CUPRINS

Introducere .................................................................................................................................... 2
Capitolul 1. Prezentare generală a SC BALANCE & ACCOUNT SRL IAŞI ........................ 3
1.1. Scurt istoric şi obiectul de activitate .................................................................................... 3
1.2. Structura organizatorică şi funcţională a firmei ................................................................... 4
1.3 Organizarea compartimentului financiar - contabil .............................................................. 7
1.4 Gestiunea evidenţei salariaţilor la SC BALANCE & ACCOUNT SRL ............................... 8
1.5 Evoluţia principalilor indicatori economico-financiari ......................................................... 9
Capitolul 2. Bazele teoretice şi juridice ale decontărilor cu angajaţii .................................... 12
2.1 Definirea noţiunilor legate de salarii şi principiile privind stabilirea acestora ................... 12
2.2. Sistemul de salarizare şi formele de salarizare ................................................................... 14
2.3 Cadrul legal privind salarizarea, drepturile şi obligaţiile aferente ...................................... 15
2.4 Obligaţii sociale şi fiscale aferente salariilor ...................................................................... 16
Capitolul 3. Reflectarea în contabilitate a decontărilor cu angajaţii la ................................. 20
SC BALANCE &ACCOUNT SRL ............................................................................................ 20
3.1 Purtătorii primari de informaţii privind decontările cu angajaţii ........................................ 20
3.2 Sistemul de conturi utilizat pentru înregistrarea în contabilitate a decontărilor cu angajaţii
................................................................................................................................................... 22
3.3 Aplicatii privind decontarile cu personalul ......................................................................... 26
Concluzii şi propuneri ............................................................................................................... 33
Bibliografie................................................................................................................................... 35
 Introducere

Decontările privind angajaţii sunt puternic influenţate de numeroasele modificări ale cadrului
juridic care le reglementează. Pe lângă importanţa pe care o prezintă în cadrul unei societăţi
comerciale, factorul uman reprezintă un reper în stabilirea unei politici de natură socială.
Contabilitatea decontărilor cu angajaţii priveşte definirea elementelor referitoare la cheltuielile
suportate de angajator, contribuţiile aferente atât salariatului, cât şi a angajatorului, dar şi aspecte
de natură socială printre care concediile medicale şi ajutorul social.
Subiectul decontărilor cu angajaţii este unul extrem de dinamic, fapt reflectat de numărul
mare al modificărilor cadrului legal, pe care am încercat să le surprind în lucrare. Forţa de muncă
este unul dintre cei mai importanţi factori de producţie, ceea ce face ca decontările cu personalul
să ocupe un loc important în sistemul informaţional contabil al oricărei societăţi.
Am ales această temă pentru că salarizarea este un subiect în virtutea căruia se pot evidenţia
numeroase aspecte teoretice şi practice, şi care prezintă un interes major atât pentru angajaţi, cât
şi pentru angajatori.
Studiul de caz privind contabilitatea decontărilor cu angajaţii am ales să îl realizez la SC
BALANCE & ACCOUNT SRL deoarece având ca obiect de activitate Activităţi de
contabilitate şi audit financiar, consultanţă în domeniul fiscal, am considerat că pot dobândi
informaţii mai multe şi mai complexe privind evidenţa salariilor şi a noţiunilor teoretice.
În elaborarea prezentei lucrări demersul cercetării ştiinţifice m-am bazat pe studierea
legislaţiei în vigoare, studierea articolelor ştiinţifice apărute în domeniu, precum şi efectuarea
unei documentări la faţa locului referitoare la activitate, din punctul de vedere al decontărilor cu
anagajaţii, unei societăţi comerciale.

2
 Capitolul 1. Prezentare generală a SC BALANCE & ACCOUNT SRL IAŞI

SC BALANCE & ACCOUNT SRL Iaşi este o societate comercială cu răspundere limitată
cu sediul în Iaşi, str. Ipsilanti Alexandru-Vodă. Aceasta s-a înfiinţat în anul 2012, în baza Actului
Constitutiv şi a Încheierii Oficiului Registrului Comerţului Iaşi, având numărul de înregistrare
J22/280/2012. Respectând cadrul legal prin aplicarea Legii nr. 82/1991, la SC BALANCE &
ACCOUNT SRL, contabilitatea se organizează şi conduce în partidă dublă.

1.1. Scurt istoric şi obiectul de activitate

Societatea îşi desfăşoară activitatea în domeniul serviciilor, având drept obiect principal de
activitate Activităţi de contabilitate şi audit financiar, consultanţă în domeniul fiscal – Cod
CAEN 6920. Punctul de prestare a serviciilor financiar contabile este situat în spaţiul închiriat
aflat în complexul de birouri din Iaşi, str. Ipsilanti Alexandru Voda, nr 39.
„ În cursul anului 2013, SC BALANCE & ACCOUNT SRL a fost condusă de către
administratorul numit de către Adunarea Asociaţilor, Bialus Lidia. Sub stricta supraveghere a
acestuia societatea şi-a desfăşurat activitatea în condiţii normale, fără apariţia unor evenimente
extraordinare în exerciţiul economico - financiar 2013.
Pentru a supraveţui pe piaţă orice societate trebuie să aibă parte, în primul rând, de clienţi şi
un vad comercial bun. Pentru atingerea acestor obiective fundamentale ale afacerii,
administratorul societăţii Bialus Lidia, a urmărit mărirea gradului de satisfacţie al clienţilor, dar
şi mărirea numărului acestora.
Firma de contabilitate SC BALANCE & ACCOUNT SRL are ca misiune construirea unor
afaceri performante şi de succes, clădite pe un mediu sănătos, puternic şi durabil. Societatea
contribuie la creşterea succesului şi a performanţei afacerilor clienţilor săi, precum şi la creşterea
predictibilităţii şi a stabilităţii indicatorilor financiari cheie ai afacerilor acestora.
SC BALANCE & ACCOUNT SRL a atras un număr mare de clienţi prin încheierea unor
parteneriate stabile cu aceştia, menţinute atât prin grija cu care tratează fiecare client prin
serviciile individualizate oferite, cât şi prin scopul serviciilor prestate.
Societatea are contact permanent cu problemele clienţilor săi, probleme pe care le anticipează
şi le rezolvă cu promtitudine.
Cu ajutorul personalului societăţii, clienţii beneficiază de servicii de contabilitate, servicii de
salarizare şi personal, servicii de audit şi servicii de consultanţă fiscală la un standard înalt de
performanţă şi profesionalism. ”

3
 Mediul extern al SC BALANCE & ACCOUNT SRL include clienţi din mai multe sectoare de
activitate, societatea executând servicii de profil în următoarele domenii : producţie, construcţii,
servicii, transporturi, comerţ şi sector agro-alimentar.
Activitatea economico - productivă a societăţii comerciale s-a concretizat, în anul 2013 în
prestarea de servicii de contabilitate şi audit financiar. SC BALANCE & ACCOUNT SRL a
înregistrat în exerciţiul financiar 2013 un profit de 24.447,00 lei, aceasta având drept cauze
principale buna desfăşurare a serviciilor prestate clienţilor săi.

1.2. Structura organizatorică şi funcţională a firmei

SC BALANCE & ACCOUNT SRL are o structură organizatorică de tipul ierarhic

funcţională, care are la bază exercitarea conducerii pe verticală, iar sistemul de comunicare se
face atât pe orizontală, cât şi pe verticală.
Societatea este organizată sub forma unei societăţi cu răspundere limitată, şi a cărei organ
suprem de conducere a desemnat administratorul în persoana doamnei Bialus Lidia. Principala
sarcină a administratorului pe linie financiar - contabilă este aceea de aprobare sau modificare a
bilanţului şi a contului de profit si pierdere. Administratorul, numit de Adunarea Asociaţilor
urmăreşte îndeplinirea obiectivelor şi desfăşurarea în bune condiţii a activităţii societăţii.
Structura organizatorică a SC BALANCE & ACCOUNT SRL prezintă trei caracteristici
„

principale:
 specializarea - arată gradul de divizare si omogenitate a muncii în departamente;
 coordonarea - se referă la modul de asigurare a cooperării între compartimente şi indivizi;
 formalizarea - marchează gradul de precizie în definirea funcţiilor şi relaţiilor.
Pentru a reflecta optimizarea structurii organizatorice a întreprinderii, aceasta trebuie să fie
îndeplinită de următoarele condiţii: ”

 să reflecte obiectivele şi planul de acţiune;

 să evidenţieze cadrul de desfăşurare al activităţilor;
 să fie alcătuită din persoane foarte bine pregătite.
Organigrama societăţii comerciale se prezintă ca în figura nr. 1.1.

4
 Adunarea
Asociaţilor

Administrator

Departament Departament Departament

financiar- resurse umane comercial
contabil

Contabilitate Casierie Facturare Marketing

Fig. nr. 1.1. Organigrama SC BALANCE & ACCOUNT SRL Iaşi

SC BALANCE & ACCOUNT SRL este o societate de prestări servicii în activităţi de

contabilitate şi audit financiar, consultanţă în domeniul fiscal, acest lucru individualizând
funcţiile economice ale firmei, după cum urmează1:
 funcţia de cercetare-dezvoltare reprezintă ansamblul activităţilor desfăşurate în
cadrul firmei, în scopul producerii de idei noi si transformarea lor în noutăţi utile. În cadrul
unităţii analizate funcţia de cercetare - dezvoltare nu este puternic remarcată în cadrul societăţii,
tocmai datorită profilului societăţii. Activitatea de contabiliatate şi audit financiar nu reprezintă
un domeniu în care poţi revoluţiona industria prin introducerea unei tehnologii noi sau fabricarea
unui prototip care să asigure un proces de producţie optim.
 funcţia de producţie este reprezentată de totalitatea activităţilor care asigură
realizarea producţiei astfel încât să fie îndeplinite obiectivele propuse. În acest sens, activităţi
precum respectarea programului şi a timpului destinat fiecărui client, dar şi asigurarea unui
serviciu calitativ care să favorizeze creşterea notorietăţii firmei în ochii clienţilor stau la baza
îndeplinirii funcţiei de producţie în cadrul societăţii.
Obiectivele funcţiei sunt:
- asigurarea unui nivel calitativ înalt al serviciilor prestate;
- utilizarea eficientă a materialelor consumabile utilizate, dar şi a timpului de lucru;
- respectarea timpilor de lucru în ceea ce priveşte fiecare activitate în parte.
Această funcţie este realizată în cadrul departamentului comercial, de către angajata care se
ocupă de facturare.

1
Florea P., Olaru S., Managementul întreprinderii, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2006, pp. 151-157

5
  funcţia comercială constă în optimizarea procesului de aprovizionare prin calcularea
necesarului de materiale utilizate în procesul de prestare a serviciilor, creşterea prestigiului
firmei şi al segmentelor de piaţă deservite. Totodată, funcţia comercială stabileşte bune relaţii cu
ceilalţi participanţi la procesul economic, prin intermediul campaniilor publicitare.
În cadrul societăţii comerciale studiate, funcţia comercială este realizată în cadrul
departamentului comercial, în al cărei structură se regăseşte biroul de marketing care se ocupă cu
dezvoltarea societăţii prin intermediul publicităţii.
 funcţia financiar contabilă asigură elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli,
evidenţa tranzacţiilor economice, urmărirea modului de obţinere a rezultatelor financiare,
inventarierea patrimoniului, stabilirea preţurilor, calculul indicatorilor economico - financiari,
utilizarea fondurilor, repartizarea pe destinaţii a profitului, onorarea la plată a datoriilor,
urmărirea încasarii creanţelor, elaborarea documentelor de sinteză, organizarea contabilităţii
sintetice şi analitice a resurselor materiale, a stocurilor şi a altor bunuri.
Obiectivele principale ale acestei funcţii sunt:
- creşterea profitabilităţii;
- utilizarea eficientă a resurselor financiare ale firmei;
- asigurarea capacităţii de plată a firmei;
- creşterea patrimoniului.
Funcţia financiar - contabilă este asigurată în cadrul întreprinderii de către departamentul
financiar-contabil, aflat sub supravegherea administratorului.
 funcţia de personal joacă un rol important în cadrul societăţii dat fiind faptul că
activitatea întreprinderii se realizează cu ajutorul forţei de muncă specializate. Salarizarea s-a
făcut în baza contractelor de muncă înregistrate la ITM Iaşi.
Printre factorii care influenţează funcţia de personal se numără2:
- factori tehnici: organizarea ştiinţifică a muncii, creşterea progresului tehnic;
- factori economici: saturarea pieţei la anumite produse, creşterea concurenţei,
flexibilitatea ca răspuns la incertitudinile economiei;
- factori sociologici: analiza nevoilor omului, rolul afectivităţii în grupurile de muncă.
Printre principiile care stau la baza salarizării se numără: negocierea salariilor,
descentralizarea salarizării, egalitatea de tratament în stabilirea salariilor, salarizarea în raport cu
pregătirea şi competenţe profesionale, salarizarea în condiţii de protecţiei socială. În cadrul SC
BALANCE & ACCOUNT SRL funcţia de personal este îndeplinită cu ajutorul departamentului
resurse umane care este alcătuit din două persoane, un jurist care se ocupă de activităţile juridice

2
Nicolaescu O., Sistemul organizatoric al firmei, Editura Economică, Bucureşti, 2003, pp. 105

6
privind resursele umane şi o angajată care se ocupă de întocmirea contractelor individuale de
muncă şi de înregistrarea acestora.

1.3 Organizarea compartimentului financiar - contabil

Departamentul de contabilitate al societăţii este organizat conform prevederilor art. 11 din

Legea Contabilităţii nr. 82/1991 modificată şi republicată. Şeful departamentului financiar-
contabil elaborează şi fundamentează indicatorii financiari ai societăţii, asigură organizarea şi
funcţionarea normală a contabilităţii patrimoniale, asigură respectarea integrităţii patrimoniului
societăţii şi ia măsuri pentru întregirea lui şi întocmeşte documentele de salarizare a personalului
(fluturaşii de salarii). Directorul economic este responsabil de organizarea şi îndrumarea acţiunii
de întocmire a dărilor de seamă statistice în domeniul financiar-contabil, a bilanţului contabil, a
balanţei de verificare şi a altor situaţii informaţionale specifice. Departamentul dispune de
serviciile a doi contabili coordonaţi de directorul economic. Contabilii din subordinea
directorului economic au următoarele atribuţii:
 efectuează operaţiunile bancare (plăţi furnizori, ordine de plată bugetare etc.) şi
întocmesc setul de documente, licitaţii şi ridicările de numerar în lei şi valută;
 înscriu în registre operaţiunile efectuate (ordine de plată, operaţiuni bancare, emitere
facturi, evidenţa încasări);
 verifică încasările prin casierie şi prin extras de cont, provenienţa şi distribuirea acestora;
 ţin legatura cu băncile, clienţii şi furnizorii interni, în ceea ce priveşte atribuţiile ce-i
revin;
 întocmesc, contabilizează şi verifică lunar facturile emise;
 întocmesc lunar declaraţiile de impozite, taxe şi contribuţii aferente salariilor;
 introduc şi verifică în programul de contabilitate înregistrarile documentelor efectuate de
către alte posturi;
 întocmesc componente ale soldurilor conturilor şi efectuează reglări pe baza acestora;
 supraveghează întocmirea facturilor de decontare pentru plăti în numele clientului;
 îndosariază documentele cu care lucrează şi supervizează arhivarea lor;

7
 1.4 Gestiunea evidenţei salariaţilor la SC BALANCE & ACCOUNT SRL

În conformitate cu prevederile Codului muncii, SC BALANCE & ACCOUNT SRL are

înfiinţat un registru general de evidenţă a salariaţilor pe care îl prezintă inspectorilor de muncă la
solicitarea acestora. Registrul general de evidenţă este întocmit în programul Revisal.
“ Încadrarea în muncă a unei persoane se realizează, potrivit prevederilor Legii nr. 53/2003 -
Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare, numai în momentul în care se încheie
un contract individual de muncă, prin care persoana fizică în calitate de salariat se obligă să
presteze munca în schimbul unui salariu.
Registrul este întocmit în format electronic şi este completat în ordinea angajării şi cuprinde
următoarele :
 elementele de identificare a tuturor salariaţilor : nume, prenume, cod numeric personal
 data angajării
 funcţia/ocupaţia, potrivit specificaţiei Clasificării Ocupaţiilor din România (COR)
 tipul contratului individual de muncă
 data şi temeiul încetării contractului individual de muncă
Registrul este transmis la Inspectoratul Teritorial de Muncă în format electronic prin
completarea on-line a bazei de date de pe portalul Inspecţiei Muncii, după fiecare modificare ce
are loc în cadrul salarizării societăţii.
Registrul se păstrează în formă electronică la sediul societăţii comerciale.
Angajatorul are întocmit câte un dosar personal pentru fiecare salariat pe care îl prezintă
inspectorilor de muncă, la solicitarea acestora. Fiecare dosar personal cuprinde : cererea de
angajare, diploma de studii, copie după cartea de identitate, adeverinţă medicală, contract
individual de muncă şi acte adiţionale referitoare la modificarea, suspendarea şi încetarea
contractelor de muncă.
La solicitarea scrisă a salariatului, angajatorul eliberează copii, certificate de reprezentantul
legal al acestuia sau de persoana împuternicită de angajator pentru conformitatea cu originalul
ale documentelor existente în dosarul personal, ale paginilor din registrul electronic, care cuprind
înscrierile referitoare la persoana sa şi un document care să ateste activitatea desfăşurată de
acesta, vechimea în muncă, în meserie şi în specialitate, astfel cum rezultă din registrul general
de evidenţă şi din dosarul personal. ”

Registrul electronic şi dosarele personale ale fiecărui salariat se păstrează în condiţii care să
asigure securitatea datelor, precum şi păstrarea lor îndelungată şi corespunzătoare.

8
 1.5 Evoluţia principalilor indicatori economico-financiari

SC BALANCE & ACCOUNT SRL, prin departamentul financiar-contabil realizează, la

sfârşitul exerciţiului o analiză a principalilor indicatori pe baza situaţiilor financiare anuale, în
care se cuprind bilanţul şi contul de profit şi pierdere. În nota 9 denumită „Indicatori economico-
financiari” sunt reflectate următoarele tipuri de indicatori3:
a) Indicatori de lichiditate, între care se numără:
 lichiditatea generală, calculată prin raportarea activelor circulante la datoriile totale, oferă
garanţia acoperirii datoriilor curente din activele curente. Se recomandă ca acest indicator să aibă
valori cuprinse în jur de 2.
Active curente
Rlg 
Datorii curente
 lichiditatea imediată, stabilită prin raportarea diferenţei dintre activele circulante şi
stocuri la datoriile curente ale societăţii, valorile cuprinse între 0,8 si 1 indică o situaţie normală
a întreprinderii;
Active curente  Stocuri
Rlr 
Datorii curente
a) Indicatori de risc, între care se numără:
 gradul de îndatorare, calculat prin raportarea capitalului împrumutat la capitalul propriu,
de înmulţit cu 100, valoarea optimă a coeficientului este mai mică de 0,50 ;

Capital împrumutat
RIT   100
Capital propriu

 acoperirea dobânzilor, indicator care se calculează prin raportul dintre profitul înainte de
plata dobânzii şi cheltuielile privind dobânzile. Cu cât valoarea acestui indicator este mai
mică, cu atât poziţia societăţii este mai puţin riscantă.

Re zultat economic
RIT   100
Cheltuieli dobânzi
b) Indicatori de activitate, între care4:
 viteza de rotaţie a stocurilor, calculată prin raportarea cifrei de afaceri la stocul mediu;
Cifra de afaceri
Vrs 
Stoc mediu

3
Petrescu S., Analiză şi diagnostic financiar-contabil, ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, Ed. CECCAR, Bucureşti,
2008, pp. 253
4
Mironiuc M., Analiză economico-financiară , Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2013, pp. 56

9
  numărul de zile de stocare, care este inversul vitezei de rotaţie a stocurilor şi care se
calculează prin raportarea stocului mediu la cifra de afaceri, de înmulţit cu 100;

Stoc mediu
Drs 
Cifra de afaceri
 viteza de rotaţie a debitelor clienţi, stabilită prin raportarea soldului creanţelor clienţi la
cifra de afaceri, de inmulţit cu 360; exprimă eficacitatea entităţii în colectarea creanţelor sale;
literatura de specialitate precizează că nu ar trebui ca acest termen să depăşească 30-45 de zile;

Creanţr clienţl
Trc   360
Cifra de afaceri
 viteza de rotaţie a creditelor furnizori, calculată prin raportarea soldului datoriilor
furnizori la cifra de afaceri, de înmulţit cu 360;

Datorii furnizori
Tpf   360
Cifra de afaceri
 viteza de rotaţie a activelor imobilizate, stabilită prin raportarea cifrei de afaceri la
activele imobilizate, prin intermediul căreia se evaluează eficacitatea managementului activelor
imobilizate;
Cifra de afaceri
Vrai 
Active imobilizat e
 viteza de rotaţie a activelor totale, calculată prin raportarea cifrei de afaceri la activele totale.

Cifra de afaceri
Vrat 
Activ total
Indicatori de profitabilitate:
Rentabilitatea capitalului angajat, stabilită prin raportarea profitului stabilit înaintea plăţii
dobânzii şi capitalul angajat, de înmulţit cu 100. Indicatorul reprezintă profitul pe care îl obţine
entitatea din banii investiţi în desfăşurarea activităţii.

Re zultat economic
R 100
Capital angajat

Principalii indicatori economici din Nota explicativă nr. 9 sunt prezentaţi in tabelul tabelului
nr. 1.1 astfel:

10
 Tabelul nr.1.1 „Analiza Indicatorilor economico-financiari la SC BALANCE & ACCOUNT SRL în perioada 2012-2013”
Nr. Exerciţiul financiar:
Indicatorul Abateri (%)
crt. 2012 2013
1 Indicatorii de lichiditate:
a) Rata lichidităţii generale 0.18 0.13 -28.86
b) Indicatorul test acid 0.12 0.09 -31.26
2 Indicatorii de risc:
Indicatorul gradului de îndatorare (Rata îndatorării la
a) termen)
0.14 0.03 -81.56

b) Indicatorul privind acoperirea dobânzilor 67.51 75.48 11.81

3 Indicatorii de activitate (de gestiune):
a) Viteza de rotaţie a stocului 27.18 25.97 -4.46
b) Durata de rotaţie a stocului 13.25 13.86 4.66

c) Termenul de recuperare a debitelor clienţi 102.78 122.66 19.34

d) Termenul de plată a datoriilor către furnizori 0.83 0.98 17.89

e) Viteza de rotaţie a activelor imobilizate 1.67 0.88 -47.23

f) Viteza de rotaţie a activelor totale 1.41 0.73 -47.83

4 Indicatorii de profitabilitate:

a) Rata rentabilităţii capitalului angajat 0.45 0.14 -68.76

În urma analizei efectuate cu ajutorul indicatorilor economico-financiari din Nota 9 se pot

constata următoarele:
 rata lichidităţii generale subunitară şi descrescătoare, cu 28.86% este expresia unui
fond de rulment negativ şi o insuficienţă a activului circulant de a acoperi datoriile curente.
Indicatorul ratei lichidităţii generale arată faptul societatea va dispune de lichiditate pe măsură
ce vor fi reglementate decalajele de plată cu clienţii;
 indicatorul test acid înregistrează tendinţă descrescătoare cu 31.26%, datorită
scăderii activelor realizabile şi disponibile, precum şi a incapacităţii acestora de a finanţa
datoriilor curente;
 valorile ratei îndatorării la termen sunt mult inferioare limitei l, indicată de
literatura de specialitate, ceea ce arată că întreprinderea dispune de capacitate de îndatorare la
termen; aceasta descreşte cu 81,56% din cauza descreşterii datoriilor pe termen lung în
perioada analizată;
 indicatorul privind acoperirea dobânzilor are la numărătorul său profitul înaintea
plăţii dobânzii şi a impozitului pe profit, numit şi rezultat economic (rezultatul din exploatare
plus venituri financiare), iar la numitor cheltuielile cu dobânzile; valoarea indicatorului creşte în
perioada analizată, arătând că în exerciţiul precedent întreprinderea putea suporta de 67.51 ori
plata dobânzii din rezultatul economic, iar în exerciţul încheiat aceasta se poate realiza de 75,48

11
ori; creşterea indicatorului se explică prin creşterea cheltuielilor cu dobânzile cu 41,44% şi
prin creşterea rezultatului economic cu 58,14%;
 descreşterea vitezei de rotaţie a stocurilor cu 1,21 rotaţii are consecinţe nefavorabile
asupra lichidităţii întreprinderii; acest lucru s-a datorat diminuării într-o mai mare măsură a cifrei
de afaceri (10,94%) decât descreşterea stocului mediu (6,79%);
 termenul mediu în care întreprinderea recuperează creanţele comerciale este foarte
mare şi în creştere, în comparaţie cu media indicată de literatura de specialitate (35-45 zile); de
asemenea, acesta este superior termenului mediu în care datoriile comerciale devin exigibile,
ceea ce solicită un necesar de finanţat al ciclului de exploatare în creştere pentru întreprindere,
care trebuie acoperit din alte surse;
 viteza de rotaţia a activelor imobilizate şi a activelor totale în cifra de afaceri are
valori descrescătoare, indicând diminuarea intensităţii uilizării activelor, adică în exerciţiul
financiar precedent acestea participă de mai multe ori (1,67 şi 1,41) la realizarea cifrei de afaceri,
decât în exerciţiul precedent (0,88 şi 0,73);
 rata rentabilităţii capitalului angajat exprimă faptul că s-a diminuat în perioada
analizată rezultatul economic obţinut la 100 lei capital angajat în activitatea întreprinderii, cu
68,76%.

Capitolul 2. Bazele teoretice şi juridice ale decontărilor cu angajaţii

Contabilitatea decontărilor cu personalul înglobează totalitatea aspectelor cu privire la

factorul uman, elementul cel mai important dintr-un proces economico-productiv. De aceea, este
important ca întreprinderea să cunoască considerentele ce stau la baza relaţiilor cu angajaţii
pentru a dezvolta strategii sociale eficiente.

2.1 Definirea noţiunilor legate de salarii şi principiile privind stabilirea acestora

De-a lungul timpului, conceptul de salariu a căpătat conotaţii diferite în funcţie de evoluţia
organizării şi conducerii vieţii sociale. Astfel, într-o primă instanţă s-ar putea spune despre
conceptul de salariu că provine din latinescul „salarium” şi că reprezenta raţia de sare primită de
soldaţii romani.
În prezent, dicţionarului explicativ al limbii române, defineşte salariul ca fiind plata pe care o
primeşte orice persoană angajată în mod regulat pentru contribuţia la desfăşurarea unei activităţi
sociale.5 În conformitate cu prevederile Codului muncii, conceptul de salariu este definit ca fiind

5
Academia Română, Micul dicţionar academic, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2003, pp. 288

12
contraprestaţia muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă.6
Conform Codului Muncii, art. 16, se încadrează în categoria salariaţilor, totalitatea
persoanelor care prestează activităţi în condiţii de muncă adecvate desfăşurării acestora. În baza
statutului de salariat, aceste persoane beneficiază de protecţie socială, de securitate şi sănătate în
muncă, precum şi de respectarea demnităţii şi a conştiinţei sale, fără nici o discriminare.
Salariul, ca formă de remunerare a personalului angajat în baza contractelor de muncă
colective în diferite activităţi, este perceput diferit din punctul de vedere al participanţilor, şi
anume:
 reprezintă o cheltuială pentru societatea comercială angajatoare;
 este un venit pentru persoanele care contribuie la desfăşurarea unei activităţi de
muncă.
Conform Codului Fiscal, sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în
natură obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de
muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de
denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru
incapacitate temporară de muncă. Astfel, Codul Fiscal lărgeşte aria de cuprindere a definiţiei de
salariat încadrând aici şi pe cei care nu lucrează în baza unui contract individual de muncă, cum
sunt funcţionarii publici.
Principii privind stabilirea salariilor sunt :
 principiul negocierii salariilor – conform acestui principiu, salariul este rezultatul
negocierii dintre salariat şi administraţia companiei; negocierea salariilor presupune negocieri
individuale (salariat – administraţie), dar şi negocieri colective (între reprezentanţi ai salariaţilor
şi ai administraţiei);
 principiul salariului minim – salariul minim este stabilit la nivel macroeconomic şi
are un important rol în gestiunea economiei naţionale; organizaţiile pot stabili salariul minim la
nivel de organizaţie, cu condiţia ca acesta să fie mai mare sau cel puţin egal cu salariul minim
legiferat.
Pentru anul 2014, salariul de baza minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte la 850,00
lei lunar, pentru un program complet de lucru de 169 ore în medie pe luna în anul 2014,
reprezentând 5,03 lei/ora.
În cazul în care programul de lucru este mai mic de 8 ore zilnic, salariul de bază minim
brut orar se calculează prin raportarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată la
numărul mediu de ore lunar potrivit programului legal de lucru aprobat.

6
***, Legea nr. 53/2003 Codul Muncii, publicată în Monitorul Oficial nr. 72/05.02.2003, Titlul IV, Cap. 1, art.
154

13
 Pentru salariaţii cărora angajatorul, conform contractului colectiv sau individual de
munca, le asigura hrană, cazare sau alte facilităţi, suma în bani cuvenită pentru munca prestată
nu poate fi mai mică decât salariul minim brut pe ţară prevazut de lege. Astfel, constituie
infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă penală fapta
persoanei care, în mod repetat, stabileşte pentru salariaţii încadraţi în baza contractului
individual de muncă salarii sub nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată, prevăzut
de lege.

2.2. Sistemul de salarizare şi formele de salarizare

Structural, salariul brut datorat angajaţilor este format din următoarele elemente7:
„

 salariul de încadrare (stabilit prin negocieri colective sau individuale între patronat şi
angajaţi sau reprezentanţi ai acestora); salariul de bază se acordă în raport cu timpul lucrat şi
poate fi egal sau mai mic decât salariul de încadrare;
 sporurile – se acordă pentru: condiţii deosebite de muncă, lucrul în timpul nopţii,
muncă suplimentară, vechime în muncă, exercitarea unei funcţii suplimentare, folosirea unei
limbi străine (dacă aceasta nu este stipulată în obligaţiile postului), izolare, stres;
 adaosurile la salariul de bază: adaosul de acord, premiile din fondul de premiere,
primele de vacanţă şi de sărbători;
 indemnizaţiile pentru concediile de odihnă şi incapacitate temporară de muncă;
 avantajele în natură;
 alte drepturi (participarea salariaţilor la profit şi tichetele de masă).
Formele de salarizare sunt acele modalităţi sau procedee prin intermediul cărora se
evidenţiază şi determină rezultatele muncii prestate şi, în consecinţă, salariul cuvenit persoanei
respective8. ”

Formele de organizare a muncii şi de salarizare ce se pot aplica în România sunt următoarele:

a) în regie sau după timp; se aplică atunci când munca nu poate fi normată. Mărimea
salariului pentru un anumit interval de timp se stabileşte în funcţie de timpul efectiv lucrat şi de
salariul pe unitatea de timp.9
b) în acord; se poate aplica atât la nivel individual, cât şi la nivel de colectiv. Această formă
de salarizare presupune remunerarea angajaţilor în funcţie de munca prestată. Organizarea
muncii şi salarizarea în acord pot avea loc într-una din următoarele forme:
- acord direct;

7
Toma C., Managementul contabilitatii financiare, Tipo Moldova, Iaşi, 2012, pp. 154
8
Ţop D., Tratat de dreptul muncii, Ed. Wolters Kluwer, Bucureşti, 2008, pp.377
9
Popescu L., Salarizarea personalului:contabilitate, fiscalitate, legislaţie, Ed. Tribuna Economică, Bucureşti,
2007, pp.50

14
 - acord progresiv;
- acord indirect.
În cazul acordului direct, salariul se stabileşte direct proporţional cu cantitatea de produse,
lucrări sau alte unităţi fizice executate.
Acordul indirect este o formă de salarizare aplicabilă în cazul personalului care serveşte
nemijlocit mai mulţi lucrători în acord direct. Acest personal primeşte salariu proporţional cu
nivelul mediu de îndeplinire a normelor realizate de lucrătorii salarizaţi în acord direct10
Acordul progresiv este o formă de salarizare aplicabilă în mod excepţional, potrivit căreia la
un anumit nivel de realizare a sarcinilor, dinainte stabilit, tariful pe unitatea de produs sau pe
lucrare se majorează în anumite proporţii.
c) pe bază de tarife sau cote procentuale din veniturile realizate; se utilizează în comerţ şi
servicii pentru a stimula vânzarea produselor, prestarea de servicii, executarea de lucrări,
retribuirea efectuându-se pe baza unor cote procentuale din totalul vânzărilor.11
d) alte forme specifice unităţii.
Toate aceste forme de salarizare pot fi combinate între ele în funcţie de specificul fiecărei
entităţi şi de obiectivele pe care urmăreşte a le îndeplini prin aplicarea lor.

2.3 Cadrul legal privind salarizarea, drepturile şi obligaţiile aferente

Cadrul legal privind salarizarea este reprezentat de Legea nr. 53 / 2003 - Codul muncii
adoptat în anul 2003. Acesta este structurat în 13 capitole însumand 298 de articole. Acesta a
suferit până în anul 2014 numeroase modificări, mai mici sau mai mari, cele mai importante fiind
cele introduce de Legea nr. 40 /2011.
“ Legea nr. 40/2011 a fost publicată în Monitorul Oficial şi a adus mai mult de 100 de
modificări Codului muncii. În perioada anilor 2003-2011, de la apariţia Codului muncii şi până
la completarea şi modificarea prin Legea nr. 40 /2011 se considera că legislaţia era favorabilă
angajaţilor. Astfel aceste modificări mai temperează din drepturile angajaţilor şi permite
angajatorilor să facă disponibilizări mai uşoare şi angajări mai facile.
Drepturile şi obligaţiile privind relaţiile de muncă dintre angajator şi salariat se stabilesc în
cadrul contractelor colective de muncă şi al contractelor individuale de muncă. Conform Codului
Muncii salariaţii şi angajatorii au atât drepturi cât şi obligaţii.
În cazul salariaţilor printre cele mai sugestive drepturi se exemplifică dreptul de a primi în
bani sau în natură echivalentul muncii depuse, dreptul de a beneficia de repaus zilnic, săptămânal
sau concediu de odihnă anual, dreptul la securitate şi sănătate în muncă, dreptul de a se

10
Ţiclea A., Tratat de dreptul muncii, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2007, pp. 644
11
Rotaru A., Prodan A, Managementul resurselor umane, Ed. Sedcom Libris, 2006, pp. 201

15
perfecţiona profesional în cadrul unităţii în care îşi desfăşoară activitatea, dreptul de a negocia
remuneraţia şi nu în ultimul rând dreptul la protecţie în cazul concedierii. În acelaşi timp
salariaţilor le revin obligaţiile de a îşi îndeplini norma de muncă şi atribuţiile din fişa postului,
obligaţia de a îndeplini prevederile din contractul individual de muncă şi obligaţia de a respecta
secretul de serviciu.
Printre drepturile angajatorilor se regăsesc următoarele : dreptul de a stabili atribuţii pentru
fiecare salariat, să dea directive cu caracter obligatoriu în limita legalităţii, să efectueze controlul
asupra îndeplinirii sarcinilor de lucru ale angajaţilor. Odată cu respectarea drepturilor
angajatorului de către salariaţi, celui dintâi îi revin şi obligaţiile de a informa salariaţii referitor la
condiţiile de muncă şi modul de desfăşurare a acestora, să respecte toate drepturile salariaţilor ce
decurg din lege, contractul colectiv de muncă sau contractul individual de muncă, să plătească
toate obligaţiile fiscale privind salarizarea, să înfiinţeze registrul general de evidenţă a salariaţilor
şi să asigure confidenţialitatea datelor cu caracter personal ale salariaţilor.
Odata respectate reglementările din codul muncii cu modificările ulterioare, relaţiile de
muncă dintre angajator şi salariat se desfăşoară în condiţii normale. ”

2.4 Obligaţii sociale şi fiscale aferente salariilor

În urma stabilirii salariului brut, angajatorul are obligaţia de a calcula şi reţine contribuţiile şi
impozitele aferente salariilor, pentru a putea determina salariul net datorat angajatului. De
asemenea, este necesar ca angajatorul să calculeze şi să vireze contribuţiile datorate de unitate
către fondurile statului.
Angajatorii au obligaţia legală de a reţine din salariile datorate personalului angajat cu
contract de muncă următoarele sume, denumite stopaj la sursă12:
 contribuţia personalului la asigurările sociale;
 contribuţia personalului la fondul de şomaj;
 contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate;
 impozitul pe salarii;
 alte reţineri datorate terţilor.
Contribuţia personalului la asigurările sociale se calculează aplicând cota specificată în
Legea Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat la baza de calcul, reprezentată în acest caz de
venitul lunar realizat. În prezent, contribuţia angajatului la asigurările sociale este în procent de
10,5% indiferent de condiţiile de muncă. Trebuie menţionat faptul că în această cotă este inclus

12
Rus I., Bazele contabilităţii, Editura Economică, 2005, pp. 340

16
şi procentul de 2% aferent fondurilor de pensii administrate privat.13
Contribuţia personalului la fondul de şomaj se calculează pe baza cotei de 0.5% din salariului
de bază brut lunar, corespunzător funcţiei îndeplinite, la care se adaugă, după caz, indemnizaţia
de conducere, salariul de merit şi alte drepturi salariale care, potrivit actelor normative, fac parte
din salariul de bază.14
Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate este reglementată de Legea nr.
95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii modificată şi completată în mai multe rânduri.
Astfel, în prezent, cota ce se aplică la veniturile brute ale angajatului este de 5,5%.
Impozitul pe salarii este calculat aplicând cota unică de 16% la venitul impozabil al
angajatului.
Alte reţineri datorate terţilor – cunoscute sub denumirea de popriri, ele reprezintă chirii, note
„

scadente aferente cumpărărilor de bunuri, amenzi, pensii alimentare etc.15

Pe lângă contribuţiile reţinute de la salariaţi, angajatorul trebuie să calculeze şi să vireze către
bugetele statului şi contribuţii datorate de unitate aferente utilizării forţei de muncă. Contribuţiile
angajatorului sunt16:
 contribuţia entităţii la asigurările sociale;
 contribuţia entităţii la fondul de şomaj;
 contribuţia entităţii la asigurările sociale de sănătate;
 contribuţia entităţii pentru accidentele de muncă şi bolile profesionale;
 contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii;
 contribuţia la fondul de garantare pentru plata creanţelor.
Contribuţia entităţii la asigurările sociale se calculează procentual din totalul de salarii brute
realizate lunar, în funcţie de grupa de muncă în care se încadrează entitatea. Fondul constituit în
urma acestei contribuţii este folosit, în principal, pentru plata pensiilor de stat. Cotele
procentuale se regăsesc în Legea Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat iar în prezent sunt:
- 20,8% pentru condiţii normale de muncă;
- 25,8% pentru condiţii deosebite de muncă;
- 30,8% pentru condiţii speciale de muncă. ”

13
Paraschivescu M., Păvăloaia W., Radu F., Olaru G., Managementul contabilităţii financiare, Ed. Tehnopress,
Iaşi, 2008, pp. 460
14
Toma C., Dumitrean E., Berheci I., Haliga I., Contabilitate financiară, Editura Universităţii „Alexandru Ioan
Cuza”, Iaşi, 2009, pp. 126
15
Horomnea E., Tabără N., Budugan D., Georgescu I., Beţianu L., Introducere in contbilitate, Ed. Tipo Moldova,
Iaşi, 2012, pp. 203
16
Dumitrean E., Op. cit., pp. 290

17
 Contribuţia entităţii la fondul de şomaj se datorează de întreprinderile cu capital autohton şi
străin cu sediul în România care angajează pe bază de contract de muncă, personal român. 17
Fondul de şomaj, colectat atât de la angajatori, cât şi de la salariaţi, este folosit de către stat
pentru plata indemnizaţiilor persoanelor care au rămas fără loc de muncă.
Contribuţia entităţii la asigurările sociale de sănătate este calculată aplicând cota
reglementată de Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii la fondul de salarii.
Actualmente cota este de 5,2%. Din fondul constituit în urma acestei contribuţii se finanţează
sistemul sanitar din România.
Contribuţia entităţii pentru accidentele de muncă şi bolile profesionale se calculează luându-
se în considerare tariful de risc corespunzător diviziunii CAEN a activităţii principale, respectiv
activitatea cu numărul cel mai mare de salariaţi.18Această contribuţie este reglementată în Legea
nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale şi este stabilită în
intervalul 0,15% şi 0,85%.
Contribuţia la fondul de garantare pentru plata creanţelor este reglementată de Legea
Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat iar în prezent se calculează în procent de 0,25% din
fondul de salarii.
Contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii a fost introdusă prin O.U.G.nr.91/2006 şi este în
cuantum de 0,85% din fondul de salarii. Baza de calcul se plafonează la de 12 ori salariul minim
brut pe ţară garantat în plată multiplicat cu numărul de salariaţi.
Începând cu 1 ianuarie 2005, sistemul fiscal românesc a adoptat impozitarea cu cota
unică de 16%. Elementul central al impozitului pe salariu, îl reprezintă şi de data aceasta, venitul
impozabil asupra căruia se aplică cota unică de impozitare.19 Ca urmare a introducerii
impozitului pe venitul global, decontarea impozitului pe venituri de natura salariilor se realizează
provizoriu de către unitatea unde persoana este angajată cu carte de muncă, urmând ca
decontarea finală să aibă loc în cursul exerciţiului următor pe baza declaraţiei de venit depusă de
angajat, la Administraţiile financiare teritoriale. Declaraţia de venit cumulează veniturile
obţinute sub formă de salarii cu celelalte venituri care intră în sfera impunerii, iar decontarea
finală se realizează direct între contribuabil şi organele fiscale.20
Sunt supuse impozitului, atât veniturile în bani, cât şi cele în natură. Veniturile în natură
se consideră plătite la ultima plată a drepturilor salariale pentru luna respectivă. Salariile în
natură se concretizează în produse sau mărfuri puse la dispoziţia salariaţilor, şi reprezintă o
modalitate de a îmbunătăţi calitatea politicii salariale a societăţii angajatoare. Impozitul aferent

17
Ristea M., Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Universitară, Bucureşti, 2005, pp. 301
18
Paraschivescu, M, Păvăloaia,W, Radu, F, Olaru, G, Op.cit. pp.460
19
Popescu, L, Op.cit., pp.137
20
Popescu, L, Op.cit., pp.187

18
veniturilor şi avantajelor în natură se reţine din salariul primit de angajat în numerar pentru
aceeasşi lună.
Salariaţii au dreptul la scăderea din venitul net lunar impozabil (Venit brut-Contribuţii) a unei
sume sub forma de deducere personală, acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile
numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcţia de bază. Aceasta se determină în
funcţie de numărul persoanelor aflate în întreţinere. Sunt considerate persoane în întreţinere
soţia/soţul, copiii sau alţi membri ai familiei, rudele contribuabilului până la gradul al doilea
inclusiv, ale căror venituri impozabile nu depăşesc 250 lei lunar21.
Modul de calcul al impozitului pe salarii şi determinarea salariului net de plată sunt prezentate
schematic în tabelul nr. 2.1.22

Tabelul nr. 2.1. „Determinarea salariului net”

1 Salariu de bază
+ 2 Sporuri şi adaosuri
+ 3 Indemnizaţii
+ 4 Stimulente şi premii
+ 5 Avantaje în natură
+ 6 Indexări

= 7 Salariu brut

− 8 Contribuţia personalului la asigurările sociale (salariu brut x 10,5%)

− 9 Contribuţia personalului la fondul de şomaj (salariu de bază x 0,5%)

− 10 Contribuţia personalului la asigurările sociale de sănătate (salariu brut x 5,5%)

− 11 Cotizaţia sindicală

− 12 Contribuţiile facultative pentru pensii

= 13 Venit net din salarii (7-8-9-10-11-12)

− 14 Deducerea personală

= 15 Venit impozabil, adică baza de calcul pentru impozit (13-14)

− 16 Impozitul pe veniturile din salarii (venit impozabil x cota unică de impozitare)

21
Ristea, M, Op.cit., p. 307
22
Pântea I.P., Contabilitatea financiară românească conformă cu directivele europene, Editura Intelcredo, Cluj-
Napoca, 2009, p. 165

19
− 17 Avansuri acordate personalului

− 18 Alte reţineri datorate terţilor

= 19 Total reţineri (8+9+10+11+12+16+17+18)

= 20 Rest de plată (7-19)

Capitolul 3. Reflectarea în contabilitate a decontărilor cu angajaţii la

SC BALANCE &ACCOUNT SRL

Conducerea contabilităţii la SC BALANCE & ACCOUNT SRL se realizează cu sub stricta

supraveghere a şefului departamentului financiar-contabil, care întocmeşte situaţiile financiare
lunare şi anuale, printre care se numără şi cele de evidenţă a salariaţilor. Organizarea şi conducerea
contabilităţii decontărilor cu personalul la societatea comercială analizată are în prim plan
asigurarea concordanţei dintre înregistrările din evidenţele contabile cu cele din fişele de pontaj
individual.

3.1 Purtătorii primari de informaţii privind decontările cu angajaţii

Prezentarea factorului uman în documentele contabile trebuie să reflecte rolul personalului în

întreprindere, însă integrarea fiinţei umane în universul valorilor economice şi reflectarea
acesteia în contabilitate ridică numeroase probleme conceptuale şi metodologice, dar, în aceeaşi
măsură, filosofice şi morale23.
În vederea obţinerii informaţiilor necesare referitoare la munca prestată, rezultatele muncii
şi remunerarea ei se organizează evidenţa primară şi operativă a acestor aspecte deosebit de
importante atât pentru unitate, cât şi pentru fiecare salariat în parte. Documentele primare
referitoare la prezenţa la lucru, cantitatea de muncă prestată şi rezultatele muncii stau la baza
calculării salariilor cuvenite fiecărui lucrător în parte, constituind, în acelaşi timp, fundamentul
pentru analizarea modului de utilizare a timpului de muncă şi a obligaţiilor contractuale.
Cheltuielile de personal constituie adesea un element important al costului complet şi imputarea
lor diferitelor produse pune probleme dificile în domeniul contabilităţii de gestiune.24
Avansul, sau chenzina I, este acordat salariaţilor în proporţie de 40% din salariul de încadrare
pe data de 17 a lunii sau pe data de 18, dacă prima zi nu este lucrătoare (duminică sau zi liberă

23
Feleagă N., lonaşcu I., Tratat de contabilitate financiară, vol. II, Editura Economică, Bucureşti, 1998, pp. 89
24
Tabără N., Modernizarea contabilităţii şi controlului de gestiune, Ed. Tipo Moldova, Iaşi, 2006, pp.. 221

20
prin lege). Documentul justificativ în baza căruia se plătesc şi în baza căruia se înregistrează în
contabilitate avansurile este Lista de avans chenzinal.
Această listă se întocmeşte lunar pe baza timpului lucrat efectiv, preluat din fişa de pontaj, sau a
certificatelor medicale prezentate. Lista de avans chenzinal serveşte drept document pentru calculul
drepturilor băneşti cuvenite salariaţilor ca avansuri chenzinale, pentru reţinerea pe statul de salarii a
sumelor deja achitate, precum şi ca document justificativ de consemnare în
contabilitate.Documentul ce stă la baza achitării datoriilor salariale de către unitatea economică
analizată este Statul de salarii. Acesta serveşte ca25:
 document pentru calculul drepturilor băneşti cuvenite salariaţilor, precum şi al
contribuţiilor şi al altor sume datorate;
 document justificativ de înregistrare în contabilitate.
Statul de salarii se întocmeşte în unul sau două exemplare, pe baza documentelor de evidenţă
a timpului lucrat efectiv, evidenţei documentelor privind reţinerile legale, certificatelor medicale,
concediilor de odihnă şi a listelor de avans chenzinal26. La SC BALANCE & ACCOUNT SRL
decontarea drepturilor salariale se face de două ori pe lună. Pe baza statului de plată întocmit în
luna respectivă se plăteşte lichidarea, sau chenzina a Il-a, care reprezină diferenţa rămasă de plată
salariaţilor, după luarea în considerare a reţinerilor (atât cele în favoarea unor organisme, cât şi cele
pentru pagube sau imputaţii), dar şi a avansului plătit în chenzina I. Plata chenzinei a Il-a se face pe
data de 2-3 a următoarei luni.
Un alt document de interes pentru contabilitatea decontărilor privind personalul îl constituie
Ordinul de deplasare. Acesta este un document justificativ de înregistrare în contabilitate, care
deserveşte ca dispoziţie de deplasare pentru angajaţii delegaţi ai BALANCE & ACCOUNT SRL
în vederea efectuării deplasării. Ordinul de deplasare mai este folosit ca document de decontare
a cheltuielilor de deplasare, în urma căruia pot să rezulte diferenţe de primit sau de restituit de
titularul de avans. Acest document este întocmit de către persoana care urmează să efectueze
deplasarea, într-un singur exemplar în care justifică şi totalitatea cheltuielilor ce vor urma să
apară.
Societatea a optat şi pentru remunerarea personalului sub forma tichetelor de masă.
Tichetele prezintă avantajul de a nu calcula şi plăti contribuţii aferente acestui drept salarial.
Şi pentru angajaţi tichetele de masă sunt avantajoase deoarece nu li se va reţine nici
contribuţii, şi nici impozit pe venit aferente acestora. Documentul justificativ de acordare a
tichetelor de masă este un Tabel nominal de acordare a tichetelor de masă. Acest document

***, Ordinul Ministrului Economiei şi Finanţelor, nr. 3512/2008 privind documentele financiar-contabile, publicat în
25

Monitorul Oficial, Partea I, 870 bis/23.12.2008, Grupa IV.

21
privind decontările salariale se întocmeşte într-un singur exemplar, care se anexează la statul
de plată, iar fiecare angajat trebuie să consemneze primirea tichetelor de masă. Un element
deosebit de important în completarea acestui document constă în seriile tichetelor, care
trebuie să corespundă cu numărul zilelor lucrătoare.

3.2 Sistemul de conturi utilizat pentru înregistrarea în contabilitate a decontărilor

cu angajaţii

Contabilitatea decontărilor cu salariaţii se conduce cu ajutorul conturilor din grupa 42

„PERSONAL ŞI CONTURI ASIMILATE” a cărei structură de conturi cuprinde:
Evidenta decontarilor cu angajatii pentru drepturile salariale datorate in bani si/sau natura
inclusiv a sporurilor, adaosurilor, premiilor din fondul de salarii se tine cu ajutorul contului de
pasiv 421 „Personal - salarii datorate”. . În creditul său se înregistrează salariile şi alte drepturi
cuvenite personalului, cu excepţia stimulentelor din profit şi a indemnizaţiilor pentru incapacitate
temporară de muncă, iar în debit reţinerile din salarii şi sumele nete achitate salariaţilor.
Funcţiunea contului 421 „Personal - salarii datorate” se prezintă în tabelul 3.1. :

Tabelul 3.1. 421 „Personal - salarii datorate”

Debit 421 „Personal - salarii datorate” Credit

SIC Valoarea datoriilor către salariaţi
- Avansul chenzinal reţinut din salarii (425) - Salariile şi alte drepturi cuvenite personalului (641)
- Reţineri din salarii datorate terţilor (427)
- Impozitul pe venit reţinut (444)
- Contribuţia personalului la asigurările sociale şi la
asigurările sociale de sănătate (431)
- Contribuţia salariaţilor la fondul de şomaj (437)
- Sume datorate de salariaţi propriei unităţi (428)

SFC Valoarea datoriilor către salariaţi

Contul 423 „Personal - ajutoare materiale datorate” este un cont de pasiv cu ajutorul
căruia se ţine evidenţa ajutoarelor de boală pentru incapacitate temporară de muncă, a celor
pentru îngrijirea copilului, a ajutoarelor de deces şi a altor ajutoare acordate. Funcţiunea contului
423 „Personal - ajutoare materiale datorate” se prezintă în tabelul 3.2. :

Tabelul 3.2. 423 „Personal - ajutoare materiale datorate”

Debit 423 „Personal - ajutoare materiale datorate” Credit

- Avansul chenzinal reţinut din ajutoarele materiale
(425)
- Reţineri din ajutoarele materiale datorate terţilor
(427)
- Impozitul pe venit reţinut (444)
SIC Valoarea ajutoarelor materiale datorate
- Sumele datorate personalului sub formă de ajutoare
materiale care afectează potrivit legii cheltuielile
unităţii (645)
- Sumele datorate personalului drept ajutoare
materiale suportate din contribuţia unităţii la

22
 - Contribuţia personalului la asigurările sociale şi la asigurările sociale (431)
asigurările sociale de sănătate (431)
- Contribuţia salariaţilor la fondul de şomaj (437)
- Sume datorate de salariaţi propriei unităţi (428)
- Ajutoare materiale nete plătite (531,512)
- Sumele nete neridicate de personal în termenul legal
(la plăţile în numerar) (426)

SFC Valoarea ajutoarelor materiale datorate

În cazul îmbolnăvirilor angajatului, indemnizaţia pentru concediul medical se suportă: 27

 de către angajator, din prima zi până în a 5-a zi de incapacitate temporară de muncă;
 de bugetul asigurărilor sociale de stat, începând cu ziua următoare celor suportate de
angajator şi până la data încetării incapacităţii temporare de muncă sau la data pensionării.
Contul 424 „Prime reprezentând participarea personalului la profit” este un cont de
pasiv, utilizat pentru evidenţa stimulentelor acordate personalului din profitul realizat.
Funcţiunea contului 424 „Prime reprezentând participarea personalului la profit” se prezintă în
tabelul 3.3. :

Tabelul 3.3. 424 „Prime reprezentând participarea personalului la profit”

Debit 424 „Prime reprezentând participarea personalului la profit” Credit

SIC Stimulente datorate şi neachitate
- Reţineri datorate terţilor (427) - Valoarea primelor reprezentand participarea
- Impozitul pe venit reţinut (444) personalui la profit, acordate potrivit legii (643)
- Sume datorate de salariaţi propriei unităţi (428)
- Stimulente nete plătite în numerar (531)
- Stimulente nete virate în conturile salariaţilor (512)
- Sumele nete neridicate de personal în termenul legal
(la plăţile în numerar) (426)
SFC Stimulente datorate şi neachitate
Contul 425 „Avansuri acordate personalului” reflectă sumele acordate ca avansuri,
considerate creanţe ale unităţii faţă de salariaţi până în momentul decontării lor. Acesta se
debitează cu sumele reprezentând avansuri achitate salariaţilor şi se creditează cu avansurile
reţinute din drepturi salariale. Soldul debitor al contului reflectă avansuri acordate personalului şi
nedecontate.
Contul 426 „Drepturi de personal neridicate” este un cont de pasiv cu ajutorul căruia se
ţine evidenţa drepturilor de personal neridicate în termenul legal (3 zile lucrătoare) la unităţile
care achită obligaţiile faţă de salariaţi în numerar. Funcţiunea contului 426 „Drepturi de personal
neridicate” se prezintă în tabelul 3.4. :
Tabelul 3.4. 426 „Drepturi de personal neridicate”

Debit 426 „Drepturi de personal neridicate” Credit

SIC Drepturi de personal neridicate

27
Toma C., Managementul Contabilităţii financiare, Editura Tipo Moldova, Iaşi, 2012, pp. 156

23
 - Drepturi de personal neridicate achitate în numerar - Sumele datorate personalului sub formă de salarii,
(531) neridicate în termen (421)
- Drepturi de personal neridicate achitate prin virament - Ajutoare materiale datorate personalului neridicate în
(512) termen (423)
- Drepturile de personal neridicate, prescrise potrivit - Stimulente din profit datorate salariaţilor neridicate în
legii (758) termen (424)
SFC Drepturi de personal neridicate
Contul 427 „Reţineri din salarii datorate terţilor” ajută la ţinerea evidenţei sumelor
reţinute propriilor salariaţi în favoarea unor diverşi beneficiari. Aceste sume pot fi sub forma
chiriilor, contracte de împrumuturi, hotărâri ale instanţelor judecătoreşti, etc. Contul se
creditează cu sumele reţinute din salarii, datorate terţilor şi se debitează cu sumele plătite terţilor.
Soldul creditor reflectă sumele reţinute si neachitate.
Contabilitatea decontărilor cu bugetele de asigurări şi protecţie socială se realizează cu
ajutorul conturilor din grupa 43 „ASIGURĂRI SOCIALE, PROTECŢIE SOCIALĂ ŞI CONTURI
ASIMILATE" a cărei structură de conturi cuprinde:
Contul 4311 „Contribuţia unităţii la asigurările sociale" este un cont de datorii pe termen
scurt, utilizat pentru evidenţa decontărilor privind contribuţia entităţii la asigurările sociale.
Funcţiunea contului 4311 se prezintă în tabelul 3.5. :
Tabelul 3.5. 4311 „Contribuţia unităţii la asigurările sociale"
Debit 4311 „Contribuţia unităţii la asigurările sociale" Credit
SIC Sume datorate de entitate asigurărilor sociale

- Sumele virate asigurărilor sociale (512)
- Indemnizaţiile sociale datorate personalului, care se
suportă din asigurările sociale (423)
- Sume reprezentând datorii privind asigurările
sociale,prescrise scutite sau anulate potrivit legii (758)
- Contribuţia entităţii la asigurările sociale (6451)
- Contribuţia personalului la asigurările sociale
(421,423)

SFC Sume datorate de entitate asigurărilor sociale

Contul 4312 „Contribuţia personalului la asigurările sociale" este un cont de pasiv utilizat
pentru evidenţa decontărilor privind contribuţia personalului la asigurările sociale. Funcţiunea
contului se prezintă în tabelul 3.6. :
Tabelul 3.6. 4312 „Contribuţia personalului la asigurările sociale"

Debit 4312 „Contribuţia personalului la asigurările sociale" Credit

SIC Sume datorate asigurărilor sociale
- Contribuţia entităţii la asigurările sociale (6451)
- Sumele virate asigurărilor sociale (512) - Contribuţia personalului la asigurările sociale
- Indemnizaţiile sociale datorate personalului, care se (421,423)
suportă din asigurările sociale (423)
- Sume reprezentând datorii privind asigurările
sociale,prescrise scutite sau anulate potrivit legii (758)

SFC Sume datorate asigurărilor sociale

24
 Contul 4313 „Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate" este un
cont de pasiv, utilizat pentru evidenţa decontărilor privind contribuţia entităţii la asigurările sociale
de sănătate. Funcţiunea contului este similară cu cea a contului 4311.

Contul 4314 „Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate" este

utilizat pentru evidenţa decontărilor privind contribuţia angajaţilor la asigurările sociale de
sănătate. Funcţiunea contului este similară cu cea a contului 4312.
Contul 4371 „Contribuţia unităţii la fondul de şomaj" este utilizat pentru evidenţa
decontărilor privind contribuţia entităţii la fondul de şomaj. Funcţiunea contului este similară cu cea
a contului 4311.
Contul 4372 „Contribuţia personalului la fondul de şomaj" este utilizat pentru evidenţa
decontărilor privind contribuţia personalului la fondul de şomaj. Funcţiunea contului este similară
cu cea a contului 4312.
Contul 4381 „Alte datorii sociale" este un cont de pasiv utilizat pentru evidenţa altor datorii
privind asigurările sociale. Funcţiunea contului se prezintă în tabelul 3.6. :
Tabelul 3.6. 4381 „Alte datorii sociale"

Debit 4381 „Alte datorii sociale" Credit

SIC Alte datorii sociale
- Sumele virate asigurărilor sociale reflectate ca - Sume privind indemnizaţiile sociale achitate în plus
alte datorii (5121) personalului (428)
- Sume reprezentând datorii privind asigurările
sociale,prescrise scutite sau anulate potrivit legii (758)

SFC Sume datorate asigurărilor sociale

Contul 4382 „Alte creanţe sociale" este un cont de activ utilizat pentru evidenţa altor creanţe
privind asigurările sociale. Funcţiunea contului se prezintă în tabelul 3.7. :

Tabelul 3.7. 4382 „Alte creanţe sociale"

Debit 4382 „Alte creanţe sociale" Credit

SID Alte creanţe sociale - Sumele încasate de la bugetul asigurărilor sociale,
- Sumele de încasat de la bugetul asigurărilor sociale, reflectate anterior ca alte creanţe sociale (5121)
datorate personalului ca indemnizaţii sociale (428)

SFD Alte creanţe sociale

Un alt cont specific decontărilor cu salariaţii este contul 444 „Impozitul pe venituri de
natura salariilor". Acesta este utilizat pentru evidenţa datoriilor privind impozitul pe venituri de
natura salariilor, reţinut din veniturile salariale şi virat bugetului statului. Funcţiunea contului se
prezintă în tabelul 3.7. :

Tabelul 3.7. 444 „Impozitul pe venituri de natura salariilor"

25
 Debit 444 „Impozitul pe venituri de natura salariilor" Credit
SIC Impozit pe salarii reţinut şi nevirat încă
- Sumele virate la bugetul statului reprezentând - Sumele reprezentând impozitul pe venituri de natura
impozitul pe veniturile de natura salariilor (5121) salariilor (421,423,424)
- Sume reprezentând datorii privind asigurările - Sumele reprezentând impozitul datorat de către
sociale,prescrise scutite sau anulate potrivit legii (758) colaboratorii unităţii pentru plăţile efectuate către
aceştia (401)
SFC Impozit pe salarii reţinut şi nevirat încă

3.3 Aplicatii privind decontarile cu personalul

Conform balanţei de verificare pe luna aprilie 2014 SC BALANCE & ACCOUNT SRL
prezintă următoarea situaţie a datoriilor referitoare la salariaţi reflectata in Tabelul 3.8. :
Tabelul 3.8. Datorii referitoare la salariaţi

Cont Denumire cont Suma

421 Personal - salarii datorate 5893.00
426 Drepturi de personal neridicate 250.00
4311 Contribuţia unităţii la asigurările sociale 3661.00
4311 Contribuţia unităţii la asigurările sociale”/ analitic contribuţia entităţii 28.00
pentru accidentele de muncă şi bolile profesionale (AMBP)
4311 Contribuţia unităţii la asigurările sociale”/ analitic contribuţia pentru 150.00
concedii şi indemnizaţii (CCI)
4312 Contribuţia personalului la asigurările sociale 1848.00
4313 Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate 915.00
4314 Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate 968.00
4371 Contribuţia unităţii la fondul de şomaj 88.00
4372 Contribuţia personalului la fondul de şomaj 88.00
444 Impozitul pe venituri de natura salariilor 1763.00
447 Fonduri speciale-taxe şi vărsăminte asimilate”/ analitic fondul de 44.00
garantare pentru plata creanţelor (FGPC)

În cursul lunii Mai 2014 au loc următoarele operaţiuni economico-financiare:

1. Se achiziţionează 100 bonuri de masă la valoarea de 9,00 lei/bon. Pentru aceasta
societatea plăteşte furnizorului 952,60 lei. Operaţiunea are loc pe data de 2 mai.
2. Pe data de 3 mai se acordă angajaţilor bonurile de masă achiziţionate.
3. Pe data de 4 mai se plăteşte prin caserie chenzina a II-a de pe luna aprilie, conform
statului de salarii întocmit.
4. Se ridică de către un angajat drepturi salariale neîncasate în valoare de 200 lei, pe data de
6 mai a lunii.
5. Conform ordinului de plată se virează contribuţiile şi impozitul pe venituri din salarii, pe
data de 10 mai.
6. Plata chenzinei I are loc pe data de 17 mai, din caserie, conform listei de avans chenzinal.

26
 7. Se constată deteriorarea unei imprimante în valoare de 250 lei, cauzată de angajata
Mustereţ Paula, căreia i se impută întreaga valoare.
8. La sfârşitul lunii se întocmeşte statul de salarii pe luna mai şi se înregistrează în
contabilitate.
Pentru exemplificare se iau în considerare următorii angajaţi:
- David Ionela - salariu de bază – 1600 lei, 2 persoane în întreţinere
- Mustereţ Paula – salariu de bază – 950 lei, 0 persoane în întreţinere, avantaje în natură 30 lei
- Repede Ionela – salariu de bază – 3100 lei, 3 persoane în întreţinere
- Vicol Angela – indemnizaţie concediu medical toată luna , 1 persoană în întreţinere
Deducerea fiscală necesară la calculul impozitului pe venitul din salarii se va calcula
astfel:
- David Ionela: 450 x [1-(1600 - 1000)/ 2000]=315 lei
- Mustereţ Paula: 250 lei
- Repede Ionela: 0 lei, salariu brut>3000 lei
- Vicol Angela: 350 x [1-(Indemnizaţie- 1000)/ 2000]
Calculul reţinerilor salariale şi a salariului net pentru primii 3 salariaţi se vor efectua conform
tabelului nr. 3.9. :
Tabelul nr. 3.9 „Determinarea salariilor nete ale angajaţilor”
David Mustereţ Repede
Nume şi prenume
Ionela Paula Ionela
1 Salariu de bază 1600,00 950,00 3100,00
+ 2 Sporuri şi adaosuri - - -
+ 3 Indemnizaţii - - -
+ 4 Stimulente şi premii - - -
+ 5 Avantaje în natură - 30,00 -
+ 6 Indexări - - -
= 7 Salariu brut 1600,00 980,00 3100,00
− 8 CAS (salariu brut x 10,5%) 168,00 102,90 325,50
− 9 CFS (salariu de bază x 0,5%) 8,00 4,75 15,50
− 10 CASS (salariu brut x 5,5%) 88,00 53,90 170,50
− 11 Cotizaţia sindicală - - -
− 12 Contribuţiile facultative pentru pensii - - -
= 13 Venit net din salarii (7-8-9-10-11-12) 1336,00 818,45 2588,50
− 14 Deducerea personală 320,00 250,00 0,00
= 15 Venit impozabil (13-14) 1016,00 568,45 2588,50

27
− 16 Impozitul pe salarii (venit impozabil x16%) 162,56 90,95 414,16
− 17 Avansuri acordate personalului 650,00 380,00 1200,00
− 18 Alte reţineri datorate terţilor - - -
= 19 Total reţineri (8+9+10+11+12+16+17+18) 1076,56 632,5 2125,66
= 20 Rest de plată (7-19) 523,44 347,5 974,34

Pentru calculul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă a angajatei Vicol

Angela este necesară cunoaşterea următoarelor informaţii:
- salariile brute obţinute de aceasta în ultimele 6 luni sunt : 1400, 1505, 1550, 1500, 1450 şi
1625 lei
- zile lucrătoare în perioada ultimelor 6 luni: 105 zile
- zile lucrătoare în luna mai: 20 zile
- numărul total de salariaţi ai întreprinderii: 23
Calculul indemnizaţiei suportate de societate şi a celei suportate de FNUASS se face conform
tabelului nr. 3.10:
Tabelul nr. 3.10 „Calculul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă”
a) Numărul de angajaţi ai societăţii 5
b) Număr de zile lucrătoare în luna mai 20 zile
c) Numărul de zile lucrătoare din concediul medical 20 zile
d) Numărul de zile de concediu suportate de societate 5 zile
e) Numărul de zile de concediu suportate de FNUASS (c-d) 15 zile
f) Suma salariilor brute pe ultimele 6 luni 9030 lei
g) Numărul de zile lucrătoare în ultimele 6 luni 105 zile
h) Media zilnică a bazei de calcul a indemnizaţiei (f/g) 86 lei/zi
i) Procentul de drept cuvenit 75%
j) Cuamtumul indemnizaţiei (h x i x c) 1290 lei
k) Concediul medical suportat de societate (h x i x d) 774 lei
l) Concediul medical suportat de FNUASS (h x i x e) 968 lei

Calculul reţinerilor aferente indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă :

 CAS angajat: 850 lei x 10,5%= 89,00 lei
 CFS angajat: 1290 lei x 0,5%= 6,45 lei
 CASS angajat: 0 lei
 Impozit pe venit (1290-350*[1-(1290-1000)/2000]-69,45)*16%= 147,41 lei

28
 Pe lângă reţinerile reflecate în statul de salarii, societatea va trebui să înregistreze şi
contribuţiile pe care aceasta le datorează către diferite organisme ale statului.
a) Pentru primii trei angajaţi acestea sunt calculate la salariile brute, respectiv
1600+980+3100=5680 lei
 CAS unitate: 5680 lei x 20,8 %=1181,44 lei
 CFS unitate: 5680 lei x 0,5 %= 28,40 lei
 CASS unitate: 5680 lei x 5,2 %= 295,36 lei
 AMBP: 5680 lei x 0,18%= 10,22 lei
 FGPC: 5680 lei x 0,25%= 14,2 lei
 CCI: 5680 lei x 0,85%= 48,28 lei
b) Pentru angajatul care a beneficiat de concediu medical, contribuţiile societăţii sunt
calculate astfel:
 CAS unitate: 850 x 20,8 %=176,80 lei
 CFS unitate: 774 lei x 0,5 %= 3,87 lei
 CASS unitate: 774 lei x 5,2 %= 40,25 lei
 AMBP: 0 lei x 0,18%= 0 lei
 FGPC: 774 lei x 0,25%= 2,00 lei
 CCI: 774 lei x 0,85%= 6,58 lei
Totalul contribuţiilor pe care întreprinderea urmează să le înregistreze este:
 CAS unitate: 176,80 lei + 1181,44 lei = 1358,24 lei
 CFS unitate: 3,87 lei + 28,40 lei = 32,27 lei
 CASS unitate: 40,25 lei + 295,36 lei = 335,61 lei
 AMBP: 0 lei + 10,22 lei = 10,22 lei
 FGPC: 2,00 lei + 14,20 lei = 16,2 lei
 CCI: 6,58 lei + 48,28 lei = 54,86 lei

Evidenţa contribuţiilor angajatului, a impozitului pe venituri din salarii, precum şi restul de

plată pe care unitatea îl datorează, le regăsim în Statul de salarii de pe luna mai 2014:

29
SC BALANCE & ACCOUNT S.R.L. IAŞI
Cod fiscal: 29777316
Registrul comerţului: J22-280/2012
Str. Ipsilanti Alex Voda, Nr. 39
Stat de salarii
pe luna Mai anul 2014

Alte Indemnizaţii pentru Contribuţia Contribuţia pentru Contribuţia pentru

Nr. Salariu de
Numele şi prenumele drepturi incapacitate Venit brut individuală pentru protecţia socială a asigurările sociale Venit net
Crt. bază
salariale temporară de muncă asigurările sociale şomerilor de sănătate
0 1 2 3 5 6 7 8 9
1 David Ionela 1600 0 0 1600 168 8 88 1336
2 Mustereţ Paula 950 30 0 980 103 5 54 818
3 Repede Ionela 3100 0 0 3100 326 16 171 2589
4 Vicol Angela 0 0 1290 1290 89 6 0 1195

TOTAL 5650 30 1290 6970 660 35 313 5964

Deducere
Nr. Venit bază de Impozit calculat Total de
Venit net personală de Salariul net Avans Alte reţineri
Crt. calcul şi reţinut plată
bază
0 9 10 11 12 13 14 15 16
1 1336 320 1016 163 1173 650 0 523

2 818 250 568 91 724 380 0 348

3 2589 0 2589 414 2174 1200 0 974

4 1221 300 921 147 1074 300 0 774

TOTAL 5964 870 5094 815 5145 2530 0 2619

30
 Operaţiunile prezentate se înregistrează în Registrul Jurnal astfel:
Unitatea: SC BALANCE & ACCOUNT SRL
Registrul Jurnal
luna mai 2014
Nr pagină 1
Nr Data Document Simbol conturi Sume
Explicaţii
Crt. înregistrării (fel,nr.) Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
0 1 2 3 4 5 6 7
Report: - - - -
Factură
fiscală % 401 952,60
Se achiziţionează bonuri de
1 02.05.2014 369012 5328 900,00
masă
628 25,00
4426 27,60
Notă Se acordă bonuri de masă
2 03.05.2014 642 5328 900,00 900,00
contabilă 1 angajaţilor
Stat salarii Lichidarea lunii aprilie achitată
3 04.05.2014 421 5311 5893,00 5893,00
aprilie angajaţilor
Registrul de Se achită datorii salariale
4 06.05.2014 426 5311 200,00 200,00
casă neridicate la termen

% 5121 7790,00
4311 3661,00
4311AMBP 28,00
4311CCI 150,00
Se virează contribuţiile către
5 10.05.2014 4312 1848,00
bugetele asigurărilor sociale
4313 915,00
4314 968,00
4371 88,00
4372 88,00
447FGPC 44,00
Ordin de Se virează impozitul pe
6 10.05.2014 plată nr.166 venituri din salarii către 444 5121 1763,00 1763,00
bugetul statului
Listă avans Se achită chenzina I
7 17.05.2014 chenzinal 425 5311 4000,00 4000,00
mai
Decizie de Se scoate din evidenţă
8 18.05.2014 imputare imprimanta deteriorată de 603 303 250,00 250,00
nr.4 angajată
Decizie de Imputarea valorii unui feon,
imputare datorită deteriorării 4282 % 310,00
9 18.05.2014
nr.4 7588 250,00
4427 60,00
De reportat: 25792,60 25792,60

31
Unitatea: SC BALANCE & ACCOUNT SRL
Registrul Jurnal
luna mai 2014
Nr pagină 2
Nr Data Document Simbol conturi Sume
Explicaţii
Crt. înregistrării (fel,nr.) Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
0 1 2 3 4 5 6 7
Report: 25792,60 25792,60
Stat Salarii Se înregistrează statul de
10 30.05.2014 Mai salarii, pentru persoane fără 641 421 5680,00 5680,00
indemnizaţie
Stat Salarii
Mai 421 % 3863,00
4312 596,00
Se înregistrează reţinerile 4372 28,00
11 30.05.2014
din salarii 4314 312,00
444 667,00
425 2230,00
302 30,00
Notă Se înregistrează TVA
12 30.05.2014 contabilă aferentă avantajelor în 635 4427 5,70 5,70
nr.34 natură acordate
Stat Salarii Se înregistrează statul de
13 30.05.2014 Mai salarii pentru persoanele cu 641 423 774,00 774,00
indemnizaţie
Stat Salarii Se înregistrează statul de
14 30.05.2014 Mai salarii pentru persoanele cu 4311CCI 423 516,00 516,00
indemnizaţie
Stat Salarii Se înregistrează reţinerile
Mai din salariile sub formă de 423 % 216,00
15 30.05.2014 indemnizaţii 4372 6,00
4312 89,00
444 147,00
Stat Salarii Se înregistrează CAS
16 30.05.2014 6451 4311 1306,00 1306,00
Mai unitate
Notă Se înregistreează CFS
17 30.05.2014 contabilă unitate 6452 4371 32,00 32,00
nr.35
Notă Se înregistrează CASS
18 30.05.2014 contabilă unitate 6453 4313 336,00 336,00
nr.36
Notă Se înregistrează contribuţia
19 30.05.2014 contabilă pentru accidente de muncă 6451 4311AMBP 10,00 10,00
nr.37 şi boli prof.
Notă Se înregistrează contribuţia
20 30.05.2014 contabilă FGPC 635 447FGPC 16,00 16,00
nr.39
Notă Se înregistrează contribuţia
21 30.05.2014 contabilă CCI 6451 4311CCI 55,00 55,00
nr.40
TOTAL: 41650,30 41650,30

32
 Concluzii şi propuneri

Lucrarea pe care am realizat-o este structurată în trei capitole, de-a lungul cărora am
evidenţiat elemente teoretico-practice privind decontările cu personalul unei societăţi
comerciale. În capitolul 1, intitulat „Prezentare generală a SC BALANCE & ACCOUNT
SRL”, reflectă în cadrul structurii sale noţiuni referitoare la descrierea activităţii economico-
productive, funcţiile economice pe care le îndeplineşte societatea în cauză, dar şi structura
organizatorică a acesteia. În finalul capitolului am realizat un studiu al principalilor indicatori
economico-financiari pe baza datelor din situaţiile financiare anuale publicate de firmă,
studiu care s-a finalizat cu o interpretare a rezultatelor analizei.
Capitolul 2, intitulat “Bazele teoretice si juridice ale decontărilor cu angajaţii”, sunt
prezentate aspecte teoretice cu privire la salariu, formele acestuia, contribuţiile aferente
personalului şi reglementările juridice care stau la baza organizării contabilităţii decontărilor
salariale, atât la nivel naţional, cât şi internaţional.
În capitolul 3, numit “Reflectarea in contabilitate a decontărilor cu angajaţii la SC
BALANCE & ACCOUNT SRL ”, am făcut referire la fluxul informaţional pe baza căruia
este organizată contabilitatea decontărilor privind personalul, la sistemul de conturi utilizat,
precum şi la calculul şi înregistrările contabile care reflectă decontările privind personalul.
Lucrarea se încheie prin prezentarea concluziilor referitoare la importanţa contabilităţii
decontărilor privind personalul la societăţile comerciale.
Având în vedere complexitatea noţiunilor tratate în capitolele anterioare, putem
concluziona prin aceea că salariul este un concept ce interesează pe majoritatea persoanelor
încadrate într-o activitate de muncă. De la apariţia omului şi până în zilele noastre, munca,
conţinutul şi caracterul ei, regimul economic şi juridic, au cunoscut profunde transformări,
fiecare orânduire punându-şi amprenta caracteristică asupra salariului. Salarizarea a cunoscut
diferite forme de-a lungul timpului, de la raţia de sare primită de soldaţii romani sau alimente
obţinute în activitatea prestată până la sume de bani, care în prezent, se stabilesc în funcţie de
competenţele fiecăruia.
Astfel se poate spune că salariul este determinat pe piaţa muncii, în raport cu valoarea
obiectivă a prestaţiei, calitatea şi durata muncii, precum şi cu cererea de muncitori şi, uneori,
cu personalitatea muncitorului.
Dezvoltarea unei politici salariale sau abordarea pe baze ştiinţifice a acesteia este o
activitate complexă care impune luarea în considerare a tuturor aspectelor esenţiale ale
salariului, a sarcinilor şi funcţiilor de bază ale acestuia precum şi a corelaţiilor acestuia cu

33
cele mai diferite variabile economice şi sociale, de cele mai multe ori divergente ale
societăţilor comerciale.
După cum se observă şi din structura capitolelor anterioare, această lucrare a tratat
elemente deosebit de importante privind decontările cu personalul, printre care se numără
definirea conceputului de salariu din mai multe perspective, a formelor pe care le poate
îmbrăca salarizarea dar mai ales a reţinerilor datorate de personal şi influenţa acestora în
determinarea salariului net datorat angajatului de către unitatea angajatoare.
Cadrul juridic care reglementează acest domeniu al decontărilor privind personalul, a
cunoscut numeroase modificări de-a lungul timpului, fapt ce a determinat şi schimbări
importante în cadrul societăţilor comerciale. În România, normele juridice în vigoare vin să
soluţioneze probleme de ordin social, ce pot apărea în cadrul unui contract de muncă sau a
oricărei întelegeri, consemnate printr-un act legalizat.
Întrucât contabilitatea decontărilor privind personalul ridică unele dificultăţi în cadrul unei
societăţi comerciale, cadrul juridic ar trebui să fie cel care vine să le rezolve. Pentru că
tindem spre o societate în care totul devine informatizat, instabilitatea acestor norme juridice
determină o schimbare continuă în sfera programelor care ajută la ţinerea evidenţei contabile.
Tocmai această instabilitate a cadrului juridic românesc privind decontările cu personalul,
ridică numeroase probleme unor importanţi producători ai produselor software pentru
evidenţe contabile.
În ceea ce priveşte politica salarială a societăţii comerciale BALANCE & ACCOUNT
SRL, aceasta are la bază tocmai evitarea discriminării profesionale, de orice natură, precum şi
motivarea salariaţilor în îmbunătăţirea procesului de muncă.
După părerea mea, luând în calcul cadrul economic în care societatea îşi desfăşoară
activitatea, SC BALANCE & ACCOUNT SRL ar trebui să urmărească întărirea poziţiei pe
care aceasta îl ocupă pe piaţă şi diversificarea serviciilor prestate prin adoptarea unor noi idei
în stilul de lucru al fiecărui angajat.

34
 Bibliografie

A. Cărţi:
1. Academia Română, Micul dicţionar academic, Editura Univers Enciclopedic,
Bucureşti, 2003
2. Budugan D., Georgescu I., Berheci I., Beţianu L., Contabilitate de gestiune,
Editura CECCAR, Bucureşti, 2013
3. Creţoiu Gh., Bucur I., Contabilitate. Fundamente şi noul cadru juridic, ediţia II,
Editura C.H.Beck, Bucureşti, 2007
4. Diaconu D., Contabilitate financiară armonizată a unităţilor economice. Ediţia a
II-a, revizuită şi adăugită, Editura Bibliotheca, Bucureşti, 2006
5. Dumitrean E., Contabilitate financiară, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2008
6. Feleagă L., Feleagă N., Contabilitatea financiară o abordare europeană şi
internaţională, Editura Infomega, Bucureşti, 2005
7. Feleagă N., lonaşcu I., Tratat de contabilitate financiară, vol. II, Editura
Economică, Bucureşti, 2008
8. Georgescu I., Elemente de contabilitate aplicate în societăţile comerciale şi
instituţiile publice, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2004
9. Georgescu I., Macovei C., Berheci M., Contabilitatea firmei, Editura Junimea
Iasi, 2003
10. Horomnea E., Fundamentele ştiinţifice ale contabilităţii. Doctrină. Concepte.
Lexicon, Editura Tipo Moldova, Iaşi, 2008
11. Horomnea E.,Tabără N., Budugan D., Georgescu I., Beţianu L., Introducere in
contabilitate, Editura Tipo Moldova, Iaşi, 2012
12. Jianu I., Evaluarea, prezentarea şi analiza performanţelor întreprinderii, Editura
CECCAR, Bucureşti, 2007
13. Matiş D., Bazele contabilităţii. Aspecte teoretice şi practice, Editura Alma Mater,
Cluj Napoca, 2005
14. Matiş D., Pop A, Contabilitate financiară, Editura Alma Mater, Cluj Napoca,
2007
15. Mironiuc M., Analiză economico-financiară Performanţă, Editura Universităţii
„Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2013
16. Munteanu V.(coordonator), Contabilitatea financiară a întreprinderilor
armonizată cu Directivele Contabile Europene şi Standardele Internaţionale de
Contabilitate”, Editura LuminaLex, Bucureşti, 2003
17. Needles B., Anderson H.R.,Caldwell, Principiile de bază ale contabilităţii,
Editura Arc, Bucureşti, 2001
18. Paraschivescu M.D., Radu F., Managementul contabilităţii financiare, Editura
Tehnopress, Iaşi, 2008
19. Paraschivescu M.D., Păvăloaia W., Olaru D.G., Radu F., Contabilitate financiară,
Editura Tehnopress, Iaşi, 2007
20. Pântea I.P., Contabilitatea financiară românească. Reglemenentări contabile
conforme cu directivele europene, Editura Intelcredo, Cluj Napoca, 2009
21. Pântea I.P., Bodea Gh., Contabilitatea financiară armonizată cu directivele
contabile europene, Editura Intelcredo, Deva, 2007
22. Pântea I.P., Bodea Gh., Contabilitatea financiară actualizată la standardele
europene, Editura Intelcredo, Deva, 2006
23. Petrescu S., Analiză şi diagnostic financiar-contabil, ediţia a II-a, revăzută şi
adăugită, Editura CECCAR, Bucureşti, 2008

35
 24. Pop A., Contabilitatea financiară românească armonizată cu directivele
europene, Editura Intelcredo, Cluj Napoca, 2002
25. Popescu. L, Salarizarea personalului:contabilitate, fiscalitate, legislaţie, Editura
Tribuna Economică, Bucureşti, 2007
26. Ristea M., Contabilitate financiară, Editura Univers, Bucureşti, 2005
27. Rotaru A. Prodan A., Managementul resurselor umane, Editura Sedcom Libris,
2006
28. Rus, I, Bazele contabilităţii, Editura Economică, 2005
29. Scorţescu Gh., Dumitrean E., Berheci I., Mardiros D.-N., Haliga I., Contabilitate
financiară, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2004
30. Tabără N., Contabilitate naţională. Concepte, sisteme, modele, Editura Tipo
Moldova, Iaşi, 2008
31. Tabără N., Modernizarea contabilităţii şi controlului de gestiune, Editura Tipo
Moldova, Iaşi, 2006
32. Toma C., ., Dumitrean E., Haliga I., Contabilitate financiară, Editura Universităţii
„Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2010
33. Toma C., Managementul Contabilităţii financiare, Editura Universităţii
„Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2012
34. Toma C., Contabilitatea operaţiunilor de comerţ exterior, Editura Sedcom Libris,
Iaşi , 2013
35. Ţop D., Tratat de dreptul muncii, Ed. Wolters Kluwer, Bucureşti, 2008

B. Legislaţie
1. ***, Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice
de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările
ulterioare publicată în Monitorul Oficial 927/23 dec. 2003
2. ***, Legea nr. 82/1991, Legea contabilităţii, republicată în Monitorul Oficial,
Partea I, nr. 454 din 18/06/2008 , modificată şi completată prin OGU nr. 37 / 2011 pentru
modificarea şi completarea Legii contabilităţii nr. 82 /1991
3. ***, Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările
ulterioare publicată în Monitorul Oficial nr. 927/23 dec. 2003
4. ***, Legea 53/2003 Codul Muncii, publicată în Monitorul Oficial nr.
72/05.02.2003
5. ***, Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3055/29.10.2009 pentru aprobarea
reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, publicată în Monitorul Oficial al
României, partea I, nr. 766 si 766 bis/10.11.2009, modificat şi completat prin Ordinul
ministrului finanţelor publice nr. 2869/23.12.2010 pentru modificarea şi completarea unor
reglementări contabile, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr.
882/29.12.2010
6. ***, OMEF nr. 3512/2008 privind documentele financiar-contabile, publicat în
Monitorul Oficial Partea I, nr. 870 din 23/12/2008

36