Proiect

Sisteme informatice economice

1
Evidenta marfurilor cu ridicata

Intrari si iesiri de marfuri

Cuprins

2
Prezentarea generala a societatii comerciale SC BIMBO COM SRL...........................................4
Organigrama societatii ..................................................................................................................5
Organizarea societatii.....................................................................................................................6
Contabilitatea circulatiei marfurilor in unitatile cu ridicata...........................................................9
Circuitul comercial al marfurilor ........................................................................................9
Contabilitatea fluxurilor de intrari ....................................................................................11
Contabilitatea fluxurilor de iesiri.......................................................................................15
Concluzii......................................................................................................................................18
Print screen TRENDIX................................................................................................................21

SC BIMBO COM SRL F1

Identificare :

3
 Prezentarea generala a societatii comerciale

SC BIMBO COM SRL a fost infiintata in baza legii nr 31/1990 privind societatile
comerciale, fiind persoana juridica romana si avand forma juridica de societate cu
raspundere limitata.

Date economice despre SC BIMBO COM SRL

Cifra de faceri: 713,808 Lei
Profitul net: 5,834 Lei
Pierdere net: 0 Lei
Profit brut: 11,293 Lei
Pierdere brut: 0 Lei
Active imobilizate TOTAL: 260,407 Lei
Active circulante TOTAL: 658,732 Lei
Stocuri: 223,843 Lei
Disponibilitati banesti / Casa si conturi la banci: 0 Lei
Creante: 412,461 Lei
Cheltuieli in avans 9,215 Lei
Venituri in avans 0 Lei
Capitaluri: 12,675 Lei
Patrimoniul regiei: 0 Lei
Patrimoniul public: 0 Lei
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli: 0 Lei
Capital social subscris si varsat: 200 Lei

Cod Unic de Identificare: RO 14515929

Nr. Registrul Comertului: J9/109/2002
Stare societate : INREGISTRAT din data 14 Martie 2002

Obiectul de activitate al SC BIMBO COM SRL prevazut in Statutul si Contractul societatii consta in
urmatoarele:

 activitati de achizitionare si productie de marfuri alimentare in vederea comercializarii prin magazine de

desfacere en-detail si en-gros;

 activitati de productie(cofetarie, patisserie, panificatie) in vederea comercializarii.

Organigrama S.C. BIMBO COM S.R.L.

4
 A.G.A.

Consiliul de
Administraţie Comisia de cenzori

Director general

Magazin cu amănuntul

Personal salarizare
Financiar-contabil
Depozit en-gros

Producţie laborator
Director comercial Director economic Contabil şef Director producţie
Restaurant
Marketing

Producţie
Vânzări

Organizarea activitatii

SC BIMBO COM SRL are ca organ de conducere Adunarea Generala a Asociatilor, care
decide asupra tuturor activitătilor desfasurate pentru realizarea obiectului de activitate al

5
societatii. Adunarea Generala a Asociatilor ia hotărâri prin votul majoritatii absolute a
asociatilor si a partilor sociale.
Adunarea Generala va fi convocata de catre administratorii societatii cel putin o data pe
an, in cel mult trei luni de la incheierea exercitiului economico-financiar.
Adunarea Generala a asociaţilor are urmatoarele atributii:
- aproba structura organizatorica a societatii si numarul de posturi, precum si normativul de
constituire a compartimentelor functionale de productie;
- desemneaza si revoca pe administratori si cenzori, le stabileste imputernicirile si salariile
si le da descarcarea pentru activitatea lor;
- stabileste salarizarea personalului angajat in functie de studii si munca efectiv prestata, cu
respectarea limitei minime de salarizare prevazute de lege;
- aproba contul de profit si pierderi si repartizarea profitului net;
- examineaza, aproba sau modifica bilantul dupa analiza raportului administratorilor;
- stabileste bugetul de venituri si cheltuieli si dupa caz programul de activitate pentru
viitor.
Adunarea generala a asociatilor va mai putea fi convocata ori de câte ori este nevoie
pentru rezolvarea problemelor societatii cum ar fi:
- prelungirea duratei societatii;
- majorarea capitalului social;
- completarea obiectului de activitate;
- mutarea sediului societatii;
- contractarea de imprumuturi pe termen lung; fuziunea, divizarea, dizolvarea si lichidarea
societatii;
- oricare altă modificare a Contractului de societate sau a Statutului societatii sau oricare
alta hotarare pentru care este ceruta aprobarea Adunarii Generale a Asociatilor.
Pentru hotararile care au ca obiect modificarea contractului de societate sau Statutului
societatii este necesar votul tuturor asociatilor.
Consiliul de Administratie este format din trei administratori respectandu-se prevederile
legale in sensul ca primii administratori au fost numiti prin Contractul de societate pe durata a
patru ani, iar după un mandat de patru ani au fost alesi în cadrul Adunarii Generale a
Asociatilor.
Pentru valabilitatea deciziilor consiliului de Administratie este necesara prezenta
personala a cel putin jumatate din numarul administratorilor, prin contractul de societate si
Statut nefiind prevazut un numar mai mare. Deciziile se iau cu majoritatea absoluta a membrilor
prezenti.
Consiliul de Administratie se intruneste ori de cate ori este necesar dar trebuie sa se
intruneasca cel puţin o data pe luna la sediul societatii, la intrunirile Consiliului de
Administratie, directorii executivi prezinta rapoarte scrise despre operatiile ce le-au executat.

Administratorii sunt solidari raspunzatori fata de societate pentru:

- realitatea varsamintelor efectuate de asociati;
- existenta reala a dividendelor platiti;
- existenta registrelor cerute de lege si tinerea corecta a lor;
6
 - indeplinirea exacta a hotararilor adunarilor generale;
- indeplinirea stricta a indatoririlor pe care legea, contractul de societate si statutul le
impun.
Gestiunea societatii BIMBO COM SRL este controlata de asociati si de o comisie de
cenzori compusa din asociati şi un cenzor controlor. Cenzorul este ales de Adunare Generala a
Asociatilor.
Comisia de cenzori are urmatoarele atributii principale:
a) in cursul exercitiului financiar, verifica gospodarirea fondurilor fixe si a mijloacelor
circulante, a portofoliului de efecte, casa si registrele de evidentă contabila si informeaza
Adunarea Generala asupra neregulilor constatate.
b) La incheierea exercitiului financiar, controleaza exactitatea inventarului, a bilantului si a
contului de profit si pierderi, prezentand in acest sens un raport în scris.
Consiliul de Administratie numeste, cu aprobarea Adunarii General, directorul general
care la randul lui angajeaza cu aprobarea Consiliului de Administratie: directorul comercial,
directorul de productie, directorul economic si contabilul sef.
Principalele atributii ale managerului general sunt urmatoarele:
a) angajeaza societatea comerciala in raporturile cu tertii si organele administratiei
financiare de stat;
b) coordonează activitatea si rezolva problemele curente ce apar la nivelul asociatilor,
probleme ce depasesc competenta cadrelor de conducere din subordinea sa;
c) angajeaza personalul de conducere si executie in cadrul societatii; coordoneaza direct si
raspunde pentru activitatea compartimentelor de personal-salarizare si administratie;
d) asigura conditiile pentru:
- intocmirea documentelor justificative privind operatiile patrimoniale;
- pastrarea documentelor justificative, a registrelor si a bilanturilor contabile;
- stabileste atributiile de serviciu pentru cadrele de conducere din subordinea sa;
- asigura conditii corespunzatoare pentru paza bunurilor si a valorilor banesti atat in incinta
societatii cat si pe timpul transportului acestora;
- asigura recuperarea eventualelor pagube de gestiune.

În subordinea directorului general se afla:

1. Directorul comercial - care raspunde de compartimentele:
- marketing
- vanzari

2. Directorul de productie care raspunde de urmatoarele compartimente:

- productia marfuri alimentare
- productie laborator
3. Directorul economic are în subordine urmatoarele compartimente:
- aprovizionare
- depozitare
- desfacere
4. Contabilul sef raspunde de compartimentele:
7
- financiar-contabil
- personal-salarizare

Contabilitatea circulatiei marfurilor in unitatile cu ridicata

Circuitul comercial al marfurilor

8
 Circulatia marfurilor consta in trecerea bunurilor de la unitatile producatoare la cele de
comert si de aici la consumatorii finali.
Se pot deosebi doua forme de circulatie a marfurilor cum ar fi: circulatia marfurilor cu
ridicata si circulatia marfurilor cu amanuntul.
Circulatia marfurilor cu ridicata consta in aprovizionarea cu marfuri in cantitati mari de
la diversi furnizori in scopul vanzarii lor in sortiment comercial catre toate unitatile cu
amanuntul sau catre alti beneficiari. Aceasta circulatie se face prin unitati specializate de comert
cu ridicata, care au ca si unitati operative depozitele cu ridicata. Aceasta circulatie constituie o
veriga suplimentara. Ea este totusi necesara pe motive ca suplineste capacitatea de depozitare a
comertului cu amanuntul, asigura aprovizionarea ritmica a unitatilor cu amanuntul prin
suplinirea capacitatii de transport a acestora, formarea sortimentului comercial in cazul
furnizorilor dispersati si a marfurilor ce se produc numai in anumite perioade, dar se consuma
pe tot parcursul exercitiului financiar. Circulatia marfurilor cu ridicata se poate reda schematic
in figura urmatoare:

FURNIZORUL 1
DEPOZIT NR.
UNITATEA
1
COMERCIALA CU
FURNIZORUL 2 RIDICATA

FURNIZORUL 3 DEPOZIT NR.

2

Circulatia marfurilor cu ridicata

Pretul de revanzare în cazul circulatiei marfurilor cu ridicata este egal cu pretul de

cumparare la care se adauga adaosul comercial, exprimat in procente (pret intermediar, pret de
livrare).
Circulatia marfurilor cu amanuntul incheie procesul circulatiei marfurilor, ele ajungand
la consumatorul final. Aceasta se deruleaza prin unitati comerciale specializate in vanzarea
marfurilor cu amanuntul, constand in magazine complexe, chioscuri, tonete etc.
Principalul element stocabil in comertul cu ridicata este stocul de marfuri. In general,
stocul este definit ca un ansamblu de bunuri, care intervin in ciclul de exploatare al
intreprinderii, procurate fie in vederea consumarii lor la prima folosinta, sau rezultate la
sfarsitul unui proces de productie urmand a fi vandute, fie in scopul revanzarii lor ca atare.
După rolul în procesul de exploatare al intreprinderii, stocurile se clasifica astfel:
9
 a) Stocuri de marfuri constituite din acele bunuri sau elemente stocabile care au fost
cumparate in scopul revanzarii lor ca atare, in starea in care au fost cumparate.
b) Stocuri de „aprovizionari stocabile” constituite din acele bunuri sau elemente stocabile
care au fost cumparate in scopul consumarii lor integrale la prima folosinta in procesul de
productie sau de comercializare.
c) Stocuri de produse constituite din acele bunuri sau elemente stocabile care au fost
obtinute dintr-un proces de productie propriu urmand a fi vandute.
Marimea stocurilor de marfuri existente in depozitele cu ridicata este supusa unor
modificari constituie sub incidenta a doua categorii de fluxuri: 1) fluxuri de intrare, 2) fluxuri de
iesire care formeaza circuitul comercial al marfurilor cu ridicata:

Intrari de Livrari de
marfuri de la marfuri catre
furnizori clienti

Iesiri de
Intrari de marfuri date
marfuri date spre
FLUXURI DE INTRARE

spre prelucrare

FLUXURI DE IEŞIRE
prelucrare
la terti

Restituiri de Perisabilitati
marfuri de STOCURI si pierderi
catre clienti DE constate la
MARFURI marfuri
Marfuri
constate plus Marfuri
la inventar constate lipsa
la inventar

Majorari de
preturi la Reduceri de
marfuri preturi la
marfuri
Circuitul comercial al marfurilor cu ridicata

Pentru reflectarea in contabilitate a circuitului comercial, pot fi selectate din planul de

conturi general si folosite subsisteme adecvate de conturi, în cadrul carora sa se asigure
inventarul permanent al marfurilor in depozitele cu ridicata.

10
 Contabilitatea fluxurilor de intrare a marfurilor

In vederea indeplinirii obiectivelor prevazute in programul de aprovizionare, unitatile

patrimoniale emit catre furnizori comenzi, iar pe baza acestora incheie contracte economice, in
care se precizeaza marfurile ce se achizitioneaza, cantitatile si termenele de livrare, modalitatile
si termenele de plata, conditiile de transport si ambalare.
Aprovizionarea fara delegat (pe raspunderea furnizorului) are loc în concordanta cu
prevederile contractuale si ale graficului de livrari. Pe baza acestuia se intocmeste „Dispozitia
de livrare” in conformitate cu care se procedeaza la autoreceptia lotului de marfuri, intocmindu-
se un „Proces verbal de receptie”.
Carausul asigura transportul marfurilor la destinatie, ca documente insotitoare in timpul
transportului mentionam „Scrisoare de trasura”, „Scrisoare de transport”, etc.
Beneficiarul lotului de marfuri numeşte o comisie de receptie care procedeaza la receptia
cantitativa si calitativa a lotului de marfa.
Comisia de receptie urmareste concordanta cu prevederile din contract si documentele de
livrare si transport, intocmind „Note de receptie si constatare diferente”. Prin acest document
marfurile necorespunzatoare calitativ sau în neconcordanţa cu comanda, sunt respinse la
receptie, preluate in custodie si tinute la dispozitia furnizorului. In nota de receptie, marfa se
evalueaza la costul de achizitie, sau la pret de vanzare. Pe baza documentelor primare se fac
investigari in evidenta operativa (fisa de magazie, raportul de gestiune) si se intocmesc
documente centralizatoare, care se inregistreaza in contabilitatea sintetica.
Aprovizionarea prin delegat propriu are loc cand furnizorul si beneficiarul se afla in
aceeasi localitate. Delegatul intreprinderii se prezinta la furnizor cu o comanda şi o delegatie de
ridicare a marfurilor. Delegatul participa la receptia marfurilor, le preia si semneaza
documentele de livrare (dispozitie de livrare şi Factura), acesta poarta raspunderea inregistrarii
locului de marfa.
La intreprinderea beneficiara, se procedeaza la receptia cantitativa si calitativa a lotului
de marfuri si se intocmeste „Nota de receptie si constatare de diferente”.
Aprovizionarea prin delegat al furnizorului presupune prezentarea acestuia la unitatea
beneficiara unde se verifica marfurile de catre comisia de receptie si se intocmesc documentele
de receptie.
Aprovizionarea marfurilor cu ridicata, se face pe baza de contract sau de comanda. Acestea
sunt supuse receptiei de catre comisia de primire a marfurilor, formata din seful de depozit,
gestionarul primitor, delegatul care a preluat marfa de la unitatea de transport sau de la furnizor.
Comisia de receptie verifica marfurile sosite cu cele inscrise in documentele insotitoare
intocmind „Nota de receptie si constatare de diferente” sau „nota de receptie-calculatie”.
In cazul în care se constata diferente se sisteaza receptia intocmindu-se si comunicandu-se
furnizorului „Procesul – verbal de sistare a receptiei”. La receptie se pot constata doua feluri de
diferente: 1) in plus şi 2) in minus.

11
 Diferentele în plus rezulta din primirea unei cantitai de marfuri mai mare decat cea
inscrisa în documentele însotitoare. Daca este nevoie de aceasta marfa primita in plus, ea se
receptioneaza si se achita furnizorului prin intocmirea unei „Dispozitii de plata”, solicitandu-se
furnizorului o factura suplimentara. Daca nu este nevoie de aceasta marfa ea se restituie
furnizorului.
Diferentele in minus, rezulta in situatii inverse si pot fi: solutionabile sau nesolutionabile
în momentul receptiei.

Cele solutionabile apar in cazul in care la receptie s-au putut stabili cauzele si vinovatii ce
au generat lipsa. Acestea pot fi:
 din vina furnizorului, situatie in care se întocmeste refuz de plata pentru diferenta si
deci nu se incarca gestiunea cu marfurile constatate lipsa la receptie, urmand a se
achita acestuia numai contravaloarea marfurilor efectiv primite.
Pentru exemplificare, consideram ca la depozitul SC BIMBO COM SRL se primeste un
lot de marfuri însotite de o factura care cuprinde; pret de facturare fara TVA 3500lei si TVA
(24%) 665lei, la receptie constandu-se o lipsa din vina furnizorului in valoare de 120 lei fara
TVA (evidenta marfurilor tinandu-se in preturi de cumparare).
Rezolvarea contabila a acestui caz presupune:
1. Înregistrarea mărfurilor efectiv primite, fara luarea in considerare a facturii remis, care
se returneaza furnizorului:

% = 408 4191 lei

371 3380
4428 811

2. Inregistrarea facturii corecte venite de la furnizor si a TVA-ului devenit exigibil la

decontare cu statul.

408 = 401 4191 lei

 din vina carausului sau a delegatului, caz in care marfurile lipsa se recupereaza de
la acestia, de regula evaluate la pretul de vanzare practicat de unitatea comerciala cu ridicata.
Pentru exemplificare, reluam exemplul anterior considerand ca: si constata o lipsa de
marfuri din vina carausului de 80 lei fata TVA care urmeaza a se recupera de la acesta la un prêt
de vanzare de 98 lei si o lipsa din vina delegatului de 40 lei fara TVA care se imputa la un prêt
mediu de vanzare de 49 lei.
Rezolvarea contabila a acestui caz presupune:
12
 1. Inregistrarea facturii primite de la furnizorii si a receptiei marfurilor efectiv intrate in
depozitul cu ridicata:

% = 401 4340 lei

371 3380
658 120
4426 840

2. Inregistrarea drepturilor de creanta fata de:

- carausul „x” [98+(98·24%)]=121.52
- delegatul „y” [49+(49·24%)]= 60.76
TOTAL = 182.28 lei

 dacă lipsa la receptie se incadreaza in normele admise de perisabilitate, acesta ar

afecta cheltuielile privind marfurile cumparate.
Presupunand ca in exemplul anterior, la receptie se constata o perisabilitate admisa de
50 lei fara TVA, inregistrarea facturii primite de la furnizori si a marfurilor efectiv inregistrate
in depozitul cu ridicata se va face prin formula contabila:

% = 401 4340 lei

371 3450
607 50
4426 840

In cazul lipsurilor nesolutionabile in momentul receptiei acestea se vor contabiliza în

contul 473 „Decontari din operatii in curs de clarificare”. Reluand exemplul anterior si
considerand o lipsa nesolutionate in momentul receptiei de 120 lei inregistrarea contabila ar fi
urmatoarea:

% = 401 4340 lei

371 3380
473 120
4426 840
13
 Cu ocazia solutionarii acestor diferente se pot ivi doua situatii:
o imputare acestora, persoanele vinovate, la un pret de vanzare cu amanuntul, fara
TVA, de exemplu, de 150 lei si TVA 19%, caz in care inregistrarile vor fi:

461 = % 186 lei

758 150
4427 36

o trecerea acestora pe cheltuieli, in lipsa de vinovati sau ca urmare a prescriptiei

extinctive a termenului de clarificare, caz in care inregistrarile contabile ar fi:

658 = 473 186 lei

Evidenta marfurilor aprovizionate in vederea desfacerii en-gros se tine cantitativ valoric

pe fiecare sortiment de achizitie pe fise de magazie.
Fisa de magazie este un document de evidenta operativa a magaziei (depozitului) si se
intocmeste separat pentru fiecare calitate sau sortiment de stocuri de marfuri (este prezentata la
anexe).
Pentru fiecare factura primita de la furnizor se intocmeste cate o Nota de receptie si
constatare de diferente in care se consemneaza integral datele din factura: furnizorul, denumirea
marfii, pret unitar, fara TVA, cantitatea si valoarea totala.
Toate aceste Note de receptie si constatare de diferente si facturile aferente se
centralizeaza dupa care se intocmeste Nota contabila pentru inregistrare in contabilitate a
intrarilor de marfuri in depozit.
Exemplu: Pe baza facturii nr.245 din 2.10.2011, la depozitul SC BIMBO COM SRL are
loc o aprovizionare cu marfuri in valoare de 1500 lei TVA 24%.
Inregistrarea contabila va fi:

% = 401 1860 lei

371 1500
4426 360

Contabilitatea fluxurilor de iesire a marfurilor

Principalul flux de iesire a marfurilor din depozitele cu ridicata este reprezentat de

vanzarea acestora catre alti intermediari, de regula, societati comerciale specializate în comertul
cu amanuntul sau direct catre consumatori finali.
Mai pot apare ca fluxuri de ieşire secundare cum ar fi:
14
 1) lipsurile la inventariere;
2) marfuri trimise în custodie sau în consignatie;
3) marfuri retrase din aportul in natura al intreprinzatorului individual;
4) donatiile si pierderile din calamitati naturale.
Contabilitatea acestor fluxuri de iesire a marfurilor este influentata de doi factori:
a) preturile la care se tine evidenta existentei si miscarii marfurilor in contul 371
„Marfuri”;
b) natura fluxurilor de iesire a marfurilor.
Unitatile cu ridicata folosesc pentru tinerea evidentei marfurilor pretul cu ridicata sau
pretul de cumparare. Este posibil sa se evalueze stocurile de marfuri si la pret de vanzare, caz in
care pe langa contul 371 Marfuri se foloseste si contul 378 „Diferente de pret la marfuri”.
Vom prezenta în continuare cateva exemple de fluxuri de iesire a marfurilor din
depozitele cu ridicata :

1. Vanzarile de marfuri catre clienti insotite de documente fiscale (facturi si chitante

fiscale), pe care le ilustrăm prin următorul exemplu:
Din depozitul SC BIMBO COM SRL se livreaza unui detailist SC ABC SRL marfuri
insotite de factura care cuprinde pret de livrare fara TVA 780 lei si TVA 24%.
Admitem pentru simplificare ca aceasta livrare este singurul flux de iesire a marfurilor
in decursul unei perioade de gestiune. Prin urmare, filierele de inregistrari contabile vor fi
influentate de preturile la care se tine evidenta acestui stoc de marfuri si anume:
a) In cazul in care evidenta marfurilor se tine in preturi de cumparare, presupuse a fi de 624
lei, inregistrarile contabile sunt:
411 = % 967.2 lei
707 780
607 187.2

607 = 371 624 lei

b) In cazul in care evidenta marfurilor se tine in preturi de vanzare, presupunand ca la finele

perioadei de gestiune s-a determinat un coeficient mediu de repartizare a adaosului
comercial (după relatia prezentata anterior) de 20%, formulele contabile sunt:
4111 = % 967.2 lei
707 780
4427 187.2

% = 371 780 lei

607 624
15
 378 156

2. Lipsurile de marfuri la inventariere care pot fi:

a) solutionabile în momentul inventarierii
b) imputabile sau neimputabile.
Se inregistreaza in contabilitatea financiara filierele inregistrarii contabile fiind similare
cu diferentele de pret in minus constatate la receptie, combinat eventual cu utilizarea contului
378 „Diferente de pret la marfuri” in cazul in care evidenta stocului de marfuri din contul 371
„Marfuri” se tine la preturi de vanzare.

3. Donatii si pierderi din calamitati naturale genereaza in contabilitatea financiara

cheltuieli excepţionale.
De exemplu: O donatie in marfuri in valoare de 150lei (pret de vanzare fara TVA) se va
inregistra astfel:

a) in cazul in care evidenta marfurilor donate se tine in preturi de cumparare considerate a fi

de 120 lei:

6712 = 371 120 lei

635 = 4427 360 lei

b) in cazul in care evidenta marfurilor donate se tine in preturile de vanzare, coeficientul de

repartizare a adaosului comercial calculat pentru perioada de gestiune in care se face donatia
fiind de 20%:

% = 371 150 lei

378 120
635 30
635 = 4427 360 lei
In continuare vom prezenta o vanzare de marfuri din depozitele societatii BIMBO COM
SRL, pe baza facturii fiscale si incasarea contravalorii acesteia.
La vanzarea marfurilor din depozit se întocmeste factura fiscala in care se inscriu toate
marfurile livrate, cantitatea, pretul unitar fara TVA, valoarea fara TVA, TVA-ul. Factura este un
act justificativ pentru decontare (incasare-plata) contravalorii ei.

Factura fiscala
Nr Denumirea UM Cantitate Pret Valoare TVA
. marfii a unitar fara TVA
crt fara
. TVA
1 Zahar Kg 200 14.5 290 55.1

16
2 Ulei L 150 1.8 270 51.3
3 Orez Kg 250 0.96 240 45.6
4 Faina alba Kg 100 0.9 90 17.1
Total factura 890 169.1
10 59.1

Calculam valoarea de achizitie a marfurilor livrate cu factura din exemplu:

Nota de receptie
Denumirea UM Cantitatea Pret unitar Valoare
marfii de achizitie achizitie
Zahar Kg 200 0.94 188.5
Ulei L 150 1.37 205.5
Orez Kg 250 0.75 189
Faina alba Kg 100 0.72 72
Total 655

Diferenta dintre valoarea de livrare de 890 lei si cea de achizitie 655 lei in suma de 235
lei reprezentand adaosul comercial aferent mrfurilor livrate care se inregistreaza in contabilitate
astfel:
371 = 378 235 lei

Inregistrarea in contabilitate a facturilor de livrare a marfurilor:

411 = % 1059.1 lei

707 890
4427 213.6

Descarcarea gestiunii depozitului:

% = 371 890 lei

607 655
378 235

Inregistrarea incasarii prin banca a facturilor de livrare a marfurilor:

5121 = 411 1059.1 lei
Concluzii

Din analiza anumitor aspecte ale activitatii desfasurate de S.C. BIMBO COM S.R.L. si a
modului de organizare a contabilitatii precum si a respectarii prevederilor legale in domeniu se
pot trage urmatoarele concluzii.
17
 In primul rand, se constata caracterul neuniform al indicatorilor de eficienta economica,
pe tot parcursul anului, in sensul ca atat volumul vânzărilor si ca urmare masa profitului cresc in
perioadele de vara si scad in perioada rece a anului.
Apoi, retinem faptul ca la S.C. BIMBO COM S.R.L. evaluarea marfurilor iesite din
gestiunea societatii, se efectueaza dupa metoda costului mediu ponderat calculat dupa fiecare
intrare. Aceasta metoda este considerata ca fiind mai apropiata de practica inventarului
permanent si da posibilitatea valorizarii iesirilor in cursul perioadei de gestiune, prezentand insa
inconvenientul unui calcul relativ complex.
Celelalte metode de evaluare a iesirilor din stoc trebuie examinate in legatura cu
fenomenul de miscare a preturilor. Astfel, in cazul cresterii continue a preturilor, prin aplicarea
metodei FIFO iesirile sunt evaluate la preturile cele mai scazute, stocurile finale la preturile
cele mai ridicate, rezultand o majorare a beneficiului din exploatare al intreprinderii. Din contra
daca preturile sunt in scadere, iesirile sunt evaluate la preturile cele mai ridicate, stocul final, la
preturile cele mai scazute, iar beneficiul este micsorat. Daca se aplica metoda LIFO, efectele
sunt invers decat in cazul aplicarii metodei FIFO.
Dat fiind faptul ca metoda costului mediu ponderat (CMP) si metoda FIFO nu asigura
intotdeauna cea mai buna reflectare a fluxurilor de marfuri în perioadele de inflatie, metodele
LIFO si NIFO sunt considerate mai adecvate determinarii rezultatului exercitiului decat
metodele CMP si FIFO , desi in practica contabila din tara noastra nu sunt admise decat aceste
ultime doua metode .
Metoda de organizare a contabilitatii marfurilor folosita la SC BIMBO COM SRL este
metoda inventarului permanent desi, pentru aceasta firma, este recomandabil a se folosi metoda
inventarului intermitent, in aceste conditii s-ar impune introducerea unor conturi de cheltuieli
adecvate pentru a evidentia cumpararile exercitiului si respectiv stabilirea stocurilor finale la
inventariere si stocurilor initiale de marfuri.
Metoda inventarului permanent este superioara metodei inventarului intermitent prin
faptul ca inregistrarea in conturile de marfuri a fiecarei intrari sau iesiri pe masura producerii
operatiilor, atat cantitativ cat si valoric, da posibilitatea cunoasterii in orice moment a marimii
stocurilor de marfuri.
Un alt aspect care este de subliniat, se refera la modul de organizare a contabilitatii
marfurilor la magazinele cu amanuntul sau de alimentatie publica ale societatii studiate unde
gestiunea marfurilor nu se tine cantitativ-valoric, ci global-valoric.
Literatura de specialitate recomanda si chiar regulamentul de aplicare a Legii
Contabilitatii nr.82/24.12.1991 prevede repartizarea diferentelor de pret asupra marfurilor
vandute sau bunurilor iesite din gestiune pe baza unui coeficient de repartizare k , calculat dupa
formula aratata anterior in aceasta lucrare. În practica insa, in cazul unitatilor de alimentatie
publica sau chiar a magazinelor cu amanuntul unde gestiunea marfurilor se tine cantitativ-
valoric, se intalnesc cazuri destul de frecvente, in care nu este recomandata folosirea in
exclusivitate a acestei metode deoarece ar duce la denaturarea rezultatelor financiare,
antrenarea constituirii de impozite exigibile intr-o perioada anterioara realizarii efective a
elementelor ce constituie baza lor de calcul. Si aceasta se intamplă ori de cate ori procentul de
adaos comercial difera substantial de la o categorie de marfuri la alta determinand abateri mari,
intr-un singur sens fata de media adaosului comercial pe unitate. In aceasta situatie se
18
recomanda folosirea metodei combinate de calcul al diferentelor de pret si implicit a
cheltuielilor privind marfurile aferente vanzarilor de marfuri din perioada respectiva.
Aceasta metoda consta in identificarea marfurilor cu abateri mari ale adaosului comercial
faţă de procentul mediu de adaos. Aceste marfuri pot fi constituite dintr-un singur sortiment sau
o grupa de sortimente, caz in care se recomanda organizarea unui raion distinct cu asemenea
marfuri. In aceasta situatie se va tine distinct evidenta cantitativ-valorică a intrarilor de marfuri
cu abateri, volumul vanzarilor rezultand in urma unui inventar numai la aceste marfuri la
sfarsitul perioadei (de obicei lunar). De retinut este ca nu este nevoie de o evidenta separata si
zilnica a incasarilor din vanzarea acestor marfuri, volumul vanzarilor stabilindu-se la sfarsitul
perioadei astfel: (soldul initial +intrari de la inceputul anului pana la sfarsitul perioadei)-sold la
sfarsitul perioadei.
Pentru grupa marfurilor cu abateri mari ale adaosului comercial, diferentele de pret si
cheltuielile privind marfurile se determina pe baza cantitatilor vandute si a componentelor
unitare ale pretului cu amanuntul (cost achizitie, adaos comercial) dupa deducerea TVA-ului
neexigibil.
Un alt aspect privind contabilitatea marfurilor, tratat in literatura de specialitate si chiar in
Regulamentul de aplicare a Legii Contabilitatii nr.82/1991, il constituie inregistrarea adaosului
comercial in conturile de marfuri in cazul vinderii en-gros cu factura a marfurilor din depozit.
Exemplele intalnite si recomandate contin urmatoarele inregistrari:
Aprovizionarea cu marfuri de la furnizori:
% = 401
371
4426

 Vanzarea cu factura catre terti:

411 = %
707
4427

 Descarcarea gestiunii de marfuri:

607 = 371

Consideram ca ar fi necesare si urmatoarele inregistrari :

371 = 378 iar la descărcarea gestiunii:

378 = 371

Aceste inregistrari:
- ar evidentia distinct contributia la formarea veniturilor din vanzari en-gros de marfuri
fata de magazinele cu amanuntul ale aceleiasi unitati;
19
 - ar constitui o baza directa de calcul pentru unele fonduri .
Din punctul de vedere al contributiei fiecarei activitati la formarea veniturilor
totale,observam ca ponderea cea mai mare in totalul veniturilor o reprezinta veniturile provenite
din vanzarea marfurilor prin magazinele cu ridicata intr-o proportie de 73% apoi urmeaza
veniturile din comertul cu amanuntul care participa intr-o proportie de 18% la formarea
veniturilor totale, iar veniturile din alimentatie publică ajung pana la 9%, ceea ce inseamna ca
activitatea de baza a societatii BIMBO COM SRL este comertul en-gros. Desi în perioada de
vara, observam cresterea cu 3-4% a aportului veniturilor din alimentatia publica la formarea
veniturilor totale.

Print screen TRENDIX

20
21
22
23
24