Tratamente Contabile Privind Creantele Si Datoriile Intr-O Entitate Economica

UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA”
FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR

MASTER CONTALIBILITATE, DIAGNOSTIC, EVALUARE
Tratamente contabile privind creanțele și datoriile într-o

entitate economică
(pe exemplul KOSTYSEMIN SRL)
Coordonator,
Conf. univ. dr. Daniela Neonila MARDIROS
Absolvent,
CRISTIAN Mădălina
IAȘI, 2021
Cuprins
Introducere................................................................................................................................5
Capitolul 1. Prezentarea generală a KostySemin S.R.L........................................................6
1.1. Scurt istoric al întreprinderii KostySemin S.R.L.............................................................6
1.2. Structura organizatorică a unității....................................................................................7
1.3. Natura operațiilor economice desfășurate de întreprindere și raporturile economico

juridice de natura creanțelor și a datoriilor generate de acestea..................................................9
1.4. Atribuțiile compartimentului financiar contabil și relațiile acestuia cu alte

compartimente ale unității.........................................................................................................11
1.5. Evoluția principalilor indicatori economico-financiari la întreprinderea analizată.......12
Capitolul 2. Contabilitatea creanțelor unității.....................................................................15
2.1. Natura produselor vândute și a serviciilor prestate de unitate.......................................15
2.1.1.Descrierea generală a produselor societății..............................................................15
2.1.2.Clienții principali ai KostySemin S.R.L..................................................................16
2.1.3.Concurența și cererea pe piață a produselor realizate de întreprindere...................18
2.2.Criterii utilizate în clasificarea creanțelor.......................................................................19
2.3.Creanțele față de clienții interni rezultate din vânzări de bunuri și servicii pe credit
comercial...................................................................................................................................22
2.3.1.Documentele care stau la baza evidențierii creanțelor față de clienții interni

rezultate din vânzări de bunuri și servicii pe credit comercial..............................................23
2.3.2.Înregistrarea în contabilitate a operațiunilor privind vânzările de bunuri și servicii

pe credit comercial.................................................................................................................26
2.3.3.Reducerile financiare aferente vânzărilor de bunuri și servicii pe credit comercial27
2.3.4.Contabilitatea creanțelor din vânzări de bunuri și servicii pe baza efectelor de

comerț....................................................................................................................................28
2.4.Creanțele din vânzări de bunuri și servicii la clienții externi..........................................31
2.4.1.Elementele componente ale contractelor economice încheiate cu clienții externi și

fluxul bunurilor exportate......................................................................................................32
2.4.2.Documentele pe baza cărora se reflectă în contabilitate comercializarea bunurilor la

externe...................................................................................................................................33
2
2.4.2.1. Factura externă.................................................................................................34
2.4.2.2.Factura externă pentru uz intern.......................................................................34
2.4.2.3.Documentele de expediţie, transport, asigurare şi vămuire..............................35
2.4.3.Modalități de decontare cu clienții externi...............................................................36
2.4.3.1.Export cu încasare prin acreditiv......................................................................37
2.4.3.2.Export cu decontare prin incasso-documentar..................................................37
2.4.3.3.Export cu decontare prin efecte de comerţ.......................................................37
2.4.3.4.Diferenţede curs valutar apărute cu ocazia încasării creanţelor........................38
2.4.4.Contabilitatea operațiilor privind exportul de mărfuri cu plata la vedere................39
2.4.5.Contabilitatea operațiilor privind exportul de mărfuri pe credit comercial.............40
2.5. Factorii care generează creanțe neîncasate în termen și contabilizarea acestora...........43
2.6.Tratamente contabile privind creanțele neexigibile........................................................44
2.7.Contabilitatea creanțelor față de furnizori rezultate din avansuri acordate și din

mecanismul ambalajelor restituibile..........................................................................................45
2.8. Contabilitatea creanțelor generate de factorul de muncă...............................................47
2.9. Tratamente contabile privind creanțele imobilizate.......................................................50
2.10. Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea creanțelor..............................................51
Capitolul 3. Tratamente contabile privind datoriile unei întreprinderi............................53
3.1. Natura bunurilor şi serviciilor cumpărate pentru desfăşurarea activității......................53
3.2. Citeriide clasificare a datoriilor.....................................................................................53
3.3. Datoriile din cumpărări pe credit comercial..................................................................53
3.3.1. Documentele care stau la baza înregistrării în contabilitate a datoriilor provenite

din cumpărări pe credit comercial.........................................................................................53
3.3.2. Reflectarea în contabilitate a operaţiunilor privind cumpărările de bunuri şi servicii

pe credit comercial.................................................................................................................53
3.3.3. Reduceri de preţuri primite de unitate de la furnizorii de bunuri și servicii...........53
3.3.4. Datoriile neexigibile din cumpărările pe credit şi evidenţierea lor în contabilitate 53
3.4. Contabilitatea datoriilor din cumpărări pe baza efectelor comerciale...........................53
3.5. Datoriile din cumpărări de bunuri şi servicii de la furnizorii externi............................53
3
3.5.1. Forme de realizare a importului de bunuri şi servicii.............................................53
3.5.2. Elementele componente ale contractelor economice încheiate cu furnizorii externi

şi fluxul bunurilor importate..................................................................................................53
3.5.3. Documentele care stau la baza înregistrării în contabilitate a stocurilor importate 53
3.5.4. Modalităţi de plată a bunurilor şi serviciilor către furnizorii externi......................53
3.5.4.1. Plata datoriilor prin acreditiv documentar.......................................................53
3.5.4.2. Achitarea bunurilor cumpărate prin incasso-documentar................................53
3.5.4.3. Plata furnizorilor externi prin efecte de comerţ...............................................53
3.5.5. Diferenţele de curs valutar apărute cu ocazia achitării datoriilor...........................53
3.6. Tratamente contabile privind datoriile față de clienți rezultate din avansuri primite de la
aceștia și din mecanismul ambalajelor restituibile....................................................................53
3.7. Contabilitatea datoriilor generate de utilizarea factorului uman....................................53
3.8.Contabilitatea datoriilor purtătoare de dobândă..............................................................53
3.8.1.Creditul obligatar.....................................................................................................53
3.8.2.Creditele bancare.....................................................................................................54
3.8.3.Datorii care privesc imobilizările financiare............................................................54
3.8.4. Alte împrumuturi și datorii asimilate......................................................................54
Concluzii și propuneri............................................................................................................54
Bibliografie..............................................................................................................................54
4
Introducere
5
Capitolul 1.
Prezentarea generală a ,,KostySemin S.R.L”
Întreprinderea constituie un sistem bine organizat, în vederea producerii de bunuri și servicii

destinate nevoilor de consum, ca urmare a utilizării resurselor de natură materială, umană,
financiară și informațională.
1.1. Scurt istoric al întreprinderii KostySemin S.R.L

Societatea KostySemin S.R.Las-a constituit sub formă juridică, de societate comercială cu
răspundere limitată, ale cărei obligaţii sociale sunt garantate cu resursele întreprinderii, obținând
personalitate juridică de la data constituirii, 29.01.2018, şi este înregistrată la Oficiul Național al
Registrului Comerţului cu o durată nedeterminată de funcţionare având numărul J7/148/2018 iar
domeniul de activitate principală conform codificării este 1039 - Prelucrarea și conservarea
fructelor și legumelor n.c.a.
KostySemin S.R.L își are adresa sediului social în strada Ștefan cel Mare, nr.1 în orașul
Săveni din județul Botoșani, România. Societatea își desfășoară activitatea într-un spațiu de 210
mp situat pe strada Alexandru Ioan Cuza, nr. 63, Săveni. Punctul de lucru al entității este plasat
în centrul oraşului asigurând o clientelă numeroasă pentru realizarea afacerii.
Principal obiect de activitate al întreprinderii îl reprezintă prelucrarea și conservarea fructelor
și legumelor n.c.a., iar ca activitate secundară, identificăm în statut, următoarele coduri CAEN:
activități de ambalare (8292), comerț cu ridicata nespecializat de produse alimentare, băuturi și
tutun (4639), transporturi rutiere de mărfuri (4941), depozitări (5210).
După scurt timp de la înființare, resursa financiară a firmei KostySemin S.R.L a fost susținută
de către Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, A.C.C.E.S, evoluând treptat în
privința dimensiunii afacerii, arealului de acoperire a pieţei din regiunea Nord-Est, imaginii
firmei şi personalului. Aportul capitalul social integral vărsat, al societății KostySemin S.R.L
este de 200 lei iar calitatea de asociat unic îi revine numitului Cristian Constantin, fiind
răspunzător solidar pentru ,,realitatea vărsămintelor efectuate de asociați, existența reală a
divedendelor plătite, prezența registrelor solicitate şi corecta lor ţinere, riguroasa îndeplinire a
hotărârilor adunărilor generale, și riguroasa realizare a îndatoririlor pe care legea, actul
constitutiv le afirmă.” 1
1.2. Structura organizatorică a unității

1
*** Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr.
1066 din 17 noiembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare, art. 73, alin. (1)
6
Organizarea este procesul prin care se pot asocia activităţi indispensabile pentru realizarea
obiectivelor societății, care dețin autoritatea necesară pentru orientarea, antrenarea şi
coordonarea oamenilor ce îndeplinesc aceste activităţi. Judecata de a fi a organizării provine din
stabilirea ierarhiilor şi a autorităţii necesare realizării obiectivelor2.
Structura organizatorică reflectă ,,anatomia întreprinderii” și reprezintă totalitatea
persoanelor, subîmpărțirei organizatorice sau al relaţiilor dintre acestea, centrate spre realizarea
obiectivelor prestabilite ale companiei. Pentru o bună realizare a strategiei firmei, trebuie ca
structura organizatorică să fie elaborată pe cele două componente care o compun și anume:
structura funcţională (de conducere) şi structura operaţională (de producţie). Structura
managerială este ansamblul managerilor de grad superior şi al subdiviziunilor organizatorice
prin ale căror hotărâri şi acţiuni se susțin factorii tehnici, manageriali, economici, şi de personal
utile pentru o bună desfăşurare a producţiei, iar structura operaţională o putem explica cu
ușurință prin numărul sau componenţa unităţilor de producţie, prin mărimea modului de
amplasare, modalitatea internă de organizare, precum şi prin conexiunile ce se fixează între ele
pentru obținerea obiectului de activitate al întreprinderii3.
Potrivit diviziunii muncii pe verticală şi pe orizontală, ceea ce duce atât la stabilirea autorităţii
şi delegarea ei pe diferite niveluri de exercitare a managementului, cât şi la departamentarea
activităţilor, se obţine structura organizatorică a unei firme. Fiind așadar privită în două
accepţiuni4:
 statică - prin acestă structură se analizează elementele componente, atribuţiile fiecărei
structuri prin intermediul ansamblului şi a relaţiilor dintre ele;
 dinamică - atunci când se definește structura organizatorică se porneşte de la procedura și
strategia indispensabilă concretizării obiectivelor organizaţionale.
Societatea KostySemin S.R.L are o structură organizatoricășfuncțională care presupune
adaptabilitatea specificului activităţii întreprinderii, asigurând propriile premise organizatorice
pentru realizarea obiectivelor. Pornind de la directorul general, coordonatorul întregii activități,
care oferă dispoziții subordonațiilor săi, informațiile circulă către nivelurile inferioare, precum și
în sens invers, de la nivelurile inferioare către cele superioare. Conform organigramei societății
KostySemin S.R.L, prezentată în Figura nr. 1. managerii mijlocii (directorul departamentului de
resurse umane, directorul departamentului financiar şi directorul comercial) asigură
intermedierea între directorul general numit și top manager şi cei de primă linie (personalul din
birouri). Fiecare departament îşi desfășoară activitatea conform atribuţiilor şi responsabilităţilor
2
Nica, P., Prodan, A., Iftimescu, A., Management, concepte şi aplicaţii practice. Ediţia a V-a, Editura Sedcom
Libris, Iaşi, 2002, p. 270;
3
Niculescu, O., Verboncu, I., Fundamentele managementului organizational, Editura Tribuna Economică,
Bucureşti, 2001, p. 48 ;
4
Nica, P., Iftimescu, A., Management – concepte şi aplicaţii, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2004, p. 204;
7
DIRECTOR GENERAL
DEPARTAMENT DEPARTAMENT DEPARTAMENT

COMERCIAL FINANCIAR RESURSE UMANE
CONTABILITATE PERSONAL
APROVIZIONARE PRODUCȚIE DESFACERE GENERALĂ SALARIZARE
sale, primiind dispoziții atât din partea șefului ierarhic, cât și din partea șefului unui
compartiment funcțional.
Fig. nr. 1. Organigrama KostySemin S.R.L
Departamentul comercial al entității asigură dezvoltarea activităților întreprinderii
KostySemin având ca scop principal valorificarea maximă a potențialului comercial prin
subordinea a trei birouri, și anume: biroul de aprovizionare, secția de producție și biroul de
desfacere.
Biroul de aprovizionare implică o varietate de operațiuni necesare garantării complete şi la
timp a resurselor materiale pentru o desfăşurare continuă şi normală a activităţii sale. Elaborarea
raportului de aprovizionare și garantarea recepționării materiilor prime primite de la diverse
persoanele fizice precum și de la diverși furnizori, sunt câteva dintre principalele activități
desfășurate de KostySemin S.R.L.
Secția de producție este veriga de producție în care personalul angajat desfășoară zilnic
activități în scopul obținerii de produse finite calitative. Activitățile desfășurate în cadrul acestui
birou sunt: prelucrarea materiei prime, verificarea calității produsului obținut în urma procesului
de fabricare și ambalarea produsului finit.
Biroul de desfacere (vânzări) execută atribuţiile celorlalte birouri cu care intră în interacţiune.
În cadrul acestui birou se elaborează și se propune planul de vânzări, periodic se întocmește și se
dezbate raportul privind situația comenzilor, se încheie contracte cu noi parteneri, se menține
permanent legătura cu agenții de vânzări, solicitând informații cu privire la volumul vânzărilor
din fiecare județ.
Departamentul financiar asigură realizarea întocmirii planului bugetar de venituri şi
cheltuieli, efectuarea inventarierii, elaborarea balanțelor de verificare, a bilanţurilor contabile, a
registrelor obligatorii (Registrului Jurnal, Registrul Inventar, Cartea Mare), precum și urmărirea
tratamentelor contabile privind creanțele și datoriile întreprinderii.
Societăţile, precum KostySemin S.R.L organizează şi conduc contabilitatea, de regulă, în
compartimente diferite, conduse de către directorul economic, contabilul-şef sau altă persoană
8
împuternicită să îndeplinească această funcţie. Aceste persoane trebuie să aibă studii economice
superioare5. Potrivit informațiilor prezentate mai sus, putem afirma că firma nu are sedii
secundare, ceea ce înseamnă că departamentul financiar contabil îşi are sediul în cadrul sediului
social al firmei. Responsabil de toate aceste activități fiind un contabil care intră în componența
departamentului financiar. Biroului de contabilitate generală înregistrează în momentul potrivit,
corect, în mod diacronic şi sistematic, în contabilitate, pe baza actelor justificative, toate
operaţiunile economice, cultivă toate lucrările de sinteză (bilanţul contabil cu anexele sale,
contul de profit şi pierdere, raportul de gestiune), stochează informaţiile privind patrimoniul şi
rezultatele financiare ale întreprinderii, furnizează informaţii contabile conducerii unităţii pentru
efectuarea analizelor economico-financiare.
Departamentul resurse umane analizează determinarea de forţă de muncă necesară, pentru
ocuparea locurilor de muncă disponibile, cu personal pregătit corespunzător, conform selecției.
O altă activitate a acestui departament este și instruirea permanentă a personalului angajat dar și
stabilirea responsabilităților specifice fiecărui post (aceste detalii fiind menționate și în fișa
postului). Stabilirea modalității de salarizare precum și rezolvarea problemelor legate de
personalul unității sunt activități generate de acest departament.
În cadrul departamentului resurse umane se găsește biroul personal-salarizare care
garantează calculul corect al salariilor fiecărui angajat, calculează reţinerile datorate statului atât
de personal cât şi de întreprindere precum şi alte calcule legate de salarii şi deduceri din salarii.
1.3. Natura operațiilor economice desfășurate de întreprindere și

raporturile economico juridice de natura creanțelor și a datoriilor generate de
acestea
Realizarea obiectului de activitate al întreprinderii KostySemin S.R.L presupune stabilirea
unor relații economice diverse, în cadrul procesului de aprovizionare și desfacere, relații care dau
naștere unor creanțe denumite și drepturi dar și unor datorii (obligații).
Datoriile și creanțele întreprinderii KostySemin S.R.L înfăptuite de relațiile cu diverse
entități, persoane fizice și juridice din afara ei sunt reflectate prin intermediul clasei a 4-a din
planul de conturi “Conturi de terți”. În cadrul acestei clase, regăsim operațiile de regularizare și
de decontare realizate între exercițiile financiare, deși, acestea nu fac parte din categoria
creanțelor și datoriilor față de terți. Ele sunt rezultatul aplicării principiului contabilității de
5
***Legea contabilităţii nr.82/1991, actualizată cu ultimele modificări aduse de OUG nr.79/2014, republicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.382/02.06.2015, art.10;
9
angajamente și pot fi asimilate cu ușurință unor creanțe, datorii ale exercițiului financiar curent
față de perioada următoare.
Potrivit reglementărilor, o datorie reprezintă o obligație actuală a entității ce decurge din
evenimente trecute și prin decontarea căreia se așteaptă să rezulte o ieșire de resurse care
încorporează beneficii economice.6 Analizând noțiunea “datorie” putem conveni ca un
angajament al unei persoane de a plăti o sumă de bani, livra un bun, executa o lucrare sau presta
un serviciu. Rezultă că “datoriile exprimă acele capitaluri furnizate temporar de către terți pentru
care firma beneficiară (debitoare) trebuie să acorde o contraprestație sau un echivalent valoric.”7
Creanțele sunt valori în curs de decontare ce reprezintă dreptul unei persoane de a pretinde
unui terț plata unui echivalent, o sumă de bani sau un serviciu, livrarea unui bun, prestarea unui
serviciu sau execuția unei lucrări.8
Pentru realizarea obiectului de activitate al entității KostySemin S.R.L, este necesar ca aceasta
să achiziționeze din exterior resursele necesare pentru stabilirea unor raporturi economico
-juridice cu furnizorii și cu diferite persoane fizice sau juridice din afara entității. Pe baza unei
înțelegeri prealabile, furnizorii acordă o prestație sau diverse lucrări, terților, în schimbul unui
echivalent valoric. Plata se poate realiza atât pe loc, moment în care cumpărătorul nu
înregistrează obligații față de furnizori, sau pe credit comercial, adică prin achitarea ulterioară a
resurselor achiziționate. Din momentul aprovizionării și până la plata efectivă a bunurilor,
lucrărilor sau serviciilor achiziționate, entitatea KostySemin S.R.L înregistrează obligații față de
furnizori. Deasemenea, entitatea KostySemin S.R.L se află și în postura de furnizor al bunurilor,
al lucrărilor și serviciilor obținute din activitatea prestată sau a produselor achiziționate din
exterior și destinate revânzării. În situația în care încasarea contravalorii bunurilor se efectuează
pe loc, atunci înregistrează, intrarea unui flux de lichidități. Dacă relațiile economice au la bază
încasarea ulterioară a produselor livrate, atunci la baza acestei operațiuni stă creditul. Din
momentul livrării și până la încasarea efectivă a bunurilor supuse vânzării, entitatea KostySemin
S.R.L înregistrează creanțe față de clienți.
Creanțele și datoriile corespunzătoare întreprinderii KostySemin S.R.L sunt rezultatul unor
operațiuni referitoare la distribuția și livrarea mărfurilor, serviciile prestate precum și din diverse
contracte de colaborare cu agenții economici. În afară de relațiile de interdepedență, ele provin și
din utilizarea forței de muncă, din obligațiile de plată a impozitelor, taxelor și a contribuțiilor
către bugetul statului.
6
Toma, C., Contabilitate financiară, Ediția a III-a, revizuită și adăugită-2018, Editura TipoMoldova, Iași, 2018,
p.127;
7
Horomnea, E., Tratat de contabilitate. Teorii, concepte, principii, standarde, aplicații, Vol. I, Ed. Sedcom Libris,
Iași, 2001, p.147;
8
Paraschivescu, M.D., Păvăloaia, W., Cojocaru, C., Toma, C., Țugui, Al, Istrate, C., Contabilitate și elemente de
analiză financiară, Ed.Neuron, Focșani, 1994, p.183;
10
1.4. Atribuțiile compartimentului financiar contabil și relațiile acestuia cu
alte compartimente ale unității
Sistematizarea financiară a KostySemin S.R.L este stabilită de modul de organizare a
finanţelor generale ale statului, de specificul activităţii pe fiecare ramură economică, de
particularităţile procesului tehnologic și de mărimea entității. Într-o unitate economică contabilul
este un părtaș important la procesul de luare a deciziilor de vârf. El gestionează pregătirea şi
interpretarea informaţiilor contabile folosite de conducere pentru evaluarea realizărilor
economice ale unităţii precum şi de calitatea sa de manager individual al unităţii ce răspunde de
implicarea financiară a unităţii în alternativele planurilor de conducere şi strategii. De asemenea,
tot el este răspunzător de administrarea patrimoniului prin interludiul înregistrărilor făcute şi de
problemele de personal din cadrul compartimentului pe care acesta îl conduce.
În realizarea atribuţiilor compartimentului finaciar-contabil şi în perfecţionarea activităţii
acestuia, rolul hotărâtor îl are contabilul. Ca responsabil direct al finanţelor întreprinderii,
contabilul al KostySemin S.R.L este chemat să rezolve toate problemele legate de administrarea
şi păstrarea integrităţii patrimoniului, de respectarea disciplinei financiare. Deveniind membru al
organul de conducere colectiv al întreprinderii, contabilul are posibilitatea să exprime și să
susțină, cu competenţă, opinia personală reflectată asupra fondurilor unităţii.
Compartimentul financiar-contabil al KostySemin S.R.L are o serie de atribuţii, conform
Figurii nr. 2. Înregistrează corect și la momentul
potrivit, atât în mod cronologic şi
sistematic, având la bază
documentele justificative, toate
operaţiunile economico-financiare
Observă şi încasează Efectuează plăţi

facturile ce privesc
livrarea de produse
Inventariază patrimoniul şi Conform legii, practică

întocmeşte registrul un control financiar
inventar preventiv
Întocmește situaţiile
Întocmeşte lunar balanţa financiare anuale şi notele
de verificare explicative ale acestora
Fig. nr. 2. Atribuțiile compartimentului financiar-contabil la KostySemin S.R.L

În această direcţie, sarcini şi răspunderi de mare importanţă revin contabilului în domeniul
controlului financiar preventiv care, conform legii, se exercită în cadrul compartimentului
financiar-contabil. Contabilul are o funcție decisivă în respectarea disciplinei financiare şi în
11
prevenirea operaţiunilor ilicite prin efectuarea acestui control. Departamentul financiar contabil
are următoarele relaţii funcţionale: interne, cu toate departamentele de la care preia documente
(comercial, resurse umane) și directorul general și externe cu instituţiile statului și bănci.
Prin aplicarea normelor unitare de structură, organizarea compartimentului financiar contabil
din întreprindere a fost mult îmbunătăţită, ea constituind astfel un cadru favorabil pentru
realizarea operativă şi cu cheltuieli reduse a procesului de evidenţă contabilă. În cadrul
serviciului financiar-contabil al KostySemin S.R.L munca este organizată pe grupe de activitate,
cu delimitarea sarcinilor pe fiecare angajat din acest compartiment. Organizarea raţională a
compartimentului financiar-contabil în cadrul entității necesită delimitarea strictă a atribuţiilor ce
revin contabilului. Astfel, ei trebuie să-şi comaseze eforturile pe linia organizării şi controlului
gestiunilor, a analizei economico-financiare, a folosirii unor metode noi privind obţinerea,
prelucrarea şi valorificarea informaţiilor contabile.
1.5. Evoluția principalilor indicatori economico-financiari la întreprinderea

analizată
Pentru a anticipa mişcările concurenţei, societatea KostySemin S.R.L trebuie să-şi
autoevalueze rezervele pe care le posedă, concomitent să acţioneze asupra creşterii eficienţei
utilizării acestora de aceea ea trebuie să se raporteze permanent la solicitarea pieței. Pentru a
aborda sistematic, problematica firmei KostySemin S.R.L, trebuie să parcurgem o analiză
economico-financiară, fiind astfel un mijloc de monitorizare a activităţii şi performanţelor
acesteia.
Societatea KostySemin S.R.L prezintă dinamica indicatorilor economico-financiari
principali, conform unei perioade de 3 ani, în Tabelul nr. 1, iar aceștia sunt: indicatori de
lichiditate, indicatori de risc, indicatori de activitate, indicatori de profitabilitate.9
Indicatorul lichidităţii curente vizează capitalul circulant şi oferă garanţia finanțării
datoriilor curente din active curente. Valoarea preconizată de literatura de specialitate pentru
acest indicator este aproximativ egală cu 2.
,,Testul acid” denumit și indicatorul lichidității imediate reflectă existența în entitate a
unui capital imediat de plată, destinat finanțării activelor curente sau realizării unor plasamente
rentabile cu risc minim.
Ponderea datoriilor pe termen lung în capitalul propriu al întreprinderii este analizat prin
prisma indicatorului gradului de îndatorare. Conform literaturii de specialite, dacă raportul este
9
Mironiuc, M., Analiză economico-finaciară. Elemente teoretico-metodologice şi aplicaţii, Editura Sedcom
Libris, Iaşi, 2006, pp. 191-193;
12
cel mult egal cu 1 atunci entitatea nu este susceptibilă riscului de insolvabilitate ceea ce rezultă o
capacitate de îndatorare la termen.
Indicatorul privind acoperirea dobânzilor reprezintă de câte ori cheltuiala cu dobânda o
poate achita societatea. O valoare mică a acestui indicator indică o poziție a societății mai
riscantă.
Analiza acestor indicatori este importantă deoarece pe baza acestora se poate stabili
evoluţia firmei pe parcursul exerciţiului financiar respectiv, faţă de exerciţiul financiar anterior.
Tabelul nr. 1 Indicatori financiari conform datelor din situațiile financiare anuale
Perioada de Abateri Abateri
Nr. Indicator analiză % %
Formulă
crt. economic
2018 2019 2020 2018/2019 2019/2020
Indicatori de lichiditate
Indicator Active curente 17,86
1 al lichidităţii 1.12 1.32 2,39 81,06
curente Datorii curente
Indicator Active curente −Stocuri
2 al lichiditaţii 0,70 0,89 1,74 27,14 95,50
imediate Datorii curente
Indicatori de risc
Indicator Datorii>1 an
1 ul gradului 0,03 0,30 0,87 900,00 190,00
de îndatorare Cap . propriu
Indicator
ul privind Rezultatul economic
2 25,44 19,49 14,37 -23,38 -26,27
acoperirea Cheltuieli cu dobânda
dobânzilor
Indicatori de activitate (gestiune)
Viteza de Cifrade afaceri
1 rotaţie a 2,91 3,77 5,69 29,55 50,93
stoculuii Stoc mediu
Viteza de
rotaţie a Cifra de afaceri
2 1,44 1,63 1,77 13,19 8,59
activelor Active imobilizate
imobilizate
Viteza de
rotaţie a Cifrade afaceri
3 0,74 0,80 0,82 8,10 2,50
activelor Total active
totalee
Indicatori de profitabilitate
Rata
rentabilității Rezultat economic
1 28,43 24,51 16,07 -13,78 -34,43
capitalului Capital angajat
angajate
Marja Profitul brut din vânzări
× 100
2 brută de Cifrade afaceri 41,38 38,66 36,04 -6,57 -6,78
vânzări
Din analiza indicatorilor, putem afirma faptul că Indicatorul lichidităţii curente supraunitar
şi crescător este expresia unui fond de rulment net şi a unui echilibru financiar pe termen scurt ce
ar putea caracteriza întreprinderea. Trendul său crescător se explică prin creşterea activelor
13
curente de la o perioadă la alta sau a diminuarii datoriilor curente. Se constată ca lichiditatea este
doar una potențială, ea devenind efectivă doar pe măsură ce entitatea își rezolvă decalajele de
plată cu clienții.
În cazul companiei KostySemin S.R.L, Indicatorul Test acid înregistrează tendinţe
crescătoare, pentru că activele posibile şi vacante s-au majorat, fiind capabile finanțării datoriilor
curente. Raportul nu se cuprinde în intervalul 0,8-1, ceea ce denotă faptul că societatea își poate
valorifica creanțele, adică dispune de numerar precum și de echivalente ale acestuia, spre
efectuarea plății imediate a datoriei curente.
Rata îndatorării globale (indicatorul gradului de îndatorare) arată că entitatea are o
îndatorare globală care respectă regula finanțării, adică datoriile mai mari de un an nu depășesc
capitalul propriu. Putem observa ca valorile indicatorului sunt inferioare limitei de 1, impusă de
literatura de specialitate, respectiv 0,03 în 2018, 0,30 în anul 2019 și valoarea 0,87 aferentă lui
2020. Concluzionăm prin a menționa că autonomia financiară a entității KostySemin S.R.L nu
este afectată și se remarcă o îmbunătățire a solvabilității entității în perioada analizată.
Potrivit datelor din Tabelul nr.1., se remarcă faptul că Indicatorul privind acoperirea
dobânzilor reprezintă raportul care are la numărător, termenul de rezultat economic, ce
înseamnă profitul înainte de a plăti dobânda şi a impozitului pe profit, iar la numitor, cheltuielile
cu dobânzile. Valoarea indicatorului descreşte, datorită creşterii cheltuielilor cu dobânzile şi
reducerea rezultatului economic. Cu toate acestea întreprinderea nu are nu are o poziţie riscantă
în raport cu creditorii.
Indicatorul de activitate și anume, Viteza de rotaţie a stocurilor exprimă de câte ori stocul
a suferit transformări în cursul exercițiului din formă materială în formă bănească, prin
intermediul cifrei de afaceri a vânzărilor. Analizând rezultatele aferente celor trei perioade, am
observat o viteză de rotație accelerată a stocurilor, care indică o politică comercială dinamică, cu
consecințe favorabile asupra lichidității întreprinderii. Resursele financiare imobilizate în stocuri
se recuperează prin intermediul vânzărilor de 3,77 ori în exercițiul financiar 2019.
Viteza de rotaţie a activelor imobilizate, este indicatorul ce raportează cifra de afaceri a
societății în activele imobilizate. O rotație lentă a imobilizărilor reflectă o creștere într-un ritm
mai rapid al imobilizărilor decât ritmul de creștere a cifrei de afaceri, astfel observăm faptul că
imobilizările participă de 1,77 ori la obținerea cifrei de afaceri în exercițiul anului 2020.
Având aceiași semnificație asemănătoare ca a indicatorului precedent, Viteza de rotaţie a
activelor totale, cu mențiunea că vizează eficienţa utilizării tuturor bunurilor pe care societatea
KostySemin S.R.L le-a avut la dispoziţie într-un exerciţiu financiar.
Unul dintre cei mai importanți indicatori ce măsoară performanța societății este indicatorul
rentabilității capitalului angajat. Conform analizei efectuate menționăm că rentabilitatea
14
capitalului angajat a scăzut în perioada urmărită asupra analizei rezultatul economic dobândit
pentru 100 RON capital angajat în activitatea întreprinderii, cu 13,78% în 2019 faţă de 2018 şi
respectiv 34,43% în 2020 faţă de 2019.
Un alt indicator important în întreprindere este Marja brută din vânzări care accentează
faptul că rentabilitatea vânzărilor s-a redus iar rezultatul brut rămas s-a diminuat cu 6,57% şi
respectiv 6,78%, ca urmare a acoperirii cheltuielilor aferente cifrei de afaceri.
Capitolul 2. Contabilitatea creanțelor unității

2.1. Natura produselor vândute și a serviciilor prestate de unitate
Obiectivul general al entității a fost dezvoltarea unei capacități de producție și prelucrare a
semințelor de floarea-soarelui și dovleac în scopul comercializării acestora în Regiunea de Nord-
Est a României, și ulterior pe întreg teritoriul țării, printr-o abordare modernă a procesului de
fabricație, prin calitate și prin preț competitiv. Ca obiective secundare putem aminti:
achiziționarea semințelor de la persoane fizice și furnizori locali din județul Botoșani, activitate
ce va aduce beneficii în dezvoltarea comunității, prepararea semințelor de floarea soarelui și
dovleac precum și ambalarea acestora folosiind tehnologie de ultimă generație și distribuția
produsului finit spre centrele en-gros.
2.1.1. Descrierea generală a produselor societății

Experiența de peste 15 ani a fondatorului, înalta calificare a angajaţilor precum şi
echipamentele performante folosite în fabricarea, prelucrarea și conservarea fructelor și
legumelor precum: fistic, arahide, semințe de floarea-soarelui, semințe de dovleac, popcorn,
stafide și miez de nucă, au dus la realizarea unei game largi de produse, printr-o abordare
modernă a procesului de fabricație, prin calitate și preț competitiv. Datorită gustului plăcut,
calității superioare și a ambalajului inedit, produsele comercializate au ajuns în cel mai scurt
timp în topul preferințelor Botoșănenilor.
Gama de produse a societății KostySemin S.R.L include:
 Semințele de dovleac - reprezintă elixirul sănătății cu beneficiile proprietăților terapeutice
dovedite de: magneziu, fosfor, fier, proteine, zinc și vitamina K. Sunt extrase cu grijă din
dovleac, păstrate și apoi răsfățate cu sare și coapte ușor, pentru o savoare unică, crocantă care
oferă un plus serilor cu prietenii. Sunt prelucrate atât cu sare cât și fără sare.
 Miez de dovleac – asigură sănătatea prostatei, conține grăsimi vegetale omega 3,
regularizează insulina și previne complicațiile diabetice, o sursă bogată de antioxidanți pentru
sănătatea ficatului și a inimii. Produsul se comercializează crud.
15
 Semințele de floarea-soarelui – conțin o cantitate mare de proteine, grăsimi
mononesaturate și vitamina E, ajută la reducerea riscului de boli cardiace, controlează glucoza
din sânge și poarte reduce nivelul colesterolului. Sunt gustarea crocantă care adaugă sare chiar și
glumelor nesărate. Se livrează în stare crudă cât și preparate cu sare sau fără sare.
 Arahide – sunt o sursă excelentă de proteine, mențin nivelul de colesterol în organism
scăzând astfel riscul bolilor de inimă, reducere riscul de a suferi de boli diabetice. Conține o serie
de antioxidanți care lucrează pentru o bună funcționare a organismului. Acestea sunt bune și
consistente, conțin nutrienți sănătoși și mai presus de toate sunt gustoase chiar și crude,
reprezentând rețeta perfectă pentru o gustare potrivită.
 Fistic-ul – este bogat în fibre și antioxidanți, crește puterea de muncă și concentrare.
Consumat în foarte multe feluri, fisticul poate fi pus spre vânzare crud, copt în cuptor și sărat.
 Stafidele – stimulează tranzitul intestinal, sporind densitatea osoasă, combate problemele
de vedere, anemia, febră. Stafidele pot fi o alternativă sănătoasă de gustare la diete. Respectând
procesul de fabricație pentru stafidele aurii, culoarea le este păstrată prin folosirea dioxidului de
sulf, care are un rol de conservant.
 Popcorn-ul și miezul de nucă– sunt o sursă de vitamine, minerale, fibre, antioxidanți și
puternic bogat în grăsimi.
Producția firmei KostySemin se axează atât pe achiziționarea semințelor de la persoanele
fizice ce cultivă primăvara semințe de floarea soarelui, dovleac, arahide, nuci, porumb cât și pe
achiziționarea materiilor prime de la furnizori locali autorizați.
Succesul produselor se bazează pe un nivel de calitate constant ridicat. Pentru a asigura acest
lucru, testele de calitate sunt efectuate în toate etapele procesului de fabricație, de la controlul
materiilor prime și până la ambalaje. În plus, se lucrează în mod constant pentru îmbunătățirea
produselor noastre în beneficiul consumatorilor noștri. Procesarea celor mai bune ingrediente,
precum și luarea în considerare a recomandărilor nutriționale științifice actuale joacă un rol
central.
2.1.2. Clienții principali ai KostySemin S.R.L

,,Pentru a pune o creanță în structura clienți este necesar să se îndeplinească cel puțin două
condiții:
 operațiunea să se refere la vânzarea de bunuri, servicii, lucrări care fac obiectul activității
de bază a întreprinderii (astfel, vânzarea de imobilizări pe care entitatea nu le mai folosește nu se
înregistrează în acestă structură);
16
 creanța să apară dintr-o factură.”10
În contabilitatea clienților se înregistrează operațiunile privind vânzările și livrările de mărfuri
și produse.11 Se umărește introducerea materiei finite în ambalaje atrăgătoare și distribuirea
acestora în fiecare magazin alimentar prin intermediul rețelelor de distribuție.
După cum putem observa în figura nr. 3, ponderea cea mai mare din situația vânzărilor o
deține într-un procent de 27%, întreprinderea de distribuție Adridan S.R.L înființată în 1993, în
județul Botoșani. Depozitul en-gros pe care îl deține, oferă clienților din județ produse de înalită
calitate și prețuri avantajose. Al doilea volum de vânzări, raportat asupra anului precedent,
aparțin județelor Neamț și Iași, rolul distribuției fiind acela de a asigura continuitatea fluxului de
produse de la producător la consumator, oferiind clienților săi o varietate de produse în regim en-
gros sau cu amănuntul. Pe locul trei se situează Kalman Distribution S.R.L, o altă entitate ce
realizează activități oranizate de distribuire a produselor direct la magazinele alimentare, din
județul Suceava.
Situația vânzărilor pe clienții principali în perioada 2019-2020
7%
ADRIDAN SRL
6%
CAMELISAN SRL
27%
DOI STEJARI SRL
13%
GRADIELLAS IMPEX SRL
KALMAN DISTRIBUTION SRL
4% MARALEX SRL
13% PASCAL COM SRL
6%
TRANSCHIT SRL
5% 7% VELMI PREST SRL
11% VIOSAND TRICOTEXT SRL
Fig. nr. 3. Situația vânzărilor pe clienții principali ai KostySemin S.R.L

Pe plan local, întreprinderea are încheiate contracte de parteneriate cu supermarketurile din
zonă, cofetării, patiserii, covrigării, asigurându-le strictul necesar pentru o bună desfășurare a
activității. Deasemenea are loc și vânzarea produselor de la punctul de lucru din Săveni, unde
persoanele fizice sau juridice își pot achiziționa produsul dorit direct de la fabrică, vizualizând
efectiv tot procesul de prepare, prelucrare și ambalare.
Activitatea de promovare și vânzare este asigurată de întreaga echipă de agenți de vânzări
care se deplasează direct la principalii clienți, la depozitele de distribuție și depozitele en-gros
10
Istrate, C., Contabilitatea nu-i doar pentru contabili! Cum să transformi balanța și bilanțul în instrumente
prietenoase, Ed. Evrika Publishing, București, 2016, p.70;
11
*** Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1802/29.12.2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile
privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare consolidate publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 963/30.12.2014, cu modificările şi completările ulterioare,punctul 310, alin. (1);
17
din regiunea Moldovei, urmărind introducerea produselor finite și distribuirea acestora în fiecare
magazin alimentar. Până în prezent firma a dezvoltat propria reţea de subdistribuitori în
Botoşani, Iaşi, Suceava, Bistrița, Rădăuţi, Bârlad, Bacău, Vaslui, Roman, Piatra Neamţ, Adjud,
Vatra Dornei, Craiova și Bucureşti, iar produsele KostySemin sunt promovate de clienții din
zonele respective.
2.1.3. Concurența și cererea pe piață a produselor realizate de întreprindere

Ansamblul raporturilor de interacțiune în care intră agenții economici în lupta pentru
asigurarea surselor de aprovizionare și a piețelor de desfacere se numește concurență. Ea este
factorul micromediului de marketing, cu inflențe directe și puternice asupra entității, care poate
să schimbe poziția ocupată pe piață. Există patru tipuri de concurenți prezentați în următorul
tabel:
Concurenți direcți - sunt firme care oferă același tip de produse pentru a satisface aceleași
nevoi. La nivelul județului identificăm o societate care desfășoară aceiași
activitate: ,,Fantastic S.R.L”;
Concurenți indirecți - sunt firmele care oferă un produs similar consumatorilor, dar cu caracteristici
diferite, satisfăcând alte nevoi. Vorbim despre o concurență reprezentată de 3
întreprinderi: Prodcop S.R.L, Cooperativa Agricolă de Fructe și Legume
Frumușica, A.D.T Grup Agrofruct S.R.L;
Înlocuitorii - sunt concurenții care cin cu produse foarte diferite ca formă și conținut, dar
care satisfac aceleași nevoi ale consumatorilor;
Nou-veniții - sunt firmele care deja vând unui anumit grup de consumatori şi se decid să-şi
extindă gama de produse pe care le oferă sau firmele producătoare care
achiziţionează şi o reţea de distribuţie;
Tabel. nr. 2. Clasificarea concurențior
Entitatea KostySemin S.R.L se deosebește de concurenți prin plus valoare superioară în

mintea consumatorilor. Orientarea prețurilor în funcție de concurență este strategia la care firma
apelează frecvent. Din acest motiv, ea depinde de mai mulți factori respectiv: poziția pe care se
află întreprinderea, obiectivele propuse, cota de piață deținută dar și perspectivele evoluției.
Piața de desfacere a produselor fabricate de KostySemin S.R.L urmează caracteristici precum:
o piață a bunurilor de consum, o piață a bunurilor industriale și o piață de distribuție, astfel încât
produsele cumpărate de comercianți participă la revânzare.
Având în vedere faptul că după tipul de concurență există două tipuri de piață, respectiv piață
cu o concurență perfectă și piața cu o concurență imperfectă. Putem încadra societatea analizată
KostySemin S.R.L ca aparținătoare a pieței imperfecte determinată după numărul mic de
concurenți activi.
2.2. Criterii utilizate în clasificarea creanțelor
Contabilitatea de angajamente certifică faptul că entitățile trebuie să evidențieze în
contabilitate toate veniturile și cheltuielile, respectiv creanțele și datoriile rezultate ca urmare a
18
acordate și cambii primite
în funcție de
proveniență creanțe privind decontările cu bugetul
(conținutul economic) de stat
unor prevederi legale sau contractuale. 12 Așadar, în figura nr.4 putem identifica criteriile de
clasificare a creanțelor întreprinderii.
creanțe ale personalului
creanțe privind veniturile calculate
creanțe pe termen scurt (cu termen

în funcție de termenul de stingere mai mic de 1 an)
de achitare
creanțe pe termen lung (cu termen

de stingere mai mare de 1 an)
Criterii de
clasificare a
creanțelor
creanțe ale părților nelegate
în funcție de gradul de
asociere a debitorilor creanțe ale părților legate
creanțe în valută națională
în funcție de valuta în
care se exprimă creanțe în valută străină
Fig. nr. 4. Criterii de clasificare a creanțelor întreprinderii

Conform normei contabile românești creanțele care au scadențe până într-un an sau cele care,
chiar dacă au scadențe de peste 12 luni, care se decontează în durata normală a ciclui de
12
României, Partea I, nr. 963/30.12.2014, cu modificările şi completările ulterioare,punctul 310, alin. (4);
19
exploatare sunt în relație cu persoane precum: clienții, furnizorii, salariații, autoritățile publice și
asociații/acționarii.
Pentru analiza creanțelor față de clienți pot fi luate în considerare mai multe criterii de
structurare, și anume:13
a) După modalitatea lichidării creanțelor:
 Creanțe din vânzări pe credit comercial, încasate prin instrumente de decontare
obișnuite;
 Creanțe din vânzări pe credit cambial, încasate prin efecte de comerț de tip cambial;
Efectele de comerț (cambie sau bilet la ordin) sunt documente contabile cu regim special
reglementate de BNR, care pot fi cedate, vândute sau transmise, prin care tras-ul primește ordin
sau se obligă să plătească o sumă de bani la o scadență unui trăgător, beneficiar. Trezoreria
entității este influențată de scadența efectelor de comerț respectiv: efecte de plătit care vizează
obligații față de furnizorii de aprovizionări legate de exploatare 403 ,,Efecte de plătit” și 413
,,Efecte de primit de la clienți” care reflectă creanțele ce urmează a se deconta.
În contabilitate, în conturile de terți se înregistrează distinct operațiunile de scontare, forfetare
și alte operațiuni cu instituțiile de credit. 14 Scontul comercial înseamnă transferul efectului către
bancă în schimbul valorii trecute în el, mai puțin comisioanele băncii (agio) înainte de scadență.
Forfetarea reprezintă achiziționarea unei creanțe scadente la termen, în urma livrării de bunuri,
contra unei taxe.
b) După documentul justificativ care stă la baza înregistrărilor:
 Creanțe facturate;
Dacă bunurile vândute către diverși terți sunt rezultatul activității de exploatare a enitității sau
provin din serviciile desfășurate de către KostySemin S.R.L, atunci creanțele generate sunt
reflectate în contul de activ 411 ,,Clienți”, cont ce se debitează cu valoarea livărilor însoțite de
facturile fiscale și se creditează cu valoarea creanței decontate de client. Soldul debitor al
contului reprezintă creanțele neîncasate. Atunci când relații cu clienții par să aibă probleme în
ceea ce constă recuperarea banilor, contabilul va înregistra creanțele ca fiind depreciate și le va
contabiliza în structura 4118 ,,Clienți incerți sau în litigiu”, pe baza unei proceduri sau cu ocazia
declarării stării de insolvență a clientului.
 Creanțe nefacturate (înregistrate pe bază de aviz de însoțire), pentru livrările la care nu
s-au emis facturi; În situația în care mărfurile au fost primite, serviciile au fost prestate iar
lucrările executate, dar nu s-au primit încă facturile de la furnizori, entitatea evaluează bunurile
13
Pântea, I.P., Managementul contabilității românești, vol. 1 și 2, Ed. Intelcredo, Deva, 2010, p. 311;
14
României, Partea I, nr. 963/30.12.2014, cu modificările şi completările ulterioare, punctul 312;
20
la prețul prevăzut în documentele însoțitoare, în contractele încheiate sau în documentele
anterioare, evidența obligațiilor se consemnează contul 408 ,,Furnizori-facturi nesosite”. În
contul 418 ,,Clienți-facturi de întocmit” se evidențiază creanțele pentru care nu s-au întocmit
încă facturi fiscale.
În cadrul relației creanță - furnizor apar datoriile. Ele sunt de natura avansurilor acordate,
atunci când plătim furnizorilor avans și avem dreptul de a le cere să ne livreze mărfurile pentru
care am plătit avansul, creanțe rezultate din mecanismul ambalajelor restituibile dar și creditări
intre-întreprinderi pe termen scurt. KostySemin S.R.L înregistrează din punct de vedere contabil
în conturi distincte creanțele care se află în relațiile cu furnizorii prin acordarea de avansuri
furnizorilor și prin primirea de la furnizor a ambalajelor restituibile, prin intermediul conturilor :
409 ,,Furnizori - debitori” care se debitează cu drepturile entității și se creditează cu ocazia
decontării lor iar soldul debitor reflectă creanțele nedecontate asupra furnizorului și prin contul
419 ,,Clienți - creditori” prin care se înregistrează evidența obligațiilor pe care furnizorii le au cu
proprii clienți. Contul se creditează cu datoriile entităților și se debitează cu ocazia decontării lor
iar soldul creditor al său reflectă datoriile nedecontate cu clienții. Vorbim de creditări inter-
întreprinderi atunci când două entități nefinanciare încheie un contract de vânzare-cumpărare, în
care cumpărătorul dă bani cu împrumut firmei beneficiare. Deasemenea, se menționează
modalitatea de restituire a banilor specificând dacă plata se va face integral sau parțial, moment
în care creditul devine efectiv. Rezilierea contractului are loc la sfârșitul perioadei de creditare
atunci când pseudo-vânzătorul restituie avansul și penalitățile de tip dobândă.15
Relația creanță - salariați este concretizată de ieșirea de bani care poartă denumirea de avans
ce se achită la jumătătatea lunii, angajaților întreprinderii. Astfel, plata salariilor se realizează în
două tranșe, avans și lichidare. Creanța apărută reprezintă dreptul fimei ca la finalul lunii să
rețină din drepturile salariale a angajatului, sumele deja plătite anagajatorilor, înregistrată în
contul 425 ,,Avansuri acordate personalului”.
Din categoria creanțelor care se află în relație cu autoritățile publice identificăm
subvențiile. Din momentul în care contractele au fost încheiate și au fost respectate condițiile
contractuale, creanțele, sunt drepturi ale entităților de ce cere autorităților subvențiile cuvenite.
Se întâlnesc următoarele tipuri de creanțe: creanța clienți (dreptul de a încasa de la clienți
contravaloarea mărfurilor) și creanța subvenții (dreptul de a încasa de la autorități diferența care
să îi asigure cel puțin acoperirea costurilor). O altă situație care generează apariția unei creanțe
este rezultată din plata unor impozite mai mari decât cele datorate sau de anularea unor
penalități.
15
Horomnea, E., Budugan, D., Georgescu, I., Istrate, C., Păvăloaia, L., Rusu, A., Introducere în contabilitate.
Concepte și aplicații, Ediția a V-a, revăzută și completată, Ed. TipoMoldova, Iași, 2017, pp.56-63;
21
În structura de creanțe decontări cu asociații/ acționarii privind capitalul, în postura
creditorului sunt asociații care s-au angajat să pună aporturi la dispoziția firmei, cu ocazia
înființării sau ulterior, dreptul entității de a cere acestora să-și onoreze angajamentul, reflectați în
planul de conturi în pasivul lui 462 ,,Creditori diverși”. În poziția debitorilor diverși, contul
461 ,,Debitori diverși” se recunosc creanțele neîncadrate, care sunt generate de vânzarea de
imobilizări, creanțe din garanții acordate pe termen scurt, creanțe din imputări efectuate în relația
cu persoane din afara entității.
2.3. Creanțele față de clienții interni rezultate din vânzări de bunuri și

servicii pe credit comercial
Clienții reprezintă acele creanțe față de terțe persoane care au fost determinate pe baza
vânzării pe credit comercial a bunurilor materiale, a produselor și serviciilor prestate de entitate
și care fac obiectul activității KostySemin S.R.L.
22
2.3.1. Documentele care stau la baza evidențierii creanțelor față de clienții
interni rezultate din vânzări de bunuri și servicii pe credit comercial
Conform Legii contabilității ,,orice operațiune economico-financiară se consemnează în

momentul efectuării ei, într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate,
dobândind astfel calitatea de document justificativ.”16
Contabilitatea terților este reprezentată de acele creanțe ale entității în relație cu clienții,
personalul, asigurările sociale, bugetul statului, entitățile afiliate, cu acționarii și cu creditorii
diverși. Pentru evidențierea creanțelor față de clienții interni se folosesc următoarele documente
justificative:
Factura este un document ce are la bază prestarea unor servicii, vânzarea de bunuri,
încărcarea în gestiunea cumpărătorului și justificarea în contabilitate a acestora. Se întocmește în
trei exemplare care circulă atât la furnizor la departamentul care efectuează controlul financiar
cât și la cumpărător în cadrul departamentului de aprovizioanare. Arhivarea celor trei exemplare
are loc astfel: la cumpărător ajunge exemplarul 1, la furnizor la departamentul desfacere,
exemplarul 2 iar ultimul exemplar la furnizor, la departamentul financiar-contabil.
Avizul de însoțire servește ca document justificativ pentru însoțirea mărfii pe timpul
transportului, întocmirea facturii, transferul valorilor materiale de la o gestiune la alta, din
teritorii diferite, ale aceleași entități, primirea în gestiune, descărcarea din gestiune a bunurilor
cedate cu titlu gratuit, întocmindu-se în două sau mai multe exemplare.17 Acesta, servește ca
document justificativ în cazul în care nu se poate întocmi factura odată cu livrarea bunurilor sau
atunci când pentru o singură livrare este necesar să se efectueze mai multe transporturi, cu
mențiunea ,,urmează factura”. Deasemenea dacă în clauzele contractuale este menționată
facturarea periodică a livrărilor, se va întocmi aviz de însoțire. În cazul în care bunurile sunt
trimise la terți pentru prelucrare se va menționa pe aviz ,, pentru prelucrare” iar dacă sunt
transferate între gestiunile aceleași entități, va apărea mențiunea ,,fără factură”. Circulă la
furnizor în cadrul compartimentului desfacere pentru înregistrarea în contabilitate a cantităților
livrate în evidențele acestuia și pentru întocmirea facturii iar la cumpărător pentru încărcarea în
gestiune după realizarea recepției produselor. Arhivarea avizului are loc în compartimentul
desfacere și contabilitate pentru furnizor iar pentru cumpărător la departamentul contabilitate.
Statul de salarii este documentul justificativ pentru calculul drepturilor bănești cuvenite
salariaților precum și contribuțiile aferente. Acesta se întocmește în maxim 2 exemplare, lunar,
16
*** Legea contabilității nr.82/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 18.06.2008,
cu modificările și completările ulterioare, art.6, alin. (1)
17
p.65;
23
pe baza documentelor de evidență a timpului lucrat efectiv sau a documentelor centralizatoare de
salarii individuale, semnându-se pentru confirmarea calculelor salariului cuvenit. Plățile pe care
le realizează angajatorul cum ar fi avansul chenzinal, lichidările, indemnizațiile de concediu
trebuie incluse în statul de salarii. Cele două exemplare care circulă între persoanele autorizate
cu efectuarea salariilor personalului și departamentul financiar-contabil se arhivează separat la
departamentul financiar-contabil (exemplarul 1) și la compartimentul care a întocmit aceste state
de salarii (exemplarul 2).
Ordinul de deplasare este documentul justificativ pentru decontarea de către titularul de avans
a cheltuielilor efectuate, o dispoziție către persoana delegată să efectueze deplasarea și se
utilizează pentru stabilirea diferențelor de primit sau de restituit de titularul de avans. Se
întocmește într-un exemplar care circulă către departamentul financiar contabil pentru
decontarea acestuia.
Decizia de imputare este un document cu titlu executoriu ce trebuie înregistrat în contabilitate
din momentul comunicării acestuia. Întocmit în două exemplare sau mai multe, în funcție de
numărul de persoane răspunzătoare pentru paguba produsă, acesta circulă la persoana desemnată
pentru acordarea vizei de control care va trebui să semneze actul, iar la final se arhivează la
departamentul contabilitate.
Angajamentul de plată reprezintă o pagubă adusă entității, titlu executoriu pentru recuperarea
pagubelor, care se întocmește într-un singur exemplar care circulă la organul de control pentru a
fi semnat și se arhivează la departamentul contabilitate.
Decontul pentru operațiuni în participație reprezintă documentul ce stă la baza căruia se
decontează cheltuielile și veniturile realizate din operațiuni în participație, precum și sumele
virate între coparticipanți. Acesta se întocmește în două exemplare de către entitatea care ține
contabilitatea asocierilor în participație. Primul exemplar la beneficiar, la contabilitate iar al
doilea la compartimentul care ține contabilitatea operațiunilor în participație și care întocmește
decontul.
Nota de debitare-creditare stă la baza înregistrării în contabilitate a operațiunilor de decontare
intervenite între unitate și subunități care țin contabilitate proprie, pe baza actelor justificative.
Circulă la departamentul financiar contabil pentru semnare și un alt exemplar la unitatea care
participă la operațiunea de decontare, fiecare exemplar arhivându-se la compartimentul său.
Nota de contabilitate se constituie atunci când operațiunile nu au la bază documente
justificative, de exemplu stornări, repartizare profit, constituire provizioane și ajustări pentru
deprecierea sau pierderea de valoare. Se întocmește de către departamentul financiar contabil
într-un exemplar, arhivarea tot în cadrul acestui departament are loc, și circulă la persoana
desemnată să verifice și să semneze documentul.
24
Fișa de cont pentru operațiuni diverse servește la ținerea în contabilitatea analitică a
clienților, a furnizorilor, a creditorilor. Se întocmește într-un singur exemplar, la începutul anului
pe baza rezultatelor din anul precedent, pentru fiecare client, debitor, furnizor sau creditor, pe
conturi analitice. La sfârșitul perioadei, în fișele analitice se totalizează rulajele aferente
perioadei respective pentru întocmirea balanței de verificare. Fiind un document de înregistrare
contabilă nu circulă în niciun departament dar se arhivează la contabilitate.
Chitanța servește ca document justificativ pentru depunerea unei sume în numerar la caseria
entității, pentru înregistrarea în registul de casă și în contabilitate. Aceasta se întocmește în două
exemplare de către casier și se semnează pentru fiecare sumă încasată. Circulă la depunător
primul exemplar iar cel de-al doilea rămâne în carnet care apoi se arhivează la departamentul
contabilitate.
Dispoziția de plată/ încasare către caserie este realizată în vederea achitării în numerar a unor
sume, inclusiv avansurile pentru cheltuieli de deplasare. În cazul utilizării ca dispoziție de plată,
când nu există alte documente prin care se dispune plata sau în cazul dispoziției de plată a
avansurilor privind cheltuielile de deplasare, se întocmește și circulă la persoana autorizată să
realizeze controlul preventiv. Fiind o anexă la registul de casă, se arhivează la departamentul
contabilitate.18
Ordinul de plată reprezintă o dispoziție necondiționată, dată de către un titular de cont, băncii
sale, de a pune la dispoziția unui beneficiar o anumită sumă de bani. Este un document
justificativ pentru debitarea sau creditarea contului curent al clientului și servește ca document
pentru întocmirea dispoziției centralizatoare de plată. Se întocmește în trei exemplare care se
depun la banca unde entitatea are cont deschis. Exemplarul 1 rămâne în cadrul băncii împreună
cu dosarul privind actele zilei, al doilea exemplar împreună cu avizul operațiuni între sedii de
creditare sunt remise prin decontarea bancară iar ultimul exemplar se restituie plătitorului, fiind o
anexă la extrasul de cont din contabilitate. Se arhivează la cei trei participanți, respectiv la bancă,
la beneficiar și la plătitor.
Biletul la ordin este un efect comercial sau înscris prin care emitentul plătește la scadență o
sumă de bani unei alte persoane numită beneficiar. Altfel spus, este o recunoaștere de datorie de
către debitor, față de creditorul său. Se întocmește de către departamentul contabil al plătitorului
într-un singur exemplar.
Cecul este un instrument de plată prin care titularul de cont acordă unei alte entități, o sumă
de bani, fiind astfel un instrument de plată și de compensație.
18
p.254-258
25
2.3.2. Înregistrarea în contabilitate a operațiunilor privind vânzările de
bunuri și servicii pe credit comercial
Creditul comercial reprezintă decalajul în timp între momentul livrării bunurilor și a

serviciilor de către furnizori și momentul plății acestora către clienți.
Exemplul ... : Entitatea KostySemin S.R.L livrează clientului Pascal Com S.R.L produse finite la
prețul de 12.415 lei, TVA 19%, costul de producție fiind de 8.241 lei. Evidența stocurilor se ține
prin metoda inventarului permanent iar scadența fiind pe 9.08.2020. La data scadentă
contractuală se face decontarea prin numerar din caseria cumpărătorului.
Registrul Jurnal nr. ……

Nr Data Doc, fel nr. Explicaţii Simbol cont Suma
crt. Debit Credit Debit Credit
Se înregistrează vânzarea 4111 % 14.773,85
NC nr.
1 2.07.2020 mărfii 701 12.415
251/2.07.2020
4427 2.358,85
Se înregistrează 711 345 8.241 8.241
NC nr.
2 2.07.2020 descărcarea din gestiunea a
252/2.07.2020
produselor finite
NC nr. Se înregistrează 5311 4111 14.773,85 14.773,85
3 9.08.2020 încasarea facturii
260/9.08.2020
26
2.3.3. Reducerile financiare aferente vânzărilor de bunuri și servicii pe credit
comercial
Într-un mediu concurențial, se poate observa existența reducerilor de prețuri care se pot
acorda de către furnizor, clienților, reducerile au în vedere vomulul afacerilor, calitatea bunurilor
sau încrederea între parteneri. Ele sunt delimitate în două mari categorii:
 Reduceri comerciale (rabat, risturn, remiză)
 Reduceri financiare (scontul)
Scontul este o reducere financiară de care poate beneficia clientul dacă își plătește înainte de
scadență datoria. Aceste reduceri financiare primite de la furnizor reprezintă venituri ale
perioadei indiferent de perioada la care se referă, înregistrându-se în contul 767 ,,Venituri din
sconturi obținute”. În contul de cheltuieli 667 ,,Cheltuieli privind sconturile acordate” se
înregistrează la furnizor, aceste reduceri acordate. Menționez faptul că aceste reduceri trebuie
convenite între părți și stipulate ca și clauze contractuale. Deasemenea reducerile comerciale și
financiare nu se cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoare adăugată.
Exemplul ... : Entitatea KostySemin S.R.L livrează clientului Camelisan S.R.L produse finite la
prețul de 20.000 lei, TVA 19%. Pe factură se înregistrează un scont de 2% pentru achitarea prin
bancă a facturii înainte de scadența înscrisă în contract. Prețul de înregistrare a produselor
livrate este de 12.000 lei.

Se înregistrează livrarea 4111 % 23.800
NC nr.
1 23.02.2020 produselor finite pe bază de 701 20.000
70/23.02.2020
factură fiscală 4427 3.800
NC nr.
2 23.02.2020 descărcarea de gestiune a
71/23.02.2020
produselor vândute
Se încasează factura mai % 4111 23.800
NC nr.
3 3.03.2020 puțin scontul acordat 5121 23.324
80/3.03.2020
667 476
Se înregistrează 667 4427 76 76
NC nr. regularizarea TVA-ului aferent
4 3.03.2020
80/3.03.2020 scontului
(476 lei*19/119)
27
2.3.4. Contabilitatea creanțelor din vânzări de bunuri și servicii pe baza
efectelor de comerț
Efectele de comerț sunt titluri de valoare, negociabile imediat sau la un termen scurt, care, în
cadrul relațiilor comerciale cu furnizorii și clienții, atestă datorii sau creanțe.19
Aceste efecte de comerț reprezintă instrumente negociabile de plată și de creditare care pot fi
cedate, transmise sau vândute. Ele circulă sub formă de cambii, bilete la ordin, ordin de plată sau
cecuri.
Cambia denumită și trata este un ordin scris și necondiționat dat de trăgător unui tras, de a
plîti o anumită sumă de bani, la vedere sau la un anumit termen, unui beneficiar. Beneficiarul
tratei este persoana care urmează să încaseze contravaloarea cambiei, respectiv trăgătorul însuși
sau banca.
Circuitul cambiei îndeplinește mai multe funcții precum:
 Instrument de încasare atunci când beneficiarul încasează efectul de comerț denumit
cambie, la scadență, în termen de două zile lucrătoare ulterioarei scadențe.
 Instrument de plată atunci când beneficiarul, trăgătorul sau purtătorul efectului poate
folosi cambia ca mijloc de decontare unui creditor de-al său, operație numită andosare
sau girare.
 Instrument de creditare folosit atunci când purtătorul efectului poate sconta cambia
odată cu prezentarea la o sucursală bancară, să I se crediteze suma înscrisă mai puțin
dobânda până la scadență, denumită taxă de scont.
 Instrument de garantare, în situații precum angajarea trasului pentru acceptarea
cambiei și achitarea acesteia conform termenilor. Există două situații: prima în care
trasul nu acceptă cambia, iar declarația de refuz trebuie constatată într-un act întocmit
de executorul judecătoresc numit ,,protest de neacceptare” și a doua situație în care
cambia este avalizată, numită de executor ,, protest de neplată”.
Biletul la ordin este un instrument de plată la data și locul specificat, prin care emitentul se
obligă să plătească beneficiarului o sumă de bani. Biletul la ordin este o variantă a cambiei, cu
mențiunea că bilatul la ordin implică doi participanți, fără a fi nevoie de acceptare. La fel ca și în
cazul cambiei, plata, scadența, andosarea și protestul sunt aplicabile și pentru biletul la ordin.
Cecul este un instrument de plată în care trăgătorul dă ordin băncii cu care are un acord
încheiat, denumită tras, de a plăti o sumă de bani unui terț aflat în poziția de beneficiar. Punerea
în circulație a cecurilor, emiterea, semnarea sunt condiționate de existența disponibilului în
contul emitentului. Carnetul de cecuri este completat de către posesor, îl semnează și îl predă
19
Paraschivescu, M.D., Păvăloaia, W., Radu, F., Olaru, G.D., Contabilitate financiară-Aplicații și studii de caz,
Ed. Tehnopress, Iași, 2007, p.312.
28
beneficiarului pentru prezentarea sa la o unitate bancară. După modalitatea de încasare există
șapte categorii de cecuri: nebarat, barat, cec de virament, cec certificat, cec documentar, cec de
călătorie, eurocecuri.
Contabilitatea decontărilor având la bază efectele de comerț este realizată prin intermediul
conturilor de pasiv 403 ,,Efecte de plătit”, 405 ,,Efecte de plătit pentru imobilizări”și a
conturilor de activ 413 ,,Efecte de primit de la clienți” , 5112 ,,Cecuri de încasat” , 5113 ,,Efecte
de încasat”, 5114 ,,Efecte remise spre scontare”.
Exemplul ... : Entitatea KostySemin S.R.L vinde pe 15.07.2020 clientului Camelisan S..R.L
mărfuri în valoare de 10.000 lei, TVA 19%. Încasarea facturii se face pe baza unui cec emis de
către client, pe data de 20.07.2020

Se înregistrează factura 4111 % 11.900
NC nr.
1 15.07.2020 pentru marfa vândută 707 10.000
300/15.07.2020
4427 1.900
Se înregistrează scoaterea 607 371 9.000 9.000
NC nr.
2 15.07.2020 din gestiune a mărfurilor
302/15.07.2020
vândute
Se înregistrează primirea și 5121 4111 11.900 11.900
NC nr.
3 15.07.2020 depunerea cecului la bancă
301/15.07.2020
pentru încasare
NC nr. Se înregistrează încasarea 5121 5112 11.900 11.900
4 20.07.2020
321/20.07.2020
Exemplul ... : Entitatea KostySemin S.R.L pe 15.04.2020 vinde clientului Adridan S..R.L
mărfuri în valoare de 2.000 lei, TVA 19%. Decontarea se va realiza prin intermediul unui efect
de comerț, respectiv cambia, care are scadența ți va fi prezentat băncii pe data de 20.04.2020.

NC nr.
170/15.04.2020
4427 380
NC nr.
171/15.04.2020
vândute
NC nr. Se înregistrează acceptarea 413 4111 2.380 2.380
3 15.04.2020 efectului de comerț
172/15.04.2020
Se înregistrează încasarea 5113 413 2.380 2.380
NC nr.
4 20.04.2020 efectului de comerț la data
180/20.04.2020
scadenței
Se înregistrează încasarea % 5113 2.380
NC nr.
5 20.04.2020 cambiei prin bancă cu 5121 2.300
181/20.04.2020
reținerea comisionului aferent 627 80
29
Exemplul ... : Entitatea KostySemin S.R.L pe 15.05.2020 vinde clientului Doi Stejari S..R.L
mărfuri în valoare de 10.000 lei, TVA 19%. Decontarea se va realiza prin intermediul unui
efect de comerț, respectiv cambia, care are scadența pe data de 15.06.2020. Societatea depune
efectul de comerț la bancă înainte de scadență, pe 1.06.2020, pentru a-i fi decontat.

NC nr.
200/15.05.2020
4427 1.900
NC nr.
201/15.05.2020
vândute
250/1.06.2020
Se înregistrează depunerea 5114 413 11.900 11.900
NC nr.
4 1.06.2020 efectului de comerț la bancă
251/1.06.2020
spre scontare
efectului de comerț mai puțin 5121 11.500
NC nr.
5 1.06.2020 dobânda și comisionul de 666 300
252/1.06.2020
scontare 627 100
Exemplul ... : Entitatea KostySemin S.R.L vinde ăn luna august clientului Adridan S..R.L
mărfuri în valoare de 10.000 lei, TVA 19%. Clientul îî dă entității KostySemin S.R.L un bilet la
ordin în valoare de 11.900 lei. Acesta aceptă biletul primit dar îl girează furnizorului de materii
prime, de fistic. În contabilitatea entității KostySemin S.R.L au loc următoarele operațiuni:

NC nr.
400/10.08.2020
4427 1.900
NC nr.
401/10.08.2020
vândute
402/10.08.2020
Se înregistrează girarea 401 403 11.900 11.900
NC nr.
321/20.07.2020
furnizorului
Concomitent înregistrăm 581 413 11.900 11.900
NC nr.
5 20.07.2020 virarea
322/20.07.2020
401 581 11.900 11.900
30
2.4. Creanțele din vânzări de bunuri și servicii la clienții externi
Internaționalizarea reprezintă ansamblu de metode, tehnici și instrumente puse în slujba
demersului strategic al întreprinderii de a activa în străinătate. 20Exportul de mărfuri realizat prin
intermediul societăților specializate prezintă o metodologie contabilă diferențiată în funcție de
criteriile care stau la baza structurării acestuia.
La baza clasificării exportului de mărfuri prin intermediul societăților de comerț exterior stau
următoarele criterii, identificate în tabelul nr.3.
Modalitățile - export de mărfuri pe cont propriu - constituie criteriul esențial care are în
de realizare - export de mărfuri în comision vedere reflectarea operațiilor în contabilitate
- este criteriul ce generază o metodologie
Termenul de - export cu încasare la vedere contabilă diferențiată de înregistrare a
decontare - export pe credit comercial operațiunilor
- este criteriul ce influențează conturile

- export cu decontare prin acreditiv utilizate la înregistrarea operațiunilor de
Modalitatea
- export cu decontare prin incasso- decontare
de decontare
documentar
Criterii de cu clienții
- export cu decontare prin efecte de
clasificare a externi
comerț
exportului de
mărfuri - EXW, F.C.A, F.A.S, F.O.B, - este criteriul ce influențează nivelul și
Condițiile de
C.P.T, C.I.P, C.F.R, C.I.F, D.A.T, structura prețurilor externe, nivelul
livrare
D.A.P, D.D.P cheltuielilor și veniturilor
- exportul cu mărfuri generale se practică în
Natura - mărfuri generale cazul decontării creanțelor la vedere, iar
mărfurilor - mărfuri complexe exportul cu mărfuri complexe intervine la
vânzările pe credit comercial
- reexportul constă în livrarea unor mărfuri
Proveniența - mărfuri din producția internă care provin din import în afara spațiului
mărfurilor - mărfuri străine (reexport) comunitar, fără a le prelucra sau fără a le
supune la alte operații
Tabel. nr. 3. Criterii de clasificare a exportului de mărfuri
Conform art.143 din Codul fiscal al României, exporturile sau alte operațiuni similare,
livrările intracomunitare, transportul intracomunitar și internațional sunt scutite de taxa pe
valoarea adăugată, cu drept de deducere.
2.4.1. Elementele componente ale contractelor economice încheiate cu clienții

externi și fluxul bunurilor exportate
20
Pop, N., Al., Dumitru, I., Marketing Internațional, Editura Uranus, București, 2001, p.15
31
În contractele externe se stabilesc principalele drepturi și obligații ale părților participante la
procesul de vânzare-cumpărare internațională a bunurilor. ,,Deci raporturile juridice din cadrul
relațiilor comerciale internaționale conțin întotdeauna un element de extraneitate aflate sub
imperiul unei legi străine.”21
Contractele externe cuprind reguli stabilite prin dreptul comercial internațional, de natură
juridică și economică prin întocmirea unor contracte tipizate. Principalele clauze ale contractului
de vânzare – cumpărare se referă la:22
 Părțile contractante încredințează datele de identificare a vânzătorului și a
cumpărătorului între care se încheie raportul juridic. Pentru valabilitatea documentului, la
începutul său trebuie menționate cu exactitate toate datele ce țin de denumirea, sediul celor doi
precum și persoanele împuternicite să semneze contractul.
 Obiectul contractului descrie elementele de natură economică a contractului respectiv
descrierea bunului, cantitatea, calitatea, originea, ambalarea și marcarea mărfurilor.
 Prețul extern este influențat de caracteristici calitative și de condiția de livrare. Trebuie
menționat în contract moneda în care este exprimat prețul, prețul unitar și prețul total pentru
întreaga cantitate.
 Condiția de livrare condiționează momentul de trecere a mărfurilor din proprietatea
vânzătorului în proprietatea cumpărătorului dar și împărțirea cheltuielilor ocazionate de
circulația bunurilor între cele două părți. Cele fixate prin INCOTERMS 2010 sunt cele mai
întâlnite condiții de livrare.
 Expediția și transportul mărfurilor generează în contract stabilirea prevederilor privind
expedierea și avizarea livărilor, ruta transportului și mijlocul de transport.
 Termenul de livrare este menționat și stabilit în contract de data de livrare, data la care
vânzătorul trebuie să predea marfa iar cumpărătorul să o preia, direct sau prin intermediul
cărăușului.
 Recepția și controlul mărfurilor are scopul de a stabili condițiile în care vânzătorul si-a
respectat obligațiile identificate în contract iar controlul este garantat de către cumpărător sau de
o firmă specializată sau chiar de vânzător.
 Condiția de plată prevede identificarea în contract a informațiilor referitoare la moneda
de plată, termenul de plată, modalitatea și documentele care stau la baza plății.
 Asigurarea mărfurilor face referire la aspectele ce țin de asigurarea bunurilor în funcție
de condițiile de livrare.
21
Georgeescu, T., Caraiani, Gh., Tehnici de comerț exterior, vol. I, Ed. Sylvi, București, 1997, p.36
22
Negruțiu, M., Dumitrana, M., Bîrsan, L.L., Contabilitatea în comerț și turism, Ed. Maxim, București, 1998, p. 110
32
 Reclamațiile părților și soluționarea acestora, criteriul al contractării care face vizează
cantitatea, calitatea produsului, termenul de livrare, plata contravalorii mărfii cumpărate,
generând plata unor penalități sau daune din partea aflată în culpă.
 Exonerarea de răspundere implică intoducerea în contract a unei clauze în situația în care
unul dintre parteneri nu își îndeplinește obligațiile totale sau parțiale, ca urmare a unei forțe
majore, situație în care cineva nu poate acționa după voință din cauza unui fenomen care îl
domină.
 Rezoluțiunea și rezilierea contractului, acțiune de rezoluțiune vizează defacerea
retroactivă a contractului ca urmare a neîndeplinirii obligațiilor de către una din părți, în timp ce
cealaltă parte si-a îndeplinit integral sarcinile iar acțiunea de reziliere presupune desfacerea
contractului care vizează prestațiile viitoare. Spre deosebire de rezoluțiune, rezilierea nu are efect
retroactiv, obligațiile contractuale efectuate rămân valabile.
 Arbitrajul presupune inserarea în contract a unei clauze care să precizeze modul de
soluționare a litigiilor, în cazul nerezolvării pe cale amiabilă.
 Dispozițiile finale certifică clauza finală a prevederilor contractuale de vânzare -
cumpărare. În această secțiune se regăsesc elemente precum data de intrare în vigoare a
contractului, completările și modificări ulterioare aduse, limba folosită, numărul de exemplare,
semnăturile, adresele, locul și data semnării contractului.
Fiecare contract trebuie să rezolve probleme ce țin de natura și complexitatea produselor,
evoluțiile înregistrate în tehnicile comerciale internaționale, felul operațiunii comerciale,
naționalitatea partenerului de afaceri, legislația și uzanțele aplicabile, motiv pentru care clauzele
contractuale nu țin de exhaustivitate.
2.4.2. Documentele pe baza cărora se reflectă în contabilitate comercializarea

bunurilor la externe
În cazul în care prelucrarea documentelor financiar-contabile se face de către terţi (persoane
fizice sau juridice), în relaţiile dintre terţi şi entităţile beneficiare este necesar ca, pentru
efectuarea corespunzătoare a înregistrărilor în contabilitate, să se respecte următoarele reguli:
- documentele justificative să fie întocmite corect şi la timp de către entităţile beneficiare,
acestea răspunzând de realitatea datelor înscrise în documentele respective;
- documentele contabile, întocmite de terţi pe baza documentelor justificative, trebuie predate
entităţilor beneficiare, împreună cu documentele justificative, la termenele stabilite prin
33
contractele sau convenţiile civile încheiate, terţii răspunzând de corectitudinea prelucrării
datelor.23
2.4.2.1. Factura externă
Primul document pe care îl realizăm după ce am făcut schimb de marfă cu o altă entitate, este
factura. Factura externă pe lândă toate elementele de identificare a furnizorului, a clientului și
detaliile referitoare la marfa vândută trebuie să conțină obligatoriu și condițiile de livrare
INCOTERMS.
Condițiile de livrare INCOTERMS indică partenerul extern și comisionarul vamal, referitoare
strict doar la transport.
2.4.2.2. Factura externă pentru uz intern
23
***Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2634/5.11.2015 pentru aprobarea normelor privind documentele
financiar-contabile, publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 910/9.12.2015
34
2.4.2.3. Documentele de expediţie, transport, asigurare şi vămuire
35
2.4.3. Modalități de decontare cu clienții externi
Modalitățile de decontare au un impact semnificativ asupra clienților externi dar și asupra
conturilor utilizate în înregistrarea operațiilor, drept urmare menționăm acestea în figura de mai
jos.
Export cu decontare prin acreditiv
Export cu decontare prin incasso-documentar
Export cu decontare prin efecte de comerț
Din punct de vedere financiar, decontarea se face pe următorul flux:

 La cumpărare, societatea achită unităților producătoare contravaloarea mărfurilor în
monedă națională fie din credite bancare fie din fonduri proprii.
 La livrarea la extern, societatea achită transportul, asigurarea, comisioanele de
intermediere, unităților prestatoare în valută, care se transformă în lei la cursul de
schimb al zilei; D.C.V este egală cu produsul dintre valuta plătită și diferența dintre
cursul de schimb de la data plății și cursul de schimb de la data facturării.
 La decontarea cu clienții externi, societatea încasează mărfurile vândute în valută, care
se transformă în lei la cursul de schimb al zilei, calculându-se pentru fiecare operație
de încasare diferențe de curs valutar, după relația: D.C.V= valuta încasată x (cursul de
schimb la încasare - cursul de schimb la facturarea la extern)
36
2.4.3.1. Export cu încasare prin acreditiv
Acreditivul documentar este cea mai utilizată modalitate de plată pentru stingerea obligațiilor
care decurg din tranzacțiile comerciale internaționale. Mecanismul de derulare a plăților prin
această modalitate de plată este reglementată printr-un set de norme ce poartă denumirea de
,,Reguli și uzanțe uniforme referitoare la acreditivele documentare” elaborat de Curtea
Internațională de Comerț de la Paris.
Acreditivul documentar reprezintă angajamentul ferm asumat de către bancă, la ordinul și în
contul clientului său, de a plăti o sumă de bani exportatorului prin intermediul altei bănci, la
termenele stabilite de ordonatorul acreditivului.24
Pentru a derula modalitatea de plată - acreditivul este necesară implicarea a băncii
corespunzătoare, a ordonatorului, a băncii emitente și a beneficiarului.
2.4.3.2. Export cu decontare prin incasso-documentar
Modalitatea de plată internațională prin care exportatorul transmite băncii sale documentele
care atestă livrarea mărfii conform contractului, iar banca remite spre încasare documentele unei
bănci din străinătate pentru solicitarea contravalorii mărfurilor se numește incasso documentar.
Asemănător cu acreditivul documentar, mecanismul de derulare a plăților este reglementat tot
prin intermediul setului de norme elaborat de CCI.
În procesul de derulare a unui incasso documentar participă: trăgătorul sau ordonatorul, banca
remitentă, banca încasatoare, banca prezentatoare și tras-ul sau cumpărătorul.
2.4.3.3. Export cu decontare prin efecte de comerţ
24
Radu, F., Paraschivescu. M.D., Contabilitatea operațiunilor de comerț exterior: aplicații și studii de caz, Ed.
Tehnopress, Iași, 2007, p. 26
37
2.3.3.4. Diferenţede curs valutar apărute cu ocazia încasării creanţelor
38
2.4.4. Contabilitatea operațiilor privind exportul de mărfuri cu plata la vedere
Ținând cont de criteriul, termenul de decontare a mărfurilor exportate, identificăm exportul de

mărfuri cu plata la vedere, realizat prin decontarea operațiilor ocazionate de derularea exportului
atât pe cont propriu cât și în comision.
Decontările ocazionate de exportul mărfurilor sunt structurate în figura de mai jos:
Sumele datorate furnizorilor de mărfuri

Decontări cu se achită în lei prin virament bancar, în
furnizorii de termenul normal de decontare, potrivit
mărfuri clauzelor contractuale încheiate sau prin
efecte de comerț
Decontări cu
unitățile
prestatoare de Decontarea se realizează atât în lei
servicii pe cât și în valută
parcurs intern și
extern
Decontarea se realizează în valuta
convenită și la termenele prevăzute în
Decontări cu contractele încheiate. Fluctuațiile cursului
clienții de schimb sunt rezultate ale momentului
externi înregistrării creanțelor în valută și a plății
sau încasării acestora.
39
2.4.5. Contabilitatea operațiilor privind exportul de mărfuri pe credit
comercial
Exportul cu încasare la termen, denumit și export pe credit comercial se realizează atunci când
încasarea de către exportator, a contravalorii mărfururilor vândute se face la un anumit termen de
livrare sau eșalonat dacă aceste condiții au fost stabilite în contractul extern.
Dacă scadența decontării este până la un an, atunci poate fi vorba de credit comercial pe
termen scurt, dacă scadența este cuprinsă între 1- 5 ani identificăm creditul comercial pe termen
mediu iar cel pe termen lung este aferent perioadei peste 5 ani.
Înafara de caracteristicile menționate sunt anumite particularități care înglobează noțiunea
decontării mărfurilor exportate cu încasare la vedere și menționăm:
 Se practică atunci când partenerul extern nu dispune de resurse financiare pentru a-și
achita obligațiile față de furnizor, în special în cazul exporturilor de volum, complexitate și
valori ridicate.
 Imobilizarea fondurilor proprii sau creditarea de la terți generatoare de dobânzi, în
perioada de timp de la livrarea mărfurilor și până la încasarea lor. Recuperarea cheltuielilor
efectuate cu plata dobânzilor pentru creditele contractate se realizează pe seama dobânzilor
percepute clientului extern. Diferența dintre dobânda percepută și cea datorată este înregistrată în
gestiunea societății exportatoare.
 După scadența rambursării creditele acordate și cele primite se grupează în: credite pe
termen scurt (până la 1 an), credite pe termen mediu (1-5 ani), credite pe termen lung (peste 5
ani).
La rândul lor, creditele pe termen scurt se grupează în credite comerciale finanțate din
creditele bancare prin contul curent și credite comerciale finanțate din credite bancare prin cont
separat de împrumut. Exportul de mărfuri pe credit comercial se practică pentru mărfurile
generale iar scadența se înscrie pe factură. Cele pe termen mediu și lung sint utilizate ca resursă
de finanțare, cu valoare ridicată a căror scadență este mai mare de un an.
De asemenea clienții externi rețin din valoarea facturată avansurile acordate iar beneficiarii
rețin o cotă de garanție care va fi restituită la expirarea perioadei de garanție.
 Perioada de calcul a dobânzii externe influențează perioada de creditare a clientului
extern. Indiferent de modul de facturare, ea poate fi inclusă în prețul extern sau poate fi facturată
separat.
40
Dobânda constituie un venit financiar și nu un venit din exploatare, care poate fi calculată
VE∗d∗t
astfel: Ds= , unde:
100∗T
VE-valoarea exportului exclusiv dobânda,
d- procentul dobânzii
t- perioada de creditare
T- perioada totală de creditare
Pentru a calcula dobânda inclusă în preț aplicăm aceiași formulă ca cea de mai sus, cu
mențiunea că valoarea exportului include și dobânda aferentă.
În situația în care prețul extern negociat include dobânda, se calculează cota procentuală a
100∗d
dobânzii după formula Dr= ;
100+d
Pentru a calcula dobânda aferentă la mărfurile din export pe credit comercial pe termen
mediu și lung aplicăm formula dobânzii compuse, respectiv D c= Vcr*(1+d)n-Vcr, unde Vcr-
valoarea creditului acordat clientului extern, d-procentul dobânzii, n-numărul de ani de creditare.
 În contract poate fi prevăzut o decontare anticipată termenului de plată stabilit. Clientul
beneficiază de o reducere de preț denumită discount.
 Pentru decontare pot fi utilizate și efectele de comerț sau denumite în literatura de
specialitate și instrumente de plată și de credit. Deținătorul unui efect de comerț poate să-l
valorifice sub forme diferite, în funcție de necesitățile și interesele pe care le are la un moment
dat:25
- sunt cedate înainte de scadență furnizorilor pentru stingerea propriilor obligații
- sunt depuse la bancă înainte de scadență, încasându-se contravaloarea lor mai puțin scontul
reținut de bancă
- sunt păstrate până la scadență și se încasează suma de la debitor.
Pentru a reflecta în contabilitate exportul de mărfuri pe credit comercial pe termen scurt se
folosesc următoarele conturi: 766 ,,Venituri din dobânzi”, cont ce înregistrează evidența
dobânzii facturii aferentă exercițiului financiar curent. Contul 472 ,,Venituri înregistrate în
avans” în care se evidențiază cota parte din dobânda facturată la extern aferentă exercițiului
viitor, doar dacă perioada de creditare se întinde parcursul a două exerciții financiare.
Deasemenea oglindirea dobânzilor datorate organismelor de creditare se înregistrează în 666
,,Cheltuieli privind dobânzile” iar în contul 667 ,,Cheltuieli privind sconturile acordate” asigură
evidența sconturilor acordate clienților externi, atunci când se încasează creanțele anticipat
termenului de decontare.
25
Dumitrean, E., Toma, C., Scorțescu, Gh., Berheci, I., Mardiros, D.-N., Contabilitate financiară I, vol. 2, Ed.
Sedcom Libris, Iași, 2002, p.24
41
În situația reflectării în contabilitate a exportului de mărfuri pe credit comercial pe termen
mediu și lung pe lângă conturile specifice, se utilizează frecvent și conturile: 419 ,,Clienți –
creditori”, 409 ,,Furnizori – debitori”, 2678 ,,Alte creanțe imobilizate”, 1512 ,,Provizioane
pentru garanții acordate clienților”, 162 ,,Credite bancare pe termen lung”, 1682 ,,Dobânzi
aferente creditelor bancare pe termen lung”.
42
2.5. Factorii care generează creanțe neîncasate în termen și contabilizarea
acestora
Pentru a putea identifica situația reală pentru fiecare client trebuie să realizăm inventarierea
patrimoniului. Conform Ordinului ministrului finanțelor publice, sunt supuse verificării doar
acele conturi de creanțe care dețin ponderea valorică în totalul soldurilor conturilor. 26 În situația
în care termenul de prescripție a creanțelor s-a expirat, atunci comisia de inventariere solicită
informații scrise acelor persoanele care au răspunderea urmării decontării creanțelor.
Conform Codului civil, termenul de prescripție este de trei ani, dar există și situații extreme în
care termenul poate fi diferit, doi ani în cazul dreptului la acțiune întemeiat pe un raport de
asigurare sau un an în cazul vânzătilor cu amănuntul pentru plata mărfurilor vândute și a
furniturilor livrate.
În situația în care, timp de trei ani de la scadență, creditorul nu a luat nicio măsură pentru
recuperarea creanței, acesta nu mai poate apela la instanțele judecătorești.
Exemplul ... : Societatea KostySemin S.R.L la data de 31 decembrie 2019, cu ocazia
inventarierii, se constată existența unei creanțe neîncasate în sumă de 6.224 lei. Creanța a fost
înregistrată în contabilitate în februarie 2017. În urma inventarierii patrimoniului la sfârșitul
anului 2017 s-a constata depășirea termenului de scadență, în procesul verbal întocmit de
comisia de inventariere fiind inclusă propunerea de trecere în categoria clienților incerți și de
constituire a unei ajustări pentru depreciere, pentru întreaga valoare a creanței.

Se înregistrează trecerea 4418 4111 6.224 6.224
NC nr. creanței neîncasate în termenul
1 13.02.2017
111/13.02.2017 de scadență în categoria
clienților incerți
NC nr.
2 31.12.2017 constituirea ajustării pentru
281/31.12.2017
deprecierea creanței
NC nr. Se înregistrează scoaterea 654 4118 6.224 6.224
3 31.12.2019 din evidență a creanței incerte
211/31.12.2019
NC nr. Se înregistrează anularea 491 7814 6.224 6.224
4 31.12.2019 ajustării constituite anterior
212/31.12.2019
26
***Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2.861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și
efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, publicat în Monitorul
Oficial nr. 704/20.10.2009, art 28.
43
Atunci când contribuabilii scot din evidență clienții neîncasați sunt obligați să le comunice în
scris scoaterea din evidență a creanței respective, în vederea recalculării profitului lor impozabil.
2.6. Tratamente contabile privind creanțele neexigibile
44
Dacă bunurile au fost livrate, lucrările executate și serviciile prestate și s-a realizat recepția
fără a se întocmi factura fiscală, atunci avem la dispoziție cel mult 5 zile lucrătoare, conform art.
155 din Codul fiscal actualizat, să înregistrăm în contabilitate, în conturi distincte aceste creanțe
și datorii neexigibile.
Exemplul ... : Entitatea KostySemin S.R.L livrează clientului Andrex S.R.L, semifabricate,
evaluate la prețul de 1.350 lei. Livrarea se face pe baza avizului de expediție la data de
11.11.2019. După 5 zile, entitatea KostySemin S.R.L întocmește factura fiscală din care rezultă
prețul de vânzare fără TVA de 1.450 lei. În contabilitatea entității KostySemin S.R.L au loc
următoarele operațiuni:

Se înregistrează livrarea 418 % 1606,50
NC nr.
1 11.11.2019 semifabricatelor 702 1.350
184/11.11.2019
4428 256,50
Se înregistrează întocmirea % % 1982,00 1982,00
NC nr. facturii fiscale 4111 418 1725,50 1605,50
2 16.11.2019
190/15.11.2019 4428 702 256,50 100
4427 275,50
Exemplul ... : Entitatea KostySemin S.R.L livrează clientului CodImpex S.R.L,

semifabricate, evaluate la prețul de 1.350 lei. Livrarea se face pe baza avizului de expediție la
data de 12.12.2019. După 5 zile, entitatea KostySemin S.R.L întocmește factura fiscală din care
rezultă prețul de vânzare fără TVA de 1.200 lei, îcasată prin virament bancar. În contabilitatea
KostySemin S.R.L au loc următoarele operațiuni:

Se înregistrează livrarea 418 % 1606,50
NC nr.
1 12.12.2019 semifabricatelor 702 1.350
195/12.12.2019
4428 256,50
Se înregistrează % % 1834,50 1834,50
NC nr. întocmirea facturii fiscale 4111 418 1428 1606,50
2 17.12.2019
197/17.12.20219 702 4427 150 228
4428 256,50
NC nr. Se înregistrează încasarea 5121 4111 1428 1428
3 17.12.2019 facturii prin virament bancar
198/17.12.20219
2.7. Contabilitatea creanțelor față de furnizori rezultate din avansuri

acordate și din mecanismul ambalajelor restituibile
45
Furnizorii condiționează livrările către clienții lor de încasarea unor sume ca avansuri, care
pot fi generate de valoarea mare a bunurilor, mărfurilor și serviciilor prestate sau de faptul că
entitatea care a achiziționat mărfurile nu denotă încredere pentru furnizorul său, motiv pentru
care acesta îi solicită ca avans o sumă de bani sau un acreditiv ce îi garantează încasarea creanței.
Din punct de vedere fiscal, pentru avansurile primite, primitorul trebuie să întocmească factură și
să colecteze anticipat TVA-ul față de livrarea mărfurilor.
Exemplul ... : În contabilitatea societății KostySemin S.R.L se înregistrează în luna iulie
2020 primirea unui avans de la client în vederea furnizării de mărfuri în sumă de 1.190 lei.
Factura privind avansul este întocmită în momentul primirii avansului. După 10 zile, se livrează
marfa în valoare de 6.000 lei, TVA 19%.

Se încasează avansul primit 5121 % 1.190
NC nr.
1 10.07.2020 de la client 419 1.000
254/10.07.2020
4427 190
NC nr. mărfurilor 707 6.000
2 20.07.2020
260/20.07.2020 4427 1.140

NC nr.
3 20.07.2020 din gestiune a produselor
261/20.07.2020
vândute
Se înregistrează % 4111 1.190
NC nr.
4 20.07.2020 regularizarea avansului primit 419 1.000
262/20.07.2020
4427 190
Se înregistrează decontarea 5121 4111 5.950 5.950
NC nr. creanței față de client ținând
5 20.07.2020
263/20.07.2020 cont de avansul primit
(7.140 lei -1.190 lei)
Bunurile de natura ambalajelor care nu se consumă la prima utilizare și pot fi utilizate pe

aceiași destinație în mai multe cicluri succesive de circulație sunt restituibile. Aceste ambalaje
restituibile se clasifică în ambalaje de natura imobilizărilor corporale, ambalaje de natura
obiectelor de inventar și ambalaje de natura bunurilor fungibile (care nu se pot distinge în mod
substanțial unele de altele). Aceste ambalaje de natura bunurilor fungibile poartă denumirea și de
ambalaje de transport și pot circula pe principiu vânzării-cumpărării sau în regim de restituire.
Ambalajele de transport primite din partea furnizorului, precum lăzile, sticlele, navetele,
butoaiele, borcanele, sunt incluse în factură, deși cumpărătorul nu le înregistrează ca elemente
stocabile. Valoarea ambalajelor care circulă pe acest principiu generează o creanță, pe care
clientul o recuperează în momentul restituirii, concomitent cu reducerea datoriei față de
46
furnizor.27 Aceste ambalaje de transport se cuprind în facturile furnizorilor dar nu se decontează
și se restituie de client furnizorilor. În contabilitatea furnizorului ambalajele circulă în regim de
consignație și se înregistrează în contul 419 ,,Clienți creditori” iar la clienți acestea se regăsesc
în contul 409 ,,Furnizori debitori”.
Exemplul ... : Entitatea KostySemin S.R.L vinde unui client, în luna septembrie a anului
2020, mărfuri în ambalaje restituite conform facturii, în valoare de 13.000 lei, TVA 19%,
valoarea ambalajelor fiind de 1.300 lei (1.000 cutii din plastic *1,30 lei/cutie). Încasarea
facturii se face prin virament bancar. Jumătate din cantitatea ambalajelor restituibile se
primesc după două luni, prețul fiind de 0,80 bani/cutie. Din restul ambalajelor rămase, 25%
sunt primite, dar deteriorate, ele fiind înregistrate la 0,60 lei/cutie. Cele 25% din ambalaje sunt
nerestituite de către client, motiv pentru care KostySemin S.R.L înregistrează vânzarea lor la
prețul de 1,30 lei/cutie.

NC nr. mărfurilor 707 13.000
1 2.09.2020
300/2.09.2020 4427 2.470
419 1.300
Se înregistrează 607 371 10.000
NC nr.
2 2.09.2020 descărcarea din gestiune a
301/2.09.2020
mrfurilor
NC nr. Se înregistrează încasarea 5121 4111 16.770 16.770
3 2.09.2020 facturii prin virament bancar
302/2.09.2020
Se înregistrează ieșirea 358 381 800 800
NC nr. ambalajelor în regim de
4 2.09.2020
303/2.09.2020 recuperație
(1.000 cutii*0,80 lei)
Se înregistrează recepția 381 358 400 400
NC nr. ambalajelor restituite de client
5 12.11.2020
390/12.11.2020 în proporție de 50%
(500 cutii*0,80 lei)
Se înregistrează plata 419 5121 750 750
NC nr.
6 12.11.2020 contravalorii ambalajelor
391/12.11.2020
(500 cutii*1,30 lei)
Se înregistrează recepția a 381 358 150 150
NC nr. celor 25% din ambalajele
7 12.11.2020
392/12.11.2020 deteriorate
(250cutii*0,60 lei)
Se înregistrează plata 419 5121 150 150
NC nr.
8 12.11.2020 ambalajelor restituite în stare
393/12.11.2020
deteriorată
Se înregistrează diferențele 419 % 175
dintre prețul de livrare încasat 708 147,06
NC nr.
9 12.11.2020 de la client și factura 4427 27,94
394/12.11.2020
mărfurilor
(250cutii*(1,30-0,60 lei))
Se înregistrează ambalajele 4111 % 325
NC nr.
10 12.11.2020 nerestituite 707 273,11
395/12.11.2020
(250cutii*1,30 lei) 4427 51,89
27
Toma, C., Op. cit., pp.155-157;
47
Se înregistrează decontarea 419 4111 325 325
NC nr.
11 12.11.2020 facturii din sume încaste la
396/12.11.2020
livrarea mărfurilor
Se înregistrează transferul 371 358 200 200
NC nr.
12 12.11.2020 ambalajelor vândute în
397/12.11.2020
gestiune mărfurilor
Se înregistrează 607 371 200 200
NC nr. descărcarea de gestiune a
13 12.11.2020
398/12.11.2020 mărfurilor cu ambalajele
vândute
2.8. Contabilitatea creanțelor generate de factorul de muncă
Fără intervenția muncii, desfășurarea activității economico-sociale este de neconceput. Forța

de muncă generează relații de decontare cu proprii salariați, cu bugetul de stat, cu bugetul
asigurărilor sociale și nu în ultimul rând cu acele fonduri speciale constituite la dispoziția
organelor publice.
Pentru prestația pe care angajatul o desfășoară la locul de muncă, entitatea înregistrează
obligații de plată a salariilor. Salariile nu pot fi stabilite sub un nivel minim prevăzut în legislația
în vigoare, nivel care se actualizează periodic.28
Potrivit reglementărilor, din cadrul decontărilor cu salariații se identifică drepturile salariale,
sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizațiile pentru concediile de odihnă.
În contabilitate se înregistrează și avantajele în bani sau în natură, precum tichetele de masă,
tichetele de vacanță, utilizarea unui vehicul din patrimoniul afacerii, în vederea deplasării de la
domiciliu la locul de muncă și invers. Salariații au drepturi la locul de muncă care dau expresie
valorilor brute, din care se rețin anumite sume. Reținerile se clasifică în: rețineri în favoarea
unor terțe persoane fizice sau juridice, vorbim aici despre impozitul pe venituri de natura
salariilor, contribuția salariaților la asigurările sociale, la sănătate, chirii, rate la împrumuturi
pentru cumărarea pe credit a unor bunuri, sume datorate terților pentru sentințele judecătorești și
rețineri în favoarea propriei entități pentru lipsurile din gestiune, pagubele produse, distribuiri
echipamente de lucru, sume nejustificate.
Potrivit reglementărilor contabile, sumele achitate ca avansuri la chenzina I sunt considerate
creanțe ale entității față de salariați până în momentul decontării lor, fiind reflectate cu ajutorul
contului de activ 425 ,,Avansuri acordate personalului”, cont ce se debitează cu sumele achitate
sub formă de avansuri iar în credit se înregistrează sumele reținute pe statele de salarii sau
ajutoarele materiale, reprezentând avansurile acordate. Soldul debitor al contului reflectă
avansurile acordate și nedecontate personalului.
28
Potrivit art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 935/13.12.2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 1010/16.12.2019. Salariul minim brut pe economie garantat în plată este de 2.230 lei, pentru un program
complet de lucru, începând cu data de 1.01.2020
48
În situația în care în termen de 3 zile lucrătoare, personalul angajat nu își ridică drepturile,
atunci entitatea înregistrează în contul de pasiv 426 ,,Drepturi de personal neridicate”, în
creditul său sumele datorate personalului neridicate în termen iar în debit sumele achitate
personalului, reflectând la final în soldul creditor al contului acele drepturi neridicate de salariați.
Deasemnea, evidența contribuțiilor entității la asigurările sociale și a sumelor reținute de la
salariați cu această destinație se realizează prin intermediul contului 431 ,,Asigurări sociale”,
cont ce se creditează cu obligațiile entității înregistrate față de asigurările sociale și se debitează
cu ocazia achitării sumelor. Soldul creditor al contului reflectă obligațiile neachitate la
asigurările sociale.
În contul sintetic de grad II, cont de activ 4382 ,, Alte creanțe sociale” se înregistrează
contibuțiile entității la fondurile de pensii facultative, primele de asigurare voluntară de sănătate
și asigurările de viață, a creanțelor de încasat în contul asigurărilor sociale.
Exemplul ... : Entitatea KostySemin S.R.L acordă pe 20.12.2019 personalului în baza
listelor, chenzina I în valoare de 80.000 lei în numerar. Pe 24 decembrie se achită salarii
neridicate în termenul legal în sumă de 2.200 lei, reprezentând chenzina a II-a pentru luna
anterioară. Pe 4 ianuarie se elaborează statele de plată a salariilor. Pe data de 5 ianuarie este
prevăzută plata chenzinei a II-a unde casierul ridică din contul de disponibil bancar suma
necesară plății. Pe baza statelor de plată și a registrului de casă are loc achitarea salariilor în
cuantum de 62.000 lei, diferența fiind salarii neridicate în termenul legal. La finalul lunii, 25
ianuarie se depune la bancă ordinele de plată pentru achitarea sumelor reținute de la
personalulul angajat și a contribuțiilor asiguratorii de muncă.

NC nr. Se înregistrează acordarea 425 5311 80.000 80.000
1 20.12.2019 chenzinei I
198/20.12.2019
Se înregistrează achitarea 426 5311 2.200 2.200
NC nr.
2 24.12.2019 salariilor neridicate, chenzina
200/24.12.2019
II
Se înregistrează obligațiile 641 4281 250.000 250.000
totale față de salariați, aferente
NC nr.
3 31.12.2019 muncii prestate în luna
211/31.12.2019
curentă, pentru care nu s-au
întocmit statele de plată
Concomitent se 646 436 5.625 5.625
înregistrează contribuția
NC nr.
4 31.12.2019 asiguratorie pentru muncă,
212/31.12.2019
suportată de entitate
(2,25% x 250.000 = 5.625)
Se înregistrează transferul 4281 421 250.000 250.000
NC nr.
5 4.01.2020 datoriei față de salariați în
2/04.01.2020
contul normal de decontare
NC nr. Concomitent, se 421 % 184.000
6 4.01.2020 înregistrează reținerile din 425 80.000
3/04.01.2020
49
salarii 4315 62.500
4316 25.000
 avansuri acordate =80.000 lei 444 14.000
 contribuția la asigurările sociale 427 1.000
(25% x 250.000) = 62.500 lei
 contribuția la asigurările sociale de
4282 1.500
sănătate (10% x 250.000) = 25.000 lei
 impozit pe salarii (10% x 140.000)
= 14.000 lei
 rețineri în favoarea terților = 1.000
lei
 debite față de entitate = 1.500 lei
Total rețineri=184.000 lei
Se înregistrează ridicarea 581 5121 66.000 66.000
numerarului din contul de
NC nr. disponibil
7 5.01.2020
7/05.01.2020 (250.000 lei-184.000 lei)
Se înregistrează intrarea 5311 581 66.000 66.000
banilor în caseria unității
Se înregistrează pe baza 421 5311 62.000 62.000
NC nr. statelor de plată și a registrului
8 5.01.2020
8/05.01.2020 de casă salariile efectiv
achitate
Se înregistrează evidența 421 426 4.000 4.000
NC nr.
9 5.01.2020 drepturilor de personal
9/05.01.2020
neridicate în termenul legal
Se înregistrează achitarea % 5121 108.125
pe destinații a sumelor reținute 4315 62.500
de la personal și a contribuției 4316 25.000
asiguratorie pentru muncă 444 14.000
 contribuția la asigurările sociale 427 1.000
=62.500 lei 436 5.625
NC nr.  contribuția la asigurările sociale
10 25.01.2020 de sănătate =25.000 lei
25/25.01.2020
 impozit pe salarii (10% x
140.000)= 14.000 lei
 rețineri în favoarea terților=1.000
lei
 contribuția asiguratorie pentru
muncă = 5.625 lei
Total rețineri=108.125 lei
2.9. Tratamente contabile privind creanțele imobilizate

Având în vedere că entitatea poate achiziționa bunuri, lucrări și servicii atât pentru activitatea
de exploatare, cât și pentru cea investițională, în contabilitatea românească evidența obligațiilor
generate de aprovizionări se asigură separat pe cele două tipuri de activități.29
 Dacă activitățile privesc activitatea de exploatare, obligațiile cauzate de acestea sunt
reflectate prin intermediul contului 401 “Furnizori”, cont de pasiv, care se creditează cu
29
Toma, C., Op. cit., pp.147-149;
50
valoarea obligațiilor contractate rezultate în urma aprovizionării ce urmează a fi ulterior achitate
și se debitează cu stingerea obligațiilor. Soldul creditor al contului simbolizează obligațiile
neachitate față de furnizori.
 În cazul activității investiționale, obligațiile rezultate din cumpărări sunt evidențiate în
contul de pasiv 404 “Furnizori de imobilizări”, care se creditează cu valoarea obligațiilor în
urma unei cumpărări pentru investiții și se debitează cu stingerea acestor obligații. Soldul
creditor reflectă obligațiile neachitate față de terți.
Vânzarea activelor imobilizate este o operațiune foarte rar întâlnită, deoarece are ca obiect al
desfacerii, acele echipamente, mijloace de transport și utilaje care din diverse motive nu mai sunt
folosite de către entitate. Această tranzacție dă naștere unui venit încadrat în categoria altor
venituri din exploatare din contul de profit și pierdere, iar creanța rezultată se înregistrează în
contabilitate prin contul 461 ,,Debitori diverși”.
2.10. Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea creanțelor

În urma operațiunilor înregistrate în contabilitate, creanțele întreprinderii KostySemin S.R.L
înregistrează deprecieri. Aceste deprecieri se constată cu ocazia evaluării realizată la închiderea
exercițiului și se determină ca diferența dintre valoarea de inventar și valoarea de intrare. Dacă
valoarea de inventar este mai mică decât valoarea de intrare, atunci recuperarea creanțelor
prezintă un grad de incertitudine sub aspectul recuperării totale sau parțiale. Pentru ca
informațiile prezentate în situațiile financiare a entității să reflecte imaginea fidelă a activelor,
51
datoriilor a profitului sau a pierderii, trebuie avut în vedere respectarea principiului prudenței în
evaluare și anume că deprecierile reversibile sunt înregistrate sub formă de ajustări.
,,În scopul prezentării în situațiile financiare anuale, creanțele se evaluează la valoarea
probabilă de încasat. Atunci când se estimează că o creanță nu se va încasa integral, în
contabilitate se înregistrează ajustări pentru pierdere de valoare, la nivelul sumei care nu se mai
poate recupera.”30 În situația în care nu se poate recupera creanța, deprecierea este considerată
definitivă, iar valoarea creanței se înregistrează în contul de cheltuieli.
Evidența ajustărilor constituite pentru deprecierea creanțelor se asigură prin conturile de
pasiv: 491 ,,Ajustări pentru deprecierea creanțelor-clienți”, 495 ,,Ajustări pentru deprecierea
creanțelor-decontări în cadrul grupului și cu acționarii/asociații” și 496 ,,Ajustări pentru
deprecierea creanțelor-debitori diverși” care în credit înregistrează valoarea ajustărilor
constituite de clienții incerți, rău-platnici iar în debit diminuarea sau anularea ajustărilor
constituite rezultând un sold final ce reflectă valoarea ajustărilor pentru deprecierea creanțelor
față de clienți.
Exemplul ... : În registul jurnal nr…..se înregistrează cu ocazia inventarierii de la sfârșitul
anului 2019, o creanță față de debitorul Dainex S.R.L în valoare de 1.500 lei care prezintă
riscul de nerecuperare integrală, ca urmare a dispariției acestuia. La începutul lunii ianuarie se
scoate din evidență creanța față de debitor ca urmare a insolvabilității.

NC nr. Se înregistrează creanța 6814 496 1.500 1.500
1 31.12.2019 față de debitor
208/31.12.2019
NC nr.
2 5.01.2020 din evidență a debitorului
5/5.01.2020
insolvabil
Se înregistează 496 7814 1.500 1.500
NC nr. consumarea ajustării
3 5.01.2020
6/5.01.2020 constituită la sfârșitul
exercițiului anterior
Exemplul ... : În registul jurnal nr…. se constată cu ocazia inventarierii de la sfârșitul anului
2019, că societatea comercială KostySemin S.R.L are o creanță față de Andrex S.R.L în valoare
de 17.850 lei (inclusiv TVA). Clientul se dovedește ca fiind rău platnic, urmând să se declanșeze
acțiunea în instanță. În anul 2020 la jumătatea lunii martie, se încasează prin virament bancar
creanța.

30
României, Partea I, nr. 963/30.12.2014, cu modificările şi completările ulterioare, punctul 332;
52
Se înregistrează separarea 4118 4111 17.850 17.850
NC nr.
1 31.12.2019 creanței față de clientul rău
209/31.12.2019
platnic
NC nr. constituirea ajustării pentru
2 31.12.2019
210/31.12.2019 creanța incertă (exclusiv
TVA)
Se înregistrează încasarea 5121 4118 17.850 17.850
NC nr.
3 18.03.2020 creanței față de clientul rău
100/18.03.2020
platnic
NC nr. Se înregistrează anularea 491 7814 15.000 15.000
4 18.03.2020 ajustării rămasă fără obiect
101/18.03.2020
Exemplul ... : În cursul anului 2019 s-au vândut unei entități afiliate titluri de participare
deținute la o altă societate, în valoare de 18.000 lei. Datorită situației financiare precare, se
estimează că se va recupera doar 50% din valoarea lor. La începutul lunii noiembrie 2020 se
declară falimentul entității afliliate, beneficiara titlurilor de participare vândute de societate. În
urma valorificării activelor de la societatea debitoare se recuperează 8.000 lei, operațiuni
înregistrate în registul jurnal nr…..

NC nr. Se înregistrează ajustările 6864 495 9.000 9.000
1 11.09.2019 pentru deprecierea creanțelor
168/11.09.2019
parțială a creanței față de 5121 8.000
NC nr.
2 06.11.2020 entitatea afiliată și 668 10.000
386/06.11.2020
evidențierea creanței
nerecuperate
NC nr. consumarea ajustării
3 06.11.2020
387/06.11.2020 constituită cu această
destinație
Capitolul 3. Tratamente contabile privind datoriile unei

întreprinderi
3.1. Natura bunurilor şi serviciilor cumpărate pentru desfăşurarea activității
3.2. Citeriide clasificare a datoriilor
3.3. Datoriile din cumpărări pe credit comercial
53
3.3.1. Documentele care stau la baza înregistrării în contabilitate a
datoriilor provenite din cumpărări pe credit comercial
3.3.2. Reflectarea în contabilitate a operaţiunilor privind cumpărările de
bunuri şi servicii pe credit comercial
3.3.3. Reduceri de preţuri primite de unitate de la furnizorii de bunuri și
servicii
54
3.3.4. Datoriile neexigibile din cumpărările pe credit şi evidenţierea lor în
contabilitate
3.4. Contabilitatea datoriilor din cumpărări pe baza efectelor comerciale
Exemplul ... : Entitatea KostySemin S.R.L pe 5.02.2020 achiziționează de la furnizorul

Samiro S..R.L mărfuri în valoare de 1.000 lei, TVA 19%. Decontarea furnizorului se va realiza
prin intermediul unui efect de comerț, respectiv cambia, care are scadența pe data de
20.03.2020.

Se înregistrează factura % 401 1.190
NC nr.
1 5.02.2020 pentru marfa achiziționată 371 1.000
58/5.02.2020
4426 190
NC nr. Se emite efectul de comerț 401 403 1.190 1.190
2 5.02.2020
59/5.02.2020
Se înregistrează plata la 403 5121 1.190 1.190
NC nr.
3 20.03.2020 scadența a cambiei prin
110/20.03.2020
virament bancar
3.5. Datoriile din cumpărări de bunuri şi servicii de la furnizorii externi

3.5.1. Forme de realizare a importului de bunuri şi servicii
3.5.2. Elementele componente ale contractelor economice încheiate cu
furnizorii externi şi fluxul bunurilor importate
3.5.3. Documentele care stau la baza înregistrării în contabilitate a
stocurilor importate (Factura externă, Declaraţie vamală deimport etc.)
3.5.4. Modalităţi de plată a bunurilor şi serviciilor către furnizorii externi
3.5.4.1. Plata datoriilor prin acreditiv documentar
3.5.4.2. Achitarea bunurilor cumpărate prin incasso-documentar
3.5.4.3. Plata furnizorilor externi prin efecte de comerţ
3.5.5. Diferenţele de curs valutar apărute cu ocazia achitării datoriilor
55
3.6. Tratamente contabile privind datoriile față de clienți rezultate din avansuri
primite de la aceștia și din mecanismul ambalajelor restituibile
3.7. Contabilitatea datoriilor generate de utilizarea factorului uman
3.8.Contabilitatea datoriilor purtătoare de dobândă
3.8.1.Creditul obligatar
3.8.2.Creditele bancare
3.8.3.Datorii care privesc imobilizările financiare
3.8.4. Alte împrumuturi și datorii asimilate
Concluzii și propuneri
Bibliografie
56

Tratamente Contabile Privind Creantele Si Datoriile Intr-O Entitate Economica

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tratamente Contabile Privind Creantele Si Datoriile Intr-O Entitate Economica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA”

FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR

Tratamente contabile privind creanțele și datoriile într-o

Capitolul 1. Prezentarea generală a KostySemin S.R.L........................................................6

1.1. Scurt istoric al întreprinderii KostySemin S.R.L.............................................................6

1.2. Structura organizatorică a unității....................................................................................7

1.3. Natura operațiilor economice desfășurate de întreprindere și raporturile economico

1.4. Atribuțiile compartimentului financiar contabil și relațiile acestuia cu alte

1.5. Evoluția principalilor indicatori economico-financiari la întreprinderea analizată.......12

Capitolul 2. Contabilitatea creanțelor unității.....................................................................15

2.1. Natura produselor vândute și a serviciilor prestate de unitate.......................................15

2.1.1.Descrierea generală a produselor societății..............................................................15

2.1.2.Clienții principali ai KostySemin S.R.L..................................................................16

2.1.3.Concurența și cererea pe piață a produselor realizate de întreprindere...................18

2.2.Criterii utilizate în clasificarea creanțelor.......................................................................19

2.3.1.Documentele care stau la baza evidențierii creanțelor față de clienții interni

2.3.2.Înregistrarea în contabilitate a operațiunilor privind vânzările de bunuri și servicii

2.3.3.Reducerile financiare aferente vânzărilor de bunuri și servicii pe credit comercial27

2.3.4.Contabilitatea creanțelor din vânzări de bunuri și servicii pe baza efectelor de

2.4.Creanțele din vânzări de bunuri și servicii la clienții externi..........................................31

2.4.1.Elementele componente ale contractelor economice încheiate cu clienții externi și

2.4.2.Documentele pe baza cărora se reflectă în contabilitate comercializarea bunurilor la

2.4.2.2.Factura externă pentru uz intern.......................................................................34

2.4.2.3.Documentele de expediţie, transport, asigurare şi vămuire..............................35

2.4.3.Modalități de decontare cu clienții externi...............................................................36

2.4.3.1.Export cu încasare prin acreditiv......................................................................37

2.4.3.2.Export cu decontare prin incasso-documentar..................................................37

2.4.3.3.Export cu decontare prin efecte de comerţ.......................................................37

2.4.3.4.Diferenţede curs valutar apărute cu ocazia încasării creanţelor........................38

2.4.4.Contabilitatea operațiilor privind exportul de mărfuri cu plata la vedere................39

2.4.5.Contabilitatea operațiilor privind exportul de mărfuri pe credit comercial.............40

2.5. Factorii care generează creanțe neîncasate în termen și contabilizarea acestora...........43

2.6.Tratamente contabile privind creanțele neexigibile........................................................44

2.7.Contabilitatea creanțelor față de furnizori rezultate din avansuri acordate și din

2.8. Contabilitatea creanțelor generate de factorul de muncă...............................................47

2.9. Tratamente contabile privind creanțele imobilizate.......................................................50

2.10. Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea creanțelor..............................................51

Capitolul 3. Tratamente contabile privind datoriile unei întreprinderi............................53

3.1. Natura bunurilor şi serviciilor cumpărate pentru desfăşurarea activității......................53

3.2. Citeriide clasificare a datoriilor.....................................................................................53

3.3. Datoriile din cumpărări pe credit comercial..................................................................53

3.3.1. Documentele care stau la baza înregistrării în contabilitate a datoriilor provenite

3.3.2. Reflectarea în contabilitate a operaţiunilor privind cumpărările de bunuri şi servicii

3.3.3. Reduceri de preţuri primite de unitate de la furnizorii de bunuri și servicii...........53

3.3.4. Datoriile neexigibile din cumpărările pe credit şi evidenţierea lor în contabilitate 53

3.4. Contabilitatea datoriilor din cumpărări pe baza efectelor comerciale...........................53

3.5. Datoriile din cumpărări de bunuri şi servicii de la furnizorii externi............................53

3.5.2. Elementele componente ale contractelor economice încheiate cu furnizorii externi

3.5.3. Documentele care stau la baza înregistrării în contabilitate a stocurilor importate 53

3.5.4. Modalităţi de plată a bunurilor şi serviciilor către furnizorii externi......................53

3.5.4.1. Plata datoriilor prin acreditiv documentar.......................................................53

3.5.4.2. Achitarea bunurilor cumpărate prin incasso-documentar................................53

3.5.4.3. Plata furnizorilor externi prin efecte de comerţ...............................................53

3.5.5. Diferenţele de curs valutar apărute cu ocazia achitării datoriilor...........................53

3.7. Contabilitatea datoriilor generate de utilizarea factorului uman....................................53

3.8.Contabilitatea datoriilor purtătoare de dobândă..............................................................53

3.8.3.Datorii care privesc imobilizările financiare............................................................54

3.8.4. Alte împrumuturi și datorii asimilate......................................................................54

Întreprinderea constituie un sistem bine organizat, în vederea producerii de bunuri și servicii

1.1. Scurt istoric al întreprinderii KostySemin S.R.L

1.2. Structura organizatorică a unității

DEPARTAMENT DEPARTAMENT DEPARTAMENT

1.3. Natura operațiilor economice desfășurate de întreprindere și