eligibile, reprezentînd acele active care solicită în mod necesar o perioadă
substantial de timp pentru a fi gata in vederea utilizarii sale prestabilite sau pentru vinzare, sunt incluse
în costurile respectivelor active, încetînd a se capitaliza atunci cînd se realizează cea mai mare parte a
activităţilor necesare pentru pregătirea activului cu ciclu lung de fabricaţie, în vederea utilizării
prestabilite sau a vînzării acestuia.
Toate celelate costuri aferente împrumutului sunt recunoscute în profit şi pierderi în perioda în
care au loc.
53
Evidenţa datoriilor cu personalul
Pentru evidenţa datoriilor faţă de personal sunt destinate următoarele conturi de pasiv:
531,,Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii’’ şi 532 ,, Datorii faţă de personal
privind alte operaţii’’.În Credit cont 531 se reflectă salariul calculat angajaţilor întreprinderii, iar în
Debit – sumele achitateşi reţinute. Din cele expuse ne dăm seama că procesul de salarizare este
compus din două etape: calcularea şi achitarea plăţilor salariale.
Calcularea salariului se reflectă la unul din conturile de consumuri şi cheltuieli, în funcţie de
destinaţia serviciului prestat de angajat.
Contabilitatea datoriilor cu personalul la Î.M. ”Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A.,cuprinde:
- datorii privind retribuirea muncii;
- datorii privind alte operaţii.
Contabilitatea datoriilor privind retribuirea muncii în prezenta lucrare s-a analizat la
“Contabilitatea salariului”, formarea datoriilor respective, modul de evidenţă şi contabilizarea
datoriilor faţă de personal.
Dar relaţiile întreprinderii cu personalul pot fi exprimate nu numai în datorii salariale, dar şi în
datorii formate din alte operaţiuni. Aceste datorii pot fi datorii faţă de titularii de avans privind sumele
cheltuite de aceştia pe contul propriu în interesele întreprinderii, acoperirea unor cheltuieli şi stingerea
datoriilor întreprinderii. Pentru evidenţa acestor datorii este destinat contul de pasiv 532 “Datorii faţă
de personal privind alte operaţii”, în creditul contului respectiv se înregistrează datoriile aferente
altor operaţiuni calculate personalului, iar în debit - achitarea şi trecerea la scăderii a datoriilor faţă de
personal. Soldul contului este creditor şi reflectă datoriile întreprinderii faţă de personal privind alte
operaţii la sfîrşitul perioadei de gestiune.
Datoriile faţă de titularii de avans apar în situaţia în care titularii pleacă în deplasare fără
acordarea avansului în prealabil, dar la instituţie funcţia acestui cont este utilizată în situaţia în care s-
au plătit pensii alimentare din contul salariului, din care s-a reţinut suma necesară, formula în acest caz
fiind: Debit contul 531 “Datorii pe termen scurt privind retribuirea muncii”
Credit contul 532 “Datorii faţă de personal privind alte operaţii”
Iar la achitarea pensiei alimentare din casă formula contabilă sunt:
Debit contul 532 “Datorii faţă de personal privind alte operaţii”
Credit contul 241 “Casa”
Iar la achitarea de pe contul curent va fi:
Debit contul 532 “Datorii faţă de personal privind alte operaţii”
Credit contul 242 “Conturi curente în valută naţională”
Restul operaţiunilor economice sunt reflectate în capitolul 3.5. “Calculul şi contabilitatea salariului.”
54
Evidenţa datoriilor faţă de buget
Relaţiile agenţilor economici cu bugetul de stat se concretizează în procesele de calculare,
achitare şi declarare a impozitelor şi taxelor. Sistemul fiscal al RM cuprinde o totalitate de impozite şi
taxe divizate în generale de stat şi locale.
Modul şi termenele de achitare a impozitelor şi taxelor, cotele acestora, facilităţile acordate,
precum şi subiecţii, obiecţii impunerii sunt reglementate de Codul Fiscal al RM şi alte acte normative.
Pentru generalizarea informaţiei privind datoriile faţă de buget aferente impozitelor, taxelor şi
sancţiunilor economice este destinat contul de pasiv 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”. În
creditul contului se reflectă datoriile calculate faţă de buget privind impozitele şi taxele, iar în debit –
plăţile virate efectiv sau trecute în cont. Soldul este creditor şi reprezintă suma datoriilor întreprinderii
privind plăţile datorate bugetului la sfîrşitul perioadei de gestiune.
Planul de conturi prevede şi alte conturi pentru contabilizarea decontărilor cu bugetul şi este
utilizat şi de Î.M. ”Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A.,, contul 535 “Datorii preliminare” care este
destinat generalizării informaţiei privind sumele impozitului pe venit, TVA şi accizelor aferente
procurărilor, calculate, dar care nu sunt obligatorii spre plată pînă la îndeplinirea condiţiilor prevăzute
de legislaţia în vigoare. La momentul apariţiei obligaţiei de plată a acestor impozite, sumele lor se trec
în contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”.
Suma impozitului pe venit achitată în rate în cursul anului se reflectă în felul următor:
Dt 731”Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”
Ct 535 „Taxa pe valoarea adăugată şi accize de încasat”
Virarea la buget a sumelot impozitului pe venit se reflectă prin formula contabilă:
Dt 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”
Dt 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”
Ct 241 „Casa” sau 242 „Cont de decontare”
Trecerea în cont a sumelor avansurilor privind impozitul pe venit la finele perioadei de gestiune
se înregistrează prin formula contabilă:
Dt534 „Datorii privind decontările cu bugetul”
Ct 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”
Credite si imprumuturi
55
3.12. Contabilitatea consumurilor, cheltuielilor şi a veniturilor
Contabilitatea consumurilor
Consumurile reprezintă resursele utilizate pentru fabricarea produselor şi prestarea serviciilor
înscopul obţinerii venitului. Acestea sunt nemijlocit legate de procesul de producţie, îşi
găsescîntruchipare materială în stocurile producţiei finite şi produselor în curs de execuţie, la finele
perioadeide gestiune se reflectă în bilanţul contabil ca active şi nu se iau în calcul la determinarea
rezultatuluifinanciar al întreprinderii.Contabilitatea consumurilor este reglementată în principal de
Standardul naţional de contabilitate 3 ,,Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii’’
(S.N.C. 3 ).
Consumurile incluse în costul producţiei (serviciilor) cuprind următoareke articole:
 Consumuri de materiale – cuprind costul materialelor, carburanţilor şi lubrifianţilor
consumaţi, pieselor de schimb utilizate în procesul de producţie (prestare de servicii).
 Consumurile privind retribuirea muncii – includ salariile de bază şi suplimentare ale
muncitorilor încadraţi în procesul de producţie, premiile, adaousurile, contribuţiile la
asigurările sociale calculate în baza salariului personalului care participă la procesul de
producţie.
 Consumuri Indirecte de Producţie – sunt legate de deservirea şi gestiunea subdiviziunilor
întreprinderii (secţiilor, sectoarelor, unităţilor de prestări servicii)
Evidenţa analitică a consumurilor se ţine pe tipuri de produse, servicii, locuri de efectuare,
articole de calculaţie.
În conformitate cu Planul de conturi contabile ai activităţii economico-financiare, consumurile
se ţin laevidenţă cu ajutorul conturilor grupa 81 “Conturi ale consumurilor de producţie” a
contabilităţii de gestiune, şi anume:
 811 “Producţia de bază”
 812 “Activităţi auxiliare”
 813 “Consumuri Indirecte de Producţie”
În Debitul acestor conturi sereflectă acumularea consumurilor, iar în Credit – fie repartizarea,
fie determinarea costului efectiv al producţiei fabricate.
În continuare voi prezenta câteva formule contabile ce ţin de consumurile de producţie:
1) La acumularea consumurilor se înregistrează formulele contabile
Dt 811 “Producţia de bază” sau
Dt 812 “Activităţi auxiliare”
Ct 211 “Materiale”
Ct 521 “ Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”
56
Ct812 “Activităţi auxiliare”
Ct 531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
Ct 533 “Datorii privind asigurările”
Ct 813 “Consumuri Indirecte de producţie”
Ct 216 “Produse”
2) În creditul contului 811 “Producţia de bază” se reflectă:
a) Costul efectiv al produselor fabricate şi serviciilor prestate:
Dt 216 “Produse”
Dt 711 “Costul vînzărilor”
Ct 811 “Producţia de bază”sau
Ct 812 “Activităţi auxiliare”
b) Costul efectiv al rebutului definitiv constatat în secţia producţiei de bază:
Dt 714 “Alte cheltuieli operaţionale”
Ct 811 “Producţia de bază”sau
3) La finele fiecărei perioade de gestiune contul811 “Producţia de bază”, 812 “Activităţi
auxiliare”se închide prin formula:
Dt 215 “Producţia în curs de execuţie”
Ct 811 “Producţia de bază”
La începutul perioadei de gestiune următor soldul producţiei în curs de execuţie se
restabileşte în contul811 “Producţia de bază”, 812 “Activităţi auxiliare”printr-o înregistrare
inversă.
4) Calcularea retribuirii muncii şi contribuţiilor la asigurările sociale pentru personalul
administrativ de conducere şi de deservire al subdiviziunilor de producţie:
Dt 813 “Consumuri indirecte de producţie”
Ct 531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
Ct 533 “Datorii privind asigurările”
5) Clcularea amortizării activelor nemateriale, uzurii mijloacelor fixe cu destinaţie
productivă şi epuizării resurselor naturale:
Dt 813 “Consumuri indirecte de producţie”
Ct 113 “Amortizarea activelor nemateriale ”
Ct124 “Uzura mijloacelor fixe”
Trebuie de menţionat că în componenţa consumurilor indirecte de producţie se includ
consumuri variabile şi constante de producţie. Consumurile variabile sunt considerate consumuri ce-şi
57
modifică mărimea în acelaşi sens cu modificarea volumului fizic de producţie, ex: consumuri directe
materiale,salariale, energia electrică pentru funcţionarea utilajului de producţie e.t.c. Consumurile
constante suntconsumuri a căror mărime rămîne neschimbată faţă de evoluţia volumului fizic de
producţie, ex: uzurautilajelor de producţie, asigurarea utilajului productiv, salariul paznicilor secţiei de
producţie e.t.c.Consumurile indirecte de producţie variabile şi constante se repartizează în conformitate
cu capacitateade producţie. Dacă gradul de utilizare a capacităţii de producţie depăşeşte 100%, atunci
consumurileindirecte constante se includ integral în costul producţiei, iar dacă gradul de utilizare a
capacităţii de producţie este mai mic decît 100%, consumurile constante se includ parţial în costul
producţiei, iar restul se repartizează la cheltuielile perioadei.
Gradul de utilizare reprezintă raportul procentual dintrecapacitatea efectivă şi cea normativă.
Ca bază de repartizare a consumurilor indirecte de producţie poate servi: salariul de bază, total
consumuri directe materiale, valoarea materiei prime consumata, nr om/ore prestate. Coeficientul de
repartizare se determină ca raportul dintre total consumuri indirecte de producţie şi total baza de
repartizare.
Conform prevederilor S.N.C. 3, consumurile indirecte variabile se includ integral în costul
producţiei fabricate indiferent de nivelul utilizării efective a capacităţii de producţie, pe cînd
consumurile constante se includ în funcţie de capacitatea normativă. Capacitateanormativă presupune
nivelul mediu al producţiei obţinute pe parcursul a cîtorva perioade de gestiuneîn cazul unor condiţii
normale de lucru. Dacă capacitatea efectivă de producţie depăşeşte capacitateanormativă de producţie,
atunci consumurile constante se includ integral în costul de producţie, iar dacăcapacitatea normativă
este mai mare decît cea efectivă, atunci consumurile indirecte constante serepartzează în raport cu
gradul de utilizare.
Contabilitatea cheltuielilor
Cheltuielile reprezintă diminuările de avantaje economice care apar în procesul desfăşurării
activităţii economico-financiare a întreprinderii. Spre deosebire de consumuri, cheltuielile nu se includ
în costul produselor fabricate, serviciilor prestate, ci se reflectă în Raportul privind rezultatele
financiare şi se scad din venituri la determinarea profitului (pierderii) net al perioadei degestiune.
Cheltuielile se efectuează la întreprinderile care desfăşoară toate tipurile de activităţi. În funcţie
de direcţiile efectuării, acestea se subdivizează în 2 grupe la Î.M. „Efes Vitanta Moldova Brewery”
S.A. :
1. Cheltuieli ale activităţii operaţionale;
2. Cheltuieli ale activităţii neoperaţionale
Cheltuielile activităţii operaţionale cuprind cheltuielile ocazionate de desfăşurarea activităţii de
bază a întreprinderii, acestea la Î.M. „Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. cuprind:
58
a. Costul vînzărilor;
b. Cheltuielile comerciale;
c. Cheltuielile generale şi administrative;
d. Alte cheltuieli operaţionale.
Costul vînzărilor - 711 reprezintă o parte din consumurile aferente produselor, mărfurilor
vîndute şi serviciilor prestate. Acestea cuprind la Î.M. „Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A.
consumurile de materiale, consumurile privind retribuirea muncii, precum şi consumurile indirecte de
producţie aferente serviciilor prestate.
Cheltuielile comerciale - 712 sunt cheltuielile aferente desfacerii produselor, mărfurilor şi
prestărilor de servicii, şi de exemplu: cheltuieli privind operaţiunile de marketing, cheltuieli privind
ambalarea şi desfacerea mărfurilor, cheltuielile de transport ş.a.
Cheltuielile generale şi administrative – 713 cuprind cheltuielile privind deservirea şi
gestiunea întreprinderii în ansamblu, de exemplu: cheltuieli privind uzura, reparaţia şi întreţinerea
mijloacelor fixe, cheltuieli privind amortizarea activelor nemateriale cu destinaţie generală
gospodărească, cheltuielile de întreţinere a personalului administrativ şi de conducere, impozitele,
taxele şi plăţile virate în buget potrivit legislaţiei în vigoare (cu excepţia impozitului pe venit), precum
şi taxa pe valoare adăugată nerecuperată, accizele ect.
Alte cheltuili operaţionale – 714 cuprind cheltuielile privind vînzarea altor active curente,
cheltuielile privind arenda operaţională, cheltuielile sub formă de amenzi, penalităţi, despăgubiri,
cheltuielile din modificarea evaluării a activelor curente ş.a.
Cheltuielile activităţii neoperaţionale cuprind cheltuielile suportate de întreprindere la
desfăşurarea altor activităţi. La instituţia analizată acestea sunt “cheltuielile activităţii financiare -
722”, acestea rezultă din modificarea mărimii şi structurii capitalului propriu, împrumuturilor şi
crediturilor întreprinderii, cheltuieli privind plata redevenţelor, arendei finanţate, ieşirea activelor
materiale pe termen lung, diferenţelor nefavorabile de curs valutar, precum şi la instituţie cu ajutorul
funcţiei contului dat se trece la consumuri medicamentele intrate sub formă de ajutor material (cu titlu
gratuit).
La instituţia analizată de noi sunt deschise la conturi şi subconturi în dependenţă de necesităţile
acesteia. În continuare vom arăta modul de contabilizare a unor operaţiuni economice, deşi exemple
unde sau folosit conturile respective (atît de venituri, cît şi de cheltuieli au fost demonstrate).
La finele fiecărui trimestru rulajul debitor al contului 711 „Costul vânzărilor” se reflectă în
Raportului privind rezultatele financiare şi se scade din veniturile obţinute din vânzări la determinarea
profitului brut (pierderii globale) al întreprinderii.
Pentru generalizarea şi evidenţa informaţiei privind procesul de desfacere a produselor,
seutilizează contul sintetic 712 „Cheltuieli comerciale”.
59
La Î.M. „Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. sunt înregistrate cheltuieli comerciale, deoarece
cum am mai menţionat are o activitate de producere. În continuare voi prezenta câteva formule
contabile:
1. Reflectarea cheltuielilor legate de încărcarea produselor şi mărfurilor în mijloacele de transport de
muncitorii de la depozite, secţiile auxiliare sau persoanele terţe:
Debit contul712 „Cheltuieli comerciale”
Credit contul531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
Credit contul533 „Datorii privind asigurările”
Credit contul521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”
Credit contul522 „Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate”
Credit contul539 „Alte datorii pe termen scurt”.
2. Trecerea la cheltuieli a valorii de bilanţ a mostrelor de produse finite şi mărfuri predate cu titlu
gratuit, conform contractelor, la expoziţii, târguri etc.:
Credit contul 216 „Produse”
Credit contul 217 „Mărfuri”.
3. Crearea rezervelor:
a) pentru recuperarea pierderilor previzibile privind datoriile dubioase:
Credit contul 222 „Corecţii la datorii dubioase”;
b) pentru reparaţia cu termen de garanţie şi deservirea produselor şi mărfurilor vândute, returnarea
şi reducerea preţurilor la mărfurile vândute:
Credit contul 538 „Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminate”.
4. Calcularea uzurii obiectelor de mică valoare şi scurtă durată cu valoarea unitară de peste 3 000 lei
utilizate la ambalarea, încărcarea şi descărcarea produselor şi mărfurilor vândute:
Credit contul 214 „Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată”.
La finele fiecărei perioade de gestiune rulajul contului 712 „Cheltuieli comerciale” se reflectă
cu total cumulativ de la începutul anului în rândul 050 din Raportul privind rezultatele financiare.
În cursul perioadei de gestiune cheltuielile generale şi administrative se colectează cu total
cumulativ de la începutul anului în debitulcontului713“Cheltuieli generale şi administrative”
Exemple de operaţiuni contabile în care s-a utilizat funcţia contului 713 “Cheltuieli generale
şi administrative”:
60
1. Calcularea amortizării activelor nemateriale şi a uzurii mijloacelor fixe utilizate în scopurile
generale ale întreprinderii:
Credit contul 113 „Amortizarea activelor nemateriale”
Credit contul 124 „Uzura mijloacelor fixe”.
2. Reflectarea cheltuielilor privind întreţinerea şi reparaţia mijloacelor fixe cu destinaţie generală
gospodărească:
3. Acceptarea spre plată a facturilor pentru asigurarea pazei obiectelor cu destinaţie generală
gospodărească:
Credit contul 539 „Alte datorii pe termen scurt”.
4. Reflectarea la cheltuieli a comisionului bancar:
Debit contul 713“Cheltuieli generale şi administrative”
Credit contul242 “Conturi curente în valută naţională”
5. Înregistrarea cheltuielilor de deplasare în baza decontului de avans:
Debit contul 713“Cheltuieli generale şi administrative”
Credit contul241 “Casa”
La sfârşitul fiecărui trimestru cheltuielile generale şi administrative acumulate în debitul contului
713 se reflectă în Raportul privind rezultatele financiare şi se scad din venituri la determinarea rezultatului
financiar.
În cursul perioadei de gestiune alte cheltuieli operaţionale se acumulează în debitul contului
714„Alte cheltuieli operaţionale”, cu total cumulativ de la începutul anului şi se reflectă prin
următoarele înregistrări contabile:
1. Achitarea sau calcularea amenzilor, penalităţilor, despăgubirilor:
Credit contul 242 „Cont de decontare”
La finele fiecărei perioade de gestiune rulajul din debitul contului 714 „Alte cheltuieli
operaţionale” se reflectă în Raportului privind rezultatele financiare şi se ia în calcul la determinarea
rezultatului financiar.
La finele anului de gestiune, conturile de evidenţă a cheltuielilor activităţii operaţionale se
închid prin trecerea rulajelor debitoare ale acestora la rezultatul financiar. În acest caz se întocmeşte
formula contabilă:
Debit contul 351 „Rezultat financiar total”
61
Credit contul 711 „Costul vânzărilor”
Credit contul 712 „Cheltuieli comerciale”
Credit contul 713 „Cheltuieli generale şi administrative”
Credit contul 714 „Alte cheltuieli operaţionale”.
Contabilitatea veniturilor
Veniturile reprezintă afluxuri globale de avantaje economice obţinute de întreprindere în
cursul perioadei de gestiune, sub formă de majorare a activelor sau de micşorare a datoriilor, care
conduc la creşterea capitalului propriu, cu excepţia sporurilor pe seama aporturilor proprietarilor
întreprinderii.
În componenţa veniturilor nu sunt incluse sumele colectate în numele terţilor, de exemplu
TVA, accizele, încasările globale obţinute de întreprindere în numele unor terţe părţi din
comercializarea produselor, sau mărfurilor acestora, întrucît acestea nu reprezintă avantaje economice
ale întreprinderii, şi nu influenţează mărimea capitalului propriu a acesteia. Taxa pe valoare adăugată
şi accizele nu reprezintă venituri ale întreprinderii, întrucît acestea sunt colectate în numele organelor
de stat şi vărsate la buget.
Criteriile generale pentru constatarea tuturor felurilor de venituri sunt:
 existenţa unei certitudini întemeiate că avantajele economice aferente tranzacţiei vor fi
obţinute de întreprindere;
 existenţa posibilităţii reale de a determina cu certitudine suma veniturilor.
Deci, întreprinderea constată veniturile numai în cazurile cînd are motive întemeiate că le va
obţine. În unele situaţii, asemenea certitudine survine numai după primirea mijloacelor băneşti sau
după înlăturarea incertitudinelor de diversă natură.
Veniturile obţinute din acordarea serviciilor medicale la instituţie se confirmă în baza actului de
îndeplinire a lucrărilor, iar venitul din farmacie obţinut în urma comercializării medicamentelor se
recunoaşte prin metoda de casă, conform căreia se trece la venituri nemijlocit cînd sau încasat
mijloacele băneşti.
În continuare vom exemplifica contabilizarea veniturilor întreprinderii, unele exemple le putem
monitoriza şi-n cele relatate anterior în lucrarea de faţă.
Contul 611 „Venituri din vînzări”. În cursul trimestrului I 2014 veniturile din vînzări s-au
înregistrat prin formulele următoare:
1. Înregistrarea venitului din vânzarea mărfurilor realizate fără TVA,aferente facturilor
comerciale.
Debit contul 221 “Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”
Credit contul 611“Venituri din vînzări”
62
Datele anuale a contului respectiv 611 “Venituri din vînzări” se includ în Raportul de profit şi
pierderi.
Internationale de Raportare Financiară, veniturile din vânzarea de bunuri sunt recunoscute în situaţia
rezultatului global atunci când riscurile și beneficiile semnificative aferente dreptului de proprietate au
fost transferate la cumpărător. Veniturile din serviciile prestate sunt recunoscute situaţia rezultatului
global atunci când sunt încasate.Veniturile nu sunt recunoscute în cazul în care există incertitudini
semnificative în ceea ce privește recuperarea costurilor datorate asociate, sau posibila returnare a
mărfurilor.
Compania produce și comercializează bunuri, produse pe piața angro. Vânzările de bunuri sunt
recunoscute atunci când Compania a livrat produse la distribuitor, iar distribuitorul are libertate deplină
asupra metodei de distribuire și a prețului de vânzare a mărfurilor, și nu există nicio obligație
neîndeplinită, care ar putea afecta acceptarea de către distribuitor a bunurilor. Livrarea are loc atunci
când bunurile sunt primite de către distribuitor, acestea fiind acceptate în conformitate cu contractul de
vânzare, fiind transmis şi riscul uzurii morale și pierderilor. Bunurile şi produsele sunt adesea vândute
cu acordarea unui reduceri de preţ în baza volumelor achizionate de distribuitor. Vânzările sunt
înregistrate în baza prețului specificat în contractele de vânzare, net de orice reducere. Nu există un
element de finanțare, deoarece vânzările sunt efectuate cu un termen de 11-13 de zile pentru efectuarea
plăţii de către distribuitor, ceea ce este în concordanță cu practica existentă pe piaţă.
În cadrul Î.M. „Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. , aprope toate veniturile sunt trecute la
contul 612 “Alte venituri operaţionale”, cum ar fi: Cotizaţile de membru care sunt stipulate în statut,
veniturile din locaţiunile date în arendă.
Veniturile din dobânzi includ dobânzi din investițiile cu un grad înalt de lichiditate (depozite
bancare şi hârtii de valoare de stat). Veniturile din dobânzi sunt recunoscute în baza contabilității de
angajamente folosind rata inițială a dobânzii.
În cursul anului de gestiune, 2013, contul 612 “Alte venituri operaţionale” se înregistrează
prin următoarele formule:
Veniturile, cheltuielile şi rezultatele financiare sunt reflectate în Raportul de profit şi pierderi
separat pe feluri de activităţi – operaţională, de investiţii, financiară şi pe evenimente excepţionale.
3.13. Calculaţia costurilor de producţie

63
Costul de producţie reprezintă totalitatea cheltuielilor ocazionate de producerea de bunuri sau
servicii de către o unitate economică sau o parte din valoarea producţiei care include cheltuielile pentru
mijloacele de producţie consumate şi pentru salarizarea muncii.
Calculaţia costului de producţie este un procedeu dificil, mai ales prin faptul că reuneşte date ale
tuturor subdiviziunilor întreprinderii, grupîndu-le după diferite criterii necesare. Anume necesitatea de
afla mărimea consumurilor pe obiecte de evidenţă (secţii) şi obiecte de calculaţie (sortimente) a impus
Î.M. ”Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. de a clasifica consumurile pe articole de calculaţie.
Metoda de calculaţie a costului producţiei este pe faze (cu semifabricate), consumurile fiind normate.
Procesul de calculaţie a costului începe prin determinarea rulajului materiilor prime şi a
materialelor. În baza j/o pe subconturile 211 se determină aceste rulaje pe destinaţii – 811, 813, 712
etc. Pentru a determina consumul de materiale şi circulaţia producţiei în curs de execuţie dintr-o secţie
în alta, la sfîrşitul fiecărei luni contabilului i se prezintă de către şefii de secţie Rapoarte de producţie,
ceea ce totodată permite de a verificate consumurile efective cu datele din contabilitate. Eliberarea
materiei prime de la depozit în secţia fierbere are loc în baza Fişelor-limită. În cadrul procesului
fierbere doar o parte din substanţa materiei prime, de exemplu malţ, se regăseşte în produsul de mai
departe. Se menţionează şi procentul deşeurilor. Şeful de laborator totodată emite un Certificat privind
consumul total al materiei prime în secţia fierbere, ce confirmă calitatea întregului loc de mateie primă
prelucrată. Mişcarea materiei prime în secţia dată se înregistrează într-un tabel, stocul final fiind
verificat printr-un proces înregistrat în Sechestrul de inventariere a valorilor materiale.
Consumul de malţ în secţia fierbere:
Debit contul 2116 „Materie primă şi materiale în producţie„
Credit contul 2111 „Materie primă şi materiale la depozit”
În costul de producţie va fi luată în calcul altă sumă, efectiv consumată:
Debit contul 811secţia_fierbere„Producţia de bază”
Credit contul 2116 „Materie primă şi materiale în producţie”
Total consumuri de materie primă şi materiale auxiliare constituie:
Debit contul 811secţia_fierber „Producţia de bază”
Debit contul 811secţia_fierbere „Producţia de bază” (materiale auxiliare direct)
Deşeurile de malţ de la fierbere se scad din consumuri directe:
Debit contul 211 „Deşeuri”
Credit contul 811secţia_fierbere „Producţia de bază”
La realizarea deşeurilor:
64
Debit contul 714 „Alte cheltuieli operaţionale” (constatarea costului)
Credit contul 211 „Deşeuri”
Debit contul 229 „Alte creanţe pe termen scurt” (constatarea veniturilor)

Sumate toate consumurile de materii prime de bază şi auxiliare, se transpune această valoare secţiei
de fermentare şi fermentare suplimentară, prin cantitatea de must predată. În baza Raportului de
producţie al secţiei fermentare şi fementare suplimentară se determină stocul de producţie în curs de
execuţie, care poate fi numai în secţia dată.
Următoarea treaptă în procesul de producţie este filtrarea berii, unde se consumă materiale
auxiliare. Cantitatea totală de bere filtrată se înscrie în Consumuri directe de materiale auxiliare .
Verificarea soldului final din darea de seamă privind mişcarea materialelor auxiliare se perfectează
într-un Sechestru de inventariere a materialelor auxiliare.
La îmbutelierea berii, nu au loc consumuri directe de materie primă, ci doar de materiale auxiliare.
Evidenţa lor se ţine în darea de seamă privind Mişcarea materialelor auxiliare în secţia îmbuteliere.
Consumurile de aceste materiale se înregistrează tot la producţia de bază:
Debit contul 811 „Producţia de bază”
În cadrul acestei secţii este normat rebutul de ambalaj (sticle), şi masa de vase stricate se vînde la
reciclare. Însă masa normată a unei sticle stricate e determinată pe fiecare tip. În Darea de seamă
privind circulaţia buteliilor rebutate e scrisă masa totală.
Următoarele articole de calculaţie sunt energia electrică, termică, frigorifică, aer comprimat, apa
consumată. Evidenţa lor se duce în baza aparatelor de măsură şi control instalate în secţii pe grupe de
utilaje, fiind normat consumul pe tipuri de produse. Rapoartele privind consumuri pe tipuri de energie
sunt prezentate de şefii secţiilor date.
Salariul de bază al muncitorilor se generalizează în Borderoul de calcul al salariului la nivel de
întreprindere pe subconturi, inclusiv pe secţii.
Calculaţia costului produselor din activităţile auxiliare se determină în funcţie de materialele
consumate, retribuirea muncitorilor şi a cheltuielilor aferente.
Consumurile indirecte, formate preponderent de uzura mijloacelor fixe se reflectă în baza datelor
privind mijloacele fixe.
Pe tipuri de produse, articolele de calculaţie se repartizează în dependenţă de volumul de producţie
anumită. Rezultatele se determină prin Calcularea costului producţiei.
65
3.14. Stuctura şi modul de întocmire a rapoartelor financiare
Operaţiunile economice la întreprindere se înregistrează cu ajutorul contabilităţii curente care
efectuează doar gruparea intermediară a datelor acestora, însă utilizatorii au nevoie de informaţia
generalizată obţinută în urma unei sistematizări şi grupări mai înalte. Totodată, o astfel de informaţie
trebuie să fie prezentată la o dată determinată şi pentru o perioadă concretă. Datele care sunt necesare
utilizatorilor se reflectă în rapoartele financiare. Acestea se obţin prin gruparea informaţiei iniţiale în
baza conturilor sintetice în registrele contabile care apoi se transpun în calitate de indicatori
determinaţi în rapoartele financiare.
Întocmirea raportului financiar este necesară atît pentru controlul asupra mişcării mijloacelor
concrete ale agentului economic, cît şi pentru luarea deciziilor economice şi manageriale. Prin urmare,
Rapoartele Financiare reprezintă generalizarea diverşilor indicatori interdependenţi care
caracterizează situaţia financiară la o dată determinată.
În conformitate cu Standardele Naţionale de Contabilitate, întreprinderile întocmesc şi
prezintăurmătoarele rapoarte financiare:
 Bilanţul contabil;
 Raportul privind rezultatele financiare;
 Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti;
 Raportul privind fluxul capitalului propriu;
 anexele la acestea, în special, la Bilanţul contabil şi alte rapoarte prevăzute de actele normative
ale sistemului de reglementare normativă a contabilităţii;
 nota explicativă.
Primele trei rapoarte se întocmesc şi se prezintă trimestrial, iar raportul anual cuprinde toate
rapoartele financiare şi nota explicativă. Raportul anual pentru 2013 al Î.M. ”Efes Vitanta Moldova
Brewery” S.A este reflectat în ( Anexa 40). Rapoartele financiare se întocmesc şi se prezintă de către
întreprinderi conform formularelor aprobate de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova.
Formularul raportului financiar reprezintă un tabel care conţine denumirea indicatorilor şi coloanelor
destinate înregistrării sumelor fiecărui indicator.
Blanchetele rapoartelor financiare se tipăresc la tipografie. Acestea cuprind următoarele date:
denumirea întreprinderii raportoare; sediul acesteia; codul fiscal; forma de proprietate şi tipul de
activitate; perioada de gestiune; valuta în care sunt prezentaţi indicatorii rapoartelor financiare (lei
moldoveneşti). La baza întocmirii rapoartelor financiare ale întreprinderii stau principiile fundamentale
şi respectarea tuturor cerinţelor faţă de informaţia financiară. În conformitate cu Standardele Naţionale
de Contabilitate la întocmirea rapoartelor financiare sunt prioritare următoarele principii:
 imaginea fidelă,
66
 continuitatea activităţii,
 metoda specializării exerciţiilor.
Faţă de informaţia inclusă în rapoartele financiare sunt înaintate un şir de cerinţe: importanţa,
oportunitatea, veridicitatea,neutralitatea, comparabilitatea, inteligibilitatea. O importanţă deosebită
are de asemenea permanenţa metodelor utilizate la întocmirea şi prezentarea informaţiei, ceea ce se
asigură de politica de contabilitate a întreprinderii.
Bilanţul contabil cuprinde structura activelor şi pasivelor întreprinderii, precum şi valoarea
fiecărui activ şi pasiv la o dată determinată. În activ se indică starea patrimoniului agentului
economic prezentat sub formă de active pe termen lung şi curente. Pasivul cuprinde informaţia
privind sursele de formare a acestui patrimoniu: capitalul propriu; datoriile pe termen lung şi scurt.
Raportul privind rezultatele financiare întocmit pe perioada de gestiune (de exemplu, pe un
an, începând cu 1 ianuarie şi terminând cu 31 decembrie), conţine informaţia privind veniturile şi
cheltuielile, şi se calculează profitul net sau pierderea, în acest caz atât cheltuielile, cât şi veniturile
se grupează pe tipuri de activităţi (operaţională, de investiţii, financiară), precum şi acelor rezultate
din evenimentele excepţionale.
Suma profitului net sau a pierderii se reportează apoi în Bilanţul contabil. Acest raport are 15
indicatori. Primii opt indicatori caracterizează veniturile, cheltuielile şi rezultatele din activitatea
operaţională a întreprinderii. Se mai reflectă rezultatul din operaţiunile efectuate înactivitatea de
investiţii şi cea financiară, se mai înregistrează rezultatul apărut ca urmare aevenimentelor
excepţionale.
Tehnica de întocmire a Raportul privind rezultatele financiare constă în completarea fiecărui
rînd în baza rulajelor aferente conturilor de venituri şi cheltuieli din clasele 6 şi 7 ale Planului de
conturi.
Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti cuprinde datele privind starea tuturor mijloacelor
băneşti ale întreprinderii (în casierie, conturile de decontare şi valutar, alte conturi bancare) la
începutul şi sfârşitul perioadei de gestiune, intrarea şi ieşirea acestora pe tipuri de activităţi. El
oferă utilizatorilor o imagine fidelă despre mijloacele băneşti de care dispune întreprinderea şi
modul de utilizare a acestora. Raportul dat este întocmit în baza metodei de casă. Aceasta înseamnă
că toate încasările mijloacelor băneşti se reflectă în raportul menţionat la sumele încasate efectiv în
casierie sau înregistrate în conturile bancare ale întreprinderii, iar plata acestora – la sumele plătite
efectiv din casierie sau transferate de pe conturile bancare.
Raportul privind fluxul capitalului propriu înglobează informaţia privind mărimea şi structura
capitalului propriu al întreprinderii la începutul şi sfârşitul perioadei de gestiune, modificările care
s-au produs în cursul perioadei de gestiune pe posturi distincte ale capitalului propriu. Acest lucru
este important pentru a aprecia corect situaţia financiară a întreprinderii. În conformitate cu
67
prevederile Standardului naţional de contabilitae 5 „Prezentarea rapoartelor financiare”
(S.N.C.5), raportul privind fluxul capitalului propriu constă din 4 capitole care cuprind date
privind soldurile şi modificările părţilor componente ale capitalului propriu grupat în capitol III al
Bilanţului contabil. Tehnica de întocmire a raportul privind fluxul capitalului propriu constă în
completarea fiecărui rînd în baza rulajelor aferente conturilor din clasa 3 ale Planului de conturi.
În anexa la Bilanţul contabil se prezintă date concrete privind existenţa si mişcarea activelor pe
termen lung şi curente, starea datoriilor pe termen lung şi scurt etc. În anexa la Raportul privind
rezultatele financiare se dezvăluie structura tuturor veniturilor şi cheltuielilor pe toate tipurile de
activităţi, precum şi a veniturilor şi cheltuielilor imprevizibile (excepţionale).
În nota explicativă se expun informaţii privind dezvăluirea politicii de contabilitate,
corespunderea rapoartelor financiare cu Standardele Naţionale de Contabilitate, se efectuează
analiza datelor conţinute în rapoartele financiare şi anexe şi se furnizează o informaţie
suplimentară care este necesară pentru prezentarea obiectivă şi înţelegerea corectă de către
utilizatori a datelor din rapoartele financiare.
Înainte de întocmirea rapoartelor financiare, se efectuează lucrări pregătitoare. Este vorba de
următoarele proceduri contabile:
 Totalizarea datelor în registrele contabile şi reportarea acestora în Cartea mare. La aceasta etapa
are loc analiza operaţiilor economice şi reflectarea acestora în registrele contabile. Această etapă
cuprinde, la rîndul ei, următoarele proceduri: verificarea corectitudinii reflectăriiîn bilanţul contabil
a tuturor operaţiilor economice; reflectarea sumelor din conturile corespondente în registrele
corespunzătoare ale contabilităţii analitice şi sintetice; verificarea corespondenţei conturilor
conform datelor din documentele primare; verificarea identităţii datelor din contabilitatea analitică
cu rulajele şi soldurile conturilor sintetice.
 Compararea reciprocă a totalurilor rulajelor şi soldurilor conturilor sintetice şi analitice.
 Calcularea soldurilor în Cartea mare şi întocmirea balanţei de verificare. Aceasta etapă ia în
consideraţie următoarele elemente: trecerea în Cartea Mare a datelor din registrele contabile şi
calcularea rulajelor şi soldurilor fiecărui cont; compararea soldurilor şi rulajelor din Cartea Mare
cu datele contabilităţii analitice; întocmirea balanţei de verificare. Balanţa de verificare joacă un rol
însemnat pentru întocmirea bilanţului contabil. Cu ajutorul ei se verifică corelaţia existentă între
elementele conturilor sintetice şi cele analitice în baza principiului dublei înregistrări şi realizează
legătura dintre acestea şi a Raportului financiar.
 Închiderea conturilor care nu au sold.
La iniţierea procedurii de întocmire a raportului financiar anual, întreprinderile efectueaza
deasemenea inventarierea completă a tuturor bunurilor şi decontărilor. Acest lucru este necesar pentru
confirmarea veridicităţii datelor contabile care vor fi incluse în rapoartele financiare. După efectuarea
68
tuturor lucrărilor pregătitoare se procedează la completarea rapoartelor financiare. În acest scop datele
conturilor sintetice se trec în rândurile şi coloanele corespunzătoare ale tabelelor din rapoarte.
În Bilanţul contabil se înscriu soldurile conturilor din clasele 1-5 la data încheierii perioadei de
gestiune. Coloana „La începutul anului" se completează în baza sumelor reflectate în bilanţ la 31
decembrie anului precedent. Rulajele creditoare ale conturilor din clasa 6 „Venituri" şi debitoare ale
conturilor dinclasa 7 „Cheltuieli" se utilizează pentru completarea coloanelor corespunzătoare din
Raportul privind rezultatele financiare.
Alte rapoarte se întocmesc utilizându-se datele din contabilitatea curentă şi rapoartele
financiare deja completate. În rapoartele financiare, în afară de indicatorii din perioada de gestiune,
trebuie să se includă şi datele din perioada precedentă care se calculează după o metodă unică.
Rapoartele financiare le semnează conducătorul întreprinderii şi contabilul-şef care poartă
răspundere pentru veridicitatea şi plenitudinea infomiaţiei prezentate în Bilanţul contabil şi alte
rapoarte. Termenele de prezentare a acestora nu trebuie să depăşească data de 25 a lunii următoare
trimestrului de gestiune pentru rapoartele trimestriale şi până la data de 15 martie a anului următor
anului de gestiune – pentru rapoartele anuale. În afară de aceasta, rapoartele financiare se prezintă
proprietarilor, de regulă, până la data desfăşurării adunării acţionarilor. În unele cazuri, înainte de a
prezenta rapoartele financiare, acestea sunt supuse verificării de audit, conform rezultatelor căreia se
întocmeşte concluzia de audit. O astfel de concluzie constituie o parte componentă a raportului anual al
întreprinderii.
Conform deciziei conducerii întreprinderii şi adunării generale rapoartele financiare pot fi
publicate.
Pe lînga întocmirea raportelor financiare, întreprinzatorii sunt obligaţi să întocmească forme
cucaracter statistic privind munca, producţia, consumurile şi cheltuielile întreprinderii. Astfel, fie
lunar, fie trimestrial acestea prezintă organelor de statistică rapoarte statistice.
Situaţiile Financiare pentru exerciţiul financiar încheiat la 31 decembrie 2013 sunt întocmite în
conformitate cu Standardele Internatţionale de Raportare Finaciare (“IFRS”) şi IFRIC la data de 31
decembrie 2013. (Anexa 40)
Situaţiile financiare au fost întocmite în baza convenţiei costului istoric.
Întocmirea situaţiilor financiare în conformitate cu IFRS impune utilizarea anumitor estimări
contabile critice. De semenea, necesită aplicarea de raţionamente profesionale de către conducere în
cadrul procesului de aplicare a politicilor contabile ale grupului. Domeniile care implică un grad mai
ridicat de complexitate şi de aplicare a acestor raţionamente, sau cele în care ipotezele şi estimările au
un impact semnificativ asupra situaţiilor financiare sunt prezentate în nota 4.
Toate cifrele sunt prezentate în Lei Moldoveneşti (“MDL”), dacă nu este menţionat altfel. Din
motive de calcul, valorile prezentate în tabele pot fi rotunjite cu +/- o unitate.
69
Anul fiscal al Entităţii coincide cu anul calendaristic.
În cadrul IM”Efes Vitanta Moldova Brewery” SA sunt întocmite următoarele Dari de seama:
 Darea de seamă pe taxa pentru amenajare a teritoriului (Anexa 38);
 Declaraţia privind TVA (Anexa 39) etc.
70
Încheiere
Lucrarea dată reprezintă o desfăşurare din punct de vedere teoretic cu nuanţe practice
prezentate în documente reale ale Î.M. ”Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A. În baza acestora am luat
cunoştinţă cu principalele aspecte ale organizării activităţii economico-financiare la întreprindere.
Astfel, am analizat forma organizatorico-juridică a societăţii, evoluţia întreprinderii pînă-n prezent,
structura organizatorică,sfera de producere ş.a. Prin urmare, am dedus care sunt principalele momente
în evoluţia întreprinderii pe plan organizatoric şi productiv.
Am constatat că structura organizatorică este bazată pe principii obiective, ca:
 autoritatea exercită control conform unor linii clare;
 relaţii umane ierarhizate;
 mediu extern favorabil.
Am luat cunoştinţă cu modul de organizare şi supraveghere a lucrului specific fiecărui
departament al societăţii: desfacere, producţie, management, aprovizionare şi nu în ultimul rînd
contabilitate. Am analizat structura, funcţiile şi programul de lucru al personalului din secţia de
contabilitate. Am constatat cu certitudine că contabilitatea îsi desfăşoară sarcinile într-o mare
dependenţă cu alte birouri ai entităţii economice, deoarece ea însumează un set de resurse
umane şi de capital care se ocupă de colectarea şi prelucrarea informatiilor economice furnizate
de celelalte sectii, ca: planificare, producţie, muncă, salarizare, financiar e.t.c.
Prin urmare, am ajuns la concluzia că sistemul informational contabil reprezintă un suport în
fundamentarea şi urmărirea deciziilor la toate nivelurile unei entităţi economico-sociale. Acest sistem
permite determinarea noilor cerinţe informaţionale, stabilirea necesarului de resurse fizice,
determinarea beneficiilor, avantajelor competitive, proiectarea şi implementarea informaţiei.
Mi-am consolidat şi aprofundat cunoştinţele teoretice în domeniul contabilităţii, a priceperilor
şi deprinderilor formate în cadrul activităţii didactice. Mi-am format pentru prima data deprinderi
profesionale în procesul de producţie prin aplicarea metodelor eficiente de muncă. Patrunzînd în lumea
contabilităţii prin analiza şi înregistrarea fiecărei operaţii economice am simţit valorile spirituale
specifice profesiei de contabil. Prin urmare, pe parcursul acestei perioade de practică m-am simţit în
pielea de contabil plin de obligaţiuni şi responsabilităţi.
Aplicînd în practică principiile şi normele stabilite da actele legislativ-normative ce
reglementează contabilitatea, am simţit la un moment dat cum în interioru-mi ia nastere un adevarat
spirit ordonat. Astfel, pot spune cu fermitate că practica de specialitate m-a facut să mă simt sigură nu
doar în alegerea specialităţii de contabil, dar şi în iniţierea activităţii de întreprinzator sau antreprenor!
71
Bibliografie
I.Acte legislative şi normative
1.1 Legea contabilităţii № 113-XVI din 27 aprilie 2007 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova
№90-93 din 29 iunie 2007.
1.2 Codul fiscal № 1163-XIII din 24 aprilie 1997 // Contabilitate şi audit № 1 din ianuarie 2014.
1.3 Codul muncii al Republicii Moldova//Monitorul Oficial al Republicii Moldova №. 159-162 din29
iulie 2003.
1.4 Codul civil № 1107 din 06 iunie 2002//Monitorul Oficial al Republicii Moldova № 82-86 din
22iunie 2002.
1.5 Catalogul mijloacelor fixe şi activelor nemateriale aprobat prin Hotărîrea Guvernului
RepubliciiMoldova № 338 din 21 martie 2003//Monitorul Oficial al Republicii Moldova № 062 din 04
aprilie2003.
1.6 Regulamentul privind inventarierea aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor al
RepubliciiMoldova № 27 din 28 aprilie 2007 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova№ 123-124
din 27iulie 2007.
1.9 Legea salarizării № 847-XV din 14 februarie 2002 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova
№50-52 din 11 aprilie 2002.
1.10 Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010 № 129 din 23 decembrie 2009
//Monitorul Oficial al Republicii Moldova № 193-196 din 29 decembrie 2009.
1.11 Legea fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală pentru anul 2010 № 128-XVIII
din23 decembrie 2009 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova № 193-196/615 din 29 dec.2009.
1.12 Standardele Naţionale de Contabilitate // Monitorul Oficial al Republicii Moldova № 88-91 din30
decembrie 1997.
II.Manuale, monografii, cărţi, broşuri
2.1 Bazele contabilităţii / Viorel Ţurcanu, Eudochia Bajerean. – Chişinau: Contabilitate şi audit,2004.
2.2 Contabilitatea impozitelor / Bucur V.,Ţurcanu V., Graur A..- Chişinău: Editura ASEM, 2005.
2.3Contabilitatea întreprinderilor. Teorie, aplicaţii, actualizări / Bojian O.- Bucureşti: Editura
Eficient,1996 - 322 p.
2.5 Contabilitate financiară. Ediţia a II-a /Nederiţă A. - Chişinău: Editura ACAP, 2003 – 640 p.
2.6 Contabilitatea managerială. Note de curs / Stela Caraman, Rodica Cuşmăunsă. –
Chişinau:Contabilitate şi audit, 2007. – 226 p.
2.7 Corespondenţa conturilor contabile conform prevederilor S.N.C. şi Codului Fiscal / Alexandru
Nederiţa. - Chişinău: Contabilitate şi audit, 2007. - 640 p
72
Anexe
73

Raport - Practica 2014

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport - Practica 2014

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Academia de studii economice a Moldovei

Facultatea Ştiinţe Economice

Catedra „Contabilitate şi Informatică Economică”

Capitolul I. Caracteristica generală a structurii şi organizării activităţii întreprinderii

Capitolul I. Caracteristica generala a structurii si organizarii activitatii

1.2. Forma organizatorico-juridică a întreprinderii

Capitolul II. Organizarea contabilitatii la întreprindere.

Capitolul III. Contabilitatea intreprinderii

Debit contul 111 „Active nemateriale”

În procesul exploatării, mijloacele fixe treptat se uzează. Pentru contabilizarea uzurii se

Reparaţia mijloacelor fixe

3.3. Contabilitatea investiţiilor financiare pe termen lung

3.4. Contabilitatea materialelor şi obiectelor de mică

Debit contul 214 „Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată”

Debit contul 711 „Costul vînzărilor”

Credit contul 217 „Mărfuri”

2. Reflectăm adaosul comercial aferent mărfurilor vîndute:

Debit contul 821 „Adaos comercial”

Credit contul 217 „Mărfuri”

3. Reflectăm TVA comercial aferent mărfurilor vîndute:

Credit contul 217 „Mărfuri”

4. Reflectăm vînzarea mărfurilor

Debit contul 846 „Încasări din vânzarea mărfurilor cu amănuntul ”

Credit contul 611 „Venituri din vînzări”

Credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”

Pentru evidenţa avansurilor acordate pe un termen nu mai mare de un an în contul achiziţionării

Evidenţa creanţelor privind decontările cu bugetul

Evidenţa creanţelor privind veniturile calculate

Mijloace băneşti în numerar

Conturi curente în valută naţională

Conturi curente în valută străină

Evidenţa datoriilor comerciale

3.13. Calculaţia costurilor de producţie

Debit contul 229 „Alte creanţe pe termen scurt” (constatarea veniturilor)

S-ar putea să vă placă și