Sunteți pe pagina 1din 62

UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE


SPECIALIZAREA CONTABILITATE ȘI
INFORMATICĂ DE GESTIUNE

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU PERSONALUL ȘI CU


BUGETELE DE ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Lector Univ. Dr. Mihai Mocanu

ABSOLVENT:
Darie Nicolae

SIBIU
2017

CUPRINS
0
INTRODUCERE ...............................................................................................
.pag.3
CAPITOLUL I NOŢIUNI TEORETICE PRIVND DECONTĂRILE
SALARIALE ŞI SOCIALE PRECUM ŞI ELEMENTE NECESARE
CALCULARII SALARIILOR………………….…………………………...….pag.5
1.1. Noţiuni teoretice privind decontările salariale şi sociale………….…...pag.5
1.2. Componentele sistemului de salarizare……………………...………….pag.6
1.2.1. Principiile sistemului de salarizare…………………….…..…pag.6
1.2.2. Criterii de salarizare…………………………………….………pag.8
1.2.3. Forme de salarizare………………………………………...…..pag.9
1.3. Documente contabile şi forme de evidenţă a cheltuielilor cu forţa de
muncă…………………...
……………………………………………………..pag.10
1.4. Obligaţiile de plată ale angajatorului în legatură cu forţa de
muncă……………………………………………….………………………...pag.13
1.4.1. Cheltuieli salariale suportate de către angajator……………..…pag.13
1.4.2. Contribuţii suportate de către angajator aplicate până la 31.12.2017
………………………………………………………………………………....pag.16
1.4.3. Reţinerile salariale suportate de către angajaţi aplicate până la
31.12.2017………………………………...……………………………….…pag.18
1.5. Impozitul pe venit………………………………………………......…..pag.18
1.5.1. Determinarea lunară a impozitului pe venitul din
salarii………...pag.18
1.5.2. Deducerile personale……………………………………….……….pag.19
1.5.2.1. Reguli pentru a beneficia de deduceri
personale………………………………………………………………..pag.20
1.5.2.2 .Documente justificative pentru acordarea deducerilor
personale………………………………………………………...pag.2
0
CAPITOLUL II CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU PERSONALUL ŞI
CU BUGETELE DE ASIGURĂRI ŞI PROTECŢIE
SOCIALĂ.....................pag.22
2.1. Contabilitatea decontărilor cu personalul.................................................pag.22
2.2. Contabilitatea decontărilor privind asigurările sociale şi protecţia
socială………………………………………………………………………….pag.2
7
2.2.1. Contributiile privind asigurarile sociale………………………..…pag.27
2.2.2. Contribuţiile privind fondul de şomaj………………………………
pag.30
2.2.3. Contribuţia entității la schemele facultative de pensii şi la primele de
asigurare voluntară de sănătate……………………………………………pag.31
CAPITOLUL III MODIFICĂRI CU INCIDENŢA FISCALĂ DE LA 1
IANUARIE 2018, ASUPRA SALARIULUI MINIM BRUT PE ŢARĂ,
1
CONTRIBUŢIILOR SOCIALE ŞI IMPOZITULUI PE VENIT...................pag.32
3.1. Salariul minim brut pe ţară garantat în plată...........................................pag.32
3.2. Transferul contribuţiilor sociale de la angajatori la angajaţi începând cu 1
ianuarie 2018.....................................................................................................pag.33
3.3. Scăderea cotei impozitului pe venit de la 16% la 10%..............................pag.35
CAPITOLUL IV TRATAMENTUL FISCAL ŞI TRATAMENTUL CONTABIL
AFERENT OPERAŢIUNILOR PRIVIND DECONTĂRILE CU PERSONALUL
ŞI CU BUGETELE DE ASIGURĂRI ŞI PROTECŢIE SOCIALĂ LA SC
MERIDIAN METAL SRL……………………………………………………pag.36
4.1.Scurta prezentare a societăţii MERIDIAN METAL SRL……………….pag.36
4.2. Salarizarea la MERIDIAN METAL SRL-forme de salarizare, documente
contabile şi forme de evidenţă a cheltuielilor cu forţa de muncă……………pag.37
4.3. Tratamentul contabil şi tratamentul fiscal privind decontările cu personalul şi
cu bugetele de asigurări sociale şi protecţie socială-aferent salariilor lunii iunie
2017 la MERIDIAN METAL SRL………………………………………….pag.39
4.4. Impactul modificărilor fiscale cu incidenţă de la 01 ianuarie 2018 asupra
operaţiunilor privind decontările cu personalul şi cu bugetul asigurărilor sociale
şi protecţiei sociale……………………………………………………………pag.50

CONCLUZII………………………………… ………..….……….…….....pag.57

BIBLIOGRAFIE .........................................................................................pag.61

2
INTRODUCERE

Un loc important în activitatea de producere a oricărei unităţi economice îl ocupă


munca şi rezultatele ei, pentru că numai folosirea raţională a surselor de muncă,
sporirea productivităţii muncii este una din condiţiile necesare pentru efectuarea procesului
producţiei sociale.
Pentru aprecierea rolului muncii în epoca contemporană este necesar să se
ţină seama şi de procese evidente cum sunt: reducerea relativă a timpului de muncă, afirmarea
efortului intelectual şi înlocuirea tot mai mare a activităţilor manuale tradiţionale prin
automatizarea, robotizarea şi informatizarea producţiei.
Munca este temelia oricărei activităţii, de aceea este foarte importantă
evidenţa muncii, rezultatelor ei precum şi asigurarea retribuirii lucrătorilor după
cantitatea şi calitatea muncii depuse. De aceea, orice entitatea economică pentru a-şi
desfăşura activitatea cu succes, are nevoie de un personal calificat care va fi în stare
să execute toate lucrările necesare. Pentru atragerea unui astfel de personal calificat,
conducătorii entităţii economice trebuie să prezinte o motivaţie. Motivaţia de obicei se
materializează într-un <<salariu>> care va satisface atât cerinţele lucrătorului cât şi
cele ale conducerii entităţii economice.
În toate ţările, salariul condiţionează situaţia economică a unui număr mare de
locuitori. În ţările dezvoltate economic, salariaţii reprezintă 80-90% din populaţia ocupată.
Salariul este important şi pentru că reprezintă venitul legal de existenţa omului fără care nu se
poate asigura cea mai mare parte a forţei de muncă prezente şi viitoare.
Unul din factorii importanţi de sporire a eficienţei muncii este organizarea corectă a
remunerării muncii, sursa principală de venituri a populaţiei noastre.
În lume, cea mai mică cotă a salariilor în costul producţiei nete este corespondenţa directă
a celui mai mizer salariu mediu real (după standardele mondiale), care la momentul actual şi-a
pierdut funcţiile economice de bază cum sunt:
 de stimulare a muncii de calitate şi de ridicare a productivităţii ei;
 instrument de propagare a esteticii profesionale de înaltă ţinută a executării;
 temei al diferenţierii obligatorii a retribuţiei ce ar ţine cont de spectru larg al
deosebirilor de ordin profesionist şi calificaţie la prestarea muncii.
Esenţa oricărei organizaţii este efortul uman, iar eficienţa şi eficacitatea acesteia sunt
influenţate, în mare măsură de comportamentul oamenilor în cadrul organizaţiei. Deci
organizaţiile există pentru că oamenii lucrează împreună pentru realizarea obiectivelor
organizaţionale, în vederea îndeplinirii propriilor obiective. De aceea succesul sau supravieţuirea
în afaceri necesită o bună înţelegere a managementului resurselor umane. O organizaţie ajunge
să deţină avantaje competiţionale, utilizând eficient oamenii, pentru atingerea unor obiective bine
definite.
Managementul resurselor umane are în vedere recrutarea personalulu capabil,
flexibil şi devotat, conducere şi recompensarea performanţelor.
3
Organizaţiile implică oameni şi depind de efortul acestora. Investiţia în oameni s-a
dovedit a fi calea cea mai sigură de a garanta supravieţuirea unei organizaţii, sau de
a asigura competitivitatea şi viitorul acesteia. În noua societate informaţională, capitalul
uman înlocuieşte capitalul financiar ca resursă strategică.
Succesul sau insuccesul pe termen lung ale oricărei organizaţii depind, în cele din
urmă, de existenţa unor oameni potriviţi la locul potrivit şi în momentul
potrivit în condiţiile în care pe piaţa muncii cererea şi oferta pot avea implicaţii şi pot crea
dificultăţi.
Resursele umane sunt singurele capabile să producă şi să reproducă toate celelalte
resurse aflate la dispoziţia unei organizaţii.

4
CAPITOLUL I

NOŢIUNI TEORETICE PRIVND DECONTĂRILE SALARIALE ŞI


SOCIALE PRECUM ŞI ELEMENTE NECESARE CALCULĂRII
SALARIILOR

1.1. NOŢIUNI TEORETICE PRIVIND DECONTĂRILE


SALARIALE ŞI SOCIALE

Salariile constau din totalitatea veniturilor în bani sau în natură, obţinute de


o persoană fizică ce desfăşoară activitate în baza unui contract individual sau
colectiv de muncă, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor
sau forma sub care se acordă, inclusiv îndemnizaţiile pentru incapacitate temporară
de muncă, de maternitate şi pentru concediu privind îgrijirea copilului până la doi
ani.
Salariul reprezintă contraprestaţia muncii depuse de salariat în baza
contractului individual de muncă. Pentru munca prestată în baza contractului
individual de muncă fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat în bani.
Salariul cuprinde salariul de bază, îndemnizaţiile, sporurile, precum şi alte
adaosuri. Salariile se plătesc înaintea oricăror alte obligaţii băneşti ale angajatorului.
Salariul este confidenţial, angajatorul având obligaţia de a lua măsurile
necesare pentru asigurarea confidenţialităţii şi se stabileşte prin negocieri
individuale între angajator şi salariat. 1
Pentru posesorul de capital - pentru întreprinzător - salariatul constituie cel
mai important element al costurilor de producţie şi principalul său post de cheltuieli.
Pentru posesorul de forţă de muncă - pentru angajat - salariul reprezintă venit
şi este principalul mijloc de existenţă a sa şi a familiei sale, reacţia acestuia va fi de
a încerca să maximizeze salariul. De aceea, politicile salariale nu trebuie să
neglijeze nevoile şi scopurile fundamentale ale oamenilor, salariul fiind un mijloc de
a satisface nu numai necesitățile fizice şi biologice ale angajaţilor, ci şi un mijloc de
a satisface nevoile sociale şi personale ale acestora. Aceasta cu atât mai mult cu cât
indivizii intră în organizaţii cu speranţa satisfacerii nevoilor lor personale. 2
Salariul în expresie bănească îmbracă două forme:
 salariul nominal
 salariul real
Salariul nominal - se referă la suma totală de bani câştigată de către
un lucrător.

5
1 Legea nr.53/2003-Codul Muncii–Titlul IV,Cap. I , Art.159 alin.(1),(2), Art.160, Art.161, Art.162 alin.(2),Art.163 alin.
(1)
2
Mihai RISTEA - ,,Contabilitatea beneficiilor angajaţilor”, Editor: Tribuna Economică – Bucureşti, 2009, pg. 35
Salariul real - se referă la “coşul” cu bunuri şi servicii pe care un lucrător îl
poate cumpăra cu salariul nominal, respectiv cantitatea reală de bunuri şi servicii
care poate fi procurată astfel. Salariul real se poate exprima şi ca raport între salariul
nominal şi indicele preţurilor. 3
1.2. COMPONENTELE SISTEMULUI DE SALARIZARE

Prin sistem de salarizare se înțelege” un ansamblu coerent de măsuri,


guvernat de legea cererii şi a ofertei, conceput pe baza unor principii economice şi
sociale luate în considerare simultan, prin care se diferenţiază salariile individuale
într-o întreprindere sau ramură”. 4
În economia de piață, orice firmă particulară se bucură de libertatea de a-şi
concepe propriul său sistem de salarizare. În cazul firmelor de stat sau cu capital de
stat, există încă o oarecare îndrumare centrală privind întocmirea sistemelor de
salarizare, fie pe ansamblul sistemului, fie pe anumite componente ale sale.
În ambele cazuri, un rol important îl joacă sindicatele care, în calitate de
reprezentante ale salariaţilor, cooperează cu patronatul la conceperea sau cel puţin
definitivarea sistemului de salarizare, prin negocieri care se desfășoară în vederea
încheierii contractelor colective de ramură. Toate firmele, indiferent de regimul de
proprietate, sunt obligate să respecte salariul minim brut pe economie, stabilit prin
lege.
Interesul tot mai mare pentru o politică de recompensare izvorăşte din
convingerea tot mai evidentă din domeniu şi anume că remunerația este nu numai o
consecinţă, ci şi o premisă a unei activități economico-sociale eficiente. În acest
sens, concluzia practică ce s-a impus pe plan mondial este că politica salarială
judicios elaborată şi perfect armonizată cu politica generală a întreprinderii, este de
natură să stimuleze creşterea eficienţei economice.

1.2.1. Principiile sistemului de salarizare

La stabilirea salariilor și a altor venituri din muncă, este necesar să se ţină


seama de anumite principii, care să fie respectate atunci când se fundamentează
sistemul de plată al muncii prestate.

3
dr Dan POPESCU (coordonator)- ,,Economie politică”, Editura Universitaţii “Lucian Blaga” Sibiu, Editura
Continent – 2000, pg. 18
4
Mihai RISTEA - ,,Contabilitatea beneficiilor angajaţilor”, Editor: Tribuna Economică – Bucureşti, 2009, pg. 34
6
Principiile care stau la baza stabilirii salariilor în România sunt
următoarele:
a) Salariu egal pentru muncă egală – presupune că atât la nivelul
salariului minim, cât şi la niveluri superioare, două sau mai multe persoane care
prestează aceeaşi muncă din punct de vedere cantitativ şi calitativ trebuie să
primească acelaşi salariu. Aplicarea acestui principiu în sistemul de salarizare se
reflectă în faptul că nu sunt prevăzute salarii stabilite pe altfel de criterii, ci numai
după timpul lucrat, nivelul de pregătire şi condiţiile de muncă.
b) Diferenţierea după cantitatea muncii – acest principiu reflectă faptul că
salariile sunt exprimate pe număr de ore total de muncă dintr-o lună sau pe oră.
c) Salarizarea diferenţiată după calificarea profesională a fiecărei
persoane – se impune pentru a stimula personalul să-şi ridice continuu nivelul de
pregătire atât în folos propriu, cât şi în folosul entitatii, crescând productivitatea
muncii. Cu cât calificarea e mai ridicată cu atât contribuţia adusă este mai mare,
ceea ce justifică o salarizare superioară
d) Diferenţierea salariilor în funcţie de calitatea muncii – deşi aplicarea
principiului precedent al salarizării, după calificare, satisface în marea majoritate a
cazurilor şi cerinţelor cointeresării pentru prestarea unei munci superioare calitativ,
este totuși necesar să se pună accent în constituirea sistemului de salarizare pe
stimularea muncii de calitate superioară, deoarece pot exista situaţii în care doi
muncitori având aceeaşi calificare să obţină rezultate diferite din punct de vedere al
calităţii.
e) Salarizarea diferenţiată în funcţie de condiţiile de muncă – acest
principiu este de mult recunoscut în sistemul de salarizare din România. Greutatea
muncii este înțeleasă într-un sens larg, de greutate relativă a muncii ,constând din
deosebirile dintre procesele de producţie şi cele ale muncii concrete, dar şi de
condiţiile variate în care se desfășoară munca şi anume:

Munca în subteran faţă de munca la suprafaţă.

Munca cu ritm reglementat sau cu viteză mare a mişcărilor care necesită o
încordare fizică şi nervoasă mai intensă, comparativ cu munca în care ritmul
mişcărilor este liber, neimpus.

Munca la temperaturi cu regimuri diferite de cele normale (prea ridicate sau
prea scăzute).

Munca la altitudine (pe stâlpi sau construcţii înalte).

Munca în mediul acvatic.

Munca grea sau în condiţii deosebite necesită un consum mai mare de forţă de
muncă faţă de munca normală sau ușoară. 5

7
5
Mihai RISTEA - ,,Contabilitatea beneficiilor angajaţilor”, Editor: Tribuna Economică – Bucureşti, 2009, pg. 41
f) Caracterul confidenţial al salariului – acest principiu figurează în
sistemele de salarizare ale tuturor statelor europene. În practică înseamnă
interzicerea comunicării altor persoane a salariilor angajaţilor firmei respective. În
contractele colective de muncă ale unor firme s-a prevăzut că persoanele cu atribuţii
de serviciu care au acces la salariile individuale ale personalului vor fi sancţionate
administrativ cu desfacerea contractului de muncă în cazul în care comunică altor
salariaţi ai firmei sau unor persoane, fizice sau juridice, neautorizate, salariile
individuale sau câștigurile totale realizate de salariaţii firmei.

1.2.2 Criterii de salarizare

Criteriile de salarizare decurg din principiul diferenţierii salariilor în funcţie


de importanţa muncii. Cele mai utilizate criterii care stau la baza unui sistem corect
de salarizare sunt:

1. Criteriul performanţei obţinute – conform acestui criteriu, salariile se


diferenţiază în funcţie de rezultatele obţinute în muncă. Acest criteriu asigură
echitatea individuală a sistemului de salarizare, în sensul că salariile sunt
diferenţiate în funcţie de performanţa individuală a fiecărui angajat.

2. Criteriul pieţei muncii – salarizarea diferitelor categorii profesionale sau


categorii de posturi ţine seama de nivelurile de salarizare practicate pentru
respectivele categorii pe piaţa muncii. Acest criteriu asigură echitatea externă a
sistemului de salarizare (salarizarea unei categorii profesionale ţine cont de salariile
colegiilor din alte organizaţii).

3. Criteriul puterii economice a firmei – faţă de organizaţiile cu o putere


economică mai mică, organizaţiile mai puternice oferă niveluri de salarizare mai
mari pentru aceeaşi categorie profesională. Acest criteriu “contrabalansează”
criteriul pieţei muncii, în sensul că anumite companii nu pot, dată fiind puterea lor
economică, să ofere salarii comparabile cu nivelurile practicate pe piaţa muncii. Din
acest motiv respectivele organizaţii devin mai puţin atractive.

4. Criteriul vechimii – indiferent dacă este vorba de vechime în muncă sau


vechime în organizaţie, acesta este un criteriu de salarizare folosit încă pe scară
largă în companiile din România.

8
1.2.3 Forme de salarizare

Formele de salarizare reprezintă modalităţi de evaluare şi de determinare a


muncii salariaţilor şi a rezultatelor acestora. Principalele forme de salarizare
aplicate în România sunt: 6
A. salarizarea după timpul lucrat sau în regie;
B. salarizarea în acord direct;
C. salarizarea în acord global;
D. salarizarea în acord progresiv;
E. salarizarea prin cote procentuale.

A. Salarizarea după timpul lucrat sau în regie


Salarizarea după timpul lucrat este cea mai veche şi cea mai simplă formă de
salarizare. Personalul încadrat în această formă este plătit după timpul lucrat fără a
se ţine seama de cantitatea sau de calitatea muncii depuse. Salariul tarifar se
stabileşte pe oră, iar cel efectiv se obţine înmulţind numărul orelor lucrate într-o
lună.
Principalele avantaje ale salarizării după timpul lucrat sunt următoarele:
- salariul se calculează foarte simplu;
- salariaţii au mai multă siguranţă în privinţa sumei pe care o primesc;
- se reduc cheltuielile administrative pentru calculul si contabilitatea salariilor.
Ca dezavantaje se pot cita următoarele:
- nu stimulează suficient muncitorii pentru creşterea producţiei şi a productivităţii;
- există tendinţa de încetinire a ritmului de lucru;
- pretinde o supraveghere mai atentă a salariaţilor pentru a asigura respectarea
disciplinei in muncă.

B. Salarizarea în acord direct


Salarizarea în acord direct se poate face:
 cu bucata
 pe bază de normă de timp
Salarizarea în acord direct cu bucata = presupune pentru executarea fiecărei
lucrări, produs, durată necesară realizării, ca angajatul să pimească un salariu pe
bucată pornind de la salariul de încadrare pe oră.
Salarizarea în acord direct pe baza normei de timp = presupune ca plata
angajatului să se facă pe baza timpului de lucru normat. Angajatul primeşte salariul
de încadrare pe timpul stabilit prin normă, chiar dacă a terminat lucrarea într-un
timp mai scurt. Acest tip de salarizare se face individual sau colectiv, rezultatul
muncii depinzând de capacitatea şi efortul propriu al angajatului care va fi plătit
doar pentru eficienţa sa “cât produce”, şi nu pentru cât face “act de prezență”. 7
6
Mihai RISTEA - ,,Contabilitatea beneficiilor angajaţilor”, Editor: Tribuna Economică – Bucureşti, 2009, pg. 50-53
7
Mihai RISTEA - ,,Contabilitatea beneficiilor angajaţilor”, Editor: Tribuna Economică – Bucureşti, 2009, pg. 55-56

9
C. Salarizarea în acord global
Se foloseşte atunci când o anumită activitate nu se poate presta decât în
echipă. În acest caz, şeful echipei primeşte totalul salariilor pe care îl repartizează
membrilor ţinând cont de categoria, de calificarea şi de aportul la lucrare al fiecărui
salariat.
D. Salarizarea în acord progresiv
Ca urmare a folosirii acestui sistem, salariul creşte mai repede decât producţia
realizată de salariat, tariful majorându-se progresiv după o anumită grilă a producţiei
realizate. Se utilizează la locurile de muncă unde creşterea producţiei este foarte
importantă.
E. Salarizarea prin cote procentuale
Se utilizează la stabilirea salariului persoanelor angajate prin contract de
prestare servicii. Scopul acesteia este stimularea activității comerciale de vânzare a
produselor, serviciilor deoarece salarizarea se face pe baza unei grile procentuale din
totalul sumelor realizate din vânzări.

1.3. DOCUMENTE CONTABILE ŞI FORME DE EVIDENŢĂ A


CHELTUIELILOR CU FORŢA DE MUNCĂ

 Contractul de muncă
Contractul individual de muncă = <<este contractul în temeiul căruia o
persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru şi sub
autoritatea unui angajator, persoana fizică sau juridică, în schimbul unei
remuneraţii denumite salariu.>>8
Se intocmeste pe formular tipizat, pus la dispozitie de Camera de Munca
Teritoriala, la care firma poate adauga şi înregistra anexele, (minuta de informare,
certificate medicale, repartiţie de la AJOFM, acte de studii, calificări, fişa postului,
criterii de evaluare, acte adiţionale de modificare a elementelor contractuale),
potrivit intereselor proprii şi elementelor negociate cu salariatul.
În entităţile economice în care s-a încheiat un contract colectiv de muncă,
prevederile contractului individual de muncă trebuie puse de acord cu cele ale
contractului colectiv. Contractul de muncă se va înregistra în Registru General
de Evidenţă a Salariaţilor.9 Fiecare angajator are obligaţia de a înfiinţa un registru
general de evidenţă a salariaţilor, care se înregistrează la Inspectoratul Teritorial de
Muncă (ITM) unde işi are sediul social angajatorul.

8
Legea nr.53/2003 - Codul Muncii, Titlul II, Cap. I, Art. 10
9
Legea nr.53/2003-Codul Muncii–Titlul II,Cap. I , Art.34 alin.(1),(2),(3),(4).
Registrul general de evidenţă al salariaţilor se completează şi se transmite la
ITM în ordinea angajării şi cuprinde elementele de identificare ale tuturor
10
salariaţilor, data angajării, funcţia/ocupaţia, tipul contractului individual de muncă,
salariul, sporurile şi cuantumul acestora, perioada şi cauzele de suspendare a
contractului individual de muncă, perioada detaşării şi data încetării contractului
individual de muncă. Metodologia de întocmire a registrului general de evidenţă a
salariaţilor şi înregistrările care se efectuează, se stabilesc prin Hotărâre a
Guvernului.
Din punct de vedere contabil, contractul de muncă atestă realitatea relaţiei
de muncă cu persoana care îl semnează şi nivelul datoriei angajatorului în
legatură cu salariul angajatului. Contractul de muncă stă la baza întocmirii
statului de salarii lunare. Din salariul brut consemnat în contractul de muncă
pentru un anumit program de lucru sau pentru un anumit volum de producţie, se
deduce salariul brut unitar datorat persoanei respective.
 Documente de evidenţă cantitativă a timpului sau volumului de muncă
În funcţie de tipul de relaţie contractuală de muncă, aceste documente vor fi
adaptate astfel:

pentru lucrătorii pe bază de contract în regie este relevantă pentru plata
salariului numai prezentă sau absentă de la locul de muncă, deci se va folosi
fişa zilnică de prezenţă, cuprinzând:
- data;
- numele salariaţilor;
- semnăturile la venire şi la plecare.

pentru lucrătorii pe bază de contract de muncă în acord de timp fiind
relevant numărul de ore lucrate, se poate folosi o fişă zilnică de pontaj,
cuprinzând:
- data;
- numele persoanelor;
- semnăturile la venire şi la plecare;
- numarul de ore lucrate, confirmat de semnătura sefului de tură, de
sector sau a altei persoane responsabile (de acelasi timp).

pentru lucratorii pe baza de contract de muncă în accord (lucrătorii
pentru care plata depinde de un anumit nivel cantitativ realizat al produsului
muncii) fişa zilnică de pontaj va cuprinde:
- data;
- numele persoanelor;
- semnăturile la venire şi plecare;
- cantitatea de productie realizată sau valoarea facturată, confirmate de
semnătura coordonatorului persoanei respective.
Salariul brut lunar datorat unei persoane va fi rezultatul înmulţirii
salariului brut unitar cu volumul de muncă prestat, exprimat ca timp sau
cantitate de producţie (potrivit contractului).
Statul de plată al salariilor este principalul document contabil pentru
înregistrarea cheltuielilor de forţă de muncă. Statul de plată a salariilor se
întocmeste lunar.
11
Statul de salarii serveşte ca:
- document pentru calculul drepturilor bănesti cuvenite salariaţilor,
precum şi al contribuţiei privind protecţia socială şi al altor datorii;
- document justificativ de înregistrare în contabilitate.
Se întocmeşte în două exemplare, pe secţii, ateliere, servicii, etc., de către
compartimentul care are această atribuţie, pe baza documentelor de evidenţă a
muncii şi a timpului lucrat efectiv, a documentelor de centralizare a salariilor
individuale pentru muncitorii salarizaţi în acord etc., pe baza fişelor de evidenţă a
salariului, a evidenţei şi a documentelor privind reţinerile legale, a listelor de avans
chenzinal, concediilor de odihnă, certificatelor medicale şi se semnează pentru
confirmarea exactităţii calculelor de către persoana care determină salariul cuvenit şi
întocmeşte statul de salarii.
Statele de salarii circulă:
-la persoanele autorizate să exercite controlul financiar preventiv şi să aprobe
plata (exemplarul 1);
-la casieria unităţii pentru efectuarea plăţii sumelor cuvenite (exemplarul 1);
- la compartimentul financiar-contabil, ca anexă la exemplarul 2 al registrului
de casă, pentru înregistrarea în contabilitate (exemplarul 1 împreună cu
exemplarul 1 al borderoului de salarii neridicate);
-la compartimentul care a întocmit statele de salarii (exemplarul 2 împreună cu
exemplarul 2 al borderoului de salarii neridicate şi “Drepturi băneşti –
Chenzina a II-a”, care va servi la acordarea vizei atunci când se solicită plata
salariilor neridicate).
Statele de salarii se arhivează:
-la compartimentul financiar-contabil, separat de celelalte acte justificative de
plăţi (exemplarul 1);
- la compartimentul care a întocmit statele de salarii (exemplarul 2).
Statul de plată a salariilor are două secţiuni majore:
-secţiunea în care se calculează drepturile salariale ale angajaţilor pornind de
la salariul brut realizat şi cu efectuarea tuturor reţinerilor prevăzute de lege;
-secţiunea în care se calculează obligaţiile de plată ale întreprinderii în legătură
cu forţa de muncă.
 Documente justificative privind reţinerile din salarii
Documentele justificative pentru reţinerile din salarii pot fi :
 contracte de achiziţii de bunuri în rate;
 fişe de rambursare rate la împrumut;
 hotărâri judecătoreşti privind poprirea pe salariu;
 decizii administrative emise de firmă pentru imputarea de pagube
produse de angajaţi şi reţineri din salariu penalizatoare.
 Documente justificative pentru salarii acordate în natură
În acest caz este vorba despre:
 facturi pentru masa servită la locul de muncă;
 liste de distribuire de bunuri;
12
 procese-verbale de predare-primire;

 Cereri de concediu
În baza cererii de concediu, pe care angajatul o depune la conducerea firmei, i
se acordă acestuia concediul de odihnă. Aceste cereri servesc de asemenea la
evidenţa persoanelor care se află în concediu şi calculul îndemnizaţiei de concediu,
acestea stând la baza întocmirii foii colective de prezenţă.

 Certificate privind concediile medicale


Pe baza certificatului de concediu medical eliberat si avizat conform
prevederilor legale de către medicul de familie sau alt medic, angajatorul ţine
evidenţa persoanelor aflate în concediu medical şi se întocmeşte foaia colectivă de
prezenţă, unde se evidenţiază persoanele aflate în concediu medical.
1.4. OBLIGAŢIILE DE PLATĂ ALE ANGAJATORULUI ÎN LEGĂTURĂ CU
FORŢA DE MUNCĂ

1.4.1. Cheltuieli salariale suportate de către angajator

Cheltuielile salariale principale suportate de către angajatori (îndeosebi


cele referitoare la drepturile salariale cuvenite) se referă la componentele fondului
de salarii al fiecărui angajat. Acesta include totalitatea salariilor brute (aferente
timpului lucrat) suportate de angajator.
Elementele salariului brut în general, a celui aferent timpului efectiv
lucrat în special sunt următoarele:
a) Salariul de încadrare – este stabilit în urma negocierilor colective sau
individuale dintre patronat şi salariaţi sau reprezentanţii acestora, şi este echivalentul
valoric al muncii prestate.
Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, corespunzător
programului normal de muncă, se stabileşte prin Hotărâre a Guvernului, după
consultarea sindicatelor şi a patronatelor. În cazul în care programul normal de
muncă este, potrivit legii, mai mic de 8 ore zilnic, salariul de bază minim brut orar
se calculează prin raportarea salariului de baza minim brut pe ţară la numărul mediu
de ore lunar potrivit programului legal de lucru aprobat.
Angajatorul nu poate negocia şi stabili salarii de bază prin contractul
individual de muncă sub salariul de bază minim brut orar pe ţară.
Angajatorul este obligat să garanteze în plată un salariu brut lunar cel puţin
egal cu salariul de baza minim brut pe ţară. Aceste dispoziţii se aplică şi în cazul în
care salariatul este prezent la lucru, în cadrul programului, dar nu poate să îşi
desfăşoare activitatea din motive neimputabile acestuia, cu excepţia grevei.
Salariul de baza minim brut pe ţară garantat în plată este adus la cunoştinţa
salariaţilor prin grija angajatorului. 10
13

Începând cu data de 1 februarie 2017, salariul de bază minim brut pe ţară
garantat în plată, sumă stabilită în bani care nu include sporuri şi alte
adaosuri,a fost stabilit la 1.450 lei lunar, pentru un program complet de
lucru de 166,00 ore, în medie, pe lună, în anul 2017, reprezentând 8,735
lei/oră. 11

Începând cu data de 1 ianuarie 2018, salariul de bază minim brut pe ţară
garantat în plată , suma de bani care nu include sporurile şi alte adaosuri, a
fost majorat de la 1.450 lei lunar la 1.900 lei lunar, pentru un program
complet de lucru de 166,666 ore, în medie, pe lună, în anul 2018,
reprezentând 11,40 lei/oră.12
Practic, majorarea salariului minim brut reprezintă o creştere de 31,03%
faţă de anul 2017 şi este influenţată în mare măsură de transferul contribuţiilor
de la angajator la angajat.
b) Sporurile şi adaosurile - acordate pentru: 13
o vechime în muncă, minim 5% pentru trei ani vechime şi maxim 25% la o
vechime de peste 20 de ani, din salariul de bază;
o condiţii de muncă periculoase, grele, penibile, nocive, 10% din salariul minim
negociat la nivel de unitate;
o pentru lucrul pe timpul nopţii se acordă un spor de 25% din salariul de bază ;
o plata muncii suplimentare şi pentru orele lucrate în zilele libere şi în zilele de
sărbători legale ce nu au fost compensate corespunzător cu ore libere plătite se
acordă un spor de 100% din salariul de bază;
o îndeplinirea unor funcţii suplimentare se poate acorda un spor de până la 50%
din salariul de bază al funcţiei înlocuite;
o îndemnizaţiile de conducere;
o cota-parte din profit care se cuvine şi se repartizează salariaţilor.
c) Indexările – se obţin în urma aplicării procentelor (generate de creşterea
preţurilor) asupra salariului de încadrare.
d) Indemnizaţiile pentru concediile de odihnă
Salariaţii au dreptul în fiecare an calendaristic la un concediu de odihnă plătit,
de minimum 20 de zile lucrătoare. 14

10
Legea nr.53/2003 – Codul Muncii – Titlul IV, Cap. II, Art.164, alin.(1-4)
11
HG. Nr. 1/2017 pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata, Art.1
12
HG .nr. 846/2017 pentru stabilirea salariului minim brut pe țară garantat în plată, Monitorul Oficial, Partea I, nr. 950
din 29 noiembrie 2017.
13
Contract Ccolectiv de Munca unic la nivel national pe anii 2011-2014, incheiat conform art.10 si 11 din legea nr.
130/1996,art.41,42
14
1 Legea nr.53/2003-Codul Muncii–, actualizata si republicata -Titlul III,Cap. III , Art.145 alin.(1),(2), Art.147 alin.(1)
(2).
De la această prevedere fac excepţie:
- salariaţii care au vârsta sub 18 ani şi care au dreptul în fiecare an calendaristic la
un concediu suplimentar plătit de cel putin 3 zile lucrătoare;

14
- salariaţii care lucrează în condiţii grele, periculoase sau vătămătoare, nevăzătorii,
alte persoane cu handicap, beneficiaza de un concediu de odihnă suplimentar plătit
de cel putin 3 zile lucrătoare.
Îndemnizaţia de concediu nu poate fi mai mică decât salariul de bază,
îndemnizaţiile şi sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada
respectivă, prevăzute în contractul colectiv de muncă şi în contractul individual de
muncă luate împreună, corespunzător numărului de zile de concediu.
Cuantumul indemnizaţiei se stabileşte astfel:
salariul mediu zilnic x numărul de zile lucrătoare din concediu
Salariul mediu zilnic se stabileşte prin raportarea drepturilor salariale din
ultimele 3 luni, anterioare celei în care se efectuează concediul.
Îndemnizaţia de concediu şi după caz, prima de vacanţă se plătesc înainte de
plecarea în concediu.
Concediul anual de odihnă poate fi fracţionat la solicitarea salariatului: una
dintre fracţiuni va trebui sa fie de minim 15 zile lucrătoare, iar cealaltă fracţiune va
trebui acordată şi luată până la sfârşitul anului în curs.
Dacă din motive neimputabile salariatului acesta nu şi-a efectuat integral
concediul pe anul în curs, restul concediului se va acorda până la sfârșitul anului
următor, în perioada solicitată de salariat, doar in cazurile expres prevazute de lege.
Compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este posibila doar in cazul
incetarii contractului individual de munca.
e) Indemnizaţiile aferente concediilor pentru formare profesională – sunt
acordate la cererea salariatului cu cel puţin o lună înainte de efectuarea acesteia, iar
durata aferentă a acestora nu poate fi dedusă din durata concediului de odihnă
anual, ci dimpotrivă este asimilată unei perioade de muncă efective. Concediile
pentru formare profesională se pot acorda cu sau fără plată. Cele fără plată se acordă
la iniţiativa salariatului.
f) Indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă – plătite sau nu
din fondul de salarii brut realizat conform timpului efectiv lucrat.
Aceasta se suportă după cum urmează: 15
- de către angajator, din prima zi până în a 5-a zi de incapacitate temporară de
muncă;
- din Bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, începând
cu ziua următoare celor suportate de angajator.
Durata de acordare a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă
este de cel mult 183 zile în interval de 1 an, socotită din prima zi de îmbolnăvire.
Începând cu a 91-a zi, concediul se poate prelungi de către medicul specialist
până la 183 de zile, cu aprobarea medicului expert al asigurărilor sociale.
15
O.U.G. 158/2005, art.12.
Indemnizaţiile aferente concediilor medicale se calculează după următoarele
reguli:

15
1. Se constituie baza de calcul din ultimele 6 luni înaintea lunii de acordare a
concediului medical. Se stabileşte numărul de zile lucrate pentru care s-a calculat
C.C.I.A.S.S. Se totalizează numărul zilelor din cele 6 luni luate în calcul = Ntz
2. Se totalizează veniturile persoanei pentru cele 6 luni luate în calcul = V
3. Se calculează media zilnică a veniturilor, pe care o notăm cu Mz, împărțind
totalul veniturilor la numărul total de zile stabilit la punctul 1. Mz = V / Ntz
4. Se calculează îndemnizaţia propriu-zisă înmulţind media zilnică de la
punctul 3. cu numărul de zile lucrătoare din perioada de concediu medical pe
care le notăm cu Nzlcm, la care se aplică procentul stabilit notat cu P. Astfel
rezultă indemnizaţia propriu-zisă pe care o notăm cu I.
I = Mz x Nzlcm x P
g) Avantajele în natură – constituie partea salariului acordată sub formă de
bunuri şi servicii.

1.4.2. Contribuţii suportate de către angajator aplicate până la 31.12.2017

Cheltuielile salariale ale angajatorului (ale firmei) sunt reprezentate de:


 Salariul brut.
 Contribuţia unităţii la asigurările sociale (CAS). -A
 Contribuţia unităţii la fondul de şomaj (CFS).-B
 Contribuţia la fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale.-C
 Contribuţia unităţii la fondul de asigurări sociale de sănătate .-D
 Contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii la Fondul naţional unic de
asigurări de sănătate. -E
 Contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli
profesionale (funcţie de codul CAEN al angajatorului). -F

A. Contributia entităţii la asigurările sociale (CAS)


În funcţie de ramura de activitate, se calculează în următoarele cote: 16
 15,8% contribuția datorată de angajator pentru condiții normale de muncă.
 20,8% contribuția datorată de angajator, pentru condiții deosebite de muncă.
 25,8% contribuția datorată de angajator pentru condiții speciale de muncă.
Angajatorul datorează contribuţia pentru asigurările sociale şi pentru
îndemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate cuvenite asiguraţilor. În acest caz,
cota de CAS se aplică asupra sumei reprezentând un salariu de bază minim brut pe
ţară garantat în plată, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din concediul
medical. 17
16
Legea nr. 7/2017 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2017
17
Legea nr. 399/30.10.2006 pentru aplicarea O.U.G. nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări
sociale de sanătate, art.45 al (3)
B. Contribuţia entităţii la fondul de şomaj (CFS)
Cota de contribuție a entităţii la asigurările pentru șomaj aplicată în anul
2017:

16
 0,5% pentru contribuția datorată de angajator.
C. Contribuţia la fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale.
În altă ordine de idei, legislația fiscală mai prevede și existența unei
contribuții la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale. Cota acesteia,
valabilă în 2017 și datorată de angajator, este de 0,25%.18
Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale se calculează
aplicând cota de 0,25% asupra fondului total de salarii brute realizate de
salariaţi.
D. Contribuţia entităţii la fondul de asigurări de sănătate (CASS)
În ceea ce privește CASS, Legea nr. 339/2015, referitoare la bugetul de stat
pentru 2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 941, din 19 decembrie menține
nivelul contribuției la sănătate la nivelul din 2015, și anume:
 5,2% pentru contribuția datorată de angajator.
E. Contribuţia pentru concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de
sănătate- se plăteşte pentru:
 veniturile din salarii sau asimilate salariilor;
 indemnizaţiile de şomaj;
 indemnizaţiile de incapacitate temporară de muncă ca urmare a unui accident
de muncă sau unei boli profesionale.
Cota de contribuţie pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de
sănătate este de 0,85% din fondul de salarii realizat, din care se vor suporta
indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate.
F. Contributia pentru accidente de muncă şi boli profesionale. Este
diferenţiată în funcţie de clasa de risc, fiind datorată de către angajator, în cote
stabilite de la 0,15% la 0,85%, aplicate asupra fondului de salarii brut lunar,
respectiv salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, corespunzător
numărului de zile din concediul medical, cu excepţia cazurilor de accident de muncă
sau boală profesională.
În cazul tuturor contribuțiilor sociale obligatorii până la 31.12.2017, dar şi
în prezent, angajatorul este cel ce se ocupă de calcularea, declararea și plata
acestora, indiferent că este vorba de contribuțiile datorate de angajator (firmă) sau
de contribuțiile datorate de salariați.

18
Legea nr. 7/2017 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2017
1.4.3. Reţinerile salariale suportate de către angajaţi
aplicate până la 31.12.2017.

17
Angajatorii au avut obligaţia legală de a reţine din salariile datorate
personalului angajat cu contract de muncă următoarele sume:
1) Contribuţia personalului la asigurările sociale – se calculează în cotă de
10,5% din salariul brut, în care se includ salariul de încadrare şi sporurile
reglementate prin lege sau prevăzute în Contractul colectiv de muncă. În cota de
10,5% este inclusă şi cota de 4% aferentă fondurilor de pensii administrate privat.
2) Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate – se calculează
în cotă de 5,5% din venitul brut realizat lunar.
3) Contribuţia personalului la fondul de şomaj – se calculează în cotă de 0,5%
asupra venitului brut realizat lunar.
4) Impozitul pe salarii – stabilit în cotă unică, de 16% având ca bază de calcul
salariul impozabil.
5) Alte reţineri datorate terţilor: rate, chirii, imputaţii, amenzi, pensii alimentare,
care se efectuează numai pe baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relaţii
contractuale.
Achitarea drepturilor salariale se face, de regulă, astfel:
-avansul (chenzina I), după data de 15 a lunii curente, în cotă de 40-45% din
salariul de încadrare;
- restul de plată (chenzina a II-a), după data de unu a lunii următoare.

1.5. IMPOZITUL PE VENIT

1.5.1. Determinarea lunară a impozitului pe venitul din salarii

Persoanele fizice care realizeaza venituri din salarii şi asimilate acestora


datorează lunar un impozit, reprezentând plăţi anticipate în contul impozitului pe
venitul anual, calculat şi reţinut de către plătitorul de venituri.
Pentru determinarea venitului din salarii supus impozitării, angajatorii vor
delimita persoanele fizice care au funcţia de bază la acea unitate de acele persoane
care realizează venituri din salarii, altele decăt de la funcţia de bază.
Prin locul unde se află funcţia de bază se inţelege:
- pentru persoanele care lucrează la un singur loc de muncă: ultimul loc înscris
în carnetul de muncă sau în documentele specifice asimilate acestora pentru
persoane care desfaşoară activităţi pe bază de numire, în funcţii elective,
militari angajaţi pe bază de contract;
- în cazul cumulului de funcţii (contracte de muncă): locul ales de persoanele
fizice drept funcţie de bază.
Lunar, la locul de muncă unde se află funcţia de baza, angajatorii vor proceda
după cum urmează pentru a determina venitul impozabil şi impozitul lunar pe
veniturile din salarii: din venitul brut determinat prin însumarea veniturilor din
salarii realizate de salariat se scad cheltuielile admise de lege precum contribuţiile
obligatorii datorate (contribuţia individuală la asigurările sociale, contribuţia

18
individuală la asigurările pentru şomaj, contribuţia asiguratului la asigurările sociale
de sănătate) şi se obţine venitul net.
Din venitul net astfel determinat se scad deducerile personale de bază şi
suplimentare, acordate salariatului pentru luna respectivă, această bază de calcul
reprezentând venitul la care se va aplica cota unică de impozitare de 16%.19
Se calculează impozitul lunar pe veniturile din salarii, aplicând cota unică de
impozitare, avându-se în vedere completarea fişei fiscale FF1.

1.5.2. Deducerile personale

Deducerile personale cuprind deducerea personală de bază şi deducerile


personale suplimentare. Deducerea personală reprezintă o sumă de bani care se
scade din salariul brut obţinut de un angajat, după ce au fost date deoparte obligaţiile
bugetare de care este acesta ţinut.
Suma îi este alocată în întregime angajatului, neintrând astfel în masa de
calcul a impozitului pe venitul din salarii. Dreptul legal de a beneficia de deducerea
personală aparţine persoanelor fizice rezidente române, cu domiciliul în România.
Deducerea personală se acordă pentru fiecare lună a perioadei impozabile
numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcţia de bază, în limita
venitului realizat. 20 Salariaţii care au un venit brut mai mic sau egal cu 1.500 de lei
şi nu au persoane în întreţinere declarate angajatorului beneficiază de o deducere
personală de 300 de lei. 21 În continuare, deducerea personală pentru contribuabilii
cu un venit brut lunar ce nu depăşeşte 1.500 de lei se acordă astfel:

pentru salariaţii care au o persoană în întreţinere - 400 de lei;

pentru salariaţii care au două persoane în întreţinere - 500 de lei;

pentru salariaţii care au trei persoane în întreţinere - 600 de lei;

pentru salariaţii care au cel puţin patru persoane în întreţinere-800 lei 22
Salariații care realizează un venit brut de cel puţin 3.001 de lei nu beneficiaza
de deducere personală, nici pentru ei înșiși, nici pentru persoanele aflate în
întreținerea lor. Deducerea personală se acordă persoanelor angajate pe teritoriul
României cu contract individual de muncă, indiferent de natura acestuia (normă
întreagă/timp parțial, pe durată determinată/nedeterminată etc) exclusiv la acel
angajator unde salariatul își declară funcția de bază.
Valoarea deducerii personale nu se fracţionează în cadrul lunii şi se acordă o
singură dată în lună de către un singur angajator. În practică, se acordă la angajatorul
unde salariatul are încă în vigoare contractul individual de muncă la data de 1 a lunii
pentru care se calculează statul de plată.
19
Codul fiscal actualizat, Legea 227/2015, art.77
20
Codul fiscal actualizat, Legea 227/2015, art.77
21
OMFP 52/2016
22
OMFP 52/2016
1.5.2.1 Reguli pentru a beneficia de deduceri personale

19

Persoana în întreținere poate fi soția/soțul, copiii sau alți membri de familie,
rudele salariatului sau ale soțului/soției acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale
cărei venituri, impozabile și neimpozabile, nu depășesc 300 lei lunar.

În cazul în care o persoană este întreţinută de mai mulţi contribuabili, suma
reprezentând deducerea personală se atribuie unui singur contribuabil, conform
înţelegerii între părţi. Pentru copiii minori ai contribuabililor, suma reprezentând
deducerea personală se atribuie fiecărui contribuabil în întreținerea căruia/cărora se
află aceștia.

Copiii minori ai salariatului până la 18 ani împliniți sunt considerați
întreținuți.

În cazul copilului minor cu vârstă cuprinsă între 16 și 18 ani, încadrat în
muncă în condițiile Codului Muncii, acesta devine contribuabil și prin urmare
beneficiază la rândul lui de deducerea personală. În această situație, părinții nu mai
au dreptul de a-l lua în întreținere, întrucât deducerea personală se acordă o singură
dată.

Persoanele aflate în întreținerea salariatului pot avea alt domiciliu decât
salariatul care beneficiază de deducere personală.

Ambii părinţi pot beneficia de deducerea personală pentru copiii minori, însă
numai la funcţia de bază, cu condiţia ca venitul brut al fiecăruia dintre ei să nu
depăşească suma de 3.000 de lei/lunar. 23

1.5.2.2. Documente justificative pentru acordarea deducerii personale

Pentru stabilirea deducerii personale la care are dreptul, contribuabilul trebuie


să depună la plătitorul de venituri din salarii o declarație pe propria răspundere, care
să cuprindă următoarele informații:
 datele de identificare a contribuabilului care realizează venituri din salarii
(numele și prenumele, domiciliul, codul numeric personal);
 datele de identificare a fiecărei persoane aflate în întreținere (numele și
prenumele, codul numeric personal).
În ceea ce priveşte copiii aflaţi în întreţinere care nu sunt minori, la această
declaraţie contribuabilul care realizează venituri din salarii anexează şi adeverinţa
de la plătitorul de venituri din salarii a celuilalt soţ sau declaraţia pe propria
răspundere a acestuia că nu beneficiază de deducere personală pentru acel copil.
Declaraţia pe propria răspundere a persoanei aflate în întreţinere, cu excepţia
copilului minor, trebuie să cuprindă următoarele informaţii:
 datele de identificare a persoanei aflate în întreţinere, cum ar fi: numele,
prenumele, domiciliul, codul numeric personal;

23
Codul fiscal actualizat, art.77, alin 4.
 datele de identificare a contribuabilului care beneficiază de deducerea
personală corespunzătoare, cum ar fi: numele, prenumele, domiciliul, codul
numeric personal;
20
 acordul persoanei întreţinute ca întreţinătorul să o preia în întreţinere.
Declaraţia trebuie însoţită şi de documente justificative (prezentate în original
şi în copie) care să ateste persoanele aflate în întreţinere, acte precum: certificatul de
căsătorie, certificatele de naștere ale copiilor, adeverință de venit a persoanei
întreținute sau declarația pe propria răspundere că nu realizează venituri mai mari
decât cele acceptate de lege etc).Salariatul este obligat să înştiinţeze plătitorul de
venituri din salarii în termen de 15 zile calendaristice de la data la care s-a produs un
eveniment care generează o modificare, astfel încât angajatorul/plătitorul să
reconsidere nivelul deducerii începând cu luna următoare celei în care s-a produs
evenimentul.

CAPITOLUL II
CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU PERSONALUL ŞI CU
BUGETELE DE ASIGURĂRI ŞI PROTECŢIE SOCIALĂ
21
2.1. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU PERSONALUL

Contabilitatea decontărilor cu personalul << cuprinde drepturile


salariale, sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizaţiile pentru
concediile de odihnă, precum şi cele pentru incapacitate temporară de muncă,
plătite din fondul de salarii, primele reprezentând participarea personalului la
profit, acordate potrivit legii, şi alte drepturi în bani şi/sau în natură datorate de
entitate personalului pentru munca prestată.>> 24
Contabilitatea sintetică a datoriilor şi creanţelor, precum şi a operaţiilor
asimilate acestora se realizează cu ajutorul conturilor din clasa 4 „Conturi de terţi”,
care cuprinde următoarele grupe:
 40 „Furnizori şi conturi asimilate”
 41 „Clienţi şi conturi asimilate”
 42 „Personal şi conturi asimilate”
 43 „Asigurări sociale, protecţia socială şi conturi asimilate”
 44 „Bugetul statului, fonduri speciale şi conturi asimilate”
 45 „Grup şi asociaţi”
 46 „Debitori şi creditori diversi”
 47 „Conturi de regularizare şi asimilate”
 48 „Decontări în cadrul unităţii”
 49 „Ajustări pentru deprecierea creanţelor”
Aceste grupe cuprind conturi sintetice de gradul I, unele desfăşurându-se pe
conturi de gradul II. 25
Grupa 42 „Personal şi conturi asimilate” cuprinde următoarele conturi de
gradul I: 26
 421 'Personal – salarii datorate', care este un cont de pasiv fiind
utilizat pentru evidenţa decontărilor cu personalul pentru drepturile salariale
în bani şi în natură ale acestuia, inclusiv a adaosurilor şi premiile plătite din
fondul de salarii;
 423 'Personal – ajutoare materiale datorate', este utilizat pentru
evidenţa ajutoarelor pentru incapacitate temporară de muncă, a celor pentru
îngrijirea copilului, a celor de maternitate, a ajutoarelor de deces, etc. datorate
personalului;
24
Marius.D.Paraschivescu, Lucian Patrascu, Florin Radu- „Contabilitatea financiara aprofundata” – Editura
Tehnopress,Iasi 2011
25
Iacob.P.Pantea Prof.Univ.Dr., Gheorghe.Bodea Prof. –“ Contabilitatea financiara”, Editura Intelcredo Deva,
2011
26
OMFP 3055/2009 actualizat in 2014
 424 'Participarea personalului la profit' care este un cont de pasiv
fiind utilizat pentru evidenţa stimulentelor materiale repartizate angajaţilor
din profitul net realizat;

22
 425 'Avansuri acordate personalului', este un cont de activ cu
ajutorul căruia se ţine evidenţa avansului chenzinal acordat angajaţilor;
 426 'Drepturi de personal neridicate', cont de pasiv, în care se
transferă drepturile de personal neridicate. În condiţiile în care drepturile
personalului se achită prin virament bancar, prin carduri, utilizarea acestui
cont în practică este limitată;
 427 'Reţineri din salarii datorate terţilor', este utilizat pentru
evidenţa reţinerilor din drepturile salariale datorate terţilor (ca de exemplu:
chirii, popriri, pensii alimentare, etc);
 428 „Alte datorii şi creanţe în legatură cu personalul”

CONTUL - 421 “Personal – salarii datorate”


Reflectarea decontărilor drepturilor de personal pentru salariile cuvenite
acestuia se realizează prin intermediul contului 421 “Personal – salarii datorate”,
care se creditează cu salariile şi alte drepturi cuvenite personalului (641) şi se
debitează cu reţinerile din salarii, salariile nete achitate personalului şi sumele
neridicate de personal în termenul legal.
Drepturile acordate salariaţilor sub formă de avantaje în natură (salarii în
natură) fac parte din salariul brut impozabil, ceea ce face ca şi această componentă a
salariului să fie supusă impozitării. De aceea, la contabilizarea avantajelor în natură
datorate personalului, acestea vor trebui evaluate şi incluse în cheltuielile cu salariile
personalului prin creditarea contului ce reflectă obligaţia faţă de personal, respectiv
contul 421 “Personal – salarii datorate”.
În debitul contului 421 "Personal - salarii datorate"se înregistrează:
-reţinerile din salarii reprezentând avansuri, sume opozabile salariaţilor
datorate terţilor, contribuţia pentru asigurările sociale, contribuţia pentru
ajutorul de somaj, impozitul pe salarii, precum şi alte reţineri datorate terţilor
(425, 427, 428, 431, 437, 444);
-valoarea la preţ de înregistrare a produselor acordate salariaţilor ca plată în
natură, potrivit legii (345);
-drepturi de personal neridicate (426);
-salariile nete achitate personalului (521, 531).
Soldul contului este creditor şi exprimă salariile încă neachitate.
În cazul întreprinderilor la care lichidarea lunii se plateşte în primele zile ale
lunii curente, acest cont se prezintă, de regulă, cu soldul creditor, până la achitarea
lichidării. 27

27
Iacob.P.Pantea Prof.Univ.Dr., Gheorghe.Bodea Prof. –“ Contabilitatea financiara”, Editura Intelcredo Deva,
2011
CONTUL - 423 „Personal – ajutoare materiale datorate”
Evidenţiază ajutoarele de boală, pentru incapacitate temporară de muncă,
pentru îngrijirea copilului, ajutoare de deces şi alte ajutoare acordate salariaţilor.

23
După funcţia contabilă este cont de pasiv, iar după continuţul economic este
un cont de terţi exprimând datorii faţă de personal de natura ajutoarelor materiale.
Se creditează cu:
-sumele datorate personalului reprezentând ajutoare materiale datorate
suportate din contribuţia unităţii la asigurările sociale (4311)
-sumele datorate personalului reprezentând alte ajutoare acordate suplimentar
de unitate (6458)
Se debiteaza cu:
-ajutoare materiale achitate (5121, 5311);
-reţineri reprezentând avansurile acordate, sumele datorate unităţii sau
terţilor(427)
-contribuţia pentru asigurări de sănătate şi pentru ajutorul de şomaj, alte datorii
şi creanţe în legatură cu personalul, impozitul datorat (425, 428, 431, 437,
444);
-ajutoarele materiale neachitate (426).
Soldul contului este creditor şi reprezintă sumele datorate ca ajutoare
materiale acordate personalului.

CONTUL - 424 "Participarea personalului la profit"


Cont cu funcţiune de pasiv, care înregistrează în creditul sau sumele
repartizate din profitul exerciţiului financiar anterior pentru participarea salariaţilor
la profit, în corespondenţa cu debitul contului 117 "Rezultatul raportat".
În debitul contului 424 "Participarea personalului la profit" se reflectă:
-impozitul reţinut (444);
-stimulentele nete plătite (512,531);
-stimulentele neridicate de personal (426);
-reţineri reprezentând avansuri, sume datorate unităţii şi terţilor, precum şi alte
reţineri datorate (425,427,428,444).
Soldul creditor al contului evidenţiază sumele reprezentând participarea
salariaţilor la profit, sume încă neachitate.

CONTUL - 425 "Avansuri acordate personalului"


Are rolul de a reflecta plata avansului chenzinal şi a oricaror altor avansuri
plătite salariaţilor în contul salariilor din luna curentă.
Este un cont de activ şi după conţinutul economic este un cont de creanşe faţă
de personal. Îşi începe funcţionarea prin debitare, cu sumele plătite ca avansuri (512,
531) sau avansurile neridicate în termen (426). 28
28
Iacob.P.Pantea Prof.Univ.Dr., Gheorghe.Bodea Prof. –“ Contabilitatea financiara”, Editura Intelcredo Deva,
2011
Se creditează cu sumele reţinute pe statele de salarii sau din ajutoare materiale
reprezentând avansuri acordate (421,424, 423).
Soldul debitor evidenţiază avansurile acordate.

24
De regulă se soldează la finele lunii, deoarece toate sumele plătite unui
salariat într-o lună vor fi reflectate ca salariu şi vor fi impozitate. În final, suma netă
din creditul contului 421 se va închide prin creditul contului 425.

CONTUL - 426 "Drepturi de personal neridicate"


Este un cont de pasiv cu rolul de a reflecta salariile care din diferite motive nu
au putut fi plătite salariaţilor. După conţinutul economic este un cont de datorii
pentru drepturi neridicate în termenul legal (3ani). 29
Se creditează cu sumele neridicate în termenul legal şi datorate
personalului reprezentând salarii, sporuri, adaosuri, stimulente, ajutoare materiale
(421, 423, 424, 425).
Se debitează cu:
-sumele achitate personalului (5121, 5311);
-drepturile de personal neridicate prescrise (1171).
Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă drepturile de personal neridicate.

CONTUL - 427 “Reţineri din salarii datorate terţilor”


După conţinutul economic este un cont de datorii pe termen scurt, iar după
funcţia contabilă este un cont de pasiv, utilizat pentru evidenţa reţinerilor din salarii
datorate terţilor.
În credit se înregistrează:
- sumele reţinute personalului, datorate terţilor reprezentând chirii, cumpărări
cu plata în rate şi alte obligaţii faţă de terţi (421, 423, 424).
În debit se înregistrează:
- sumele achitate terţilor, reprezentând reţineri (512, 531).
Soldul creditor reprezintă sumele reţinute datorate terţilor. 30

CONTUL - 428 “Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul”


Este un cont bifuncţional, utilizat pentru a ţine evidenţa decontărilor privind
contribuţia angajatorului pentru concedii şi indemnizaţii şi care se desfăşoară pe
două conturi sintetice de gradul II:
 4281 “Alte datorii în legătură cu personalul”
 4282 “Alte creanţe în legătură cu personalul”

29
Iacob.P.Pantea Prof.Univ.Dr., Gheorghe.Bodea Prof. – “Contabilitatea financiara”, Editura Intelcredo Deva,
2011
30
OMFP 3055/2009, actualizat 2016
Contul 4281 “Alte datorii în legătură cu personalul”
După conţinutul economic este un cont de datorii salariale pe termen scurt, iar
după funcţia contabilă este un cont de pasiv, utilizat pentru evidenţa altor datorii în
legătură cu personalul.
25
În credit se înregistrează:
- sumele reţinute personalului reprezentând garanţii (421);
- sumele datorate personalului pentru care nu s-au întocmit statele de salarii, inclusiv
concediile de odihnă neefectuate până la închiderea exerciţiului financiar (641);
- sumele datorate personalului sub formă de ajutoare (438).
În debit se înregistrează:
- sumele achitate personalului, evidenţiate anterior ca datorie faţă de acesta (531);
- sumele restituite gestionarilor reprezentând garanţiile şi dobânda aferentă (531).
Soldul creditor al contului reprezintă sumele cuvenite personalului.
Contul 4282 “Alte creanţe în legătură cu personalul”
După conţinutul economic este un cont de creanţe faţă de personal, iar după
funcţia contabilă este un cont de activ, utilizat pentru evidenţa altor creanţe în
legătură cu personalul.
În debit se înregistrează:
- sumele datorate de personal, reprezentând chirii, avansuri nejustificate, salarii,
ajutoare de boală, sporuri şi adaosuri necuvenite, imputaţii şi alte debite (706, 708,
758, 4427, 438);
- cota parte din valoarea echipamentului de lucru suportată de personal (758, 4427):
- sumele reprezentând avansuri nejustificate până la data bilanţului (542);
- valoarea biletelor de tratament şi odihnă, a tichetelor şi biletelor de călătorie şi a
altor valori acordate personalului (532).
În credit se înregistrează:
- sumele încasate sau reţinute personalului pentru sumele datorate de acesta (531,
512, 421, 423, 424);
- sumele restituite gestionarilor reprezentând garanţiile şi dobânda aferentă (531).
Soldul debitor al contului reprezintă sumele datorate de personal.

2.2. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR PRIVIND ASIGURĂRILE


SOCIALE ŞI PROTECŢIE SOCIALĂ

Contabilitatea decontărilor privind asigurările sociale şi protecţia socială


cuprinde obligaţia entităţii şi a personalului pentru contribuţia la asigurări sociale de
sănătate, la constuirea fondului pentru ajutorul de şomaj, etc. 31
26
Cotele de contribuţii sociale obligatorii sunt următoarele:
a) Pentru contribuţia de asigurări sociale:
 26.3% pentru condiţii normale de muncă, din care, 10.5% pentru
contribuţia individuală şi 15.8% pentru contribuţia datorata de angajator;
 31.3% pentru condiţii deosebite de muncă, din care, 10.5% pentru
contribuţia individuală şi 20.8% pentru contribuţia datorată de angajator;
 36.3% pentru condiţii speciale de muncă, din care, 10.5% pentru
contribuţia individuală şi 25.8% pentru contribuţia datorată de angajator.
b) Pentru contribuţia de asigurări sociale de sănătate:
 5,5% pentru contribuţia individuală;
 5,2% pentru contribuţia datorată de angajator.
c) Pentru contribuşia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de
sănătate (FNUASS): 0,85%
d) Pentru contribuţia la bugetul asigurărilor de şomaj:
 0,5% pentru contribuţia individuală;
 0,5% pentru contribuţia datorată de angajator.
e) Pentru conbtribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli
profesionale, diferenţiată în funcţie de clasa de risc, conform legii, datorată de
angajator: 0,15%-0,85%.
f) Pentru contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale,
datorată de angajator: 0,25%.

2.2.1. Contribuţiile privind asigurările sociale

Contabilitatea decontărilor cu bugetele de asigurări şi protecţie socială se


realizează cu ajutorul grupei 43 “Asigurări sociale, protecţie socială şi conturi
asimilate” care cuprinde următoarele conturi: 32
- 431 “Asigurări sociale”
- 437 “Ajutor de şomaj”
- 438 “Alte datorii si creanţe sociale”

31
Marius.D.Paraschivescu, Lucian Patrascu, Florin Radu- „Contabilitatea financiara aprofundata” – Editura
Tehnopress,Iasi 2011
32
Iacob Petru Pântea, Gheorghe Bodea,,Contabilitate financiară româneasca”,Editura intelcredo–Deva, 2011

Contul 431 “Asigurări sociale”


Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa decontărilor privind contribuţia
angajatorului şi a personalului la asigurările sociale şi a contribuţiei la asigurările
sociale de sănătate.
Acest cont se desfășoară pe următoarele conturi de gradul II:

27
- 4311 “Contribuţia unității la asigurările sociale”
- 4312 “Contribuţia personalului la asigurările sociale”
- 4313 “Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”
- 4314 “Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate”
- 4315 “Contribuţia angajatorului pentru accidente de muncă şi boli
profesionale”
- 4317 “Contribuţia angajatorului pentru concedii şi indemnizaţii”

Contul 4311 “Contribuţia unităţii la asigurările sociale”


După conţinutul economic este un cont de datorii pe termen scurt, iar după
funcţia contabilă este un cont de pasiv, utilizat pentru evidenţa decontărilor privind
contribuţia entităţii la asigurările sociale.33
În credit se înregistrează:
- contribuţia unităţii la asigurările sociale (6451);
- sumele anulate reprezentând datorii privind asigurările sociale, aferente
exerciţiului curent (7588) sau exerciţiilor financiare anterioare (1171).
În debit se înregistrează:
- sumele virate asigurărilor sociale (5121).
Soldul creditor reprezintă sumele datorate de entitate asigurărilor sociale.

Contul 4312 “Contribuţia personalului la asigurările sociale”


După conţinutul economic este un cont de datorii pe termen scurt, iar după
funcţia contabilă este un cont de pasiv, utilizat pentru evidenţa decontărilor privind
contribuţia personalului la asigurările sociale.
În credit se înregistrează:
- contribuţia personalului la asigurările sociale (421, 423);
- sumele anulate reprezentând datorii privind asigurările sociale, aferente exerciţiilor
financiare anterioare (1171).
În debit se înregistrează:
- sumele virate asigurărilor sociale (5121).
Soldul creditor reprezintă sumele datorate asigurărilor sociale.

33
Iacob Petru Pântea, Gheorghe Bodea,,Contabilitate financiară româneasca”,Editura intelcredo–Deva, 2011
Contul 4313 “Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de
sănătate”
După conţinutul economic este un cont de datorii pe termen scurt, iar după
funcţia contabilă este un cont de pasiv, utilizat pentru evidenţa decontărilor privind
contribuţia entităţii la asigurările sociale de sănătate.
În credit se înregistrează:

28
- contribuţia entității la asigurările sociale de sănătate (6453);
- sumele anulate reprezentând datorii privind asigurările sociale, aferente
exerciţiului curent (7588) sau exerciţiilor financiare anterioare (1171).
În debit se înregistrează:
- sumele virate asigurărilor sociale de sănătate (5121).
Soldul creditor reprezintă sumele datorate asigurărilor sociale de sănătate.

Contul 4314 “Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate”


După conţinutul economic este un cont de datorii pe termen scurt, iar după
funcţia contabilă este un cont de pasiv, utilizat pentru evidenţa decontărilor privind
contribuţia angajaţilor la asigurările sociale de sănătate.
În credit se înregistrează:
- contribuţia angajaţilor la asigurările sociale de sănătate (421);
- sume anulate reprezentând datorii privind asigurările sociale de sănătate, aferente
exerciţiilor financiare anterioare (1171).
In debit se înregistrează:
- sumele virate asigurărilor sociale de sănătate (5121).
Soldul creditor reprezintă sumele datorate asigurărilor sociale de sănătate.

Contul 4315 “Contribuţia angajatorului pentru accidente de muncă și boli


profesionale”
După conţinutul economic este un cont de datorii pe termen scurt, iar după
funcţia contabilă este un cont de pasiv, utilizat pentru evidenţa altor datorii privind
asigurările sociale.
În credit se înregistrează:
- contribuţia entităţii la fondul de accidente şi boli profesionale (6454);
- sume anulate reprezentând datorii privind fondul de accidente, aferente exerciţiului
curent (7588) sau exerciţiilor financiare anterioare (1171).
În debit se înregistrează:
- sumele virate la fondul de accidente şi boli profesionale (5121, 5311)
Soldul creditor reprezintă sumele datorate privind fondul de accidente de
muncă şi boli profesionale.

Contul 4317 “Contribuţia angajatorului pentru concedii şi indemnizaţii”


După conţinutul economic este un cont de datorii/creanţe pe termen scurt, iar
după funcţia contabilă este un cont bifuncţional, care ţine evidenţa decontărilor
privind contribuţia angajatorului pentru concedii şi indemnizaţii.
În credit se înregistrează:
- contribuţia entităţii pentru concedii şi indemnizaţii (6455);
- contribuţia recuperată de la bugetul de asigurări sociale de sănătate (5121);
- sume anulate reprezentând datorii privind contribuţii pentru concedii şi
indemnizaţii, aferente exerciţiului curent (7588) sau exerciţiilor financiare anterioare
(1171).
În debit se înregistrează:
29
- indemnizaţiile sociale suportate din asigurările sociale (423);
- sumele virate bugetului de asigurări sociale de sănătate (5121).
Soldul creditor reprezintă sumele datorate pentru concedii şi indemnizaţii, iar
cel debitor reprezintă sumele de recuperat de la bugetul asigurărilor sociale de
sănătate.

2.2.2. Contribuţiile privind fondul de şomaj

Contabilitatea contribuţiei la fondul de şomaj se ţine cu ajutorul contului


sintetic de gradul I 437 “Ajutor de şomaj”, care se desfăşoară pe două conturi
sintetice de gradul II, respectiv:42
- 4371 “Contribuţia unităţii la fondul de şomaj”;
- 4372 “Contribuţia personalului la fondul de şomaj”.
După conţinutul economic, contul 437 “Ajutor de şomaj” este un cont de
datorii curente iar după funcţia contabilă este un cont de pasiv.
Contul 4371 “Contribuţia unităţii la fondul de şomaj”
După conţinutul economic este un cont de datorii pe termen scurt, iar după
funcţia contabilă este un cont de pasiv, utilizat pentru evidenţa decontărilor privind
contribuţia entităţii la fondul de şomaj.
În credit se înregistrează:
- sumele datorate de angajator pentru constituirea fondului de şomaj (645).
În debit se înregistrează:
- sumele virate reprezentând contribuţia unităţii pentru constituirea fondului de
şomaj (512).
Soldul creditor reprezintă sumele datorate privind fondul de şomaj.
Contul 4372 “Contribuţia personalului la fondul de şomaj.
După conţinutul economic este un cont de datorii pe termen scurt, iar după
funcţia contabilă este un cont de pasiv, utilizat pentru evidenţa decontărilor privind
contribuţia personalului la fondul de şomaj.
În credit se înregistrează:
- sumele datorate de personal pentru constituirea fondului de şomaj (421, 423).
În debit se înregistrează:
- sumele virate reprezentând contribuţia personalului pentru constituirea fondului de
şomaj (512);
Soldul creditor reprezintă sumele datorate privind fondul de şomaj.
2.2.3. Contribuţia entității la schemele facultative de pensii şi la primele
de asigurare voluntară de sănătate

Contabilitatea entităţii la schemele facultative de pensii şi la primele de


asigurare voluntară de sănătate se realizează cu ajutorul contului 438 “Alte datorii şi
creanţe sociale” care, după conţinutul economic este un cont de creanţe sau datorii
curente, iar după funcţia contabilă este un cont bifuncţional.
Acest cont se desfășoară pe două conturi sintetice de gradul II, respectiv:

30
 4381 “Alte datorii sociale”;
 4382 “Alte creanţe sociale.
Contul 4381 “Alte datorii sociale”
După conţinutul economic este un cont de datorii pe termen scurt, iar după
funcţia contabilă este un cont de pasiv, utilizat pentru evidenţa altor datorii privind
asigurările sociale. În credit se înregistrează:
- contribuţia unităţii la schemele de pensii facultative (645);
- contribuţia unităţii la primele de asigurare voluntară de sănătate (645);
- sume reprezentând ajutoare achitate în plus personalului (428).
În debit se înregistrează:
- sumele virate reprez. contribuţia unităţii la schemele de pensii facultative (512);
- sumele virate reprezentând contribuţia unităţii la primele de asigurare voluntară de
sănătate (512);
- sumele reprezentând alte datorii privind asigurările sociale, prescrise, scutite sau
anulate, potrivit legii (758).
Soldul creditor reprezintă alte datorii sociale.
Contul 4382 “Alte creanţe sociale”
După conţinutul economic este un cont de creanţe, iar după funcţia contabilă
este un cont de activ, utilizat pentru evidenţa altor creanţe privind asigurările
sociale. În debit se înregistrează:
- sumele datorate personalului sub formă de ajutoare (428)
În credit se înregistrează:
- sumele restituite de la buget reprezentând vărsăminte efectuate în plus în relaţia cu
bugetul asigurărilor sociale (512).
Soldul creditor reprezintă alte creanţe sociale.
Alte conturi specifice, utilizate pentru înregistrarea operaţiilor privind
salariile, asigurările şi protecţia socială:
- 641 “Cheltuieli cu salariile personalului”;
- 6451 “Contribuţia unităţii la asigurările sociale”;
- 6452 “Contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj”;
- 6453 “Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”;
- 6454 “Contribuţia angajatorului la fondul de accidente”;
- 6455 “Contribuţia angajatorului pentru concedii şi indemnizaţii”;
- 6456 “Contribuţia unității la schemele facultative de pensii”;
- 6458 “Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială”
CAPITOLUL III

MODIFICĂRI CU INCIDENŢA FISCALĂ DE LA 1 IANUARIE 2018,


ASUPRA SALARIULUI MINIM BRUT PE ŢARĂ,
CONTRIBUŢIILOR SOCIALE ŞI IMPOZITULUI PE VENIT

Cu siguranţă, anul 2018 este anul în care se vor pune în aplicare cele mai
spectaculoase modificări legislative emise în anul 2017. Anul „revoluţiei fiscale” -
31
aşa cum mai este supranumit de unii specialişti, ca urmare a experimentului trecerii
contribuţiilor sociale obligatorii în sarcina angajaţilor începând cu 1 ianuarie.
Anul 2017 a fost pentru mediul de afaceri, încărcat din punct de vedere fiscal
prin majorări de taxe și impozite de la plata contribuțiilor suplimentare pentru
contractele part-time ori, până la creșterea salariului minim brut pe economie
anunțat de Ministerul Muncii pentru anul 2018.
Modificările legislative care aduc noi reguli fiscale de la 1 ianuarie 2018,
sunt motiv de bucurie pentru unii, de tristețe pentru alții, dar din punctul de vedere
al Guvernului, urmăresc simplicarea sistemului fiscal din România prin reducerea
fiscalității.

3.1 . SALARIUL MINIM BRUT PE ȚARĂ GARANTAT ÎN PLATĂ

Salariul minim brut pe ţară a înregistrat cea mai mare creştere de până
acum, fiind majorat în baza Hotărârii Guvernului nr.846/2017 , începând cu data
de 1 ianuarie 2018, de la 1.450 lei lunar la 1.900 lei lunar pentru un program
complet de lucru de 166,666 ore în medie pe lună, reprezentand 11,40 lei /ora.
Practic, majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată reprezintă o
creştere de 31,03% faţă de anul 2017, creştere ce este influenţată în mare măsură
de transferul contribuţiilor de la angajator la angajat. Majorarea se aplică asupra
sumei stabilită în bani şi nu include sporurile şi adaosurile.
Conform notei de fundamentare a H.G.nr.846/2017, în ceea ce privește
impactul macroeconomic, în notă se estimează că majorarea propusă va avea efecte
pozitive asupra creșterii economice prin stimularea ocupării și reducerii muncii la
negru.34

34
H.G.nr.847/2017 , publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr.950/2017, art.1.
3.2. TRANSFERUL CONTRIBUȚIILOR SOCIALE
DE LA ANGAJATORI LA ANGAJAŢI ÎNCEPÂND CU
1 IANUARIE 2018

În Nota de Fundamentare a O.U.G. nr.79/2017 se specifică printre altele


faptul că, modificarea Codului Fiscal începând cu anul 2018, are ca motivaţie si
<<reformarea sistemelor sociale publice din România în vederea creşterii gradului
de colectare a veniturilor la bugetul asigurărilor sociale de stat şi de
responsabilizare a angajatorilor în ceea ce priveşte plata la timp a contribuţiilor

32
sociale obligatorii datorate atât de către aceştia, cât şi de către angajaţi. În acest
sens, se reduce numărul contribuţiilor sociale obligatorii datorate, angajatorul
urmând ca, în continuare, să stabilească, să reţină, să declare şi să plătească
obligaţiile datorate>>35.
Cotele de contribuţii sociale practicate până la 31.12.2017 au fost:
- Contribuţia la asigurările sociale de stat = 26,3% pentru condiţii normale de muncă
( 15,8% datorata de angajator + 10,5% datorata de asiguraţi.
- Contribuţia la asigurările sociale de stat = 31,3% pentru condiţii deosebite de
muncă ( 20,8% datorată de angajator + 10,5% datorată de asiguraţi).
- Contribuţia la asigurările sociale de stat = 36,3% pentru condiţii speciale de muncă
( 25,8% datorată de angajator + 10,5% datorată de asiguraţi).
- Contribuţia la asigurările de sănătate =10,7%( 5,2% datorată de angajator+5,5%
datorată de asiguraţi).
- Contribuţia la fondul de şomaj = 1% (0,5% datorată de angajatori + 0,5% datorată
de asiguraţi).
- Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale = 0,25% datorată de
angajator.
- Contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate =
0,85% datorată de angajator.
- Contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale între
0,15%-0,85%- în funcţie de clasa de risc, datorată de angajator ( aproximativ 2%).
-------------------------------------------
Total contrubiţii pentru condiţii normale practicate până la 31.12.2017 = 39,3%
O.U.G. nr. 79/2017 înlocuieşte aceste contribuţii cu cele prezentate mai jos,
primele două fiind reţinute din salariul brut al angajatului, iar a treia fiind datorată
de angajator:
 CAS -contribuţia de asigurări sociale, datorata bugetului asigurărilor sociale
de stat;
 CASS-contribuţia de asigurări sociale de sănătate, datorată bugetului
Fondului Naţional Unic de asigurări sociale de sănătate;
 CAM- contribuţia asiguratorie pentru muncă, datorată bugetului general
consolidate al statului.

35 OUG 79/2017

Cotele de contribuţii sociale practicate de la 1 ianuarie 2018 sunt:


 contribuția de asigurari sociale pentru condiții normale de muncă, în cotă de
25%, ce este în totalitate în sarcina salariatului;
 dacă este vorba de condiții deosebite de muncă, angajatorul are în sarcină o
cotă suplimentară de 4% (deci 29% în total, salariat + angajator);
 dacă este vorba de condiții speciale de muncă, angajatorul are în sarcină o
cotă suplimentară de 8% (deci 33% în total, salariat + angajator);
 contribuția de asigurari sociale de sănătate, în cotă de 10%, ce este în totalitate
în sarcina salariatului;

33
 contribuția asiguratorie pentru muncă, în cotă de 2,25%, ce este în totalitate în
sarcina angajatorului.
Concret, pentru salariații care lucrează în condiții normale, se datorează CAS de
25%, însă dacă este vorba de condiții mai grele de muncă, se datorează CAS de
29% sau 33%. Cu alte cuvinte, angajatorul datorează CAS, împreună cu salariatul,
numai când vine vorba de condiții mai grele de muncă.
Referitor la CAM, aceasta înglobează celelalte patru contribuții sociale
existente până luna trecută. Mai precis, contribuția asiguratorie pentru muncă este
formată din fostele contribuții pentru șomaj, concedii medicale, riscuri
profesionale și creanțe salariale. Banii strânși din contribuția asiguratorie pentru
muncă (2,25%) sunt împărțiți după cum urmează:
 15% se duce la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale;
 20% se duce la bugetul pentru șomaj;
 5% se duce la sistemul de asigurare pentru accidente de muncă și boli
profesionale;
 40% se duce la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate pentru
plata concediilor medicale;
 20% se duce la bugetul de stat, într-un cont distinct.
Pentru conditii normale, reţinerile sunt:
Asiguraţi:
CAS = 25% din venitul brut al asiguratului.
CASS = 10% din venitul brut al asiguratului.
Angajator: CAM -Contribuţie asiguratorie pentru muncă = 2,25 % aplicată la fondul
brut de salarii.
-------------------------------------------
Total contrubiţii pentru condiţii normale practicate din 01.01.2018 =37,25%

Concluzii: aşadar, are loc o scădere uşoară a contribuţiilor de asigurări


sociale datorate bugetului consolidat al statului, cu aproximativ 2%.
Contribuţia de asigurări sociale datorată bugetului asigurărilor sociale de
stat, în cotă de 25% şi contribuţia la asigurările sociale de sănătate în cotă de
10%, sunt reţinute în continuare de angajatori, dar ca element de noutate -
integral, din veniturile brute ale salariaţilor, declarate de angajatori prin
Declaraţia 112 şi virate tot de angajatori la bugetul consolidat al statului până la
25 a lunii următoare reţinerii.
3.3. SCĂDEREA COTEI IMPOZITULUI PE VENIT
DE LA 16% LA 10 %

Începând cu data de 1 ianuarie 2018, cota de impozit pe venit scade de la


16% la 10%, pentru toate categoriile de venituri impozabile, cu excepţia veniturilor
din dividende pentru care se păstrează cota de 5%.
În ceea ce priveşte impozitul pe venit, singura diferenţă constă în cota folosită
pentru calculul acestuia, noua cotă fiind de 10%.

34
A fost majorat nivelul deducerilor personale acordate în funcţie de numărul
persoanelor aflate în întreţinere.
Pentru contribuabilii care nu au persoane în întreţinere, deducerea a crescut de
la 300 lei/lunar la 510 lei/lunar, pentru un venit lunar brut de până la 1.950 lei,
inclusiv.
Valoarea deducerii personale se ajustează proporţional cu creşterea venitului
brut şi a numărului persoanelor aflate în întreţinere
Deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar
brut de până la 1.950 lei inclusiv, astfel:
 pentru contribuabilii care nu au persoane în întreţinere - 510 lei;
 pentru contribuabilii care au o persoană în întreţinere - 670 lei;
 pentru contribuabilii care au două persoane în întreţinere - 830 lei;
 pentru contribuabilii care au trei persoane în întreţinere - 990 lei;
 pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreţinere
- 1.310 lei.
Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse
între 1.951 lei și 3.600 lei inclusiv, deducerile personale sunt degresive față de cele
de mai sus și sunt stabilite in tabelul anexa la Ordonanta.
Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste
3.600 lei nu se acordă deducerea personală.

CAPITOLUL IV
TRATAMENTUL FISCAL ŞI TRATAMENTUL CONTABIL
AFERENT OPERAŢIUNILOR PRIVIND DECONTĂRILE CU
PERSONALUL ŞI CU BUGETELE DE ASIGURĂRI ŞI PROTECŢIE
SOCIALĂ LA SC MERIDIAN METAL SRL

4.1. SCURTA PREZENTARE A SOCIETĂŢII


MERIDIAN METAL SRL

35
Societatea comercială Meridian Metal este organizată ca societate cu
răspundere limitata, persoană juridică romană care işi desfaşoară activitatea în
conformitate cu prevederile legale în vigoare. Sediul societăţii este în Hunedoara,
strada Avram Iancu nr.9, bloc 140, ap.49. Societatea este înmatriculată la Oficiul
Registrului Comerţului de pe langă Tribunalul Hunedoara sub numărul
J20/1270/1992. Domeniul principal de activitate se încadrează în grupa CAEN 467
iar activitatea principală este în clasa CAEN 4673 - comerţ cu ridicata al
materialului lemons şi al materialelor de construcţii şi echipamentelor sanitare.
Societatea desfăşoară operaţiuni de achizitie de mărfuri de pe piaţa internă,
operaţiuni de achiziţie intracomunitară de pe teritoriul UE şi revinde aceste produse
pe piaţa internă. Perioada de după 1989, destul de dificilă pentru comerţul intern,
marcata şi de instabilitatea legislaţiei fiscală, a dovedit faptul că asigurarea cu
mărfuri şi produse de calitate şi desfacerea lor în condiţii optime de certificare şi
garanţie, cu respectarea legislaţiei în vigoare, reprezintă factori fundamentali ai
viabilităţii societăţii Meridian Metal SRL.
Potenţialul comercial al entităţii este dat de dimensiunea, strucura, calitatea
pieţei de desfacere şi aprovizionare, calitatea produselor comercializate şi poziţia
acestora pe piaţă. Într-o piaţă dinamică şi în continuă dezvoltare, entitatea s-a
orientat în principal către sectorul privat.
În condiţiile crizei economice actuale, societatea a luat măsuri de eliminare a
costurilor ineficiente şi care nu şi-au găsit finalitatea în obţinerea de venituri
economice suplimentare, reuşind în acestă perioadă dificilă pentru economia de
ramură să obţină performanţe financiare notabile, marcată de evoluţia vânzărilor şi
tendinţa crescătoare a cifrei de afaceri, entitatea obţinând în anul 2015 locul III pe
judeţul Hunedoara în Topul Naţional al firmelor private mici şi mijlocii, top efectuat
de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din Romania
(CNIPMMR). Societatea la care se face studiul de caz, prezintă în patrimoniu:
- spaţii comerciale de birouri,
- hale industriale de depozitare,
- construcţie uşoară cu structură metalică de panou pentru depozitare,
- mijloace de transport utilizate în distribuţie,
- motostivuitor telescopic,
- terenuri s.a.
Pe parcursul acestui capitol, voi face referire la diverse situaţii întâlnite în
contabilitatea societăţii, încercând să scot în evidenţă tratamentul fiscal şi
tratamentul contabil aferent operaţiunilor privind decontările cu personalul şi cu
bugetul de asigurări şi protecţie socială.

4.2. SALARIZAREA LA MERIDIAN METAL SRL-


FORME DE SALARIZARE, DOCUMETE CONTABILE ŞI FORME DE
EVIDENŢĂ A CHELTUIELILOR CU FORŢA DE MUNCĂ

36
Un loc important în activitatea desfasurată de Meridian Metal SRL îl ocupă munca
şi rezultatele ei, în condiţiile în care la temelia oricarei activităţi economice stă
munca.
De aceea, printre priorităţile Meridian Metal , importante sunt : evidenţa
muncii, a rezultatelor muncii precum şi asigurarea retribuirii tuturor
angajaţilor după cantitatea şi calitatea muncii depuse.
Potrivit prevederilor Ordinului Ministerului Finanțelor Publice (MFP) nr.
1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare
anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, judecând după
mărime, MERIDIAN METAL SRL se încadrează în categoria: microentități, la
data bilanțului nu depăşeste limitele a cel puțin două dintre criteriile următoare:
 totalul activelor: 1,5 milioane de lei (echivalentul a 338.310 euro);
 cifra de afaceri netă: 3 milioane de lei (echivalentul a 676.620 de euro);
 numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: zece.
Societatea are un numar de patru angajati, structura personalului fiind următoarea:
- director vânzări;
- contabil sef;
- economist;
- agent vânzări.
Meridian Metal SRL a încheiat cu angajaţii săi contracte individuale de
muncă pe perioadă nedeterminată, potrivit prevederilor legale în vigoare, stabilindu-
se astfel drepturile şi obligaţiile celor două părţi.
Pentru Meridian Metal SRL - salariatul constituie cel mai important element
al costurilor de producţie şi principalul său post de cheltuieli.
Pentru un angajat al Meridian Metal , - salariul reprezintă un venit şi este
principalul mijloc de existenţă a sa şi a familiei sale, de satisfacere a necesităţilor
fizice şi biologice, dar şi de satisfacere a nevoilor personale şi sociale a lor. De
aceea politicile salariale ale societăţii nu neglijează nevoile şi scopurile
fundamentale ale angajatilor sai
Prin salarizarea personalului se stabilesc drepturile băneşti ale angajaţilor şi se
efectuează plata sumelor cuvenite, aşa cum au fost stabilite la încheierea
contractului de muncă. În cadrul politicii salariale, societatea urmăreşte
salarizarea corectă şi echilibrată a angajatilor sai,deoarece acet fapt are implicaţii
importante în nivelul calităţii vieţii angajatilor, al stării de spirit între angajaţi şi al
poziţiei competitive a societatii pe piaţă.
Principiile care stau la baza stabilirii salariilor pentru fiecare salariat în parte
în cadrul Meridian Metal sunt:
 timpul lucrat, nivelul de pregatire profesioanlă şi condiţiile de muncă;
 cantitatea de muncă prestată , exprimată în numărul total de ore lucrate
într-o lună;
 calificarea şi competenţa profesională a fiecarui angajat;
 calitatea muncii prestate.

37
Astfel, se doreşte ca personalul să fie stimulat pentru a- şi ridica continuu
nivelul de pregătire profesională atât în folos propriu, cât şi în folosul societăţii.
Meridian Metal SRL are încheiate cu angajatii săi contracte individuale de
munca, pe perioada nedeterminată, de 8 ore / zi, în condiţii normale de muncă.
Societatea are înfiinţat Registru General de Evidenţă a Salariaţilor, în care au
fost înregistrate în ordine cronologică toate contractele individuale de muncă.
Din punct de vedere contabil, contractul de muncă atesta realitatea relaţiei
de muncă cu persoana care-l semnează şi nivelul datoriei angajatorului în
legatură cu salariul angajatului. Contractul de muncă stă la baza întocmirii statului
de salarii lunare.
Documentul de evidenţă primară care se referă la prezenţa la lucru
precum si cantitatea muncii prestate, si care este utilizat la stabilirea salariului
cuvenit fiecărui angajat, este fişa zilnică de pontaj ( Anexa nr.1) care cuprinde :
- data;
- numele persoanelor;
- semnaturile la venire şi la plecare;
- numărul de ore lucrate.
Toate drepturile de natură salarială şi socială, alte drepturi băneşti,
precum şi obligaţiile faţă de bugetul statului sunt centralizate în statul de plată
si recapitulatia la statul de plata, conform anexei nr.2.
Din salariul brut consemnat în contractul individual de muncă pentru un
anumit program de lucru, se deduce salariul brut unitar datorat angajaţilor.
Salariul brut lunar datorat unui angajat al Meridian Metal este rezultatul
înmulţirii salariului brut unitar cu volumul de muncă prestat, exprimat ca timp.
Statul de plată este principalul document contabil pentru înregistrarea
cheltuielilor de forţă de muncă. Statul de plată a salariilor se întocmeşte lunar.
Statul de salarii serveşte ca:
 document pentru calculul drepturilor băneşti cuvenite salariaţilor,
precum şi al contribuţiei privind protecţia socială şi al altor datorii;
 document justificativ de înregistrare în contabilitate.
Se întocmeşte în două exemplare, de către compartimentul financiar-contabil
pe baza documentelor de evidenţă a muncii şi a timpului lucrat efectiv (fişa zilnică
de ponaj), a documentelor privind reţinerile legale, a cererilor privind concediile
odihnă, a certificatelor medicale şi se semnează pentru confirmarea exactităţii
calculelor de către persoana care determină salariul cuvenit şi întocmeşte statul de
salarii.
Statele de salarii circulă:
-la persoanele autorizate să aprobe plata (exemplarul 1);
-la casieria unităţii pentru efectuarea plăţii sumelor cuvenite (exemplarul 1);
-la compartimentul financiar-contabil în vederea întocmirii borderoului pentru
bancă aferent salariilor care se plătesc pe card (exemplarul 1);
Statele de salarii se arhivează:

38
-la compartimentul financiar-contabil, separat de celelalte acte justificative de
plăţi (exemplarul 1); statele de salarii se arhivează 50 de ani;
-la compartimentul care a întocmit statele de salarii (exemplarul 2).
Statul de plată a salariilor are două secţiuni majore:
- secţiunea în care se calculează drepturile salariale ale angajaţilor
pornind de la salariul brut realizat şi cu efectuarea tuturor reţinerilor
prevazute de lege;
- secţiunea în care se calculează obligaţiile de plată ale întreprinderii în
legatură cu forţa de muncă.
Decontarea drepturilor salariale cu personalul se realizează o dată pe lună,
asa cum este prevazut şi în Contractul Individual de Muncă, în data de 15 a fiecarei
luni pentru luna precedentă.

4.3. TRATAMENTUL CONTABIL ŞI TRATAMENTUL FISCAL


PRIVIND DECONTĂRILE CU PERSONALUL ŞI CU BUGETELE DE
ASIGURĂRI SOCIALE ŞI PROTECŢIE SOCIALĂ-
AFERENT SALARIILOR LUNII IUNIE 2017 LA MERIDIAN METAL SRL

Având în vedere numărul mic de angajaţi ai societăţii Meridian Metal Srl, şi


diversitatea datelor acestora, determinarea venitului impozabil, a impozitului pe
venitul din salarii, a restului de plată, a reţinerilor salariale suportate de angajaţi cât
şi a contribuţiilor de asigurări sociale suportate de angajator se vor face pentru toţi
cei 4 angajaţi.

Tabel nr. 1: Stabilirea drepturilor salariale aferente angajatului Carp Carmen A.


Angajatul Carp Carmen Anişoara având funcţia de agent vânzări, şi funcţia de
baza la acest angajator, realizează următoarele venituri în luna iunie 2017:
● salariu brut, prevăzut în contractul individual de muncă, cu normă întreagă (8 h/zi,
40 h/săptămână) – 1.450 lei (reprezentând salariul minim brut pe economie);
● cadouri pentru copilul minor cu ocazia zilei de 1 iunie – 150 lei;
● tichete de masă aferente zilelor lucrătoare în care salariatul a fost prezent la locul
de muncă in suma de 300 lei. Val. nominală a unui tichet de masă este de 15 lei.
Angajatul are în întreținere un copil minor.
Deducerea de care beneficiază angajatul deoarece are un venit brut lunar >1500 lei
=340 lei.
Observatie:
Cadourile acordate copilului minor cu ocazia zilei de 1 iunie nu sunt încadrate
în veniturile salariale și nu sunt supuse impozitării deoarece au o valoare care nu
depășește plafonul de 150 lei.
Tichetele de masă, cu toate că reprezintă venituri salariale și se supun
impozitării, nu se iau în calcul la determinarea contribuțiilor.

Tabel nr.1 ( lei)


1 Salariu de bază 1450
39
2 Număr zile lucrate 20
+ 3 Salariul pentru timpul efectiv lucrat 1450
+ 4 Sporuri şi adaosuri (vechime)
= 5 Salariul brut (3+4) 1450
- 6 Contribuţia angajatului la asigurările sociale 152
(salariul brut x 10,5%)
- 7 Contribuţia angajatului la fondul de şomaj 7
(salariul brut x 0,5%)
- 8 Contribuţia angajatului la asigurările sociale de sănătate 80
(salariul brut x 5,5%)
= 9 Asigurari sociale retinite ( 6+7+8) =TOTAL 239
= 10 Venit net din salariu (5-9) 1211
11 Numar persoane in intretinere 1
- 12 Deducere personala de bază 340
13 Tichete de masa 300
= 14 Venit impozabil, baza de calcul pentru impozit (10-12+13) 1171
- 15 Impozit pe venit din salariu (venit impozabil 14 x 16%) 188
- 16 Avans acordat angajatului
= 17 Total reţineri (9+15+16) 427
= 18 Rest de plată (5-17) 1023

Tabel nr. 2: Stabilirea drepturilor salariale aferente angajatului Darie Gabriela.


Angajatul Darie Gabriela are funcţia de bază la acest angajator, este încadrat
pe funcţia de contabil sef, realizează următoarele venituri în luna iunie 2017:
● salariu brut, prevăzut în contractul individual de muncă, cu normă întreagă (8 h/zi,
40 h/săptămână) – 1.800 lei;
● tichete de masă aferente zilelor lucrătoare în care salariatul a fost prezent la locul
de muncă în sumă de 300 lei. Val. nominală a unui tichet de masă este de 15 lei.
Angajatul are în întreținere un copil minor.
Deducerea de care beneficiaza angajatul deoarece are un venit brut lunar >1500 lei
=180 lei.

Observatie:
Tichetele de masă, cu toate că reprezintă venituri salariale și se supun
impozitării, nu se iau în calcul la determinarea contribuțiilor.

Tabel nr.2 ( lei)


1 Salariu de bază 1800
2 Număr zile lucrate 20
+ 3 Salariul pentru timpul efectiv lucrat 1800
+ 4 Sporuri şi adaosuri (vechime)
= 5 Salariul brut (3+4) 1800
40
- 6 Contribuţia angajatului la asigurările sociale 189
(salariul brut x 10,5%)
- 7 Contribuţia angajatului la fondul de şomaj 9
(salariul brut x 0,5%
- 8 Contribuţia angajatului la asigurările sociale de sănătate 99
(salariul brut x 5,5%)
= 9 Asigurari sociale retinite ( 6+7+8) =TOTAL 297
= 10 Venit net din salariu (5-9) 1503
11 Numar persoane in intretinere
- 12 Deducere personala de bază 180
13 Tichete de masa 300
= 14 Venit impozabil, baza de calcul pentru impozit (10-12+13) 1623
- 15 Impozit pe venit din salariu (venit impozabil 14 x 16%) 260
- 16 Avans acordat angajatului
= 17 Total reţineri (9+15+16) 557
= 18 Rest de plată (5-17) 1243

Tabel nr. 3: Stabilirea drepturilor salariale aferente angajatului Darie Valeriu.


Angajatul Darie Valeriu are funcţia de bază la acest angajator, este încadrat în
funcţia de director vânzări şi realizează următoarele venituri în luna iunie 2017:
● salariu brut, prevăzut în contractul individual de muncă, cu normă întreagă (8 h/zi,
40 h/săptămână) – 1.800 lei ;
● cadouri pentru copilul minor cu ocazia zilei de 1 iunie – 150 lei;
● tichete de masă aferente zilelor lucrătoare în care salariatul a fost prezent la locul
de muncă in suma de 300 lei. Val. nominală a unui tichet de masa este de 15 lei.
Angajatul are în întreținere un copil minor.
Deducerea de care beneficiaza angajatul deoarece are un venit brut lunar >1500 lei
=240 lei.
Observatie:
Cadourile acordate copilului minor cu ocazia zilei de 1 iunie nu sunt încadrate
în veniturile salariale și nu sunt supuse impozitării deoarece au o valoare care nu
depășește plafonul de 150 lei.
Tichetele de masă, cu toate că reprezintă venituri salariale și se supun
impozitării, nu se iau în calcul la determinarea contribuțiilor.

Tabel nr.3 ( lei)


1 Salariu de bază 1800
2 Număr zile lucrate 20
+ 3 Salariul pentru timpul efectiv lucrat 1800
+ 4 Sporuri şi adaosuri (vechime)
= 5 Salariul brut (3+4) 1800
- 6 Contribuţia angajatului la asigurările sociale 189
(salariul brut x 10,5%)
41
- 7 Contribuţia angajatului la fondul de şomaj 9
(salariul brut x 0,5%
- 8 Contribuţia angajatului la asigurările sociale de sănătate 99
(salariul brut x 5,5%)
= 9 Asigurari sociale retinite ( 6+7+8) =TOTAL 297
= 10 Venit net din salariu (5-9) 1503
11 Numar persoane in intretinere 1
- 12 Deducere personala de bază 240
13 Tichete de masa 300
= 14 Venit impozabil, baza de calcul pentru impozit (10-12+13) 1563
- 15 Impozit pe venit din salariu (venit impozabil 14 x 16%) 250
- 16 Avans acordat angajatului
= 17 Total reţineri (9+15+16) 547
= 18 Rest de plată (5-17) 1253

Tabel nr. 4: Stabilirea drepturilor salariale aferente angajatului Negrea Claudia.


Angajatul Negrea Claudia Nicoleta are funcţia de baza la acest angajator, este
încadrat în funcţia de contabil, şi realizează următoarele venituri în luna iunie 2017:
● salariul brut, prevăzut în contractul individual de muncă, cu normă întreagă (8
h/zi, 40 h/săptămână) – 1.450 lei (reprezentând salariul minim brut pe economie);
● cadouri pentru copilul minor cu ocazia zilei de 1 iunie – 150 lei;
● tichete de masă aferente zilelor lucrătoare în care salariatul a fost prezent la locul
de muncă in suma de 300 lei. Val. nominală a unui tichet de masă este de 15 lei.
Angajatul are în întreținere un copil minor.
Deducerea de care beneficiază angajatul deoarece are un venit brut lunar >1500 lei
=340 lei.
Observatie:
Cadourile acordate copilului minor cu ocazia zilei de 1 iunie nu sunt încadrate
în veniturile salariale și nu sunt supuse impozitării deoarece au o valoare care nu
depășește plafonul de 150 lei.
Tichetele de masă, cu toate că reprezintă venituri salariale și se supun
impozitării, nu se iau în calcul la determinarea contribuțiilor.

Tabel nr.4 ( lei)


1 Salariu de bază 1450
2 Număr zile lucrate 20
+ 3 Salariul pentru timpul efectiv lucrat 1450
+ 4 Sporuri şi adaosuri (vechime)
= 5 Salariul brut (3+4) 1450
- 6 Contribuţia angajatului la asigurările sociale 152
(salariul brut x 10,5%)
- 7 Contribuţia angajatului la fondul de şomaj 7
(salariul brut x 0,5%)
42
- 8 Contribuţia angajatului la asigurările sociale de sănătate 80
(salariul brut x 5,5%)
= 9 Asigurari sociale retinite ( 6+7+8) =TOTAL 239
= 10 Venit net din salariu (5-9) 1211
11 Numar persoane in intretinere 1
- 12 Deducere personala de bază 340
13 Tichete de masa 300
= 14 Venit impozabil, baza de calcul pentru impozit (10-12+13) 1171
- 15 Impozit pe venit din salariu (venit impozabil 14 x 16%) 188
- 16 Avans acordat angajatului
= 17 Total reţineri (9+15+16) 427
= 18 Rest de plată (5-17) 1023

Centralizarea calculelor pentru toţi salariaţii este efectuată în statul de salarii


prezentat mai jos în Anexa 3.

STAT DE SALARII AFERENT LUNII


2017 IUNIE 2017
Zile
lucratoare
in luna 20
Sal Asigurari sociale
ari Sal retinute Ve Num
Val
oare Venit Imp
N u ariu C. Fon nit ar Dedu Rest
Zile Fond perso tich impo ozit
r. de bru A.S d net cere de
Nume si prenume lucr sanat ane ete zabil pe
C baz t . som ra in perso
de plat
ate ate nala reali sala
rt a real 10, aj ma intret
mas a
5,5 inere zat riu
bru izat 5 0,5 s a
%
t % %
1,4 1,4 15 1,2 30 1,17 1,02
1 Carp Carmen Salariu realizat 20 80 7 1 340 188
50 50 2 11 0 1 3
1,8 1,8 18 1,5 30 1,62 1,24
2 Darie Gabriela Salariu realizat 20 99 9 0 180 260
00 00 9 03 0 3 3
salariu 1,8 1,8 18 1,5 30 1,56 25 1,2
3 Darie Valeriu 20 99 9 1 240
realizat 00 00 9 03 0 3 0 53
salariu 1,4 1,4 15 1,2 30 1,17 18 1,0
4 Negrea Claudia 20 80 7 1 340
realizat 50 50 2 11 0 1 8 23
+ TOTAL 6,5 6,5 68 358 32 5,4 1,1 1,2 5,52 88 4,5

43
00 00 2 28 00 00 8 6 42
Su Contributii Su 7,98
Contributii angajator ma salariati ma Cost salarial total 2
15.8 1,0 68 3,44
C.A.S. angajator 20,8 % 6,500 x 0% 27 CAS 10,5 % 2 Total impozite de plata 0
Fond sanatate angajator 5.20 Fond sanatate 35 43.1
5,2 % 6,500 x % 338 5,5% 8 Procent fiscalitate 0%
Fond concedii medicale 0.85
angajator 0,85 % 6,500 x % 55
Fond somaj angajator 0,5 0.50 Fond somaj Total de control nota 9,94
% 6,500 x % 33 0,5 % 32 contabila 0
Fond de asigurari boli 0.20 Impozit pe 88
profesionale 6,500 x 5% 13 salarii 6 Total impozit pe salarii 886
Fond de garantare a 0.25 1,9 2,55
platii salariilor 0,25 % 6,500 x % 16 TOTAL 58 Total asigurari sociale 4
22.8 1,4 3,44
TOTAL 05% 82 Total Declaratia 112 0

Calculul contribuţiilor datorate de angajator:

Contribuţii angajator Suma


C.A.S. angajator 15,8 % 6,500 x 15.80% 1,027
Fond sănătate angajator 5,2 % 6,500 x 5.20% 338
Fond concedii medicale angajator 0,85 % 6,500 x 0.85% 55
Fond şomaj angajator 0,5 % 6,500 x 0.50% 33
Fond de accidente şi boli profesionale 0,205% 6,500 x 0.205% 13
Fond de garantare a plăţii salariilor 0,25 % 6,500 x 0.25% 16
TOTAL 22.805% 1,482

Calculul contribuţiilor reţinute de la salariaţi:


44
Contribuţii salariaţi Suma
CAS 10,5 % 682
Fond sănătate 5,5% 358
Fond şomaj 0,5 % 32
Impozit pe salarii 886
TOTAL 1,958

RECAPITULAŢIE :

7,982
Cost salarial total
Total impozite de plată 3,440
Procent fiscalitate 57.10%

Total de control nota contabilă 9,940


Total impozit pe salarii 886
Total asigurări sociale 2,554
Total Declaraţia 112 3,440

ÎNREGISTRAREA ÎN CONTABILITATE A OPERAŢIUNILOR


PRIVIND DECONTĂRILE CU PERSONALUL ŞI CU BUGETELE DE
ASIGURĂRI SOCIALE ŞI PROTECŢIE SOCIALĂ

Înregistrarea operaţiunilor contabile privind salarizarea personalului în baza


statului de salarii aferent lunii iunie 2017.

1. La sfârşitul lunii se înregistrează în contabilitate cheltuielile cu


salariile personalului reprezentând fondul de salarii brut lunar, conform statului
de plată:
LEI
641 “Cheltuieli cu salariile = 421 “Personal salarii datorate” 6500
personalului”

45
2. Înregistrarea în contabilitate a reţinerilor din salariu suportate de
către angajaţi conform statului de plată anexat:

- contribuţia individuală la asigurările sociale prin aplicarea


cotei procentuale de 10,5% asupra salariului brut realizat:

421 “Personal salarii datorate” = 4312 “Contribuţia personalului 682


la asigurările sociale”

- contribuţia individuală la fondul de şomaj prin aplicarea cotei procentuale de


0,5% asupra salariului brut realizat:

421 “Personal-salarii datorate” = 4372 “Contribuţia personalului la


fondul de şomaj” 32

- contribuția individuală la fondul asigurărilor sociale de sănătate prin aplicarea


cotei procentuale de 5,5% asupra salariului brut realizat:

421 “Personal –salarii datorate” = 4314 “Contribuţia angajaţilor pentru


asigurările sociale de sănătate” 358

- impozitul pe veniturile de natură salarială, prin aplicarea cotei de 16% asupra


salariului brut realizat:

421 “Personal –salarii datorate” = 444 “ Inpozit pe venituri de natura


salariilor” 886

3. Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor salariale


suportate de angajator, conform statului de plată:

- contribuţia entităţii la asigurările sociale prin aplicarea cotei de 15,8%


asupra fondului de salarii brut realizat:

6451 “Cheltuieli privind = 4311 “Contribuţia unităţii la


contribuţia unităţii la asigurările sociale” 1027
asigurările sociale”

- contribuţia entităţii la fondul de şomaj prin aplicarea cotei procentuale de


0,5% asupra fondului de salarii brut realizat:

6452“Cheltuieli privind = 4371 “Contribuţia unităţii la


contribuţia unităţii la fondul de şomaj” 33
46
fondul de şomaj”

- contribuţia entităţii la asigurările sociale de sănătate prin aplicarea cotei


procentuale de 5,2% asupra fondului de salarii brut realizat:

6453 “Cheltuieli privind = 4313 “Contribuţia angajatorului


contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale 338
pentru asigurările sociale de sănătate”
de sănătate”

- contribuţia entităţii pentru accidente de muncă şi boli profesionale, prin


aplicarea cotei procentuale de 0,205 % asupra fondului de salarii brut lunar; Cota
procentuală diferă în funcţie de Codul CAEN (domeniul de activitate al entităţii):

64511“Cheltuieli privind = 43111 “Contribuţia angajatorului


contribuţia angajatorului pentru accidente de muncă 13
pentru accidente de muncă şi boli profesionale”
şi boli profesionale”

- contribuţia entităţii pentru concedii şi indemnizaţii, prin aplicarea cotei


procentuale de 0,85% asupra fondului de salarii brut realizat:

645301“Cheltuieli privind = 431301 “Contribuţia angajatorului


contribuţia angajatorului pentru concedii şi indemnizaţii” 55
pentru concedii şi indemnizaţii”

- contribuţia entităţii la fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale


prin aplicarea cotei procentuale de 0,25% asupra fondului de salarii brut realizat:

6452.1“Alte cheltuieli = 4371.1“Contribuţia angajatorului


privind asigurarea şi la fondul de garanţie a creanţelor
protecţia sociala” salariale” 16

4. Înregistrarea operaţiilor privind decontarea restului de plată aferent


salariilor:
- decontarea salariilor prin virament bancar pe conturile de carduri ale
salariaţilor în baza borderoului privind plata salariilor pe card:

421 “Personal-salarii = 5121 “Conturi la bănci în lei” 3519


datorate”

47
- decontarea salariilor în numerar prin caserie pentru salariaţii care nu au
accepatat plata prin card, în baza listei privind restul de plată:

421 “Personal-salarii = 5311 “Casa în lei” 1023


datorate”

5. Înregistrarea operaţiilor privind stingerea creantelor fiscale plătite în


contul unic de asigurări sociale din contutul curent de la bancă, în baza
notificării primite de la ANAF. Declararea creanţelor fiscale se face prin
Declaraţia 112, termenul de declarare şi de plată este până la data de 25 a lunii
următoare pentru luna în curs.

% = 5121“Conturi 3440
la bănci în lei”
4311 “Contribuţia unităţii la asigurări sociale”
1027
4312 “Contribuţia personalului la asigurări sociale” 682
4313 “Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de
sănătate” 338
4314 “Contribuţia angajaţilor la asigurările sociale de sănătate”
358
43111 “Contribuţia angajatorului pentru accidente de muncă şi
boli profesionale” 13
431301 “Contribuţia angajatorului pentru concedii şi indemnizaţii”
55
4371 “Contribuţia unităţii la fondul de şomaj” 33
4372 “Contribuţia personalului la fondul de şomaj” 32
4371.1 “Contribuţia angajatorului la fondul de garantare a creanţelor
salariale” 16
444 “Impozitul pe venit din salarii” 886

6. Închiderea conturilor de cheltuieli aferente operaţiunii de salarizare,


prin contul de rezultat:
121 “Profit = % 7982
şi pierdere” 641” Cheltuieli cu salariile personalului” 6500
6451 “Cheltuieli privind contribuţia unităţii 1027
la asigurările sociale”
6452 “Cheltuieli privind contribuţia unităţii 33
la fondul de şomaj”
6453 “Contribuţia unitatii pentru 338
asigurările sociale de sănătate”
64511“Contribuţia unitatii pentru 13
accidente de muncă şi boli profesionale”
645301“Cheltuieli privind contribuţia 55
48
unitatii pentru concedii şi indemnizaţii”
6452.1“Alte cheltuieli privind fondul 16
de garantare a salariilor”

4.4. IMPACTUL MODIFICĂRILOR FISCALE CU INCEDENŢĂ DE LA


01 IANUARIE 2018 ASUPRA OPERAŢIUNILOR PRIVIND
DECONTĂRILE CU PERSONALUL ŞI CU BUGETUL ASIGURĂRILOR
SOCIALE ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

Anul 2018 este anul în care se vor pune în aplicare cele mai spectaculoase
modificări legislative emise în anul 2017 denumit de unii specialist şi anul
„revoluţiei fiscale”.
Prin adoptarea şi intrarea în vigoare începând cu data de 01ianuarie 2018 a
H.G .nr.846/2017 a avut loc cea mai spectaculoasă creştere a salariului minim brut
pe ţară garantat în plată. Creşterea , după cum vom vedea din exemplul următor nu a
adus un plus pentru angajaţi ci a fost mai degrabă consecinţa transferului
contributiilor de la angajator la asiguraţi.

49
În acest context, în urma negocierilor salariale impuse de hotărârea de
guvern sus menţionată, negocieri care s-au desfaşurat la sediul social al
angajatorului Meridian Metal în perioada 20.11.2017- 20.12.2017, au avut
următoarele modificări ale salariilor angajaţilor, care au fost consemnate în acte
adiţionale la contractele individuale de muncă şi operate în Registrul General de
Evidenţă al Salariaţilor:

Nr. Nume şi Prenume Salariu până la Salariu de la


crt 31.12.2017 01.01.2018

1 CARP CARMEN ANISOARA 1.450 1.900


2 DARIE GABRIELA 1.800 2.120
3 DARIE VALERIU 1.800 2.120
4 NEGREA CLAUDIA-NICOLETA 1.450 1.900

O.U.G. nr.79/2017 aduce modificări notabile Codului Fiscal începând cu anul


2018 cu incidenţa asupra temei puse în discuţie şi anume:
 transferul contribuţiilor de la angajator la angajat,
 reducerea numărul contribuţiilor sociale obligatorii datorate la trei;
 majorarea contributiilor privind CAS şi CASS dar fără impact asupra
obligaţiilor de plată reţinute de la angajat;
 introducerea unei contribuţii noi << contribuţia asiguratorie pentru
muncă în procent de 2,25%>> care se va plăti de către angajator
asupra fondului de salarii;
 reducerea cotei impozitului pe venit de la 16% la 10 %;
 modificarea deducerilor personale aplicate asupra venitului net în
scopul determinării impozitului pe veniturile salariale ;
 calculul, declararea, reţinerea şi plata noilor contribuţii cade tot în
sarcina angajatorului.

Redăm mai jos un exemplu de calcul aferent lunii ianuarie 2018 punând în
practică modificările mai sus enunţate şi impactul asupra fiscalităţii societăţii
Meridian Metal SRL.

Tabel nr. 5: Stabilirea drepturilor salariale aferente angajatului Carp Carmen A.

Angajatul Carp Carmen Anişoara având funcţia de agent vânzări, şi funcţia de


bază la acest angajator, realizează următoarele venituri în luna ianuarie 2018:
● salariu brut, prevăzut în contractul individual de muncă, cu normă întreagă (8 h/zi,
40 h/săptămână) – 1.900 lei (reprezentând salariul minim brut pe economie);
● tichete de masă aferente zilelor lucrătoare în care salariatul a fost prezent la locul
de muncă in suma de 300 lei. Val. nominală a unui tichet de masa este de 15 lei.
Angajatul are în întreținere un copil minor.
Deducerea personală =595 lei.

50
Observatie:
Tichetele de masă, cu toate că reprezintă venituri salariale și se supun
impozitării, nu se iau în calcul la determinarea contribuțiilor.

Tabel nr.5 (lei)


1 Salariu de bază 1900
2 Număr zile lucrate 20
+ 3 Salariul pentru timpul efectiv lucrat 1900
+ 4 Sporuri şi adaosuri (vechime)
= 5 Salariul brut (3+4) 1900
- 6 Contribuţia angajatului la asigurările sociale 475
(salariul brut x 25%)
- 7 Contribuţia angajatului la asigurările sociale de sănătate 190
(salariul brut x 10%)
= 8 Asigurari sociale retinite ( 6+7+8) =TOTAL 665
= 9 Venit net din salariu (5-8) 1235
10 Numar persoane in intretinere 1
- 11 Deducere personala de bază 595
12 Tichete de masa 300
= 13 Venit impozabil, baza de calcul pentru impozit (10-11+12) 940
- 14 Impozit pe venit din salariu (venit impozabil 13 x 10%) 94
- 15 Avans acordat angajatului
= 16 Total reţineri (8+14+15) 759
= 17 Rest de plată (5-16) 1141

Tabel nr. 6: Stabilirea drepturilor salariale aferente angajatului Darie Gabriela.

Angajatul Darie Gabriela are funcţia de bază la acest angajator, este încadrat
pe funcţia de contabil sef, realizează următoarele venituri în luna ianuarie 2018:
● salariu brut, prevăzut în contractul individual de muncă, cu normă întreagă (8 h/zi,
40 h/săptămână) – 2.120 lei;
● tichete de masă aferente zilelor lucrătoare în care salariatul a fost prezent la locul
de muncă in suma de 300 lei. Val. nominală a unui tichet de masa este de 15 lei.
Angajatul are în întreținere un copil minor.
Deducerea de care beneficiază angajatul = 360 lei.
Observatie:
Tichetele de masă, cu toate că reprezintă venituri salariale și se supun
impozitării, nu se iau în calcul la determinarea contribuțiilor.

51
Tabel nr.6 ( lei)
1 Salariu de bază 2120
2 Număr zile lucrate 20
+ 3 Salariul pentru timpul efectiv lucrat 2120
+ 4 Sporuri şi adaosuri (vechime)
= 5 Salariul brut (3+4) 2120
- 6 Contribuţia angajatului la asigurările sociale 530
(salariul brut x 25%)
- 7 Contribuţia angajatului la asigurările sociale de sănătate 212
(salariul brut x 10%)
= 8 Asigurari sociale retinite ( 6+7+8) =TOTAL 742
= 9 Venit net din salariu (5-8) 1378
10 Numar persoane in intretinere
- 11 Deducere personala de bază 360
12 Tichete de masa 300
= 13 Venit impozabil, baza de calcul pentru impozit (10-11+12) 1318
- 14 Impozit pe venit din salariu (venit impozabil 13 x 10%) 132
- 15 Avans acordat angajatului
= 16 Total reţineri (8+14+15) 874
= 17 Rest de plată (5-16) 1246

Tabel nr. 7: Stabilirea drepturilor salariale aferente angajatului Darie Valeriu .

Angajatul Darie Valeriu are funcţia de bază la acest angajator, este încadrat în
funcţia de director vânzări şi realizează următoarele venituri în luna ianuarie 2018:
● salariu brut, prevăzut în contractul individual de muncă, cu normă întreagă (8 h/zi,
40 h/săptămână) – 2.120 lei ;
● tichete de masă aferente zilelor lucrătoare în care salariatul a fost prezent la locul
de muncă in suma de 300 lei. Val. nominală a unui tichet de masa este de 15 lei.
Angajatul are în întreținere un copil minor.
Deducerea de care beneficiază angajatul = 520 lei.
Observatie:
Tichetele de masă, cu toate că reprezintă venituri salariale și se supun
impozitării, nu se iau în calcul la determinarea contribuțiilor.

Tabel nr.7 ( lei)


52
1 Salariu de bază 2120
2 Număr zile lucrate 20
+ 3 Salariul pentru timpul efectiv lucrat 2120
+ 4 Sporuri şi adaosuri (vechime)
= 5 Salariul brut (3+4) 2120
- 6 Contribuţia angajatului la asigurările sociale 530
(salariul brut x 25%)
- 7 Contribuţia angajatului la asigurările sociale de sănătate 212
(salariul brut x 10%)
= 8 Asigurari sociale retinite ( 6+7+8) =TOTAL 742
= 9 Venit net din salariu (5-8) 1378
10 Numar persoane in intretinere 1
- 11 Deducere personala de bază 520
12 Tichete de masa 300
= 13 Venit impozabil, baza de calcul pentru impozit (10-11+12) 1158
- 14 Impozit pe venit din salariu (venit impozabil 13 x 10%) 116
- 15 Avans acordat angajatului
= 16 Total reţineri (8+14+15) 858
= 17 Rest de plată (5-16) 1262

Tabel nr.8: Stabilirea drepturilor salariale aferente angajatului Negrea Claudia.

Angajatul Negrea Claudia N. are funcţia de bază la acest angajator, este


încadrat în funcţia de contabil, şi realizează următoarele venituri în luna ianuarie
2018:
● salariu brut, prevăzut în contractul individual de muncă, cu normă întreagă (8 h/zi,
40 h/săptămână) – 1.900 lei (reprezentând salariul minim brut pe economie);
● tichete de masă aferente zilelor lucrătoare în care salariatul a fost prezent la locul
de muncă in suma de 300 lei. Val. nominală a unui tichet de masa este de 15 lei.
Angajatul are în întreținere un copil minor.
Deducerea de care beneficiază angajatul =595 lei.
Observatie:
Tichetele de masă, cu toate că reprezintă venituri salariale și se supun
impozitării, nu se iau în calcul la determinarea contribuțiilor.

Tabel nr.8 ( lei)


1 Salariu de bază 1900
53
2 Număr zile lucrate 20
+ 3 Salariul pentru timpul efectiv lucrat 1900
+ 4 Sporuri şi adaosuri (vechime)
= 5 Salariul brut (3+4) 1900
- 6 Contribuţia angajatului la asigurările sociale 475
(salariul brut x 25%)
- 7 Contribuţia angajatului la asigurările sociale de sănătate 190
(salariul brut x 10%)
= 8 Asigurari sociale retinite ( 6+7+8) =TOTAL 665
= 9 Venit net din salariu (5-8) 1235
10 Numar persoane in intretinere 1
- 11 Deducere personala de bază 595
12 Tichete de masa 300
= 13 Venit impozabil, baza de calcul pentru impozit (10-11+12) 940
- 14 Impozit pe venit din salariu (venit impozabil 13 x 10%) 94
- 15 Avans acordat angajatului
= 16 Total reţineri (8+14+15) 759
= 17 Rest de plată (5-16) 1141

Centralizarea calculelor pentru toţi salariatii privind salariile aferente lunii ianuarie
2018 este efectuată în statul de salarii prezentat mai jos în Anexa 4.

2018
Zile
lucratoare in
luna 20
Asigurari
Sal sociale Valo Imp
Sala Ven
ariu retinute Numa are Venit ozit
N Pri riu it Dedu Res
de Zile Fon r tich impo pe
r. Nume si me bru C. net perso cere t de
baz lucr d ane in ete zabil sala
C prenume br t A.S ra perso
de plat
a ate sana intreti nala realiz riu
rt ute real . ma nere mas a
bru tate at 10
izat 25 s a
t 10 %
%
%
CARP 1,9 1,9 47 1,2 30 1,1
1 Salariu brut de baza 20 0 190 1 595 940 94
CARMEN 00 00 5 35 0 41

54
DARIE
2,1 2,1 53 1,3 30 1,31 1,2
2 GABRIEL Salariu brut de baza 20 0 212 0 360 132
20 20 0 78 0 8 46
A
Salariu
DARIE 2,1 2,1 53 1,3 30 1,15 1,2
3 brut de 20 0 212 1 520 116
VALERIU 20 20 0 78 0 8 62
baza
NEGRA 1,9 1,9 47 1,2 30 1,1
3 Salariu brut de baza 20 0 190 1 595 940 94
CLAUDIA 00 00 5 35 0 41
8,0 8,0 2,0 5,2 2,0 1,2 4,35 4,7
* T OTAL * * * 804 * 436
40 40 10 26 70 00 6 90

În sarcina angajatorului cade calcularea, declararea şi vărsarea Contribuţiei


Asiguratorie pentru Muncă-CAM , care se calculează prin aplicarea unui procent de
2,25% asupra fondului brut de salarii.

Centralizator privind contribuţiile calculate, reţinute şi vărsate de


angajator:

Cost salarial total 8,040


Total impozit pe salarii 436
Total asigurări sociale 2,814
Total impozite de plată reţinute de la salariaţi 3,250
Total impozite
181
angajator
Procent fiscalitate 42,67%

55
În urma comparării impactului fiscal al modificăilor impuse de OUG
79/2017 cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2018 asupra agentului economic
Meridian Metal SRL, concluziile sunt următoarele:

 Faţă de 2017, angajatorul păstrează acelaşi cost salarial total.


 Faţă de 2017, salariaţii câştigă aproximativ 1 % în plus la salariul net.
 Faţă de 2017, fiscalitatea generală pe salarii se reduce cu apoximativ 1,1%.
 Faţă de 2017, angajatorul lucrează în contabilitate doar cu două conturi de
asigurări sociale în loc de 9 conturi.
 Faţă de 2017, ANAF ţine în evidenţa fişei de plătitor doar două conturi de
asigurări sociale în loc de 9 conturi.
 Faţă de 2017, salariatul vede în fluturaş toate sumele care merg la pensii şi
la sănătate pentru salariul lui.
 Începând cu anul 2018, salariatul are o bază de calcul a pensiei lui viitoare
mai mare cu 22,75 % decât în 2017.
 Începând cu anul 2018, contribuţia efectivă la pensii a salariaţilor se
majorează cu 8,57 %, fără ca aceştia să piardă vreun leu din net, şi fără ca
angajatorii să aibă vreun cost suplimentar.
 Începând cu anul 2018, contribuţia efectivă la sănătate a salariaţilor se
majorează cu 8,72 %, fără ca aceştia să piardă vreun leu din net, şi
fără ca angajatorii să aibă vreun cost suplimentar.
 Există şi un dezavantaj, la bugetul de stat : începând cu anul 2018,
impozitul pe salarii se diminuează cu circa 40 %. Pierde aşadar, bugetul de
stat circa 40% din masa totală a impozitului pe salarii.

CONCLUZII:

Un loc important în activitatea Meridian Metal SRL îl ocupă munca şi rezultatele


ei. De aceea, entitatea economică, pentru a-şi desfăşura activitatea cu succes, are
nevoie de un personal calificat care să fie în stare să execute toate lucrările
necesare. Pentru atragerea unui astfel de personal calificat, conducătorii entităţii economice
trebuie să prezinte o <<motivaţie>> care se materializează într-un <<salariu>> care
satisface atât cerinţele angajaţilor cât şi cele ale conducerii entităţii economice.
Managementului resurselor umane din cadrul Meridian Metal SRL îi
revine sarcina:
- recrutării unui personal calificat, flexibil şi devotat;
- organizarea evidenţei muncii şi a rezultatelor acesteia;
- retribuirea angajaţilor după cantitatea şi calitatea muncii depuse.
Pentru Meridian Metal SRL – salariatul constituie cel mai important element
al costurilor de producţie şi principalul său post de cheltuieli.
Pentru un angajat al Meridian Metal, - salariul reprezintă un venit şi este
principal lmijloc de existenţă a sa şi a familiei sale, dar şi de satisfacere a nevoilor
56
personale şi sociale. Prin salarizarea personalului se stabilesc drepturile băneşti ale
angajaţilor şi se efectuează plata sumelor cuvenite, aşa cum au fost stabilite la
încheierea contractului de muncă.
În cadrul politicii salariale, societatea urmăreşte:
 stabilirea principiilor care stau la baza şi stemului de salarizare
(stabilirea salariilor);
 stabilirea criteriilor de salarizare, prin care se diferentiază salariile în funcţie de
importanţa muncii;
 stabilirea formei de salarizare, astfel încat salarizarea angajaţilor să fie corectă
şi echilibrată.
O politică salarială sănătoasă are implicaţii importante în nivelul calităţii
vieţii angajaţilor, al stării de spirit între angajaţi şi al poziţiei competitive a
societaţii pe piaţă;
Principiile care stau la baza stabilirii salariilor pentru fiecare salariat în parte
în cadrul Meridian Metal sunt:
 salariu egal pentru munca egală = timpul lucrat, nivelul de pregatire profesională
şi condiţiile de muncă;
 diferentierea după cantitatea de muncă prestată, exprimată în numărul total de
ore lucrate într-o lună;
 diferenţierea salariului calitatea muncii = după calificarea şi competenţa
profesională a fiecarui angajat;
În ce priveşte criteriile de salarizare care stau la baza stabilirii salariilor,
Meridian Metal SRL îmbină trei dintre criteriile de salarizare:
 criteriul performanţe iobţinute;
 criteriul puterii economice a firmei;
 criteriul vechimii.
În ce priveşte forma de salarizare, se utilizează salarizarea după timpul lucrat
sau în regie.
Meridian Metal SRL are încheiate cu angajaţii săi contracte individuale de
muncă, pe perioadă nedeterminată, de 8 ore / zi, în condiţii normale de muncă.
Societatea are înfiinţat Registru General de Evidenţă a Salariaţilor, în care au
fost inregistrate în ordine cronologică toate contractile individuale de muncă.
Din punct de vedere contabil, contractul de muncă atesta realitatea relaţiei
de muncă cu persoana care-l semnează şi nivelul datoriei angajatorului în
legătură cu salariul angajatului. Contractul de muncă stă la baza întocmirii statului
de salarii lunare.
Documentul de evidenţă primară care se referă la prezenţa la lucru precum şi
cantitatea muncii prestate, şi care este utilizat la stabilirea salariului cuvenit fiecărui
angajat, este fişa zilnică de pontaj.
Toate drepturile de natură salarială şi socială, alte drepturi băneşti, precum şi
obligaţiile faţă de bugetul statului sunt centralizate în statul de plată si recapitulaţia
la statul de plată. Din salariul brut consemnat în contractul individual de muncă
pentru un anumit program de lucru, se deduce salariul brut unitar datorat angajaţilor.

57
Salariul brut lunar datorat unui angajat al Meridian Metal este rezultatul
îmulţirii salariului brut unitar cu volumul de muncă prestat, exprimat ca timp.
Statul de plată este principalul document contabil pentru înregistrarea
cheltuielilor de forţă de muncă.
Decontarea drepturilor salariale cu personalul se realizează o dată pe lună,
aşa cum este prevăzut şi în Contractul Individual de Muncă, în data de 15 a fiecarei
luni pentru luna precedentă.
Stabilirea cât mai corectă a drepturilor salariale pentru angajaţii Meridian
Metal se face prin însuşirea legislaţiei şi a modificărilor legislative.
Înregistrarea în contabilitate se face prin folosirea programului informatic.
Anul2018, anul „revoluţiei fiscale” cum este denumit de unii specialişti,
este anul în care s-au pus în aplicare cele mai spectaculoase modificări legislative
emise în anul 2017 :
-H.G .nr.846/2017, creşterea salariului minim brut pe ţară garantat în plată de la
1450 lei la 1900 lei începând cu data de 1 ianuarie 2018.
- O.U.G. nr.79/2017 aduce modificări notabile Codului Fiscal începând cu anul
2018 cu incidenţa asupra temei puse în discuţie şi anume:
 transferul contribuţiilor de la angajator la angajat,
 reducerea numărului contribuţiilor sociale obligatorii datorate la trei;
 majorarea contribuţiilor privind CAS şi CASS dar fără impact asupra
obligaţiilor de plată reţinute de la angajat;
 introducerea unei contribuţii noi <<contribuţia asiguratorie pentru
muncă în procent de 2,25%>> care se va plăti de către angajator
asupra fondului de salarii;
 reducerea cotei impozitului pe venit de la 16% la 10 %;
 modificarea deducerilor personale aplicate asupra venitului net în
scopul determinării impozitului pe veniturile salariale ;
 calculul, declararea, reţinerea şi plata noilor contribuţii cade tot în
sarcina angajatorului.
În urma studiului de caz efectuat la Meridian Metal SRL prin exemplificarea
stabilirii salariilor , a drepturilor salariale şi a contribuţiilor datorate de angajator şi
angajaţi pentru perioada iunie 2017 dar şi pentru luna ianuarie 2018, punând în
practică şi modificările legislative cu incidenţa fiscală începând cu data de 1
ianuarie 2018, CONCLUZIILE urmatoarele:
 Creşterea salariului minim brut pe ţară de la 1450 la 1900 lei, nu a adus un
plus pentru angajaţi ci a fost mai degrabă este consecinţa transferului
contribuţiilor de la angajator la asiguraţi.
 Majorarea propusă va avea efecte positive asupra creșterii economice prin
stimularea ocupării și reducerii muncii la negru.
 Transferul contribuţiilor sociale de la angajator la angajaţi începând cu 1
ianuarie 2018 urmăreşte creşterea gradului de colectare a veniturilor la
bugetul asigurărilor sociale de stat, responsabilizarea angajatorilor în ceea
ce priveşte plata la timp a contribuţiilor sociale obligatorii datorate,
reducerea numărului contribuţiilor sociale obligatorii datorate, angajatorul
58
urmând ca, în continuare, să stabilească, să reţină, să declare şi să
plătească obligaţiile datorate.
 Are loc o scădere uşoară a contribuţiilor de asigurări sociale datorate
bugetului consolidat al statului, cu aproximativ 2%.
 Contribuţia de asigurări sociale datorată bugetului asigurărilor sociale de
stat, în cotă de 25% şi contribuţia la asigurările sociale de sănătate în cotă
de 10%, sunt reţinute în continuare de angajatori, dar ca element de
noutate -integral, din veniturile brute ale salariaţilor, declarate de
angajatori prin Declaraţia 112 şi virate tot de angajatori la bugetul
consolidat al statului până la 25 a lunii următoare reţinerii.
 Începând cu data de 1 ianuarie 2018, cota de impozit pe venit scade de la
16% la 10%, pentru toate categoriile de venituri impozabile
 A fost majorat nivelul deducerilor personale acordate în funcţie de
numărul persoanelor aflate în întreţinere.

În urma comparării impactului fiscal al modificăilor impuse de OUG


79/2017 cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2018 asupra agentului economic
Meridian Metal SRL, concluziile sunt următoarele:

 Faţă de 2017, angajatorul păstrează acelaşi cost salarial total.


 Faţă de 2017, salariaţii câştigă aproximativ 1 % în plus la salariul net.
 Faţă de 2017, fiscalitatea generală pe salarii se reduce cu apoximativ 1,1%.
 Faţă de 2017, angajatorul lucrează în contabilitate doar cu două conturi de
asigurări sociale în loc de 9 conturi.
 Faţă de 2017, ANAF ţine în evidenţa fişei de plătitor doar două conturi de
asigurări sociale în loc de 9 conturi.
 Faţă de 2017, salariatul vede în fluturaş toate sumele care merg la pensii şi
la sănătate pentru salariul lui.
 Începând cu anul 2018, salariatul are o bază de calcul a pensiei lui viitoare
mai mare cu 22,75 % decât în 2017.
 Începând cu anul 2018, contribuţia efectivă la pensii a salariaţilor se
majorează cu 8,57 %, fără ca aceştia să piardă vreun leu din net, şi fără ca
angajatorii să aibă vreun cost suplimentar.
 Începând cu anul 2018, contribuţia efectivă la sănătate a salariaţilor se
majorează cu 8,72 %, fără ca aceştia să piardă vreun leu din net, şi
fără ca angajatorii să aibă vreun cost suplimentar.
59
 Există şi un dezavantaj, la bugetul de stat : începând cu anul 2018,
impozitul pe salarii se diminuează cu circa 40 %. Pierde aşadar, bugetul de
stat circa 40% din masa totală a impozitului pe salarii.

BIBLIOGRAFIE

LEGISLAŢIE
1. *** Codul fiscal actualizat
2. *** Legea 53/2003, Codul Muncii actualizat 2015
3. *** Contractul Colectiv de munc unic la nivel national pe anii 2011-2014,
încheiat conform art.10 si 11 din Legea nr.130/1996
4. *** H.G. nr. 1317/2006 privind normele metodologice de aplicare a legii nr.
193/2006 privind acordarea tichetelor cadou şi a tichetelor de creşă.
5. *** HG. 1/2017 pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe tara
garantat în plata
6. *** Legea 6/2017 a bugetului de stat pe anul 2017.
7. *** Legea 7/2017 a bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2017
8. *** Legea nr. 399/30.10.2006 pentru aplicarea O.U.G. nr. 158/2005 privind
concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate.
9. *** O.M.F.P. nr. 3512/2008 Administrarea personalului – Salarizare.
10.*** O.M.F1802/31.12.2014.
11. *** OMFP 52/2016 privind aprobarea calculatorului pentru determinarea
deducerilor personale lunare pentru contribuabilii care realizează venituri din
salarii la funcţia de bază, începând cu luna ianuarie 2016, potrivit prevederilor
art. 77 alin. (2) şi ale art. 66 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.
60
12.*** HG,846/2017 privind stabilirea salariului minim brut pe tara gantat in
plata.
13.*** O.U.G. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale
de sănătate.
14.*** ORDIN Nr. 3055 din 29 octombrie 2009 pentru aprobarea
Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene
15.*** O.U.G. 79/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015
privind Codul fiscal

CĂRŢI DE SPECIALITATE

1. Iacob Petru Pantea (Prof. Univ. Dr.), Gheorghe Bodea(Prof.), -


“Contabilitatea Financiara Romaneasca”, Deva, Editura Intelcredo, 2011.
2. Marius Dumitru Paraschivescu, Lucian Patrascu, Florin Radu, -
“Contabilitate Financiara Aprofundata”, Editura Tehnopress, Iasi 2011
3. Mihai Ristea, “Contabilitatea beneficiilor angajatiilor”, Editor: Tribuna
Economica – Bucuresti 2009
4. Dan Popescu, “Economica Politica”, Editura Universitatii “Lucian Blaga”
Sibiu, Editura Continent 2000,2007
5. Nicolae Balteş, Alina Teodora Ciuhureanu, ,,Contabilitate – Fundamente
teoretice şi practice”, Editura Universităţii: Lucian Blaga – Sibiu, 2009.
6. Nicolae Balteş, Alina Teodora Ciuhureanu, ,,Contabilitate financiara”,
Editura Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu 2007.
7. Nicolae Balteş (coordonator), ,,Analiza economico-financiară a intreprinderii”
ediţia a-II-a, revizuită şi adaugită, Editura Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu
2013. Rapceanu, C., Stanciu, L., Reevaluarea imobilizarilor corporale, 2016

ALTE SURSE BIBLIOGRAFICE


1. ***http://legislatiamuncii.manager.ro/a/5989/criterii-de-salarizare.html
2. ***http://legislatiamuncii.manager.ro/a/20715/concedii-medicale-initiale-si-in-continuare-
mod-de-calcul-si-plata.html

61