Bruma (Botico) Vlada - Raport

Ministerul Educaţiei, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova
Universitatea de Stat din Moldova
Facultatea Ştiinţe Economice
Departamentul „Contabilitate şi Informatică Economică”
RAPORT
privind efectuarea practicii de specialitate II la
I.M.”Efes Vitanta Moldova Brewery „S.A.
Numele Prenumele, studentului:
Bruma (Boțico) Vlada
Grupa: CON182
Conducător științific:
Petreanu Elena, asist.univ.
Se admite spre susținere _________________
(semnătura coordonatorulul din cadrul departamentului)
Chișinău – 2022
Cuprins
Introducere ........................................................................................................................3
CAPITOLUL I. Caracteristica generală a structurii și organizării activității

entității.............................................................................................................................4-6
CAPITOLUL II. Sistemul de organizare a contabilității în cadrul entității și tehnologiei

informaționale aplicate.................................................................................................7-12
CAPITOLUL III. Contabilitatea entității:
3.1 Politicilor contabile. Selectarea și aplicarea politicilor contabile. Modificări ale politicilor
contabile și estimărilor contabile, erori și evenimente ulterioare..................................13-18
3.2 Contabilitatea capitalului propriu……………………............................................18-19
3.3 Contabilitatea datoriilor……………………………………….....…......................19-23
3.4 Contabilitatea costurilor de producție, cheltuielilor și a veniturilor ......……….....24-26
3.5 Calculația costului produselor fabricate/serviciilor prestate…………………........26-29
3.6 Prezentarea situațiilor financiare. Scopul și componența situațiilor financiare, principiile de
bază și carateristici calitative. Formularele și conținutul situațiilor financiare…...............30
CAPITOLUL IV. Analiza poziției financiare și a performanței financiare a

entității...........................................................................................................................31-35
Concluzii
Bilbiografie
Anexe
2
Introducere
Actualitatea raportului este determinată de necesitatea aprofundării bazelor teoretice,
elaborarea metologiei şi fundamentarea direcţiilor principale de modernizare a contabilităţii, în
conformitate cu cerinţele economice de piaţă şi normele acceptate în practica internaţională.
Lucrarea de faţă are drept scop familiarizarea cu modul de evidenţă a activelor şi
pasivelor. În activitatea oricărei întreprinderi, fie din Republica Moldova sau din altă ţară, o
importanţă majoră îi revine existenţei şi mişcării cheltuielilor operaţionale. Contabilitatea
întreprinderii constituie unul dintre cele mai importante şi dificile sectoare ale sistemului
naţional. Scopul acestei lucrări constă din analiza comparativă atît a teoriei, cît şi a practicii
contabilităţii precum şi reflectarea acestora în situaţii financiare.
În prezentul raport sînt analizate şi aprofundate noţiunile generale şi ordinare. Sînt
examinate problemele recunoaşterii şi evaluării elementelor de active şi pasive cu specificarea
modului de aplicare a conceptelor şi principiilor contabile fundamentale în diferite situaţii
concrete. De asemenea, sînt abordate aspectele metodologice generale ale contabilităţii şi
formulate recomandările privind elaborarea şi prezentarea politicii de contabilitate, aplicarea
documentelor primare, registrelor de evidenţă şi a conturilor contabile, generalizarea în situaţii
financi are a informaţiilor.
Tema data este scrisă în baza datelor ÎM Efes Vitanta Moldova Brewery SA, compararea
activităţii acesteia cu cerinţele standartelor naţionale de contabilitate şi a legislaţiei în vigoare;
constatarea factorilor pozitivi şi depistarea neajunsurilor în sectorul dat al contabilităţii, precum
şi elaborarea unor propuneri spre înlaturarea lor.
CAPITOLUL I. Caracteristica generală a structurii și organizării activității entității.
3
Entitatea ÎM Efes Vitanta Moldova Brewery SA de tip închis este persoană juridică și își
desfășoară activitatea în conformitate cu legislația în vigoare, politica de contabilitate și statutul
întreprinderii cu toate modificările anexate.
Organele de conducere a Entității sunt: adunarea generală a asociaţilor, consiliul
Entității și administratorul Entității. Organul suprem al Entității este Adunarea generală a
asociaţilor, care este în drept să soluționeze toate problemele Entității în conformitate cu
legislația în vigoare. Asociaţii pot fi convocaţi în adunări generale ordinare şi extraordinare.
Societatea ÎM Efes Vitanta Moldova Brewery SA înregistrată la Camera Înregistrării de
Stat a Republicii Moldova, numărul de înregistrare MD0009824 din 10.08.1995 (Anexa 1).
Infirmații generale în conformitate cu extrasul persoanelor juridice:
Denumirea organizației economice: ÎM Efes Vitanta Moldova Brewery SA
Sediul: str. Uzinelor 167, or. Chişinău, Republica Moldova, MD 2036
Forma organizatorico-juridică: o companie-subsidiară a Efes Breweries International NV,
este cotată prin Sistemul Multilateral de Tranzacționare ( M.T.F.) a Bursei de Valori a Moldovei
Numărul de indentificare de stat și codul fiscal: 1003600015208
Domeniul de activitate conform extras persoanei juridice (Anexa 2):
 Fabricarea, îmbutelierea (ambalarea), păstrarea şi comercializarea băuturilor, inclusiv a berii
şi a altor băuturi alcoolice şi fără alcool (Anexa 3).
 Fabricarea, comercializarea, reparaţia capitala, reparaţia şi deservirea tehnica a utilajului
pentru producerea şi comercializarea băuturilor, activitatea de laborator şi de construcţie
privind crearea şi folosirea utilajului modern şi a tehnologiilor noi de fabricare a băuturilor.
 Prestarea serviciilor de marketing, de cercetări ştiinţifice, tehnice, de transport, de expediţie,
de depozitare şi închiriere.
 Desfacerea in condiţii exclusive şi neexclusive a produselor şi serviciilor diferitor agenţi
economici şi asigurarea infrastructurii pentru integrarea producţiei acestora in economia
Republicii Moldova.
 Activitatea economica externa de comerţ, prestarea serviciilor de intermediere, practicarea
altor genuri de activitate de antreprenoriat, inclusiv operaţiuni cu bunuri imobiliare.
Conform statutului Entității organele de conducere ale entității sînt următoarele:

- Adunarea generală;
4
- Organul executiv (administratorul);
- Comisia de cenzori sau cenzorul.
De competența exclusivă a adunării generale ține:
1) Modificarea actului de constituire, majorarea sau reducerea capitalului social;
2) Aprobarea raportului și bilanțului anual, repartizarea beneficiului;
3) Alegerea și revocarea administratorului, alegerea și revocarea cenzorului.
Responsabilitatea pentru organizarea și ținerea contabilității și gestiunea activității
financiare îi revine conducătorului Entității care creează condițiile necesare pentru organizarea
corectă a contabilității, întocmirea și prezentarea oportună a rapoartelor, asigură îndeplinirea
riguroasă de către toate subdiviziunele cu profil contabil a cerințelor contabilului șef privind
întocmirea documentelor, prezentarea informației și completarea situațiilor financiare.
Contabilul șef de comun acord cu conducatorul ÎM Efes Vitanta Moldova Brewery SA,
semnează acte care servesc drept temei pentru primirea și predarea valorilor în mărfuri și
materiale, mijloacelor bănești, precum și datoriile de decontare, creditare și financiare.
Contabilului-șef i se interzice să primească spre executare documente privind faptele economice
ce contravin actelor legislative și altor acte normative, informînd despre acestea conducătorul
entității. Astfel de documente se primesc spre executare numai cu indicațiile suplimentare în
scris ale conducătorului entității căruia, ulterior, îi revine răspunderea pentru acestea.
Contabilul șef asigură controlul și reflectarea în conturile contabile a tuturor
operațiunelor economice efectuate, prezentarea informației operative și întocmirea situațiilor
financiare în termenele stabilite, poartă răspunderea pentru respectarea principiilor metodologice
de organizare a contabilității. Contabilul-șef sunt responsabili pentru organizarea operativă a
ciclului contabil al entității, care cuprinde:
 întocmirea documentelor primare;
 evaluarea și recunoașterea elementelor contabile;
 reflectarea informației în conturile contabile;
 întocmirea registrelor contabile;
 inventarierea elementelor contabile;
 întocmirea balanței de verificare, a Cărții Mari și a situațiilor financiare.
În cadrul ÎM Efes Vitanta Moldova Brewery SA putem observa o bună organizare a

personalului, o bună motivare a acestuia ceea ce duce la o eficacitate și o eficiență a utilizării
resurselor materiale prin intermediul resurselor umane.
5
Politica de contabilitate pentru anul 2020 (Anexa 4) aprobată prin ordinul 844 din
28.12.2018 este elaborată în baza:
- Legii contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2018;
- Standardelor Naţionale de Contabilitate (S.N.C.) întarite prin aprobat prin ordinul ministrului
finanţelor al Republicii Moldova nr.118 din 06.08.2013.
Evidenţa contabilă la ÎM Efes Vitanta Moldova Brewery SA este efectuată de către

serviciul contabilitate, fiind o structură de sinestătătoare a întreprinderii. Contabilul-şef al ÎM
Efes Vitanta Moldova Brewery SA asigură controlul şi înregistrarea în conturile contabile a
tuturor operaţiunilor economice efectuate; asigură oferirea informaţiei operative şi alcătuirea
rapoartelor financiare întermenii stabiliţi; poartă răspundere pentru respectarea principiilor
metodologice de organizare aevidenţei contabile.
Politica de contabilitate este o parte foarte importantă a organizării întreprinderii, de
aceea la fondarea întreprinderii, indiferent de tipul de proprietate, apartenența ramurală și forma
juridică, se întocmește politica de contabilitate. Ea este revizuită, și se aprobă în fiecare an. La
ÎM Efes Vitanta Moldova Brewery SA în ultimii ani nu prea au fost schimbări în politica de
contabilitate.
CAPITOLUL II. Sistemul de organizare a contabilității în cadrul entității și

tehnologiei informaționale aplicate.
Contabilitatea Companiei se ţine în baza:
6
 Legii contabilităţii si raportării financiare nr.287 din 15.12.2017.
 Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 238 din 29.02.2008 „Privind aplicarea
Standardele Internaţionale de Raportare Financiara pe teritoriul Republicii Moldova”.
 Standardelor Internaţionale de Raportare Financiara (IFRS) în versiunea acceptată de
Ministerul Finanţelor Republicii Moldova.
 Altor acte legislative şi normative.
Contabilitatea în Companie se ţine de serviciul contabil (art.18 alin.(5) Legea nr.287.)
Perioada de gestiune coincide cu anul calendaristic şi include toate faptele economice
înregistrate de Companie în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie (art.24 alin.(2) din Legea
nr.287). Compania aplică planul de conturi contabile elaborat de sine stătător conform IFRS.
Moneda funcţională a Companiei este leul moldovenesc (MDL).
Auditul intern se efectuează de o subdiviziune separată a grupului Anadolu Efes.
Răspunderea pentru ţinerea contabilităţii şi întocmirea situaţiilor financiare revine
Directorului General al Companiei (art.18 alin.(2) lit.a) din Legea nr.287).
Faptele economice se perfectează prin formulare tipizate de documente primare şi
formulare elaborate de Companie de sine stătător (art.11 alin.(4) din Legea nr.287).
Documentele primare se întocmesc pe suport de hârtie şi în formă electronică (art.11 alin.
(5) din Legea nr.287). Documentele de casă, bancare şi de decontare se semnează de către
directorii autorizaţi şi contabilul-şef al Companiei (art.11 alin.(13) din Legea nr.287).
Responsabilitatea pentru întocmirea şi semnarea documentelor primare o poartă persoanele
responsabile (art.11 alin.(12) din Legea nr.287). Pentru operaţiunile de export-import al activelor
şi serviciilor se aplică documentele prevăzute de contract (art.12 alin.(3) din Legea nr.287).
Compania utilizează formularele registrelor contabile, elaborate de sine stătător (art.15
alin.(2) din Legea nr.287). Registrele contabile se întocmesc în formă electronică (art.15 alin.(2)
din Legea nr.287). Registrul contabil obligatoriu care serveşte drept bază pentru întocmirea
situaţiile financiare este Cartea mare.
Compania întocmeşte situaţii financiare anuale şi interimare conform formularelor
elaborate de sine stătător în baza IFRS (art.5 alin.(4) din Legea nr.287).
Situaţiile financiare se întocmesc în conformitate cu următoarele principii de bază:
continuitatea activităţii; contabilitatea de angajamente; pragul de semnificaţie şi agregare;
compensarea; prevalenţa conţinutului asupra formei; consecvenţa prezentării.
Situaţiile financiare se întocmesc în baza convenţiei costului istoric care impune
utilizarea anumitor estimări contabile critice şi raţionamente profesionale.
7
Domeniile care implică un grad mai ridicat de complexitate şi de aplicare a acestor
raţionamente, sau cele în care ipotezele şi estimările au un impact semnificativ asupra situaţiilor
financiare sunt prezentate detaliat în notele la situaţiile financiare.
Data raportării pentru situaţiile financiare anuale este 31 decembrie, iar pentru situaţiile
financiare interimare – 30 iunie.
Situaţiile financiare anuale se întocmesc pentru perioada de raportare şi cuprind:
 Situaţia poziţiei financiare;
 Situaţia de profit și pierderi și alte elemente ale rezultatului global;
 Situaţia fluxurilor de trezorerie;
 Situaţia modificărilor capitalurilor proprii;
Notele la situaţiile financiare.
Suplimentar la situaţiile financiare Compania prezintă anual raportul conducerii şi
raportul auditorului. Situaţiile financiare interimare se întocmesc pentru primele 6 luni ale
perioadei de raportare şi cuprind:
 Situaţia poziţiei financiare condensată;
 Situaţia de profit și pierderi și alte elemente ale rezultatului global;
 Situaţia fluxurilor de trezorerie;
 Situaţia modificărilor capitalurilor proprii;
 Notele selective la situaţiile financiare.
Activele sunt prezentate în situaţia poziţiei financiare în ordinea descreşterii lichidităţii,
iar datoriile – în baza descreşterii exigibilităţii. Situaţia rezultatului global se întocmeşte în baza
clasificării cheltuielilor după destinaţie (funcţii) cu prezentarea informaţiilor privind cheltuielile
grupate după natură în note la situaţiile financiare. Situaţia fluxului de trezorerie se întocmeşte în
baza metodei indirecte. Situaţiile financiare anuale şi semi-anuale se întocmesc şi se prezintă în
monedă funcţională a Companiei – lei moldoveneşti (MDL), iar în scopuri de consolidare – în
mii dolari SUA. Situaţiile financiare anuale şi semi-anuale se semnează de către directorul
general şi directorul financiar al Companiei.
Situaţiile financiare se auditează de către o companie internaţională de audit care se
aprobă de către Adunarea Generala a Acţionarilor Companiei. Rezultatele auditului extern se
prezintă Adunării Generale a Acţionarilor, Consiliului Directorilor, Comisiei de cenzori şi altor
utilizatori de informaţie conform legislaţiei în vigoare.
Înregistrarea documentelor ce atestă desfășurarea operațiunilor economice și
contabilizarea corespunzătoare a sumelor indicate în aceste documente are loc doar în secția de
8
contabilitate. Documentele primare sunt prezentate în contabilitate de persoanele responsabile pe
fiecare secție a întreprinderii.
În cadrul ÎM Efes Vitanta Moldova Brewery SA evidența contabilă se duce automatizat,
programa contabilă 1C-Contabilitate, formă electronică, operațiile economice omogene se
înscriu în formă computerizată în registre comulative în baza documentelor primare. Societatea
dispune de mijloace tehnice pentru prelucrarea informației contabile ceea ce este foarte ușor
pentru ținerea evidențelor contabile.
Totodată în cadrul entității este efectuată și o anchetă structurală anuală în care este
reprezentată informația principală din rapoartele financiare anuale, ceea ce duce la o viziune mai
clară a situației economice a întreprinderii. Contabilitatea are o interdependență cu toate
celelalte subdiviziuni ale entității: planificarea, producția, munca și salarizarea, aprovizionarea
cât și desfacerea. Standardele de Contabilitate constituie baza ţinerii contabilităţii şi raportării
financiare de către entităţi şi reprezintă norme generale de ţinere a contabilităţii, evaluare şi
constatare a activelor, capitalului propriu, datoriilor, veniturilor, cheltuielilor şi a rezultatelor
financiare, de întocmire a rapoartelor financiare, a anexelor la acestea şi a notei explicative.
Planul de conturi contabile al activităţii economico-financiare a întreprinderilor este un
model normativ privind clasificarea şi codificarea conturilor. La organizarea contabilităţii
conducătorul entităţii de sine stătător alege sistemul şi forma de ţinere a contabilităţii, stabileşte
reguli interne privind documentarea faptelor economice şi graficul efectuării inventarierii, ţinând
cont de tipurile de activităţi practicate de entitate.
Persoanele cărora le revine răspunderea pentru ţinerea contabilităţii şi raportării
financiare sunt obligate:
• să organizeze şi să asigure ţinerea contabilităţii în mod continuu din momentul înregistrării
până la lichidarea entităţii;
• să asigure elaborarea şi respectarea politicii de contabilitate în conformitate cu Legea
contabilităţii şi standardele de contabilitate;
• să asigure elaborarea şi aprobarea: planului de conturi contabile de lucru al entităţii;
procedeelor interne privind contabilitatea de gestiune; formularelor documentelor primare şi a
registrelor contabile, în cazul lipsei formularelor tipizate sau dacă acestea nu stabilesc
necesităţile entităţii; regulilor circulaţiei documentelor şi tehnologiei de prelucrare a informaţiei
contabile;
• să asigure întocmirea şi prezentarea oportună, completă şi corectă a documentelor primare, a
registrelor contabile conform regulilor stabilite de Ministerul Finanţelor, precum şi integritatea şi
păstrarea acestora conform cerinţelor Organului de Stat pentru Supravegherea şi Administrarea
Fondului Arhivistic al Republicii Moldova;
9
• să organizeze sistemul de control intern, inclusiv efectuarea inventarierii;
• să asigure documentarea faptelor economice ale entităţii şi reflectarea acestora în contabilitate;
• să asigure respectarea actelor legislative şi normative în domeniul contabilităţii;
• să asigure întocmirea şi prezentarea rapoartelor financiare în conformitate cu Legea
contabilităţii şi standardele de contabilitate.
Fiecare companie dorește să obțină rezultate optime în domeniul de activitate în care
funcționează, iar o modalitate de a aloca mai multă forta de muncaă activității proprii este
reducerea timpilor dedicați activității administrative. Aici a intervinit decizia implementarii unui
sistem software, 1C care să automatizeze o mare parte a activităților utile dar puțin productive
ale companiei.
Pentru o simplă acțiune de vânzare sau de aprovizionare se întocmesc în mod uzual o
serie de documente care operează aceleași date. Prin utilizarea unui sistem software integrat
datele sunt introduse in sistem o singura data urmând a fi preluate ulterior pe restul documentelor
primare implicate în tranzacție. În acest fel se scurtează timpul alocat redactării și procesării de
documente.
Un alt avantaj al automatizării contabilității primare este eliminarea erorilor care pot
interveni prin procesarea unui numar mare de date într-un sistem în care există mijloace puține
de verificare/auto-verificare.
În cadrul ÎM Efes Vitanta Moldova Brewery SA evidența contabilă se duce automatizat,
cu ajutorul programului numit 1C-Contabilitate, formă electronică, operațiile economice
omogene se înscriu în formă computerizată în registre comulative în baza documentelor
primare. Societatea dispune de mijloace tehnice pentru prelucrarea informației contabile ceea ce
este foarte ușor pentru ținerea evidențelor contabile. 1C-Contabilitate este un program de
contabilitate online, creat de persoane cu pregătire contabilă, în cooperare cu experți contabili.
Conform codului fiscal și a legislației în vigoare, această programă asigură înregistrarea și
păstrarea tuturor documentelor primare și obținerea situațiilor financiar-contabile, respectând
toate cerințele Ministerului Finanțelor. Programul dat ajută la emiterea rapidă a tuturor
documentele de contabilitate și gestiune asigurând păstrarea datelor și gestionarea corectă a
acestora.
În general forma de contabilitate folosită la întreprindere este automatizată. Aici se

folosește programa 1C-Contabilitate, această programă asigură introducerea, păstrarea, căutarea
și verificarea versiunii electronice.
10
Sistemul circulației documentelor sub programa 1C-Contabilitate permite a reglementa
formarea masivului informației contabile, a creea baza pentru excluderea pierderilor
documentelor, sporește controlul asupra îndeplinirii dispozițiilor privind pregatirea şi
prelucrarea documentelor, păstrarea acestora. La fiecare etapă a circulației documentelor se
asigură un control necesar prealabil, curent și ulterior.
Programa 1C-Contabilitate se utilizează pentru:
 evidența operațiunilor de casă și evidența operațiunilor bancare;
 evidența mărfurilor și a mijloacelor fixe la calcularea uzurii financiare și scopuri fiscale;
 evidența și calcularea salariului;
 evidența decontărilor cu debitorii și creditorii;
 întocmirea Cărții Mari și a Bilanțului contabil.
Inventarierea activelor şi datoriilor se efectuează conform Regulamentului privind
inventarierea (Ordinul 60 din 29.05.2012). Documentele contabile se păstrează pe suport de
hârtie. Responsabilitatea pentru organizarea păstrării şi integritatea documentelor contabile îi
revine directorului general al Companiei. Compania aplică normele de consum al carburanţilor şi
lubrifianţilor şi normele de parcurs şi de exploatare a anvelopelor pentru mijloacele de transport
auto elaborate în baza normelor aprobate prin Ordinele Ministerului Transporturilor şi
Gospodăriei Drumurilor al Republicii Moldova nr. 172 din 09.12.2005 şi nr. 124 din 29.07.2005.
Datoriile reprezintă angajamente de plată ale întreprinderii față de furnizor pentru
bunurile procurate și serviciile prestate, față de personalul angajat privind retribuirea muncii, față
de stat privind plata impozitelor și taxelor, față de alte persoane fizice și juridice. Contabilitatea
datoriilor se ţine pe categorii, furnizori şi alţi creditori.
Pentru evidența datoriilor financiare întreprinderea ÎM Efes Vitanta Moldova Brewery SA
utilizează în evidența contabilă contul de datorii financiare 513 ,,Împrumuturi pe termen scurt”.
Însă pe parcursul perioadei de gestiune 2020 entitatea analizată ÎM Efes Vitanta Moldova Brewery
SA nu a înregistrat mișcări aferent acestui cont. Datoriile comerciale reprezintă angajamentul de
plată al întreprinderii față de furnizori, antreprenori pentru activele procurate, avansuri primite.
Pentru evidența datoriilor comerciale entitatea ÎM Efes Vitanta Moldova Brewery SA

folosește următoarele conturi 521 ,,Datorii comerciale”, subcontul 521.1 ,,Datorii comerciale în
ţară”. Plata anticipată a unor sume de către cumpărători contribuie la apariția unei datorii a
acestora față de unitatea ce a avansat mijloacele, datorie ce se v-a stinge în momentul livrării,
11
prestării serviciilor ce fac obiectul contractului. Pentru generalizarea informației privind
avansurile pe termen scurt primite este destinat contul 523 „Avansuri primite curente”.
Datoriile calculate sunt datorii față de alte persoane fizice și juridice, în special, față de
personalul întreprinderii, organele asigurărilor sociale, companiile de asigurări, bugetul de stat,
diverși creditori.
Datorii față de personal privind retribuirea muncii se concretizează în drepturile aferente
muncii prestate care se stabilesc prin negocieri colective sau individuale între persoane fizice și
întreprindere și sunt în raport direct cu cererea și oferta forței de muncă, cantitatea și calitatea
muncii, rezultatele și condițiile funcționării întreprinderii. Salariul constituie orice recompensă sau
venit calculat în conformitate cu contractul individual de muncă, de patron sau organul
împuternicit de acesta.
Pentru generalizarea informației privind decontările cu personalul întreprinderii aferente
retribuțiilor și sumelor depuse este destinat contul de pasiv 531,,Datorii față de pesonal privind
retribuirea muncii” și 532 ,,Datorii faţă de personal privind alte operaţii”.
CAPITOLUL III. Contabilitatea entității
3.1 Politicilor contabile. Selectarea și aplicarea politicilor contabile. Modificări ale

politicilor contabile și estimărilor contabile, erori și evenimente ulterioare.
12
Politici contabile constituie instrumentul principal de realizare a prevederilor S.N.C.
Politici contabile reprezintă documentul, ce reglementează principiile şi variantele de ţinere a
contabilităţii fiecărei entităţi în parte.
Potrivit noţiunii stipulate în Legea contabilităţii și raportării financiare nr. 287 din
15.12.2018 „politici contabile — totalitate a conceptelor de bază, caracteristicilor calitative,
regulilor, metodelor şi procedeelor, aprobate de conducerea entităţii, pentru ţinerea contabilităţii
şi întocmirea situaţiilor financiare”.
La stabilirea modului de selectare, aplicare şi modificare a politicilor contabile, trebuie să
se aplice prevederile SNC „Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori şi
evenimente ulterioare”.
Potrivit prevederilor SNC noi, reieşind din cerinţele standardelor internaţionale orice
entitate aplică diferite principii, reguli de organizare şi ţinere a contabilităţii activelor
imobilizate, activelor circulante etc. Ca rezultat, entitatea poate deţine mai multe politici
contabile, reieşind din prevederile concrete ale sistemului de reglementare normativă a
contabilităţii elementelor patrimoniale respective.
Fiecare entitate de sine stătător trebuie să selecteze politici contabile pentru recunoaşterea
şi evaluarea tuturor elementelor de activ şi pasiv.
Proiectul politicilor contabile poate fi elaborat:
 în cadrul entităţii de către o comisie special creată pentru acest scop în cadrul entităţii;
 de către firme de audit sau de consulting.
Politici contabile selectate apoi se prezintă spre aprobare conducătorului. La unele entităţi
politici contabile pot fi adoptate mai întîi de către fondatori printr-o decizie de protocol sau de
către Consiliul de directori şi apoi, în final, semnat de către persoana responsabilă pentru ţinerea
contabilităţii.
În cazul în care sistemul de reglementare normativă a contabilităţii referitor la un aspect
sau o problemă concretă nu stabileşte metodele de ţinere a contabilităţii, entitatea are dreptul să
elaboreze metoda respectivă.
În acest caz, trebuie să fie urmărite prevederile:
1. Cadrului general conceptual pentru raportarea financiară;
2. SNC şi IFRS în care sînt reglementate aspecte similare;
3. altor acte normative privind aspectul respectiv sau un aspect similar.
4. Politici contabile ale entităţii trebuie să cuprindă patru compartimente de bază:
 Dispoziţii generale;
 Procedee contabile pentru care actele normative prevăd diferite variante;
 Procedee contabile elaborate de sine stătător;
13
 Anexe la Ordinul privind politicile contabile.
Trebuie de avut în vedere că în politicile contabile nu trebuie incluse procedeele cu o
singură variantă de realizare întrucît acestea sînt unice şi obligatorii pentru utilizare.
Din acestea pot fi menţionate:
 componenţa şi modul de formare a costului de intrare a activelor imobilizate şi circulante;
 modalitatea de reflectare a stocurilor în situaţiile financiare;
 modul de contabilizare a diferenţelor de curs valutar, etc.
Entitatea utilizează formularele registrelor contabile, elaborate de sine stătător (Legea
contabilităţii și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2018), care sînt prezentate în anexa la
politici contabile.
Situaţiile financiare se semnează de către conducătorul entităţii şi contabil şef (Legea
contabilităţii și raportării financiare) şi se prezintă pe suport de hîrtie sau în formă electronică.
Politici contabile trebuie să indice şi perioadele inventarierii, de exemplu: inventarierea
stocurilor se efectuează trimestrial la începutul acestuia, iar inventarierea imobilizărilor corporale
are loc anual pînă la 30 noiembrie al fiecărui an.
În esența lor, politicile contabile ale unei entități reprezintă o totalitate de acte normative
interne, în conformitate cu care se măsoară activele, pasivele, veniturile, cheltuielile și rezultatele
financiare. Determinarea rezultatelor financiare este importantă, deoarece ne permite să apreciem
performanța financiară a entității, precum și luarea deciziilor manageriale adecvate.
Fiecare entitate este interesată de obținerea unui rezultat financiar maxim și, în asemenea
circumstanțe, ea este pusă în situația de a-și optimiza profiturile. În acest sens, unele entități
încearcă să elaboreze un document cât mai detaliat posibil, altele manifestă o atitudine formală,
față de soluționarea problemei date, menționând în politicile contabile doar informații generale.
Din aceste considerente, este destul de dificilă verificarea respectării regulilor de bază,
principiilor și criteriilor, conform cărora se formează rezultatul financiar.
De asemenea, acest fapt diminuează substanțial gestionarea eficientă a rezultatelor
financiare și a întregii activități și conduce la reducerea funcției de analiză a informațiilor privind
elementele patrimoniale. Totuși, în ultimul timp, rolul politicilor contabile a crescut considerabil,
acesta devenind un real instrument de gestionare eficientă a entității.
Modul de elaborare și aplicare a politicilor contabile în practica internațională este

reglementat de prevederile IAS 8 ,,Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile și
erori”. În Republica Moldova, aceste aspecte sunt prevăzute de reglementările SNC 1 ,,Politica
de contabilitate” și SNC ,,Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori și
evenimente ulterioare” [1.3].
14
Autorul a investigat prevederile noilor SNC-uri și diferențele completărilor și
modificărilor aferente modului de elaborare și adoptare a politicilor contabile. Informația denotă
noul termen utilizat comparative cu politica de contabilitate – politici contabile, după cum este
prevăzut în practica internațională.
Este cunoscut faptul că politicile contabile, adoptate în cadrul entității, pot influența
mărimea rezultatului, a elementelor situațiilor financiare și, în consecință, mărimea indicatorilor
economicofinanciari. Aceasta derivă din metodele de evaluare și calculare variate, precum și din
procedeele de evidență a costurilor, cheltuielilor și veniturilor prevăzute în SNC-uri. Opțiunea
unei entități pentru o metodă oarecare, diferită de ale celorlalte entități, conduce la rezultate
financiare variate.
Procedura elaborării politicilor contabile constă în alegerea unei opțiuni din câteva
admise de actele legislative și normative. Justificarea metodei alese depinde de specificul
proceselor tehnologice și respectarea principiilor de bază și caracteristicilor calitative ale
informațiilor. Entitatea, de sine stătător, selectează și elaborează un set de proceduri pentru toate
operațiunile derulate, pornind de la întocmirea documentelor primare justificative până la
finalizarea situațiilor financiare. În acest context, formarea obiectivă a rezultatelor financiare
depinde de alegerea principiilor, regulilor și cerințelor, care să corespundă specificului sectorului
de activitate și procesului tehnologic.
Autorul a studiat prevederile SNC-ului privind politicile contabile și au constatat că
fiecare principiu, regulă și cerință adoptate de entitate din alternativele prevăzute, au implicații
asupra relevanței informației privind rezultatele financiare.
În reglementările contabile din diverse țări, conceptele și principiile contabile au diferite
denumiri și sunt tratate, în literatura de specialitate, în mod variat.
Începând cu reforma contabilității, convenții erau considerate următoarele: continuitatea
activității, permanența metodelor și specializarea exercițiilor.
Actualmente, ele sunt calificate ca principii de bază în Legea contabilităţii și raportării
financiare nr. 287 din 15.12.2018, unde termenul ,,specializarea exercițiilor” a fost substituit cu
termenul ,,contabilitatea de angajamente”. În măsurarea eficienței unei entități, prezintă
deosebită importantă calitatea și cantitatea informațiilor contabile, existente la un moment dat, cu
referire la rezultatele financiare.
Astfel, recunoașterea și evaluarea acestora se înscriu în caracteristicile calitative ale
informațiilor contabile: inteligibilitatea, relevanța, credibilitatea și comparabilitatea.
Prin calitatea esențială a inteligibilității, se pleacă de la premisa că utilizatorii
informațiilor posedă cunoștințe suficiente de contabilitate și de economie pentru a înțelege
informațiile privind rezultatele financiare. Totodată, informațiile aferente unor probleme
15
complexe nu ar trebuie excluse din situațiile financiare. Chiar dacă sunt mai dificile de înțeles
pentru o parte din utilizatori, ele trebuie incluse în situațiile financiare, deoarece influențează
deciziile manageriale privind evenimentele trecute, prezente și viitoare.
Din punct de vedere al reflectării informațiilor, este necesară respectarea relevanței
costurilor, veniturilor, cheltuielilor și rezultatelor financiare. În unele cazuri, natura informației
este suficientă, prin ea însăși, iar în alte cazuri, atât natura, cât și gradul de semnificație al
informațiilor sunt importante. Datorită faptului că pot avea loc neînregistrări și/sau interpretări
greșite ale unor operațiuni economice, reglementările naționale consideră semnificativă
informația, dacă prezentarea sa eronată poate influența deciziile adoptate de utilizatori în baza
situațiilor financiare.
În acest sens, pentru a determina caracterul semnificativ sau nesemnificativ al unei erori,
entitățile stabilesc un criteriu pentru determinarea necesității prezentării sau corectării
informațiilor în situațiile financiare.
Conform prevederilor SNC-urilor noi, pragul de semnificație se stabilește în politicile
contabile ale entității ca un criteriu unic aplicabil tuturor elementelor situațiilor financiare, sau
câteva criterii pentru grupe separate de elemente. Principiul pragului de semnificație este
prevăzut în IAS 1 ,,Prezentarea situațiilor financiare” [1.17], iar, în Republica Moldova, se
regăsește sub denumirea importanța relativă sau esențialitatea în SNC-urile actuale și ca prag de
semnificație în SNC-urile noi.
Utilizarea pragului de semnificație are destinația de a contribui la simplificarea lucrărilor
de prelucrare (corectare) a informațiilor și de întocmire a situațiilor financiare. Lipsa
investigațiilor aferente pragului de semnificație în sursele bibliografice autohtone, impune
cercetarea regulilor conținute în SNC-urile noi prin calcule și formule contabile corespunzătoare.
La aplicarea pragului de semnificație, este necesar să se determine mărimea acestuia și să
se constate în ce cazuri se va aplica, totodată, să se precizeze elementul (elementele) față de care
urmează aplicarea pragului de semnificație. Determinarea mărimii, precum și a formei, rămâne la
latitudinea fiecărei entități, urmând să cerceteze diverși factori, precum natura elementelor,
mărimea relativă, absolută etc.
În opinia mea, semnificația comportă un caracter relativ, deoarece o entitate poate
califica că nici 12% sau 15% din venitul din vânzări nu este semnificativ, pe când altă entitate
poate considera 1% din venituri informație semnificativă.
De exemplu, 1% din 2-3 miliarde lei venit al entității va constitui 20-30 de milioane lei.
Pentru cine nu sunt semnificative aceste sume30
În aspectul corectării erorilor contabile, se propune aplicarea pragului de semnificație în
mărime absolută, care va eficientiza procesul decizional, în cazul opțiunii de corectare, sau nu, în
16
conformitate cu prevederile SNC ,,Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori și
evenimente ulterioare”.
În consecință, aceasta ar contribui la evitarea corectării erorilor, a căror mărime poate
constitui zeci și sute de milioane, în vederea asigurării cu informații obiective referitoare la
performanța entității și conformității situațiilor financiare cu SNC-urile noi.
Credibilitatea informației cuprinsă în situațiile financiare se caracterizează prin
neutralitate, prevalarea economicului asupra juridicului, fidelitate și prudență. Prevalarea
economicului asupra juridicului impune calcularea rezultatului în contabilitate prin recunoașterea
cheltuielilor și veniturilor pe măsură ce ele au avut loc, perfectându-se documentar.
Credibilitatea informației se definește prin reprezentarea, cu fidelitate, a tranzacțiilor și
altor evenimente. Estimarea acesteia implică raționamente bazate pe cele mai recente informații
credibile, pe care entitatea le are la dispoziție. Se pot solicita estimări ale modificării duratei de
utilizare a imobilizărilor corporale și valorii reziduale ale acestora, mărimii provizionului pentru
garanții acordate abonaților, valorii realizabile nete a stocurilor etc.
Principiul prudenței protejează entitatea și utilizatorii informațiilor împotriva evaluărilor
subiective și riscurilor, care pot apărea în viitor în cazul multiplelor incertitudini. Necesitatea
manifestării prudenței, în condiții de incertitudine, solicită la maximum raționamentul contabil.
Exercitarea raționamentelor se face pentru estimările cerute în condiții de incertitudine,
pentru a evita supraevaluarea veniturilor și subevaluarea cheltuielilor. Nerespectarea prudenței
poate conduce la majorarea neîntemeiată a veniturilor și diminuarea cheltuielilor, și, în
consecință, denaturează rezultatele financiare, care servesc drept bază informațională în procesul
decizional. Expunerea în cauză se referă la faptul că principiul prudenței nu este prevăzut de
Legea contabilităţii și raportării financiare și nici de SNC ,,Prezentarea situațiilor financiare”,
doar în pct. 9 și pct. 11 din SNC ,,Cheltuieli” [1.4].
Astfel, conform reglementărilor contabile naționale, în contabilitate, se vor înregistra,
dacă este cazul, diverse categorii de provizioane pentru acoperirea cheltuielilor (pierderilor)
eventuale, ca urmare a aplicării principiului prudenței.
Pentru asigurarea comparabilității informațiilor contabile, este necesară aplicarea
consecvenței de către entitate a metodelor de evaluare a costurilor, veniturilor și cheltuielilor.
Necesitatea elaborării politicilor contabile rezidă în analiza și consultarea situațiilor
financiare de către utilizatorii informațiilor contabile precum și din cerințele prevederilor SNC
de a prezenta, în nota explicativă la situațiile financiare a unui compartiment aferent dezvăluirii
politicilor contabile, astfel, încât utilizatorii de informații să înțeleagă semnificația indicatorilor
din bilanț, situația de profit și pierdere și, după caz, situația modificărilor capitalului propriu și
situația fluxurilor de numerar.
17
În funcție de opțiunea selectată din totalitatea celor prevăzute de standardele naționale de
contabilitate, putem determina o anumită mărime a rezultatului financiar. În acest caz,
prevederile contabile permit alegerea unor criterii agresive (care reduc profitul) sau mai puțin
conservatoare (care sporesc profitul) în funcție de interesele existente.
Prin combinarea elementelor politicilor contabile, pot obține diferite rezultate, care să fie
incomparabile pentru entitățile din același sector de activitate. În acest context, este necesar de
identificat și analizat principalele elemente caracteristice ale politicilor contabile și modul în care
ele influențează informația privind elementele patrimoniale.
Achiziţiile şi vânzările regulate de active financiare sunt recunoscute la data
tranzacţionării – data la care entitatea se angajează să cumpere sau să vândă respectivul activ.
Investiţiile sunt recunoscute iniţial la valoarea justă plus cheltuielile de tranzacţionare. Activele
financiare se derecunosc în momentul în care dreptul de a încasa fluxuri de numerar din investiţii
expiră sau este transferat, iar ÎM Efes Vitanta Moldova Brewery SA transferă toate riscurile şi
beneficiile aferente dreptului de proprietate.
3.2 Contabilitatea capitalului propriu

Capitalul propriu reprezintă sursele mijloacelor proprii de finanţare a întreprinderii şi se
determină ca diferenţa dintre total active şi total datoriile întreprinderii. Conform balanța
contului 311 “Capital social” pentru anul 2020 valoarea capitalului social la sfîrşitul anului
2020 ÎM Efes Vitanta Moldova Brewery SA a constituit 39 998 073,00 lei. Capitalul social
reprezintă valoarea totală a aporturilor fondatorilor la capitalul întreprinderii. Rezerve la ÎM Efes
Vitanta Moldova Brewery SA nu au fost prevăzute, nici conform Statutului Întreprinderii nici
conform legislaţiei.
Valoarea totală a profitului nerepartizat pentru anul 2020 s-a schimbat și indică valoarea
de 288 869 439,00, la fel s-a modificat valoarea totală a capitalului propriu înregistrînd suma
389 902 687,00 lei. Structura indicatorului Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) la ÎM Efes
Vitanta Moldova Brewery SA este alcătuită din:
 Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi, contul 332.
 Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune, contul 333.
Modificarea contului este determinată de efectuarea următoarelor operaţiuni în decursul
anului de gestiune, formule contabile aferente sunt:
18
Deoarece suma totală a veniturior pentru anul 2020 depăşeşte suma totală a cheltuielilor
ÎM Efes Vitanta Moldova Brewery SA la diferenţa pozitivă obţinută înregistrează profit net.
Formula contabilă aferentă rezultatului respectiv va fi (Anexa 5):
- Reflectarea profitului net al anilor precedenți:
Debit contul 332 ”Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune” 111 981 727,00 lei
Credit contul 333 ”Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune” 111 981 727,00 lei
Informația dată este prezentată în Situația financiară pe anul 2020 (Anexa 13). Astfel
după înregistrarea profitului net al perioadei de gestiune curente contul 351 se închide şi nu se
reflectă în situațiile financiare ale ÎM Efes Vitanta Moldova Brewery SA .
3.3 Contabilitatea datoriilor

Datoriile financiare sunt angajamentele întreprinderii faţă de bănci şi alte personae fizice
sau juridice privind creditele şi împrumuturile primite. Creditele şi împrumuturile se acordă
întreprinderii pe un termen stabilit şi cu o dobîndă anumită.
Datoriile comerciale sunt angajamentele de plată a întreprindrii faţă de furnizori,
antreprenori şi alţi creditori privind facturile comerciale în cazul procurării mărfurilor,
materialelor, serviciilor prestate. Evidenţa analitică a acestor datorii se ţine pe fiecare furnizor,
antreprenor sau creditor pe termen de apariţie şi achitare a datoriilor.
Drept document centralizator serveşte balanța contului 521 ”Datorii comerciale curente”
pentru 2020 în care se reflectă soldul iniţial, rulaj debitor, creditor şi soldul final.
Conform facturii fiscale IB1045170 din 10.02.2022 (Anexa 6) au fost procurate butoaie
sub formă de ambalaje de la Policontract SRL, în mărime de 960,00 lei, inclusiv TVA:
Debit contul 211 “Materiale”, subcont 211.5 “Ambalaje” 800,00 lei
Credit contul 521 ”Datorii comerciale curente”, subcontul 521.1 ”Datorii comerciale în țară”
800,00 lei
- TVA aferent achiziționării ambalajelor:

Debit contul 534 ,,Datorii față de buget”, subcontul 534.4 ,,Datorii privind taxa pe valoare
adăugată” 160,00 lei
Credit contul 521 ,,Datorii comerciale curente”, subcontul 521.1 ,,Datorii comerciale în țară”
160,00 lei
-Achitarea ulterioară a datoriei conform balanța contului 242 „Conturi curente în monedă
naţională”:
Debit contul 521 ,,Datorii comerciale curente”, subcontul 521.1 ,,Datorii comerciale în țară”
19
960,00 lei
Credit contul 242 „Conturi curente în monedă naţională”, subcontul 242.1 ,,Numerar la conturi
nelegat” 960,00 lei
Conform facturii fiscale IM0978556 din 20.02.2020 au fost procurate OMVSD de la
Babcenco Grup SRL, în mărime de 14 009,00 lei, inclusiv TVA, cu achitare în avans:
- achitarea în avans în mărime de 50%:
Debit contul 224 “Avansuri acordate curente”, subcontul 224.1 “Avansuri acordate în țară”
7 000,00 lei
nelegat” 7 000,00 lei
- procurarea OMVSD:
Debit contul 213 “OMVSD”, subcontul 213.1 “OMVSD în stoc” 11 674,17 lei
11 674,17 lei
- TVA aferent achiziționării OMVSD:
adăugată” 2 334,83 lei
2 334,83 lei
-Achitarea ulterioară a datoriei:
7 009,00 lei
- Stingerea datoriei cu avansul acordat anterior:

7 000,00 lei
Credit contul 224 “Avansuri acordate curente”, subcontul 224.1 “Avansuri acordate în țară”
7 000,00 lei
La sfîrşitul anului după ce datele au fost înregistrate, verificate în documente sintetice şi
analitice soldul debitor se tranferă în Situației financiare anuale, astfel pentru 2020 (Anexa 13)
20
soldul final 521 ”Datorii comerciale curente” care se înregistrează în bilanțul contabil rd. 470
indică valoarea de 67 567 317,00 lei.
Datoriile privind decontarile cu bugetul include angajamentele întreprinderii faţă de
buget privind impozitele şi taxele republicane şi locale. Evidenţa analitică a datoriilor faţă de
buget se organizează pe tipuri de impozite şi taxe pe termen de calculare şi achitare. TVA
reprezintă un impozit plătit din valoarea mărfurilor sau produselor vîndute precum şi din
serviciile prestate.
Conform declarației TVA12 privind TVA pentru februarie 2021 (Anexa 7) calculată în
baza registrului pe vânzări (Anexa 8) și registrului procurărilor (Anexa 9) în cadrul entității s-a
înregistrat taxa în mărime de 2 280 998,35 lei de achitat la buget:
- Achitarea TVA în bugetul public național:
Debit contul 534 „Datorii față de buget”, subcontul 534.4 ,,Datorii privind taxa pe valoare
adăugată” 2 280 998,35 lei
Credit contul 242 „Conturi curente în monedă națională”, subcontul 242.1 „Numerar la conturi
nelegat” 2 280 998,35 lei
Conform declarației VEN 12 pentru 2020 (Anexa 10) a fost achitat impozitul pe venit din
activitate în bugetul de stat în mărime de 16 974 821,13 lei:
Debit contul 534 „Datorii față de buget”, subcont 534.1 ,,Datorii privind impozitul pe venit din
activitatea de întreprinzător” 16 974 821,13 lei
nelegat” 16 974 821,13 lei
Drept document centralizator serveşte Cartela contului 534 „Datorii față de buget” în
care se reflectă soldul iniţial, rulaj debitor, creditor şi soldul final. La sfîrşitul anului după ce
datele au fost înregistrate, verificate în documente sintetice şi analitice soldul debitor se tranferă
în Situației financiare anuale, astfel pentru anul 2020 soldul final 534 „Datorii față de buget”
care se înregistrează în bilanțul contabil rd. 520 indică valoarea de 0,00 lei.
Datoriile calculate curente. Orice întreprindere în procesul de producţie s-au

comercializare are nevoie de forţă de muncă calificată în diferite domenii pentru a transforma
materia primă în produse şi pentru a organiza desfăşurarea activităţii economico-financiare a
întreprinderii.
Evidenţa analitică a datoriilor faţă de personal privind retribuirea muncii se ţine pe fiecare
angajat în parte pe forme de retribuire a muncii. Confom cererii de angajare în funcție la
instituție din 29.07.2020 și a ordinului de angajare nr. 1 din 01.08.2020 fiecărui angajat i se
întocmeşte anual o fişa personală de evidenţă a veniturilor precum şi impozitul pevenit reţinut
21
din aceste plăţi. Pentru a beneficia de scutirile care i se cuvin, angajatul trebuie sa depună anual o
cerere de acordare a scutirilor, scutirea începe a fi calculată din luna următoare a lunii în care a
fost prezentată cererea. de bază la ÎM Efes Vitanta Moldova Brewery SA, se calculează în baza
timpului.
Un alt document care în baza căruia are loc calculul şi achitarea salariului este Fişa
personală de evidenţă a veniturilor sub formă de salariu şi alte plăţi efectuate de către patron în
folosul angajatului pentru anul 2020.
În conformitate cu tabelul de pontaj nr. 9 pentru septembrie 2021 (Anexa 11) Bobeica
Irina are salariu 4 600,00 lei, astfel i s-a calculat salariul prin următoarele operațiuni
contabile:
Debit contul 713 ,,Cheltuieli administrative”, subcontul 713.1 ,,Cheltuieli cu personalul
administrativ” 5 950,00 lei
Credit contul 531 ,,Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 531.1 ,,Datorii
salariale” 5 950,00 lei
Deasemenea calculează primele de asigurări medicale obligatorie în sumă de 9 % din salariu
calculate, astfel se reflectă prin următoarea formulă contabilă:
Debit contul 531 ,,Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 531.1 ,,Datorii
salariale” 535,5 lei
Credit contul 533 ,,Datorii privind asigurările sociale și medicale”, subcontul 533.2 ,,Datorii faţă
de fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală” 535,5 lei
5 950,00 lei * 9 % = 535,50 lei
În conformitate cu Codul Fiscal al Republicii Moldova art. 15, cota impozitului pe venit
al persoanelor fizice din salariu pentru anul 2020 este în mărime de 12% din venitul anual
impozabil, astfel se reţine suma impozitului pe venit din salariu pentru salariată prin
următoarea înregistrare contabilă:
salariale” 397,74 lei
Credit contul 534 ,,Datorii faţă de buget”, subcontul 534.2 ,,Datorii privind impozitul pe venit din
salariu” 397,74 lei
Venit impozabil = 5 950,00 – 535,50 = 5 414,50 lei
Impozit pe venit = (5 414,50 lei – 2 100) * 12% = 397,74 lei
Salariul se plăteşte în semne băneşti ale Republicii Moldova - leul. Plata salariului poate
fi efectuată prin cecuri bancare, cartele magnetice sau mandat poştal. Salariul se plăteşte
22
periodic, nemijlocit angajatului la locul lui de muncă, în zilele de lucru stabilite în contractul de
muncă. Salariile la entitatea ÎM Efes Vitanta Moldova Brewery SA se plătesc lucrătorilor lunar,
reieşind din posibilităţile financiare ale entității.
- Achitarea salariului conform statului de calcul nr. 18:
salariale” 5 016,76 lei
Drept document centralizator serveşte Cartela contului 531 ,,Datorii faţă de personal
privind retribuirea muncii” în care se reflectă soldul iniţial, rulaj debitor, creditor şi soldul final.
La sfîrşitul anului după ce datele au fost înregistrate, verificate în documente sintetice şi analitice
soldul debitor se tranferă în Situației financiare anuale, astfel pentru anul 2020 soldul final
531 ,,Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” care se înregistrează în bilanțul contabil
rd. 500 indică valoarea de 27 766 706,00 lei.
Conform registrului pe operațiuni al contului 533 ,,Datorii privind asigurările sociale și
medicale” pentru 2020 și a extrasului de cont din 27.01.2020 s-au achitat asigurările sociale de
stat în mărime de 24% angajator:
Debit contul 533 ,,Datorii privind asigurările sociale și medicale”, subcontul 533.1 ,,Datorii faţă de
bugetul asigurărilor sociale de stat” 24 000,00 lei
În urma analizei a decontărilor cu personalul privind retribuirea muncii la entitatea ÎM Efes
Vitanta Moldova Brewery SA autorul poate constata că ținerea contabilității la acest
compartiment se desfășoară în maximă corectitudine și prezentarea dărilor de seamă se
efectuează cu regularitate, astfel penalități pentru neachitare sau neprezentare la timp a reținerilor
din salariu nu s-au depistat.
3.4 Contabilitatea costurilor de producţie, cheltuielilor şi a veniturilor

Veniturile reprezintă sumele încasate sau de încasat de la alte persoane fizice şi juridice,
de la vînzarea produselor, mărfurilor, prestarea serviciilor care duc la creşterea capitalului
propriu a întreprinderii.
La finele fiecărui perioadei de gestiune rulajul debitor al contului 611 ,,Venituri din
vînzari” (Anexa 5) se reflectă în rîndul 010 şi 612 ,,Alte venituri din activitatea operaţională” în
rîndul 040 al Situației privind rezultatele financiare. Închiderea contului 611 ,,Venituri din
vînzari” şi 612 ,,Alte venituri din activitatea operaţională” se efectuează la sfîrşitul anului de
23
gestiune prin trecerea rulajelor pe contul 351 “Rezultatul financiar total” prin urmatoare formulă
contabilă:
Debit contul 611 ,,Venituri din vînzari” 657 519 473,00 lei
Debit contul 622 ,,Venituri financiare” 1 278 264,00 lei
Credit contul 351 “Rezultatul financiar total” 658 797 737,00 lei
Astfel, obținerea profitului net s-a efectuat ca creditul contului 351 “Rezultat financiar
total” – debitul contului 351 “Rezultat financiar total” – Cheltuielile privind impozitul pe venit
contul 731 “Cheltuieli privind impozitul pe venit”, adică:
Profit net = 658 797 737,00 lei – 514 333 217,00 lei – 16 406 881,00 = 111 981 727,00 lei
Profitul net (pierderea netă) al perioadei de gestiune se determină ca diferenţa dintre
veniturile şi cheltuielile curente ale entităţii recunoscute în perioada de gestiune curentă. Profitul
utilizat al perioadei de gestiune conform deciziei organului de conducere împuternicit al entităţii
se contabilizează ca majorare concomitentă a profitului utilizat şi a datoriilor sau elementelor
capitalului propriu ale entităţii. La reformarea bilanţului profitul utilizat al perioadei de gestiune
se decontează la diminuarea (majorarea) profitului net (pierderii nete) al perioadei de gestiune
curente.
Costurile se trec la cheltuieli pe masura vînzării produselor, prestării serviciilor, adică la
decontarea valorii de bilanţ a acestora în conturile din clasa 7 ,,Chetluieli” a Planului de conturi.
Costul vinzarilor reprezintă o parte din consumurile aferente produselor, mărfurilor
vîndute şi serviciilor prestate.
Generalizarea informaţiei privind costul produselor, mărfurilor şi animalelor la creştere şi
îngrăşat vândute, precum şi costul lucrărilor executate contra plată sau serviciilor prestate se
efectuează cu ajutorul contului de pasiv 711 „Costul vînzărilor”. În debit se reflectă cu totul
crescând de la începutul anului sumele cheltuielilor constatate, iar în credit - decontarea
cheltuielilor acumulate la rezultatul financiar total la finele anului. Pe parcursul anului soldul
contului este debitor şi reprezintă suma cheltuielilor acumulate la finele lunii sau trimestrului. La
31 decembrie soldul contului este egal cu zero.
Contul 711 “Costul vînzarilor” este destinat generalizării informaţiei privind costul efectiv
al produselor, mărfurilor vîndute şi al serviciilor prestate.
Cheltuielile activităţii operaţionale la întreprinderea ÎM Efes Vitanta Moldova Brewery
SA includ costul vînzărilor şi alte cheltuieli perioade de gestiune. Evidenta analitică a costului
vînzarilor la ÎM Efes Vitanta Moldova Brewery SA se ține pe feluri de produse şi mărfuri
vîndute, servicii prestate şi alti indicatori stabiliţi de întreprindere. Pentru evidenţa costului
vînzărilor este destinat contul 711 “Costul vînzarilor” (Anexa 5). Este un cont de activ.
La finele fiecărui perioadei de gestiune rulajul debitor al contului 711 “Costul vînzarilor”
24
se reflectă în rîndul 020 al “Situației de profit și pierderi“ (Anexa 5) şi se scade din veniturile din
vinzări la determinarea profitului brut al întreprinderii. Închiderea contului 711 “Costul
vînzarilor” se efectuiază la sfîrşitul anului de gestiune prin trecerea rulajelor pe contul 351
“Rezultatul financiar total” prin urmatoare formulă contabilă:
Debit contul 351 “Rezultatul financiar total” 290 089 794,00 lei
Credit contul 711 “Costul vînzarilor” 290 089 794,00 lei
Cheltuielile de distribuire sunt cheltuielile aferente desfacerii produselor, mărfurilor și
prestărilor de servicii. Nomenclatorul articolelor cheltuielilor comerciale este elaborat de către
întreprindere, pornind de la particularităţile şi specificul activităţii acesteia. Contul 712
“Cheltuieli de distribuire” este destinat generalizarii informatiei privind cheltuielile aferente
vînzării produselor, mărfurilor şi prestării serviciilor. Pe parcursul anului de gestiune în debitul
acestui cont se acumulează un total cheltuieli de distribuire ale întreprinderii. În creditul contului
are loc trecerea cheltuielilor acumulate la finele anului de gestiune la rezultatul financiar.
Evidenta analitică a cheltuielilor comerciale se ține pe articole stabilite de întreprindere. La
finele fiecărei perioade de gestiune rulajul debitor al contului 712 “Cheltuieli de distribuire” se
reflectă cu totalul cumulativ de la începutul anului în rîndul 050 Situației privind de profit și
pierderi (Anexa 5). La sfirşitul anului de gestiune debitul contului 712 “Cheltuieli de distribuire”
se trece la contul 351 “Rezultatul financiar total”.
Credit contul 712 “Cheltuieli de distribuire” 152 801 445,00 lei
Cheltuielile administrative cuprind, cheltuielile privind retribuirea muncii salariaţilor
atribuite personalului de conducere şi gospodăresc, premiile de orice tip conform sistemelor
existente la întreprindere, adaosurile de orice tip. Contul 713 ,,Cheltuieli administrative” pentru
2020 (Anexa 5) este destinat generalizarii informatiei privind cheltuielile de deservire a
productiei şi administrarea întreprinderii în ansamblu. Evidenţa analitică a cheltuielilor generale
şi administrative se ţine pe articole stabilite de întreprindere.
La sfîrşitul anului de gestiune debitul contului 713 ,,Cheltuieli administrative” se trece la

contul 351 “Rezultatul financiar total” şi împreună cu celelalte tipuri de cheltuieli se scade din
venit la determinarea rezultatului financiar:
Credit contul 713 ,,Cheltuieli administrative” 70 633 018,00 lei
Alte cheltuieli din activitatea operatională cuprind cheltuielile privind vînzarea altor
active curente; cheltuieli privind arenda operatională. Contul 714 ,,Alte cheltuieli din activitatea
operatională” este destinat generalizarii informatiei privind cheltuielile aferente vîzarii activelor
25
curente (cu exceptia produselor finite, mărfurilor şi serviciilor), arendei curente, plaţii dobînzilor
pentru credite şi Împrumuturi, amenzilor, penalitaţilor, despagubirilor, privind consumurile
indirecte de producţie nerepartizate, lipsurile şi pierderile valorilor materiale. Evidenta analitică
a altor cheltuieli operationale se ţine pe feluri de cheltuieli. La finele perioadei de gestiune
rulajul din debitul contului sintetic 714 ,,Alte cheltuieli din activitatea operatională” se reflectă
în Situațiile Financiare în rîndul 070 şi se ea în calcul la determinarea rezultatului financiar.
Debit contul 351 “Rezultatul financiar total” 808 960,00 lei
Credit contul 714 ,,Alte cheltuieli din activitatea operațională” 808 960,00 lei
3.5 Calculaţia costului produselor fabricate/serviciilor prestate

Entităţile care desfăşoară activităţi de producţie şi/sau de prestări servicii au obligaţia să
ţină contabilitatea costurilor de producţie şi să calculeze costul produselor fabricate/serviciilor
prestate. Costurile de producţie se recunosc în baza contabilităţii de angajamente în perioada în
care acestea au fost efectiv suportate.
În acest scop este necesară contabilizarea separată a:
1) costurilor curente, care cuprind costurile suportate şi recunoscute în perioada curentă
(luna, trimestrul, anul) (de exemplu, costul materialelor consumate, salariile calculate
muncitorilor de bază, energia electrică consumată);
2) costurilor anticipate, care cuprind costurile efectuate în perioada curentă, dar care se
referă la perioadele viitoare (de exemplu, costurile aferente reparaţiilor mijloacelor fixe,
certificărilor, expertizelor, evaluărilor);
3) costurilor preliminate, care cuprind costurile ce urmează a fi suportate în perioadele
viitoare, dar se recunosc în perioada curentă (de exemplu, provizioanele privind concediile de
odihnă ale muncitorilor de bază).
Costurile de producţie se evaluează la valoarea contabilă a stocurilor consumate, suma
retribuţiilor efectiv calculate personalului încadrat nemijlocit în procesul de fabricaţie a
produselor/prestare a serviciilor, suma contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi
primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală aferente retribuţiilor calculate, suma
amortizării activelor imobilizate cu destinaţie de producţie, valoarea serviciilor procurate de la
terţi etc.
Contabilitatea costurilor de producţie şi calculația costului produselor fabricate/serviciilor
prestate se delimitează pe perioade de calculaţie.
Contabilitatea costurilor de producţie se ţine separat pe activităţile de bază şi auxiliare.
Conform politicilor contabile, în cadrul activităţilor de bază şi auxiliare contabilitatea costurilor
de producţie poate fi ţinută pe subdiviziuni (de exemplu, secţii, ateliere, linii), tipuri de
26
produse/servicii şi alte direcţii stabilite de entitate. Costurile produselor finite şi serviciilor se
delimitează de costurile producţiei/serviciilor în curs de execuţie.
Contabilitatea costurilor de producţie se ţine pe articole de costuri care cuprind:
1) costuri materiale directe şi repartizabile;
2) costuri cu personalul directe şi repartizabile;
3) costuri indirecte de producţie.
Entitatea poate modifica nomenclatorul articolelor de costuri prevăzut în indicaţiile
metodice în funcţie de particularităţile organizaţional-tehnologice, necesităţile informaţionale,
precum şi de semnificaţia anumitor tipuri de costuri (de exemplu, în ramura extractivă poate fi
prevăzut un articol suplimentar de costuri – amortizarea resurselor minerale, în industria
energetică – amortizarea mijloacelor fixe).
Nomenclatorul, componenţa şi modul de contabilizare a costurilor de producţie, obiectele
de evidenţă a costurilor şi de calculaţie, perioada şi metodele de calculaţie a costului produselor
fabricate/serviciilor prestate se stabilesc în politicile contabile ale entităţii. În baza prezentelor
indicaţii metodice pot fi elaborate şi aprobate în modul stabilit de legislaţie indicaţii metodice
privind contabilitatea costurilor de producţie și calculația costului produselor fabricate şi
serviciilor prestate în diferite ramuri/sectoare ale economie naţionale ţinînd cont de
particularităţile acestora.
În conformitate cu politicile contabile ale entităţii, contabilitatea costurilor de producţie
poate fi ţinută:
1) cu aplicarea conturilor de gestiune;
2) fără aplicarea conturilor de gestiune.
Modul de contabilizare a costurilor de producţie se alege de către fiecare entitate de sine
stătător în funcţie de mărimea, particularităţile organizaţional-tehnologice şi necesităţile
informaţional-decizionale ale acesteia.
La ÎM Efes Vitanta Moldova Brewery SA contabilizarea stocurilor de mărfuri şi materiale

se ţine conform S.N.C ”Stocuri”. Entitatea dispune de o gamă variată de furnizori de materii
prime, acest fenomen este determinat de specificul activităţii pe care o desfăşoară, ceea ce se
apreciază pozitiv deoarece nu este dependentă de un singur furnizor.
Pentru stocurile procurate (materiale, OMVSD, mărfuri) valoarea de intrare este egală
cu valoarea de procurare + cheltuielile de achiziţie (transportarea, încărcarea, descărcarea,
salariul, CAS şi CAM, taxa vamală, comisioanele, asigurarea, cheltuielile de recepţionare, etc).
Nu se include TVA, rabatul comercial şi returnările de bunuri.
27
Ca exemplu de intrare de materiale vom avea achiziţionarea efectuată conform facturii
fiscale AAJ9989381 din 08.10.2020 de la furnizorul Zernoff SRL s-a primit dioxid de carbon
10460 kg în sumă de 36 174,17 lei fără TVA, astfel s-au efectuat următoarele înregistrări:
Debit contul 211 “Materiale”, subcont 211.1 “Materie primă și materiale de bază” 36 174,17 lei
36 174,17 lei
- TVA-20% aferent achiziționării materialelor:
adăugată” 7 234,83 lei
7 234,83 lei
- Reflectarea privind utilizarea materiei de bază în procesul de producere:
Debit contul 811 “Activități de bază” 36 174,17 lei
Credit contul 211 “Materiale”, subcont 211.1 “Materie primă și materiale de bază” 36 174,17 lei
Evidenţa sintetică lunar se ţine în formă automatizată Registrul 211 ”Materiale” în care
se reflectă soldul iniţial, final, rulajul debitor, creditor al contului dat în corespondenţă cu alte
conturi. Soldul iniţial şi cel final ulterior servesc pentru completarea rîndului 140 din Situații
financiare, pentru anul 2020 (Anexa 13) soldul final al stocurilor este de 56 069 788,00 lei.
Produsele reprezintă o parte componentă a stocurilor de mărfuri și materiale fabricate la
întreprindere și destinate vînzării sau consumului intern. Acestea includ produsele finite,
semifabricatele din producție proprie, produsele secundare.
ÎM Efes Vitanta Moldova Brewery SA comercializează băuturi alcoolice, deaceea autorul
v-a descrie cîteva exemple de operațiuni contabile.
Conform facturii AAM2342192 din 01.03.2022 (Anexa 12) s-a vîndut produse sub formă
de sticle în cantitate de 4500 sticle pentru CENTAUR SRL şi s-au înregistrat în contabilitate
următoarele formule:
Debit contul 711 “Costul vînzarilor”, subcontul 711.3 “Costul serviciilor prestate” 4 125,00 lei
Credit contul 811 “Activităţi de bază”, subcontul 811.1 “Activităţi de bază” 4 125,00 lei
- Reflectarea comercializării produselor conform facturii din 01.03.2022:
Debit contul 221 ,,Creanţe comerciale”, subcont 221.1 ,,Creanțe comerciale din ţară” 6 750,00 lei
Credit contul 611 ,,Venituri din vânzări”, subcontul 611.1 ,,Venituri din vânzarea produselor”
6 750,00 lei
- La suma achitată a creanței apărută:
Debit contul 242 ,,Conturi curente în valută națională”, subcontul 242.1 ,,Numerar la conturi
28
Credit contul 221 ,,Creanțe comerciale”, subcontul 221.1 ,,Creanțe comerciale din țară”
6 750,00 lei
Abaterile (modificările) costurilor standard se înregistrează în mod separat şi se
contabilizează, astfel:
1) abaterile favorabile (costul efectiv este mai mic decît costul standard) – ca majorare a
stocurilor, diminuare a datoriilor curente şi diminuare a abaterilor;
2) abaterile nefavorabile (costul efectiv este mai mare decît costul standard) – ca
majorare a abaterilor şi diminuare a stocurilor, majorare a datoriilor curente etc.
În cazul utilizării metodei de calculaţie a costului standard costul efectiv al produselor
fabricate/serviciilor prestate se determină prin ajustarea costului standard cu abaterile
(modificările) înregistrate şi se contabilizează în felul următor:
1) abaterile favorabile – ca majorare a abaterilor şi diminuare a stocurilor (produse
finite/produse în curs de execuţie) şi/sau a cheltuielilor curente (costul vînzărilor);
2) abaterile nefavorabile – ca majorare a stocurilor (produse finite/produse în curs de
execuţie) şi/sau a cheltuielilor curente (costul vînzărilor) şi diminuare a abaterilor.
Costurile producţiilor şi unităţilor de deservire se înregistrează separat de costurile
activităţilor de bază şi auxiliare şi se contabilizează într-un cont de gestiune separat. Conform
politicilor contabile şi pragului de semnificaţie, aceste costuri pot fi contabilizate nemijlocit ca
cheltuieli curente. În cursul perioadei de gestiune costurile producţiilor şi unităţilor de deservire
se contabilizează ca majorare a costurilor sau cheltuielilor curente şi majorare a datoriilor
curente, amortizării activelor imobilizate, diminuare a stocurilor etc.
În cazul contabilizării costurilor într-un cont de gestiune la sfîrşitul perioadei de
calculaţie se determină costul produselor şi serviciilor producţiilor şi unităţilor de deservire, care
se contabilizează ca majorare a stocurilor, cheltuielilor curente şi diminuare a costurilor.
3.6 Prezentarea situațiilor financiare. Scopul și componența situațiilor financiare,

principiile de bază și carateristici calitative. Formularele și conținutul situațiilor financiare
La sfîrşitul anului întreprinderea ÎM Efes Vitanta Moldova Brewery SA întocmeşte
balanţa de verificare, pentru a verifica corectitudinea întocmirii registrelor, se transpun în Cartea
mare a fiecărui cont.
În conformitatea cu situația financiară bilanţul se întocmeşte potrivit unui formular unic
aprobat de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova. Conform Standardelor Naţionale de
29
Contabilitate, trei elemente principale legate nemijlocit de evaluarea situaţiei patrimoniale şi
financiare a entităţii ÎM Efes Vitanta Moldova Brewery SA şi anume:
1. Active – 488 467 956,00 lei;
2. Capitalul propriu – 389 902 687 lei;
3. Datorii – 95 334 023,00 lei
Activ = Capitalul propriu + Datorii
Situaţia de profit şi pierdere caracterizează performanţa financiară a entităţii pentru
perioada de gestiune. Tehnica de întocmire a Situației de profit şi pierdere constă în completarea
fiecărui rând în baza rulajelor aferente conturilor de venituri şi cheltuieli din clasele 6 şi 7 ale
Planului general de conturi contabile, în procesul completării situației nominalizate, rezultatele
financiare pozitive (profiturile) se înregistrează cu cifre obişnuite, fără paranteze, iar cele
negative (pierderile) - în paranteze.
La completarea Situației de profit şi pierdere este important de a subdiviza corect
veniturile activităţii operaţionale în două grupe: venituri din vânzări şi alte venituri operaţionale.
De exemplu, la întreprinderile de alimentaţie publică mijloacele băneşti încasate în casieria de
operaţiuni de la clienţi trebuie să fie reflectate în componenţa veniturilor din vânzări. Valoarea
bucatelor vândute prin intermediul ospătăriei uzinei care deserveşte numai salariaţii
întreprinderii respective reprezintă alte venituri operaţionale.
Situaţia modificărilor capitalului propriu caracterizează existenţa şi modificarea
elementelor capitalului propriu în cursul perioadei de gestiune. Elementele capitalului propriu se
determină în conformitate cu SNC „Capital propriu şi datorii”. În situaţia modificărilor
capitalului propriu pentru fiecare element se indică soldul la începutul perioadei de gestiune,
majorările şi diminuările pe parcursul perioadei şi soldul la sfîrşitul perioadei de gestiune.
Prezentarea situaţiilor financiare conform proiectelor SNC este foarte prescriptivă. Acest
fapt va îngreuna raportarea entităţilor din domenii specifice cum ar fi de exemplu companiile de
producere.
CAPITOLUL IV. Analiza poziției financiare și a performanței financiare a entității.
Situațiile financiare cu scop general nu sunt menite să indice valoarea unei entităţi
raportoare; în schimb, ele oferă informaţii care să ajute investitorii existenţi şi potenţiali,
împrumutătorii şi alţi creditori să estimeze valoarea entităţii raportoare.
30
Utilizatorii principali individuali au nevoi şi dorinţe informaţionale diferite şi, posibil,
aflate în conflict. Consiliul, în elaborarea standardelor de raportare financiară, va căuta să
prevadă setul de informaţii care să întrunească nevoile unui număr maxim de utilizatori
principali. Totuşi, axarea pe nevoile informaţionale comune nu trebuie să împiedice entitatea
raportoare să includă informaţii suplimentare care sunt deosebit de utile pentru o anumită
subcategorie a utilizatorilor principali.
Conducerea entităţii raportoare este, de asemenea, interesată de informaţiile financiare ale
entităţii. Totuşi, conducerea nu trebuie să se bazeze pe situațiile financiare cu scop general
deoarece este capabilă să obţină intern informaţiile financiare necesare.
Alte părţi, cum ar fi organismele de reglementare şi alţi membri ai publicului, în afară de
investitori, împrumutători şi alţi creditori, pot de asemenea să considere utile situațiile financiare
cu scop general. În orice caz, obiectivul primordial al acestor situații nu sunt aceste alte grupuri.
Situaţiile financiare se întocmesc în conformitate cu următoarele principii de bază [2.3, p. 34] :
1) continuitatea activităţii - prevede întocmirea situaţiilor financiare pornind de la ipoteza
că entitatea îşi va continua în mod normal funcţionarea cel puţin pe o perioadă de 12 luni din
data raportării fără intenţia sau necesitatea de a-şi lichida sau reduce în mod semnificativ
activitatea. În cazul în care situaţiile financiare nu se întocmesc conform principiului continuităţii
activităţii trebuie prezentată baza de întocmire a situaţiilor financiare şi motivul pentru care
entitatea nu poate să-şi continue activitatea;
2) contabilitatea de angajamente - impune recunoaşterea elementelor situaţiilor
financiare, cu excepţia elementelor situaţiei fluxurilor de numerar, pe măsura apariţiei acestora,
indiferent de momentul încasării sau plăţii de numerar sau compensării în altă formă;
3) permanenţa metodelor – constă în aplicarea politicilor contabile în mod consecvent
de la o perioadă de gestiune la următoarea;
4) prudența – prevede neadmiterea supraevaluării activelor și a veniturilor și/sau a
subevaluării datoriilor și a cheltuielilor;
5) intangibilitatea – presupune că totalul bilanțului la începutul perioadei de gestiune
curente trebuie să corespundă cu totalul bilanțului la sfîrșitul perioadei de gestiune precedente;
6) separarea patrimoniului şi datoriilor - prevede prezentarea în situaţiile financiare doar
a informaţiilor despre patrimoniul şi datoriile entităţii, care trebuie contabilizate separat de
patrimoniul şi datoriile proprietarilor şi ale altor entităţi;
7) necompensarea - constă în prezentarea distinctă în situaţiile financiare a activelor şi
datoriilor, veniturilor şi cheltuielilor. Compensarea reciprocă a activelor şi datoriilor sau a
veniturilor şi cheltuielilor nu se admite, cu excepţia cazurilor în care compensarea este permisă
de Standardele Naţionale de Contabilitate;
31
8) prioritatea conţinutului asupra formei – presupune că informațiile prezentate în
situațiile financiare trebuie să reflecte mai curînd esenţa și conținutul faptelor economice, decît
forma juridică a acestora;
9) evaluarea la cost de intrare – prevede că elementele contabile prezentate în situațiile
financiare sînt evaluate la cost de achiziție sau la cost de producție, cu excepția cazurilor
prevăzute de standardele de contabilitate;
10) importanța relativă – prevede că nu este necesară îndeplinirea cerințelor privind
recunoașterea și evaluarea elementelor contabile, privind prezentarea, publicarea și consolidarea
informațiilor aferente acestora atunci cînd efectele îndeplinirii cerințelor respective sînt
nesemnificative.
Entitatea trebuie să-şi ajusteze valorile recunoscute în situaţiile financiare pentru
reflectarea evenimentelor ulterioare care conduc la ajustarea situaţiilor financiare. Aceste
evenimente confirmă faptul că la data raportării activul sau datoria deja exista, însă după această
dată au apărut circumstanţe care exercită o influenţă semnificativă asupra mărimii acestora.
Evenimentele ulterioare care conduc la ajustarea situaţiilor financiare se contabilizează
prin modificarea (corectarea) elementelor (obiectelor) contabile (activelor, capitalului, datoriilor,
veniturilor, cheltuielilor) sau prin înregistrarea elementelor care nu au fost anterior recunoscute.
Înregistrările contabile aferente evenimentelor care conduc la ajustarea situaţiilor financiare se
reflectă în ultima zi a perioadei de gestiune.
Exemple de evenimente ulterioare care conduc la ajustarea situaţiilor financiare sînt [1.4]:
1) soluţionarea după data raportării a unui litigiu care confirmă că entitatea avea o datorie
existentă la data raportării. Entitatea ajustează orice provizion recunoscut anterior, legat de acest
litigiu, sau recunoaşte un nou provizion;
2) declararea insolvabilităţii unui client, survenită ulterior datei raportării, care confirmă
că la data raportării exista deja o pierdere aferentă creanţei acestuia. În acest caz, entitatea trebuie
să ajusteze valoarea contabilă a creanţelor comerciale la data raportării cu suma creanţei
clientului declarat insolvabil prin constituirea (ajustarea) unui provizion privind creanţele
compromise;
3) vînzarea stocurilor după data raportării, care indică faptul că valoarea realizabilă netă
la sfîrşitul perioadei de gestiune a fost determinată incorect;
4) depistarea după data raportării a unor fraude sau erori semnificative care arată că
situaţiile financiare sînt incorecte.
Entitatea nu trebuie să ajusteze situaţiile financiare pentru reflectarea evenimentelor
ulterioare datei raportării care indică condiţiile apărute în perioada de gestiune următoare şi nu
32
sînt legate de situaţia activelor şi datoriilor la data raportării. Informaţiile privind evenimentele
ulterioare semnificative se prezintă în note la situaţiile financiare.
Exemple de evenimente ulterioare care nu conduc la ajustarea situaţiilor financiare sînt:
1) adoptarea unei decizii de reorganizare sau restructurare a entităţii;
2) anunţarea unui plan de întrerupere a unei activităţi;
3) tranzacţii de proporţii cu imobilizări corporale, investiţii imobiliare şi alte active;
4) acțiuni ale organelor de stat (de exemplu, naţionalizarea, exproprierea unor active cu
valoare semnificativă), distrugerea unei părţi semnificative a activelor entităţi în urma altor
evenimente excepţionale (de exemplu, accidente, incendii, calamităţi naturale);
5) tranzacţii de proporţii cu titluri de valoare emise de entitate;
6) modificări semnificative a cursului de schimb valutar sau a preţurilor activelor;
7) asumarea unor angajamente sau datorii contingente, de exemplu, prin emiterea de
garanţii semnificative;
8) începerea unui litigiu major generat în exclusivitate de evenimente ulterioare perioadei
de gestiune etc.
Situaţiile financiare nu se întocmesc în baza principiului continuităţii activităţii dacă după
data raportării conducerea decide să lichideze entitatea, este nevoită să-şi întrerupă sau să-şi
diminueze semnificativ activitatea şi nu are altă alternativă decît să procedeze astfel (de exemplu,
ca evenimente care pot fi premize sau dovezi pentru neaplicarea principiului continuităţii
activităţii servesc pierderile semnificative, problemele constante cu lichidităţile, reducerea
volumului vînzărilor, insuficienţa capitalului, prognozele negative în privinţa fluxurilor de
numerar, iniţierea procedurii de insolvabilitate) [1.2].
Dacă principiul continuităţii activităţii nu mai este adecvat, entitatea va întocmi situaţiile
financiare în baza altor principii şi metode şi nu va recurge la ajustarea elementelor recunoscute
în situaţiile financiare conform metodelor acceptate iniţial. Astfel, dacă entitatea planifică să-şi
înceteze activitatea în următoarele 12 luni de la data raportării aceasta, trebuie:
1) să transfere toate activele imobilizate în cele circulante şi datoriile pe termen lung în
cele curente;
2) să evalueze toate activele la valoarea de piaţă;
3) să recunoască datorii contingente în legătură cu rezilierea contractelor şi posibilele
sancţiuni care îi pot fi aplicate de către persoanele terţe etc.
Pentru ca informaţiile din situaţiile financiare să corespundă caracteristicilor calitative
este necesar ca [1.4] :
1) să se stabilească un echilibru între caracteristicile calitative ale informaţiilor financiare;
2) informaţiile să fie oportune pentru luarea deciziilor de către utilizatori;
33
3) beneficiile provenite din utilizarea informaţiilor să depăşească costul obţinerii acestora.
Situaţiile financiare se întocmesc conform formularelor prezentate în SNC “Prezentare Situațiilor
Financiare” de entitățile ce țin contabilitatea în SNC și conform IAS 1 “Prezentare Situațiilor
Financiare” pentru entitățile ce țin contabilitatea conform IFRS [1.17].
Pentru a fi utile, informaţiile trebuie să fie atât relevante, cât şi reprezentate exact. Nici o
reprezentare exactă a unui fenomen irelevant şi nici o reprezentare inexactă a unui fenomen
relevant nu ajută utilizatorii în luarea unor decizii bune. Cel mai eficient şi eficace proces de
aplicare a caracteristicilor calitative fundamentale este, de obicei, aşa cum este prezentat mai jos.
În primul rând, se identifică un fenomen economic care are potenţialul de a fi folositor
utilizatorilor informaţiilor financiare ale entităţii raportoare. În al doilea rând, se identifică tipul
de informaţii cu privire la respectivul fenomen care ar fi cele mai relevan te dacă ar fi disponibile
şi dacă ar putea fi reprezentate exact. În al treilea rând, se determină dacă informaţiile sunt
disponibile şi pot fi reprezentate exact. Dacă aceste condiţii sunt îndeplinite, procesul de
întrunire a caracteristicilor calitative fundamentale se încheie la acest punct. Dacă nu, procesul
este repetat pentru următoarea categorie de informaţie relevantă.
Situațiile financiare reprezintă fenomenele economice în cuvinte şi cifre. Pentru a fi utile,
informaţiile financiare nu trebuie numai să reprezinte fenomenele relevante, ci trebuie şi să
reprezinte exact fenomenele pe care îşi propune să le reprezinte. Pentru a fi o reprezentare exactă
perfectă, o descriere trebuie să aibă trei caracteristici. Aceasta trebuie să fie completă, neutră şi
fără erori. Bineînţeles, perfecţiunea este atinsă rareori sau chiar niciodată. Obiectivul Consiliului
este maximizarea calităţilor de mai sus în măsura în care acest lucru este posibil [1.22].
O descriere completă include toate informaţiile necesare pentru ca un utilizator să
înţeleagă fenomenul descris, inclusiv toate descrierile şi explicaţiile necesare. De exemplu, o
descriere completă a activelor grupului include, cel puţin, o descriere a naturii activelor grupului,
o descriere numerică a tuturor activelor grupului şi o descriere a ceea ce reprezintă descrierea
numerică (de exemplu, costul iniţial, costul ajustat sau valoarea justă). Pentru unele elemente, o
descriere completă poate să impună explicaţii privind faptele semnificative referitoare la calitatea
şi natura elementelor, factorilor şi circumstanţelor care ar putea să le afecteze calitatea şi natura,
şi procesul utilizat pentru a determina descrierile numerice [2.3, p. 118].
O descriere neutră este una care nu suportă influenţe în selecţia şi prezentarea
informaţiilor financiare. O descriere neutră nu este denaturată, ponderată, accentuată,
neaccentuată sau manipulată în alt fel pentru a creşte probabilitatea ca informaţiile financiare să
fie primite favorabil sau nefavorabil de către utilizatori. Informaţii neutre nu înseamnă informaţii
fără scop sau fără influenţă asupra comportamentului. Din contră, informaţiile financiare
34
relevante sunt, prin definiţie, cele care au capacitatea de a genera o diferenţă în deciziile luate de
către utilizatori [2.2, p. 63].
Estimările şi raţionamentele sunt evaluate continuu şi au la bază experienţa istorică şi alţi
factori, inclusiv anticipările privind evenimentele viitoare care sunt considerate rezonabile în
condiţiile actuale. Compania efectuează estimări şi stabileşte ipoteze referitoare la perioadele
viitoare. Estimările contabile rezultate nu vor coincide întotdeauna cu rezultatele efective
corespunzătoare.
Estimările şi ipotezele pentru care există un risc considerabil de a determina ajustări
semnificative ale valorii contabile a activelor şi pasivelor în perioada de raportare viitoare se
referă la următoarele aspecte principale:
 duratele de viaţă utilă a imobilizărilor corporale.
Estimările cu privire la durata de viaţă utilă a imobilizărilor corporale sunt prezentate în politicile
contabile şi în nota la situațiile financiare iar cheltuielilor privind amortizarea la fel în nota la
situaţiile financiare. Majorarea duratei de viaţă utilă unui activ ar conduce la diminuarea
cheltuielilor cu amortizarea. Durata de viaţă utilă a elementelor de imobilizări corporale este
determinată de către Conducere în momentul în care activul este achiziţionat şi este revizuită
anual. Estimările se bazează pe date istorice cu active similare, precum şi anticiparea unor
evenimente viitoare, care ar putea avea un impact asupra activelor, cum ar fi schimbări
tehnologice.
 valoarea justă a creanţelor.
Cheltuielile pentru deprecierea creanţele comerciale reflectă estimările Conducerii privind
pierderile din incapacităţii clienţilor Companiei de a achita aceste creanţe. Estimarea deprecierii
creanţelor comerciale se bazează pe date istorice privind clienţii Companiei, analiza pe termeni
de scadenţă şi experienţa de decontare a creanţelor.
Situațiie financiare oferă informaţii privind performanţa financiară a entităţilor prin
următoarele component principale: bilanţul contabil și situația de profit şi pierderi. Bilanţul
furnizează informaţii privind poziţia financiară a entităţii prin intermediul activelor, datoriilor şi
capitalurilor proprii, iar situația de profit și pierderi furnizează informația privind rezultatele
financiare [1.22].
Concluzii
Informaţia, îndeosebi informaţia economică, este astăzi prezentă în toate domeniile de

activitate, fiind un element important al progresului. Ea se aplică pe larg în domeniul economico-
financiar. La luarea deciziilor conducerea agenţilor economici are nevoie tot mai mult de
35
informaţii multilaterale privind situaţia financiară şi rezultatele activităţii întreprinderii.
Obţinerea informaţiei economice integrale este posibilă numai cu ajutorul sistemului
informaţional cunoscut ca un mijloc de culegere, prelucrare, generalizare şi transmiterea datelor
în contabilitate. La gestionarea întreprinderii se utilizează de asemenea informaţia nefinanciară
care împreună cu cea financiară formează un sistem informaţional de gestiune compus dintr-un
şir de subsisteme. Însă principalul este subsistemul contabil, întrucît acesta concentrează în sine
cea mai importantă informaţie economică necesară utilizatorilor.
Deci pe parcursul practicii de producţie efectuată, a fost sesizată importanţa economică a
informaţiei contabile de la ÎM Efes Vitanta Moldova Brewery SA care mi-a permis aprofundarea
cunoştinţelor în domeniul contabilităţii, precum şi familiarizarea cu principiile de organizare a
contabilităţii în toate sectoarele. Pe parcursul practicii am constatat că la entitatea ÎM Efes
Vitanta Moldova Brewery SA se respectă standartele naţionale de contabilitate, regulamentele şi
instrucţiunile privind întocmirea documentelor, ţinerea evidenţei contabile. Astfel, după cum am
mai menţionat deja practica de producţie mi-a permis de a ma orienta mai uşor în toate
documentele utilizate în contabilitate, ne-a permis să ne orientăm un pic în contabilitatea
practică, fiind în stare să interpretăm orice document din contabilitate, obţinînd în felul acesta o
anumită experienţă în domeniul evidenţei contabile.
Bibliografie
I. Acte normative
1.1 Codul Fiscal al Republicii Moldova. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 102-
103 din 23 august 2001.
36
1.2 Codul civil al Republicii Moldova din 06.06.2002 nr. 1107. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr. 82-86 din 22.06.2002.
1.3 Codul muncii al Republicii Moldova nr. 154-XV din 28.03.2003. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr. 159-162 din 29.07.2003.
1.4 Legea vânzării mărfurilor nr. 134 – XIII din 3 iulie 1994. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr. 17 din 08.12.94.
1.5 Legea contabilităţii și raportării financiare nr.287 din 15.12.2017. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova. 2018, nr.462-466, art.778, cu modificările și completările ulterioare.
1.6 Legea cu privire la comerţul interior nr. 231 din 23 septembrie 2010. În: Monitorul Oficial
al Republicii Moldova nr 206-209 din 22.10.2010.
1.7 Standardul Naţional de Contabilitate “Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile,
erori și evenimente ulterioare” aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.118 din
06.08.2013. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova 2013, nr.233-237, art.1533.
1.8 Standardul Naţional de Contabilitate ”Prezentarea situaţiilor financiare” aprobat prin Ordinul
Ministerului Finanţelor nr.118 din 06.08.2013. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova
2013, nr.233-237, art.1533.
1.9 Standardul Naţional de Contabilitate ”Stocuri” aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor
nr.118 din 06.08.2013. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova 2013, nr.233-237,
art.1533.
1.10 Standardul Naţional de Contabilitate ”Creanțe și investiții financiare” aprobat prin
Ordinul Ministerului Finanţelor nr.118 din 06.08.2013. În: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova 2013, nr.233-237, art.1533.
1.11 Standardul Naţional de Contabilitate ”Venituri” aprobat prin Ordinul Ministerului
Finanţelor nr.118 din 06.08.2013. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova 2013, nr.233-
237, art.1533.
1.12 Standardul Naţional de Contabilitate ”Cheltuieli” aprobat prin Ordinul Ministerului
Finanţelor nr.118 din 06.08.2013. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova 2013, nr.233-
237, art.1533.
1.13 Standardul Naţional de Contabilitate ”Creanțe și investiții financiare” aprobat prin
Moldova 2013, nr.233-237, art.1533.
1.14 Standardul Naţional de Contabilitate ”Diferențe de curs valutar și de sumă” aprobat prin
Moldova 2013, nr.233-237, art.1533.
37
1.15 Planul general de conturi contabile aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.118
din 06.08.2013. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova 2013, nr.233-237, art.1533.
1.16 Standardul Internaţional de Contabilitate IAS 1 “Prezentarea Situaţiilor Financiare”.
Aprobat de Consiliul IASC la 01.07.1998.
1.17 Regulamentul cu privire la recepţionarea mărfurilor conform cantităţii şi calităţii în
Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1068 din
20.10.2000.
1.18 Regulamentul privind modul de efectuare a inventarierii nr.60 din 29.05.2012. În:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 166-169 din 10.08.2012.
1.19 Regulamentul cu privire la delegarea salariaților entităților din Republica Moldova
aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 10 din 05.01.2012.
1.20 Indicațiilor metodice privind contabilitatea costurilor de producție și calculația costului
produselor și serviciilor aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.118 din 06.08.2013.
În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2013, nr.233-237, art.1533.
1.21 Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2016 Nr. 156 din 01.07.2016;
1.22 Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pentru anul 2016 Nr. 157 din
01.07.2016.
II. Manuale, monografii, lucrări didactice, broșuri
2.1 BUCUR V., BĂDICU G. Contabilitatea rezultatelor financiare și performanța entităților de
telecomunicații: Monografie. Chişinău: ASEM, 2016. 304 p. ISBN 978-9975-75 765-2.
2.2 DUDIAN, M.; HURU, D. Teoria economică a firmei. Bucureşti: Editura ASE, 2003.
234p., ISBN 973-594-289-5.
2.3 DUŢESCU, A. Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea Standardelor Internaţionale de
Contabilitate, Bucureşti: Editura CECCAR, 2001. 285 p., ISBN 973-8478-16-2.
2.4 EBBEKEN, K; POSSLER L.; RISTEA, M. Calculaţia şi managementul costurilor.
Bucureşti: Editura Teora, 2000. 390p., ISBN 973-20-0581-5.
2.5 EPURAN, M.; BĂBĂIŢĂ, V.; GROSU, C. Contabilitatea financiară în noul sistem
contabil. Timişoara: Editura de Vest, 1994. 303 p., ISBN 973-36- 0231-0.
2.6 FELEAGĂ, N.; IONASCU, I. Contabilitate financiară. Bucureşti: Editura de Vest, 1993.
894 p., ISBN 973-96487-2-X.
2.7 MĂRGULESCU, D.; NICULESCU, M.; ROBU, V. Diagnosticul economico-financiar.
Concepte, metode şi tehnici. Bucureşti: Editura Coresi, 1994. 138p, ISBN 973-590-721-6.
2.8 NEDERIŢĂ, A. Corespondenţa conturilor contabile conform prevederilor S.N.C. şi
Codului fiscal. Chişinău: Contabilitate şi audit, 2007. 640 p., ISBN 978-9975-9546-4-8.
38
2.9 NEDERIŢA, Alexandru, SAJIN, Iurie. Probleme ale contabilității și auditul decontărilor
comerciale: Monografie. Chişinău: ASEM, 2010. 231 p. ISBN 978-9975-75-524-5.
2.10 ŢIRIULNICOVA, N.; PALADI, V.; GAVRILIUC, L. Analiza rapoartelor financiare.
Chişinău: Editura Tipografia Centrală, 2005. 297 p., ISBN 978-9975-78-995-0.
2.11 ȚURCANU, Viorel, GOLOCIALOVA, Irina. Raportarea financiară conform
standardelor internaţionale. Chişinău: IS Tipografia Centrală, 2016. 462 p. ISBN 978-9975-
129-13-8.
III. Publicații în materialele conferințelor
3.1 BUGA, M., MANTEA, A.. Esenţa şi particularităţile aplicării diferenţelor de sumă în diverse
situaţii. În: Alte întrebări privind planul general de conturi contabile, Revista Contabilitate și
audit Nr. 12, pag. 34 din 2016.
3.2 NEDERIŢA, A. Aspecte metodologico-aplicative ale contabilității rezultatului din tranziția la
noile SNC. În: Contabilitatea, auditul și analiza economică între conformitate, schimbare și
performanță: conf. şt. inter., 02.04.2016. Chişinău: ASEM, 2016, pp. 32-34. ISBN 978-9975-
75-750-8.
IV. Articole din ediții periodice
4.1 NEDERIŢA, A. О некоторых вопросах составления и представления финансовых
отчетов за 2016. Contabilitate şi audit. 2016, nr.1, pp. 7-19. ISSN 1813-4408. V. Resurse
electronice
5.1 Standardele Internaţionale de Raportare Financiară la situaţia din 17.07.2016 [online].
Disponibil: http://www.mf.gov.md/actnorm/contabil/standartraport.
5.2 ȚUGULSCHI, I., COTOROS, I. .Abordări şi controverse privind contabilitatea costurilor.
Economica [online]. 2015, nr. 3 (89), pp. 53-58. ISSN 1810-9136. Disponibil:
http://www.ase.md/publicatii/revista-economica.html#2015
39

Bruma (Botico) Vlada - Raport

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bruma (Botico) Vlada - Raport

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educaţiei, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Ştiinţe Economice

Departamentul „Contabilitate şi Informatică Economică”

Numele Prenumele, studentului:

Bruma (Boțico) Vlada

Petreanu Elena, asist.univ.

Se admite spre susținere _________________

(semnătura coordonatorulul din cadrul departamentului)

CAPITOLUL I. Caracteristica generală a structurii și organizării activității

CAPITOLUL II. Sistemul de organizare a contabilității în cadrul entității și tehnologiei

CAPITOLUL III. Contabilitatea entității:

CAPITOLUL IV. Analiza poziției financiare și a performanței financiare a

CAPITOLUL I. Caracteristica generală a structurii și organizării activității entității.

Conform statutului Entității organele de conducere ale entității sînt următoarele:

În cadrul ÎM Efes Vitanta Moldova Brewery SA putem observa o bună organizare a

Evidenţa contabilă la ÎM Efes Vitanta Moldova Brewery SA este efectuată de către

CAPITOLUL II. Sistemul de organizare a contabilității în cadrul entității și

În general forma de contabilitate folosită la întreprindere este automatizată. Aici se

Pentru evidența datoriilor comerciale entitatea ÎM Efes Vitanta Moldova Brewery SA

CAPITOLUL III. Contabilitatea entității

3.1 Politicilor contabile. Selectarea și aplicarea politicilor contabile. Modificări ale

Modul de elaborare și aplicare a politicilor contabile în practica internațională este

3.2 Contabilitatea capitalului propriu

3.3 Contabilitatea datoriilor

- TVA aferent achiziționării ambalajelor:

- Stingerea datoriei cu avansul acordat anterior:

Datoriile calculate curente. Orice întreprindere în procesul de producţie s-au

3.4 Contabilitatea costurilor de producţie, cheltuielilor şi a veniturilor

La sfîrşitul anului de gestiune debitul contului 713 ,,Cheltuieli administrative” se trece la

3.5 Calculaţia costului produselor fabricate/serviciilor prestate

La ÎM Efes Vitanta Moldova Brewery SA contabilizarea stocurilor de mărfuri şi materiale

3.6 Prezentarea situațiilor financiare. Scopul și componența situațiilor financiare,

CAPITOLUL IV. Analiza poziției financiare și a performanței financiare a entității.

Informaţia, îndeosebi informaţia economică, este astăzi prezentă în toate domeniile de

S-ar putea să vă placă și