Studiu de caz:

Procesul de integrare economică internațională

și regională în contextul asigurării securității globale,
regionale și naționale. Conferința de la Davos - 2021
Programul de master: COMERȚ EXTERIOR ȘI ACTIVITATE VAMALĂ
Grupa: COMEX 211
Realizat: Volchivschi Daria
Tanasoglo Maria
Raileanu Serghei
Rotaru Olesea
 CONFERINTA DE LA DAVOS
Agenda de la Davos este o mobilizare
de pionierat a liderilor globali pentru a
modela principiile, politicile și
parteneriatele necesare în acest nou context
provocator.
Este esențial ca liderii din toate categoriile
sociale să lucreze împreună pentru un viitor
mai incluziv și mai durabil cât mai curând
posibil.
Agenda de la Davos reunește cei mai
importanți academicieni, politicieni,
afaceri, tineri și lideri ai societății civile din
lume pentru a se angaja în abordarea celor
mai presante probleme de pe agenda
globală.
 SCURT ISTORIC:
Forumul are loc în mod tradițional în Davos, cel mai înalt oraș din Europa (1.560
de metri), cea mai mare stație de schi din Elveția, renumit pentru găzduirea 
Forumului Economic Mondial (WEF).
 La această întâlnire anuală participă lideri politici, de afaceri, culturali și media
care doresc să ia parte la agenda internațională.
Davos a fost înființată în 1971 la Geneva (Elveția) ca o organizație non-profit „
independentă, imparțială și nelegată de interese speciale” .
Fondatorul acesteia este Klaus M. Schwab , profesor la Universitatea din Geneva,
care a invitat inițial 444 de directori de la Geneva, Companii europene, la o
întâlnire privind guvernanța corporativă în centrul de convenții din Davos.
Ideea lui a fost să introducă în firmele europene abordarea americană de
management al afacerilor. 
Mii de idei rezulta din intilnirile Forumului de la Davos. Nu toate se
materializează, dar unele au ajuns departe: Acordul de Liber Schimb din
America de Nord, semnat între Canada, Mexic și Statele Unite, a fost propus
pentru prima dată la o întâlnire informală la Davos.
 SCURT ISTORIC:
Profesorul Klaus Schwab a fondat inițial European Management Forum.

Viziunea profesorului Schwab pentru ceea ce avea să devină Forumul Economic Mondial
a crescut constant. Evenimentele din 1973, și anume prăbușirea mecanismului cursului
de schimb fix de la Bretton Woods și războiul arabo-israelian, au văzut reuniunea anuală
extinzându-și atenția de la management la probleme economice și sociale. Liderii
politici au fost invitați pentru prima dată la Davos în ianuarie 1974.

Doi ani mai târziu, organizația a introdus un sistem de apartenență pentru „cele 1.000 de
companii de top din lume”. Forumul European de Management a fost prima instituție
neguvernamentală care a inițiat un parteneriat cu comisiile de dezvoltare economică ale
Chinei, stimulând politicile de reformă economică în China. Întâlnirile regionale din
întreaga lume au fost, de asemenea, adăugate la activitățile anului, în timp ce
publicarea Raportului Global de Competitivitate în 1979 a văzut organizația extinsă
pentru a deveni și un centru de cunoaștere.
 SCURT ISTORIC:
În 1987, Forumul European de Management a devenit Forumul
Economic Mondial. 
Reuniunile anuale ale Forumului Economic Mondial din această
perioadă includ Declarația de la Davos semnată în 1988 de Grecia
și Turcia, care le-a făcut să se întoarcă din pragul războiului, în
timp ce în 1989, Coreea de Nord și Coreea de Sud au avut primele
întâlniri la nivel ministerial la Davos. La aceeași întâlnire,
premierul est-german Hans Modrow și cancelarul german Helmut
Kohl s-au întâlnit pentru a discuta despre reunificarea Germaniei. 
În 2015, Forumul a fost recunoscut oficial ca organizație
internațională. 
 TEZE DE BAZA A CONFERINTEI DE LA DAVOS 2015

De ce 2015 este un an decisiv pentru economie. La începutul anului 2015, factorii de

decizie din întreaga lume se confruntă cu trei opțiuni fundamentale:
 să lupte pentru creștere economică sau să accepte stagnarea;

 să lucreze pentru îmbunătățirea stabilității sau riscul de a ceda fragilității; și

 să coopereze sau să meargă singur. 

Miza nu putea fi mai mare; 2015 promitea să fie un an de succes pentru comunitatea

globală.
 Pentru început, creșterea economică și locurile de muncă sunt necesare pentru a susține
prosperitatea și coeziunea socială în urma Marii Recesiuni care a început în 2008.

La șase ani de la izbucnirea crizei financiare, redresarea rămâne slabă și inegală. 

Anul 2014 a fost unul greu. Recuperarea a fost lentă, au apărut o serie de riscuri
geopolitice periculoase, iar lumea s-a confruntat cu un focar devastator de Ebola.
Un nou impuls pentru comerțul global putea ajuta la deblocarea investițiilor la nivel
mondial și la realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă și în perspectivele unui
acord cuprinzător privind schimbările climatice la sfârșitul acelui an. .
TENDINȚE STRATEGICE, CERCETĂRI ȘI ANALIZE PREZENTATE LA CONFERINTA DE LA DAVOS
2015

Viitorul progresului economic

Sursa: materialele WEF, 2015

CUM POATE INVESTITIA ÎN FEMEI SI FETE SĂ ACCELEREZE
PROGRESUL CĂTRE NOILE OBIECTIVE DE DEZVOLTARE?
Citate cheie din sesiunea de la Davos 2015 Ending Poverty Through Parity ,
Phumzile Mlambo-Ngcuka, subsecretar general și director executiv, Entitatea
Națiunilor Unite pentru egalitatea de gen și abilitarea femeilor
 „Patriarhia este acordată bărbaților la naștere. Indiferent dacă vrei sau nu, ai un
privilegiu ca bărbat și fie lupți împotriva lui și îl respingi devenind un bărbat feminist,
fie te bucuri de privilegiile care vin cu el.”
Phumzile Mlambo-Ngcuka: „Cu ajutorul tehnologiei, putem obține accesul universal la
învățământul secundar într-o generație.”
Melinda Gates, co-președinte, Fundația Bill & Melinda Gates, SUA
 „Dacă investești într-o fată sau într-o femeie, investești în toți ceilalți.”
Paul Kagame, președintele Rwandei
 „Tehnologia a adus multe posibilități în educație și sănătate, care sunt cheie pentru
femei.”
Erna Solberg, prim-ministrul Norvegiei
 „O problemă critică pentru femei este posibilitatea de a fi mamă și capacitatea de a
participa pe deplin la forța de muncă.”
Paul Polman, director executiv, Unilever, Regatul Unit
 „Am pus o lentilă de gen în întregul nostru lanț valoric.”
CONFERINTA DE LA DAVOS 2016: „STĂPÂNIREA CELEI DE-A PATRA
REVOLUTII INDUSTRIALE”. DIRECTII DE LUCRU

Sursa: materialele WEF 2016

 TEZE DE BAZA DIN CADRUL CONFERINTEI DE LA DAVOS 2016 .

Transformarea digitală și, în sens mai larg, tehnologia formează din ce în ce

mai mult o parte integrantă a vieții, oferind omenirii o oportunitate unică
de a regândi și reproiecta modul în care se aprovizionează, produc,
livrează și consumă. Și acest lucru nu este doar pentru a stimula
productivitatea și creșterea, ci și pentru a genera valoare nouă pentru
lucrători, societate și mediu.

Producția reprezintă aproximativ 22% din ocuparea forței de muncă la nivel

mondial, cu toate acestea, majoritatea companiilor de producție încă nu au
o strategie clară cu privire la modul cel mai bun de a-și echipa forța de
muncă cu capacitățile necesare pentru această nouă eră. 

4IR ar putea duce la înlocuirea a aproximativ 75 de milioane de locuri de

muncă în întreaga lume în următorii patru ani. În același timp, se așteaptă
ca noi oportunități să creeze 133 de milioane de noi locuri de muncă.
 DAVOS 2017: „CONDUCERE RECEPTIVĂ ȘI RESPONSABILĂ”

Profesorul Klaus Schwab, fondator și președinte executiv al Forumului Economic

Mondial , explică:
 „Lumea din jurul nostru se schimbă cu o viteză fără precedent.

 „Este necesar un nou model de leadership receptiv și responsabil care să ne permită să abordăm

provocările cu care se confruntă lumea, de la securitate la a patra revoluție industrială, cu

gândire pe termen lung, orientată spre acțiune și solidaritate la nivel național și global”, a spus
el.

Întâlnirea se va concentra pe patru provocări cheie pentru 2017 :

 consolidarea colaborării globale,

 revitalizarea creșterii economice,

 reformarea capitalismului și

 pregătirea pentru cea de-a patra revoluție industrială – un salt uriaș alimentat de era digitală,

care transformă modul în care trăim și lucrăm. 

În 2017, întâlnirea va include Shaping Davos , conectarea liderilor cu tineri din 20 de orașe din
întreaga lume pentru a aborda preocupările generației mileniale, precum și 30 de sesiuni
dedicate găsirii unor modalități mai bune de a face față crizelor umanitare și o serie de sesiuni
de la antreprenori sociali – oameni care valorifică puterea afacerilor pentru binele social.
 GENERALITATI: CONFERINTA DE LA DAVOS. 4 ZILE, PESTE 400 DE SESIUNI, PESTE 3.000 DE LIDERI.20 IANUARIE 2017

Un nou rol de conducere pentru China. Xi Jinping a fost primul

președinte chinez care a venit la Davos, cu cea mai mare delegație pe care
gigantul asiatic a trimis-o vreodată. Xi s-a dovedit a fi un campion al
globalizării economice , insistând că, în ciuda reacțiilor occidentale, are
puterea de a schimba viețile oamenilor în bine, mesaj repetat de unul
dintre cei mai de succes antreprenori ai țării, Jack Ma de la Alibaba. Nu
globalizarea este de vină pentru necazurile Americii, este modul în care
procesul a fost gestionat. În loc să folosească bogăția generată pentru a-i
ajuta pe toți americanii, a fost risipită.

Marea Britanie: planuri pentru Brexit. Rămânând la tema incertitudinii,

premierul britanic Theresa May a venit la Davos pentru a schița planurile
țării sale pentru Brexit . În ciuda asigurărilor ei că Marea Britanie este încă
deschisă pentru afaceri, liderii financiari nu au părut convinși și au vorbit
cu jurnaliştii din Davos despre planurile lor de a-și reduce birourile din
Londra.
 GENERALITATI: CONFERINTA DE LA DAVOS. 4 ZILE, PESTE 400 DE
SESIUNI, PESTE 3.000 DE LIDERI.20 IANUARIE 2017

O nouă ordine mondială. Economistul Nouriel Roubini „Aceste mari

puteri fie lucrează împreună, fie vor exista fricțiuni și conflicte tot mai
mari în ceea ce privește comerțul și valută, economie și finanțe.”

Cum va arăta lumea nouă?  În timp ce aproape toată lumea a cerut o
reformă a globalizării, majoritatea oamenilor au fost de acord cu
președintele Xi: globalizarea merită salvată .

FMI, Christine Lagarde „Există 3,6 miliarde de oameni în întreaga lume

care aspiră la un venit mai bun, la mâncare pe masă de două ori pe zi, o
dată pe zi. A întoarce spatele globalizării, a ne întoarce spatele sprijinirii
dezvoltării, este exact o abordare greșită. A spune că globalizarea este
rea pentru că distruge locuri de muncă este o scurtătură pentru ceva care
necesită mult mai multă muncă analitică și înțelegere”.
TEZE DE BAZA IN CADRUL CONFERINTEI DE LA DAVOS 2017
1) A fostlansat un nou fond susținut de guvernul norvegian care va strânge 400 de milioane de dolari și
va proteja 5 milioane de hectare în țările care lucrează pentru a reduce defrișările și degradarea
pădurilor și a turbei. Fondul ar putea duce la 1,6 miliarde de dolari în investiții în agricultură fără
defrișări, conducând, de asemenea, la crearea de locuri de muncă și la creșterea economică.

2) Coalitia pentru Innovatie si pregatire epidemica (CEPI) a fost lansat oficial in cadrul reuniunii anuale
cu scopul de a reacționa rapid la epidemii prin crearea de vaccinuri care ar putea fi eliberate rapid
odată ce are loc un focar.

3) Semnatarii proiectului Noua viziune pentru ocuparea forței de muncă arabe al Forumului au declarat
că au ajutat la recalificarea a 250.000 de oameni in 2013 și că vizează acum 1 milion de lucrători
actuali și viitori.

4) Forumul a făcut echipă cu Institutul de Științe Marine al Universității din California Santa Barbara
pentru a construi o coaliție pentru a proteja oceanele și resursele marine ale lumii; un bun comun
global estimat de World Wildlife Fund în valoare de 2,5 trilioane de dolari.

5) Forumul a mobilizat o coaliție public-privată pentru a construi un lanț responsabil, incluziv și durabil
de aprovizionare cu baterii. Piața bateriilor litiu-ion seestimeaza la o valoare de 70 de miliarde de
dolari până în 2024, dar producția este legată de probleme precum munca copiilor, pericolele pentru
sănătate și siguranță pentru lucrători, impactul asupra mediului și sustenabilitatea ciclului de viață.
TEZE DE BAZA IN CADRUL CONFERINTEI DE LA DAVOS 2017

6) 40 de guverne și întreprinderi, inclusiv unele dintre cele mai mari produse de larg consum,
comercianți cu amănuntul și firme de reciclare, au susținut un plan de creștere a ratelor globale de
reutilizare și reciclare a ambalajelor din plastic de la 14% la 70%.
7) Antreprenorul social Gary White de la water.org , co-fondat cu Matt Damon, a anunțat un
parteneriat extins major cu Stella Artois pentru a ajuta la furnizarea de apă curată a 3,5 milioane de
oameni.
8) GoodWeave International , o altă întreprindere socială, a anunțat un nou program internațional,
Sourcing Freedom, pentru a opri sclavia modernă în lanțurile de aprovizionare. Se estimează că
există 21 de milioane de persoane care lucrează forțat și în servitute pe tot globul. Programul este
susținut de un număr de companii globale dintr-o serie de industrii.
9) Unii dintre cei mai mari furnizori de servicii financiare din lume, companii globale de IT și
telecomunicații și comunitatea umanitară internațională au convenit asupra a șase principii pentru a
permite mai bine plățile digitale în numerar în populațiile afectate de criză. 
10) Nu în ultimul rând, 100 de companii de top au semnat 
Compact for Responsive and Responsible Leadership - dezvoltat împreună cu Consiliul
Internațional de Afaceri al Forumului, care va dezvolta un cadru ce va permite măsurarea unei
abordări pe termen lung.
 23—26 IANUARIE 2018. DAVOS-KLOSTERS, ELVEȚIA
FORUMUL ECONOMIC MONDIAL 2018 CU GENERICUL:
CONSOLIDAREA COOPERĂRII ÎNTR-O LUME FRACTURATĂ

Cea de-a 48-a reuniune anuală a Forumului Economic

Mondial, din 23-26 ianuarie, Davos-Klosters,
Elveția, a fost premiată cu standardul IS0 20121
pentru evenimente durabile , 

Tema, „Crearea unui viitor comun într-o lume

fracturată”, va justifica un angajament reînnoit față
de colaborarea internațională ca modalitate de
rezolvare a provocărilor globale critice.
Peste 2.500 de participanți din peste 100 de țări au
participa la peste 400 de sesiuni.
23-26 ianuarie 2018, Davos-Klosters, Elveția: Crearea unui viitor comun într-o lume fracturată.

Contextul global de astăzi s-a schimbat dramatic: fracturile geostrategice au reapărut pe mai multe fronturi cu
consecințe politice, economice și sociale ample. 

Trebuie să existe dezvoltarea de noi modele de cooperare care nu se bazează pe interese înguste, ci pe destinul
umanității în ansamblu”, a declarat Klaus Schwab , fondator și președinte executiv al Forumului Economic
Mondial.

Cu comunitățile Forumului Economic Mondial și capacitatea organizațională dedicată conducerii schimbării

pozitive prin 14 inițiative distincte ale sistemului, participanții la întâlnire vor contribui la mai multe agende:
 - Agenda globală: sprijinirea eforturilor de îmbunătățire a mecanismelor de guvernanță globală și de promovare

a proceselor multilaterale majore; de exemplu, Obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU

 - Agenda geopolitică: convocarea liderilor și experților pentru a se pregăti și a răspunde la un peisaj geopolitic

în schimbare rapidă
 - Agenda economică: sprijinirea eforturilor multor părți interesate pentru a asigura o dezvoltare economică

durabilă și favorabilă incluziunii în fața ratelor de creștere mai scăzute, a productivității în scădere și a
decalajelor de competențe
 - Agenda Regională: Examinarea în profunzime a transformărilor sociale și economice care au loc în toate

regiunile
 - Agenda industriei și afacerilor: contribuția la formarea noilor ecosisteme industriale și ajutarea liderilor

industriei și guvernamentali să se pregătească pentru a patra revoluție industrială.

 - Agenda viitorului: împărtășirea ideilor, inovațiilor și descoperirilor care vor avea cel mai mare impact în

remodelarea sistemelor globale

 CREAREA UNUI VIITOR COMUN ÎNTR-O LUME FRACTURATĂ 

Este pentru prima dată când Reuniunea Anuală a Forumului a prezentat

un panel de copreședinți format în totalitate feminin.
Premierul norvegian Erna Solberg a cerut să se concentreze asupra
corupției și a fluxurilor ilegale de bani și a cerut măsuri pentru
egalitatea de gen. Educația este primul pas, a spus ea, asigurându-se că
fetele participă pe deplin la educație.
Chetna Sinha, fondator și președinte al Fundației Mann Deshi, a cerut
acces financiar pentru toată lumea. Ea a anunțat un fond de investiții
alternativ pentru femei antreprenoare, în valoare de 100 de milioane de
rupii.
Ginni Rometty de la IBM a spus că dorește să vadă o mai mare
transparență în tehnologie, un set de principii pentru date și
lucrători pregătiți pentru viitorul muncii.
Lumea trebuie să renegocieze un nou contract social și să rescrie regulile,
a spus secretarul general al CSI Sharan Burrow. Am construit această
lume fracturată, acum trebuie să învățăm câteva lecții și să reconstruim.
 MERKEL, MACRON, MAY - TREI LIDERI AI UE

Angela Merkel a invocat lecțiile istoriei când a urcat pe scena de la Davos.

 Provocările de astăzi pot fi rezolvate doar prin colaborare și deschidere, nu

prin construirea de ziduri, a continuat ea. "Credem că a ne închide, a ne

izola, nu ne va conduce către un viitor bun. Protecționismul nu este
răspunsul.“
Macron: „Franța s-a întors”, „Franța este din nou în centrul
Europei”. Președintele francez a spus că nu va exista niciodată „nici un
succes francez fără un succes european”. Apoi a făcut apel la comunitatea
globală mai largă să abordeze inegalitățile aduse în joc de capitalismul
global.
Premierul Marii Britanii, Theresa May le-a spus participanților la Davos că
Regatul Unit își dublează principiile care fac ca comerțul global să
funcționeze pentru toată lumea.
Chiar daca Regatul Unit va părăsi Uniunea Europeană, va fi în continuare un
susținător al comerțului global, încheind noi acorduri bilaterale cu țări din
întreaga lume, a spus premierul. 
 GEN, PUTERE ȘI COMBATEREA HĂRȚUIRII SEXUALE

Justin Trudeau a vorbit despre locuri de muncă, gen, schimbări climatice și comerț.
Premierul canadian și-a început discursul cu un anunț: „Astăzi, sunt încântat să anunț că
Canada și ceilalți 10 membri rămași ai Parteneriatului Trans-Pacific au încheiat discuții
la Tokyo, Japonia, cu privire la un nou Acord cuprinzător și progresiv pentru
Parteneriatul Trans-Pacific (CPTPP)”.

Premierul, in discursul sau a vorbit despre:

 egalitățea de gen.
 hărțuirea sexuală.
 Notiunea de corectitudine

Malala Yousafzai : Trebuie să-i învățăm pe băieți să fie bărbați

 Educația tinerilor bărbați cu privire la drepturile femeii este un pas crucial pentru a pune
capăt inegalității de gen,
 „Bărbații au un rol important de jucat... Trebuie să-i învățăm pe băieți să fie
bărbați. Pentru a fi bărbat, trebuie să recunoști că toate femeile și toți cei din jurul tău au
drepturi egale și că faci parte din această mișcare pentru egalitate.”
 FMI: PREVIZIUNI DE CREȘTERE GLOBALĂ PENTRU 2018

Fondul Monetar Internațional previziona o creștere globală in 2018 și

2019 cu 3,9%, așteptându-se ca economia globală să continue să se
redreseze ca urmare a comerțului și investițiilor înfloritoare,
precum și a reformelor fiscale recente din SUA.

Christine Lagarde, directorul general al FMI, a prezentat perspectiva

mai strălucitoare. Noile estimări sunt cu 0,2 puncte procentuale
mai mari decât ultimele proiecții ale FMI. Acest aspect se
considera a fi ca rezultat al impactului pachetului fiscal din SUA,
care se așteaptă să stimuleze creșterea în Statele Unite până în
2020 și să aibă un efect secundar pozitiv asupra partenerilor săi
comerciali.

India rămâne economia cu cea mai rapidă creștere din lume în 2018,
cu o rată de creștere estimată de 7,4%.
 CELE „TREI BĂTĂLII CRITICE” ALE CHINEI

In 2017, la Davos, președintele chinez Xi Jinping a făcut furori

apărând globalizarea.
In 2018, mâna sa dreaptă Liu He că China a încercat să-și
deschidă piețele financiare în ultimul an și a răspândit
globalizarea prin Inițiativa Belt and Road. 
China se confruntă cu trei bătălii critice în următorii 3 ani:
 prevenirea riscurilor financiare majore,

 atenuarea sărăciei și

 reducerea poluării.

Președintel Argentinei, Mauricio Macri sustine ca obiectivul

principal al Argentinei va fi reducerea sărăciei.
 Țara latino-americană va prelua președinția G20 în2018
REUNIUNEA ANUALĂ A FORUMULUI ECONOMIC MONDIAL
22—25 IANUARIE 2019 DAVOS-KLOSTERS, ELVEȚIA

Guvernare globală

Sursa: Materialele WEF, 2019

 REUNIUNEA ANUALĂ A FORUMULUI ECONOMIC MONDIAL. 21—24 IANUARIE 2020 CU GENERICUL: PĂRȚI INTERESATE PENTRU O LUME COERENTĂ ȘI DURABILĂ

Klaus Schwab, fondator și președinte executiv al Forumului

Economic Mondial: „Cu lumea la o răscruce atât de critică,
anul acesta trebuie să dezvoltăm un „Manifest de la Davos
2020” pentru a reimagina scopul și tablourile de bord pentru
companii și guverne. Acesta este motivul pentru care a fost
fondat Forumul Economic Mondial acum 50 de ani și este
ceea ce vrem să contribuim în următorii 50 de ani.”
 DIRECTII DE BAZA A DISCUTIILOR:
 Cum să salvezi planeta
 Societatea și viitorul muncii
 Tehnologii dezvoltate
 Economii mai corecte
 O afacere mai bună
 Viata sănătoasa
 Dincolo de geopolitică
 CONFERINTA DE LA DAVOS. IANUARIE 2021:
MAREA RESETARE

Reuniunea din ianuarie a Forumului Economic Mondial a schimbat Alpii elvețieni cu un cadru
virtual din cauza pandemiei. Aproximativ 1500 de lideri mondiali s-au alăturat sutelor de
discuții online in cadrul Agendei de la Davos.
Printre ei s-au numărat șase colegi McKinsey:
 partenerul global de conducere Kevin Sneader,

 partenerul senior Cornelius Baur,

 partenerul de conducere din America de Nord Liz Hilton Segel,

 partenerul senior Dame Vivian Hunt,

 liderul global McKinsey Accelerate, Daniel Pacthod, și

 președintele birourilor din Asia, Oliver Tonby. 

Pe fundalul pandemiei globale, fiecare s-a alăturat zecilor de sesiuni despre chestiuni urgente
precum schimbările climatice, diversitatea și incluziunea, viitorul muncii și al producției și
multe altele.

Și McKinsey a devenit membru fondator al inițiativei Foruming for Racial Justice in Business , o

nouă coaliție globală dedicată luptei cu rasismul la locul de muncă.
Secțiunea “Tech for Good” este dominata de agenda securitatii cibernetice și a transformării
digitale in condițiile crizei economice cauzate de pandemie.
 AGENDA CONFERINTEI DE LA DAVOS 2021
Pandemia COVID-19 a dovedit că nicio instituție sau individ nu poate face față singur
provocărilor economice, de mediu, sociale și tehnologice ale lumii noastre. 
Această criză a susținut tendințe care erau evidente chiar înainte de apariția ei, cum ar
fi digitalizarea sau nevoia de dezvoltare durabilă și incluzivă .
 În 2021, Forumul de la Davos se confruntă cu răscrucea refacerii încrederii și a
alegerilor cruciale și a necesității de a restabili prioritățile și de a reforma urgent
sistemele.
În acest scop, în ianuarie, o săptămână întreagă a fost dedicată pentru a ajuta liderii să
aleagă soluții inovatoare și îndrăznețe pentru a opri pandemia și a conduce la o redresare
robustă în următorul an. Fiecare zi s-a concentrat pe unul dintre cele cinci domenii ale
Great Reset Initiative:
 Luni, 25 ianuarie: Proiectarea unor sisteme economice coezive, durabile și rezistente.
 Marți, 26 ianuarie: Stimularea transformării și creșterii responsabile a industriei.
 Miercuri, 27 ianuarie: Îmbunătățirea gestionării bunurilor noastre comune globale.
 Joi, 28 ianuarie: Valorificarea tehnologiilor celei de-a patra revoluții industriale.
 Vineri, 29 ianuarie: Avansarea cooperării globale și regionale.
 31 IANUARIE 2021. DAVOS: „UN AN CRUCIAL PENTRU
RECONSTRUIREA ÎNCREDERII”.
1. Capitalismul părților interesate: trecerea către creșterea incluzivă
Klaus Schwab, fondator și președinte executiv al Forumului Economic Mondial.„Acum
trebuie să „lucrăm” pentru a stabili un cadru de măsurători care să permită tuturor să
vadă că o companie are performanțe conform criteriilor ESG [de mediu, sociale și de
guvernare]”.
Alexander De Croo, prim-ministrul Belgiei, „În ultimii ani, noi toți din partea publică,
din partea privată, am vorbit atât de mult despre încredere. Acesta este un moment
pentru a nu vorbi despre încredere, ci pentru a arăta că putem fi demni de încredere.”
2. Cursa către zero net: o narațiune dominantă atât pentru guvern, cât și pentru afaceri.
„Trebuie să creăm o coaliție globală pentru zero net care să acopere cel puțin 90% din
populație”, a spus António Guterres, secretarul general al Națiunilor Unite.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a îndemnat companiile să joace un rol activ în
reducerea inegalității în societate. El a spus că trebuie făcut mai mult pentru a onora
angajamentele luate în Acordul de la Paris de a proteja planeta.
„Președintele Biden este total angajat în această luptă”, a declarat senatorul american
John Kerry, vorbind despre alăturarea Statelor Unite la eforturile de combatere a
schimbărilor climatice. 
 31 IANUARIE 2021. DAVOS: „UN AN CRUCIAL PENTRU
RECONSTRUIREA ÎNCREDERII”.
3. Secretarul general al ONU, António Guterres:„Lumea are nevoie de
un „nou contract social” care să le permită oamenilor să trăiască în
demnitate”, „Un nou contract social între guverne, popoare, societate
civilă, afaceri, care să integreze angajarea, dezvoltarea durabilă,
protecția socială și sa fie bazat pe drepturi și șanse egale pentru toți.”
4. Reglementare și responsabilitate digitală:
 Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene: Trebuie să ne

cultivăm democrația în fiecare zi și să ne apărăm instituțiile împotriva

puterii corozive a discursului instigator la ură, a dezinformarii, a
știrilor false și a incitarii la violență.
 „Trebuie să limităm această putere imensă a marilor companii digitale,

deoarece dorim ca valorile pe care le prețuim în lumea offline să fie

respectate și online. În mod elementar, aceasta înseamnă că ceea ce
este ilegal offline ar trebui să fie și online ilegal.
 31 IANUARIE 2021. DAVOS: „UN AN CRUCIAL PENTRU RECONSTRUIREA
ÎNCREDERII”.

5. Colaborarea și economia circulară:

 Peter Altmaier, ministrul federal german pentru afaceri economice și energie:„Suntem

într-o situație critică, cu o recesiune la nivel mondial, iar țările mai sărace suferă mai
mult”,  „Trebuie să ne bazăm mai mult pe piețele deschise și pe multilateralism”.
Altmaier vede redresarea ca pe o oportunitate pentru sinergii, cum ar fi investiții mai mari
în soluții de energie curată pentru a ajuta la combaterea schimbărilor climatice.
Pamela Coke-Hamilton, director executiv la International Trade Centre, a spus că
colaborarea este esențială, pur și simplu pentru că „avem lucruri fără precedent de făcut
într-un timp fără precedent”.
6. Multilateralism: Angela Merkel, cancelarul Germaniei:  „Dacă dorim să avem acorduri
multilaterale, trebuie stabilite standarde comune în ceea ce privește condițiile de muncă și
mediu.”
 „Trebuie să fim foarte rapizi în găsirea de noi răspunsuri la digitalizare”,

 „Trebuie să ne ocupăm de monopolurile globale, dar să o facem singur nu va fi suficient

pentru a le aborda.”
„Trebuie să dezvoltăm noi reglementări privind comerțul electronic”, a spus Lee Hsien
Loong, prim-ministrul Singapore. „Încurajăm toate țările să se unească pentru a modela și
dezvolta economia digitală.”
 31 IANUARIE 2021. DAVOS: „UN AN CRUCIAL PENTRU RECONSTRUIREA ÎNCREDERII”.

7. Impactul continuu al inteligenței artificiale și al digitalului: cum vor

afecta inovația și tehnologia forța de muncă globală

Lumea muncii se confruntă cu o dublă perturbare a automatizării accelerate

și a efectelor devastatoare ale COVID-19. Raportul privind viitorul
locurilor de muncă incheiat in 2020 al Forumului Economic Mondial
spune că multe companii intenționează să își reducă forța de muncă ca
urmare a integrării tehnologiei.

8. Egalitatea femeilor: paritatea de gen în centrul redresării. Ne aflăm la o

răscruce pentru paritatea de gen. Trebuie să tragem toate pârghiile,
inclusiv flexibilitatea, incluziunea digitală și mijloacele sociale, pe
măsură ce femeile își asumă povara muncii neremunerate, inclusiv
îngrijirea copiilor.
 CONFERINTA DE LA DAVOS. IANUARIE 2021: MAREA
RESETARE
Subiect dominant in agenda Davos 2021:
 Pandemia de COVID 19

 Schimbările climatice

 Tranziția către o economie net zero. 

Promovarea unei economii verde a fost încetinit de

apariția pandemiei.

Președinții Macron și Xi împreună cu cancelarul Merkel

și-au folosit remarcile pentru a îndemna acțiuni
multilaterale. 
 CONFERINTA DE LA DAVOS. IANUARIE 2021: MAREA
RESETARE
În era COVID-19, trei atribute contează atunci când
vine vorba de creșterea afacerilor:

 viteza
 colaborarea
 reziliența. 
COVID-19: 4 BLOCURI ALE MARII RESETĂRI
1. Schimbăm mentalitatea. Rutger Bregman explodează un mit și mai adânc înrădăcinat: că oamenii sunt în mod
intrinsec egoiști, necooperanți și agresivi și, fără influența civilizatoare a guvernelor și a liderilor, ordinea s-ar
prăbuși în curând și haosul s-ar stăpâni. 

2. Creați noi valori

Se măsoară lucrurile greșite. Măsurarea lucrurilor potrivite va oferi guvernelor, întreprinderilor și cetățenilor
cunoștințele de care au nevoie pentru a face pașii curajoși și provocatori necesari pentru a trece la un mod de
viață mai centrat pe oameni și pe planetă.
PIB-ul măsoară bogăția și ignoră distribuția acesteia. Nu reușește nici măcar să înregistreze costurile umane și
financiare ale capitalismului, „externalități” precum bunăstarea socială, degradarea mediului și costurile pentru
sănătatea socială, mentală și fizică ale inovațiilor.

3. Proiectează noi stimulente – primești ceea ce plătești.  Aproximativ la fiecare cinci ani, există undeva o altă
inițiativă mare care spune cam același lucru, cea mai recentă fiind conversia damaschină a Mesei Rotunde de
Afaceri din SUA : „Să promoveze o economie care să servească toți americanii. ”

4. Construiți o conexiune autentică – distanța este pericolul. În Omenirea, Rutger Bregman arată consecința
sfâșietoare a distanței dintre lideri și viețile celorlalți dintre noi și cum aceasta este cea mai mare problemă dintre
toate. Își termină cartea cu o privire asupra armistițiului de Crăciun din 1914 de la începutul Primului Război
Mondial. Peste 100.000 de militari și-au depus armele în prima linie pentru a juca fotbal, a împărtăși povești,
fotografii, mâncare și băuturi.  Ar fi putut escalada cu ușurință într-o pace pe scară largă, deoarece ambele părți
erau reticente să repornească. Doar perseverența obscenată a generalilor de departe, care foloseau propaganda
pentru a stârni ura și insuflau supunere prin ordine de a curtea marțială oricui pentru „gesturi prietenești” față de
inamic, a reușit să pornească din nou războiul.
CUM POATE COVID-19 SĂ FIE MAREA RESETARE CĂTRE DURABILITATEA GLOBALĂ 

Liderii mondiali ar trebui să accepte antreprenorii sociali ca

parteneri în această criză.

Antreprenorii sociali să colaboreze cu sistemele existente

pentru a găsi soluții inovatoare la nevoile lor

Schimbarea sistemelor necesară pentru atingerea ODD-

urilor.
 CATALYST 2030, O NOUĂ ALIANȚĂ DE MII DE ANTREPRENORI SOCIALI, PENTRU A
CREA ÎN COMUN O FOAIE DE PARCURS PENTRU A READUCE LUMEA PE DRUMUL
CEL BUN SPRE ATINGEREA ODD-URILOR. 
Catalyst 2030 a fost lansat în timpul reuniunii anuale a Forumului Economic
Mondial de la Davos, în urma unei schimbări de mentalitate în rândul
antreprenorilor sociali de top, să se concentreze colectiv asupra ODD-urilor
și să găsească modalități de a colabora mai eficient pentru a le realiza. 

Schimbarea eficientă a sistemelor nu poate fi realizată printr-un plan impus de

sus, schimbarea pozitivă a sistemelor se realizează cel mai bine prin
colaborare și co-creare, în mod ideal implicând toți participanții cheie în
orice sistem care trebuie transformat și, mai presus de toate, pe cei de care
sistemul este cel mai intenționat să îi beneficieze. 

Este nevoie de schimbarea sistemelor holistice și centrate pe om, o abordare

unită de „slo-booting” care să se concentreze pe cultivarea ecosistemelor
eficiente de inovare socială.
 
 Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD), altfel
cunoscute ca Obiectivele Globale, sunt un apel universal la
acțiune pentru a pune capăt sărăciei, pentru a proteja
planeta și pentru a asigura faptul că toți oamenii se bucură
de pace și de prosperitate.

Aceste 17 obiective se bazează pe succesele Obiectivelor

de Dezvoltare ale Mileniului, iar acum acoperă și domenii
noi, precum schimbările climatice, inegalitatea economică,
inovațiile, consumul durabil, pacea și justiția, etc.
CUM SE POATE „RESETA” LUMEA DUPĂ COVID-19 – POTRIVIT ACESTOR EXPERȚI

Jennifer Morgan de la Greenpeace International, economistul șef al FMI

Gita Gopinath și șefa CSI Sharan Burrow discută despre modul în
care percep o resetare.
Nu vor fi mulți dintre cei 7,7 miliarde de oameni de pe Pământ care să
nu fi fost afectați în vreun fel de COVID-19.
Pe măsură ce blocajele încep să se ușureze, guvernele și organizațiile de
pe tot globul își îndreaptă atenția asupra procesului de recuperare – și
asupra oportunității pe care acesta o oferă de a reconstrui într-un mod
diferit. Una care face lumea mai bună pentru toată lumea și abordează
cealaltă mare criză a timpului nostru: schimbările climatice.
TEZE DE BAZA DISCUTATE LA CONFERINTA DE LA DAVOS 2021:
FACILITATEA COVAX
Facilitatea COVAX este o colaborare globală pentru a asigura o alocare echitabilă a
vaccinurilor COVID-19 către toate țările, inclusiv către cele mai sărace țări, este un
mecanism de cooperare globală pentru punerea în comun a riscurilor și a puterii de
cumpărare, pentru a asigura o alocare echitabilă a vaccinurilor către toate țările, indiferent
de cât de bogate sau sărace ar fi populațiile lor.
Cu toate acestea, „naționalismul vaccinului” amenință să submineze distribuția echitabilă.
UNICEF face apel la națiunile mai bogate să doneze surplusul de vaccinuri către COVAX și la
producătorii de vaccinuri să facă disponibile rapid, echitabil și la prețuri accesibile datele
din teste și dozele de vaccin.
Facilitatea COVAX și Națiunile Unite se angajează să se asigure că vaccinurile sunt tratate ca
bunuri publice globale și să pună la dispoziție dozele de vaccin pentru cel puțin 20% din
populația țărilor. Scopul este de a procura un portofoliu divers și gestionat activ de vaccinuri
care să poată fi livrate de îndată ce sunt disponibile, pentru a grăbi sfârșitul fazei acute a
pandemiei.
Recent, am semnat o carte împreună cu Forumul Economic Mondial și 18 companii de
transport maritim, companii aeriene și de logistică pentru a sprijini distribuirea inclusivă și
sigură a vaccinurilor COVID-19. 
  
COMENZI DE VACCIN COVID-19 PE ȚARĂ, ÎNCEPÂND CU NOIEMBRIE 2020
Deși COVAX este o prioritate, vaccinurile singure nu vor
pune capăt pandemiei, se cere:

 acces echitabil și ușor la kituri de testare și tratamente. 

 comunicații și investiții continue care să sprijine alte
măsuri practice de prevenire, cum ar fi distanțarea
fizică, purtarea măștilor și spălarea mâinilor.

În plus, nu poate exista un compromis eficient între

vaccinarea de rutină, serviciile de sănătate esențiale și
vaccinarea împotriva COVID-19; toate sunt esențiale
pentru o redresare durabilă. 
Revigorarea, reformarea și împuternicirea instituțiilor existente
Cancelarul Merkel a remarcat că instituții precum Organizația Mondială a
Comerțului sunt esențiale pentru lume și că pentru a prospera trebuie să existe
revizuiri cu standarde comune care să reflecte condițiile actuale de muncă,
mediul și răspunsurile privind digitalizarea economiei.
Președintele Macron a afirmat necesitatea unui sistem capitalist care să scoată
pe toată lumea din sărăcie și să prevină creșterea inegalităților. 
Secretarul general Guterres a sugerat un nou contract social între guverne,
popoare, societatea civilă și întreprinderi, care să permită tuturor membrilor
societății să trăiască în demnitate.
Regele Abdullah al II-lea și prim-ministrul din Singapore, Lee Hsien Loong
 , au subliniat importanța „reglobalizării” și instituirii unui sistem care să
permită o redresare durabilă și echitabilă. Premierul Lee nu a ascuns faptul că
recalibrarea va fi necesară din partea Chinei și a Statelor Unite, China
trebuind să-și asume „o mai mare responsabilitate pentru furnizarea de
bunuri publice globale”, iar Statele Unite evitând să vadă China doar ca o
amenințare.
 Recalibrând instituțiile existente pentru a reflecta realitățile politice care au impact asupra vieții oamenilor, liderii pot construi un sistem
durabil de guvernanță globală. Deși gradul de schimbare poate fi diferit, lumea se află într-un punct critic în care smerenia, colaborarea și
reforma instituțională pot asigura o cooperare globală adevărată și durabilă.
ABILITĂȚILE CARE VOR FI CELE MAI SOLICITATE PÂNĂ ÎN 2025.

Sursa Imagine: Forumul Economic Mondial

 RESETAREA AGENDEI: VIITORUL MUNCII

Sursa Imagine: Forumul Economic Mondial

 CONFERINTA DE LA DAVOS 2022
Forumul Economic Mondial a anuntat că își va amâna întâlnirea globală din 2022 de la Davos, Elveția, până în vară,
ca răspuns la incertitudinea cu privire la urgența variantei de coronavirus Omicron.
 Reuniunea anuală din ianuarie a fost acum perturbată de pandemia de coronavirus pentru al doilea an.
 În schimb, participanții se vor alătura sesiunilor „State of the World” din această iarnă, care se vor concentra pe
„conturarea soluțiilor pentru cele mai presante provocări ale lumii”.
Forumul Economic Mondial nu a furnizat o nouă dată pentru întâlnirea amânată, dar a spus că acum este planificată
pentru începutul verii.
Klaus Schwab, fondator și președinte executiv al Forumului Economic Mondial a declarat: „Pandemia a adus
schimbări de anvergură. Într-o lume plină de incertitudine și tensiune, dialogul personal este mai important ca
niciodată. Liderii au obligația de a lucra împreună și de a reconstrui încrederea, de a crește cooperarea globală și
de a lucra pentru soluții durabile și îndrăznețe.”

Progresul cooperării pentru combaterea schimbărilor climatice, construirea unui viitor mai bun pentru muncă,
accelerarea capitalismului părților interesate și valorificarea tehnologiilor celei de-a patra revoluții industriale vor
fi subiecte importante pe agendă.
Înainte de Reuniunea anuală din 2022, Forumul va găzdui cel de-al cincilea Summit al impactului dezvoltării durabile
, care va avea loc virtual în perioada 20-23 septembrie 2021, în contextul Adunării Generale a Națiunilor
Unite. Summitul se va reuni sub tema Conturarea unei redresări echitabile, incluzive și durabile. Acesta va primi
mai mult de 2.000 de lideri din guvern, afaceri și societatea civilă, care vor lucra împreună pentru a impulsiona
acțiuni și pentru a crea impuls pentru un viitor mai durabil și mai incluziv.
PROCES DE INTEGRARE ECONOMICA
INTERNATIONALA SI REGIONALA
CONCEPTUL DE INTEGRARE ECONOMICĂ INTERNAŢIONALĂ

 Integrarea economică internaţională constituie una

din trăsăturile caracteristice esenţiale ale economiei
mondiale în perioada postbelică. Ea a determinat
formarea unor noi centre de putere, care exercită o
influenţă tot mai mare asupra raportului de forţe
din lumea contemporană. Ca proces contemporan,
integrarea economică apare după Cel de-al Doilea
Război Mondial, în spaţiul vest-european, din
considerente ce au pornit, iniţial, de la situaţia
economică din această perioadă.
PROCESUL DE INTEGRAREA ECONOMICA INTERNATIONALA
 Procesul de integrare economică internaţională prezumă anumite avantaje, care pot fi exprimate
prin mai multe modalităţi:
 1) alocarea mai eficientă a factorilor de producţie; factorii de producţie, de regulă, munca şi
capitalul, manifestă o reacţie diferită la schimbarea preţurilor, modificarea acestora depinzând
de situaţia creată pe piaţa internă în conformitate cu principiul avantajului comparativ;
 2) creşterea nivelului de concurenţă, ceea ce asigură: o competitivitate mai înaltă la nivel micro-
şi macroeconomic, implementarea inovaţiilor, micşorarea costurilor; integrarea micşorează,
totodată, pericolul monopolizării şi consecinţele acesteia;
 3) este încurajată activitatea antreprenorială prin accesul liber la pieţe mai mari şi prin utilizarea
mai eficientă a forţei de muncă din ţările mai puţin dezvoltate;
 4) creşte volumul ISD, deoarece firmele naţionale, nefiind supuse unor măsuri protecţioniste,
beneficiind de avantajul pieţei mai mari (efectul economiei de scară), dispun de posibilităţi
sporite de investire în alte ţări membre ale grupării integraţioniste

Aceste avantaje ale integrării nu se realizează, însă, de la sine, ci necesită anumite condiţii, care
oferă posibilităţi diferite, în funcţie de mai multe considerente şi factori. Astfel, conceptul de
integrare economică este examinat: − în sens general; − global (internaţional); − regional.
DEFINITIA
Literatura economică în domeniu a adus o nouă contribuţie la integrarea economică, care vizează
mai multe grade de profunzime şi trepte de extindere. Astfel, se înaintează ideea existenţei integrării
de gradul întâi, în care structurile producţiei şi ale schimburilor sunt ordonate într-un mod, mai
mult sau mai puţin, spontan, determinat de legea pieţei concurenţiale. Cel de-al doilea grad de
integrare presupune că instituţiile interguvernamentale şi autorităţile supranaţionale joacă un rol
major în dezvoltarea şi orientarea schimburilor. Al treilea grad se referă la stadiul suprem, final al
integrării, el fiind considerat ca un obiectiv al activităţii umane .
UN EXEMPLU DE INTEGRARE ECONOMICĂ INTERNAŢIONALĂ, MAI MULT SAU MAI PUŢIN REUŞIT, ÎL
CONSTITUIE UNIUNEA EUROPEANĂ. PRINTRE OBIECTIVELE CARE AU STAT LA BAZA INTEGRĂRII
EUROPENE AU FOST

Favorizarea dezvoltarii Stimularea cresterii

activitatilor economice economice in tarile
de ansamblu ale UE membre

Diminuarea
dependentei, la nivel
monetar, in
schimburile
internationale
GENERALIZÂND TOATE CELE MENŢIONATE PÂNĂ ACUM, AM PUTEA
CONCLUZIONA CĂ INTEGRAREA ECONOMICĂ INTERNAŢIONALĂ (IEI) ESTE O
FORMĂ SUPERIOARĂ A INTERNAŢIONALIZĂRII ECONOMIEI MONDIALE –
PROCES OBIECTIV DE INTERPĂTRUNDERE A ECONOMIILOR NAŢIONALE ŞI DE
COORDONARE A POLITICILOR ECONOMICE INTERSTATALE ÎNDREPTATE SPRE
FORMAREA STRUCTURILOR ECONOMICE VIABILE ŞI DEPĂŞIREA
DIFERENŢELOR ÎN NIVELUL DE DEZVOLTARE A ŢĂRILOR LUMII. IEI – ESTE UN SISTEM, CARE CUPRINDE LEGĂTURILE CALITATIVE ÎNTRE PĂRŢILE
ALCĂTUITOARE CA ELEMENTE ALE UNUI TOT ÎNTREG ŞI ASIGURĂ UN ANUMIT
GRAD DE COMPATIBILITATE ÎNTRE ELEMENTELE SISTEMULUI.
ÎN ŢĂRILE CELE MAI INTEGRATE, AU FOST ÎNREGISTRATE SCHIMBĂRI
ESENŢIALE ÎN DOMENIUL COMERŢULUI INTERNAŢIONAL: AU FOST
REDUSE SEMNIFICATIV TARIFELE LA IMPORT – ÎN MEDIE, CU 34 DE
PUNCTE, COMPARATIV CU 11 PUNCTE ÎN ŢĂRILE MAI PUŢIN
INTEGRATE. ÎNSĂ, SCHIMBAREA STRATEGIEI NU A FOST FOCALIZATĂ
TOTALMENTE PE COMERŢ.
Ţările mai integrate, ca Argentina, China, Ungaria, Cehia, Malaiezia,
Mexic, Slovenia, Polonia, au iniţiat reforme ce vizau şi liberalizarea
investiţiilor, stabilizarea macroeconomică, definirea drepturilor de
proprietate. Dollar şi Zoido-Lobaton consideră că definirea exactă a
drepturilor de proprietate, consolidarea statului de drept şi asigurarea unei
economii stabile, de rând cu politicile eficiente în domeniul comerţului
internaţional şi al investiţiilor străine, conduc la rezultate remarcabile. Iar,
în opinia autorului, acestea sunt premisele necesare constituirii economiei
de piaţă organizată, social-orientată. Efectul implementării statului de drept
este considerabil: el asigură creşterea PIB cu 4 puncte procentuale faţă de 1
punct procentual în cazul creşterii comerţului şi investiţiilor străine directe.
VENITURI IN EDUCATIE

 Cele mai integrate ţări au înregistrat venituri semnificative în educaţia de

bază: rata medie a şcolarizării primare pentru adulţi a crescut de la 2,4 ani la
3,8 ani. Ţările cel mai puţin integrate au înregistrat progrese mai modeste la
acest capitol şi acum rămân în urmă. Extinderea educaţiei primare
contribuie la reducerea inegalităţii şi ridică standardele de viaţă, ceea ce
contribuie la creşterea productivităţii. În ultimele două decenii, ambele
grupe de ţări au redus inflaţia sub nivelul de 10%. În sfârşit, începând cu
1997, ţările mai integrate au avansat moderat, însă substanţial, în ceea ce
priveşte drepturile la proprietate şi justiţie. Drept exemplu elocvent servesc
China şi Ungaria, care au evoluat la capitolul drepturi asupra proprietăţii.
Standardele educaţionale, stabilitatea economică, drepturile de proprietate
constituie elementele primordiale ale unei economii de piaţă organizată,
social-orientată.
INTERNATIONALIZAREA COMERTULUI
Totodată, este necesar să menţionăm că internaţionalizarea
comerţului, integrarea în general, deschide numeroase posibilităţi şi
celor certaţi cu legea. Criminalitatea, devenită internaţională, este
greu de contracarat, în pofida eforturilor de cooperare în acest
domeniu. Pe parcursul ultimilor 10 ani, producţia de opium s-a
triplat, iar cea de cocaină s-a dublat; în 1995 traficul de stupefiante
reprezenta 400 miliarde de dolari, respectiv 8% din comerţul
mondial, depăşind, ca volum, comerţul cu metale feroase sau cel cu
automobile, textile sau petrol şi gaze. Traficul cu arme şi
deţinerea ilegală a acestora de către civili, abuzurile şi exploatarea
sexuală a femeilor şi copiilor reprezintă alte faţete ale acestor
„afaceri”. La originea lor se află clanurile mafiote, a căror activitate
este estimată la 1500 miliarde de dolari anual – o adevărată forţă
economică ce concurează cu cea a corporaţiilor multinaţionale
LA ETAPA CONTEMPORANĂ, INTEGRAREA ECONOMICĂ
INTERNAŢIONALĂ SE MANIFESTĂ PRIN INTEGRAREA
REGIONALĂ.
Aceasta a creat noi oportunităţi pentru afaceri: protecţionism redus, creştere
economică sporită, costuri reduse (mai puţine frontiere), creşterea
competitivităţii mai multor firme din cadrul grupărilor integraţioniste etc. Este
evident că s-au menţinut şi unele pericole caracteristice integrării globale:
persistenţa diferenţelor culturale, concurenţa de preţ sporită în cadrul grupărilor
integraţioniste, iar rivalitatea dintre ele poate spori barierele de intrare pe pieţe
etc. În această ordine de idei, integrarea economică regională se realizează prin
formarea unei grupări integraţioniste pe principiile multilaterismului sau în baza
unor acorduri încheiate între ţările apropiate din punct de vedere geografic, cu
scopul de a înlătura barierele tarifare şi netarifare pentru a asigura fluxul liber al
bunurilor, serviciilor, factorilor de producţie.

Deci, integrarea regională constituie rezultatul combinaţiei dintre protecţionism

şi liberalism, îmbrăcând forme benigne (care nu produc discriminări) şi forme
maligne (distrugătoare).
ACŢIUNILE ÎNTREPRINSE ÎN ACEST SCOP AU CONDUS LA ÎNCHEIEREA UNOR ACORDURI
REGIONALE CUNOSCUTE SUB DENUMIRILE DE: NAFTA (ACORDUL DE LIBER SCHIMB AL
AMERICII DE NORD), APEC (FORUL DE COOPERARE ECONOMICĂ ASIA-PACIFIC), ASEAN
(ASOCIAŢIA ŢĂRILOR DIN ASIA DE SUD-EST), AFTA (ZONA DE LIBER SCHIMB DIN ASIA DE
SUDEST), CEFTA (ZONA DE LIBER SCHIMB DIN EUROPA CENTRALĂ), UE (UNIUNEA
EUROPEANĂ) ETC. TOATE ACESTE GRUPĂRI INTEGRAŢIONISTE ŞI ALTELE
NEMENŢIONATE AICI (CLASIFICATE ÎN CONFORMITATE CU NIVELUL INTEGRĂRII PROPUS
DE CĂTRE BALASSA ÎN A.1987) SE ÎNCADREAZĂ ÎN URMĂTOARELE FORME ALE
Colaborarea economica
INTEGRĂRII REGIONALE:

Cooperarea economica Piata comuna

Zona de comert
Uniunea vamala Piata interna
liber
COLABORAREA ECONOMICA

 Se cere menţionat că primele două, colaborarea şi

cooperarea economică – nu implică forme
instituţionale
ZONA DE LIBER SCHIMB/ZONA DE COMERŢ LIBER

 Zona de liber schimb/zona de comerţ liber (free

trade area) constituie forma de integrare prin care
două sau mai multe state hotărăsc înlăturarea
barierelor comerciale (tarifare, netarifare) din
calea schimburilor reciproce), dar fiecare ţară
menţine propriile bariere comerciale în relaţiile
cu terţii.
O ZONĂ DE LIBER SCHIMB REPREZINTĂ REZULTATUL UNUI
ARANJAMENT COMERCIAL PREFERENŢIAL PRIN CARE SE
LIBERALIZEAZĂ COMERŢUL CU BUNURI PRODUSE ÎN STATELE
MEMBRE. ÎN ACELAŞI TIMP, FIECARE STAT PARTENER ÎNTRUN
ASTFEL DE ARANJAMENT ÎŞI MENŢINE PROPRIUL TARIF VAMAL,
 Exemple de ZCL:
RESPECTIV PROPRIA POLITICĂ COMERCIALĂ ÎN RELAŢIILE CU TERŢII.
 • NARTA (Acordul Nord American de Liber Schimb) – 29% din volumul valoric al
comerţului mondial – ţări membre: SUA, Canada, Mexic;
 • ASEAN (Asociaţia ţărilor din Asia de Sud Est);
 • AELS/EFTA (European Free Trade Area) – realizarea unui comerţ liber pentru
produse industriale (ţări membre: Islanda, Norvegia, Elveţia, Liechtenstein);
 • CEFTA (Asociaţia Central-Europeană a Liberului Schimb) – ţări membre:
Republica Cehia, Ungaria, România, Polonia, Slovacia, Slovenia, Bulgaria;
 • OCEMN (Organizaţia Cooperării a Mării Negre) – zonă de liber schimb,
cooperare şi schimb de informaţii (ţări membre: Albania, Bulgaria, Serbia, Grecia,
România, Turcia, Moldova, Rusia, Ucraina, Armenia, Azerbaidjan, Georgia);
 • Alte exemple: ALADI (Asociaţia Latino-Americană de Integrare, ce cuprinde 12
ţări din zonă), APEC (Asociaţia pentru Cooperare Asia-Pacific, ce cuprinde 13 ţări
din zonă). Acordul de Comerţ Liber SUA-Israel etc.;
 • Marea Zonă de Comerţ Liber Arabă (Greater Arab Free Trade Area – GAFTA)
include principalele state din Asia
UNIUNEA VAMALĂ
 Uniunea vamală (customs union) este acea formă de
integrare prin care ţările membre înlătură toate barierele
comerciale dintre ele, adoptă o politică comercială comună şi
un tarif vamal comun în relaţiile cu statele nemembre. Este o
zonă de comerţ liber, la care se adaugă tariful extern comun:
• eliminarea barierelor din calea comerţului; • tarif vamal
extern comun cu terţii; • liberalism în interior, protecţionism
în relaţiile cu terţii; • erii a, Chile, Peru, Ecuador,
belor):cuprinde 13 ţări: ca, eliminarea barierelor de natură
tarifară şi non-tarifară; • crearea şi deturnarea comerţului.
 UNIUNEA VAMALĂ
 O uniune vamală include două sau mai multe state, care convin: să elimine restricţiile tarifare şi
netarifare asupra comerţului dintre ele; să adopte un tarif vamal comun în relaţiile cu terţii; să
împartă veniturile din tariful vamal comun într-un mod determinat în prealabil. Printre efectele
favorabile ale creării uniunilor vamale, se numără:
 • creşterea gradului de competitivitate a economiilor participante prin stimularea specializării
intra- şi intersectorială regională şi valorificarea avantajelor comparative, care decurg dintr-un
asemenea proces;
 • întărirea concurenţei regionale, singura în măsură să asigure o valorificare superioară a resurselor
naţionale şi eficientizarea aparatului productiv;
 • specializarea fiecărui membru în domeniile pentru care se manifestă minimumul de dezavantaje şi
maximumul de avantaje;
 • generarea economiilor de scară în condiţiile extind pieţelor de acces;
 • diminuarea riscurilor de conflict între membrii grupării, cultivarea spiritului de cooperare, prin
generarea convergenţei de interese şi, pe această cale, întărirea forţei externe a membrilor, prin
reprezentarea lor într-o manieră unitară şi coerentă.

Zona de Comert Liber si Uniunea Vamala sunt forme ale integrarii regionale de nivelul 1.
FORME ALE INTEGRĂRII ECONOMICE REGIONALE (NIVEL II):

 Piaţa comună – este o uniune vamală, la care se adaugă

liberalizarea mişcării factorilor de producţie.
 Piaţa internă – formă particulară a pieţei comune, căreia i
se adaugă politici comune, care le inlocuiesc pe cele
nationale.
 Uniunea economica si monetara=piata interna+moneda
unica.
 Integrarea totala=integrarea economica+politica.
MOMENTE CRUCIALE PENTRU DEZVOLTAREA
ECONOMIEI MONDIALE

 Etapa contemporană a integrării economice regionale şi

internaţionale este marcată de cel puţin două momente cruciale
pentru dezvoltarea economiei mondiale. Primul se referă la faptul
că integrarea regională, despre care s-a vorbit în subcapitolul
precedent, devine mai globală transformându-se în integrare
internaţională (de la integrare regională „închisă”, se trece la
integrare regională „deschisă”). Al doilea moment se referă la
faptul că, în procesul integrării, sunt atrase, tot mai mult, un şir de
ţări care realizează tranziţia spre o societate postindustrială,
transformând procesul respectiv intr-un proces de integrare
postindustriala.
 Integrarea poate fi înţeleasă atât ca un proces, cât şi ca o stare de fapt, care
presupune o transformare cantitativă şi calitativă a unor structuri iniţial definite în
limitele spaţiului naţional într-un cadru nou, oferit de zona integrată.

Integrarea economică presupune

crearea unor ansambluri
economice tot mai vaste care să
determine creșterea productivității
a muncii și a calității superioare a
mărfurilor.

Integrarea economică se referă

la diviziunea muncii şi Integrarea economică se mai
specializarea intra şi Integrare defineşte ca o stare de fapt sau
un ansamblu de procese prin
internaţională, presupunând
libertatea şi mobilitatea
economica care diferite state constituie un
circulaţiei bunurilor, serviciilor, grup sau un bloc comercial
persoanelor şi capitalului. regional.

Integrarea economică este un

proces complex de dezvoltare a
economiei mondiale
contemporane, care se bazează pe
o treaptă calitativă nouă,
superioară a interdependențelor și
specializărilor între economiile
diferitor state.
 Sisteme de
tarifare
preferenţial
e

Uniune Zone de
economică liber
completă schimb

În funcţie de gradul
de integrare realizat
de economiile
implicate putem
vorbi de următoarele
Uniune stadii ale integrării Uniuni
monetară vamale

Uniune Pieţe
economică comune
Integrarea economică necesită anumite condiţii, care oferă posibilităţi diferite, în funcţie de mai multe
considerente şi factori. Astfel, conceptul de integrare economică este examinat în sens general, global
(internaţional) și regional.

Integrarea economică regională constă într-o cooperare adâncită şi permanentă, convenită şi

programată între ţări vecine, pe baza unor acorduri sau tratate interguvernamentale, prin care se
prevăd înfiinţarea unor organizaţii regionale cu caracter integraţionist (respectiv a unui spaţiu
economic unificat); ea reflectă o treaptă calitativ superioară de adâncire a interdependenţelor
economice, ştiinţifice şi tehnice şi a specializărilor între economiile diferitelor ţări.

Necesitatea integrării economice regionale este generată de

următoarele cauze

Promovarea intereselor
Contradicția dintre
Căutarea noilor surse
sorirea producției și
energetice
capacitatea pitețelor

Firmele gigantice

Concentrarea producției
și mișcarea liberă a Modificările climaterice
capitalului Menţinerea şi
extinderea relaţiilor cu
fostele ţări coloniale
Forma cea mai complexă a integrării economice regionale este dată de integrarea europeană,
definită drept un proces istoric complex, cu caracter juridic, politic, economic, ştiinţific,
educaţional, cultural, social, naţional, internaţional, statal, interstatal şi supranaţional.
Cooperarea regională este o dimensiune complementară agendei de integrare europeană şi a
liniei complexului de mecanisme a politicii externe a Republicii Moldova şi reprezintă o
sinergie a relaţiilor şi interacţiunilor în cadrul organizaţiilor şi iniţiativelor regionale.

În cadrul cooperării regionale, Republica Moldova menţine dialogul cu statele membre şi

secretariatele organizaţiilor şi iniţiativelor regionale, asigură participarea la reuniunile de
nivel înalt sau ministeriale, la şedinţele comitetelor coordonatorilor naţionali sau înalţilor
funcţionari, la întrunirile grupurilor de lucru şi ale experţilor în cadrul Iniţiativei Central
Europene (ICE), Organizaţiei Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN), Organizaţiei
pentru Democraţie şi Dezvoltare Economică (GUAM), Procesului de Cooperare în Europa de
Sud-Est (SEECP) şi a Consiliului de Cooperare Regională (RCC). O parte importantă a
acestor cooperări sunt investițiile stăine directe care vin să sporească integrarea economică a
Republicii Moldova.
 Investiții directe în economia națională

800

700

600

500
Milioane USD

400

300

200

100

0
Austria Bulgaria Cipru Franța GermaniaIrlanda Italia România Olanda
Interdependențele economice dintre diferite state impun necesitatea prevederii unor măsuri de
securitate care să excludă riscul de implicare în conflicte ce ar ameninţa interesele naţionale și
care, în cazul unor astfel de conflicte, ar permite depăşirea lor prin eforturi comune cu partenerii
strategici externi şi prin apelare la mecanismele dreptului internaţional.

Astfel, pentru consolidarea securităţii Republicii Moldova, se realizează acţiuni specifice de

politică externă bazate pe respectarea tratatelor internaţionale la care statul este parte, a
obiectivelor şi a principiilor Cartei ONU.

Un instrument pentru protecția Republicii Moldova este Strategia securității naționale, care
reprezintă un concept complex și definește ansamblul acțiunilor ce necesită a fi întreprinse de
către autoritățile competente ale Republicii Moldova, în vederea stabilirii unui mediu unde
cetățenii noștri ar putea trăi în securitate și prosperitate. Republica Moldova este un stat european
suveran, care respectă principiile democrației și trebuie să își realizeze rolul în mediul de
securitate european pentru asigurarea realizării intereselor sale naționale.
 Asigurarea
caracterului
suveran,
independent, unitar
şi indivizibil al
statului

Asigurarea
Participarea
dezvoltării
la asigurarea
stabile şi
securităţii
sustenabile a
internaţionale
statului
Interesele
naţionale ale
Republicii
Moldova
Prosperitatea
Integrarea
şi bunăstarea
europeană
cetăţenilor

Reintegrarea
teritorială
 Parlamentul
Republicii
Moldova

Instituţiile cu
Guvernului responsabilităţi de Consiliul
elaborare şi
Republicii implementare a politicii Suprem de
Moldova naţionale de securitate şi Securitate
apărare

Preşedintele
Republicii
Moldova
Parlamentul Republicii Moldova. În conformitate cu Constituţia Parlamentul RM, de rînd cu
adoptarea legilor, hotărârilor şi moţiunilor, aprobă direcţiile principale ale politicii interne şi
externe a statului; aprobă doctrina militară a statului; exercită controlul parlamentar asupra
puterii executive; ratifică, denunţă, suspendă şi anulează acţiunea tratatelor internaţionale
încheiate de Republica Moldova; declară mobilizarea parţială sau generală; declară starea de
urgenţă, de asediu şi de război. Totodată, în conformitate cu art. 24 din Legea Nr. 345 cu
privire la apărarea naţională Parlamentul are următoarele atribuţii suplimentare: aprobă
concepţia securităţii naţionale şi doctrina militară a statului; aprobă structura generală şi
efectivul componentelor Forţelor Armate; aprobă volumul alocaţiilor bugetare pentru
necesităţile apărării.

Preşedintele Republicii Moldova. În conformitate cu Constituţia Preşedintele RM, în calitatea

de şef al statului şi „garant al suveranităţii, independenţei naţionale, al unităţii şi integrităţii
teritoriale a ţării”, „poartă tratative şi ia parte la negocieri, încheie tratate internaţionale în
numele Republicii Moldova şi le prezintă, în modul şi în termenul stabilit prin lege, spre
ratificare Parlamentului” şi este totodată Comandantul suprem al forţelor armate, „poate declara
mobilizarea parţială sau generală, în caz de agresiune armată ia măsuri pentru respingerea
agresiunii şi declară stare de război”, „poate lua şi alte măsuri pentru asigurarea securităţii
naţionale şi a ordinii publice, în limitele şi în condiţiile legii”. Astfel, în conformitate cu
atribuţiile sale Preşedintele Republicii Moldova este instituţia principală responsabilă de
promovarea politicii naţionale de securitate şi apărare.
Consiliul Suprem de Securitate este un element-cheie al sistemului de asigurare a
securităţii naţionale în ţările cu regim de guvernare democratică şi principalul instrument al
Preşedintelui pentru coordonarea practică a politicilor interne, externe, economice şi
militare în scopul asigurării securităţii naţionale. Consiliul Suprem de Securitate al
Republicii Moldova funcţionează conform Regulamentului aprobat prin Decretul
Preşedintelui Republicii din 08.10.1997. În conformitate cu acest regulament: „Consiliul
Suprem de Securitate este un organ consultativ care analizează activitatea ministerelor şi
departamentelor în domeniul asigurării securităţii naţionale şi prezintă Preşedintelui
Republicii Moldova recomandări în probleme de politică externă şi internă a statului”. În
componenţa CSS intră membrii din oficiu ”Primul-ministru, ministrul apărării, ministrul
afacerilor externe, ministrul afacerilor interne, ministrul securităţii naţionale, ministrul
finanţelor, şeful Marelui Stat Major al Forţelor Armate, şeful Departamentului Protecţiei
Civile şi Situaţiilor Excepţionale şi secretarul Consiliului Suprem de Securitate”, totodată
Preşedintele Republicii poate numi în calitate de membri ai CSS şi alte persoane cu funcţii
de răspundere.

Atribuţiile Guvernului Republicii Moldova în domeniul securităţii şi apărării sunt

determinate prin Legea cu privire la apărarea naţională. Astfel, în conformitate cu art.27 al
acestei legi Guvernul are funcţii de execuţie şi răspunde de organizarea activităţilor şi de
realizarea măsurilor privind apărarea naţională în limitele împuternicirilor prevăzute de
legislaţie şi are următoarele atribuţii: a) coordonează activitatea ministerelor şi a altor
autorităţi ale administraţiei publice pentru realizarea măsurilor de asigurare a capacităţii de
apărare a ţării; b) asigură alocarea şi utilizarea resurselor financiare şi materiale necesare
organizării, înzestrării şi mobilizării Forţelor Armate, întreţinerii şi pregătirii trupelor,
menţinerii în stare de operativitate a tehnicii şi armamentului, pregătirii pentru mobilizare a
economiei naţionale; c) elaborează şi realizează programele de stat privind construcţia şi
dezvoltarea Forţelor Armate, direcţiile principale ale colaborării militare internaţionale; d)
propune spre aprobare volumul alocaţiilor bugetare pentru necesităţile apărării; e) asigură
îndeplinirea tratatelor internaţionale în domeniul militar; etc.
 Securitatea națională este afectată de factori din cinci sectoare principale

Securitatea Securitatea Securitatea Securitatea Securitatea

militară politică economică socială mediului

Securitatea politică înseamnă inviolabilitatea suveranităţii naţionale, viabilitatea orînduirii de stat şi

sistemului constituţional, formarea şi funcţionarea eficientă a sistemului politic, dar şi a tuturor instituţiilor de
stat în interesul majorităţii cetăţenilor, inadmisibilitatea presiunii externe şi a amestecului brutal în treburile
statului a forţelor din afara. Problemele de formare, întreţinere şi implementare în practică a securităţii politice
sînt actuale pentru Republica Moldova, sînt legate de politica de stabilitate, maturitatea şi responsabilitatea
partidelor politice, de supremaţia legii în societate şi depind de acţiunile eficiente ale puterii de stat.
Securitatea sistemului politic trebuie construită pe principiul solidarităţii sociale şi a responsabilităţii pentru
protejarea intereselor vitale ale persoanei, societăţii şi statului.

Securitatea socială presupune starea societăţii, în care se realizează principiile fundamentale ale dreptăţii
sociale, asigurarea cetăţenilor cu bunurile sociale de bază şi a unui nivelul înalt de trai: protecţia vieţii,
sănătăţii, bunăstării, drepturilor şi libertăţilor omului, ceea ce, în ansamblu, oferă o bază a stabilităţii sociale.
Securitatea socială în Republica Moldova poate fi asigurată prin crearea condiţiilor pentru consolidarea
societăţii şi atingerea stabilităţii sociale, bazate în primul rînd pe rezolvarea cu succes a obiectivelor
programelor naţionale de sănătate, locuinţelor accesibile, învăţămîntului, creşterea numărului populaţiei,
asigurarea cu pensii.
Putem defini securitatea economică ca totalitatea condiţiilor care sunt necesare de asigurat pentru ca să aibă
loc o dezvoltare economică normală a ţării şi să fie recuperate decalajele de dezvoltare comparativ cu ţările
europene, la integrarea cu care se orientează Republica Moldova.
Securitatea economică a unei ţări este dată de stocul de resurse şi de nivelul de dezvoltare. Corelaţia dintre
securitatea economică şi gradul de integrare economică este dat de vulnerabilitatea unei economii, văzută ca
raport între avantajele şi dezavantajele economiei naţionale în raport cu mediul economic internaţional, cu
mediul social şi politic intern, cu capacitatea acesteia de a face faţă cu forţe proprii provocărilor interne şi
externe.

Securitatea economică a Republicii Moldova poate fi asigurată

soluţionând următoarele probleme majore:

Asigurarea unei
Criza demografică balanţe comerciale

Investiţiile străine
Securitatea Înlăturarea
directe în economia Nimicirea corupţiei
energetică invaziunilor
naţională
Un instrument care vine să apere securitatea economică este Legea Nr. 81 cu privire la
investiţiile în activitatea de întreprinzător. Conform articolului 5 al prezentei legi, toate
domeniile sunt deschise pentru investitorii străini, „dacă respectă interesele securităţii
naţionale, prevederile legislaţiei antimonopol, normele de protecţie a mediului
înconjurător, de ocrotire a sănătăţii populaţiei şi ordinea publică”.

Spre deosebire de investitorii interni, investitorii străini nu pot deţine terenuri agricole şi
forestiere, fapt prevăzut în articolul 22 al Legii Nr.81, dar le pot lua în arendă. Alte
excepţii de la principiul tratamentului naţional nu au fost identificate sau raportate de
către investitori. Toate instituţiile publice sunt obligate prin lege să ofere aceleaşi servicii
publice tuturor investitorilor şi să-i trateze în mod egal, indiferent de originea acestora.

Legea Nr. 81 cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător, oferă de asemenea

tuturor investitorilor un regim de securitate şi protecţie deplină şi permanentă, și anume
articolul 6 (1) al acestei legi declară că „în Republica Moldova investiţiile nu pot fi supuse
discriminării în funcţie de cetăţenie, loc de reşedinţă, loc de înregistrare sau de activitate, stat
de origine al investitorului sau al investiţiei sau din orice alt motiv”. Actele normative
elaborate în acest scop contribuie la încheierea tratatelor bilaterale de investiții. Republica
Moldova are semnate astfel de tratate în prezent cu 45 de țări.
 Tratatele bilaterale de investiții ale Republicii Moldova

TBI Anul semnării TBI Anul semnării TBI Anul semnării

Țara (anul intrării în Țara (anul intrării în Țara (anul intrării în
vigoare) vigoare) vigoare)

Canada 2018 (2019) Slovenia 2003 (2004) Republica Cehă 1999 (2000)

Emiratele Arabe 2017 (--) Bosnia și 2003 (2008) Georgia 1998 (1999)
Unite Herțegovina
Turcia 2016 (--) Kârgâzstan 2002 (2004) Grecia 1998 (2000)

Muntenegru 2014 (2015) Tadjikistan 2002 (2003) Federația Rusă 1998 (2001)

Qatar 2012 (--) Kuweit 2002 (2004) Azerbaidjan 1997 (1999)

Estonia 2010 (2011) Croația 2001 (2007) Italia 1997 (2001)

Slovacia 2008 (2009) Austria 2001 (2002) Franța 1997 (1999)

Cipru 2007 (2008) Letonia 1999 (2000) Israel 1997 (1999)

Spania 2006 (2007) Lituania 1999 (2003) Uniunea Economică 1996 (2002)
Belgia-Luxemburg
Albania 2004 (2004) Belarus 1999 (1999) Bulgaria 1996 (1997)
 TBI Anul semnării TBI Anul semnării TBI Anul semnării
Țara (anul intrării în Țara (anul intrării în Țara (anul intrării în
vigoare) vigoare) vigoare)

Regatul Unit 1996 (1998) Finlanda 1995 (1997) Turcia 1994 (1997)

Elveția 1995 (1996) Iran 1995 (--) Statele Unite ale 1993 (1994)
Americii
Uzbekistan 1995 (1997) Ungaria 1995 (1996) Kuweit 1993 (--)

Olanda 1995 (1997) Polonia 1994 (1995) China 1992 (1995)

Ucraina 1995 (1996) Germania 1994 (2006) România 1992 (1997)

În ultimele decenii tot mai aprigi sunt discuţiile cu privire la necesitatea integrării
economice regionale. În urma tratatelor bilaterale ale Republicii Moldova putem
distinge mai multe avantaje pentru țara noastră.

- posibilităţi mult mai mari de a găsi loc de muncă

atât în ţară, cât şi peste hotare
- oportunităţi de afaceri mai mari
- creşte posibilitatea de acces la fondurile structurale
- accesul la o piaţă mult mai mare de desfacere a care se îndreaptă spre regiunile nedezvoltate,
produselor şi a serviciilor educaţie, politici de mediu şi infrastructură
- accesul la o piaţă mult mai mare de aprovizionare cu - valorificarea oportunităţilor legate de participarea la
materie primă, utilaje şi echipamente acordurile comerciale preferenţiale
- accesul la investiţii străine - creşterea veniturilor în urma sporirii
- transfer de tehnologie, know-how şi experienţă comerţului internaţional
- posibilităţi mult mai mari de a alege - sporirea imaginii ţării şi atragerea investiţiilor
- acces la fonduri structurale străine
- ofertă mult mai variată de mărfuri şi servicii - crearea de noi întreprinderi, a locurilor noi de
muncă
- preţuri mai mici
- scăderea ratei inflaţiei şi a şomajului
- dreptul de a circula liber şi fără restricţii
- creşterea bunăstării populaţiei şi a societăţii în
ansamblu
 Deschiderea pieţei
interne către Vor scădea veniturile
producătorii externi populaţiei
Va creşte diferenţa în
poate duce la nivelul de dezvoltare a
substituirea producţiei ţărilor
autohtone cu cea de
import

Ne privind la
Intensificarea luptei de numeroasele
concurenţă va avea avantaje putem
impact la creşterea Va creşte nivelul de
identifica și
numărului de interdependenţă a
câteva
întreprinderi, care vor economiei naţionale
dezavantaje ale
da faliment de economiile ţărilor
procesului
partenere
integraţionist

Va creşte numărul
populaţiei neîncadrate
în câmpul muncii sau Vor creşte tendinţele
încadraţi cu un migraţioniste ale
program de muncă Vor creşte cheltuielile populaţiei
redus sociale ale statului
MULTUMESC PENTRU ATENTIE!!!