Lacul Titicaca

A REALIZAT: HARITON MARIUS 1PAA-2113

 CUPRINS

1-Generalizare
2-Aluenti si populatie
3-Clima
4-Flora si Fauna
5-Turismul
Caracterizarea generala
Lacul Titicaca (română Lacul Frumos) este un lac situat
la altitudinea de 3812 m. Din 1862 deține recordul mondial
al celei mai înalte căi navigabile din lume pentru nave de
mare tonaj.
 De asemenea, este și cel mai mare lac din America de
Sud, având o suprafață de 9710 km². Situat în podișul
andin Altiplano, înconjurat de Anzii Cordilieri la granița
dintre Peru și Bolivia, la 15 50 11''º S latitudine și 69º 20'
19'' V longitudine, Lacul Titicaca are o adâncime medie
cuprinsă între 140 și 180 m, atingând maxima de 281 m.
Partea de vest a lacului aparține regiunii peruane Puno, iar
cea estică departamentului bolivian La Paz.
Afluenti si
Populatia
Mai mult de 25 de râuri se varsă în
Titicaca. Lacul are 41 de insule,[4] unele
dintre ele dens populate.
Titicaca își menține nivelul apelor
datorită ploilor și topirii zăpezilor de pe
munții din vecinătatea podișului
Altiplano. Din el se formează râul 
Desaguadero, care curge spre sud, prin 
Bolivia până la Lacul Poopó. Acestuia i
se datorează mai puțin de cinci procente
din pierderile de apă, restul fiind
rezultatul evaporării ca urmare a
vânturilor și soarelui, puternice la
această altitudine.
Clima

În zona Lacului Titicaca, clima este extremă, cu

variații mari de temperatură între zi și noapte.
Perioada ideală de vizitare este între lunile mai și
octombrie, când zilele sunt însorite, ploile mai
rare și temperatura în timpul zilei atinge 25° C.
Nopțile sunt întotdeauna reci.
În ciuda faptului că temperatura medie a apei
este scăzută, 10–12°, lacul reprezintă un mare
acumulator de căldură, astfel încât în jurul său se
dezvoltă culturi de cartofi, orz, porumb.
Regiunea din jurul lacului Titicaca este
considerată ca fiind zona originară de cultivare a
cartofului.
Flora si fauna
Populația piscicolă a lacului este în
prezent destul de săracă. Omul a
introdus păstrăvul-curcubeu, iar acesta a
eliminat peștele-pisică, originar de aici. La
rândul său, păstrăvul-curcubeu a fost și el
pescuit excesiv.
Principalul locatar al lacului este broasca
de Titicaca (Telmatobius culeus) — specie
endemică — despre care se spune că este
mai mare decât un șobolan și care respiră
numai extrăgând oxigenul din apă prin
piele. Din acest motiv, ea nu poate
supraviețui afară din apă și este văzută
foarte rar.
Vegetația lacului este de trei tipuri:
amfibie, acvatică și plutitoare și formează
unul din principalele elemente ale
ecosistemului. Se remarcă trestia totora,
Elodea, lintița, alga Chara sp. În Rezervație
sunt prezente și 64 de specii de plante
terestre riverane.
Turismul

Navigația pe lac se realizează cu vapoare,

dar și cu ambarcațiunile tradiționale
construite din trestie totora. Există, de
asemenea, hoteluri cu restaurante în care
poate fi apreciată bucătăria tradițională în
cele două țări Peru și Bolivia.
Vasul din imagine a fost cumpărat în
Europa, dezasamblat și apoi refăcut pe malul
lacului. El funcționează încă și este folosit
pentru croaziere pe lac.