CARTEA II - Despre familie *) Titlul I - Dispozitii generale Familia Art.

258 (1) Familia se intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre soti, pe egalitatea acestora, precum si pe dreptul si indatorirea parintilor de a asigura cresterea si educarea copiilor lor. (2) Familia are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului. (3) Statul este obligat sa sprijine, prin masuri economice si sociale, incheierea casatoriei, precum si dezvoltarea si consolidarea familiei. (4) In sensul prezentului cod, prin soti se intelege barbatul si femeia uniti prin casatorie. Casatoria Art. 259 (1) Casatoria este uniunea liber consimtita intre un barbat si o femeie, incheiata in conditiile legii. (2) Barbatul si femeia au dreptul de a se casatori in scopul de a intemeia o familie. (3) Celebrarea religioasa a casatoriei poate fi facuta numai dupa incheierea casatoriei civile. (4) Conditiile de incheiere si cauzele de nulitate ale casatoriei se stabilesc prin prezentul cod. (5) Casatoria inceteaza prin decesul sau prin declararea judecatoreasca a mortii unuia dintre soti. (6) Casatoria poate fi desfacuta prin divort, in conditiile legii. Egalitatea in drepturi a copiilor Art. 260 Copiii din afara casatoriei sunt egali in fata legii cu cei din casatorie, precum si cu cei adoptati. Indatorirea parintilor Art. 261 Parintii sunt cei care au, in primul rand, indatorirea de crestere si educare a copiilor lor minori. Relatiile dintre parinti si copii Art. 262 (1) Copilul nu poate fi separat de parintii sai fara incuviintarea acestora, cu exceptia cazurilor prevazute de lege. (2) Copilul care nu locuieste la parintii sai sau, dupa caz, la unul dintre ei are dreptul de a avea legaturi personale cu acestia. Exercitiul acestui drept nu poate fi limitat decat in conditiile prevazute de lege, pentru motive temeinice, luand in considerare interesul superior al copilului. Principiul interesului superior al copilului Art. 263 (1) Orice masura privitoare la copil, indiferent de autorul ei, trebuie sa fie luata cu respectarea interesului superior al copilului. (2) Pentru rezolvarea cererilor care se refera la copii, autoritatile competente sunt datoare sa dea toate indrumarile necesare pentru ca partile sa recurga la metodele de solutionare a conflictelor pe cale amiabila. (3) Procedurile referitoare la relatiile dintre parinti si copii trebuie sa garanteze ca dorintele si interesele parintilor referitoare la copii pot fi aduse la cunostinta autoritatilor si ca acestea tin cont de ele in hotararile pe care le iau. (4) Procedurile privitoare la copii trebuie sa se desfasoare intr-un timp rezonabil, astfel incat interesul superior al copilului si relatiile de familie sa nu fie afectate. (5) In sensul prevederilor legale privind protectia copilului, prin copil se intelege persoana care nu a implinit varsta de 18 ani si nici nu a dobandit capacitatea deplina de exercitiu, potrivit legii. Ascultarea copilului Art. 264

(1) In procedurile administrative sau judiciare care il privesc, ascultarea copilului care a implinit varsta de 10 ani este obligatorie. Cu toate acestea, poate fi ascultat si copilul care nu a implinit varsta de 10 ani, daca autoritatea competenta considera ca acest lucru este necesar pentru solutionarea cauzei. (2) Dreptul de a fi ascultat presupune posibilitatea copilului de a cere si a primi orice informatie, potrivit cu varsta sa, de a-si exprima opinia si de a fi informat asupra consecintelor pe care le poate avea aceasta, daca este respectata, precum si asupra consecintelor oricarei decizii care il priveste. (3) Orice copil poate cere sa fie ascultat, potrivit prevederilor alin. (1) si (2). Respingerea cererii de catre autoritatea competenta trebuie motivata. (4) Opiniile copilului ascultat vor fi luate in considerare in raport cu varsta si cu gradul sau de maturitate. (5) Dispozitiile legale speciale privind consimtamantul sau prezenta copilului, in procedurile care il privesc, precum si prevederile referitoare la desemnarea de catre instanta a unui reprezentant in caz de conflict de interese raman aplicabile. Instanta competenta Art. 265 Toate masurile date prin prezenta carte in competenta instantei judecatoresti, toate litigiile privind aplicarea dispozitiilor prezentei carti, precum si masurile de ocrotire a copilului prevazute in legi speciale sunt de competenta instantei de tutela. Dispozitiile art. 107 sunt aplicabile in mod corespunzator.

Titlul II - Casatoria Capitolul I - Logodna

Incheierea logodnei Art. 266 (1) Logodna este promisiunea reciproca de a incheia casatoria. (2) Dispozitiile privind conditiile de fond pentru incheierea casatoriei sunt aplicabile in mod corespunzator, cu exceptia avizului medical si a autorizarii instantei de tutela. (3) Incheierea logodnei nu este supusa niciunei formalitati si poate fi dovedita cu orice mijloc de proba. (4) Incheierea casatoriei nu este conditionata de incheierea logodnei. (5) Logodna se poate incheia doar intre barbat si femeie. Ruperea logodnei Art. 267 (1) Logodnicul care rupe logodna nu poate fi constrans sa incheie casatoria. (2) Clauza penala stipulata pentru ruperea logodnei este considerata nescrisa. (3) Ruperea logodnei nu este supusa niciunei formalitati si poate fi dovedita cu orice mijloc de proba. Restituirea darurilor Art. 268 (1) In cazul ruperii logodnei, sunt supuse restituirii darurile pe care logodnicii le-au primit in considerarea logodnei sau, pe durata acesteia, in vederea casatoriei, cu exceptia darurilor obisnuite. (2) Darurile se restituie in natura sau, daca aceasta nu mai este cu putinta, in masura imbogatirii. (3) Obligatia de restituire nu exista daca logodna a incetat prin moartea unuia dintre logodnici. Raspunderea pentru ruperea logodnei Art. 269 (1) Partea care rupe logodna in mod abuziv poate fi obligata la despagubiri pentru cheltuielile facute sau contractate in vederea casatoriei, in masura in care au fost potrivite cu imprejurarile, precum si pentru orice alte prejudicii cauzate.

(2) Partea care, in mod culpabil, l-a determinat pe celalalt sa rupa logodna poate fi obligata la despagubiri in conditiile alin. (1). Termenul de prescriptie Art. 270 Dreptul la actiune intemeiat pe dispozitiile art. 268 si 269 se prescrie intr-un an de la ruperea logodnei.

Capitolul II - Incheierea casatoriei

Sectiunea 1 - Conditiile de fond pentru incheierea casatoriei

Consimtamantul la casatorie Art. 271 Casatoria se incheie intre barbat si femeie prin consimtamantul personal si liber al acestora. Varsta matrimoniala Art. 272 (1) Casatoria se poate incheia daca viitorii soti au implinit varsta de 18 ani. (2) Pentru motive temeinice, minorul care a implinit varsta de 16 ani se poate casatori in temeiul unui aviz medical, cu incuviintarea parintilor sai sau, dupa caz, a tutorelui si cu autorizarea instantei de tutela in a carei circumscriptie minorul isi are domiciliul. In cazul in care unul dintre parinti refuza sa incuviinteze casatoria, instanta de tutela hotaraste si asupra acestei divergente, avand in vedere interesul superior al copilului. (3) Daca unul dintre parinti este decedat sau se afla in imposibilitate de a-si manifesta vointa, incuviintarea celuilalt parinte este suficienta. (4) De asemenea, in conditiile art. 398, este suficienta incuviintarea parintelui care exercita autoritatea parinteasca. (5) Daca nu exista nici parinti, nici tutore care sa poata incuviinta casatoria, este necesara incuviintarea persoanei sau a autoritatii care a fost abilitata sa exercite drepturile parintesti. Bigamia Art. 273 Este interzisa incheierea unei noi casatorii de catre persoana care este casatorita. Interzicerea casatoriei intre rude Art. 274 (1) Este interzisa incheierea casatoriei intre rudele in linie dreapta, precum si intre cele in linie colaterala pana la al patrulea grad inclusiv. (2) Pentru motive temeinice, casatoria intre rudele in linie colaterala de gradul al patrulea poate fi autorizata de instanta de tutela in a carei circumscriptie isi are domiciliul cel care cere incuviintarea. Instanta se va putea pronunta pe baza unui aviz medical special dat in acest sens. (3) In cazul adoptiei, dispozitiile alin. (1) si (2) sunt aplicabile atat intre cei care au devenit rude prin adoptie, cat si intre cei a caror rudenie fireasca a incetat prin efectul adoptiei. Interzicerea casatoriei intre tutore si persoana minora Art. 275 Casatoria este oprita intre tutore si persoana minora care se afla sub tutela sa. Alienatia si debilitatea mintala Art. 276 Este interzis sa se casatoreasca alienatul mintal si debilul mintal.

Interzicerea sau echivalarea unor forme de convietuire cu casatoria Art. 277 (1) Este interzisa casatoria dintre persoane de acelasi sex. (2) Casatoriile dintre persoane de acelasi sex incheiate sau contractate in strainatate fie de cetateni romani, fie de cetateni straini nu sunt recunoscute in Romania. (3) Parteneriatele civile dintre persoane de sex opus sau de acelasi sex incheiate sau contractate in strainatate fie de cetateni romani, fie de cetateni straini nu sunt recunoscute in Romania. (4) Dispozitiile legale privind libera circulatie pe teritoriul Romaniei a cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene si Spatiului Economic European raman aplicabile. Sectiunea 2 - Formalitatile pentru incheierea casatoriei Comunicarea starii de sanatate Art. 278 Casatoria nu se incheie daca viitorii soti nu declara ca si-au comunicat reciproc starea sanatatii lor. Dispozitiile legale prin care este oprita casatoria celor care sufera de anumite boli raman aplicabile. Locul incheierii casatoriei Art. 279 (1) Casatoria se celebreaza de catre ofiterul de stare civila, la sediul primariei. (2) Prin exceptie, casatoria se poate celebra, cu aprobarea primarului, de catre un ofiter de stare civila de la o alta primarie decat cea in a carei raza teritoriala domiciliaza sau isi au resedinta viitorii soti, cu obligativitatea instiintarii primariei de domiciliu sau de resedinta a viitorilor soti, in vederea publicarii. Declaratia de casatorie Art. 280 (1) Cei care vor sa se casatoreasca vor face personal declaratia de casatorie, potrivit legii, la primaria unde urmeaza a se incheia casatoria. (2) In cazurile prevazute de lege, declaratia de casatorie se poate face si in afara sediului primariei. (3) Atunci cand viitorul sot este minor, parintii sau, dupa caz, tutorele vor face personal o declaratie prin care incuviinteaza incheierea casatoriei. Dispozitiile art. 272 alin. (5) raman aplicabile. (4) Daca unul dintre viitorii soti, parintii sau tutorele nu se afla in localitatea unde urmeaza a se incheia casatoria, ei pot face declaratia la primaria in a carei raza teritoriala isi au domiciliul sau resedinta, care o transmite, in termen de 48 de ore, la primaria unde urmeaza a se incheia casatoria. Continutul declaratiei de casatorie Art. 281 (1) In declaratia de casatorie, viitorii soti vor arata ca nu exista niciun impediment legal la casatorie si vor mentiona numele de familie pe care il vor purta in timpul casatoriei, precum si regimul matrimonial ales. (2) Odata cu declaratia de casatorie, ei vor prezenta dovezile cerute de lege pentru incheierea casatoriei. Alegerea numelui de familie Art. 282 Viitorii soti pot conveni sa isi pastreze numele dinaintea casatoriei, sa ia numele oricaruia dintre ei sau numele lor reunite. De asemenea, un sot poate sa isi pastreze numele de dinaintea casatoriei, iar celalalt sa poarte numele lor reunite. Publicitatea declaratiei de casatorie Art. 283 (1) In aceeasi zi cu primirea declaratiei de casatorie, ofiterul de stare civila dispune publicarea acesteia, prin afisarea in extras, intr-un loc special amenajat la sediul primariei si pe pagina de internet a acesteia unde urmeaza sa se incheie casatoria si, dupa caz, la sediul primariei unde celalalt sot isi are domiciliul sau resedinta.

(2) Extrasul din declaratia de casatorie cuprinde, in mod obligatoriu: data afisarii, datele de stare civila ale viitorilor soti si, dupa caz, incuviintarea parintilor sau a tutorelui, precum si instiintarea ca orice persoana poate face opozitie la casatorie, in termen de 10 zile de la data afisarii. (3) Casatoria se incheie dupa 10 zile de la afisarea declaratiei de casatorie, termen in care se cuprind atat data afisarii, cat si data incheierii casatoriei. (4) Primarul municipiului, al sectorului municipiului Bucuresti, al orasului sau al comunei unde urmeaza a se incheia casatoria poate sa incuviinteze, pentru motive temeinice, incheierea casatoriei inainte de implinirea termenului prevazut la alin. (3). Reinnoirea declaratiei de casatorie Art. 284 In cazul in care casatoria nu s-a incheiat in termen de 30 de zile de la data afisarii declaratiei de casatorie sau daca viitorii soti doresc sa modifice declaratia initiala, trebuie sa se faca o noua declaratie de casatorie si sa se dispuna publicarea acesteia. Opozitia la casatorie Art. 285 (1) Orice persoana poate face opozitie la casatorie, daca exista un impediment legal sau daca alte cerinte ale legii nu sunt indeplinite. (2) Opozitia la casatorie se face numai in scris, cu aratarea dovezilor pe care se intemeiaza. Refuzul celebrarii casatoriei Art. 286 Ofiterul de stare civila refuza sa celebreze casatoria daca, pe baza verificarilor pe care este obligat sa le efectueze, a opozitiilor primite sau a informatiilor pe care le detine, in masura in care acestea din urma sunt notorii, constata ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de lege. Celebrarea casatoriei Art. 287 (1) Viitorii soti sunt obligati sa se prezinte impreuna la sediul primariei, pentru a-si da consimtamantul la casatorie in mod public, in prezenta a 2 martori, in fata ofiterului de stare civila. (2) Cu toate acestea, in cazurile prevazute de lege, ofiterul de stare civila poate celebra casatoria si in afara sediului serviciului de stare civila, cu respectarea celorlalte conditii mentionate la alin. (1). (3) Persoanele care apartin minoritatilor nationale pot solicita celebrarea casatoriei in limba lor materna, cu conditia ca ofiterul de stare civila sau cel care oficiaza casatoria sa cunoasca aceasta limba. Martorii la casatorie Art. 288 (1) Martorii atesta faptul ca sotii si-au exprimat consimtamantul potrivit art. 287. (2) Nu pot fi martori la incheierea casatoriei incapabilii, precum si cei care din cauza unei deficiente psihice sau fizice nu sunt apti sa ateste faptele prevazute la alin. (1). (3) Martorii pot fi si rude sau afini, indiferent de grad, cu oricare dintre viitorii soti. Momentul incheierii casatoriei Art. 289 Casatoria este incheiata in momentul in care, dupa ce ia consimtamantul fiecaruia dintre viitorii soti, ofiterul de stare civila ii declara casatoriti.

Capitolul III - Formalitati ulterioare incheierii casatoriei

Actul de casatorie Art. 290

Dupa incheierea casatoriei, ofiterul de stare civila intocmeste, de indata, in registrul actelor de stare civila, actul de casatorie, care se semneaza de catre soti, de cei 2 martori si de catre ofiterul de stare civila. Formalitatile privind regimul matrimonial Art. 291 Ofiterul de stare civila face mentiune pe actul de casatorie despre regimul matrimonial ales. El are obligatia ca, din oficiu si de indata, sa comunice la registrul prevazut la art. 334 alin. (1), precum si, dupa caz, notarului public care a autentificat conventia matrimoniala o copie de pe actul de casatorie. Dovada casatoriei Art. 292 (1) Casatoria se dovedeste cu actul de casatorie si prin certificatul de casatorie eliberat pe baza acestuia. (2) Cu toate acestea, in situatiile prevazute de lege, casatoria se poate dovedi cu orice mijloc de proba.

Capitolul IV - Nulitatea casatoriei

Sectiunea 1 - Nulitatea absoluta a casatoriei

Cazurile de nulitate absoluta Art. 293 (1) Este lovita de nulitate absoluta casatoria incheiata cu incalcarea dispozitiilor prevazute la art. 271, 273, 274, 276 si art. 287 alin. (1). (2) In cazul in care sotul unei persoane declarate moarte s-a recasatorit si, dupa aceasta, hotararea declarativa de moarte este anulata, noua casatorie ramane valabila, daca sotul celui declarat mort a fost de buna-credinta. Prima casatorie se considera desfacuta pe data incheierii noii casatorii. Lipsa varstei matrimoniale Art. 294 (1) Casatoria incheiata de minorul care nu a implinit varsta de 16 ani este lovita de nulitate absoluta. (2) Cu toate acestea, nulitatea casatoriei se acopera daca, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti, ambii soti au implinit varsta de 18 ani sau daca sotia a nascut ori a ramas insarcinata. Casatoria fictiva Art. 295 (1) Casatoria incheiata in alte scopuri decat acela de a intemeia o familie este lovita de nulitate absoluta. (2) Cu toate acestea, nulitatea casatoriei se acopera daca, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti, a intervenit convietuirea sotilor, sotia a nascut sau a ramas insarcinata ori au trecut 2 ani de la incheierea casatoriei. Persoanele care pot invoca nulitatea absoluta Art. 296 Orice persoana interesata poate introduce actiunea in constatarea nulitatii absolute a casatoriei. Cu toate acestea, procurorul nu poate introduce actiunea dupa incetarea sau desfacerea casatoriei, cu exceptia cazului in care ar actiona pentru apararea drepturilor minorilor sau a persoanelor puse sub interdictie. Sectiunea 2 - Nulitatea relativa a casatoriei

Lipsa incuviintarilor cerute de lege Art. 297 (1) Este anulabila casatoria incheiata fara incuviintarile sau autorizarea prevazute la art. 272 alin. (2), (4) si (5).

(2) Anulabilitatea poate fi invocata numai de cel a carui incuviintare era necesara. Dispozitiile art. 46 alin. (4) se aplica in mod corespunzator. Viciile de consimtamant Art. 298 (1) Casatoria poate fi anulata la cererea sotului al carui consimtamant a fost viciat prin eroare, prin dol sau prin violenta. (2) Eroarea constituie viciu de consimtamant numai atunci cand priveste identitatea fizica a viitorului sot. Lipsa discernamantului Art. 299 Este anulabila casatoria incheiata de persoana lipsita vremelnic de discernamant. Existenta tutelei Art. 300 Casatoria incheiata intre tutore si persoana minora aflata sub tutela sa este anulabila. Termenul de prescriptie Art. 301 (1) Anularea casatoriei poate fi ceruta in termen de 6 luni. (2) In cazul prevazut la art. 297, termenul curge de la data la care cei a caror incuviintare sau autorizare era necesara pentru incheierea casatoriei au luat cunostinta de aceasta. (3) In cazul nulitatii pentru vicii de consimtamant ori pentru lipsa discernamantului, termenul curge de la data incetarii violentei sau, dupa caz, de la data la care cel interesat a cunoscut dolul, eroarea ori lipsa vremelnica a discernamantului. (4) In cazul prevazut la art. 300, termenul curge de la data incheierii casatoriei. Caracterul personal al actiunii Art. 302 Dreptul la actiunea in anulare nu se transmite mostenitorilor. Cu toate acestea, daca actiunea a fost pornita de catre unul dintre soti, ea poate fi continuata de catre oricare dintre mostenitorii sai. Acoperirea nulitatii Art. 303 (1) In cazurile prevazute la art. 272 alin. (2), (4) si (5), anulabilitatea casatoriei se acopera daca, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti, s-au obtinut incuviintarile si autorizarea cerute de lege. (2) Casatoria nu poate fi anulata daca sotii au convietuit timp de 6 luni de la data incetarii violentei sau de la data descoperirii dolului, a erorii ori a lipsei vremelnice a facultatilor mintale. (3) In toate cazurile, nulitatea casatoriei se acopera daca, intre timp, ambii soti au implinit varsta de 18 ani sau daca sotia a nascut ori a ramas insarcinata. Sectiunea 3 - Efectele nulitatii casatoriei

Casatoria putativa Art. 304 (1) Sotul de buna-credinta la incheierea unei casatorii nule sau anulate pastreaza, pana la data cand hotararea judecatoreasca ramane definitiva, situatia unui sot dintr-o casatorie valabila. (2) In situatia prevazuta la alin. (1), raporturile patrimoniale dintre fostii soti sunt supuse, prin asemanare, dispozitiilor privitoare la divort. Situatia copiilor Art. 305 (1) Nulitatea casatoriei nu are niciun efect in privinta copiilor, care pastreaza situatia de copii din casatorie.

(2) In ceea ce priveste drepturile si obligatiile dintre parinti si copii se aplica, prin asemanare, dispozitiile privitoare la divort. Opozabilitatea hotararii judecatoresti Art. 306 (1) Hotararea judecatoreasca de constatare a nulitatii sau de anulare a casatoriei este opozabila tertelor persoane, in conditiile legii. Dispozitiile art. 291, 334 si 335 sunt aplicabile in mod corespunzator. (2) Nulitatea casatoriei nu poate fi opusa unei terte persoane impotriva unui act incheiat anterior de aceasta cu unul dintre soti, in afara de cazul in care au fost indeplinite formalitatile de publicitate prevazute de lege cu privire la actiunea in constatarea nulitatii ori in anulare sau tertul a cunoscut, pe alta cale, inainte de incheierea actului, cauza de nulitate a casatoriei. Dispozitiile art. 291, 334 si 335 sunt aplicabile in mod corespunzator si publicitatii actiunii in constatarea nulitatii sau in anularea casatoriei.

Capitolul V - Drepturile si indatoririle personale ale sotilor

Reglementarea raporturilor personale dintre soti Art. 307 Dispozitiile prezentului capitol se aplica raporturilor personale dintre soti, oricare ar fi regimul lor matrimonial. Luarea deciziilor de catre soti Art. 308 Sotii hotarasc de comun acord in tot ceea ce priveste casatoria. Indatoririle sotilor Art. 309 (1) Sotii isi datoreaza reciproc respect, fidelitate si sprijin moral. (2) Ei au indatorirea de a locui impreuna. Pentru motive temeinice, ei pot hotari sa locuiasca separat. Independenta sotilor Art. 310 Un sot nu are dreptul sa cenzureze corespondenta, relatiile sociale sau alegerea profesiei celuilalt sot. Schimbarea numelui de familie Art. 311 (1) Sotii sunt obligati sa poarte numele declarat la incheierea casatoriei. (2) Daca sotii au convenit sa poarte in timpul casatoriei un nume comun si l-au declarat potrivit dispozitiilor art. 281, unul dintre soti nu poate cere schimbarea acestui nume pe cale administrativa decat cu consimtamantul celuilalt sot.

Capitolul VI - Drepturile si obligatiile patrimoniale ale sotilor

Sectiunea 1 - Dispozitii comune

1. Despre regimul matrimonial in general Regimurile matrimoniale Art. 312 (1) Viitorii soti pot alege ca regim matrimonial: comunitatea legala, separatia de bunuri sau comunitatea conventionala.

(2) Indiferent de regimul matrimonial ales, nu se poate deroga de la dispozitiile prezentei sectiuni, daca prin lege nu se prevede altfel. Efectele regimului matrimonial Art. 313 (1) Intre soti, regimul matrimonial produce efecte numai din ziua incheierii casatoriei. (2) Fata de terti, regimul matrimonial este opozabil de la data indeplinirii formalitatilor de publicitate prevazute de lege, afara de cazul in care acestia l-au cunoscut pe alta cale. (3) Neindeplinirea formalitatilor de publicitate face ca sotii sa fie considerati, in raport cu tertii de bunacredinta, ca fiind casatoriti sub regimul matrimonial al comunitatii legale. Mandatul conventional Art. 314 Un sot poate sa dea mandat celuilalt sot sa il reprezinte pentru exercitarea drepturilor pe care le are potrivit regimului matrimonial. Mandatul judiciar Art. 315 (1) In cazul in care unul dintre soti se afla in imposibilitate de a-si manifesta vointa, celalalt sot poate cere instantei de tutela incuviintarea de a-l reprezenta pentru exercitarea drepturilor pe care le are potrivit regimului matrimonial. Prin hotararea pronuntata se stabilesc conditiile, limitele si perioada de valabilitate a acestui mandat. (2) In afara altor cazuri prevazute de lege, mandatul inceteaza atunci cand sotul reprezentat nu se mai afla in situatia prevazuta la alin. (1) sau cand este numit un tutore ori, dupa caz, un curator. (3) Dispozitiile art. 346 si 347 sunt aplicabile in mod corespunzator. Actele de dispozitie care pun in pericol grav interesele familiei Art. 316 (1) In mod exceptional, daca unul dintre soti incheie acte juridice prin care pune in pericol grav interesele familiei, celalalt sot poate cere instantei de tutela ca, pentru o durata determinata, dreptul de a dispune de anumite bunuri sa poata fi exercitat numai cu consimtamantul sau expres. Durata acestei masuri poate fi prelungita, fara insa a se depasi in total 2 ani. Hotararea de incuviintare a masurii se comunica in vederea efectuarii formalitatilor de publicitate imobiliara sau mobiliara, dupa caz. (2) Actele incheiate cu nerespectarea hotararii judecatoresti sunt anulabile. Dreptul la actiune se prescrie in termen de un an, care incepe sa curga de la data cand sotul vatamat a luat cunostinta de existenta actului. (3) Dispozitiile art. 346 si 347 sunt aplicabile in mod corespunzator. Independenta patrimoniala a sotilor Art. 317 (1) Daca prin lege nu se prevede altfel, fiecare sot poate sa incheie orice acte juridice cu celalalt sot sau cu terte persoane. (2) Fiecare sot poate sa faca singur, fara consimtamantul celuilalt, depozite bancare, precum si orice alte operatiuni in legatura cu acestea. (3) In raport cu institutia de credit, sotul titular al contului are, chiar si dupa desfacerea sau incetarea casatoriei, dreptul de a dispune de fondurile depuse, daca prin hotarare judecatoreasca executorie nu s-a decis altfel. Dreptul la informare Art. 318 (1) Fiecare sot poate sa ii ceara celuilalt sa il informeze cu privire la bunurile, veniturile si datoriile sale, iar in caz de refuz nejustificat se poate adresa instantei de tutela.

(2) Instanta poate sa il oblige pe sotul celui care a sesizat-o sau pe orice tert sa furnizeze informatiile cerute si sa depuna probele necesare in acest sens. (3) Tertii pot sa refuze furnizarea informatiilor cerute atunci cand, potrivit legii, refuzul este justificat de pastrarea secretului profesional. (4) Atunci cand informatiile solicitate de un sot pot fi obtinute, potrivit legii, numai la cererea celuilalt sot, refuzul acestuia de a le solicita naste prezumtia relativa ca sustinerile sotului reclamant sunt adevarate. Incetarea regimului matrimonial Art. 319 (1) Regimul matrimonial inceteaza prin constatarea nulitatii, anularea, desfacerea sau incetarea casatoriei. (2) In timpul casatoriei, regimul matrimonial poate fi modificat, in conditiile legii. Lichidarea regimului matrimonial Art. 320 In caz de incetare sau de schimbare, regimul matrimonial se lichideaza potrivit legii, prin buna invoiala sau, in caz de neintelegere, pe cale judiciara. Hotararea judecatoreasca definitiva sau, dupa caz, inscrisul intocmit in forma autentica notariala constituie act de lichidare. 2. Locuinta familiei Notiune Art. 321 (1) Locuinta familiei este locuinta comuna a sotilor sau, in lipsa, locuinta sotului la care se afla copiii. (2) Oricare dintre soti poate cere notarea in cartea funciara, in conditiile legii, a unui imobil ca locuinta a familiei, chiar daca nu este proprietarul imobilului. Regimul unor acte juridice Art. 322 (1) Fara consimtamantul scris al celuilalt sot, niciunul dintre soti, chiar daca este proprietar exclusiv, nu poate dispune de drepturile asupra locuintei familiei si nici nu poate incheia acte prin care ar fi afectata folosinta acesteia. (2) De asemenea, un sot nu poate deplasa din locuinta bunurile ce mobileaza sau decoreaza locuinta familiei si nu poate dispune de acestea fara consimtamantul scris al celuilalt sot. (3) In cazul in care consimtamantul este refuzat fara un motiv legitim, celalalt sot poate sa sesizeze instanta de tutela, pentru ca aceasta sa autorizeze incheierea actului. (4) Sotul care nu si-a dat consimtamantul la incheierea actului poate cere anularea lui in termen de un an de la data la care a luat cunostinta despre acesta, dar nu mai tarziu de un an de la data incetarii regimului matrimonial. (5) In lipsa notarii locuintei familiei in cartea funciara, sotul care nu si-a dat consimtamantul nu poate cere anularea actului, ci numai daune-interese de la celalalt sot, cu exceptia cazului in care tertul dobanditor a cunoscut, pe alta cale, calitatea de locuinta a familiei. (6) Dispozitiile alin. (5) se aplica in mod corespunzator actelor incheiate cu incalcarea prevederilor alin. (2). Drepturile sotilor asupra locuintei inchiriate Art. 323 (1) In cazul in care locuinta este detinuta in temeiul unui contract de inchiriere, fiecare sot are un drept locativ propriu, chiar daca numai unul dintre ei este titularul contractului ori contractul este incheiat inainte de casatorie. (2) Dispozitiile art. 322 sunt aplicabile in mod corespunzator. (3) In caz de deces al unuia dintre soti, sotul supravietuitor continua exercitarea dreptului sau locativ, daca nu renunta in mod expres la acesta, in termenul prevazut la art. 1.834.

Atribuirea beneficiului contractului de inchiriere Art. 324 (1) La desfacerea casatoriei, daca nu este posibila folosirea locuintei de catre ambii soti si acestia nu se inteleg, beneficiul contractului de inchiriere poate fi atribuit unuia dintre soti, tinand seama, in ordine, de interesul superior al copiilor minori, de culpa in desfacerea casatoriei si de posibilitatile locative proprii ale fostilor soti. (2) Sotul caruia i s-a atribuit beneficiul contractului de inchiriere este dator sa plateasca celuilalt sot o indemnizatie pentru acoperirea cheltuielilor de instalare intr-o alta locuinta, cu exceptia cazului in care divortul a fost pronuntat din culpa exclusiva a acestuia din urma. Daca exista bunuri comune, indemnizatia se poate imputa, la partaj, asupra cotei cuvenite sotului caruia i s-a atribuit beneficiul contractului de inchiriere. (3) Atribuirea beneficiului contractului de inchiriere se face cu citarea locatorului si produce efecte fata de acesta de la data cand hotararea judecatoreasca a ramas definitiva. (4) Prevederile alin. (1) (3) se aplica in mod similar si in cazul in care bunul este proprietatea comuna a celor 2 soti, atribuirea beneficiului locuintei conjugale producand efecte pana la data ramanerii definitive a hotararii de partaj. 3. Cheltuielile casatoriei Contributia sotilor Art. 325 (1) Sotii sunt obligati sa isi acorde sprijin material reciproc. (2) Ei sunt obligati sa contribuie, in raport cu mijloacele fiecaruia, la cheltuielile casatoriei, daca prin conventie matrimoniala nu s-a prevazut altfel. (3) Orice conventie care prevede ca suportarea cheltuielilor casatoriei revine doar unuia dintre soti este considerata nescrisa. Munca in gospodarie Art. 326 Munca oricaruia dintre soti in gospodarie si pentru cresterea copiilor reprezinta o contributie la cheltuielile casatoriei. Veniturile din profesie Art. 327 Fiecare sot este liber sa exercite o profesie si sa dispuna, in conditiile legii, de veniturile incasate, cu respectarea obligatiilor ce ii revin privind cheltuielile casatoriei. Dreptul la compensatie Art. 328 Sotul care a participat efectiv la activitatea profesionala a celuilalt sot poate obtine o compensatie, in masura imbogatirii acestuia din urma, daca participarea sa a depasit limitele obligatiei de sprijin material si ale obligatiei de a contribui la cheltuielile casatoriei. 4. Alegerea regimului matrimonial Conventia matrimoniala Art. 329 Alegerea unui alt regim matrimonial decat cel al comunitatii legale se face prin incheierea unei conventii matrimoniale. Incheierea conventiei matrimoniale Art. 330

(1) Sub sanctiunea nulitatii absolute, conventia matrimoniala se incheie prin inscris autentificat de notarul public, cu consimtamantul tuturor partilor, exprimat personal sau prin mandatar cu procura autentica, speciala si avand continut predeterminat. (2) Conventia matrimoniala incheiata inainte de casatorie produce efecte numai de la data incheierii casatoriei. (3) Conventia incheiata in timpul casatoriei produce efecte de la data prevazuta de parti sau, in lipsa, de la data incheierii ei. Simulatia conventiei matrimoniale Art. 331 Actul secret, prin care se alege un alt regim matrimonial sau se modifica regimul matrimonial pentru care sunt indeplinite formalitatile de publicitate prevazute de lege, produce efecte numai intre soti si nu poate fi opus tertilor de buna-credinta. Obiectul conventiei matrimoniale Art. 332 (1) Prin conventia matrimoniala nu se poate deroga, sub sanctiunea nulitatii absolute, de la dispozitiile legale privind regimul matrimonial ales decat in cazurile anume prevazute de lege. (2) De asemenea, conventia matrimoniala nu poate aduce atingere egalitatii dintre soti, autoritatii parintesti sau devolutiunii succesorale legale. Clauza de preciput Art. 333 (1) Prin conventie matrimoniala se poate stipula ca sotul supravietuitor sa preia fara plata, inainte de partajul mostenirii, unul sau mai multe dintre bunurile comune, detinute in devalmasie sau in coproprietate. Clauza de preciput poate fi stipulata in beneficiul fiecaruia dintre soti sau numai in favoarea unuia dintre ei. (2) Clauza de preciput nu este supusa raportului donatiilor, ci numai reductiunii, in conditiile art. 1.096 alin. (1) si (2). (3) Clauza de preciput nu aduce nicio atingere dreptului creditorilor comuni de a urmari, chiar inainte de incetarea comunitatii, bunurile ce fac obiectul clauzei. (4) Clauza de preciput devine caduca atunci cand comunitatea inceteaza in timpul vietii sotilor, cand sotul beneficiar a decedat inaintea sotului dispunator ori cand acestia au decedat in acelasi timp sau cand bunurile care au facut obiectul ei au fost vandute la cererea creditorilor comuni. (5) Executarea clauzei de preciput se face in natura sau, daca acest lucru nu este posibil, prin echivalent. Publicitatea conventiei matrimoniale Art. 334 (1) Pentru a fi opozabile tertilor, conventiile matrimoniale se inscriu in Registrul national notarial al regimurilor matrimoniale, organizat potrivit legii. (2) Dupa autentificarea conventiei matrimoniale in timpul casatoriei sau dupa primirea copiei de pe actul casatoriei, potrivit art. 291, notarul public expediaza, din oficiu, un exemplar al conventiei la serviciul de stare civila unde a avut loc celebrarea casatoriei, pentru a se face mentiune pe actul de casatorie, la registrul mentionat la alin. (1), precum si la celelalte registre de publicitate, in conditiile alin. (4). (3) Dispozitiile alin. (2) nu exclud dreptul oricaruia dintre soti de a solicita indeplinirea formalitatilor de publicitate. (4) Tinand seama de natura bunurilor, conventiile matrimoniale se vor nota in cartea funciara, se vor inscrie in registrul comertului, precum si in alte registre de publicitate prevazute de lege. In toate aceste cazuri, neindeplinirea formalitatilor de publicitate speciale nu poate fi acoperita prin inscrierea facuta in registrul mentionat la alin. (1). (5) Orice persoana, fara a fi tinuta sa justifice vreun interes, poate cerceta registrul mentionat la alin. (1) si poate solicita, in conditiile legii, eliberarea de extrase certificate.

Inopozabilitatea conventiei matrimoniale Art. 335 (1) Conventia matrimoniala nu poate fi opusa tertilor cu privire la actele incheiate de acestia cu unul dintre soti, decat daca au fost indeplinite formalitatile de publicitate prevazute la art. 334 sau daca tertii au cunoscut-o pe alta cale. (2) De asemenea, conventia matrimoniala nu poate fi opusa tertilor cu privire la actele incheiate de acestia cu oricare dintre soti inainte de incheierea casatoriei. Modificarea conventiei matrimoniale Art. 336 Conventia matrimoniala poate fi modificata inainte de incheierea casatoriei, cu respectarea conditiilor prevazute la art. 330 si 332. Dispozitiile art. 334 si 335 sunt aplicabile. Incheierea conventiei matrimoniale de catre minor Art. 337 (1) Minorul care a implinit varsta matrimoniala poate incheia sau modifica o conventie matrimoniala numai cu incuviintarea ocrotitorului sau legal si cu autorizarea instantei de tutela. (2) In lipsa incuviintarii sau a autorizarii prevazute la alin. (1), conventia incheiata de minor poate fi anulata in conditiile art. 46, care se aplica in mod corespunzator. (3) Actiunea in anulare nu poate fi formulata daca a trecut un an de la incheierea casatoriei. Nulitatea conventiei matrimoniale Art. 338 In cazul in care conventia matrimoniala este nula sau anulata, intre soti se aplica regimul comunitatii legale, fara a fi afectate drepturile dobandite de tertii de buna-credinta. Sectiunea 2 - Regimul comunitatii legale

Bunurile comune Art. 339 Bunurile dobandite in timpul regimului comunitatii legale de oricare dintre soti sunt, de la data dobandirii lor, bunuri comune in devalmasie ale sotilor. Bunurile proprii Art. 340 Nu sunt bunuri comune, ci bunuri proprii ale fiecarui sot: a) bunurile dobandite prin mostenire legala, legat sau donatie, cu exceptia cazului in care dispunatorul a prevazut, in mod expres, ca ele vor fi comune; b) bunurile de uz personal; c) bunurile destinate exercitarii profesiei unuia dintre soti, daca nu sunt elemente ale unui fond de comert care face parte din comunitatea de bunuri; d) drepturile patrimoniale de proprietate intelectuala asupra creatiilor sale si asupra semnelor distinctive pe care le-a inregistrat; e) bunurile dobandite cu titlu de premiu sau recompensa, manuscrisele stiintifice sau literare, schitele si proiectele artistice, proiectele de inventii si alte asemenea bunuri; f) indemnizatia de asigurare si despagubirile pentru orice prejudiciu material sau moral adus unuia dintre soti; g) bunurile, sumele de bani sau orice valori care inlocuiesc un bun propriu, precum si bunul dobandit in schimbul acestora; h) fructele bunurilor proprii. Veniturile din munca si cele asimilate acestora Art. 341

Veniturile din munca, sumele de bani cuvenite cu titlu de pensie in cadrul asigurarilor sociale si altele asemenea, precum si veniturile cuvenite in temeiul unui drept de proprietate intelectuala sunt bunuri comune, indiferent de data dobandirii lor, insa numai in cazul in care creanta privind incasarea lor devine scadenta in timpul comunitatii. Regimul juridic al bunurilor proprii Art. 342 Fiecare sot poate folosi, administra si dispune liber de bunurile sale proprii, in conditiile legii. Dovada bunurilor sotilor Art. 343 (1) Calitatea de bun comun nu trebuie sa fie dovedita. (2) Dovada ca un bun este propriu se poate face intre soti prin orice mijloc de proba. In cazul prevazut la art. 340 lit. a), dovada se face in conditiile legii. (3) Pentru bunurile mobile dobandite anterior casatoriei, inainte de incheierea acesteia se intocmeste un inventar de catre notarul public sau sub semnatura privata, daca partile convin astfel. In lipsa inventarului, se prezuma, pana la proba contrara, ca bunurile sunt comune. Formalitatile de publicitate Art. 344 Oricare dintre soti poate cere sa se faca mentiune in cartea funciara ori, dupa caz, in alte registre de publicitate prevazute de lege despre apartenenta unui bun la comunitate. Actele de conservare, de folosinta si de administrare Art. 345 (1) Fiecare sot are dreptul de a folosi bunul comun fara consimtamantul expres al celuilalt sot. Cu toate acestea, schimbarea destinatiei bunului comun nu se poate face decat prin acordul sotilor. (2) De asemenea, fiecare sot poate incheia singur acte de conservare, acte de administrare cu privire la oricare dintre bunurile comune, precum si acte de dobandire a bunurilor comune. (3) Dispozitiile art. 322 raman aplicabile. (4) In masura in care interesele sale legate de comunitatea de bunuri au fost prejudiciate printr-un act juridic, sotul care nu a participat la incheierea actului nu poate pretinde decat daune-interese de la celalalt sot, fara a fi afectate drepturile dobandite de tertii de buna-credinta. Actele de instrainare si de grevare Art. 346 (1) Actele de instrainare sau de grevare cu drepturi reale avand ca obiect bunurile comune nu pot fi incheiate decat cu acordul ambilor soti. (2) Cu toate acestea, oricare dintre soti poate dispune singur, cu titlu oneros, de bunurile mobile comune a caror instrainare nu este supusa, potrivit legii, anumitor formalitati de publicitate. Dispozitiile art. 345 alin. (4) raman aplicabile. (3) Sunt, de asemenea, exceptate de la prevederile alin. (1) darurile obisnuite. Nulitatea relativa Art. 347 (1) Actul incheiat fara consimtamantul expres al celuilalt sot, atunci cand el este necesar potrivit legii, este anulabil. (2) Tertul dobanditor care a depus diligenta necesara pentru a se informa cu privire la natura bunului este aparat de efectele nulitatii. Dispozitiile art. 345 alin. (4) raman aplicabile. Aportul de bunuri comune Art. 348 Bunurile comune pot face obiectul unui aport la societati, asociatii sau fundatii, in conditiile legii. Regimul aporturilor Art. 349

(1) Sub sanctiunea prevazuta la art. 347, niciunul dintre soti nu poate singur, fara consimtamantul scris al celuilalt sot, sa dispuna de bunurile comune ca aport la o societate sau pentru dobandirea de parti sociale ori, dupa caz, de actiuni. In cazul societatilor comerciale ale caror actiuni sunt tranzactionate pe o piata reglementata, sotul care nu si-a dat consimtamantul scris la intrebuintarea bunurilor comune nu poate pretinde decat daune-interese de la celalalt sot, fara a fi afectate drepturile dobandite de terti. (2) In cazul prevazut la alin. (1), calitatea de asociat este recunoscuta sotului care a aportat bunul comun, dar partile sociale sau actiunile sunt bunuri comune. Sotul asociat exercita singur drepturile ce decurg din aceasta calitate si poate realiza singur transferul partilor sociale ori, dupa caz, al actiunilor detinute. (3) Calitatea de asociat poate fi recunoscuta si celuilalt sot, daca acesta si-a exprimat vointa in acest sens. In acest caz, fiecare dintre soti are calitatea de asociat pentru partile sociale sau actiunile atribuite in schimbul a jumatate din valoarea bunului, daca, prin conventie, sotii nu au stipulat alte cote-parti. Partile sociale sau actiunile ce revin fiecaruia dintre soti sunt bunuri proprii. Dispozitii testamentare Art. 350 Fiecare sot poate dispune prin legat de partea ce i s-ar cuveni, la incetarea casatoriei, din comunitatea de bunuri. Datoriile comune ale sotilor Art. 351 Sotii raspund cu bunurile comune pentru: a) obligatiile nascute in legatura cu conservarea, administrarea sau dobandirea bunurilor comune; b) obligatiile pe care le-au contractat impreuna; c) obligatiile asumate de oricare dintre soti pentru acoperirea cheltuielilor obisnuite ale casatoriei; d) repararea prejudiciului cauzat prin insusirea, de catre unul dintre soti, a bunurilor apartinand unui tert, in masura in care, prin aceasta, au sporit bunurile comune ale sotilor. Raspunderea subsidiara pentru datoriile comune Art. 352 (1) In masura in care obligatiile comune nu au fost acoperite prin urmarirea bunurilor comune, sotii raspund solidar, cu bunurile proprii. In acest caz, cel care a platit datoria comuna se subroga in drepturile creditorului pentru ceea ce a suportat peste cota-parte ce i-ar reveni din comunitate daca lichidarea s-ar face la data platii datoriei. (2) Sotul care a platit datoria comuna in conditiile alin. (1) are un drept de retentie asupra bunurilor celuilalt sot pana la acoperirea integrala a creantelor pe care acesta i le datoreaza. Urmarirea bunurilor comune Art. 353 (1) Bunurile comune nu pot fi urmarite de creditorii personali ai unuia dintre soti. (2) Cu toate acestea, dupa urmarirea bunurilor proprii ale sotului debitor, creditorul sau personal poate cere partajul bunurilor comune, insa numai in masura necesara pentru acoperirea creantei sale. (3) Bunurile astfel impartite devin bunuri proprii. Urmarirea veniturilor din profesie Art. 354 Veniturile din munca ale unui sot, precum si cele asimilate acestora nu pot fi urmarite pentru datoriile comune asumate de catre celalalt sot, cu exceptia celor prevazute la art. 351 lit. c). Lichidarea regimului comunitatii Art. 355 (1) La incetarea comunitatii, aceasta se lichideaza prin hotarare judecatoreasca sau act autentic notarial. (2) Pana la finalizarea lichidarii, comunitatea subzista atat in privinta bunurilor, cat si in privinta obligatiilor.

(3) Cand comunitatea inceteaza prin decesul unuia dintre soti, lichidarea se face intre sotul supravietuitor si mostenitorii sotului decedat. In acest caz, obligatiile sotului decedat se divid intre mostenitori proportional cu cotele ce le revin din mostenire. Efectele incetarii regimului comunitatii Art. 356 Daca regimul comunitatii de bunuri inceteaza prin desfacerea casatoriei, fostii soti raman coproprietari in devalmasie asupra bunurilor comune pana la stabilirea cotei-parti ce revine fiecaruia. Lichidarea comunitatii. Partajul Art. 357 (1) In cadrul lichidarii comunitatii, fiecare dintre soti preia bunurile sale proprii, dupa care se va proceda la partajul bunurilor comune si la regularizarea datoriilor. (2) In acest scop, se determina mai intai cota-parte ce revine fiecarui sot, pe baza contributiei sale atat la dobandirea bunurilor comune, cat si la indeplinirea obligatiilor comune. Pana la proba contrara, se prezuma ca sotii au avut o contributie egala. (3) Dispozitiile art. 364 alin. (2) se aplica in mod corespunzator. Partajul in timpul regimului comunitatii Art. 358 (1) In timpul regimului comunitatii, bunurile comune pot fi impartite, in tot sau in parte, prin act incheiat in forma autentica notariala, in caz de buna invoiala, ori pe cale judecatoreasca, in caz de neintelegere. (2) Prevederile art. 357 alin. (2) se aplica in mod corespunzator. (3) Bunurile atribuite fiecarui sot prin partaj devin bunuri proprii, iar bunurile neimpartite raman bunuri comune. (4) Regimul comunitatii nu inceteaza decat in conditiile legii, chiar daca toate bunurile comune au fost impartite potrivit acestui articol. Conventiile contrare regimului comunitatii legale Art. 359 Orice conventie contrara dispozitiilor prezentei sectiuni este lovita de nulitate absoluta, in masura in care nu este compatibila cu regimul comunitatii conventionale. Sectiunea 3 - Regimul separatiei de bunuri

Regimul bunurilor Art. 360 (1) Fiecare dintre soti este proprietar exclusiv in privinta bunurilor dobandite inainte de incheierea casatoriei, precum si a celor pe care le dobandeste in nume propriu dupa aceasta data. (2) Prin conventie matrimoniala, partile pot stipula clauze privind lichidarea acestui regim in functie de masa de bunuri achizitionate de fiecare dintre soti in timpul casatoriei, in baza careia se va calcula creanta de participare. Daca partile nu au convenit altfel, creanta de participare reprezinta jumatate din diferenta valorica dintre cele doua mase de achizitii nete si va fi datorata de catre sotul a carui masa de achizitii nete este mai mare, putand fi platita in bani sau in natura. Inventarul bunurilor mobile Art. 361 (1) La adoptarea acestui regim, notarul public intocmeste un inventar al bunurilor mobile proprii, indiferent de modul lor de dobandire . (2) Se poate intocmi un inventar si pentru bunurile mobile dobandite in timpul separatiei de bunuri. (3) In toate cazurile, pentru opozabilitate fata de terti, inventarul se anexeaza la conventia matrimoniala, supunandu-se acelorasi formalitati de publicitate ca si conventia matrimoniala.

(4) In lipsa inventarului se prezuma, pana la proba contrara, ca dreptul de proprietate exclusiva apartine sotului posesor. (5) Daca bunul a fost dobandit printr-un act juridic supus, potrivit legii, unei conditii de forma pentru validitate ori unor cerinte de publicitate, dreptul de proprietate exclusiva nu se poate dovedi decat prin inscrisul care indeplineste formele cerute de lege. Bunurile proprietate comuna pe cote-parti Art. 362 (1) Bunurile dobandite impreuna de soti apartin acestora in proprietate comuna pe cote-parti, in conditiile legii. (2) Dovada coproprietatii se face in conditiile art. 361, care se aplica in mod corespunzator. Folosinta bunurilor celuilalt sot Art. 363 (1) Sotul care se foloseste de bunurile celuilalt sot fara impotrivirea acestuia din urma are obligatiile unui uzufructuar, cu exceptia celor prevazute la art. 723, 726 si 727. El este dator sa restituie numai fructele existente la data solicitarii lor de catre celalalt sot sau, dupa caz, la data incetarii ori schimbarii regimului matrimonial. (2) Daca unul dintre soti incheie singur un act prin care dobandeste un bun, folosindu-se, in tot sau in parte, de bunuri apartinand celuilalt sot, acesta din urma poate alege, in proportia bunurilor proprii folosite fara acordul sau, intre a reclama pentru sine proprietatea bunului achizitionat si a pretinde dauneinterese de la sotul dobanditor. Proprietatea nu poate fi insa reclamata decat inainte ca sotul dobanditor sa dispuna de bunul dobandit, cu exceptia cazului in care tertul dobanditor a cunoscut ca bunul a fost achizitionat de catre sotul vanzator prin valorificarea bunurilor celuilalt sot. Raspunderea pentru obligatiile personale Art. 364 (1) Niciunul dintre soti nu poate fi tinut de obligatiile nascute din acte savarsite de celalalt sot. (2) Cu toate acestea, sotii raspund solidar pentru obligatiile asumate de oricare dintre ei pentru acoperirea cheltuielilor obisnuite ale casatoriei si a celor legate de cresterea si educarea copiilor. Dreptul de retentie Art. 365 La incetarea regimului separatiei de bunuri, fiecare dintre soti are un drept de retentie asupra bunurilor celuilalt pana la acoperirea integrala a datoriilor pe care le au unul fata de celalalt. Sectiunea 4 - Regimul comunitatii conventionale

Domeniul de aplicare Art. 366 Regimul comunitatii conventionale se aplica atunci cand, in conditiile si limitele prevazute in prezenta sectiune, se deroga, prin conventie matrimoniala, de la dispozitiile privind regimul comunitatii legale. Obiectul conventiei matrimoniale Art. 367 In cazul in care se adopta comunitatea conventionala, conventia matrimoniala se poate referi la unul sau mai multe dintre urmatoarele aspecte: a) includerea in comunitate, in tot ori in parte, a bunurilor dobandite sau a datoriilor proprii nascute inainte ori dupa incheierea casatoriei, cu exceptia bunurilor prevazute la art. 340 lit. b) si c); b) restrangerea comunitatii la bunurile sau datoriile anume determinate in conventia matrimoniala, indiferent daca sunt dobandite ori, dupa caz, nascute inainte sau in timpul casatoriei, cu exceptia obligatiilor prevazute la art. 351 lit. c);

c) obligativitatea acordului ambilor soti pentru incheierea anumitor acte de administrare; in acest caz, daca unul dintre soti se afla in imposibilitate de a-si exprima vointa sau se opune in mod abuziv, celalalt sot poate sa incheie singur actul, insa numai cu incuviintarea prealabila a instantei de tutela; d) includerea clauzei de preciput; executarea clauzei de preciput se face in natura sau, daca acest lucru nu este posibil, prin echivalent, din valoarea activului net al comunitatii; e) modalitati privind lichidarea comunitatii conventionale. Alte dispozitii aplicabile Art. 368 In masura in care prin conventie matrimoniala nu se prevede altfel, regimul juridic al comunitatii conventionale se completeaza cu dispozitiile legale privind regimul comunitatii legale. Sectiunea 5 - Modificarea regimului matrimonial

1. Modificarea conventionala Conditii Art. 369 (1) Dupa cel putin un an de la incheierea casatoriei, sotii pot, ori de cate ori doresc, sa inlocuiasca regimul matrimonial existent cu un alt regim matrimonial ori sa il modifice, cu respectarea conditiilor prevazute de lege pentru incheierea conventiilor matrimoniale. (2) Dispozitiile art. 291, 334, 335 si 361 sunt aplicabile in mod corespunzator. (3) Creditorii prejudiciati prin schimbarea sau lichidarea regimului matrimonial pot formula actiunea revocatorie in termen de un an de la data la care au fost indeplinite formalitatile de publicitate sau, dupa caz, de cand au luat cunostinta mai inainte de aceste imprejurari pe alta cale. (4) Creditorii prevazuti la alin. (3) pot invoca oricand, pe cale de exceptie, inopozabilitatea modificarii sau lichidarii regimului matrimonial facute in frauda intereselor lor. 2. Modificarea judiciara Separatia judiciara de bunuri Art. 370 (1) Daca regimul matrimonial al sotilor este cel al comunitatii legale sau conventionale, instanta, la cererea unuia dintre soti, poate pronunta separatia de bunuri, atunci cand celalalt sot incheie acte care pun in pericol interesele patrimoniale ale familiei. (2) Totodata, instanta va face aplicarea dispozitiilor art. 357. (3) Dispozitiile art. 291, 334, 335 si 361 se aplica in mod corespunzator. Efectele intre soti Art. 371 (1) Separatia de bunuri pronuntata de catre instanta face ca regimul matrimonial anterior sa inceteze, iar sotilor li se aplica regimul matrimonial prevazut la art. 360365. (2) Intre soti, efectele separatiei se produc de la data formularii cererii, cu exceptia cazului in care instanta, la cererea oricaruia dintre ei, dispune ca aceste efecte sa li se aplice de la data despartirii in fapt. Efectele fata de terti Art. 372 (1) Creditorii sotilor nu pot cere separatia de bunuri, dar pot interveni in cauza. (2) Dispozitiile art. 369 alin. (3) si (4) se aplica in mod corespunzator.

Capitolul VII - Desfacerea casatoriei

Sectiunea 1 - Cazurile de divort

1. Dispozitii generale Motive de divort Art. 373 Divortul poate avea loc: a) prin acordul sotilor, la cererea ambilor soti sau a unuia dintre soti acceptata de celalalt sot; b) atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila; c) la cererea unuia dintre soti, dupa o separare in fapt care a durat cel putin 2 ani; d) la cererea aceluia dintre soti a carui stare de sanatate face imposibila continuarea casatoriei. 2. Divortul prin acordul sotilor pe cale judiciara Conditii Art. 374 (1) Divortul prin acordul sotilor poate fi pronuntat indiferent de durata casatoriei si indiferent daca exista sau nu copii minori rezultati din casatorie. (2) Divortul prin acordul sotilor nu poate fi admis daca unul dintre soti este pus sub interdictie. (3) Instanta este obligata sa verifice existenta consimtamantului liber si neviciat al fiecarui sot. 3. Divortul prin acordul sotilor pe cale administrativa sau prin procedura notariala Conditii Art. 375 (1) Daca sotii sunt de acord cu divortul si nu au copii minori, nascuti din casatorie, din afara casatoriei sau adoptati, ofiterul de stare civila ori notarul public de la locul casatoriei sau al ultimei locuinte comune a sotilor poate constata desfacerea casatoriei prin acordul sotilor, eliberandu-le un certificat de divort, potrivit legii. (2) Divortul prin acordul sotilor poate fi constatat de notarul public si in cazul in care exista copii minori nascuti din casatorie, din afara casatoriei sau adoptati, daca sotii convin asupra tuturor aspectelor referitoare la numele de familie pe care sa il poarte dupa divort, exercitarea autoritatii parintesti de catre ambii parinti, stabilirea locuintei copiilor dupa divort, modalitatea de pastrare a legaturilor personale dintre parintele separat si fiecare dintre copii, precum si stabilirea contributiei parintilor la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copiilor. Daca din raportul de ancheta sociala rezulta ca acordul sotilor privind exercitarea in comun a autoritatii parintesti sau cel privind stabilirea locuintei copiilor nu este in interesul copilului, sunt aplicabile prevederile art. 376 alin. (5). (3) Dispozitiile art. 374 alin. (2) sunt aplicabile in mod corespunzator. Procedura Art. 376 (1) Cererea de divort se depune de soti impreuna. Ofiterul de stare civila sau notarul public inregistreaza cererea si le acorda un termen de reflectie de 30 de zile. (2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), cererea de divort se poate depune la notarul public si prin mandatar cu procura autentica. (3) La expirarea acestui termen, sotii se prezinta personal, iar ofiterul de stare civila sau, dupa caz, notarul public verifica daca sotii staruie sa divorteze si daca, in acest sens, consimtamantul lor este liber si neviciat.

(4) Daca sotii staruie in divort, ofiterul de stare civila sau, dupa caz, notarul public elibereaza certificatul de divort fara sa faca vreo mentiune cu privire la culpa sotilor. (5) Dispozitiile art. 383 alin. (1) si (3) se aplica in mod corespunzator. Daca sotii nu se inteleg asupra numelui de familie pe care sa il poarte dupa divort ori, in cazul prevazut la art. 375 alin. (2), asupra exercitarii in comun a drepturilor parintesti, ofiterul de stare civila sau, dupa caz, notarul public emite o dispozitie de respingere a cererii de divort si indruma sotii sa se adreseze instantei de judecata, potrivit prevederilor art. 374. (6) Solutionarea cererilor privind alte efecte ale divortului asupra carora sotii nu se inteleg este de competenta instantei judecatoresti. Mentiunea in actul de casatorie Art. 377 (1) Cand cererea de divort este depusa la primaria unde s-a incheiat casatoria, ofiterul de stare civila, dupa emiterea certificatului de divort, face cuvenita mentiune in actul de casatorie. (2) In cazul depunerii cererii la primaria in a carei raza teritoriala sotii au avut ultima locuinta comuna, ofiterul de stare civila emite certificatul de divort si inainteaza, de indata, o copie certificata de pe acesta la primaria locului unde s-a incheiat casatoria, spre a se face mentiune in actul de casatorie. (3) In cazul constatarii divortului de catre notarul public, acesta emite certificatul de divort si inainteaza, de indata, o copie certificata de pe acesta la primaria locului unde s-a incheiat casatoria, spre a se face mentiune in actul de casatorie. Refuzul ofiterului de stare civila sau notarului public Art. 378 (1) Daca nu sunt indeplinite conditiile art. 375, ofiterul de stare civila sau, dupa caz, notarul public respinge cererea de divort. (2) Impotriva refuzului ofiterului de stare civila sau notarului public nu exista cale de atac, dar sotii se pot adresa cu cererea de divort instantei de judecata, pentru a dispune desfacerea casatoriei prin acordul lor sau in baza unui alt temei prevazut de lege. (3) Pentru repararea prejudiciului prin refuzul abuziv al ofiterului de stare civila sau notarului public de a constata desfacerea casatoriei prin acordul sotilor si de a emite certificatul de divort, oricare dintre soti se poate adresa, pe cale separata, instantei competente. 4. Divortul din culpa Conditii Art. 379 (1) In cazul prevazut la art. 373 lit. b), divortul se poate pronunta daca instanta stabileste culpa unuia dintre soti in destramarea casatoriei. Cu toate acestea, daca din probele administrate rezulta culpa ambilor soti, instanta poate pronunta divortul din culpa lor comuna, chiar daca numai unul dintre ei a facut cerere de divort. Daca culpa apartine in totalitate reclamantului, sunt aplicabile prevederile art. 388. (2) In ipoteza prevazuta de art. 373 lit. c), divortul se pronunta din culpa exclusiva a sotului reclamant, cu exceptia situatiei in care paratul se declara de acord cu divortul, cand acesta se pronunta fara a se face mentiune despre culpa sotilor. Continuarea actiunii de divort Art. 380 (1) In situatia prevazuta la art. 379 alin. (1), daca sotul reclamant decedeaza in timpul procesului, mostenitorii sai pot continua actiunea de divort. (2) Actiunea continuata de mostenitori este admisa numai daca instanta constata culpa exclusiva a sotului parat.

5. Divortul din cauza starii sanatatii unui sot Conditiile divortului Art. 381 In cazul prevazut la art. 373 lit. d), desfacerea casatoriei se pronunta fara a se face mentiune despre culpa sotilor. Sectiunea 2 - Efectele divortului

1. Data desfacerii casatoriei Data desfacerii casatoriei Art. 382 (1) Casatoria este desfacuta din ziua cand hotararea prin care s-a pronuntat divortul a ramas definitiva. (2) Prin exceptie, daca actiunea de divort este continuata de mostenitorii sotului reclamant, potrivit art. 380, casatoria se socoteste desfacuta la data decesului. (3) In cazul prevazut de art. 375, casatoria este desfacuta pe data eliberarii certificatului de divort. 2. Efectele divortului cu privire la raporturile nepatrimoniale dintre soti Numele de familie dupa casatorie Art. 383 (1) La desfacerea casatoriei prin divort, sotii pot conveni sa pastreze numele purtat in timpul casatoriei. Instanta ia act de aceasta intelegere prin hotararea de divort. (2) Pentru motive temeinice, justificate de interesul unuia dintre soti sau de interesul superior al copilului, instanta poate sa incuviinteze ca sotii sa pastreze numele purtat in timpul casatoriei, chiar in lipsa unei intelegeri intre ei. (3) Daca nu a intervenit o intelegere sau daca instanta nu a dat incuviintarea, fiecare dintre fostii soti poarta numele dinaintea casatoriei. Drepturile sotului divortat Art. 384 (1) Divortul este considerat pronuntat impotriva sotului din a carui culpa exclusiva s-a desfacut casatoria. (2) Sotul impotriva caruia a fost pronuntat divortul pierde drepturile pe care legea sau conventiile incheiate anterior cu tertii le atribuie acestuia. (3) Aceste drepturi nu sunt pierdute in cazul culpei comune sau al divortului prin acordul sotilor. 3. Efectele divortului cu privire la raporturile patrimoniale dintre soti I. Efecte cu privire la regimul matrimonial Incetarea regimului matrimonial Art. 385 (1) In cazul divortului, regimul matrimonial inceteaza intre soti la data introducerii cererii de divort. (2) Cu toate acestea, oricare dintre soti sau amandoi, impreuna, in cazul divortului prin acordul lor, pot cere instantei de divort sa constate ca regimul matrimonial a incetat de la data separatiei in fapt. (3) Prevederile acestui articol se aplica in mod corespunzator si in cazul divortului prevazut de art. 375. Actele incheiate in frauda celuilalt sot Art. 386 (1) Actele mentionate la art. 346 alin. (2), precum si actele din care se nasc obligatii in sarcina comunitatii, incheiate de unul dintre soti dupa data introducerii cererii de divort sunt anulabile, daca au fost facute in frauda celuilalt sot.

(2) Dispozitiile art. 345 alin. (4) raman aplicabile. Opozabilitatea fata de terti Art. 387 (1) Hotararea judecatoreasca prin care s-a pronuntat divortul si, dupa caz, certificatul de divort prevazut la art. 375 sunt opozabile fata de terti, in conditiile legii. (2) Dispozitiile art. 291, 334 si 335 sunt aplicabile in mod corespunzator, inclusiv in cazul prevazut la art. 375. II. Dreptul la despagubiri Acordarea despagubirilor Art. 388 Distinct de dreptul la prestatia compensatorie prevazut la art. 390, sotul nevinovat, care sufera un prejudiciu prin desfacerea casatoriei, poate cere sotului vinovat sa il despagubeasca. Instanta de tutela solutioneaza cererea prin hotararea de divort. III. Obligatia de intretinere intre fostii soti Obligatia de intretinere Art. 389 (1) Prin desfacerea casatoriei, obligatia de intretinere intre soti inceteaza. (2) Sotul divortat are dreptul la intretinere, daca se afla in nevoie din pricina unei incapacitati de munca survenite inainte de casatorie ori in timpul casatoriei. El are drept la intretinere si atunci cand incapacitatea se iveste in decurs de un an de la desfacerea casatoriei, insa numai daca incapacitatea este cauzata de o imprejurare in legatura cu casatoria. (3) Intretinerea datorata potrivit dispozitiilor alin. (2) se stabileste pana la o patrime din venitul net al celui obligat la plata ei, in raport cu mijloacele sale si cu starea de nevoie a creditorului. Aceasta intretinere, impreuna cu intretinerea datorata copiilor, nu va putea depasi jumatate din venitul net al celui obligat la plata. (4) Cand divortul este pronuntat din culpa exclusiva a unuia dintre soti, acesta nu beneficiaza de prevederile alin. (2) si (3) decat timp de un an de la desfacerea casatoriei. (5) In afara altor cazuri prevazute de lege, obligatia de intretinere inceteaza prin recasatorirea celui indreptatit. IV. Prestatia compensatorie Conditiile prestatiei compensatorii Art. 390 (1) In cazul in care divortul se pronunta din culpa exclusiva a sotului parat, sotul reclamant poate beneficia de o prestatie care sa compenseze, atat cat este posibil, un dezechilibru semnificativ pe care divortul l-ar determina in conditiile de viata ale celui care o solicita. (2) Prestatia compensatorie se poate acorda numai in cazul in care casatoria a durat cel putin 20 de ani. (3) Sotul care solicita prestatia compensatorie nu poate cere de la fostul sau sot si pensie de intretinere, in conditiile art. 389. Stabilirea prestatiei compensatorii Art. 391 (1) Prestatia compensatorie nu se poate solicita decat odata cu desfacerea casatoriei. (2) La stabilirea prestatiei compensatorii se tine seama atat de resursele sotului care o solicita, cat si de mijloacele celuilalt sot din momentul divortului, de efectele pe care le are sau le va avea lichidarea regimului matrimonial, precum si de orice alte imprejurari previzibile de natura sa le modifice, cum ar fi varsta si starea de sanatate a sotilor, contributia la cresterea copiilor minori pe care a avut-o si urmeaza sa

o aiba fiecare sot, pregatirea profesionala, posibilitatea de a desfasura o activitate producatoare de venituri si altele asemenea. Forma prestatiei compensatorii Art. 392 (1) Prestatia compensatorie poate fi stabilita in bani, sub forma unei sume globale sau a unei rente viagere, ori in natura, sub forma uzufructului asupra unor bunuri mobile sau imobile care apartin debitorului. (2) Renta poate fi stabilita intr-o cota procentuala din venitul debitorului sau intr-o suma de bani determinata. (3) Renta si uzufructul se pot constitui pe toata durata vietii celui care solicita prestatia compensatorie sau pentru o perioada mai scurta, care se stabileste prin hotararea de divort. Garantii Art. 393 Instanta, la cererea sotului creditor, il poate obliga pe sotul debitor sa constituie o garantie reala sau sa dea cautiune pentru a asigura executarea rentei. Modificarea prestatiei compensatorii Art. 394 (1) Instanta poate mari sau micsora prestatia compensatorie, daca se modifica, in mod semnificativ, mijloacele debitorului si resursele creditorului. (2) In cazul in care prestatia compensatorie consta intr-o suma de bani, aceasta se indexeaza de drept, trimestrial, in functie de rata inflatiei. Incetarea prestatiei compensatorii Art. 395 Prestatia compensatorie inceteaza prin decesul unuia dintre soti, prin recasatorirea sotului creditor, precum si atunci cand acesta obtine resurse de natura sa ii asigure conditii de viata asemanatoare celor din timpul casatoriei. 4. Efectele divortului cu privire la raporturile dintre parinti si copiii lor minori Raporturile dintre parintii divortati si copiii lor minori Art. 396 (1) Instanta de tutela hotaraste, odata cu pronuntarea divortului, asupra raporturilor dintre parintii divortati si copiii lor minori, tinand seama de interesul superior al copiilor, de concluziile raportului de ancheta psihosociala, precum si, daca este cazul, de invoiala parintilor, pe care ii asculta. (2) Dispozitiile art. 264 sunt aplicabile. Exercitarea autoritatii parintesti de catre ambii parinti Art. 397 Dupa divort, autoritatea parinteasca revine in comun ambilor parinti, afara de cazul in care instanta decide altfel. Exercitarea autoritatii parintesti de catre un singur parinte Art. 398 (1) Daca exista motive intemeiate, avand in vedere interesul superior al copilului, instanta hotaraste ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata numai de catre unul dintre parinti. (2) Celalalt parinte pastreaza dreptul de a veghea asupra modului de crestere si educare a copilului, precum si dreptul de a consimti la adoptia acestuia. Exercitarea autoritatii parintesti de catre alte persoane Art. 399

(1) In mod exceptional, instanta de tutela poate hotari plasamentul copilului la o ruda sau la o alta familie ori persoana, cu consimtamantul acestora, sau intr-o institutie de ocrotire. Acestea exercita drepturile si indatoririle care revin parintilor cu privire la persoana copilului. (2) Instanta stabileste daca drepturile cu privire la bunurile copilului se exercita de catre parinti in comun sau de catre unul dintre ei. Locuinta copilului dupa divort Art. 400 (1) In lipsa intelegerii dintre parinti sau daca aceasta este contrara interesului superior al copilului, instanta de tutela stabileste, odata cu pronuntarea divortului, locuinta copilului minor la parintele cu care locuieste in mod statornic. (2) Daca pana la divort copilul a locuit cu ambii parinti, instanta ii stabileste locuinta la unul dintre ei, tinand seama de interesul sau superior. (3) In mod exceptional, si numai daca este in interesul superior al copilului, instanta poate stabili locuinta acestuia la bunici sau la alte rude ori persoane, cu consimtamantul acestora, ori la o institutie de ocrotire. Acestea exercita supravegherea copilului si indeplinesc toate actele obisnuite privind sanatatea, educatia si invatatura sa. Drepturile parintelui separat de copil Art. 401 (1) In cazurile prevazute la art. 400, parintele sau, dupa caz, parintii separati de copilul lor au dreptul de a avea legaturi personale cu acesta. (2) In caz de neintelegere intre parinti, instanta de tutela decide cu privire la modalitatile de exercitare a acestui drept. Ascultarea copilului este obligatorie, art. 264 fiind aplicabil. Stabilirea contributiei parintilor Art. 402 (1) Instanta de tutela, prin hotararea de divort, stabileste contributia fiecarui parinte la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copiilor. (2) Dispozitiile titlului V privind obligatia de intretinere se aplica in mod corespunzator. Modificarea masurilor luate cu privire la copil Art. 403 In cazul schimbarii imprejurarilor, instanta de tutela poate modifica masurile cu privire la drepturile si indatoririle parintilor divortati fata de copiii lor minori, la cererea oricaruia dintre parinti sau a unui alt membru de familie, a copilului, a institutiei de ocrotire, a institutiei publice specializate pentru protectia copilului sau a procurorului. Raporturile dintre parinti si copiii lor minori in alte cazuri Art. 404 In cazul prevazut la art. 293 alin. (2), instanta hotaraste asupra raporturilor dintre parinti si copiii lor minori, dispozitiile art. 396403 fiind aplicabile in mod corespunzator.