Sunteți pe pagina 1din 232

SUBIECTE ADMITERE BAROU

DREPT PROCESUAL PENAL

1) Abinerea i recuzarea. Art 50-C pr. Pen persoana incompatibila este obligata sa declare, dupa caz, presedintelui instantei, procurorului care supra eg!eaza cercetarea penala sau procurorului ierar!ic superior, ca se abtine de aparticipa la procesul penal, cu aratarea cazului de incompatibilitate ce constituie moti ul abtinerii. "eclaratia de abtinere se #ace de indata ce persoana obligata la aceasta a luat cunostinta de e$istenta cazului de incompatibilitate. %ecuzarea-art.51-C. Pr. Pen.-in cazul in care persoana incompatibila nu a #acut declaratie de abtinere, poate #i recuzata atat in cursul urmaririi penale cat si in cursul &udecatii de oricare dintre parti de indata ce partea a a#lat despre e$istenta cazului de incompatibilitate. %ecuzarea se #ormuleaza oral sau in scris cu aratarea cazului de incompatibilitate. Abtinera sau recuzarea se solutioneaza de un alt complet in sedinta secreta #ara participarea celui care se abtine sau este recuzat. '$aminarea declaratiei de abtinere sau a cererii de recuzare se #ace de indata ascultandu-se procurorul si daca este necesar cel ce se abtine si partile. "aca se admite abtinerea sau recuzarea se a stabili in ce masura se mentin actele. Abtinerea sau recuzarea care pri este intreaga instanta se solutioneaza de instanta ierar!ic superioara. (nc!eierea nu ste supusa nici unei cai de atac. (n cursul urmaririi penale asupra cererii de abtine sau de recuzare se pronunta procurorul insarcinat cu supra eg!erea penala sau procurorul ierar!ic superior. Procurorul este obligat sa solutrioneze cererea in cel mult ) zile printr-o ordonanta.

*) Aciunea ci il+ ,n procesul penal- noiune. condiii ale e$ercit+rii acesteia. Art./01 (nstanta e$amineaza actiunea ci ila numai daca persoana atamata este prezenta si se constituie parte ci ila, iar pretentiile acesteia pot #i solutionate #ara amanarea &udecatii. Art.1/-Actiunea ci ila are ca obiect tragerea la raspundere ci ila a inculpatului precum si a partii responsabile ci ilmente. Actiunea ci ila poate #i alaturata actiunii penale prin constituirea persoanei atamate ca parte ci ila. %eparatrea pagubei se #ace potri it legii ci ile- in natura sau prin plata unei despagubiri banesti. Persoana atamata se poate constitui ca parte ci ila in contra in inuitului sau inculpatului si a partii responsabile ci ilmente. Constituirea se poate #ace 1

in cursul urmaririi penale si in #ata in stantei pana la citirea actului de sesizare.'ste posibil ca s+ 2rirea unei in#raciuni s+ produc+, pe l2ng+ urm+rile socialmente periculoase i un pre&udiciu material sau moral ,n dauna unei persoane #izice sau &uridice, caz ,n care in#raciunea este i sursa unor obligaii ci ile. Mijlocul legal prin care persoana pgubit material cer s-i fie reparat prejudiciul cauzat este aciunea civil. Aciunea ci il+ constituie instrumentul &uridic prin care sunt trai la rspundere inculpatul i partea responsabil civilmente deoarece prin aceeai #apt+ s-a ,nc+lcat at2t norma de drept penal c2t i norma de drept ci il i e$ist+ temeiuri &uridice ca #apta s+ atrag+ at2t r+spunderea penal+ c2t i cea ci il+. Aceste aciuni au fost reunite n cadrul procesului penal pentru c i au izvorul n aceeai fapt . #apta se re#er+ la aceleai persoane ce trebuie trase la r+spundere penal+ i ci il+ i pentru a se e ita darea unor soluii contradictorii. Prii vtmate i s-a lsat i dreptul de a opta pentru exercitarea aciunii civile n cadrul procesului civil. Aciunea ci il+ poate #i al+turat+ aciunii penale ,n cadrul procesului penal, prin constituirea persoanei +t+mate ca parte ci il+. %epararea pagubei se #ace potri it dispoziiilor legii ci ile- ,n natur+, prin restituirea lucrului, prin restabilirea situaiei anterioare s+ 2ririi in#raciunii, prin des#iinarea total+ ori parial+ a unui ,nscris i prin orice alt mi&loc de reparare. sau prin plata unei desp+gubiri b+neti, ,n m+sura ,n care repararea ,n natur+ nu este cu putin+. "e asemenea, se acorda desp+gubiri b+neti pentru #olosul de care a #ost lipsit+ partea ci il+. Persoana vtmat se poate constitui parte civil n contra nvinuitului sau inculpatului i persoanei responsabile civilmente. Condiii ale e$ercit+rii aciunii ci ile. Pentru e$ercitarea aciunii ci ile ,n cadrul procesului penal trebuie ,ndeplinite cumulati condiii ast#elmai multe . !nfraciunea s fi cauzat un prejudiciu material sau moral. Aceast+ condiia

,nseamn+ c+ nu ,n orice proces penal poate #i e$ercitat+ aciunea ci il+ ,ntruc2t unele in#raciuni 3este orba despre in#raciunile de pericol, e$emplu de in#raciune de pericol- p+trunderea #+r+ drept ,n sediul unei instituii publice), prin natura urm+rilor lor nu pot genera pre&udicii materiale sau morale, i ast#el este e$clus+ e$ercitarea aciunii ci ile. ". #ntre infraciunea sv$rit i prejudiciu% s existe raport de cauzalitate. (ne$istena acestui raport ,nl+tur+ e$istena temeiului tragerii la r+spundere &uridic+ a persoanei care a s+ 2rit #apta. &. Prejudiciul s fie cert. Aceast+ condiie impune ca aciunea ci il+ s+ #ie e$ercitat+ pentru repararea unui pre&udiciu sigur, at2t sub aspectul e$istenei sale, c2t i sub aspectul posibilit+ilor de e aluare. Pre&udiciul este cert c2nd este constatat, #iind ast#el actual. 4i pre&udiciul iitor poate #i cert, ,n situaia c2nd este susceptibil de e aluare. '. Prejudiciul s nu fi fost reparat% condiie cerut+ ,ntruc2t e$ist+ posibilitatea ca, ,nainte de e$ercitarea aciunii ci ile ,n procesul penal, pre&udiciul cauzat prin in#raciune s+ #i #ost acoperit total sau parial de c+tre alte persoane dec2t inculpatul. 5ns+, repararea pre&udiciului cauzat prin in#raciune, nu e$clude de plin drept, posibilitatea e$ercit+rii aciunii ci ile ,n procesul penal, ,ntruc2t e$ist+ posibilitatea ca pre&udiciul s+ nu #i #ost acoperit integral, sau, dac+ pre&udiciul a #ost pl+tit, total sau parial, de tere persoane c+rora nu le 2

re enea aceast+ obligaie, aciunea ci il+ poate #i e$ercitat+ ,n procesul penal ,n #uncie de titlul cu care a #ost acoperit pre&udiciul. (. ) existe manifestarea de voin din partea persoanei juridice sau a persoanei fizice cu capacitatea deplin de exerciiu de a fi despgubit% condiie care se realizeaz+ prin constituirea de parte ci il+.

)) Aciunea penal+- noiune. obiectul i subiecii aciunii penale. tr+s+turile aciunii penale. Art.6-actiunea penala are ca obiect tragerea la raspundere a persoanelor care au sa arsit in#ractiuni. Art.*)-inculpatul-persoana impotri a careia s-a pus in miscare actiunea penala. Art.*/ parte atamata-persoana care a su#erit prin #apta pena o atamare #izica, morala sau materiala. Parte ci ila-persoana atamata care e$ercita actiunea ci ila in cadrul procesului penal. Parte responsabila ci ilmente-persona c!emata in procesul penal sa raspunda, potri it legii ci ile, pentru pagubele pro ocate de in inuit sau inculpat. Aciunea penal+ constituie instrumentul &uridic prin intermediul c+ruia se deduce ,n #aa organelor &udiciare raportul con#lictual de drept penal ,n ederea tragerii la r+spundere a celui ino at de comiterea unei in#raciuni. Aciunea penal+ are ca obiect tragerea la r+spundere penal+ a persoanelor care au s+ 2rit in#raciuni. Aciunea penal+ poate #i e$ercitat+ ,n tot cursul procesului penal, de unde rezult+ c+ aciunea penal+ nu are ca obiect aplicarea sanciunii penale, ,ntruc2t ar ,nsemna a reduce posibilitatea e$ercit+rii aciunii penale numai ,n #aza de &udecat+, concluzie ine$act+ ,ntruc2t aciunea penal+ poate #i e$ercitat+ ,n tot cursul procesului penal. 7ubiecii aciunii penale sunt ,n realitate subiecii principali ai raportului &uridic procesual penal i anume statul, ca subiect acti al aciunii penale, i autorul in#raciunii, ca subiect pasi al acestei in#raciuni. 7ubiecii o#iciali sunt persoane care ,ndeplinesc atribuiile pri ind acti itatea organelor &udiciare penale. Aceast+ categorie se subdi ide ,n- subieci o#iciali &udiciari 3organele de cercetare penal+, procurorii, &udec+torii) i subiecii o#iciali e$tra&udiciari 3persoane cu atribuii de inspecie din inspeciile de stat, poliie sanitar+, poliie sanitar- eterinar+, amal+ .a., de organe de control i constatarea in#raciunilor, de e$peri o#iciali etc.). 7ubiecii particulari sunt persoane care particip+ la di#erite raporturi procesuale. 'i se subdi id ,n dou+ categorii- subiecii particulari principali care sunt p+rile i subiecii particulari secundari care particip+ la celelalte raporturi procesuale. P+rile sunt inculpatul, partea +t+mat+, partea ci il+ i partea responsabil+ ci ilmente. Acetia sunt singurii subieci procesuali care pot e#ectua acte procesuale. 8r+s+turile aciunii penale- aciunea penal+ este o aciune social% ,n sensul c+ aparine societ+ii i se e$ercit+ prin intermediul organelor statului anume ,n estite ,n acest sens 3de unde i denumirea c+ aciunea penal aparine statului, tr+s+tur+ care deosebete aciunea penal+ de cea ci il+, care este pri at+). aciunea penal este obligatorie 3consecin+ 3

direct+ a principiului o#icialit+ii procesului penal), ea trebuie pus+ ,n micare ,n mod necesar ori de c2te ori sa s+ 2rit o in#raciune. 5n unele cazuri aciunea penal+ nu mai este obligatorie, de e$emplu, c2nd punerea ,n micare a aciunii penale este condiionat+ de pl2ngerea prealabil+. este o aciune indisponibil% ,ntruc2t odat+ pus+ ,n micare nu poate #i retras+, trebuind #i continuat+ p2n+ la epuizarea ei care are loc prin r+m2nerea de#initi + a soluiei care se pronun+ ,n cauza penal+. 5ns+, i de la aceast+ regul+ e$ist+ e$cepii c2nd persoana +t+mat+ are s+-i retrag+ pl2ngerea prealabil+ sau s+ se ,mpace cu #+ptuitorul. este indivizibil 3inclusi c2nd aciunea penal+ este pus+ ,n micare la pl2ngerea prealabil+ a persoanei +t+mate), ,n sensul c+ se ,ntinde asupra tuturor celor care au participat la s+ 2rirea in#raciunii. aciunea penal este individual% urmare a principiului r+spunderii penale personale, put2nd #i e$ercitat+ numai ,mpotri apersoanelor care au calitatea de participani la s+ 2rirea in#raciunii.

/) Ap+r+torul ca participant la des#+urarea procesului penal. "repturile i obligaiile acestuia. Art. 10*-(n cursul urmaririi penale aparatorul are dreptul sa asiste la e#ectuarea oricarui act de urmarire penala si poate depune cereri sau memorii. (nculpatul arestat are drept sa ia legatura cu aparatorul. Aparatorul are dreptul de a #ace plangeri. (n cursul &udecatii aparatorul are dretul sa asiste pe inculpat, sa e$ercite drepturile procesuale ale acestuia si sa ia contact cu inculpatul arestat. Acti itatea procesuala penala trebuie sa se des#asoare in asa #el incat sa #ie trase la raspundere penala numai persoanele care se #ac ino ate de comiterea in#ractiunilor si numai in masura gra itatii #aptelor sa arsite. Aceasta se realizeaza prin dreptul de aparare ce i se con#era inculpatului si celorlalte parti care participa in procesul penal. "reptul de aparare cuprinde atat e#orturile persoanelor ce lupta pentru respectarea drepturilor si intereselor lor procesuale, cat si obligatia organelor &udiciare de a asigura e$ercitarea acestor drepturi. Constitutia %omaniei inscrie acest drept in art.*/ care cons#inteste #aptul ca dreptul de aparare este garantat in tot cursul procesului. 9 asemenea reglementare intalnim si in :egea nr.6*;166* pentru organizarea &udecatoreasca. Potri it art.1 C.pr.pen., dreptul de aparare este garantat in inuitului, inculpatului si celorlalte parti in tot cursul procesului penal, ocazie cu care organele &udiciare sunt obligate sa le asigure deplina e$ercitare a drepturilor procesuale in conditiile pre azute de lege si sa administreze probele necesare in aparare. "in continutul acestor reglementari rezulta ca realizarea &ustitiei penale intr-un stat de drept trebuie sa se #aca cu respectarea tuturor drepturilor si intereselor procesuale ale partilor, care nu este un simplu interes pri at, ci este si un interes public. (n acest sens, alaturi de parti si societatea are interesul ca intr-o cauza penale sa se a#le ade arul. Apararea este o acti itate procesuala de necesitate publica, re#lectata atat in drepturile procesuale ale partilor, cat si in obligatiile organelor &udiciare. Apararea trebuie sa se re#ere la tot comple$ul cauzei, atat in #apt, cat si in 4

drept si trebuie sa se des#asoare prin actele si indeplinita dupa #ormele procesuale prescrise de lege, ea neputand #i indeplinita in mod temeinic si in toata amploarea decat de un aparator cu pregatire &uridica, de un a ocat. %ealizarea acestei #unctii este asigurata de a ocatura care la noi in tara isi e$ercita acti itatea si este organizate in baza :egii nr.51;1665, publicata in <.9 nr.111 din 6 iunie 1665 si a statului pro#esiei de a ocat, publicat in <.9 nr.*)0 din 10 octombrie 1665. Pro#esia de a ocat se e$ercita numai de membrii barourilor, la alegere, in cabinete indi iduale, cabinete asociate sau societati ci ile pro#esionale. (n e$ercitarea pro#esiei, a ocatul este independent si se supune numai legii, statului si eticii pro#esionale. Acesta trebuie sa ocroteasca interesele legale ale partii pe care o apara. Potri it art.* alin.) din :egea nr.51;1665, a ocatul are dreptul sa asiste si sa reprezinte persoanele #izice si &uridice in #ata tuturor instantelor, autoritatilor si institutiilor, precum si a altor persoane, care au obligatia sa permita si sa asigure des#asurarea nesting!erita a acti itatii a ocatului in conditiile legii. "esi se inscrie printre principalii participanti la rezol area cauzei penale si se situeaza pe pozitia procesuala a parti ale carei interese le sustine, aparatorul nu este parte in proces, ci el indeplineste #unctia apararii, #unctie ce reprezinta o necesitate publica. "e asemenea, a ocatul nu poate asista sau reprezenta parti cu interese contrare in aceeasi cauza sau in cauze cone$e si nu poate pleda impotri a partii care l-a consultat mai inainte in legatura cu aspectele litigioase concrete ale pricinii 3art.)6 alin.1 din :egea nr.51;1665). 8otodata, a ocatul nu poate #i ascultat ca martor si nu poate #urniza relatii nici unei autoritati sau persoane cu pri ire la cauza care i-a #ost incredintata, decat daca are dezlegare prealabila, e$presa si scrisa din partea tuturor clientilor sai interesati in cauza. Calitatea de martor are intaietate #ata de calitatea de a ocat cu pri ire la #aptele si impre&urarile pe care acesta le-a cunoscut inainte de a #i de enit aparator sau reprezentant al reunei parti in cauza. A ocatul nu poate indeplini #unctia de e$pert sau de traducator in cauza in care este anga&at aparator 3art.)6 alin. *-5 din :egea nr.51;1665). Asistenta &urdica este una dintre cele mai importante componente ale dreptului de aparare al partilor, alaturi de posibilitatea acestora de a-si asigura personal apararea si de obligatia organelor &udiciare de a a ea in edere, din o#iciu, toate aspectele care sunt in #a oarea partilor, iar reglementarea ei in Constitutie, in Codul de procedura penala, in :egea nr.6*;166* si in :egea nr.51;1665 constituie o garantie a e$ercitarii acestui drept #undamental. Considerata ca o acti itate procesuala comple$a, apararea impune ca e#orturile persoanei care isi apara drepturile si interesele proprii sa se alature si un aparator. Acesta din urma asigura in cadrul procesului penal-prin sustinerea si alori#icarea drepturilor si intereselor partii pe care o apara, prin mi&loacele si caile pre azute de lege asistenta &uridica. Asistenta &uridica in procesul penal reprezinta acti itatea comple$a des#asurata in conditiile legii, de aparator pentru promo area si apararea intereselor procesuale legitime ale in inuitului sau inculpatului in procesul penal. Potri it art.) din :egea nr.51;1665, asistenta &uridica se realizeaza prin 5

acordarea de consultatii si intocmirea de cereri cu caracter &uridic, prin asistarea si, dupa caz, reprezentarea &uridica, a persoanelor #izice sau &uridice, in #ata organelor de &urisdictie, de urmarire penala si de notariat, precum si sustinerea cu mi&loace &uridice speci#ice a drepturilor si intereselor legitime ale acestora cu autoritatile publice, institutiile si orice persoana romana sau straina, redactarea de acte &uridice, cu posibilitatea atestarii identitatii partilor, a continutului si a datei actelor, precum si orice mi&loace si cai proprii e$ercitarii dreptului de aparare, in conditiile legii. "in continutul art.1 alin./ si art.101 alin.1 C.pr.pen cat si din alte reglementari, rezulta ca orice parte are dreptul sa #ie asistata de aparator in tot cursul procesului penal, iar #olosirea acestui drept este #acultati a, in sensul ca partile or aprecia daca or apela sau nu la aparator. 8inand cont de toate aceste consideratii se poate spune ca asistenta &uridica este #acultati a. Prin modi#icarile :egii nr.)*;1660, legiuitorul a inlocuit, in art.101 alin.1, #ormula =in tot cursul procesului penal> cu =in tot cursul urmarii penale si al &udecatii> dorind, ast#el, sa aduca #aza urmaririi penale, pe care o numeste e$pres, la aceleasi rigori ca si #aza &udecatii, sub aspectul garantiilor procesuale ce trebuie sa apere dreptul la asistenta &uridica a in inuitului sau inculpatului. 8otodata, prin aceleasi modi#icari, s-a dispus obligati itatea organelor &udiciare de a aduce la cunostiinta in inuitului sau inculpatului dreptul respecti . (n anumite cazuri pre azute de lege, pentru asigurarea unei aparari reale a unor persoane care, datorita situatiilor in care se gasesc, nu se pot apara singure, dreptul de aparare nu mai este #acultati , ci de ine o conditie legala necesara pentru normala des#asurare a procesului penal, asistenta &uridica de enind obligatorie. "eci, in asemenea situatii, partile nu mai dispun dupa asistate de un aparator, ci, daca nu si-a ales un a ocat i se conditii imperati e ale oie de dreptul de a #i a desemna unul din o#iciu.

Pre ederile legale care impun obligati itatea asistentei &uridice pentru cazurile date, sunt alabilitatii actelor e#ectuate si orice abatere de la aceste norme se sanctioneaza prin nulitate absoluta. (n urma modi#icarilor art.101 alin.* C.pr.pen., prin :egea nr.)*;1660, s-au adus noi pre ederi in planul drepturilor si garantiilor procesuale ale partilor prin instituirea unor cazuri noi de asistenta &uridica obligatorie. Ast#el, in cursul urmaririi penale, asistenta &uridica este obligatorie in urmatoarele cazuri- cand in inuitul sau inculpatul este minor, militar in termen, militar cu termen redus, rezer ist concentrat, ele al unei institutii militare de in atamant, internat intr-un centru de reeducare sau intr-un institut medical-educati ori cand este arestat c!iar in alta cauza. (n cursul &udecatii, pe langa aceste cazuri, asistenta &uridica este obligatorie si in cauzele in care legea pre ede pentru in#ractiunea sa arsita pedeapsa inc!isorii mai mare de 5 ani sau cand instanta apreciaza ca inculpatul nu si-ar putea #ace singur apararea. "e asemenea, potri it art.* din :egea nr.?);166*, este pre azuta asistenta &uridica obligatorie si in cazul procedurii urgente de urmarire si &udecare a unor in#ractiuni de coruptie. Potri it art.101 alin / C.pr.pen cand asistenta &uridica este obligatorie, daca in inuitul sau inculpatul nu si-a ales un aparator, se iau masuri pentru desemnarea unui 6

aparator din o#iciu. (n asemenea situatii, legea acorda prioritate alegerii #acute de in inuit sau inculpat, dispunand ca delegatia aparatorului desemnat din o#iciu inceteaza la prezentarea celui ales, #acand totodata precizarea ca, daca la &udecarea cauzei, aparatorul lipseste si nu poate #i inlocuit, cauza se amana 3art.101 alin.5 si 1 C.pr.pen). "in reglementarile in igoare rezulta ca asistenta &uridica nu este obligatorie numai pentru in inuit sau inculpat. Ast#el, potri it art.10) alin.) C.pr.pen, cand instanta apreciaza ca din anumite moti e partea atamata, partea ci ila sau partea responsabila ci ilmente nu si-ar putea #ace singura apararea, dispune din o#iciu sau la cerere luarea masurilor pentru desemnarea unui aparator. Pentru a da suport deplin si consistenta reglementarii asistentei &uridice, legea instituie o consolidare esentiala a drepturilor aparatorului in cazul procesului penal cu e#ecte directe asupra drepturilor si intereselor in inuitului, ale inculpatului si ale celorlalte parti. (n acest plan, noua reglementare realizeaza si cele mai solide garantii procesuale, atat in cursul urmarii penale cat si in cursul &udecatii. Potri it dispozitiilor art.10* alin.1-1 C.pr.pen, in cursul urmaririi penale, aparatorul in inuitului sau inculpatului are dreptul sa asiste la e#ectuarea oricarui act de urmarire penala, sa #ormuleze cereri si sa depuna memorii. :ipsa aparatorului nu impiedica e#ectuarea actelor de urmarire penala, daca e$ista do ada ca aparatorul a #ost incunostiintat de data si ora e#ectuarii actului. Cand asistenta &uridica este obligatorie, organul de urmarire penala a asigura prezenta aparatorului la ascultarea inculpatului. (n cazul in care aparatorul in inuitului sau inculpatului este prezent la e#ectuarea unui act de urmarire penala se #ace mentiune despre aceasta, iar actul este semnat si de aparator. (nculpatul arestat are dreptul sa ia contact cu aparatorul. (n mod e$ceptional, cand interesul urmaririi cere, procurorul din o#iciu sau la propunerea organului de cercetare penala poate dispune, prin ordonanta moti ata, interzicerea luarii de contact a inculpatului arestat cu aparatorul, o singura data, pe o durata de cel mult 5 zile. :uarea de contact cu aparatorul nu poate #i interzisa la prelungirea duratei arestarii de catre instanta de &udecata, iar la prezentarea materialului de urmarire penala aceasta este obligatorie. Aparatorul are dreptul de a se plange, potri it art.*05 C.pr.pen., daca cererile sale nu au #ost acceptate, in cazul in care asistenta &uridica este obligatorie si nu si-a asigurat prezenta aparatorului la ascultarea inculpatului ori a #ost interzisa luarea de contact dintre inculpatul arestat si aparator in a#ara situatiilor pre azute de lege, procurorul este obligat sa rezol e plangerea in cel mult /? de ore. (n cursul &udecatii, potri it art.10* alin.0 C.pr.pen., aparatorul are dreptul sa asiste pe inculpat, sa e$ercite drepturile procesuale ale acestuia, iar in cazul cand inculpatul este arestat, sa ia contact cu acesta. Aparatorul ales sau desemnat din o#iciu este obligat sa asigure asistenta &uridica a in inuitului sau inculpatului. Pentru nerespectarea acestei obligatii, organul de urmarire penala sau instanta de &udecata poate sesiza conducerea baroului de a ocati spre a lua masuri 3art.10* alin. @ltim C.pr.pen.). Ast#el, in baza art.15 din :egea nr.51;1665, a ocatul raspunde disciplinar pentru nerespectarea 7

pre ederilor legii pentru organizarea si e$ercitarea pro#esiei de a ocat sau ale statutului pro#esiei de a ocat, pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale baroului sau ale uniunii, precum si pentru orice #apte sa arsite in legatura cu pro#esia sau in a#ara acesteia, care sunt de natura a pre&udicia onoarea si prestigiul pro#esiei sau ale institutiei. (nstantele &udecatoresti si parc!etele <inisterului Public sunt obligate sa inainteze consiliului baroului orice actiune de urmarire penala sau de &udecata pornita impotri a unui a ocat. (n acelasi timp, si aparatorul partii atamate, al partii ci ile si al partii responsabile ci ilmente are dreptul de a #ormula cereri si de a depune memorii. "e asemenea, are dreptul sa asiste la e#ectuarea urmatoarelor acte de urmarire penala- ascultarea partii pe care o apara, cercetari la #ata locului, perc!ezitii si autopsii, prelungirea duratei arestarii, iar la e#ectuarea altor acte de urmarire poate asista cu incu iintarea organului de urmarire penala. (n cursul &udecatii, aparatorul e$ercita drepturile partii pe care o asista 3art.10) alin.1 si * C.pr.pen.). Aparatorul are o pozitie independenta #ata de parte. "esi reprezinta interesele partii, #iind legat sub multiple aspecte de ointa acesteia, aparatorul de ine independent prin #aptul ca este c!emat sa apere doar interesele legitime permise de lege.

5) Apelul peste termen. Art.)15-Partea care a alipsit atat la &udecata cat si la pronuntare, poate declara apel si peste termen dar nu mai tarziu de 10 zile dupa caz de la data inceperii e$ecutarii pedepsei sau a inceperii e$ecutarii pri ind despagubirile ci ile. Apelul declarat peste termen nu suspenda e$ecutarea, dar instanta poate suspenda e$ecutarea. Apelul peste termen. Participantul la proces care a lipsit atat la &udecata, cit si la pronuntarea sentintei, poate declara apel si peste termen, dar nu mai tarziu decat 10 zile de la data inceperii e$ecutarii pedepsei sau a despagubirilor materiale. Apelul declarat peste termen nu suspenda e$ecutarea sentintei. (nstanta de apel poate suspenda e$ecutarea sentintei atacate. Apelul se declara prin cerere scrisa, cererea de apel trebuie sa contina- "enumirea instantei la care se depune apelul. Aumele si prenumele apelantului, calitatea procesuala si adresa lui. "enumirea instantei care a pronuntat sentinta, data sentintei, numele si prenumele inculpatului in pri inta caruia se ataca sentinta. Continutul si moti ele cerintelor apelantului. (ndicarea probelor si mi&loacelor cu a&utorul carora acestea pot #i administrate, daca se in oca necesitatea administrarii de noi probe. "ata declararii apelului si semnatura apelantului. :ista documentelor ce se ane$eaza la cererea de apel. Pentru persoana care nu poate sa semneze, cererea se atesta de un &udecator de la instanta a carei !otarare se ataca. Cererea poate #i atestata si de primarul localitatii unde domiciliaza apelantul. Cererea de apel se depune la instanta a carei sentinta se 8

ataca, in atatea copii citi participanti la proces sunt. Persoana arestata poate depune cererea de apel la administratia locului de detinere, #ara a ane$a copii. "upa e$pirarea termenului stabilit pentru declararea apelului, instanta &udecatoreasca care a pronuntat sentinta trimite, in termen de cinci zile, dosarul penal, impreuna cu apelul in instanta &udecatoreasca superioara.

1) Arestarea inculpatului- condiii, organe &udiciare care pot lua m+sura. durata. Art.1/?-<asura arestarii pre enti e se ia #ata de inculpat daca sunt indicii temeinice ca a sa arsit o #apta pre azuta de legea penala in urmatoarele situatii- daca domiciliul inculpatului nu poate #i stabilit, in#ractiunea este #lagranta iar legea pre ede pedeapsa inc!isorii mai mare de ) luni, inculpatul a #ugit sau s-a ascuns in scopul de a se sustrage de la urmarire sau de la &udecata, sunt date su#iciente din care rezulta ca inculpatul a incercat sa zadarniceasca a#larea ade arului prin in#luentarea unui martor e$pert sau interpret, inculpatul a comis din nou o in#ractiune, inculpatul este recidi ist, e$ista circumstante agra ante, inculpatul a sa arsit o in#ractiune pentru care legea pre ede pedeapsa inc!isorii mai mare de * ani si lasarea lui in libertate prezinta pericol pentru ordinea publica. Art.1/6-arestarea inculpatului nu poate depasi )0 zile a#ara de cazul in care ea este prelungita in conditiile legii. <asura poate #i luat de catre procuror sau de catre instanta. <+sura arest+rii pre enti e poate #i luat+ #a+ de o persoan+ dac+ sunt probe sau indicii temeinice c+ a s+ 2rit o #apt+ pre azut+ de legea penal+ i numai ,n reunul din cazurile pre +zute de art. 1/? din Codul de procedur+ penal+. Arestarea pre enti + se dispune de &udec+tor i numai ,n cursul procesului penal, iar p2n+ la r+m2nerea de#initi + a !ot+r2rii &udec+toreti de condamnare, persoana este considerat+ ne ino at+ si nici o pedeapsa nu poate #i stabilita decat in conditiile si in temeiul legii.Arestarea pre enti + a inculpatului 3persoana fa de care se efectueaz urmrirea penal i a fost pus n micare aciunea penal). Arestarea pre enti + a inculpatului ,n cursul urm+ririi penale i al &udec+ii nu poate dep+i )0 de zile, a#ar+ de cazul c2nd ea este prelungit+ ,n condiiile legii. 8ermenul curge de la data emiterii mandatului, c2nd arestarea a #ost dispus+ dup+ ascultarea inculpatului, iar ,n cazul c2nd arestarea a #ost dispus+ ,n lipsa acestuia, termenul curge de la data punerii ,n e$ecutare a mandatului de arestare. <inorul ,ntre 1/ i 11 ani nu poate #i arestat pre enti dec2t dac+ pedeapsa pre +zut+ de lege pentru #apta de care este ,n inuit este deteniunea pe ia+ sau ,nc!isoarea de 10 ani ori mai mare i o alt+ m+sur+ pre enti + nu este su#icient+. "urata arest+rii inculpatului minor ,ntre 1/ si 11 ani este, ,n cursul urm+ririi penale de cel mult 15 zile, iar eri#icarea legalit+ii i temeiniciei arest+rii pre enti e se e#ectueaz+ ,n cursul &udec+ii periodic, dar nu mai t2rziu de )0 de zile. Prelungirea acestei m+suri ,n cursul urm+ririi penale sau meninerea ei ,n cursul &udec+ii nu poate #i dispus+ dec2t ,n mod 9

e$cepional. 5n mod e$cepional, c2nd pedeapsa pre azut+ de lege este deteniunea pe ia+ sau ,nc!isoarea de *0 de ani sau mai mare, arestarea pre enti + a inculpatului minor ,ntre 1/ si 11 ani ,n cursul urm+ririi penale poate #i prelungit+ p2n+ la 1?0 de zile. (nculpatul minor mai mare de 11 ani poate #i arestat pre enti ,n cursul urm+ririi penale pe o durata de cel mult *0 de zile. "urata m+surii pre enti e poate #i prelungit+ ,n cursul urm+ririi penale de #iecare dat+ cu *0 de zile, dar #+r+ a se putea dep+i un termen rezonabil i nu mai mult de 60 de zile. 5n mod e$cepional, c2nd pedeapsa pre +zut+ de lege este deteniunea pe ia+ ori ,nc!isoarea de 10 ani ori mai mare, arestarea pre enti + a inculpatului minor mai mare de 11 ani, ,n cursul urm+ririi penale poate #i prelungit+ p2n+ la 1?0 de zile."urata arest+rii ,n inuitului minor este de cel mult ) zile.5mpotri a ,nc!eierii prin care s-a dispus ,n timpul urm+ririi penale arestarea pre enti + a ,n inuitului sau a inculpatului sau prelungirea arest+rii pre enti e ca i ,mpotri a ,nc!eierii dat+ ,n cursul &udec+ii prin care s-a dispus luarea, meninerea arest+rii pre enti e, ,n inuitul sau inculpatul poate #ace recurs la instana superioar+ ,n termen de */ de ore de la pronunare, pentru cei prezeni i de la comunicare pentru cei lips+. Persoanei arestate pre enti i se aduc, de ,ndat+, la cunotin+, ,n limba pe care o ,ntelege, moti ele arest+rii. 5n inuirea i se aduce la cunotina celui arestat, ,n cel mai scurt termen, ,n prezena unui a ocat ales sau numit din o#iciu. "e asemenea, c+ are dreptul de a nu #ace nici o declaraie, atr+g2ndu-i-se totodat+ atenia c+ ceea ce declar+ poate #i #olosit i ,mpotri a sa. Preedintele instanei sau &udec+torul delegat de acesta #i$eaz+ ziua i ora de soluionare a propunerii de arestare pre enti + #ormulat+ de procuror, care se comunic+ at2t ap+r+torului ales sau numit din o#iciu c2t i procurorului, acesta din urm+ #iind obligat s+ asigure prezena ,n #aa &udec+torului a ,n inuitului sau inculpatului. Propunerea de arestare pre enti + se soluioneaz+ ,n camera de consiliu de un singur &udec+tor, indi#erent de natura in#raciunii iar ,n inuitul sau inculpatul este adus ,n #aa &udec+torului. <+sura arest+rii pre enti e a ,n inuitului sau inculpatului poate #i luat+ numai dup+ ascultarea acestuia de c+tre &udec+tor ,n prezena ap+r+torului, ,n a#ar+ de cazul c2nd este disp+rut, se a#l+ ,n str+inatate ori se sustrage de la urm+rire sau de la &udecat+. 5n aceste cazuri, ,n inuitul sau inculpatul a #i ascultat imediat ce a #ost prins sau s-a prezentat. Budec+torul ,ncunotiineaz+ despre m+sura arest+rii pre enti e ,n termen de */ de ore un membru al #amiliei ,n inuitului sau inculpatului ori o alt+ persoan+ desemnat+ de acesta. <inorilor arestai pre enti li se asigur+ pe l2ng+ drepturile pre +zute de lege pentru deinuii pre enti ce au depait 1? ani drepturi proprii i un regim special de detenie pre enti +. Atunci c2nd s-a dispus arestarea pre enti + a unui ,n inuit sau inculpat minor se ,ncunotineaz+ ,n termen de */ de ore p+rinii, tutorele, persoana ,n ,ngri&irea sau supra eg!erea c+reia se a#l+ minorul, alte persoane pe care le desemneaz+ acesta, precum i ser iciul de reintegrare social+ a in#ractorilor i de supra eg!ere a e$ecut+rii sanciunilor nepri ati e de libertate de pe l2ng+ instana c+reia i-ar re eni s+ &udece ,n prima instana 10

cauza. Constitutia permite eliberarea persoanei arestate pre enti , la cererea acesteia, sub control &udiciar sau pe cautiune atat in cursul urmaririi penale cat si in cursul &udecatii de instanta de &udecata. Cererea de liberare pro izorie sub control &udiciar sau pe cauiune poate #i #+cut+ at2t ,n cursul urm+ririi penale, c2t i ,n cursul &udec+ii de c+tre ,n inuit sau inculpat, soul ori rudele apropiate ale acestuia. Cauiunea se restituie ,n condiiile legii. "e asemenea, legea pre ede situaiile ,n care cauiunea nu se restituie. :iberarea pro izorie sub control &udiciar sau pe cauiune poate #i re ocat+ ,n condiiile legii. 5n caz de re ocare a liber+rii pro izorii, instana dispune arestarea pre enti + a inculpatului sau a ,n inuitului. 5mpotri a ,nc!eierii instanei prin care s-a dispus re ocarea liber+rii pro izorii se poate #ace recurs. 8ermenul de recurs este de */ de ore i curge de la pronunare pentru cei prezeni i de la comunicare pentru cei lips+. %ecursul se &udec+ ,n termen de * zile.

0) Arestarea ,n inuitului. Procurorul din o#iciu sau la sesizarea organului de urmarire penala cand sunt indicii temeinice ca a #ost comisa o #apta pre azuta de legea penala daca considera ca in interesul urmaririi penale este necesara pri area de libertate a in inuitului dispune prin ordonanta moti ata arestarea acestuia aratand temeiurile care &usti#ica luarea masurii si #i$and durata arestarii care nu poate depasi 5 zile. Procurorul emite mandat de arestare a in inuitului.Arestarea in inuitului poate #i dispusa si de instanta de &udecata.5n inuitul este reinut. %einerea dureaz+ */ de ore. :a sesizarea organului de cercetare sau din o#iciu, procurorul poate solicita &udec+torului arestarea ,n inuitului, care nu poate dep+i 10 zile, acestea calcul2ndu-se de la data e$pir+rii ordonanei de reinere. 5n cazul ,n care procurorul solicit+ reinerea se aplic+ art. 1/1 i urm+toarele din Codul de procedur+ penal+, ast#el- "ac+ sunt ,ntrunite condiiile pentru a se dispune reinerea i e$ist+ probe din care rezult+ reunul dintre cazurile ,n care se dispune arestarea ,n inuitului, procurorul, din o#iciu sau la sesizarea organului de cercetare penal+, c2nd consider+ c+ ,n interesul urm+ririi penale este necesar+ arestarea ,n inuitului, numai dup+ ascultarea acestuia ,n prezena ap+r+torului, prezint+ dosarul cauzei, cu propunerea moti at+ de luare a m+surii arest+rii pre enti e a ,n inuitului, preedintelui instanei sau &udec+torului delegat de acesta. "osarul se prezint+ preedintelui instanei c+reia i-ar re eni competena s+ &udece cauza ,n #ond sau al instanei corespunz+toare ,n a c+rei circumscripie se a#l+ locul de detenie ori &udec+torului delegat de preedintele instanei. :a prezentarea dosarului de c+tre procuror, preedintele instanei sau &udec+torul delegat de acesta #i$eaz+ ziua i ora de soluionare a propunerii de arestare pre enti +, p2n+ la e$pirarea celor */ de ore de reinere, ,n cazul ,n care ,n inuitul este reinut. Ciua i ora se comunic+ at2t ap+r+torului ales sau numit din 11

o#iciu, c2t i procurorului, acesta din urm+ #iind obligat s+ asigure prezena ,n #aa &udec+torului a ,n inuitului reinut. Propunerea de arestare pre enti + se soluioneaz+ ,n camera de consiliu de un singur &udec+tor, indi#erent de natura in#raciunii. 5n inuitul este adus ,n #aa &udec+torului i a #i asistat de ap+r+tor. Participarea procurorului este obligatorie. "up+ ascultarea ,n inuitului, &udec+torul, de ,ndat+, admite sau respinge propunerea de arestare pre enti +, prin ,nc!eiere moti at+. "ac+ sunt ,ntrunite condiiile pentru arestare, &udec+torul dispune, prin ,nc!eiere, arestarea pre enti + a ,n inuitului, ar+t2nd ,n concret temeiurile care &usti#ic+ luarea m+surii arest+rii pre enti e i #i$2nd durata acesteia, care nu poate dep+i 10 zile. 8otodat+, &udec+torul, admi2nd propunerea, emite, de urgen+, mandatul de arestare a ,n inuitului. 5mpotri a ,nc!eierii se poate #ace recurs ,n termen de */ de ore de la pronunare, pentru cei prezeni, i de la comunicare, pentru cei lips+. "ac+ procurorul apreciaz+ c+ sunt su#iciente do ezi pentru punerea ,n micare a aciunii penale, d+ rec!izitoriu prin care pune ,n micare aciunea penal+ i dispune trimiterea ,n &udecat+ i trimite dosarul instanei competente ,nainte de e$pirarea mandatului de arestare. 5n cazul ,n care procurorul nu a dispus trimiterea ,n &udecat+ ,n termen de ) zile de la data emiterii ordonanei de reinere, procurorul a prezenta instanei cu propunerea de arestare pre enti + a ,n inuitului. (nstana de &udecat+, poate dispune arestarea ,n inuitului ,n cazurile i condiiile ar+tate mai sus. C2nd s-a dispus arestarea, preedintele completului de &udecat+ emite mandatul de arestare a ,n inuitului. 5n inuitul arestat este trimis de ,ndat+ procurorului ,mpreun+ cu mandatul de arestare.

?) Cauzele care ,mpiedic+ punerea ,n micare a aciunii penale sau care sting aciunea penal+. (n des#asurarea actiunii penale, pot inter eni anumite cauze de impiedicare a pu-nerii in miscare a actiunii penale sau a e$ercitarii actiunii penale, dupa caz. 'le pot inter eni in orice moment, in orice stadiu al procedurilor, adica #ie inaintea inceperii urmaririi penale, cand persoana interesata este #aptuitorul, #ie dupa inceperea urma-ririi penale, dar inainte de punerea in miscare a actiunii penale, cand persoana intere-sata este inculpatul. "aca aceste cauze inter in inainte de inceperea urmaririi penale, ele impiedica insasi inceperea urmaririi penale, adica sunt cauze de impiedicare a inceperii urmaririi penale. "aca inter in dupa inceperea urmaririi penale, ele sunt cauze de impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale, iar daca inter in dupa punerea in miscare a actiunii penale, impiedica e$ercitarea actiunii penale. Cu aceeasi consecinta procesuala 3inc!iderea dosarului) aceste cauze sunt pre azute de un singur te$t de lege- art. 10, c.pr.pen. Art. 10, c.pr.pen.cuprinde doua mari categorii de cauze de impiedicare- Cauze care #ac ca actiunea penala sa #ie lipsita de temei-7unt acele cauze in care #ie lipseste insusi temeiul actiunii penale, care este iden-tic cu cel al raspunderii 12

penale si care este c!iar in#ractiunea, #ie in care este e$clusa raspunderea penala. Aceste cauze sunt pre azute de art. 10, lit. a-!, c.pr.pen. a) Dapta nu e$ista -. Cand #apta lispeste in materialitatea ei b) Dapta nu este pre azuta de legea penala -. Cand #apta e$ista, insa ea nu este pre azuta de Codul penal sau de o lege speciala. c) Dapta nu prezinta pericolul social al unei in#ractiuni -. Cand lipseste una dintre trasaturile in#ractiunii si anume pericolul social. d) Dapta nu a #ost sa arsita de in inuit sau inculpat -. Cand, in urma e#ectuarii actelor premergatoare sau de urmarire, se constata ca #apta este sa arsita de o alta persoana. e) Daptei ii lipseste unul dintre elementele constituti e ale in#ractiunii -. 9rice #apta presupune un continut constituti . Atunci cand lipseste un element de care este conditionata insasi e$istenta in#ractiunii, #apta nu a constitui in#ractiune. #) '$ista una dintre cauzele care #ac ca #apta sa nu #ie in#ractiune -. Aceasta este situatia in care a em una dintre cauzele ce inlatura caracterul penal al #aptei 3art. //-51, c.pen.), precum si cele pre azute de legile speciale 3'$- Proba eritatii, in caz de insulta sau calomnie). 9 parte dintre aceste cauze opereaza in rem 3situatia de la litera a), altele operea-za si in rem si in personam. Cauze care lipsesc actiunea penala de obiect-7unt acele cauze in care este inlaturata sau inlocuita raspunderea penala, precum si acele cauze in care lipseste o conditie de procedura ceruta de lege pentru punerea in miscare sau pentru e$ercitarea actiunii penale. Acestea sunt pre azute in art. 10, lit. #-g, c.pr.pen., la care se adauga si cauzele de nepedepsire pre azute in Codul penal sau in alte legi speciale- a) :ipseste plangerea prealabila a persoanei atamate, autorizarea sau sesizarea organului competent sau o alta conditie pre azuta de lege pentru punerea in miscare sau pentru e$ercitarea actiunii penale. Plangerea prealabila a persoanei atamate este pre azuta #ie in Codul penal, #ie in legi speciale pentru anumite categorii de in#racti-uni, ca o conditie de punere in miscare si de e$ercitare a actiunii penale, cum este cazul in#ractiunii de lo ire sau de alte iolente, de atamare corporala din culpa, de #urt intre soti, de tulburare de posesie, de iol in #orma simpla, de amenintare sau in-#ractiunea de concurenta neloiala, pentru care se cere conditia plangerii prealabile, pre azute de :egea nr. 11;1661. Plangerea prealabila se poate adresa #ie organului de urmarire penala, in cazurile pre azute de art. *06, lit. b) si c), c.pr.pen. #ie direct instantei de &udecata, in condi-tiile art. *06 3*), lit. a), c.pr.pen. 'a este nu numai un mod special de sesizare a organului de cercetare penala, ci si o conditie de procedura ast#el incat absenta ei, atunci cand este pre azuta e$pres de lege, #ace sa lispeasca insusi cadrul legal proce-sual de punere in miscare sau de e$ercitare a actiunii penale. (n a#ara plangerii prea-labile, legea mai pretinde autorizarea sau sesizarea organului competent in alte situatii(n#ractiunile sa arsite in strainatate impotri a sigurantei 7tatului %oman sau impotri a ietii, sanatatii sau integritatii corporale a unui cetatean roman de catre un cetatean strain sau o persoana #ara cetatenie, a#lata in strainatate. (n#ractiunile contra reprezentantului unui stat strain, pentru care este necesara e$primarea dorintei Eu ernului strain. (n#ractiunile contra 13

circulatiei pe Caile Derate, pentru care se cere sesizarea or-ganelor Cailor Derate. (n#ractiunile contra ordinii si disciplinei militare, pentru care se cere sesizarea comandantului @<. (n#ractiunile comise de magistrati si de notarii publici, pentru care se cere a i-zul ministrului Bustitiei. (n#ractiunile comise de presedintele, icepresedintele si &udecatorii C7B, pentru care se cere autorizarea presedintelui %omaniei. b) (nter ine amnistia sau prescriptia, care inlatura raspunderea penala sau dece-sul #aptuitorului, care impiedica punerea in miscare a actiunii pentru ca este o acti-une personala. c) A inter enit retragerea plangerii prealabile sau impacarea partilor. %etragerea plangerii prealabile a persoanei atamate, atunci cand plangerea pre-alabila este o conditie de punere in miscare sau e$ercitare a actiunii penale are ca e#ect impiedicarea punerii in miscare sau a e$ercitarii actiunii penale. Pentru a pro-duce aceste e#ecte, retragerea trebuie sa #ie totala si neconditionata. (mpacarea partilor impiedica punerea in miscare sau e$ercitarea actiunii penale, atunci cand legea penala pre ede e$pres ca inlatura raspunderea penala. Pentru a #i alabila trebuie sa aiba loc in #ata autoritatii &udiciare competente care presupune prezenta ambelor parti. 8rebuie sa #ie totala si neconditionata, pentru ca, potri it art. 1)*, c.pen. Fimpacarea este personala si produce e#ecte numai daca inter ine pana la ramanerea de#initi a a !otararii>. d) Atunci cand s-a dispus inlocuirea raspunderii penale cu o raspundere adminis-trati a, con#orm modi#icarilor pre azute de :egea nr. 10/;166*. e) Atunci cand a inter enit autoritatea de lucru &udecat. Gotararile ramase de#initi e intra in puterea de lucru &udecat, in baza legii. Acesta produce doua e#ecte- '#ectul poziti -. Consta in posibilitatea punerii in e$ecutare a !otararii penale de#initi e. '#ectul negati -. Consta in impiedicarea unei noi puneri in miscare a actiunii penale pentru aceeasi #apta 3%egula- Aon bis in idem). (n situatia in care legea conditioneaza punerea in miscare sau e$ercitarea actiunii penale de o autorizare sau de o sesizare din partea organului competent, o noua acti-une penala poate #i pusa in miscare si e$ercitata, daca ulterior este indeplinita conditia pre azuta de lege, ceea ce reprezinta o derogare de la regula FAon bis in idem>. #) A inter enit una dintre cauzele de impunitate- "esistarea sau impiedicarea producerii rezultatului 3art. **, c.pen.). "enuntarea #aptei de tra#ic sau consum de droguri inaintea inceperii urmaririi penale 3art. 15, :egea 1/);*000). "enuntarea #aptei inainte de inceperea urmaririi penale. (nlesnirea arestarii #aptuitorilor dupa inceperea urmaririi penale, in cazul in#rac-tiunii de tra#ic de persoane, pre azuta de :egea 10?;*001 pri ind pre enirea si com-baterea tra#icului de persoane. "esi cauzele de impunitate nu sunt pre azute e$pres in art. 10, c.pr.pen. ele conduc la acelasi e#ect, pentru ca, in realitate, inlatura raspunderea penala, adica impiedica punerea in miscare sau e$ercitarea actiunii penale. Art.10-actiune penala nu poate #i pusa in miscare si daca a #ost pusa in miscare nu mai poate #i e$ercitata daca- a) #apta nu e$ista. b) #apta nu este pre azuta de legea penala, b1) #apta nu prezinta pericolul social al unei in#ractiuni. c) #apta nu a #ost sa arsita de in inuit sau inculpat. d) #aptei ii lipseste unul din elementele constituti e ale 14

in#ractiunii. e) e$ista reuna din cauzele care inlatura caracterul penal ala #aptei. #) lipseste plangerea prealabila a persoanei atamate, autorizarea sau sesizarea organului competent, ori alta conditie pre azuta de lege pentru punerea in miscare a actiunii penale. g) a inter enit amnistia sau prescptia ori decesul #aptuitorului. !) a #ost retrasa plangerea prealabila sau partie s-au impacat, pentru in#ractiunile pentru care opereaza aceste institutii. i) s-a dispus inlocuirea raspunderii penale. &) e$ista autoritate de lucru &udecat.

6) Cazuri de cone$itate i indi izibilitate. Prorogarea de competen+ const+ ,n e$tinderea competenei unui organ &udiciar i asupra unor in#raciuni sau persoane care nu ,i sunt date ,n competen+. @n organ &udiciar nu a putea, prin prorogare de competen+, s+ preia ,n competena sa cauze care re in organelor superioare ci numai celor in#erioare sau egale ,n grad. Cazurile de prorogare de competen+ sunt pre +zute de lege, ne#iind posibil+ prorogarea con enional+. Cele mai des ,nt2lnite cazuri de prorogare de competen+ sunt indi izibilitatea i cone$itatea. Cazuri de cone$itate. Cone$itatea este o stare de leg+tur+ ,ntre mai multe cauze penale care impune reunirea lor pentru a #i soluionate ,mpreun+. :eg+turile ,ntre cauze pot #i subiecti e, re#erindu-se la persoana celui care a s+ 2rit toate in#raciunile, sau obiecti e, cre2nd o unitate de timp, de loc, sau o dependen+ ,ntre in#raciuni. 5n alte cazuri leg+tura de cone$itate este mi$t+, re#erindu-se, pe de-o parte, la acea persoan+ care a s+ 2rit mai multe in#raciuni, iar pe de alt+ parte la e$istena unei leg+turi ,ntre in#raciuni. *azurile de conexitate sunt n numr de patru+ c2nd dou+ sau mai multe in#raciuni sunt s+ 2rite prin acte di#erite de una sau de mai multe persoane ,mpreun+, ,n acelai timp i ,n acelai loc. c2nd dou+ sau mai multe in#raciuni sunt s+ 2rite ,n timp ori ,n loc di#erit, dup+ o prealabil+ ,nelegere ,ntre in#ractori. 'lementul de cone$itate const+ ,n ,nelegerea ,ntre in#ractorii care organizeaz+ comiterea in#raciunilor i pentru &udecarea lor se impune o cunoatere a ,ntregului. c2nd o in#raciune este s+ 2rit+ pentru a preg+ti, a ,nlesni sau ascunde comiterea altei in#raciuni, ori este s+ 2rit+ pentru a ,nlesni sau pentru a asigura sustragerea de la r+spundere penal+ a #+ptuitorului altei in#raciuni. Cone$itatea este dat+ de #aptul c+ trebuie &udecate ,mpreun+ in#raciuneami&loc cu in#raciunea-scop 3de e$. in#raciunea de #als cu in#raciunea de ,nel+ciune) i in#raciunea s+ 2rit+ i cea prin care se ,ncearc+ ascunderea ei 3#a orizare, t+inuire, omisiunea denun+rii). c2nd ,ntre dou+ sau mai multe in#raciuni e$ist+ leg+tur+ i reunirea cauzelor se impune pentru o bun+ ,n#+ptuire a &ustiiei. <oti ele de reunire pot #i multiple dar urm+resc un singur scop, o mai bun+ ,n#+ptuire a &ustiiei 3de e$emplu, o persoan+ a s+ 2rit mai multe in#raciuni, ,n concurs, #+r+ leg+tur+ ,ntre ele sau o persoan+ +t+mat+ a #ost pre&udiciat+ prin in#raciuni di#erite i pre&udiciul trebuie delimitat). 15

Cazuri de indi izibilitate. (ndi izibilitatea este o stare de leg+tur+ ,ntre cauze, generat+ de anumite ,mpre&ur+ri care, prin natura lor sau oina legii, #ormeaz+ o unitate care impune &udecarea ,ntregului comple$ #aptic i de inculpai de o singur+ instan+. @nitatea natural+ e$ist+ atunci c2nd o singur+ aciune sau inaciune constituie mai multe in#raciuni i unitatea legal+ c2nd mai multe #apte penale constituie o singur+ in#raciune. 7unt trei cazuri de indi izibilitate i anume- c2nd la s+ 2rirea unei in#raciuni au participat mai multe persoane. Cazul se re#er+ la participaia penal+ c2nd e$ist+ unitate in#racional+ cu pluralitate de in#ractori - coautori, instigatori, complici, care trebuie &udecai ,mpreun+ pentru o bun+ administrare a probelor i pentru o &ust+ proporionalizare a pedepselor ,n #uncie de contribuia #iec+ruia la comiterea #aptei. c2nd dou+ sau mai multe in#raciuni au #ost s+ 2rite prin acelai act. 'ste cazul concursului #ormal de in#raciuni, c2nd datorit+ e$istenei unei singure aciuni sau inaciuni, care datorit+ ,mpre&ur+rilor ,n care a a ut loc sau urm+ririlor pe care le-a produs, ,ntrunete elementele a dou+ sau mai multe in#raciuni, se impune &udecarea ,ntr-o singur+ cauz+. c2nd mai multe acte materiale alc+tuiesc, prin oina legii, o singur+ in#raciune, cum este in#raciunea continuat+, comple$+ sau din obinuin+. 5n acest caz legea impune ca actele materiale ce intr+ ,n componena unei in#raciuni s+ #ie tratate ca un ,ntreg indi izibil pentru care se aplic+ o singur+ sanctiune.

10) Cazurile de asisten+ &uridic+ obligatorie. Art.101-asistenta &uridica este obligatorie cand in inuitul sau inculpatul este minor, militar in termen, militar cu termen redus, rezer ist, concentrat, ele al unei institutii militatre de in atamant, internat intr-un centru de reeducare sau institut medical educati , arestat c!iar si in alta cauza, daca legea pre ede pedeapsa inc!isorii mai mare de 5 ani sau instanta apreciaza ca inculpatul nu-si poate #ace singur apararea.

11) Cazurile de contestaie ,n anulare. Art. )?1 impotri a !otararilor penale de#initi e se poate #ace contestatie in anulare in urmatoarele cazuri- cand procedura de citare a partii pentu termenul la care s-a &udecat cauza de instanta de recurs nu a #ost indeplinita con#orm legii. cand partea do edeste ca la termenul la care s-a &udecat cauza de catre instanta de recurs a #ost in imposibilitate de a se prezenta si de a incunostinta instanta despre aceasta impiedicare. cand instanta nu s-a pronuntat asupra unei cauze din cele pre azute in art.10 lit. #-& cu pri ire la care e$istau probe in dosar. cand impotri a unei persoane s-au pronuntat doua !otarari de#initi e pentru aceeasi cauza. Putei 16

apela la aceast+ care de atac e$traordinar+ doar ,mpotri a unei !ot+r2ri &udec+toreti ire ocabile. Putei e$ercita aceast+ cale de atac e$traordinar+ doar pentru moti ele e$prese pre +zute de lege. Au putei #ormula o nou+ contestaie ,n anulare pentru moti e ce au e$istat la data celei dint2i. 5ntre contestaia ,n anulare i re izuire nu e$ist+ o ordine care trebuie respectat+. '$ercitarea contestaiei ,n anulare nu suspend+ e$ecutarea !ot+r2rii atacate. Contestaia ,n anulare are * #orme- contestaia ,n anulare obinuit+. contestaia ,n anulare special+. Putei #ormula contestaia ,n anulare obinuit+, pentru urm+toarele moti e- c2nd procedura de citare a p+rii, pentru ziua c2nd s-a &udecat pricina, nu a #ost ,ndeplinit+ potri it legii. c2nd !ot+r2rea a #ost dat+ de &udec+tori cu ,nc+lcarea dispoziiilor de ordine public+ pri itoare la competen+. Pentru a #i admisibil+ contestaia ,n anulare de drept comun, trebuie ,ndeplinite dou+ condiii- !ot+r2rea contestat+ s+ #ie ire ocabil+ 3 indi#erent dac+ a #ost pronunat+ ,n prim+ instan+, ,n apel, recurs, re izuire, contestaie ,n anulare 3 e$emplu!ot+r2rea dat+ ,n prim+ instan+ care nu a #ost apelat+, sau legea pre edea c+ pot #i atacate cu recurs i nu au #ost recurate, !ot+r2rile pronunate ,n apel nerecurate, !ot+r2rea pronunat+ ,n recurs, etc. moti ele contestaiei ,n anulare obinuite s+ nu #i putut #i in ocate pe calea apelului sau recursului 3 e$emplu- dac+ ai in ocat aceste moti e prin apel i dei au #ost respinse, nu le-ai reiterat ,n recurs, sau ai in ocat aceast+ neregularitate procedural+ direct ,n recurs etc. Contestaia ,n anulare obinuit+ a #i primit+ pentru moti ele indicate, ,n cazul ,n care aceste moti e au #ost in ocate prin cererea de recurs, dar instana de recurs le-a respins pentru c+ a ea ne oie de eri#ic+ri de #apt, sau recursul a #ost respins #+r+ s+ #ie &udecat pe #ond. Putei #ormula contestaia ,n anulare special+ pentru urm+toarele moti e- c2nd dezlegarea dat+ prin !ot+r2rea instanei de recurs este rezultatul unei greeli materiale. c2nd instana de recurs a respins recursul sau l-a admis ,n parte, ,ns+ a omis s+ cerceteze reunul din moti ele de nelegalitate pe care le-ai in ocat. 5n cazul ambelor moti e de contestaie ,n anulare special+, trebuie s+ #ie orba de !ot+r2ri &udec+toreti pronunate ,n recurs. Care este instana competent+ s+ soluioneze contestaia ,n anulare- instana a c+rei !ot+r2re se atac+. 3prima instan+, instana de apel, instana de recurs, instana care a soluionat contestaia ,n anulare sau re izuirea, dac+ se in oc+ moti e de nelegalitate a procedurii de citare sau de necompeten+ material+ a instanei sau instana de recurs, c2nd se in oc+ moti e speci#ice contestaiei ,n anulare speciale). Cererea 3 contestaia ,n anulare) trebuie s+ #ie #+cut+ ,n scris i s+ cuprind+- ar+tarea instanei, numele, domiciliul ori reedina p+rilor, ori dup+ caz, denumirea i sediul lor i ale reprezentantului, obiectul cererii i semn+tura. 5n ce termen putei e$ercita contestaia ,n anulare- "ac+ #ormulai contestaie la e$ecutare ,mpotri a unei !ot+r2ri &udec+toreti care poate #i pus+ ,n e$ecutare silit+ trebuie s+ o introducei ,nainte de ,nceperea e$ecut+rii i ,n tot timpul e$ecut+rii ei, p2n+ la s+ 2rirea ultimului act de e$ecutare. "ac+ #ormulai contestaie ,n anulare ,mpotri a unei !ot+r2ri ire ocabil+ care nu poate #i e$ecutat+ 17

silit, trebuie s+ o introducei ,n termen de 15 zile de la data c2nd ai luat cunotin+ de !ot+r2re, dar nu mai t2rziu de un an de la data c2nd !ot+r2rea a r+mas ire ocabil+. %eguli pri itoare la &udecat+- Contestaia ,n anulare se &udec+ de urgen+ i cu prec+dere. Pentru &udecarea cauzei se a dispune citarea p+rilor. Citarea trebuie, sub pedeapsa nulit+ii, ,nm2nat+ p+rii cu cel puin 5 zile ,naintea termenului &udec+ii, e$cepie cazurile urgente, c2nd termenul poate #i scurtat. "ac+ nu i s-a ,nm2nat citaia ,n termen suntei ,n drept s+ cerei am2narea cauzei. "ac+ a ei calitate de intimat, a ei obligaia s+ depunei ,nt2mpinare cel mai t2rziu cu cel puin 5 zile ,nainte de termenul stabilit pentru &udecat+. "ac+ suntei intimat i nu depunei ,nt2mpinare, ei #i dec+zut din dreptul de a mai propune probe i de a in oca e$cepii, ,n a#ara celor de ordine public+. "ac+ suntei intimat i nu suntei reprezentat sau asistat de a ocat, a ei posibilitatea s+ cerei un termen pentru preg+tirea ap+r+rii i depunerea ,nt2mpin+rii. 7+ nu considerai c+ dac+ ai #ormulat contestaie ,n anulare, !ot+r2rea contestat+ nu se a pune ,n e$ecutare p2n+ la soluionarea contestaiei ,n anulare. "ac+ dorii ca e$ecutarea !ot+r2rii pe care ai contestat-o s+ nu porneasc+, trebuie s+ solicitai acest lucru instanei ,n estite cu soluionarea contestaiei ,n anulare. "eci, ei #ormula o cerere prin care ei solicita s+ dispun+ suspendarea e$ecut+rii !ot+r2rii contestate p2n+ la soluionarea contestaiei ,n anulate. 'ste #oarte important s+ cunoatei c+ aceast+ cerere o putei #ormula pe calea dreptului comun, #ie separat, #ie prin cererea prin care ai in ocat moti ul de contestaie ,n anulare. "ac+ e$ist+ urgen+ ,n soluionarea cererii de suspendare, o putei #ormula pe calea ordonanei preediniale. 5n acest caz trebuie s+ #acei do ada c+ pe rolul instanei se a#l+ ,nregistrat+ cererea de suspendare ,n condiiile dreptului comun, deoarece pe calea ordonanei preediniale m+sura se dispune doar p2n+ la soluionarea acestei cererii. 5n cazul ambelor cereri, legea pre ede condiia unei cauiuni, pe care o a stabili instana prin ,nc!eiere, ce este supus+ recursului ,n termen de 15 zile de la comunicare. Cauiunea pe care o depunei + poate #i restituit+ dup+ r+m2nerea ire ocabil+ a !ot+r2rii prin care s-a soluionat cererea,,n condiiile legii. Got+r2rea pronunat+ ,n contestaie ,n anulare este supus+ acelorai c+i de atac ca i !ot+r2rea pe care o atacai.

1*) Cazurile de re izuire. Art.)6/-re izuirea poate #i ceruta cand- s-au descoperit #apte sau impre&urari ce nu au #ost cunoscute de instanta la solutionarea cauzei. un martor, un e$pert sau un interpret a sa arsit in#ractiunea de marturie mincinoasa in cauza a carei re izuire se cere. un inscris care a ser it ca temei al !otararii a carei re izuire se cere a #ost declarat #als. un membru al completului de &udecata, procurorul sau persoana care a e#ectuat acte de cercetare penala a comis o 18

in#ractiune in legatura cu cauza a carei re izuire se cere. cand doua sau mai multe !otarari &udecatoresti nu se pot concilia. Putei e$ercita aceast+ cale de atac doar ,mpotri a unei !ot+r2ri &udec+toreti de#initi e ,n apel sau prin neapelare, precum i ,mpotri a unei !ot+r2ri &udec+toreti date de instana de recurs, atunci c2nd e oc+ #ondul. Putei uza de calea re izuirii c!iar dac+ ,mpotri a !ot+r2rii nu ai declarat apel. "eci !ot+r2rea supus+ re izuirii trebuie s+ ,ndeplineasc+ urm+toarele condiii- s+ #ie o !ot+r2re de#initi + pronunat+ de instana de apel. s+ #ie o !ot+r2re de#initi + a primei instane ,mpotri a c+reia nu s-a declarat apel. s+ #ie o !ot+r2re pronunat+ de instana de recurs. s+ e oce #ondul. Ce se ,nelege prin a e oca #ondul5nseamn+ c+ instana ,n estit+ cu cererea de c!emare ,n &udecat+ a analizat probele administrate , raporturile dintre p+ri i a pronunat o !ot+r2re. Aceast+ condiie trebuie s+ #ie ,ndeplinit+ de orice !ot+r2re &udec+toreasc+ supus+ re izuirii. Putei uza de aceast+ cale de atac doar pentru moti ele e$prese pre +zute de lege- dac+ dispoziti ul !ot+r2rii cuprinde dispoziii potri nice ce nu se pot aduce la ,ndeplinire. dac+ s-a pronunat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult dec2t s-a cerut. dac+ obiectul pricinii nu se a#l+ ,n #iin+. dac+ un &udec+tor , martor sau e$pert, care au luat parte la &udecat+,a #ost condamnat de#initi pentru o in#raciune pri itoare la pricin+ sau dac+ !ot+r2rea s-a dat ,n temeiul unui ,nscris declarat #als ,n cursul sau ,n urma &udec+ii. 5n cazul ,n care , ,n ambele situaii, constatarea in#raciunii nu se mai poate #ace printr-o !ot+r2re penal+, instana de re izuire se a pronuna mai ,nt2i, pe cale incidental+, asupra e$istenei sau ine$istenei in#raciunii in ocate. :a &udecarea cererii se a cita i cel ,n inuit de s+ 2rirea in#raciunii. dac+, dup+ darea !ot+r2rii, s-au descoperit ,nscrisuri do editoare, reinute de partea potri nic+ sau care nu au putut #i ,n#+iate dintr-o ,mpre&urare mai presus de oina p+rilor, ori dac+ s-a des#iinat sau modi#icat !ot+r2rea unei instane pe care s-a ,ntemeiat !ot+r2rea a c+rei re izuire se cere. dac+ statul ori alte persoane &uridice de drept public sau de utilitate public+, disp+rui, incapabili sau cei pui sub curatel+ sau consiliu &udiciar nu au #ost ap+rai deloc sau au #ost ap+rai cu iclenie de cei ,ns+rcinai s+-i apere. dac+ e$ist+ !ot+r2ri de#initi e potri nice, date de instane de ace grad sau de grade di#erite , ,n una i aceeai pricin+, ,ntre aceleai persoane, a 2nd aceeai calitate. Aceast+ dispoziie se aplic+ i ,n cazul c2nd !ot+r2rile potri nice sunt date instane de recurs. dac+ partea a #ost ,mpiedicat+ s+ se ,n#+ieze la &udecat+ i s+ ,ntiineze instana despre aceasta, dintr-o ,mpre&urare mai presus de oina sa. dac+ Curtea 'uropean+ a "repturilor 9mului a constatat o ,nc+lcare a drepturilor sau libert+ilor #undamentale datorat+ unei !ot+r2ri &udec+toreti, iar consecine gra e ale acestei ,nc+lc+ri continu+ s+ se produc+ i nu pot #i remediate dec2t prin re izuirea !ot+r2rii pronunate. Cererea de re izuire se ,ndreapt+ la instana care a dat !ot+r2rea r+mas+ de#initi + i a c+rei re izuire se cere. 5n cazul pre +zut la punctul 0, cererea de re izuire se a ,ndrepta la instana mai mare ,n grad #a+ de instana sau instanele care au pronunat !ot+r2rile potri nice. "ac+ instanele 19

sunt situate ,n circumscripii di#erite , cererea de re izuire se a adresa instanei care a dat prima !ot+r2re. Cererea de re izuire trebuie s+ #ie #+cut+ ,n scris, s+ cuprind+ ar+tarea instanei , numele , domiciliul i reedina p+rilor, ori dup+ caz, denumirea i sediul lor i ale reprezentantului, obiectul cererii i semn+tura. "ac+ #ormulai cererea prin mandatar trebuie s+ ane$ai procura ,n original sau ,n copie legalizat+. Ane$at cererii trebuie s+ depunei ta$a &udiciar+ de timbru. Cine poate e$ercita contestaia ,n anulare- doar persoanele care au a ut calitate de parte ,n procesul ,n care s-a pronunat !ot+r2rea atacat+. Au este su#icient+ aceast+ condiie, ci trebuie s+ a ei i interes ca s+ promo ai cererea de re izuire. procurorul poate declara contestaie ,n anulare, c!iar dac+ nu a participat la &udecarea cauzei ,n care s-a pronunat !ot+r2rea contestat+. 5n ce termen se poate e$ercita re izuirea- 5n #uncie de moti ul de re izuire in ocat, legea pre ede putei e$ercita re izuirea ,n termen de o lun+ , termen ce se a socoti ,n #uncie de moti ul in ocat- ,n cazurile pre +zute la pct. 1, *, i 0 alin 31) , de la comunicarea !ot+r2rii de#initi e, iar c2nd !ot+r2rile au #ost date de instane de recurs dup+ e ocarea #ondului , de la pronunare. pentru !ot+r2rile pre +zute la punctul 0 alin.3*) de la pronunarea ultimei !ot+r2ri. ,n cazul pre +zut la punctul ), de la cel din urm+ act de e$ecutare. ,n cazul pre +zut la punctul / , din ziua ,n care partea a luat cunotin+ de !ot+r2rea de condamnare a &udec+torului, martorului sau e$pertului ori de !ot+r2rea care a declarat #als ,nscrisul. "ac+ nu e$ist+ ast#el de !ot+r2ri , termenul curge de la data c2nd partea a luat cunotin+ de ,mpre&ur+rile pentru care constatarea in#raciunii nu se mai poate #ace printr-o !ot+r2re penal+ , dar nu mai t2rziu de ) ani de la data producerii acestora. ,n cazurile pre +zute la punctul 5,din ziua ,n care sau descoperit ,nscrisurile care se in oc+, ori, dup+ caz, din ziua ,n care partea a luat cunotin+ de !ot+r2rea des#iinat+ sau modi#icat+ pe care s-a ,ntemeiat !ot+r2rea a c+rei re izuire se cere. ,n cazul pre +zut la punctul 1, de la comunicarea !ot+r2rii de#initi e #+cut+ statului ori celorlalte persoane de drept public sau de utilitate public+, sau de la ,ntoarcerea disp+rutului ori de la dob2ndirea capacit+ii. ,n aceste dou+ cazuri termenul #iind de 1 luni. ,n cazul pre +zut la punctul ? , termenul de re izuire este de 15 zile i se socotete de la ,ncetarea ,mpiedic+rii. ,n cazul pre +zut la punctul 6, termenul este de ) luni de la data public+rii !ot+r2rii Curii 'uropene a "repturilor 9mului ,n <onitorul 9#icial al %om2niei. "ac+ dorii ca !ot+r2rea supus+ re izuirii s+ nu #ie pus+ ,n e$ecutare trebuie s+ #ormulai cerere de suspendare a e$ecut+rii acesteia. Aceast+ cerere se #ormuleaz+ ,n condiiile prezentate la contestaia ,n anulare. %egulile pri itoare la &udecat+ sunt aceleai ca la contestaia ,n anulareGot+r2rea dat+ ,n re izuire este supus+ acelorai c+i de atac ca i !ot+r2rea re izuit+. "ac+ re izuirea s-a solicitat pentru !ot+r2ri potri nice calea de atac este recursul. 1)) C+ile de atac ,mpotri a actelor prin care se dispune asupra lu+rii, re oc+rii, ,nlocuirii, ,ncet+rii sau meninerii unei m+suri pre enti e. 20

Art 1/0unu-impotri a ordonantei de arestare pre enti a se poate #ace plangere la instanta care ar #i competenta sa &udece cauza in #ond. Plangerea se a cerceta in camera de consiliu. (nstanta a pronunta in aceasi zi o inc!eiere care este supusa recursului. )Pl$ngerea mpotriva ordonanei organului de cercetare penal sau a procurorului privind msura. Potri it dispoziiilor art.1/0 ind.1 ,mpotri a ordonanei organului de cerecetare penal+ sau a procurorului, prin care s-a luat m+sura pre enti + a reinerii se poate #ace pl2ngere penal+, ,nainte de e$pirarea celor */ de ore de la luarea m+surii. 9rganul competent s+ soluionze pl2ngerea este procurorul care supra eg!eaz+ cercetarea penal+, iar c2nd ordonana este a procurorului, competent s+ soluioneze pl2ngerea este prim-procurorul parc!etului sau, dup+ caz, procurorul general al parc!etului de pe l2ng+ curtea de apel ori procurorul e# de secie al Parc!etului de pe l2ng+ 5nalta Curte de Casaie i Bustiie. 5n cazul c2nd ordonana de reinere este a prim-procurorului ori a procurorului general al parc!etului de pe l2ng+ curtea de apel sau a procurorului e# de secie al Parc!etului de pe l2ng+ Curtea de Casaie i Bustiie, pl2ngerea se rezol + de procurorul ierar!ic superior. Procurorul se pronun+ asupra pl2ngerii prin ordonan+ ,nainte de e$pirarea celor */ de ore de la luarea m+surii reinerii. C2nd consider+ c+ m+sura reinerii este ilegal+ sau nu se &usti#ic+, procurorul dispune re ocarea ei. Pl$ngerea mpotriva msurilor de prevenie luate de procuror. Potri it art.1/0 ind.* C.proc.pen., ,n inuitul sau inculpatul poate #ace pl2ngere ,mpotri a ordonanei procurorului prin care se dispune luarea m+surii oblig+rii de a nu p+r+si localitatea ori a m+surii oblig+rii de a nu p+r+si ara. Pl2ngerea se poate #ace ,ntr-un termen de ) zile de la luarea m+surii. 9rganul competent s+ soluionte pl2ngere este instana c+reia i-ar re eni competena s+ &udece cauza ,n prim+ instan+. Procedura de soluionare a pl2ngerii este urm+toarea- ,n primul r2nd, pl2ngerea se soluioneaz+ ,n camera de consliu. Citarea ,n inuitului sau inculpatului este obligatorie. Aeprezentarea acestuia nu ,mpiedic+ &udecarea pl2ngerii. Procurorul particip+ obligatoriu la &udecarea pl2ngerii. "osarul de urm+rire penal+ este ,naintat instanei ,n termen de */ de ore iar pl2ngerea se soluioneaz+ ,n termen de ) zile. (nstana se pronun+ ,n aceeai zi, prin ,nc!eiere, iar c2nd consider+ c+ m+sura pre enti + este ilegal+ sau nu este &usiti#icat+, instana dipune re ocarea ei. Pl2ngerea ,n inuitului sau inculpatului ,mpotri a ordonanei procurorului, prin care s-a dispus luarea m+surii pre enti e nu este suspensi + de e$ecutare. "osarul se restituie procurorului ,n termen de */ de ore de la soluionarea pl2ngerii. *alea de atac mpotriva nc,eierii pronunate de instan n cursul urmririi penale privind arestatrea preventiv. Potri it dispoziiilor art.1/0 ind.) C.proc.pen., ,mpotri a ,nc!eirerii prin care se dispune re ocarea, ,nlocuirea, ,ncetarea sau prelungirea arest+rii pre enti e, precum i ,mpotri a ,nc!eierii de respingere a propunerii de arestare pre enti +, ,n inuitul sau inculpatul i procurorul pot #ace recurs la instana superioar+. "in interpretarea per a contrario a acestui te$t rezult+ c+ ,nc!eierea prin care nu se dipune instana re#uz+ deci s+ dipun+ ,n timpul urm+ririi penale re ocarea, ,nlocuirea sau ,ncetarea 21

arest+rii pre enti e nu este susceptibil+ de recurs #iind, deci, de#initi +. 8ermenul de recurs este de */ de ore de la pronunare, pentru cei prezeni, i de la comunicare, pentru cei lips+. 5n inuitul sau inculpatul arestat este adus ,n #aa instanei i este ascultat ,n prezena ap+r+torului s+u. 5n cazul ,n care acesta se a#l+ internat ,n spital i din cauza st+rii s+n+t+ii nu poate #i adus ,n #aa instanei sau ,n alte cazuri ,n care deplasarea sa nu este posibil+, recursul este e$aminat ,n lipsa inculpatului, dar numai ,n prezena ap+r+torului, c+ruia i se d+ cu 2ntul pentru a pune concluzii. Participare procurorului la &udecarea recursului este obligatorie. "osarul este ,naintat instanei de recurs ,n termen de */ de ore, iar recursul se soluioneaz+ ,n termen de /? de ore, ,n cazul arest+rii ,n inuitului, i ) zile, ,n cazul arest+rii inculpatului. (nstana se pronun+ ,n aceeai zi, prin ,nc!eiere. *ile de atac mpotriva nc,eierii pronunate de instan n cursul judecii privind msurile preventive. Potri it dispoziiilor art.1/1 C.proc.pen., ,nc!eierea dat+ ,n prim+ instan+ i ,n apel, prin care se dipune luarea, re ocarea, ,nlocuirea, ,ncetarea sau meninerea unei m+suri pre enti e ori prin care se constat+ ,ncetarea de drept a arest+rii pre enti e, poate #i atacat+ separat, cu recurs, de procuror sau de inculpat. Per a contrario, ,nc!eierea dat+ ,n prima i ,n apel prin care nu se dipune instana re#uz+, deci, s+ dipun+- re ocarea, ,nlocuirea sau prin care nu se constat+ ,ncetarea de drept a m+surii arest+rii pre enti e nu este susceptibil+ de recurs #iind, deci, de#initi +. 8ermenul de recurs este de */ de ore i curge de la pronunare, pentru cei prezeni, i de la comunicare, pentru cei lips+. "osarul este ,naintat instanei de recurs ,n termen de */ de ore, iar recursul se &udec+ ,n trei zile. (nstana de recurs a restitui dosarul primei instane ,n termen de */ de ore de la soluionarea recursului. %ecursul declarat ,mpotri a ,nc!eierii prin care s-a dispus luarea sau meninerea unei m+suri pre enti e ori prin care s-a constatat ,ncetarea de drept a arest+rii pre enti e nu este suspensi de e$ecutare. Per a contrario% recursul declarat ,mpotri a luarea sau meninerea unei m+suri pre enti e, instana ,nc!eierii prin care nu s-a dispus

re#uz2nd s+ ia m+sura sau nemenin2nd-o, este suspensi de e$ecuatare. -repturile proprii i regimul special pentru minori. Potri it art.110 ind.# C.proc.pen., minorilor reinui sau arestai pre enti li se asigur+, pe l2ng+ drepturile pre +zute de lege pentru deinuii pre enti ce au dep+it 1? ani, drepturi proprii i un regim special de detenie pre enti +, ,n raport cu particularit+ile 2rstei lor, ast#el ,nc2t m+surile pri ati e de libertate luate #a+ de minori ,n scopul bunei de#+ur+ri a procesului penal ori al ,mpiedic+rii sustragerii lor de la umr+rirea penal+, &udecata ori de la e$ecutarea pedepsei, s+ nu pre&udicieze dez oltarea #izic+, psi!ic+ sau moral+ a minorului. 5n inuiilor sau inculpailor minori, reinui ori arestai pre enti , li se asigur+, ,n toate cazurile, asisten+ &uridic+ obligatorie, organele &udiciare #iind obligate s+ ia m+suri pentru desemnarea unui ap+r+tor din o#iciu dac+ minorul nu i-a ales unul i pentru ca acesta s+ poat+ lua contact direct cu minorul arestat i s+ comunice cu el. Atunci c2nd se dispune reinerea sau arestarea pre enti + a unui ,n inuit sau inculpat minor, se 22

,ncunotiineaz+ despre aceasta imediat, ,n cazul reinerii, i ,n termen de */ de ore, ,n cazul arest+rii, p+rinii, tutorele, pesoana ,n ,ngri&irea sau supra eg!erea c+reia se a#l+ minorul, alte persoane pe care le desemneaz+ acesta, iar ,n caz de arestare, i ser iciul de reintegrare social+ a in#ractorilor i de supra eg!ere a e$ecut+rii sanciunilor nepri ati e de liberate de pe l2ng+ instana c+reia i-ar re eni s+ &udece ,n prim+ instan+ cauza, consemn2ndu-se acesta ,ntr-un proces- erbal. 5n timpul reinerii sau arest+rii pre enti e, minorii se in separat de ma&ori, ,n locuri anume destinate minorilor arestai pre enti . %espectarea drepturilor i a regimului special pre +zute de lege pentru minorii reinui sau arestai pre enti este asigurat+ prin controlul unui &udec+tor anume desemnat de preedintele instanei, prin izitarea locurilor de detenie pre enti + de c+tre procuror, precum i prin controlul altor organisme abilitate de lege s+ iziteze deinuii pre eti .

1/) Cercetarea &udec+toreasc+. Cand cercetarea &udecatoreasca nu con#irma in inuirea sau cand a inter enit reuna din

cauzele de incetare a procesului penal pre azute in art.10 lit #-! si & procurorul pune concluzii de incetare a procesului penal sau de ac!itare. "upa ce au #ost indeplinite toate masurile premergatoare si instanta constata ca nu e$ista reo un impediment pentru buna des#asurare a procesului a constata cauza in stare de &udecata 3art. )*1). (n cadrul acestei acti itati denumita si Hanc!eta &udiciaraH, instanta a readministra probele care au #ost administrate in #aza de urmarire penala putand administra si probe noi. 9rdinea de e#ectuare a actelor de cercetare &udecatoreasca poate #i sc!imbata pentru buna des#asurare a procesului penal. "aca inculpatul este prezent, sc!imbarea ordinii nu poate #i dispusa decat dupa ascultarea acestuia. Presedintele dispune ca gre#ierul sa dea citire sau sa #aca o prezentare succinta a actului de sesizare a instantei dupa care e$plica inculpatului in ce consta in inuirea ce i se aduce. 8otodata, instiinteaza pe inculpat cu pri ire la dreptul de a nu #ace nici o declaratie, atragandu-i atentia ca tot ceea ce declara poate #i #olosit si impotri a sa, precum si cu pri ire la dreptul de a pune intrebari coinculpatilor, celorlalte parti, martorilor, e$pertilor si de a da e$plicatii in cursul cercetarii &udecatoresti cand socoteste ca este necesar. 7e trece apoi la ascultarea inculpatului dupa ce se eri#ica identitatea acestuia. "eclaratiile orale ale inculpatului se consemneaza de catre gre#ier in scris la persoana intai la dictarea presedintelui si se semneaza dupa lectura de cel in cauza. (nculpatul este lasat sa spuna tot ce stie despre #apta pentru care este trimis in &udecata, apoi i se pot pune intrebari de catre presedinte si in mod nemi&locit de catre ceilalti membri ai completului, de catre procuror, de partea atamata, de partea ci ila, de partea responsabila ci ilmente, de ceilalti inculpati si de aparatorul inculpatului a carui ascultare se 23

#ace. (ntrebarile se pun prin intermediul presedintelui completului de &udecata care poate proceda la respingerea acelora ce nu sunt necesare pentru &usta solutionare a cauzei. Cand inculpatul #ace declaratii care nu corespund cu cele date anterior, i se cer e$plicatii asupra contrazicerilor, iar daca re#uza, instanta a dispune citirea declaratiilor anterioare. (n cauzele cu mai multi inculpati, regula este aceea ca #iecare inculpat se asculta in prezenta celorlalti. "aca instanta considera necesar ii poate asculta pe inculpati separat iar dupa terminarea audierilor le or #i citite in mod obligatoriu declaratiile date de ceilalti inculpati. (nstanta de &udecata poate proceda la reascultarea unuia sau mai multi inculpati in prezenta celorlalti. (ncalcarea dispozitiilor pri iind ascultarea inculpatului pot atrage nulitatea !otararii daca se a do edi ca inculpatul a su#erit o atamare in sustinerea apararilor sale. Ascultarea celorlalte parti 3art. )*1)"upa ascultarea inculpatului se procedeaza la ascultarea partii atamate, partii ci ile, partii responsabil ci ilmente. %egulile de ascultare a inculpatului se aplica si in cazul ascultarii celorlalte parti. Ascultarea martorilor 3art. )*0 - )*?)-(n ederea audierii, martorii sunt c!emati pe rand in sala de &udecata. "upa identi#icare si prestarea &uramantului protri t normelor din partea generala a codului, se trece la audierea acestora. <artorul este lasat sa declare tot ce stie cu legatura la #aptele si impre&urarile pentru do edirea carora a #ost propus. <artorului i se pot pune intrebari de catre instanta si de catre procuror, de partea care l-a propus, precum si de celelalte parti. <artorul care poseda un inscris in legatura cu depozitia #acuta poate sa-l citeasca in instanta, iar inscrisul poate #i retinut la dosar in original sau in copie. (n situatia in care un martor numai poate #i audiat din moti e bine intemeiate instanta poate dispune citirea depozitiei date in cursul urmaririi penale. "aca cu ocazia audierii, martorul #ace a#irmatii contradictorii, instanta poate dispune citirea declaratiilor date la organul de urmarire penala. (n asemenea cazuri urmeaza a retine numai acele declaratii care, in raport cu toate elementele cauzei, pot #i considerate ca e$prima ade arul, indi#erent in ce stadiu al procesului ai #ost #acute. :ipsa martorilor poate conduce la concluzia ca audiera acestora numai este necesara ast#el ca &udecata a continua. (n caz contrar, se a dispune amanarea cauzei in ederea audierii martorilor a caror lipsa nu este &usti#icata. Atat procurorul cat si partile care au propus audierea unor martori pot renunta in masura in care numai este necesar audierea acestora, insa instanta este obligata sa puna aceasta c!estiune in discutia partilor. (n urma ascultarii martorii raman in sala la dispozitia instantei pana la terminarea cercetarii &udecatoresti care se e#ectueaza in sedinta a#lata in curs. "aca instanta constata cu numai este necesar reaudierea martorului poate permite plecarea acestuia din sala de sedinta. (n continuarea cercetarii &udecatoresti se procedeaza la prezentarea mi&loacelor materiale de proba atunci cand acestea e$ista si la administrarea de probe noi. Ast#el daca sunt necesare lamuririle unui e$pert se a proceda la ascultarea acestuia, sau daca anumite do ezi pot #i #acute prin inscrisuri ele or #i prezentate pentru a #i e$aminate de instanta. Cercetarea &udecatoreasca poate necesita uneori 24

e#ectuarea unei cercetari la #ata locului sau a unei reconstituiri, caz in care sunt aplicabile dispozitiile din partea generala a Codului 3art. 1*6 - 1)1). (nstanta indeplineste aceste acti itati in conditiile proprii #azei de &udecata, cu deplasarea intregului complet, a gre#ierului, prezenta procurorului cand aceasta este obligatorie, citarea partilor s.a.. 8oate aceste acti itati e#ectuate se des#asoara ca o continuare a sedintei de &udecata. (n cursul cercetarii &udecatoresti, pot inter eni anumite situatii cand in urma administrarii unor noi probe sau in urma readministrarii probelor din dosar instanta sa dispuna restituirea cauzei la procuror pentru ca urmarirea penala a #ost e#ectuata de un organ necompetent sau pentru completarea urmaririi penale, sc!imbarea incadrarii &uridice, e$tinderea actiunii penale pentru alte acte materiale, e$tinderea procesului penal pentru alte #apte, e$tinderea procesului penal cu pri ire la alte persoane. 8oate aceste acti itati au loc inainte de a se termina cercetarea &udecatoreasca insa acestea or #i analizate distinct de aceasta acti itate. 8erminarea cercetarii &udecatoresti-Cand instanta constata ca au #ost administrate toate probele necesare in ederea a#larii ade arului, presedintele intreaba pe procuror si pe parti daca mai au de dat e$plicatii ori de #ormulat cereri noi pentru completarea cercetarii &udecatoresti. "upa acest moment, daca nu s-au #ormulat cereri noi sau daca cererile propuse au #ost respinse de instanta ori daca s-a e#ectuat completarile cerute presedintele -a declara terminata cercetarea &udecatoreasca 3art. ))6).

15) Cercetarea la #aa locului i reconstituirea. Art.1*6-cercetarea la #ata locului se e#ectueaza atunci cand este necesar sa se #aca constatari cu pri ire la situatia locului sa arsirii in#ractiunii sa se descopere si sa se #i$ezeze urmele in#ractiunii, sa se stabileasca pozitia si starea mi&loacelor materiale de proba si impre&urarile in care in#ractiunea a #ost sa arsita. 9rganul de urmarire penala e#ectueaza cercetarea la #ata locului in prezenta martorilor asistenti sau a partilor cand este necesar. (nstanta de &udecata e#ectueaza cercetarea la #ata locului cu citarea partilor si in prezenta procurorului cand prezenta acestuia la &udecata este obligatorie. Cand este necesar sa se #aca constatari cu pri ire la situatia locului sa arsirii unei in#ractiuni, sa se descopere si sa se #i$eze urmele in#ractiunii, sa se stabileasca pozitia si starea mi&loacelor materiale precum si impre&urarile in care in#ractiunea a #ost sa arsita, organul de urmarire e#ectueaza o cercetare la #ata locului. <asura poate sa #ie luata, de asemenea, si de catre instanta de &udecata. Art.1)0-reconstituirea organul de urmarire penala sau instanta de &udecata daca gaseste necesar pentru eri#icarea si precizarea unor date poate sa procedeze la reconstituirea la #ata locului. %econstituirea se #ace in prezenta in inuitului sau inculpatului. @n alt procedeu probator prin care organele &udiciare 25

amintite obtin date importante cu pri ire la modul de sa arsire al unei in#ractiuni, il reprezinta cel al reconstituirii. (n acest sens, organul de urmarire penala sau instanta de &udecata, daca gaseste necesar pentru eri#icarea si precizarea unor date, poate sa procedeze la reconstituirea la #ata locului, in intregime sau in parte, a modului si a conditiilor in care a #ost sa arsita #apta. Cand este necesar, ambele masuri se #ac de catre organul de urmarire penala, in prezenta partilor. :a e#ectuarea actelor de procedura trebuie sa #ie prezenti si martorii asistenti, cu e$ceptia cazului cand acest lucru nu este posibil. Martorii asistenti sunt persoane c,emate sa participe la efectuarea anumitor acte procedurale in scopul de a garanta faptul ca procedura urmata este legala% iar rezultatul corespunde celor consemnate. .u pot fi martori asistenti+ minorii sub ' ani% persoanele interesate in cauza si cei care fac parte din aceeasi unitate cu organul care efectueaza actul procedural. *and legea prevede ca la efectuarea unui act procedural este necesara prezenta unor martori asistenti% numarul acestora trebuie sa fie de cel putin doi. (n cazul constatarii la #ata locului, in inuitul sau inculpatul arestat sau retinut este adus la cercetare, iar daca nu este posibil i se asigura la cerere reprezentarea. (n procedura reconstituirii prezenta in inuitului sau inculpatului este obligatorie. (nstanta de &udecata e#ectueaza cercetarea la #ata locului cu citarea partilor si in prezenta procurorului, cand participarea acestuia la &udecata este obligatorie. /a efectuarea cercetarii la fata locului se inc,eie proces-verbal% care trebuie sa cuprinda+ descrierea amanuntita a situatiei locului% a urmelor gasite% a obiectelor examinate si a celor ridicate% a pozitiei si starii celorlalte mijloace materiale de proba% astfel incat acestea sa fie redate cu precizie si pe cat posibil cu dimensiunile respective. !n caz de reconstituire a modului in care a fost savarsita fapta% se consemneaza amanuntit si desfasurarea reconstituirii. !n toate cazurile se pot face sc,ite% desene sau fotografii% ori alte asemenea lucrari% care se vizeaza si se anexeaza la procesulverbal.

11) Cererea de reabilitare- titularii cererii de reabilitare, coninutul cererii de reabilitare. Art./65-cererea de reabilitare se #ace de catre condamnat iar dupa moartea acestuia de sot sau rude apropiate. (n cerere trebuie sa se mentioneze- adresa condamnatului, condamnarea si #apta pentru care a #ost pronuntata, locurile de munca pe tot inter alul de timp de la e$ecutarea pedepsei si pana la introducerea cererii, temeiurile cererii, orice alte in#ormatii utile. Potri it legii, reabilitarea #ace sa inceteze decaderile si interdictiile, precum si incapacitatile rezultate din condamnare. 'a este de drept si &udecatoreasca. %eabilitarea de drept opereaza prin lege in cazul condamnarii la amenda sau la pedeapsa inc!isorii care nu depaseste un an, daca in decurs de ) ani condamnatul nu a sa arsit nici o in#ractiune. %eabilitarea &udecatoreasca se 26

acorda, la cererea celui condamnat, de catre instanta de &udecata, in cazurile in care nu opereaza reabilitarea de drept. Cererea de reabilitare &udecatoreasca trebuie sa cuprinda date cu pri ire la petitionar, obiectul, moti ele in #apt si in drept, mi&loacele de proba in sustinerea ei, data depunerii si semnatura. 7e poate #ace si cerere de contestare a reabilitarii de drept si cerere de anulare a reabilitarii. Pentru acordarea ei, trebuie indeplinite conditiile pre azute de lege cu pri ire la trecerea unor termene, care ariaza intre / si 5 ani, la care se adauga &umatate din durata pedepsei pronuntate. Procurorul Eeneral poate dispune, in cazuri e$ceptionale, reducerea acestor termene. %e#eritor la cel condamnat, se cere ca acesta sa nu #i su#erit o noua condamnare, sa aiba asigurata e$istenta prin munca sau prin alte mi&loace oneste, sa #i a ut o buna conduita, sa #i ac!itat in intregime c!eltuielile de &udecata si despagubirile ci ile la plata carora a #ost obligat. 8ermenul se socoteste, pentru amandoua #ormele de reabilitare, de la data cand a luat s#arsit e$ecutarea pedepsei principale sau de la data cand aceasta s-a prescris ori de la data actului de gratiere. (n caz de respingere a cererii de reabilitare, nu se poate #ace o noua cerere decat dupa un termende ) ani, in cazul condamnarii la pedeapsa inc!isorii mai mare de 10 ani, dupa * ani, in cazul condamnarii la pedeapsa inc!isorii mai mare de 5 ani si dupa 1 an, in alte cazuri. 8ermenele se socotesc de la data respingerii cererii. %eabilitarea nu are e#ecte asupra masurilor de siguranta, cu e$ceptia interzicerii de a se a#la intr-o anumita localitate, si nu duce la obligatia de reintegrare in #unctia din care in#ractorul a #ost scos in urma condamnarii, rec!emarea in cadrele armatei sau de redare a gradului militar pierdut. Condamnatului reabilitat i se anuleaza antecedentele penale, nu mai are ast#el antecedente si, ca urmare, daca sa arseste o noua in#ractiune, este considerat in#ractor primar, nu a #i recidic ist, i se pot aplica dispozitiile pri ind suspendarea e$ecutarii pedepsei pentru o noua in#ractiune etc. Procedura reabilitarii &udecatoresti mai pre ede, in a#ara celor mentionate cu pri ire la instanta competenta, cererea de reabilitare si masuri pentru solutionarea cererii 3citarea petitionarului si a altor persoane). (nstanta poate dispune respingerea cererii pentru lipsa conditiilor de #orma 3de e$emplu, cand a #ost introdusa inainte de termenul legal). suspendarea e$aminarii cererii 3daca s-a pus in miscare actiunea penala printr-o alta in#ractiune sa arsita de condamnat). admiterea si solutionarea prin !otarare a cererii. Gotararea prin care instanta rezol a cererea de reabilitare este supusa apelului, iar !otararea pronuntata de instanta de apel este supusa recursului. %eabilitarea de drept a persoanei &uridice este reglementata de art. 1)/ alin. *C. pen., introdus prin :. nr. *0?;*001. Conditii- sa #ii trecut ) ani de la data la care pedeapsa amenzii sau pedeapsa complementara a #ost e$ecutata si persoana &uridica nu a sa arsit nicio alta in#ractiune.

27

10) Citarea p+rilor la &udecat+. Compunerea instanei de &udecat+. Asigurarea ap+r+rii. Art.*61-&udecata poate a ea loc numai daca partile sunt legal citate. Aeprezentarea partilor nu impiedica &udecarea cauzei. Partea prezenta la un termen nu mai este citata pentru termenele urmatoare. <ilitarii in termen si detinutii sunt citati la #iecare termen. Art.*6*-compunerea instantei-instanta &udecat in complet a carui compunere este pre azuta de lege. Completul trebuie sa ramana acelasi pana la terminarea &udecatii. "aca aceasta nu este posibil completul se poate sc!imba pana la inceperea dezbaterilor. Prin instan+ se ,nelege organul ,mputernicit de lege s+ rezol e litigiul inter enit ,ntre p+ri. Constituia %om2niei pre ede c+ &ustiia se realizeaz+ prin 5nalta Curte de Casaie i Bustiie i prin celelalte instane &udec+toreti stabilite prin lege, respecti curile de apel, tribunalele, tribunalele specializate i &udec+toriile. Aoiunea de instan+ desemneaz+ i &udec+torul sau, dup+ caz, completul de &udecat+ ce soluioneaz+ o anumit+ pricin+. %olul instanei-(nstana este obligat+ s+ soluioneze cererile de c!emare ,n &udecat+ cu care a #ost sesizat+, dat #iind #aptul c+ re#uzul de a &udeca, respecti denegarea de dreptate, este interzis. 5n materie ci il+, rolul instanei const+ ,n- cercetarea cauzei - duce la stabilirea, pe baz+ de probe, a situaiei de #apt. soluionarea cauzei - const+ ,n pronunarea !ot+r2rii, prin aplicarea te$tului de lege corespunz+tor situaiei de #apt stabilite. Art.*6/asigurarea apararii-in cauzele in care desemnarea unui aparator din o#iciu este obligatorie presedintele instanttei odata cu #i$area termenului ia masuri pentru desemnarea unui aparator din o#iciu.(nculpatul, partile si aparatorii au dreptul sa ia cunostinta de dosar in tot cursul &udecatii. Asistenta &urdica este una dintre cele mai importante componente ale dreptului de aparare al partilor, alaturi de posibilitatea acestora de a-si asigura personal apararea si de obligatia organelor &udiciare de a a ea in edere, din o#iciu, toate aspectele care sunt in #a oarea partilor, iar reglementarea ei in Constitutie, in Codul de procedura penala, in :egea nr.6*;166* si in :egea nr.51;1665 constituie o garantie a e$ercitarii acestui drept #undamental. Considerata ca o acti itate procesuala comple$a, apararea impune ca e#orturile persoanei care isi apara drepturile si interesele proprii sa se alature si un aparator. Acesta din urma asigura in cadrul procesului penal-prin sustinerea si alori#icarea drepturilor si intereselor partii pe care o apara, prin mi&loacele si caile pre azute de lege asistenta &uridica. Asistenta &uridica in procesul penal reprezinta acti itatea comple$a des#asurata in conditiile legii, de aparator pentru promo area si apararea intereselor procesuale legitime ale in inuitului sau inculpatului in procesul penal. Potri it art.) din :egea nr.51;1665, asistenta &uridica se realizeaza prin acordarea de consultatii si intocmirea de cereri cu caracter &uridic, prin asistarea si, dupa caz, reprezentarea &uridica, a persoanelor #izice sau &uridice, in #ata organelor de &urisdictie, de urmarire penala si de notariat, precum si sustinerea cu mi&loace &uridice speci#ice a drepturilor si intereselor legitime ale acestora cu autoritatile publice, institutiile si orice persoana romana sau 28

straina, redactarea de acte &uridice, cu posibilitatea atestarii identitatii partilor, a continutului si a datei actelor, precum si orice mi&loace si cai proprii e$ercitarii dreptului de aparare, in conditiile legii. "in continutul art.1 alin./ si art.101 alin.1 C.pr.pen cat si din alte reglementari, rezulta ca orice parte are dreptul sa #ie asistata de aparator in tot cursul procesului penal, iar #olosirea acestui drept este #acultati a, in sensul ca partile or aprecia daca or apela sau nu la aparator. 8inand cont de toate aceste consideratii se poate spune ca asistenta &uridica este #acultati a. Prin modi#icarile :egii nr.)*;1660, legiuitorul a inlocuit, in art.101 alin.1, #ormula =in tot cursul procesului penal> cu =in tot cursul urmarii penale si al &udecatii> dorind, ast#el, sa aduca #aza urmaririi penale, pe care o numeste e$pres, la aceleasi rigori ca si #aza &udecatii, sub aspectul garantiilor procesuale ce trebuie sa apere dreptul la asistenta &uridica a in inuitului sau inculpatului. 8otodata, prin aceleasi modi#icari, s-a dispus obligati itatea organelor &udiciare de a aduce la cunostiinta in inuitului sau inculpatului dreptul respecti . (n anumite cazuri pre azute de lege, pentru asigurarea unei aparari reale a unor persoane care, datorita situatiilor in care se gasesc, nu se pot apara singure, dreptul de aparare nu mai este #acultati , ci de ine o conditie legala necesara pentru normala des#asurare a procesului penal, asistenta &uridica de enind obligatorie."eci, in asemenea situatii, partile nu mai dispun dupa oie de dreptul de a #i asistate de un aparator, ci, daca nu si-a ales un a ocat i se a desemna unul din o#iciu. Pre ederile legale care impun obligati itatea asistentei &uridice pentru cazurile date, sunt conditii imperati e ale alabilitatii actelor e#ectuate si orice abatere de la aceste norme se sanctioneaza prin nulitate absoluta. (n urma modi#icarilor art.101 alin.* C.pr.pen., prin :egea nr.)*;1660, s-au adus noi pre ederi in planul drepturilor si garantiilor procesuale ale partilor prin instituirea unor cazuri noi de asistenta &uridica obligatorie. Ast#el, in cursul urmaririi penale, asistenta &uridica este obligatorie in urmatoarele cazuri- cand in inuitul sau inculpatul este minor, militar in termen, militar cu termen redus, rezer ist concentrat, ele al unei institutii militare de in atamant, internat intr-un centru de reeducare sau intr-un institut medical-educati ori cand este arestat c!iar in alta cauza. (n cursul &udecatii, pe langa aceste cazuri, asistenta &uridica este obligatorie si in cauzele in care legea pre ede pentru in#ractiunea sa arsita pedeapsa inc!isorii mai mare de 5 ani sau cand instanta apreciaza ca inculpatul nu si-ar putea #ace singur apararea. "e asemenea, potri it art.* din :egea nr.?);166*, este pre azuta asistenta &uridica obligatorie si in cazul procedurii urgente de urmarire si &udecare a unor in#ractiuni de coruptie. Potri it art.101 alin / C.pr.pen cand asistenta &uridica este obligatorie, daca in inuitul sau inculpatul nu si-a ales un aparator, se iau masuri pentru desemnarea unui aparator din o#iciu. (n asemenea situatii, legea acorda prioritate alegerii #acute de in inuit sau inculpat, dispunand ca delegatia aparatorului desemnat din o#iciu inceteaza la prezentarea celui ales, #acand totodata precizarea ca, daca la &udecarea cauzei, aparatorul lipseste si nu poate #i inlocuit, cauza se amana 3art.101 alin.5 si 1 C.pr.pen). "in reglementarile in igoare rezulta ca asistenta &uridica 29

nu este obligatorie numai pentru in inuit sau inculpat. Ast#el, potri it art.10) alin.) C.pr.pen, cand instanta apreciaza ca din anumite moti e partea atamata, partea ci ila sau partea responsabila ci ilmente nu si-ar putea #ace singura apararea, dispune din o#iciu sau la cerere luarea masurilor pentru desemnarea unui aparator. Pentru a da suport deplin si consistenta reglementarii asistentei &uridice, legea instituie o consolidare esentiala a drepturilor aparatorului in cazul procesului penal cu e#ecte directe asupra drepturilor si intereselor in inuitului, ale inculpatului si ale celorlalte parti. (n acest plan, noua reglementare realizeaza si cele mai solide garantii procesuale, atat in cursul urmarii penale cat si in cursul &udecatii. Potri it dispozitiilor art.10* alin.1-1 C.pr.pen, in cursul urmaririi penale, aparatorul in inuitului sau inculpatului are dreptul sa asiste la e#ectuarea oricarui act de urmarire penala, sa #ormuleze cereri si sa depuna memorii. :ipsa aparatorului nu impiedica e#ectuarea actelor de urmarire penala, daca e$ista do ada ca aparatorul a #ost incunostiintat de data si ora e#ectuarii actului. Cand asistenta &uridica este obligatorie, organul de urmarire penala a asigura prezenta aparatorului la ascultarea inculpatului. (n cazul in care aparatorul in inuitului sau inculpatului este prezent la e#ectuarea unui act de urmarire penala se #ace mentiune despre aceasta, iar actul este semnat si de aparator. (nculpatul arestat are dreptul sa ia contact cu aparatorul. (n mod e$ceptional, cand interesul urmaririi cere, procurorul din o#iciu sau la propunerea organului de cercetare penala poate dispune, prin ordonanta moti ata, interzicerea luarii de contact a inculpatului arestat cu aparatorul, o singura data, pe o durata de cel mult 5 zile. :uarea de contact cu aparatorul nu poate #i interzisa la prelungirea duratei arestarii de catre instanta de &udecata, iar la prezentarea materialului de urmarire penala aceasta este obligatorie. Aparatorul are dreptul de a se plange, potri it art.*05 C.pr.pen., daca cererile sale nu au #ost acceptate, in cazul in care asistenta &uridica este obligatorie si nu si-a asigurat prezenta aparatorului la ascultarea inculpatului ori a #ost interzisa luarea de contact dintre inculpatul arestat si aparator in a#ara situatiilor pre azute de lege, procurorul este obligat sa rezol e plangerea in cel mult /? de ore. (n cursul &udecatii, potri it art.10* alin.0 C.pr.pen., aparatorul are dreptul sa asiste pe inculpat, sa e$ercite drepturile procesuale ale acestuia, iar in cazul cand inculpatul este arestat, sa ia contact cu acesta. Aparatorul ales sau desemnat din o#iciu este obligat sa asigure asistenta &uridica a in inuitului sau inculpatului. Pentru nerespectarea acestei obligatii, organul de urmarire penala sau instanta de &udecata poate sesiza conducerea baroului de a ocati spre a lua masuri 3art.10* alin. @ltim C.pr.pen.). Ast#el, in baza art.15 din :egea nr.51;1665, a ocatul raspunde disciplinar pentru nerespectarea pre ederilor legii pentru organizarea si e$ercitarea pro#esiei de a ocat sau ale statutului pro#esiei de a ocat, pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale baroului sau ale uniunii, precum si pentru orice #apte sa arsite in legatura cu pro#esia sau in a#ara acesteia, care sunt de natura a pre&udicia onoarea si prestigiul pro#esiei sau ale institutiei. (nstantele &udecatoresti si parc!etele 30

<inisterului Public sunt obligate sa inainteze consiliului baroului orice actiune de urmarire penala sau de &udecata pornita impotri a unui a ocat. (n acelasi timp, si aparatorul partii atamate, al partii ci ile si al partii responsabile ci ilmente are dreptul de a #ormula cereri si de a depune memorii. "e asemenea, are dreptul sa asiste la e#ectuarea urmatoarelor acte de urmarire penala- ascultarea partii pe care o apara, cercetari la #ata locului, perc!ezitii si autopsii, prelungirea duratei arestarii, iar la e#ectuarea altor acte de urmarire poate asista cu incu iintarea organului de urmarire penala. (n cursul &udecatii, aparatorul e$ercita drepturile partii pe care o asista 3art.10) alin.1 si * C.pr.pen.). Aparatorul are o pozitie independenta #ata de parte. "esi reprezinta interesele partii, #iind legat sub multiple aspecte de ointa acesteia, aparatorul de ine independent prin #aptul ca este c!emat sa apere doar interesele legitime permise de lege.

1?) Citaia ca act procedural- noiune, coninut, loc de citare, ,nm2narea citaiei. Art.101-Citatia este indi iduala si trebuie sa cuprinda urmatoarele mentiuni- denumirea organului de urmarire penala sau a instantei care emite citatia. numele celui citat, calitatea si obiectul cauzei. adresa celui citat. data, ora si locul de in#atisare. (n inuitul sau incupatul se citeaza la adresa unde locuieste, iar daca aceasta nu este cunoscuta la adresa locului sau de munca. "aca nu se cunoaste adresa sau locul sau de munca citatia se a#iseaza de catre consiliul local in raza caruia s-a sa arsit in#ractiunea. "etinutii se citeaza la locul de detinere. <ilitarii incazarmati se citeaza la unitatea din care #ac parte. Citatia se inmaneaza personal celui citat care semneaza de primire. "aca persoana citata nu este acasa citatia se inmaneaza sotului sau unei rude apropiate. Citatia nu poate #i inmanata unui minor sub 1/ ani. act procedural scris prin care o persoana este c!emata in #ata organelor de urmarire penala sau a instantei de &udecata. Citatia are caracter de ordin si obliga persoana citata sa se prezinte la data si la locul indicat, in caz de neprezentare putandu-i-se aplica amenda &udiciara pre azuta de lege. %ealizarea principiului contradictorialitatii dreptului la aparare impune prezenta partilor in #ata instantei de &udecata. Budecatorul nu poate !otari asupra unei cereri decat dupa citarea sau in#atisarea partilor, a#ara numai daca legea nu dispune alt#el.Citarea partilor in orice cauza este obligatorie. Pentru indeplinirea acestei obligatii legea pre ede ca instanta are sarcina sa eri#ice daca partile au #ost citate si sa amane &udecarea cauzei ori de cate ori constata ca partea lipseste nu a #ost citata cu respectarea cerintelor pre azute de lege sub sanctiunea nulitatii. '$ista si situatii in care citarea partilor este lasata la latitudinea instantei - in materia con#lictelor de competenta, materia asigurarii do ezilor . materia ordonantei presedintiale. Citatia este actul de procedura prin care partile si alti participanti, martori, e$perti, traducatori 31

sunt incunostiintati sa se prezinte in #ata instantei in ziua, ora, locul si data #i$ata. 'lemente -c!emarea- reprezinta ordinul instantei prin care cel citat este incunostiintat ca a de enit parte a unui prices ci il si in ceasta calitate trebuie sa se prezinte in #ata instantei pentru a lua parte la dezbateri.-sanctiunea- reprezinta masura de constrangere sau consecintele ne#a orabile ce decurg in caz de reprezentare.8rebuie emisa in #orma scrisa si sa cuprinda mentiunile pe care legea le indica in mod e$pres. 'ste compusa din doua parti - citatia propriu-zisa si do ada de inmanare.Citatia propriu-zisa trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu urmtoarele mentiuni -aratarea anului, lunii, zilei si datei .-indicarea instantei si a sediului ei .-numele, domiciliul si calitatea celui citat .-para#a instantei .-semnatura gre#ierului.<entiunile de mica importanta 3lipsa lor atragand nulitatea doar in cazul in care persoana interesata pretinde ca prin lipsa lor asu#erit o atamare ce nu poate #i inlaturata decat prin anularea citatiei) sunt --numarul citatiei .data emiterii .-numarul dosarului .-numele si domiciliul partii potri nice .-#elul cauzei. "o ada de inmanare trebuie sa cuprinda --anul, luna, ziua cand a #ost inc!eiata-numele celui care l-a inc!eiat .-#unctia acestuia .-numele, prenumele, domiciliul celui citat .-indicarea instantei care a emis citatia .-mentionarea e entualelor inscrisuri ce se comunica o data cu citatia .-numele si calitatea celui caruia i s-a #acut inmanarea sau locul unde s-a realizat a#isarea .-semnatura celui care a inc!eiat do ada de inmanare. :ipsa acestor mentiuni este sanctionata cu nulitatea . Dac e$ceptie - indicarea #ucntiei agentului procedural si mentionarea inscrisurilor o data cu citatia. "o ada de inmanare semnata de cel citat sau procesul- erbal inc!eiat de agentul procedural in cazul in care cel citat nu a #ost gasit sunt singurele acte cu care se poate #ace proba ca procedura citarii a #ost indeplinita.

16) Comparaie ,ntre dec+dere i nulitate, ca sanciuni procedurale penale. Potri it art.1?5 C.porc.pen., c2nd pentru e$ercitarea unui drept procesual legea pre ede nu anumit termen, nerespectare acestuia atrage dec+derea din e$erciiul dreptului i nulitatea actului #+cut peste termen. (nter ine dec+derea ca sanciune, spre e$emplu, c2nd titularul nu a declarat apel sau recurs ,n temenul pre +zut de lege.Aspectele di#ereniale eseniale ,ntre dec+dere i nulitate, ca sanciuni procedurale, sunt- nulitatea se re#er+ la acte procesuale, pe c2nd dec+derea se re#er+ la drepturi prcesuale. nulitatea se re#er+ la un act e#ectuat, ,n timp ce dec+derea are ,n edere un act care nu mai poate lua #iin+ deoarece a e$pirat termenul pre +zut de lege. spre deosebire de nulitate, care impune re#acerea actului, ,n cazul dec+derii legea permite e$ercitarea dreptului peste termenul pre +zut de lege 3 ca de e$meplu, ,n cazul repunerii ,n termen de apel i de recurs, ,n condiiile art.)11 sau a apelului sau recursului peste termen, potir it art.)15). a) .oiune. *ondiiile generale ale nulitilor. 7anciuni procedurale 32

tipice, nulit+ile in alideaz+ actele procedurale e$istente, care au luat ,ns+ #iin+ prin nerespectarea dispoziiilor legale, prin omisiuni sau iolarea #ormlelor prescise de lege. Aulitatea, ca sanciune procedural+, poate in alida at2t actele procesuale, c2t i actele pocedurale e#ectuate contrar dispoziiilor legale. Potri it dispoziiilor art.160 alin.31) C.proc.pen., pentru anularea unui act procesual sau procedural ce cer a #i ,ntrunite cumulati condiiile- s+ se constate o ,nc+lcare a dispoziiilor legale care reglementeaz+ des#+urarea procesului penal. ,nc+lcarea dispoziiilor legale care disciplineaz+ des#+urarea procesului penal s+ aib+ ca urmare producerea unei +t+m+ri procesuale. +t+marea produs+ s+ nu poat+ #i ,nl+turat+ dec2t prin anularea actului ,ndeplinit prin ,nc+lcarea legii. *lasificarea nulitilor. Aulit+ile se pot clasi#ica ,n #uncie de mai multe criterii. "up+ modul de e$primare ,n norma &uridic+, nulit+ile pot #i- nulit+ile e$prese, care inter in ,n cazul ,nc+lc+rii unor dispoziii legale anume indi idualizate de legiuitor, cum ar #i dispoziiile re#eritoare la competena dup+ materie sau dup+ calitatea persoanei, la sesizarea instanei, la compunerea acesteia, la publicitatea edinei de &udecat+ etc. 8emeiul legal ,n acest caz ,l constituie art.160 alin.3*). nulit+i irutale, care pot inter eni ,n cazul nerespect+rii altor dipoziii legale. 8emeiul legal ,n acest caz ,l constituie art.* i art.160 alin.31) i alin.3/). "up+ modul de aplicare i e#ectele pe care le produc, deosebim ,ntre- nulit+i absolute.Aulit+ile aboslute sunt pre +zute ,n art.160 alin.3*) C.proc.pen. i inter ine ,n cazul ,nc+lc+rii unor dispoziii legale circumstaniale. Aulit+ile absolute se caracaterizeaz+ prin urm+toarele- +t+marea procesual+ este prezumat+ iuris et de iure0 cel care in oc+ nulitatea nu trebuie s+ #ac+ do ada e$istenei +t+m+rii. pot #i in ocate ,n orice stare a procesului i nu pot #i ,nl+turate ,n nici un mod, cu e$cepia cazurilor e$pres pre +zute de lege. pot #i in ocate de orice parte din porces i se iau ,n considerare c!iar i din o#iciu. Poti it art.160 alin.3*), sunt pre +zute sub sanciunea nulit+ii absolute dispoziiile relati e la competena dup+ materie sau dup+ calitatea persoanei, la sesizarea instanei, la compunerea acesteia i la publicitatea edinei de &udect+. "e asemenea, sunt pre +zute i dispoziiile relati e la participarea procurorului, prezenta inculpatului i asistarea acestuia de ap+r+tor, c2nd sunt obligotrii, potri it legii, precum i la e#ectuarea anc!etei sociale ,n cazurile cu in#ractori minori.nulit+ile relati e. Potri it art.160 alin.3/) raportat la art.160 alin.31), ,nc+lcarea oric+rei alte dipoziii de cele pre +zute ,n art.160 alin.3*) 3 deci altele dec2t cele a c+ror ,nc+lcare atrage sanciunea nulit+ii absolute ) atrage nulitatea actului doar atunci c2nd s-a adus o +t+mare care nu poate #i ,nl+turat+ dec2t prin anularea actului i numai dac+ a #ost in ocat+ ,n cursul e#ectu+rii actului, c2nd partea este prezent+, sau la primul termen de &udecat+ cu procedura complet+, c2nd partea a lipsit de la e#ectuarea actului. (nstana ia ,n considerare din o#iciu ,nc+lcarea, ,n orice stare a procesului, dac+ anularea actului este necesar+ pentru a#larea ade +rului i &usta soluionare a cauzei. Pe cale de consecin+, nulit+ile relati e se caracterizeaz+ prin- +t+marea produs+ prin nerespectarea legii trebuie 33

do edit+ de cel care in oc+ aceast+ sanciune nulit+ile relati e pot #i in ocate numai p2n+ la un anumit moment procesual pre +zut de lege 3 ,n cursul e#ectu+rii actului, c2nd partea este prezent+ sau la primul termen de &udecat+ cu procedur+ complet+ ). nulit+ile relati e sunt luate ,n considerare numai dac+ au #ost in ocate de un anumit subiect circumstanial 3 cel c+ruia i s-a produs +t+marea ,n drepturile sale procesuale ). poate #i acoperit prin onia p+rilor, acestea put2nd decide s+ nu in oce nulitatea. 5n mod e$cepional, nulitatea relati + poate #i in ocat+ din o#iciu de c+tre instana de &udecat+ ,n cazurile ,n care anularea actului este necesar+ pentru a#larea ade +rului i &usta soluionare a cauzei. 1fectele nulitilor. (ndi#erent de modalitate abolut+ sau relati + a nulit+ii, acesta, odat+ constatat+, lipsete de e#ecte &uridice actul a#ectat, din momentul e#ecu+ri lui 3 ex tunc ) , i nu din momentul constat+rii nulit+ii 2 ex nunc 3. "e asemenea, actele anulate, se re#ac, de regul+, de c+tre organul &uidiciar care le-a ,ntocmit iniial, i rareori de c+tre un alt organ, potri it regulilor de competen+. A 2nd ,n edere c+ ,ntre di#eritele acte e#ectuate ,ntr-o cauza e$ist+ corelaii, ,n doctrin+ s-a discutat dac+ nulitate unui act atrage i nulitatea actelor anterioare, concomitente sau posterioare, #a+ de care nulitatea actului declarat se impune prin leg+tur+ cauzal+ Aceste e#ect e$tensi e$tensi de plin drept asupra actelor ,ntocmite ulteriror actului al nulit+ii este reglementat ,n mod di#ereniat ,n legislaiile altor state.Ast#el, Codul italian consacr+ e#ectul iciat, iar ,n cazul actelor respecti sunt sau nu lo ite de nulitate ,n #uncie de leg+tura lor cu actul iciat. 5n legislaia #rancez+ este consacrat numai e#ectul e$tensi al nulit+ii actelor ulterioare actului iciat. Codul de procedur+ penal+ rom2n actul nu cuprinde dispoziiile e$prese ,n ceea ce pri ete e#ectul e$tensi al nulit+ii, urm2nd ca prorogarea acestui e#ect s+ #ie apreciat+ ,n #iecare caz concret de c+tre organele &udiciare care trebuie s+ precizeze relaia ce e$ist+ ,ntre actul anualt i celelalte acte procesuale ,ntocmite, spre deosebre de Codul de procedur+ penal+ anterior care consacra e$pres e#ectul de iradiere al nulit+ii ,n art.10/ alin.31).

*0) Competenta #uncional+ i competena material+. Competenta este de#inite ca s#era atributiilor pe care le are de indeplinit,potri it legii,#iecare categorie de organe &udiciare in cadrul procesului penal. Alti autori prin competenta inteleg capacitatea 3aptitudinea) recunoscuta de lege unui organ de urmarire penala sau unei instante &udecatoresti de a urmari,a &udeca si solutiona o anumita cauza penala,cu e$cluderea de la aceasta acti itate &udiciara a celorlalte organe de urmarire penala sau instante &udecatoresti. Potri it ultimei opinii imputernicirea data de lege presupune pe de-o parte, puterea de a urmarii sau a &udeca o anumita cauza penala care con#era autoritate &uridical actelor procesuale ce se e#ectueaza iar pe de alta parte, obligatia de a urmari si &udeca pricinile repartizate prin lege, 34

orice re#uz #iind onsiderat ca o incalcare a obligatiilor de ser iciu. (mportanta institutiei consta in #aptul ca o cauza penala nu poate #i solutionata la intimplare,de orice organ &udiciar,in in#aptuirea actului de &ustitie pentru o &udicioasa solutionare a cauzei,impunindu-se e$istenta unor criterii, cu a&utorul carora este determinat organul &udiciar care are aptitudinea de a solutiona o anumita cauza penala,sa irsita intr-un anumit loc si de o anumita gra itate. Dormele competentei in materie penala @nele #orme ale sunt considerate #undamentale, c!aracter dat de necesitatea lor in determinarea in concret a competentei unui anumit organ &udiciar pentru o anumita cauza. 7unt considerate #orme #undamentale ale competentei competenta #unctionala. competenta materiala. competenta teritoriala. Acestor #orme #undamentale li se adauga alte #orme, subsidiare -competenta personala. competenta speciala. competenta e$ceptionala Dormele #undamentale ale competentei-Competenta #unctionala-Cu a&utorul ei sunt determinate categoriile de acti itati pe care le poate des#asura un anumit organ &udiciar in cadrul competentei sale generale.(n cadrul procesului penal, acti eaza di#erite organe &udiciare, cu atributii deosebite, ce indeplinesc di erse acti itati procesuale. @n anumit organ &udiciar solutioneaza cause in #ata &udecatii, dar numai unul anume &udeca in prima instanta, iar altele solutioneaza cauza in apel sau recurs. (n urmarirea penala, cercetarea penala este e#ectuata de un anumit organ &udiciar iar trimiterea in &udecata, este de competenta altui organ &udiciar. Competenta materiala-Constituie criteriul prin care se stabileste care dintre organelle &udiciare de grade di#erite, pot solutiona anumite categorii de cause penale. "upa cum pre ede legea, organele &udiciare alcatuiesc un sistem, au o organizare ierar!ica, pe mai multe ni ele, ceea ce urmeaza a se stabili #iind care din acestea are dreptul sa solutioneze o anumita cauza. Prioritate are stabilirea organului &udiciar care solutioneaza cauza, #i$indu-se ast#el s#era atributiilor acestuia, ce-( delimiteaza competenta in raport cu organelle in#erioare sau superioare in grad. Aceasta competenta este determinate in principal de natura si gra itatea in#ractiunilor. Competenta teritoriala-Dolosind numai criteriul competentei materiale, nu e$ista posibilitatea determinarii e$acte a organului &udiciar ce trebuie sa solutioneze o cauza concreta, deoarece, competenta materiala stabileste numai gradul organului competent. Competenta teritoriala constituie criteriul prin care se determina organul &udiciar competent sa solutioneze o cauza penala dintre organele &udiciare de acelasi grad. Acest criteriu #ace departa&area intre organelle &udiciare egale in grad cu aceeasi competenta materiala in #unctie de anumite limite teritoriale. Potri it art.)0 alin.3/), prin locul sa irsirii #aptei se intelege locul unde s-a des#asurat acti itatea in#ractionala, in totul sau in parte, ori locul unde s-a produs rezultatul acesteia. 7unt reglementari distincte pri ind competenta teritoriala dupa cum in#ractiunea a #ost comisa in tara sau strainatate. Pentru stabilirea competentei organului &udiciar in cazul in#ractiunii sa irsite pe teritoriul tarii, legea #i$eaza anumite criterii, ce tin de o anumita localizare in spatiu. "e asemenea, legea pre ede modul in care sunt aplicate dispozitiile art)0 alin.31) (n cazul in care a 35

#ost sesizat un singur organ &udiciar din cele pre azute la art.)0 alin.31)C.proc.pen. acestuia ii re ine competenta sa solutioneze cauza. "aca au #ost sesizate mai multe organe &udiciare din cele pre azute la art.)0 alin.31)C.proc.pen. , legea procesuala penala cuprinde reglementari cu a&utorul carora competenta teritoriala este stabilita.(n cazul acesta al sesizarii mai multor organe &udiciare cu pri irea la comiterea aceleiasi in#ractiuni iar sesizarea este simultana, organul &udiciar competent se stabileste in ordinea pre azuta la art.)0 alin.31)C.proc.pen. (n con#ormitate cu dispozitiile art./5 alin.3))C.proc.pen. ordinea de pre#erinta pre azuta de art.)0 alin.31)C.proc.pen. opereaza numai in caz de sesizare simultana. (n cazul in care sesizarea are loc in date di#erite ordinea de pre#erinta aratata nu mai opereaza #iind competent organul &udiciar care a #ost primul sesizat. Con#orm art.)0 alin.3*)C.proc.pen., &udecarea cauzei re ine aceleia dintre instantele competente, potri it art.)0 alin.31) in a carei raza teritoriala s-a e#ectuat urmarirea penala. "ar e$ista posibilitatea ca nici unul din locurile aratate la art.)0 alin. 31)C.proc.pen. san u #ie cunoscut la momentul descoperii comiterii in#ractiunii. Pentru a rezol a ast#el de situatii art./5 alin.3*) C.proc.pen. pre ede ca pentru asemenea cazuri, competenta re ine organului de urmarire penala care a #ost primul sesizat. Potri it art.)0 alin. 3))C.proc.pen.,cind urmarirea penala se e#ectueaza de catre Parc!etul de pe linga Curtea 7uprema de Bustitie sau de catre parc!etele de pe linga curtile de apel ori de pe linga tribunalele sau de catre un organ de cercetare central ori &udetean, procurorul, prin rec!izitoriu, stabileste careia dintre instantele pre azute in alin 31) ii re ine competenta de a &udeca, tinind seama ca,in raport cu impre&urarile cauzei, sa #ie asigurata buna des#asurare a procesului penal. Potri it reglementarilor constitutionale actuale, instanta suprema in %omania este (nalta Curte de Casatie si Bustitie- organizarea si #unctionarea #iind stabilite de :egea nr.)0/;*00/. (n cazurile in#ractiunilor comise in strainatate, acestea se &udeca potri it regulilor de competenta stabilite de art.)1 C.proc.pen. Potri it :egii nr.)0/;*00/, instantele &udecatoresti sunt&udecatoriile. tribunalele. Curtile de Apel. (nalta Curte de Casatie si Bustitie. (n present #unctioneaza si instante militare, care potri it :egii nr.5/;166) sunt- tribunalele militare tribunalul militar territorial. Curtea <ilitara de Apel. (n con#ormitate cu "ecretul nr.*0);160/ #unctioneaza la ni elul instantelor din Constanta si Ealati sectii maritime si #lu iale. Competenta &udecatoriilor Potri it art.*5 C.proc.pen. &udecatoria &udeca in prima instanta toate in#ractiunile, cu e$ceptia celor date prin lege in competenta altor instante. Potri it competentelor #unctionale, &udecatoria &udeca numai in prima instanta, iar in ceea ce pri este competenta materiala, aceasta are competenta generala. Prin :egea nr.*?1;*00), la art *5 s-a introdus alin.3*) cu cuprinsul Potri it art./)/ inlocuirea sau incetarea internarii medicale se dispune de catre &udecatorie tot &udecatoria este competenta sa solutioneze cererea de liberare conditionata 3art./50 alin.31)) . competenta de solutionare a contestatiei in anulare intemeiata pe cazul pre azut de art )?1 lit. d) re ine &udecatoriei, cind ea este instanta la care a ramas de#initi e ultima !otarire3art.)?6 36

alin.3*)) Competenta tribunalului militar 7ub aspect #unctional , este egal in grad cu &udecatoria, solutionind cauze penale numai in prima instanta. (n ceea ce pri este competenta materiala si personala, art.*1 C.proc.pen. si :egea nr 5/;166) 3art.10) precizeaza cauzele solutionate de tribunalele militare. Competenta tribunalelor Potri it legii, in ceea ce pri este competenta #unctionala, tribunalul &udeca- in prima instanta. in apel. in recurs. solutioneaza con#lictele de competenta i ite intre &udecatoriile din circumscriptia sa, precum si alte cazuri anume pre azute de lege. (n cuprinsul art.*0 C.proc.pen. in #orma data de modi#icarile aduse prin :egea nr. *?1;*00), sunt indicate in#ractiunile care re in spre solutionare, potri it competentei materiale, tribunalelor. Competenta tribunalului militar teritorial Acesta are aceeasi competenta #unctionala similara tribunalului, deci &udeca - in prima instanta in apel in recurs solutioneaza con#lictele de competenta i ite intre &udecatoriile din circumscriptia sa, precum si alte cazuri anume pre azute de lege. "ispozitiile art.*? C.proc.pen.si art.1*,1) din :egea nr.5/;166) indica in#ractiunile ce cad in competenta de solutionare a tribunalului militarI territorial. Competenta Curtii de Apel Con#orm art.*? C.proc.pen.Curtea de Apel, potri it competentei sale #unctionale, &udeca- in prima instanta. in apel in recurs. solutioneaza anumite con#licte de competenta, precum si alte cazuri anume pre azute de lege. Competenta Curtii <ilitare de Apel-Curtea <ilitara de Apel #unctioneaza ca instanta unica, in municipiul Jucuresti si potri it competentei #unctionale, &udeca - in prima instanta. in apel. in recurs. solutioneaza anumite con#licte de competenta. (n art.*? C.proc.pen. sunt aratate in#ractiunile ce cad in competenta de solutionare a Curtii <ilitare de Apel. Competenta Curtii 7upreme de Bustitie Potri it reglementarilor actuale, Curtea 7uprema de Bustitie &udeca, potri it competentei #unctionale - in prima instanta. in recurs. recursurile in interesul legii. recursurile in anulare. solutioneaza con#lictele de competenta in cazurile in care C.C.B. este instanta ierar!ic superioara. cazurile in care cursul &udecatii e interrupt cererilr de stramutare, precum si alte cazuri anume pre azute de lege.(n cuprinsul art.*6 C.proc.pen. sunt aratate in#ractiunile ce cad in competenta de solutionare a Curtii 7upreme de Bustitie.

*1) Competenta organelor de urm+rire penal+. Cercetarea penala se e#ectueaza de organele de cercetare ale politiei pentru orice in#ractiune care nu este data in mod obligatoriu in cercetare altor organe de cercetare penala. Cercetarea penala se e#ectueaza si de organe de cercetare speciale. Potri it art.*00, organele de cercetare ale poliiei &udiciare au competen+ material+ general+, instrument2nd toate cauzele penale, cu e$cepia celor date de lege ,n competena material+ e$clusi + a altor organe de cercetare penal+. 5n pri ina competenei teritoriale, e ideniem #aptul c+ organele de cercetare penal+ ale 37

poliiei instrumenteaz+ cauzele care le re in potri it regulilor stabilite de lege. Competena organelor de cercetare penal+ speciale Aa cum am ar+tat, cercetarea penal+ se e#ectueaz+ i de organele speciale, aici #iind inclui, potri it art.*0?- o#ierii anume desemnai de c+tre comandanii unit+ilor militare corp aparte i similare, o#ierii anume desemnai de c+tre e#ii comandurilor de garnizoan+, o#ieri anume desemnai de c+tre comandanii centrelor militare, o#ierii poliiei de #rontiere, precum i c+pitanii porturilor. C2t pri ete competena acestei categorii de organe, din punct de edere al competenei materiale, legea procesual+, ,n spe+ dispoziiile art.*0?, identi#ic+ am+nunit cauzele ,n care sunt abilitate s+ des#+oare cercetarea penal+, ast#el- 9#ierii anume desemnai de c+tre comandanii unit+ilor militare corp parte i similare e#ectueaz+ cerecetarea penal+ pentru militarii ,n subordine. Cercetarea poate #i e#ectuat+ i personal de c+tre comandant.. 9#ierii anume desemnai de c+tre e#ii comenduirilor de garnizoan+ e#ectueaz+ cercetarea penal+ pentru in#raciunile s+ 2rite de militari ,n a#ara unit+ilor miltare. Cercetarea poate #i e#ectuat+ i personal de e#ii comenduirilor de garnizoan+. 9#ierii anume desemnai de c+tre comandaii centrelor militare e#ectueaz+ cercetarea penal+ pentru in#raciunile de competena instanelor miltare, s+ 2rite de prsoanele ci ile ,n leg+tur+ cu obligaiile lor militare. Cercetarea poate #i e#ectuat+ i personal de c+tre comandnaii centrelor miltare. :a cererea comandantului centrului militar, organul de poliie e#ectueaz+ unele acte de cercetare, dup+ care ,nainteaz+ lucr+rile comandantului centrului militar. 9#ieerii poliiei de #rontier+, anume desemnai, e#ectueaz+ cercetarea penal+ pentru in#raciunile de #rontier+. C+pitanii porturilor e#ectueaz+ cercetarea penal+ pentru in#raciunile contra siguranei na igaiei pe ap+ i contra disciplinei i ordinii la bord, precum i pentru in#raciunile de ser iciu sau ,n leg+tur+ cu ser iciu, pre +zute ,n Codul penal, s+ 2rite de personalul na igant al marinei ci ile, dac+ #apta a pus sau ar #i putut pune ,n pericol sigurana na ei sau a na igaiei. Competena procurorului ,n e#ectarea urm+ririi penaleCum ar+tam ,n cele ce preced, procurorul conduce nemi&locit acest+ #az+ a procesului penal, el #iind garantul legalit+ii de#+ur+rii urm+ririi penale. Procurorul, ,n mod obinuit, e$ercit+ supra eg!erea asupra organelor de urm+rire penal+. ,n e$ecitarea acestei atribuii, procurorii conduc i controleaz+ acti itatea de cercetare penal+ a ploiiei i a altor organe. "e asemenea, procurorul poate s+ e#ectueze orice acte de urm+rire penal+ ,n cauzele pe care le supra eg!eaz+. '$ist+, ,ns+, o categorie de cauze pentru care legiuitorul a #i$at o competen+ material+ e$clusi + de des#+urare a urm+ririi penale ,n sarcina procurorului. Ast#el, urm+rirea penal+ se e#ectueaz+, ,n mod obligatoriu, de c+tre procuror, ,n cazul in#raciunilor pre +zute ,n art.155-10), 10/-100, 106, 1?6 alin.3))-35),art.160, 161, art.*11 alin.3/), art.*1*, *)1, *)1, *)1 ind.1, *)6, *)6 ind.1, *50, *5*, *5/, *55, *50, *15, *11, *10, *10 ind.1, *1?, *0)-*01, *06 ind.1, *?0, *?0 ind.1, )0* ind.*, )10, )*), )51-)11 C.pen., ,n cazurile ar+tate ,n art.*0 pct.1 lit.b) e), art.*? ind 1 pct.1 lit. b) i c) i pct.5, art.*? ind.* pct.1 lit.b) i art.*6 pct.1 C.proc.pen., 38

,n cazul in#raciunilor ,mpotri a proteciei muncii, precum i ,n cazul altor in#raciuni date prin lege ,n competena sa. 'ste comptente s+ e#ectueze urm+rirea penal+, ,n cazurile ar+tate, i s+ e$ercite supra eg!erea asupra acti it+ii de cercetare penal+ procurorul de la parc!etul corespunz+tor instanie care, potri it legii, &udec+ ,n prim+ instan+.Ast#el, procurorul din cadrul parc!etului de pe l2ng+ &udec+torie este competent s+ e#ectueze urm+rirea penal+ ,n cauzele ce se &udec+ la &udec+torie, procurorul din cadrul parc!etului de pe l2ng+ tribunal este competent s+ e#ectueze urm+rirea penal+ ,n cauzele ce sunt ,n competena tribunalului. 5n cauzele ,n care urm+rirea penal+ se e#ectueza+ de c+tre procuror, acesta poate dispune ca anumite acte de cercetare penal+ s+ #ie e#ectuate de c+tre organele poliiei. C2nd urm+rirea penal+ se e#ectueaz+ de procuror, rec!izitoriu este supus con#irm+rii prim-procurorului parc!etului, iar c2nd urm+rirea penal+ este #+cut+ de c+tre acesta, con#irmarea se #ace de procurorul ierar!ic superior. C2nd urm+rirea penal+ este e#ectuat+ de un procuror de la parc!etul de pe l2ng+ 5nalta Curte de Casaie i Bustiie, rec!izitoriu este supus con#irm+rii procuroului-e# de secie, iar c2nd urm+rire penal+ este e#ectuat+ de acesta, con#irmare se #ace de c+tre procurorul general al parc!etului @nele dispoziii pri ind competena ,n e#ectuarea urm+ririi penale-Keri#icarea competenei-Potri it art.*10 alin.31), ,n ederea respect+rii legale re#eritoare la competen+, organul de urm+rire penal+, sesizat potri it art.**1, este dator s+-i eri#ice competena i s+ nu treac+ la e#ectuarea acti it+ilor speci#ice dec2t dac+ se consider+ competent. Acest+ regul+ are i o e$cepie determinat+ de necesitatea obiecti + a rezol +rii unor cauze urgente. Ast#el, potri it art.*1), c2nd un act de cercetare nu su#er+ am2nare, organul de cercetare este obligat s+-l e#ectueze, c!iar dac+, eri#ic2ndu-i competena, constat+ c+ respecti a cauz+ nu-i aparine. "ei legea nu #i$eaz+ o anumit+ limit+, abaterea de la regulile comune de competen+ se m+rginete la ni elul st+rii de urgen+, at2t ca durat+ a e#ectu+rii actelor, c2t i a ,ntinderii acetora "ac+ organul de cercetare penal+ constat+ c+ nu este competent a e#ectua cercetarea, trimite de ,ndat+ cauza procurorului care e$ercit+ supra egerea, ,n ederea sesiz+rii organului competent. Procurorul, c2nd constat+ c+ nu este competent, trebuie s+ trmit+ cauza la procurorul competent-procurorul din unitatea ierar!ic superioar+. '$tinderea competenei teritoriale-C2nd anumite acte de cercetare penal+ trebuie s+ #ie e#ectuate ,n a#ara razei teritoriale ,n care se #ace cercetarea, organul de cercetare penal+ poate s+ le e#ectueze el ,nsuui sau s+ dispun+ e#ectuarea lor prin comisie rogatorie ori delegare. 5n cazul ,n care organul de cercetare penal+ ,nelege s+ procedeze el ,nsui la e#ecuarea actelor, ,ntiineaz+ ,n prealabil despre acesta organul corespunz+tor din raza teritorial+ ,n care se a e#ectua aceste acte. 5n cuprinsul aceleiai localit+i, organul de cercetare penal+ e#ectueaz+ toate actele de cercetare, c!iar dac+ unele dintre acestea trebuie ,ndeplinite ,n a#ara razei sale teritoriale, cu respectarea dispoziiei din alineatul precedent. :egea a dispus o asemenea obligaie din moti e de operati itate pentru e itarea #olosirii 39

comisiei rogatorii sau deleg+rii ,n cadrul aceleiai localit+i. Actele ,nc!eiate de c+tre organele din a#ara structurilor &udiciare-Actele ,nc!eiate de organele de constatare-Potri it art.*1/ C.proc.pen., sunt organe de constatare - organele inspeciilor de stat, alte organe de stat precum i ale unit+ilor la care se re#er+ art.1/5 C.pen.. organele de control i cele de conducere ale adminstraiei publice, ale altor unit+i la care se re#er+ art.1/5 C.pen. . o#ierii i subo#ierii Bandarmeriei %om2ne. C2t pri ete in#raciunile care atrag competena material+organele inspeciilor de stat, alte organe de stat, precum i ale unit+ilor la care se re#er+ art.1/5 C.pen. sunt abiliate s+ constate in#raciunile care constituie ,nc+lc+ri ale dispoziiilor i obligaiilor a c+ror respectare o controleaz+ potri it legii. organele de control i cele de conducere ale adminsitariei publice, ale altor unit+i la care se re#er+ art.1/5 C.pen. sunt abilitate s+ constate in#raciunile s+ 2rite ,n leg+tur+ cu ser iciu de cei a#lai ,n subordine ori sub controlul lor. o#ierii i subo#ierii din cadrul Bandarmeriei %om2ne sunt abilitai s+ constate in#raciunile constatate pe timpul e$ecut+rii misiunilor speciale. 9rganele de constatare sunt obligate s+ procedeze la luarea de declaraii de la #+ptuitor i de la martorii care au #ost de #a+ la s+ 2rirea in#raciunii i s+ ,ntocmeasc+ porces- erbal constator despre ,mpre&ur+rile concrete ale s+ 2ririi acesteia. "e asemenea, au dreptul s+ rein+ corpurile delicte, s+ procedez la e aluarea pagubelor, s+ e#ectueze orice alte acte, c2nd legea pre ede acesta. Actele ,nc!eiate se ,nainteaz+ procuroului ,n cel mult ) zile de la desopeirea #aptei ce constituie in#raciune, a#ar+ de cazul c2nd legea dispune al#tel. 5n caz de in#raciuni #lagrante, acelai organe au obligaia s+ ,nainteze de ,ndat+ procurorului pe #+ptuitor, ,mpreun+ cu lucr+rile e#ectuate i cu mi&loacele materiale de prob+. Procesele- erbale ,nc!eiate de aceste organe constituie mi&loc de prob+. Actele ,nc!eiate de comandanii de na e i areona e i de subo#ierii trupelor de gr+niceri Potri it dispoziiilor art.*15 C.proc.pen. , sunt organe de constatare i comandanii de na e i areona e, precum i agenii de poliie de #rontier+. C2t pri ete competena lor material+- comandanii de na e i aerona e sunt abilitai s+ constate in#raciunile s+ 2rite pe acestea, pe timpul c2t na ele i aerona ele pe care le comand+ se a#l+ ,n a#ara porturilor sau aeroporturilor. agenii de poliie de #rontier+ sunt abiltai s+ constate in#racinile de #rontier+. 9rganele de constatare sunt obligate s+ procedeze la luarea de declaraii de la #+ptuitor i de la martorii care au #ost de #a+ la s+ 2rirea in#raciunii i s+ ,ntocmeasc+ porces- erbal constator despre ,mpre&ur+rile concrete ale s+ 2ririi acesteia. "e asemenea, au dreptul s+ rein+ corpurile delicte, s+ procedez la e aluarea pagubelor, s+ e#ectueze orice alte acte, c2nd legea pre ede acesta. Pot e#ectua perc!eziii corporale asupra #+ptuitorului i pot eri#ica lucrurile pe care acesta le are cu sine. "e asemenea, organele de mai sus pot prinde pe #+ptuitor, ,n care caz ,l predau de ,ndat+ procurorului sau organului de cercetare penal+, ,mpreun+ cu lucr+rile e#ectuate i cu mi&locale materiale de prob+. 5n celelalte cazuri, lucr+rile e#ectuate se ,ninteaz+ organului de cercetare penal+ competen, ,n cel mult 5 40

zile de la prima constatre e#ectuat+, ,mpreun+ cu mi&locale materiale de prob+. C2nd in#raciunea a #ost s+ 2rit+ pe o na + sau aerona +, termenul de mai sus curg de la ancorarea na ei ori aterizrea aerona ei pe teritoriu rom2n. Procesele- erbale ,nc!eiate de aceste organe constiuie mi&locare de prob+.

**) Competenta personal+ ,n materie penal+. Cand competenta instantei este determinata de calitatea inculpatului instanta ramane competenta sa &udece c!iar daca inculpatul dupa sa arsirea in#ractiunii nu mai are acea calitate. "obandirea calitatii dupa sc!imbarea in#ractiunii nu determina sc!imbarea competentei. 'ste determinate de calitatea #aptuitorului ceea ce duce la solutionarea cauzelor in #unctie de anumite calitati pe care acesta le are, de anumite organe &udiciare. Calitatea de militarI atrage competenta personal a instantelor militare si parc!etelor. Potri it art./0 alin. 31)C,proc.pen. cind competenta instantei este determinate de calitatea inculpatului, instanta ramine competenta a &udeca, c!iar daca inculpatul dupa sa irsirea in#ractiunii, nu mai are acea calitate, in cazurile cind #apta are legatura cu atributiile de ser iciu ale #aptuitorului, sau cind s-a dat o !otarire care a solutionat cauza in prima instanta. Potri it :egii nr.)0/;*00/, instantele &udecatoresti sunt -&udecatoriile. tribunalele. Curtile de Apel. (nalta Curte de Casatie si Bustitie. (n present #unctioneaza si instante militare, care potri it :egii nr.5/;166) sunt- tribunalele militare. tribunalul militarI territorial. Curtea <ilitara de Apel. (n con#ormitate cu "ecretul nr.*0);160/ #unctioneaza la ni elul instantelor din Constanta si Ealati sectii maritime si #lu iale. Competenta &udecatoriilor-Potri it art.*5 C.proc.pen. &udecatoria &udeca in prima instanta toate in#ractiunile, cu e$ceptia celor date prin lege in competenta altor instante. Potri it competentelor #unctionale, &udecatoria &udeca numai in prima instanta, iar in ceea ce pri este competenta materiala, aceasta are competenta generala. Potri it art./)/ inlocuirea sau incetarea internarii medicale se dispune de catre &udecatorie - tot &udecatoria este competenta sa solutioneze cererea de liberare conditionata 3art./50 alin.31)) . competenta de solutionare a contestatiei in anulare intemeiata pe cazul pre azut de art )?1 lit. d) re ine &udecatoriei, cind ea este instanta la care a ramas de#initi e ultima !otarire3art.)?6 alin.3*)). Competenta tribunalului militar-7ub aspect #unctional , este egal in grad cu &udecatoria, solutionind cauze penale numai in prima instanta.(n ceea ce pri este competenta materiala si personala, art.*1 C.proc.pen. si :egea nr 5/;166) 3art.10) precizeaza cauzele solutionate de tribunalele militare. Competenta tribunalelor-Potri it legii, in ceea ce pri este competenta #unctionala, tribunalul &udeca- in prima instanta. in apel. in recurs. solutioneaza con#lictele de competenta i ite intre &udecatoriile din circumscriptia sa, precum si alte cazuri anume pre azute de lege. (n cuprinsul art.*0 41

C.proc.pen. in #orma data de modi#icarile aduse prin :egea nr. *?1;*00), sunt indicate in#ractiunile care re in spre solutionare, potri it competentei materiale, tribunalelor. Competenta tribunalului militar teritorial Acesta are aceeasi competenta #unctionala similara tribunalului, deci &udeca- in prima instanta. in apel. in recurs. solutioneaza con#lictele de competenta i ite intre &udecatoriile din circumscriptia sa, precum si alte cazuri anume pre azute de lege. "ispozitiile art.*? C.proc.pen.si art.1*,1) din :egea nr.5/;166) indica in#ractiunile ce cad in competenta de solutionare a tribunalului militarI territorial. Competenta Curtii de Apel-Con#orm art.*? C.proc.pen.Curtea de Apel, potri it competentei sale #unctionale, &udeca- in prima instanta. in apel. in recurs. solutioneaza anumite con#licte de competenta, precum si alte cazuri anume pre azute de lege. Competenta Curtii <ilitare de Apel-Curtea <ilitara de Apel #unctioneaza ca instanta unica, in municipiul Jucuresti si potri it competentei #unctionale, &udeca- in prima instanta. in apel. in recurs. solutioneaza anumite con#licte de competenta. (n art.*? C.proc.pen. sunt aratate in#ractiunile ce cad in competenta de solutionare a Curtii <ilitare de Apel. Competenta Curtii 7upreme de Bustitie-Potri it reglementarilor actuale, Curtea 7uprema de Bustitie &udeca, potri it competentei #unctionale- in prima instanta. in recurs. recursurile in interesul legii. recursurile in anulare. solutioneaza con#lictele de competenta in cazurile in care C.C.B. este instanta ierar!ic superioara. cazurile in care cursul &udecatii e interrupt cererilr de stramutare, precum si alte cazuri anume pre azute de lege. (n cuprinsul art.*6 C.proc.pen. sunt aratate in#ractiunile ce cad in competenta de solutionare a Curtii 7upreme de Bustitie.

*)) Con#lictele de competen+ i e$cepiile de necompeten+. Art. /). - Cand doua sau mai multe instante se recunosc competente a &udeca aceeasi cauza ori isi declina competenta, con#lictul poziti sau negati de competenta se solutioneaza de instanta ierar!ic superioara comuna. Cand con#lictul de competenta se i este intre o instanta ci ila si una militara, solutionarea con#lictului este de competenta Curtii 7upreme de Bustitie. (nstanta ierar!ic superioara comuna este sesizata in caz de con#lict poziti , de catre instanta care s-a declarat cea din urma competenta, iar in caz de con#lict negati , de catre instanta care si-a declinat cea din urma competenta.(n toate cazurile, sesizarea se poate #ace si de procuror sau de parti. Pana la solutionarea con#lictului poziti de competenta &udecata se suspenda. (nstanta care si-a declinat competenta ori s-a declarat competenta cea din urma ia masurile si e#ectueaza actele ce reclama urgenta. (nstanta ierar!ic superioara comuna !otaraste asupra con#lictului de competenta cu citarea partilor. Cand instanta sesizata cu solutionarea con#lictului de competenta constata ca acea cauza este de competenta altei instante decat cele intre care a inter enit con#lictul si #ata de care nu este instanta superioara comuna trimite dosarul instantei 42

superioare comune. (nstanta careia i s-a trimis cauza prin !otararea de stabilire a competentei nu se mai poate declara necompetenta, a#ara de cazul in care, in urma noii situatii de #apt ce rezulta din completarea cercetarii &udecatoresti, se constata ca #apta constituie o in#ractiune data prin lege in competenta altei instante.Art.)6-e$ceptia de necopempetenta materiala si cea dupa calitatea persoanei pot #i ridicate in tot cursul procesului penal pana la pronuntarea !otararii de#initi e. '$ceptia de necempetenta teritoriala poate #i ridicata numai pana la citirea actului de sesizare in #ata primei instante. '$ceptiile pot #i ridicate de procuror, parti sau puse in discutie din o#iciu de instanta. Pe perioada soluion+rii unei cauze pot ap+rarea situaii ,n care mai multe organe &udiciare ,i disput+ competena soluion+rii acesteia. :egiuitorul cali#ic+ aceste situaii drept con#licte de competen+, modul soluion+rii #iind dat de dispoziiile art./) C.proc.pen. "in redactarea art./)alin.31) rezult+ c+ e$ist+ con#lict de competen+ atunci c2nd dou+ sau mai multe instane se recuonsc competente s+ &udece aceeai cauz+ ori c2nd acestea ,i declin+ competena. 5n primul caz, ,n care dou+ sau mai multe organe &udiciare consider+ c+ sunt competente s+ soluioneze aceeai cauz+, e$ist+ un con#lict poziti reciproc competena e$ist+ un con#lict negati de competen+. 5n ce de-al doilea caz, ,n care dou+ sau mai multe organe &udiciare ,i declin+ de competen+. (ndi#erent de #elul acestora, con#lictele de competen+ pot ap+rea numai ,ntre organele &udiciare cu aceeai competen+ #uncional+. 'ste reglementat i modul rezol +rii acestor con#licte de competen+. Atunci c2nd con#lictul de competen+ apare ,ntre dou+ sau mai multe instane, acesta se rezol + de instana ierar!ic superioar+ comun+. "ac+ con#lictul se i ete ,ntre o instan+ ci il+ i una militar+, soluionarea este de competena Curii 7upreme de Bustiie 3 art./5 alin.*). Ast#el dac+ con#lictul a ap+rut ,ntre dou+ &udec+torii pe raza teritorial+ a aceluiai &ude, se soluioneaz+ de tribunal, ca instan+ ierar!ic superioar+ comun+ acelor dou+ instane. 5n cazul ,n care con#lictul se i ete ,ntre dou+ &udec+torii care au ,ns+ competene ,n dou+ &udee di#erite, con#lictul se rezol + de curtea de apl comun+. "ac+ ,n cazul respecti nu e$ist+ o curte de apel ierar!ic superioar+ comun+, con#lictul se soluioneaz+ de instana suprem(nstana ierar!ic superioar+ comun+ este sesizat+ ,n caz de con#lict poziti , de c+tre instana care s-a declarat cea din urm+ competent+, iar ,n caz de con#lict negati , de c+tre instana care i-a declarat cea din urm+ competena. 5n toate cazurile, sesizarea se poate #ace i de procuror sau de p+ri. P2n+ la soluionarea con#lctului de competen+ &udecarea se suspend+. (nstana care i-a declinat competena ori sa declarat competent+ cea din urm+ ia m+surile i e#ectueaz+ actele ce reclam+ urgen+. (nstana ierar!ic superioar+ comun+ !ot+r+te asupra con#lictului de competen+ cu citarea p+rilor. C2nd instana sesizat+ cu soluionarea con#lictului de competen+ constat+ c+ acea cauz+ este de competena altei instane dec2t cele ,ntre care a inter eit con#lictul i #a+ de care nu este instana superioar+ comun+, trimite dosarul instanei superioare comune. (nstana c+reia i s-a trimis cauza prin !ot+r2re de stabilire a competenei nu se mai poate declara 43

necompetent+, a#ar+ de cazul ,n care, ,n urma noii situaii de #apt ce rezult+ din completarea cercet+rii &udec+toreti, se constat+ c+ #apta constituie o in#raciune dat+ prin lege ,n competena altei instane 3 art./) alin 6). (nstana c+reia i s-a trimis cauza aplic+ ,n mod corespunz+tor dispoziiile art./* alin.3*), adic+, ,n cazul ,n care declinarea a #ost determinat+ de competena material+ sau dup+ calitatea persoanei, poate #olosi actele ,ndeplinite i menine m+surile dispuse de instana desesizat+. Con#lictul de competen+ ,ntre doi sau mai muli procurori se rezol + de c+tre procurorul superior comun acestora. C2nd con#lictul se i ete ,ntre dou+ sau mai multe organe de cercetare penal+, competena se stabilete de c+tre procurorul care e$ercit+ supra eg!erea acti it+ii de cercetare penal+ a acestor organe. Atunci c2nd con#lictul apare ,ntre dou+ organe de cercetare penal+ a c+ror acti itate este supra eg!eat+ de procurori din parc!ete cu raz+ teritorial+ di#erit+, con#lictul de competen+ se rezol + de c+tre procurorul ierar!ic superior i comun procurorilor care e$ercit+ supra eg!erea organelor de cercetare penal+ ,ntre care s-a i it con#lictul de competen+. "ispoziiile art.)6 C.proc.pen. regelementeaz+ regimul aplic+rii e$cepiilor de necompeten+ in ocate ,n cursul soluion+rii cauzelor penale. '$cepiile de necompeten+ material+ i cea de competen+ dup+ calitatea persoanei pot #i ridicate ,n tot cuprinsul procesului penal, p2n+ la pronunarea !ot+r2rii de#initi e 3 art.)6 alin.1). '$cepiile de necompeten+ teritorial+ pot #i ridicate numai p2n+ la citirea actului de sesizare, ,n #aa primei instane de &udecat+ 3 art. )6 alin.* ). "in analiza te$telor rezult+ c+ regimul &uridic aplicabil e$cepiilor di#er+ dup+ momentul p2n+ la care pot #i in ocate. 5n cazul e$cepiei dup+ materie sau dup+ calitatea pesoanei, legiuitorul a stabilit ca moment p2n+ la care poate #i ridicat+, pronunarea !ot+r2rii &udec+toreti de#initi e, iar pentru competena teritorial+, momentul de re#erin+ este citirea actului de sesizare ,n #aa primei instane de &udecat+. "e alt#el, legiuitorul a #i$at i un moment ,n care preedintele instanei are obligaia s+ ,ntrebe pe procuror i pe p+ri dac+ au de #ormulat e$cepii, acest moment #iind ,nceputul &udec+ii. Ast#el, potri it art.)*0, pe l2ng+ obligaiile pe care le are preedintele instanei la ,nceputul &udec+ii este i aceea de a ,ntreba p+rile i pe procuror dac+ au de #ormulat e$cepii, cereri sau propun e#ectuarea de probe noi. 5n acest moment, potri it rolului acti , instana le pune ,n edere p+rilor posibilitatea in oc+rii e$cepiilor de necompeten+. "up+ cum se precizeaz+ ,n art.)6 alin.#inal, e$cepiile de necompeten+ pot #i ridicate de procuror, oricare dintre p+ri sau puse ,n discuia p+rilor din o#iciu.

*/) Con#runtarea ca mi&loc de prob+. Art.?0-cand se constata ca e$ista contraziceri intre declaratiile persoanelor ascultate in aceeasi cauza se procedeaza la con#runtarea acelor persoane daca aceasta este necesara pentru 44

lamurirea cauzei. Art.??-persoanele con#runtate sunt ascultate cu pri ire la #aptele si impre&urarile in pri inta carora declaratiile date anterior se contrazic. 9rganul de urmarire penala sau instanta de &udecata poate incu iinta ca persoanele con#runtate sa-si puna reciproc intrebari. pecialisti, c!iar si atunci cand organul &udiciar are unele cunostiinte din domeniul respecti , #iind insa necesara o parere #undamentata pe temeinice constatari cu caracter stiinti#ic. Aumarul specialistilor la care se apeleaza pentru lamurirea unor probleme cu semn#icatie &uridica intr o cauza este #oarte larg, practic nee$istand domeniu al cunoasterii umane care sa nu #ie implicat, mai mult sau mai putin in aceasta acti itate.H Cea mai mare parte a constatarilor si e$pertizelor dispuse de organele &udiciare sunt din domeniul criminalisticii si al medicinei legale, data #iind cuprinderea deosebit de larga a acestor doua stiinte. %ezultatele cercetarilor intreprinse de catre specialist, e$pert, medic legist, iau #orma unui raport de constatare sau de e$pertiza, a and #ormulate la #inal anumite concluzii. Acest material este inclus in dosarul cauzei ca mi&loc de proba, realizand o e$plicare a elementelor asupra carora s a cerut parerea specialistilor, #acand o accesibila si nespecialistilor. "eoarece practica impune e$aminarea unor situatii tot mai comple$e, de interpretare si e$aminare multi disciplinara, aderam la opinia ca e$pertizele pot #i si e$pertize comple$e medico legale si criminalistice, ideea e$pertizei comple$e #iind sustinuta inca din anul 160? de catre :ucian (onescu . Administarea unor e$pertize comple$e poate #i de e$emplu ordonata intr o cauzs in care trebuie sa se stabilesca, #ata de aspectul improscarilor de sange de pe pereti, directia lo iturilor si pozitia ictimei intr un spatiu limitat. Constatarea te!nico-stiinti#ica este un mi&loc stiinti#ic de proba speci#ic legislatiei procesuale penale romanesti, ne#iind cunoscut sub aceasta denumire in alte legislatii. 'a se e#ectueaza atunci cand e$ista pericolul de disparitie, modi#icare sau alterare a unor probe, situatii de #apt, etc. #iind necesara in acelasi timp lamurirea de urgenta a anumitor impre&urari ale cauzei, iar pentru clari#icarea acestora este necesara opinia unui specialist. 'a constituie deci o acti itate de interpretare si alori#icare stiinti#ica imediata a ederea identi#icarii urmelor , a mi&loacelor materiale de proba si impre&urarilor de #apt, in

autorului #aptei si obiectelor #olosite la sa arsrea i #aptei. Constatarea te!nico-stiinti#ica criminalistica este mult mai restransa decat e$pertiza criminalistica , #iind dispusa doar atunci cand urgenta anc!etei nu permite ordonarea unei e$pertize. Constatarea te!nico stiinti#ica se poate dispune din o#iciu, sau la cererea partilor, #iind e#ectuata de catre specialisti criminalisti sau te!nicieni ce #unctioneaza in cadrul ori pe langa institutia de care apartine organul de urmarire penala. '#ectuarea constatarii te!nico stiinti#ice de catre anumiti specialistii criminalistii, nu inseamna si insusirea de catre acestia a atributiilor de organ de anc!eta, asigurandu se pe acesta cale obiecti itatea si corectitudinea cercetarilor. Con#orm pre ederilor art. 111C. proc. pen. constatarea te!nico-stiinti#ica se poate dispune numai in cursul urmaririi 45

penale, putand #i dispusa de instanta de &udecata in cazul re#acerii sau completarii urmaririi penale.

*5) Constatarea in#raciunilor de audien+. 7uspendarea &udec+ii. Art.*66-daca in cursul sedintei se sa arseste o #apta pre azuta de legea penala, presedintele constata acea #apta si identi#ica pe #aptuitor. (nstanta daca este cazul poate dispune arestarea pre enti a a in inuitului, despre care se #ace mentiune in inc!eiere. 5n literatur+ de specialitate se arat+ c+ in#raciunile de audien+ sunt cele s+ 2rite ,n #aa completului de &udecat+, indi#erent dac+ acesta se a#l+ ,n sala de edin+ sau la locul unde, potri it art.*??, se des#+oar+ &udecata ori ,n timpul unei cercet+ri la #aa locului. Potri it art.*66 alin.31), dac+ ,n cursul edinei se s+ 2rete o #apt+ pre +zut+ de legea penal+, preedintele completului constat+ acea #apt+ i ,l identi#ic+ pe #+ptuitor. 7ubectul pasi al unei ast#el de in#raciuni poate #i at2t unul din organele &udiciare care particip+ la &udecat+, c2t i oricare dintre persoanele prezente la edina de &udecat+. 5n leg+tur+ cu s+ 2rirea acestei in#raciuni, instana ,ntocmete un proces- ebal pe care ,l trimite procurorului. 5n acest+ situaie, procesul- erbal ,nc!eiat are o dubl+ natur+ &uridic+, #iind, ,n acelai timp, actul prin care se ,ncepe urm+rirea penal+ i cel mai important mi&loc de prob+ ,n cauza care ia ast#el natere. (nstana, dac+ este cazul, i cu ,ndeplinirea condiiilor pre +zute de art.1/1, poate dispune, in2nd cont i de dispoziiile art.1/0, arestarea pre enti + a ,n inuitului iar preedintele completului emite un mandat de arestare a acestuia. "espre luarea m+surii arest+rii pre enti e se #ace meniune ,n ,nc!eirea de edin+ iar ,n inutul arestat este trimis de ,ndat+ procurorului, ,mpreun+ cu procesul- erbal i cu mandatul de arestare. 7uspendarea &udec+ii-5n cazul ,n care se constat+ c+ inculpatul su#er+ de o boal+ gra + care ,l ,mpiedic+ s+ participe la &udecat+, instana dispune, prin ,nc!eire, suspendarea procesului penal , p2n+ c2nd starea inculpatului a permite participarea acestuia la &udecat+ 3 art.)0) alin.1). 5n lumina modi#ic+rilor aduse prin :egea nr.*?1;*00), boala gra + de care su#er+ inculpatul trebuie s+ #ie constat+ numai printr-o e$pertiz+ medico-legal+. nu intereseaz+ dac+ boala gra + este rezultatul propriei acti it+i a inculpatului sau dac+ este curabil+ ori nu. Potri it art.)0) alin.3*), ,n ipoteza ,n care sunt mai muli inculpai ,n cauza penal+, iar temeiul suspend+rii pri ete numai pe unul dintre ei i di&ungerea nu este posibil+, se dispune suspendarea ,ntregii cauze. 5nc!eirea dat+ ,n prim+ instan+ prin care s-a dispus suspendarea cauzei poate #i atacat+ separat cu recurs care nu suspend+ e$ecutarea. Procesul penal se reia din o#iciu de ,ndat+ ce inculpatul poate participa la &udecat+, ,n acest sens e$ist2nd obligaia pentru instan+ de a se interese periodic asupra st+rii de s+n+tate a inculpatului. 7uspendarea &udec+ii constituie, potri it art.1*? C.pen., o 46

cauz+ de suspendare a cursului termenului de prescripie a r+spunderii penale, prescipia urm2nd s+-i reia cursul din ziua ,n care a ,ncetat cauza de suspendare. "e asemenea, potri it art.)0) alin.#inal C.porc.pen., suspendarea &udec+ii inter ine i ,n situaia ,n care ,n cauz+ a #ost ridicat+ o e$cepie de neconstituionalitate. Aceste dispoziii, introduse prin :egea nr.*?1;*00), armonizeaz+ reglement+rile procedurale cu cele pre +zute de legislaia special+ ,n materie, i anume :egea nr./0;166* 3 :eagea Curii Constituionale ). 8rebuie menionat c+ ,n cazul ridic+rii unei e$cepii de neconstituionalitate suspedarea &udec+ii inter ine de drept, prin e#ectul legii. *1) Constat+rile te!nico-tiini#ice i medico-legale. Art.11)-9rganul de urmarire penala care dispune e#ectuarea constatarii te!nico-stiinti#ice stabileste obiectul acesteia. Constatarile te!nico-stiinti#ice se e#ectueaza asupra datelor si materialelor puse la dispozitie sau indicate de organul de urmarire penala. Art.11/-constatarea medico-legala-in caz de moarte iolenta, de moarte a carei cauza nu se cunoaste sau cand este necesara o e$aminare corporala a in inuitului sau a partii atamate pentru a se constata pe corpul acesteia e$istenta unei in#ractiuni organul de urmarire penala dispune e#ectuarea unei constatari medico-legale si cere organului medical e#ectuarea constatarii.

*0) "ec+derea i inadmisibilitatea sanciuni procedurale penale. Potri it art.1?5 C.porc.pen., c2nd pentru e$ercitarea unui drept procesual legea pre ede nu anumit termen, nerespectare acestuia atrage dec+derea din e$erciiul dreptului i nulitatea actului #+cut peste termen. (nter ine dec+derea ca sanciune, spre e$emplu, c2nd titularul nu a declarat apel sau recurs ,n temenul pre +zut de lege. Aspectele di#ereniale eseniale ,ntre dec+dere i nulitate, ca sanciuni procedurale, sunt- nulitatea se re#er+ la acte procesuale, pe c2nd dec+derea se re#er+ la drepturi prcesuale. nulitatea se re#er+ la un act e#ectuat, ,n timp ce dec+derea are ,n edere un act care nu mai poate lua #iin+ deoarece a e$pirat termenul pre +zut de lege. spre deosebire de nulitate, care impune re#acerea actului, ,n cazul dec+derii legea permite e$ercitarea dreptului peste termenul pre +zut de lege 3 ca de e$meplu, ,n cazul repunerii ,n termen de apel i de recurs, ,n condiiile art.)15 sau a apelului sau recursului peste termen, potir it art.)15). (nadmisibilitate, ca sanciune procedural+, inter ine ,n cazul ,n care p+rile ,n proces e#ectueaz+ acte pe care legea nu le ,ng+duie sau e$ercit+ drepturi procesuale epuizate prin alte c+i procesuale sau neprocesuale. 'ste inadmisibil, spre e$emplu, apelul declarat de partea ci il+ sau partea responsabil+ ci ilmente cu pi ire la latura penal+ a cauzei, 47

deoarece, potir it art.)1* alin.31), partea ci il+ i partea responsabil+ ci ilmente nu pot #ace apel ,n ceea ce pri ete latura penal+.

*?) "eclaraiile ,n inuitului sau ale inculpatului mi&loace de proba ,n procesul penal. "eclaratiile in inuitului sau ale inculpatului #acute in cursul procesului penal pot ser i la a#larea ade arului, numai in masura in care sunt coroborate cu #apte si impre&urari ce rezulta din ansamblul probelor e$istente in cauza. (n inuitul sau inculpatul, inainte de a #i ascultat, este intrebat cu pri ire la nume, prenume, porecla, data si locul nasterii, numele si prenumele parintilor, cetatenie, studii, situatia militara, loc de munca, ocupatie, adresa, antecedente penale si alte date pentru stabilirea situatiei sale personale.(n inuitului sau inculpatului i se aduce apoi la cunostinta #apta care #ormeaza obiectul cauzei si i se pune in edere sa declare tot ce stie cu pri ire la #apta si la in inuirea ce i se aduce in legatura cu aceasta. 9rganul de urmarire penala, inainte de a-l asculta pe in inuit, cere acestuia sa dea o declaratie scrisa personal, cu pri ire la in inuirea ce i se aduce. Diecare in inuit sau inculpat este ascultat separat.(n cursul urmaririi penale, daca sunt mai multi in inuiti sau inculpati, #iecare este ascultat #ara sa #ie de #ata ceilalti.(n inuitul sau inculpatul este mai intai lasat sa declare tot ce stie in cauza.Ascultarea in inuitului sau inculpatului nu poate incepe cu citirea sau reamintirea declaratiilor pe care acesta le-a dat anterior in cauza.(n inuitul sau inculpatul nu poate prezenta ori citi o declaratie scrisa de mai inainte, insa se poate ser i de insemnari asupra amanuntelor greu de retinut. "upa ce in inuitul sau inculpatul a #acut declaratia, i se pot pune intrebari cu pri ire la #apta care #ormeaza obiectul cauzei si la in inuirea ce i se aduce. "e asemenea, este intrebat cu pri ire la probele pe care intelege sa le propuna. "eclaratiile in inuitului sau inculpatului se consemneaza in scris. "eclaratia scrisa se citeste acestuia, iar daca cere, i se da sa o citeasca. Cand este de acord cu continutul ei, o semneaza pe #iecare pagina si la s#arsit. Cand in inuitul sau inculpatul nu poate sau re#uza sa semneze, se #ace mentiune in declaratia scrisa. "eclaratia scrisa este semnata si de organul de urmarire penala care a procedat la ascultarea in inuitului sau inculpatului ori de presedintele completului de &udecata si de gre#ier, precum si de interpret cand declaratia a #ost luata printr-un interpret. "aca in inuitul sau inculpatul re ine asupra reuneia din declaratiile sale sau are de #acut completari, recti#icari sau precizari, acestea se consemneaza si se semneaza in conditiile aratate in prezentul articol. 9ri de cate ori in inuitul sau inculpatul se gaseste in imposibilitate de a se prezenta pentru a #i ascultat, organul de urmarire penala sau instanta de &udecata procedeaza la ascultarea acestuia la locul unde se a#la.

48

*6) "eclaraiile martorilor mi&loace de proba ,n procesul penal- noiune, obligaiile i drepturile martorilor. persoanele care nu pot #i ascultate ca martor i persoane care nu sunt obligate s+ depun+ ca martor. Persoana care are cunostinta despre reo #apta sau despre reo impre&urare de natura sa ser easca la a#larea ade arului in procesul penal poate #i ascultata in calitate de martor. Persoana obligata a pastra secretul pro#esional nu poate #i ascultata ca martor cu pri ire la #aptele si impre&urarile de care a luat cunostinta in e$ercitiul pro#esiei, #ara incu iintarea persoanei sau a unitatii #ata de care este obligata a pastra secretul. Calitatea de martor are intaietate #ata de calitatea de aparator, cu pri ire la #aptele si impre&urarile pe care acesta le-a cunoscut inainte de a #i de enit aparator sau reprezentant al reuneia dintre parti. 7otul si rudele apropiate ale in inuitului sau inculpatului nu sunt obligate sa depuna ca martori. <inorul poate #i ascultat ca martor. Pana la arsta de 1/ ani ascultarea lui se #ace in prezenta unuia dintre parinti ori a tutorelui sau a persoanei careia ii este incredintat minorul spre crestere si educare. Persoana atamata poate #i ascultata ca martor, daca nu este constituita parte ci ila sau nu participa in proces ca parte atamata. Persoana c!emata ca martor este obligata sa se in#atiseze la locul, ziua si ora aratate in citatie si are datoria sa declare tot ce stie cu pri ire la #aptele cauzei. <artorul este intrebat mai intai despre nume, prenume, etate, adresa si ocupatie.(n caz de indoiala asupra identitatii martorului, aceasta se stabileste prin orice mi&loc de proba.<artorul a #i apoi intrebat daca este sot sau ruda a reuneia dintre parti si in ce raporturi se a#la cu acestea, precum si daca a su#erit reo paguba de pe urma in#ractiunii. (nainte de a #i ascultat, martorul depune urmatorul &uramant- HBur ca oi spune ade arul si ca nu oi ascunde nimic din ceea ce stiu. Asa sa-mi a&ute "umnezeuLH(n timpul depunerii &uramantului, martorul tine mana pe cruce sau pe Jiblie. %e#erirea la di initate din #ormula &uramantului se sc!imba potri it credintei religioase a martorului. <artorului de alta religie decat cea crestina nu ii sunt aplicabile pre ederile alin. *. <artorul #ara con#esiune a depune urmatorul &uramant- HBur pe onoare si constiinta ca oi spune ade arul si ca nu oi ascunde nimic din ceea ce stiuH. <artorii care din moti e de constiinta sau con#esiune nu depun &uramantul or rosti in #ata instantei urmatoarea #ormula- H<a oblig ca oi spune ade arul si ca nu oi ascunde nimic din ceea ce stiuH. "upa depunerea &uramantului sau dupa rostirea #ormulei pre azute in alin. 5, se a pune in edere martorului ca, daca nu a spune ade arul, sa arseste in#ractiunea de marturie mincinoasa."espre toate acestea se #ace mentiune in declaratia scrisa. <inorul care nu a implinit 1/ ani nu depune &uramant. i se atrage insa atentia sa spuna ade arul. <odul si limitele ascultarii martorilor <artorului i se #ace cunoscut obiectul cauzei si i se arata care sunt #aptele sau impre&urarile pentru do edirea carora a #ost propus ca martor, cerandu-i-se sa declare tot ce stie cu pri ire la acestea. "upa ce martorul a #acut 49

declaratii, i se pot pune intrebari cu pri ire la #aptele si impre&urarile care trebuie constatate in cauza, cu pri ire la persoana partilor, precum si in ce mod a luat cunostinta despre cele declarate.

)0) "eclinarea de competen+. Art. /*. - (nstanta de &udecata care isi declina competenta trimite dosarul instantei de &udecata aratata ca #iind competenta prin !otararea de declinare. "aca declinarea a #ost determinata de competenta materiala sau dupa calitatea persoanei, instanta careia i s-a trimis cauza poate #olosi actele indeplinite si poate mentine masurile dispuse de instanta desesizata. (n cazul declinarii pentru necompetenta teritoriala, actele indeplinite ori masurile dispuse se mentin. Gotararea de declinare a competentei nu este supusa apelului si nici recursului. Potri it normelor de competen+, organelor &udiciare au abilitatea de a soluiona anumite cauze penale. Pot ap+rea situaii c2nd un organ &udiciar este sesizat cu soluionarea unei cauze penale, dar care, potri it regulilor de competen+, nu este cel ,ndrituit s+ soluioneze acea cauz+. <i&locul &uridic prin intermediul c+ruia cauza este luat+ din competena organului &udiciar iniial sesizat i transmis+ organului &udiciar competent s+ o soluionze este declinarea de competen+. Potri it art./* alin.31) raportat la art./5 alin.31) C.proc.pen., ,n aceste situaii organul &udiciar care ,i declin+ competena trimite dosarului organului &udiciar ar+tat ca #iind competent 3 organul de urm+rie penal+ dispune declinarea prin ordonan+ iar instana de &udecat+ prin sentin+ ). A 2nd ,n edere c+ declinarea de competen+ poate #i pus+ ,n discuie la cerere, dar i din o#iciu, se poate considera c+ acesta este i un mi&loc prin care se realizeaz+ autocontrolul ,n respectarea regulilor de competen+. "ac+ declinarea a #ost determinat+ de competena material+ sau dup+ calitatea persoanei, instana c+reia i s-a trimis cauza poate #olosi actele ,ndeplinite i poate menine m+surile dispuse de instana desesizat+ 3 art./* alin.* ). 8e$tul reglementeaz+ cazurile ,n care organul &udiciar dup+ sesizare i p2n+ ,n momentul declin+rii ,ndeplinete di#erite acti it+i procesuale ori a dispus luarea unor m+suri cu caracter procesual. 5n aceste situaii, instana ,n #a oarea c+reia s-a declinat competena poate #olosi actele ,ndeplinte sau poate menine m+surile dispuse. 5n cazul declin+rii pentru necompeten+ teritorial+, actele ,ndeplinite ori m+surile dispuse se menin 3 art./* alin.) . "in regelemenatarea e$istent+ 3 art./* alin.* ) rezult+ c+ declinarea de competen+ este un act de dez,n estire, reprezent2nd totodat+ i un act de sesizare pentru organul &udiciar nou ,n estit. Got+r2rea de declinare de competen+ nu este supus+ nici un c+i de atac.

50

)1) "eliberarea- noiune, obiect, procedur+. Art. )00. - :a deliberare iau parte numai membrii completului in #ata caruia a a ut loc dezbaterea. Completul de &udecata delibereaza in secret. Art. )/). - Completul de &udecata delibereaza mai intai asupra c!estiunilor de #apt si apoi asupra c!estiunilor de drept. "eliberarea poarta asupra e$istentei #aptei si ino atiei #aptuitorului, asupra stabilirii pedepsei, asupra masurii educati e ori masurii de siguranta cand este cazul sa #ie luata, precum si asupra computarii retinerii si arestarii pre enti e. Completul de &udecata delibereaza si asupra repararii pagubei produse prin in#ractiune, asupra masurilor pre enti e si asiguratorii, mi&loacelor materiale de proba, c!eltuielilor &udiciare, precum si asupra oricarei alte probleme pri ind &usta solutionare a cauzei.8oti membrii completului de &udecata au indatorirea sa-si spuna parerea asupra #iecarei c!estiuni. Presedintele isi spune parerea cel din urma. Con#orm art. )/), dupa inc!iderea sedintei de &udecata instanta procedeaza in camera de consiliu, in secret, la deliberare asupra c!estiunilor de #apt si apoi asupra c!estiunilor de drept ale cauzei. %ezol area c!estiunilor de #apt se #ace prin aprecierea completa si &usta a probelor iar daca instanta constata ca nu s-au administrat toate probatoriile necesare a dispune prin inc!eiere repunerea cauzei in #aza de &udecata #i$and un nou termen de &udecata cu citarea partilor. (n acest caz &udecata se a relua cu cercetarea &udecatoreasca. "aca instanta constata ca probele administrate nu sunt complete, atunci procedeaza la deliberare cu pri ire la e$istenta #aptei, comiterea ei de catre inculpat, ino atia acestuia. (nstanta delibereaza asupra pedepsei ce trebuie aplicata inculpatului, asupra masurilor de siguranta si asupra computarii retinerii si arestarii pre enti e. Completul de &udecata delibereaza si asupra repararii pagubei produse prin in#ractiune, asupra masurilor pre enti e si asiguratorii, mi&loacelor materiale de proba, c!eltuielilor &udiciare, precum si asupra oricarei alte probleme pri ind &usta solutionare a cauzei. <embrii completului de &udecata au obligatia sa-si spuna parerea asupra #iecarii c!estiuni, presedintele #iind ultimul care isi spune parerea. Pronuntarea !otararii se #ace de catre presedintele completului, asistat de gre#ier si e$plica partilor dupa pronuntarea !otararii ca au dreptul la apel sau recurs. Gotararea primei instante este actul procesual prin care e in#aptuita sarcina &ustitiei in cauza penala. Gotararea se pronunta in numele legii si daca ramane de#inita capata putere de lege #ata de organele de stat, de institutii si #ata de persoanele la care se re#era. Gotararea penala trebuie sa indeplineasca doua conditii #undamentale, legalitatea si temeinicia acesteia. Gotararea este legala cand e rezultatul unei acti itati procesuale con#orm legii si cuprinde solutia corespunzatoare legii penale si ci ile. Gotararea este temeinica atunci cand cuprinde ade arul despre #aptele cauzei si cand aplica o pedeapsa &ust indi idualizata si temeinic argumentata.

51

)*) "ezbaterile ,n #ata primei instane i ultimul cu 2nt al inculpatului. Art.)/0-dupa terminarea cercetarilor &udecatoresti se trece la dezbateri dandu-se cu antul in urmatoarea ordine- procurorului, partii atamate, partii ci ile, partii responsabile ci ilmente si inculpatului. Presedintele inainte de a inc!eia dezbaterile da ultimul cu ant inculpatului personal. (n timpul in care inculpatul are ultimul cu ant nu i se pot pune intrebari. "aca inculpatul rele a noi impre&urari esentiale pentru cauza presedintele dispune reluarea cercetarilor &udecatoresti. "ezbaterile &udiciare este acea #aza a &udecatii in care procurorul si partile prin concluziile orale pri iind c!estiunile de #apt si de drept ale cauzei, prezinta instantei din punct de edere al in inuirii si al apararii, e$istenta sau ine$istenta #aptei, ino atia inculpatului, incadrarea &uridica a #aptei, solutia care trebuie pronuntata. "ezbaterea &udiciara este obligatorie si lipsa ei atrage nulitatea !otararii pronuntate intrucat incalca dreptul la cu ant al procurorului si dreptul la aparare al partilor. Ae#iind pre azuta sub sanctiunea nulitatii absolute, incalcarea acestui drept trebuie in ocata in cursul dezbaterilor de catre partea careia nu i s-a dat cu antul pentru ca alt#el nulitatea se acopera. 9rdinea de des#asurare a dezbaterilor este cea pre azuta in art. )/0, cu antul acordandu-se mai intai procurorului, apoi partii atamate, partii ci ile, partii responsabile ci ilmente si in #inal inculpatului. Aceasta ordine are in edere necesitatea cunoasterii de catre parti, in special de inculpat a argumentelor #ormulate in sustinerea in inuirii. Procurorul pune concluzii atat in ce pri este latura penala cat si in ce pri este latura ci ila a cauzei. 'l trebuie sa demonstreze instantei de &udecata, legalitatea, temeinicia in inuirii, pericolul social al #aptei sa arsite, impre&urarile care se re#era la persoana inculpatului cerand pedeapsa corespunzatoare. (n cu antul sau procurorul este obligat sa #aca o analiza a probelor administrate, sa indice incadrarea &uridica corespunzatoare, sa #aca propuneri concrete pri iind solutia ce urmeaza a #i data, iar in caz de condamnare sa #aca propuneri asupra pedepsei ce trebuie sa #ie aplicata 3cuantum, mod de e$ecutare). Partea atamata se limiteaza in cu antul sau la latura penala a cauzei si are obligatia sa e$amineze aceleasi conditii de #ond si #orma ca ale procurorului. Partea ci ila are cu antul numai la latura ci ila si la c!eltuielile &udiciare pe care le-a #acut. Partea responsabila ci ilmente are cu antul numai cu pri ire la raspunderea sa ci ila dar poate demonstra si ine$istenta raspunderii ci ile a inculpatului sau o raspundere diminuata a acestuia. (nculpatul, a and ultimul cu ant #ace o e$punere a impre&urarilor care stabilesc ne ino atia sa, sau a celor impre&urari care atenueaza raspunderea sa penala sau ci ila. Partile cand sunt asistate de aparator participa la dezbateri prin cu antul aparatorilor. Aparatorul inculpatului poate pleda pentru ne ino atie cand probele nu sustin ino atia. "aca e$ista probe de ino atie aparatorul, poate demonstra ca #apta nu constituie in#ractiune ci abatere, sau poate sa primeasca o incadrare &uridica mai usoara. 52

Acceptand ca in inuirea este intemeiata, aparatorul poate sa demonstreze e$istenta circumstantelor atenuante care atrag o pedeapsa mai blanda sau o alta modalitate de e$ecutare a pedepsei 3suspendarea e$ecutarii pedepsei, suspendarea sub supra eg!ere, amenda penala). Pledoaria trebuie sa se bazeze numai pe probele administrate din dosar, trebuie sa #ie moti ata si bazata pe dispozitiile legale. (n cazul in care dupa ce s-a dat cu antul tuturor partilor, procurorul sau una din parti or sa prezinte instantei noi argumente atunci se da cu antul in replica cu obligatia de a se respecta aceeasi ordine. (n tot cursul dezbaterilor, presedintele completului de &udecata are dreptul sa intrerupa pe cei care au cu antul daca in sustinerile lor depasesc limitele cauzei ce se &udeca. Cand dezbaterile se prelungesc ele pot #i intrerupte dar nu mai mult de 5 zile. @ltimul cu ant al inculpatului personal este reglementat de art. )/1. (nainte de a se inc!eia dezbaterile, presedintele completului de &udecata da ultimul cu ant inculpatului personal. (n timp ce inculpatul are ultimul cu ant nu i se pot pune intrebari. Cu aceasta ocazie inculpatul poate aduce noi argumente, noi precizari esentiale, ultima sa aparare pentru &usta solutionare a cauzei. Aeacordarea ultimului cu ant inculpatului personal poate atrage nulitatea !otararii pronuntate daca se a constata ca e$ista o atamare ce nu poate #i inlaturata. "upa terminarea dezbaterii &udecatoresti se declara inc!isa sedinta de &udecata trecandu-se la deliberarea si solutionarea cauzei. (nstanta poate dispune ca partile sa depune concluzii scrise care sa cuprinda sustinerile #acute oral.

))) "ispoziii speciale pri ind reinerea i arestarea pre enti + a minorului. Persoanelor reinute minore li se asigur+ ,n toate cazurile asisten+ &uridic+, organele &udiciare #iind obligate s+ ia m+suri pentru desemnarea unui ap+rator din o#iciu, dac+ minorul nu i-a ales unul, i pentru ca acesta s+ poat+ lua contact direct cu minorul. Atunci c2nd se dispune reinerea unui minor se ,ncunotiineaz+ despre aceasta imediat p+rinii, tutorele, persoana ,n ,ngri&irea sau sub supra eg!erea c+ruia se a#l+ minorul, alte persoane pe care le desemneaz+ acesta.5n timpul reinerii minorii se in separat de ma&ori, ,n locuri anume destinate acestora. <inorul ,ntre 1/ i 11 ani nu poate #i arestat pre enti dec2t dac+ pedeapsa pre +zut+ de lege pentru #apta de care este ,n inuit este deteniunea pe ia+ sau ,nc!isoarea de 10 ani ori mai mare i o alt+ m+sur+ pre enti + nu este su#icient+."urata arest+rii inculpatului minor ,ntre 1/ si 11 ani este, ,n cursul urm+ririi penale de cel mult 15 zile, iar eri#icarea legalit+ii i temeiniciei arest+rii pre enti e se e#ectueaz+ ,n cursul &udec+ii periodic, dar nu mai t2rziu de )0 de zile. Prelungirea acestei m+suri ,n cursul urm+ririi penale sau meninerea ei ,n cursul &udec+ii nu poate #i dispus+ dec2t ,n mod e$cepional. Arestarea pre enti + a minorului ,ntre 1/ i 11 ani ,n cursul urm+ririi penale nu poate s+ dep+easc+, ,n total, un termen rezonabil i nu 53

mai mult de 10 de zile, #iecare prelungire neput2nd dep+i 15 zile. 5n mod e$cepional, c2nd pedeapsa pre azut+ de lege este deteniunea pe ia+ sau ,nc!isoarea de *0 de ani sau mai mare, arestarea pre enti + a inculpatului minor ,ntre 1/ si 11 ani ,n cursul urm+ririi penale poate #i prelungit+ p2n+ la 1?0 de zile.(nculpatul minor mai mare de 11 ani poate #i arestat pre enti ,n cursul urm+ririi penale pe o durata de cel mult *0 de zile. "urata m+surii pre enti e poate #i prelungit+ ,n cursul urm+ririi penale de #iecare dat+ cu *0 de zile, dar #+r+ a se putea dep+i un termen rezonabil i nu mai mult de 60 de zile. 5n mod e$cepional, c2nd pedeapsa pre +zut+ de lege este deteniunea pe ia+ ori ,nc!isoarea de 10 ani ori mai mare, arestarea pre enti + a inculpatului minor mai mare de 11 ani, ,n cursul urm+ririi penale poate #i prelungit+ p2n+ la 1?0 de zile. Keri#icarea legalit+ii i temeiniciei arest+rii pre enti e a inculpatului minor mai mare de 11 ani ,n cursul &udec+ii se e#ectueaz+ periodic, dar nu mai t2rziu de /0 de zile."urata arest+rii ,n inuitului minor este de cel mult ) zile. Pentru a r+spunde cerinelor psi!o-#izice ale minorilor i a spori garaniile procesuale ce e#icentiaz+ ,nbinarea laturii represi e cu latura educati + a procesului penal, prin :egea nr. *?1;*00) a #ost introdus+ o nou+ seciune ,n Codul de procedur+ penal+, ce conine dispoziii speciale pentru minori cu pri ire la m+surile de pre enie pri ati e de libertate. Ast#el, potri it art. 110 e, reinerea i arestarea pre enti + a minorului se #ac potri it dispoziiilor obinuite, cu anume derog+ri i complet+ri pe care le om analiza ,n continuare. 5n mod cu totul e$cepional, minorul ,ntre 1/ i 11 ani care r+spunde penal poate #i reinut la dispoziia procurorului sau a organului de cercetare penal+, cu ,ntiinarea i sub controlul procurorului, pentru o durat+ ce nu poate depi 10 ore, dac+ e$ist+ date certe c+ minorul a comis o in#raciune pedepsit+ de lege cu deteniunea pe ia+ sau ,nc!isoare de 10 ani ori mai mare. %einerea poate #i prelungit+ numai dac+ se impune, prin ordonan+ moti at+, de procuror, pentru o durat+ de cel mult 10 ore. Cu pri ire la arestare, art. 110 ! pre ede c+ minorul ,ntre 1/ i 11 ani nu poate #i arestat pre enti dec2t dac+ pedeapsa pre +zut+ de lege pentru #apta de care este ,n inuit este deteniunea pe ia+ sau ,nc!isoarea de 10 ani ori mai mare i o alt+ m+sur+ pre enti + nu este su#icient+. "urata arest+rii inculpatului minor ,ntre 1/ i 11 ani este, ,n cursul urm+ririi , de cle mult 15 zile, iar eri#icarea legalit+ii i temeiniciei arest+rii pre enti e se e#ectueaz+ ,n cursul &udec+ii periodic, dar nu mai t2rziu de )0 de zile. Prelungirea acestei m+suri ,n cursul urm+ririi penale sau meninerea ei ,n cursul &udec+ii ,n prim+ instan+ nu poate #i dispus+ dec2t ,n mod e$cepional, de #iecrae dat+ cu cel mult 15 zile. Arestarea pre enti + a minorului nu poate s+ dep+easc+, ,n total, ,n cursul urm+ririi penale, 10 de zile. (nculpatul minor mai mare de 11 ani poate #i arestat pre enti ,n cursul urm+ririi penale pe o durat+ de cel mult *0 de zile. "urata m+surii pre enti e poate prelungit+ ,n cursul urm+ririi penale, de #iecare dat+ cu *0 de zile. Arestarea pre enti + a inculpatului minor ,n cursul urm+ririi penale nu poate s+ dep+easc+ ,n total 60 de zile. 5n mod e$cepional, c2nd pedeapsa pr +zut+ de lege este deteniunea pe ia+ 54

sau ,nc!isoarea de 10 ani ori mai mare, asrestarea pre enti + a inculpatului minor ,n cursul urm+ririi penale poate #i prelungit+ p2n+ la 1?0 de zile. Keri#icarea leglait+ii i temeiniciei arest+rii pre enti e a inculpatului minor mai mare de 11 ani ,n cursul &udec+ii se e#ectueaz+ periodic, dar nu mai t2rziu de /0 de zile. "urata arest+rii ,n inuitului minor, indi#erent de 2rsta sa 3,ntre 1/ i 1? ani) este de cel mult ) zile. <inorilor reinui sau arestai pre enti li se asigur+, pe l2ng+ drepturile pre +zute de lege pentru deinuii pre enti ce au peste 1? ani, drepturi proprii i un regim special de detenie pre enti +, ,n raport cu particularit+ile 2rstei lor, ast#el ,nc2t m+surile pri ati e de liberatate luate #a+ de minori ,n scopul bunei des#+ur+ri a procesului penal ori a ,mpiedic+rii sustragerii lor de la urm+rirea penal+, &udecat+ ori de la e$ecutarea pedepsei s+ nu pre&udicieze dez oltarea #izic+, psi!ic+ sau moral+ a minorului. Ast#el, ,n lumina art. 110#, ,n inuiilor sau inculpailor minori, reinui ori arestai pre enti , li se asigur+ ,n toate cazurile asisten+ &uridic+ obligatorie, organele &udiciare #iind obligate s+ ia m+suri pentru desemnarea unui ap+r+tor din o#iciu dac+ minorul nu i-a ales unul i pentru ca acesta s+ poat+ lua contact direct cu minorul arestat i s+ comunice cu el. Atunci c2nd se dispune arestarea sau reinerea unui ,n inuit sau inculpat minor se ,ncunotineaz+ despre aceasta imediat, ,n cazul reinerii, i ,n teremen de */ de ore ,n cazul arest+rii, p+rinii, tutorele, persoana ,n ,ngri&irea sau supra eg!erea c+reia se a#l+ minorul, alte persoane pe care le desemneaz+ acesta, iar ,n caz de arestare, i ser iciu de reintegrare social+ a in#ractorilor i de supra eg!ere a e$ecut+rii sanciunilor nepri ati e de libertate de pe l2ng+ instana c+reia i-ar re eni s+ &udece ,n prim+ instan+ cauza, consemn2ndu-se aceasta ,ntr-un proceserbal.Potri it art. 110# alin. 35), respectarea drepturilor i a regimului special pre +zute de lege pentru minorii reinui sau arestai pre enti este asigurat+ prin controlul unui &udec+tor anume desemnat de preedintele instanei, prin izitarea locurilor de deinere pre enti + de c+tre procuror, precum i prin controlul altor organisme abilitate de lege s+ iziteze deinuii pre enti .

)/) '#ectele recursului. %ecursul este suspensi de e$ecutare atat in ceea ce pri este latura penala cat si latura ci ila. '#ectul de oluti -instanta &udeca recursul numai cu pri ire la persoana care l-a declarat si la persoana la care se re#era declaratia de recurs si numai in raport cu calitatea pe care recurentul o are in recurs. '#ectul e$tensi -instanta e$amineaza cauza prin e$tindere si cu pri ire la partile care nu au declarat recurs.Procurorul poate cere e$tinderea recursului sau si la alte persoane. Aeagra area situatiei in propriul recurs-instanta nu poate crea o situatie mai grea pentru cel care a declarat recurs. (n recursul declarat de procuror in #a oarea unei parti instanta nu poate agra a situatia acesteia. '#ectul suspensi de e$ecutare-Con#orm art.)?5 5, recursul declarat ,n 55

termen este suspensi de e$ecutare at2t ,n ceea ce pri ete latura penal+, c2t i cea ci il+, a#ar+ de cazul c2nd legea dispune alt#el.A 2nd ,n edere c+ instituiile repunerii ,n termen i a recursului peste termen au aceeai baz+ legal+ ca ,n materia apelului, ,n aceste situaii e#ectul suspensi al recursului nu se mai produce ope legis, suspendarea !ot+r2rii atacate #iind l+sat+ la aprecierea instanei. %ecursul procurorului, declarat #+r+ rezer e, suspend+ e$ecutarea tuturor dispoziiilor din !ot+r2rea atacata. :egea pre ede e$pres e$cepiile de la regula pre +zut+ ,n art.)?55. Ast#el, recursul nu suspend+ e$ecutarea !ot+r2rii c2nd se declar+ ,mpotri a- ,nc!eierii prin care s-a luat sau s-a meninut o m+sur+ pre enti +, ori s-a constatat ,ncetarea de drept a arest+rii pre enti e 3 art.1/1 alin.* ). sentinei sau deciziei prin care s-a dispus luarea, re ocarea sau meninerea unei ast#el de m+suri 3 art.)50 alin./). ,nc!eierii prin care s-a !ot+r2rt asupra prelungirii arest+rii pre enti e 3 art.156 alin.6 ). ,nc!eierii prin care s-a con#irmat m+sura procesual+ a intern+rii medicale 3 art.11* alin.1 ). ,nc!eierii prin care s-a soluionat contestaia ,mpotri a unor m+suri asigur+torii 3 art.11? alin.*). ,nc!eierii prin care sa suspendat &udecata 3 art.)0) alin.)). !ot+r2rii prin care se dispune asupra cererii de liberare pro izoire cu e$cepia recursului declarat de procuror 3 art./50 alin./). 8otodat+, potri it art./50 alin.3/), recursul declarat ,mpotir a !ot+r2rii prin care s-a soluionat cererea de liberare pro izorie, cu e$cepia celui declarat de procuror, nu este suspensi de e$ecutare. '#ectul de oluti -A 2nd ,n edere moti ele pentru care se poate declara recurs, cu e$cepia erorii de #apt, ,n #aa instanei de recurs pricina se de olueaz+ numai parial, doar cu pri ire la c!estiunile de drept substanial 3 material ) sau #ormal 3 procesual).Pe l2ng+ aceste limite, date de natur+ speci#ic+ a acestei c+i de atac, art.)?5 1 alin.31) impune e#ectului recursului i alte limite, determinate de- persoana care l-a declarat. persoana la care se re#er+ declaraia de recurs. calitatea pe care o are recurentul ,n proces. moti ele de casare pre +zute ,n art.)?5 6. Cu titlu de e$cepie, c2nd recursul constituie ce de-al doilea grad de &urisdicie * 3,n sensul c+ se declar+ ,mpotri a unei !ot+r2ri care, potri it legii, nu poate #i atacat+ cu apel), nu este limitat la moti ele de casare pre +zute de lege, iar instana este obligat+ ca, ,n a#ara temeiurilor in ocate i cererilor #ormulate de recurent, s+ e$amineze cauza sub toate aspectele 3 art.)?5 alin.)). 5n acest+ situaie, controlul &udec+toresc al instanei de recurs are ,n edere i elemente de #apt ale !ot+r2rii atacate, de oluiunea cauzei #iind intergal+, #+r+ limitele impuse de principiul tantum devolutum 4uantum recuratum. '#ectul e$tesi al recursului are o reglementare special+ i autonom+, el #iind incident numai ,n cauzele penale ,n care e$ist+ mai multe p+ri care aparin aceluiai grup procesual 3 consortium litis ). Ast#el, potri it art.)?50 alin.31), instana de recurs e$amineaz+ cauza prin e$tindere i cu pri ire la p+rile care nu au declarat recurs sau la care acesta se re#er+, put2nd !ot+r2 i ,n pri ina lor, #+r+ s+ poat+ crea acestor p+ri o situaie mai grea. 8otodat+, spre deosebire de e#ectul e$tensi al apelului, e$tinderea recursului mai poate #i pro ocat+ i din iniiati a procurorului. Potri t art.)?5 0 alin.3*), procuroul, c!iar dup+ 56

e$pirarea termenului de recurs, poate cere e$tinderea recursului declarat de el i #a+ de alte persoane dec2t acelea la care s-a re#erit, #+r+ a se putea crea acestora o situaie mai grea. '#ectul neagra +rii situaiei ,n propriul recurs-'#ectul neagra ant al recursului, ca i ,n materia apelului, cunoscut ,n literatura de specialitate sub denumirea de non reformatio in pejus, impune instanei de recurs obligaia de a nu crea o situaie mai grea pentru cel care a declarat acest+ cale de atac. Principiul non reformatio in pejus reprezint+ un bene#iciu acordat de lege celui ce dorete re#ormarea !ot+r2rii pronunate, o ,ncura&are ,n e$ercitarea drepturilor procesuale, prin eliminarea riscului ca acela care e$ercit+ calea de atac s+-i creeze o situaie mai grea. "atorit+ caracterului s+u absolut regula non reformatio in pejus #uncioneaz+ ,n orice cadru procesual declanat ca urmare declar+rii recursului. C!iar dac+ nu este parte ,n proces, anumite implicaii ale regulii non reformatio in pejus le ,nt2lnim i ,n cazul ,n care titular al recusului este procurorul. Ast#el, potri it art.)?5 ? alin.3*), ,n recursul declarat de procuror ,n #a oarea unei p+ri instana de recurs nu poate agra a situaia acestuia. '#ectul e$tesi al recursului are o reglementare special+ i autonom+, el #iind incident numai ,n cauzele penale ,n care e$ist+ mai multe p+ri care aparin aceluiai grup procesual 3 consortium litis ). Ast#el, potri it art.)?50 alin.31), instana de recurs e$amineaz+ cauza prin e$tindere i cu pri ire la p+rile care nu au declarat recurs sau la care acesta se re#er+, put2nd !ot+r2 i ,n pri ina lor, #+r+ s+ poat+ crea acestor p+ri o situaie mai grea. 8otodat+, spre deosebire de e#ectul e$tensi al apelului, e$tinderea recursului mai poate #i pro ocat+ i din iniiati a procurorului. Potri t art.)?50 alin.3*), procuroul, c!iar dup+ e$pirarea termenului de recurs, poate cere e$tinderea recursului declarat de el i #a+ de alte persoane dec2t acelea la care s-a re#erit, #+r+ a se putea crea acestora o situaie mai grea.

)5) '#ectul e$tensi al apelului. Art.)0)-instanta de apel e$amineaza cauza prin e$tindere si cu pri ire la partile care nu au declarat apel sau la care acesta nu se re#era putand !otari si in pri inta lor #ara sa poata crea acestor parti o situatie mai grea. . '#ectul e$tensi al apelului are o reglementare special+ i autonom+, el #iind incident numai ,n cauzele penale ,n care e$ist+ mai multe p+ri care aparin aceluiai grup procesual 3 consortium litis 3. Ast#el, potri it art.)0), instana de apel e$amineaz+ cauza prin e$tindere i cu pri ire la p+rile care nu au declarat apel sau la care acesta nu se re#er+, put2nd !ot+r2 i ,n pri ina lor, #+r+ s+ poat+ crea acestor p+ri o situaie mai grea. Da+ de dispoziiile legii, e#ectul e$tensi #uncioneaz+ numai #a+ de p+rile care au aceeai calitate ,n proces sau care au un inters comun cu apelantul. '$tinderea apelului cu pri ire la aceste p+ri este obligatorie. 8rebuie pricizat c+, datorit+ caracterului s+u special i accesoriu, 57

e$tinderea apelului ,n condiiile art.)0) presupune e$istena unui apel declarat ,n mod legal. Ast#el, dac+ apelul inculpatului a #ost g+sit ne#ondat iar apelurile celorlali inculpai au #ost declarate tardi , ,n mod legal instana de apel nu a primit cererea primului inculpat de a se #ace ,n ceea ce pri ete, aplicarea art.)0), re#eritor la e#ectul e$tensi al apelului

)1) '#ectul suspensi i e#ectul de oluti ale apelului. Art.)00-apelul declarat in termen este suspensi de e$ecutare atat in ceea ce pri este latura penala cat si in ceea ce pri este latura ci ila. Art.)01-(nstanta &udeca apelul numai cu pri ire la persoana care l-a declarat si la persoana care se re#era declaratia de apel si numai in raport cu calitatea pe care apelantul o are in proces. '#ectul suspensi -Potri it art.)00, apelul declarat ,n termen este suspensi de e$ecutare, at2t ,n ceea ce pri ete latura penal+, c2t i latura ci il+, a#ar+ de cazul ,n care legea dispune alt#el. 5n aceste condiii, dispoziiile cuprinse ,n !ot+r2rea &udec+toreasc+ atacat+ cu apel nu pot #i puse ,n e$ecutare, consecinele &uridice ale unei ast#el de !ot+r2ri, ,n ceea ce pri ete aplicarea lor #iind am2nate. 5n doctrina procesual ci il+ se arat+ c+ ,nsui termenul de apel are un caracter suspensi de e$ecutare, iar o dat+ #ormulat+ calea de atac cererea preia acest e#ect. Consider+m c+ e#ectul suspensi al termenului de apel se daoreaz+ #aptului c+, sub aspectul naturii sale termenul de apel este dilatoriu, numai dup+ e$pirarea sa !ot+r2rea &udec+toreasc+ put2nd #i pus+ ,n e$ecutare, dac+ a r+mas de#initi + prin neapleare. '$cepiile de la regula potri it c+reia e#ectul suspensi al apelului declarat ,n termen se produce ope legis sunt pre +zute ,n art.)1/ alin.3*) 3 repunerea ,n termen) i art.)15 alin.3*) 3 apelul peste termen), c2nd suspendarea !ot+r2rii atacate este l+sat+ la aprecierea instanei. 8otodat+, potri it art./50 alin.3/), apelul declarat ,mpotri a !ot+r2rii prin care s-a soluionat cererea de liberare condiionat+, cu e$cepia celui declarat de procuror, nu este suspensi de e$ecutare. '#ectul de oluti al apelului-Prin e#ectul de oluti al cererii de apel, instana de control &udiciar cap+t+ ,mputenicirea de a ,n#+puti o nou+ &udecat+ asupra #ondului, eri#ic2nd cu aceast+ ocazie legalitatea i temeinicia !ot+r2rii atacate. Prin transmiterea cauzei de la 5 judex a 4uo la judex ad 4uem6% de oluiunea promo eaz+ o poate #i integral+ 3 ex intgro ) sau paial+ 3 eri#icare a modului cum s-a de#+urat &udecata i soluionarea cauzei, #+r+ des#iinarea prealabil+ a !ot+r2rii. "e oluiunea ex partibus ), dup+ cum instana de apel ree$amnineaz+ toate aspectele ce au #+cut obiectul &udec+ii ,n prim+ instan+ sau numai o parte dintre ele. Apelul procurorului i cel al inculpatului determin+ o de oluiune integral+ a cauzei, at,t sub aspectul laturii penale, c2t i sub aspectul laturii ci ile, simpla declaraie de apel a acestor subieci procesuali oblig2nd instana de apel s+ ia ,n considerare orice ,nc+lcare a legalit+ii i temeiniciei !ot+r2rii pronunate i s+ pornune o alt+ soluie, corespunz+toare legii i 58

ade +rului. 5ntruc2t de oluiunea poate #i intergral+ sau parial+, limitele e#ectului de oluti al apelului sunt stabilite de lege. Ast#el, art.)01 alin.31) arat+ c+ instana &udec+ apelul numai cu pri ire la pesoana care l-a declarat i la care se re#er+ declaraia de apel i numai ,n raport de calitatea pe care o are apelantul ,n proces. Pin urmare, ,n apelul declarat de procuror ,mpotri a unui inculpat instana nu a e$amina pricina dec2t cu pri ire la aceast+ persoan+, i nu cu pri ire la ceilali inculpai. e$aminarea pricinii ,n pri ina lor se poate produce doar ca urmare a e#ectului e$tensi , cu ,ndeplinirea condiiilor pre +zute de lege. Potri it art.)01 alin.3*), ,n cadrul limitelor ar+tate la alin.31) 3care izeaz+ persoanele), instana este obligat+ ca, ,n a#ar+ de temeiurile in ocate i cererile #ormulate de apelant, s+ e$amineze cauza sub toate aspectele de #apt i de drept.

)0) '$ercitarea aciunii ci ile- dreptul de opiune. e$ercitarea din o#iciu. e$ercitarea la instana ci il+. '$ercitarea din o#iciu-actiunea ci ila se porneste si se e$ercita din o#iciu cand persoana atamata este o institutie pre atuta de art.1/5 C. Penal. (nstitutia trebuie sa prezinte o situatie a pagubei. '$ercitarea actiunii la instanta ci ila-persoana atamata care nu s-a constituit parte ci ila in procesul penal poate introduce la instanta ci ila actiune pentru repararea pagubei. 'ste
posibil ca s+ 2rirea unei in#raciuni s+ produc+, pe l2ng+ urm+rile socialmente periculoase i un pre&udiciu material sau moral ,n dauna unei persoane #izice sau &uridice, caz ,n care in#raciunea este i sursa unor obligaii ci ile. Mijlocul legal prin care persoana pgubit material cer s-i fie reparat prejudiciul cauzat este aciunea ci il+. Aciunea ci il+ constituie instrumentul &uridic prin care sunt trai la rspundere inculpatul i partea responsabil civilmente deoarece prin aceeai #apt+ s-a ,nc+lcat at2t norma de drept penal c2t i norma de drept ci il i e$ist+ temeiuri &uridice ca #apta s+ atrag+ at2t r+spunderea penal+ c2t i cea ci il+. Aceste aciuni au fost reunite n cadrul procesului penal pentru c i au izvorul n aceeai fapt . #apta se re#er+ la aceleai persoane ce trebuie trase la r+spundere penal+ i ci il+ i pentru a se e ita darea unor soluii contradictorii. Prii vtmate i s-a lsat i dreptul de a opta pentru exercitarea aciunii civile n cadrul procesului civil. Aciunea ci il+ poate #i al+turat+ aciunii penale ,n cadrul procesului penal, prin constituirea persoanei +t+mate ca parte ci il+. %epararea pagubei se #ace potri it dispoziiilor legii ci ile- ,n natur+, prin restituirea lucrului, prin restabilirea situaiei anterioare s+ 2ririi in#raciunii, prin des#iinarea total+ ori parial+ a

unui ,nscris i prin orice alt mi&loc de reparare. sau prin plata unei desp+gubiri b+neti, ,n m+sura ,n care repararea ,n natur+ nu este cu putin+. "e asemenea, se acorda desp+gubiri b+neti pentru #olosul de care a #ost lipsit+ partea ci il+. Persoana vtmat se poate constitui 59

parte civil n contra nvinuitului sau inculpatului i persoanei responsabile civilmente. Condiii ale e$ercit+rii aciunii ci ile. Pentru e$ercitarea aciunii ci ile ,n cadrul procesului penal trebuie ,ndeplinite cumulati mai multe condiii ast#el- !nfraciunea s fi cauzat un prejudiciu material sau moral. Aceast+ condiia ,nseamn+ c+ nu ,n orice proces penal poate #i e$ercitat+ aciunea ci il+ ,ntruc2t unele in#raciuni 3este orba despre in#raciunile de pericol, e$emplu de in#raciune de pericol- p+trunderea #+r+ drept ,n sediul unei instituii publice), prin natura urm+rilor lor nu pot genera pre&udicii materiale sau morale, i ast#el este e$clus+ e$ercitarea aciunii ci ile. #ntre infraciunea sv$rit i prejudiciu% s existe raport de cauzalitate. (ne$istena acestui raport ,nl+tur+ e$istena temeiului tragerii la r+spundere &uridic+ a persoanei care a s+ 2rit #apta. Prejudiciul s fie cert. Aceast+ condiie impune ca aciunea ci il+ s+ #ie e$ercitat+ pentru repararea unui pre&udiciu sigur, at2t sub aspectul e$istenei sale, c2t i sub aspectul posibilit+ilor de e aluare. Pre&udiciul este cert c2nd este constatat, #iind ast#el actual. 4i pre&udiciul iitor poate #i cert, ,n situaia c2nd este susceptibil de e aluare. Prejudiciul s nu fi fost reparat% condiie cerut+ ,ntruc2t e$ist+ posibilitatea ca, ,nainte de e$ercitarea aciunii ci ile ,n procesul penal, pre&udiciul cauzat prin in#raciune s+ #i #ost acoperit total sau parial de c+tre alte persoane dec2t inculpatul. 5ns+, repararea pre&udiciului cauzat prin in#raciune, nu e$clude de plin drept, posibilitatea e$ercit+rii aciunii ci ile ,n procesul penal, ,ntruc2t e$ist+ posibilitatea ca pre&udiciul s+ nu #i #ost acoperit integral, sau, dac+ pre&udiciul a #ost pl+tit, total sau parial, de tere persoane c+rora nu le re enea aceast+ obligaie, aciunea ci il+ poate #i e$ercitat+ ,n procesul penal ,n #uncie de titlul cu care a #ost acoperit pre&udiciul. ) existe manifestarea de voin din partea persoanei juridice sau a persoanei fizice cu capacitatea deplin de exerciiu de a fi despgubit% condiie care se realizeaz+ prin actiunea ci ila. Persoana #izic+, cu capacitate deplin+ de e$erciiu, are posibilitatea de a-i alori#ica preteniile ci ile #ie prin e$ercitarea aciunii ci ile ,n cadrul procesului penal, #ie prin e$ercitarea aciunii ci ile ,n a#ara procesului penal, la instana ci il+. Pentru a putea #i e$ercitat dreptul de opiune, trebuie s+ e$iste, ,n acelai timp, cele dou+ c+i prin care pot #i cerute desp+gubirile ci ile, adic+, trebuie s+ e$iste, at2t procesul penal declanat i aciunea penal+ pus+ ,n micare, c2t i posibilitatea e$ercit+rii aciunii ci ile la o instan+ ci il+. "ac+ aciunea penal+ nu a #ost pus+ ,n micare, nu poate #i orba de e$ercitarea dreptului de opiune, ,ntruc2t persoana +t+mat+ are numai posibilitatea e$ercit+rii aciunii ci ile la instana ci il+. "reptul de opiune este ire ocabil, ,n sensul c+ persoana #izic+ pre&udiciat+ material prin in#raciune, aleg2nd una din cele dou+ c+i de e$ercitare a aciunii ci ile, nu o poate p+r+si. Aceasta se e$plic+, pe de o parte, prin necesitatea ca organele &udiciare s+ cunoasc+ e$istena sau ine$istena p+rii ci ile ,n procesul penal pentru a o a&uta s+-i alori#ice drepturile pe care, potri it legii, le are ,n leg+tur+ cu des#+urarea procesului penal i, pe de alt+ parte, prin necesitatea stabilit+ii distribuiei procesuale ,n cauzele penale. 5n cazul ,n care persoana pre&udiciat+ material prin in#raciune 60

p+r+sete calea aleas+ din cele dou+, ea pierde de#initi dreptul de a mai obine repararea pe cale &udiciar+ a pagubei produse prin in#raciune. '$ist+ i unele e$cepii de la regula ire ocabilit+ii dreptului de opiune, &usti#icate prin #aptul c+, ,n anumite situaii, persoana pre&udiciat+ material este ,mpiedicat+ s+-i continue e$ercitarea aciunii ci ile pe calea procesual+, pentru care a optat iniial. P+r+sirea procesului penal poate a ea loc i ,n cazul ,n care aciunea ci il+ a #ost e$ercitat+ din o#iciu, dar nu poate #i orba, ,n mod practic, de abandonarea c+ii procesuale alese, deoarece, ,n mod obligatoriu, iniial, aciunea ci il+ a #ost pornit+ ,n procesul penal. C2nd urm+rirea penal+ sau &udecata a #ost suspendat+ ,n condiiile pre +zute de art. *)6 Cod procedur+ penal+ i respecti )0) Cod procedur+ penal+, partea ci il+ nu este obligat+ s+ atepte reluarea procesului penal, ea put2nd s+ se adreseze cu aciunea ci il+ instanei ci ile, deci poate p+r+si procesul penal, dar ,n caz de reluare a acestuia, aciunea introdus+ ,n instana ci il+ se suspend+ 3art. 16 alin. ) Cod procedur+ penal+). Partea ci il+ poate p+r+si procesul penal, ,n cazul ,n care s-a dispus scoaterea de sub urm+rire penal+, ,ncetarea urm+ririi penale sau c2nd instana a l+sat nerezol at+ aciunea ci il+ . 5n situaiile ,n care aciunea ci il+ e$ercitat+ ,n procesul penal cuprinde mai multe capete de cerere i dac+ unele au #ost soluionate de instana penal+, aciunea ci il+, e$ercitat+ ulterior ,n #aa instanei ci ile, a a ea ca obiect numai capetele de cerere nerezol ate de c+tre instana penal+. '$ist+ i posibilitatea ca persoana pre&udiciat+ material prin in#raciune, care a pornit aciunea ci il+ ,n #aa instanei ci ile, s+ p+r+seasc+ aceast+ instan+ i s+ e$ercite aciunea ci il+ ,n cadrul procesului penal, c2nd aciunea penal+ a #ost pus+ ,n micare ulterior pornirii aciunii ci ile ,n #aa instanei ci ile 3persoana pre&udiciat+ nu a ea posibilitatea de a opta pentru calea penal+ sau calea ci il+, singura posibilitate #iind introducerea aciunii ci ile la instana ci il+, aciunea penal+ ne#iind pus+ ,n micare ,n cadrul procesului penal i c2nd procesul penal a #ost reluat dup+ suspendare, ,ncetarea urm+ririi penale sau scoaterea de sub urm+rire penal+. %e enirea persoanei +t+mate ,n procesul penal nu este obligatorie, cel interesat a 2nd posibilitatea s+ e$ercite ,n continuare aciunea ci il+ ,n #aa instanei ci ile, cu precizarea c+ aceasta se suspend+ p2n+ la soluionarea cauzei penale. Persoana +t+mat+, care a pornit aciunea ci il+ ,n #aa instanei ci ile, nu poate s+ p+r+seasc+ aceast+ instan+ dac+ s-a pronunat o !ot+r2re c!iar nede#initi + 3art. 16 alin. ultim Cod procedur+ penal+). Aceast+ dispoziie a legii se e$plic+ prin necesitatea e it+rii pronun+rii unor soluii contrare de c+tre instane di#erite, cu pri ire la aceeai problem+ supus+ rezol +rii lor.

)?) '$pertizele mi&loace de prob+ ,n procesul penal.

61

Art. 111. - Cand pentru lamurirea unor #apte sau impre&urari ale cauzei, in

ederea a#larii

ade arului, sunt necesare cunostintele unui e$pert, organul de urmarire penala ori instanta de &udecata dispune, la cerere sau din o#iciu, e#ectuarea unei e$pertize. '#ectuarea unei e$pertize psi!iatrice este obligatorie in cazul in#ractiunii de omor deosebit de gra , precum si atunci cand organul de urmarire penala sau instanta de &udecata are indoiala asupra starii psi!ice a in inuitului sau inculpatului.

)6) '$tinderea aciunii penale pentru alte acte materiale 3,n #ata instanei de &udecat+). Art.))5-"aca in cursul &udecatii se descopera in sarcina inculpatului date cu pri ire si la alte acte materiale care intra in continutul in#ractiunii pentru care a #ost trimis in &udecata instanta prin inc!eiere e$tinde actiunea penala cu pri ire si la aceste acte si procedeaza #ie la &udecarea in#ractiunii in intregul ei, #ie retrimite cauza la procuror. "aca cu pri ire la unele din actele care intra in continutul aceleiasi in#ractiuni s-a pronuntat anterior o !otarare de#initi a, instanta reuneste cauza cu aceea in care s-a dat !otararea de#initi a, pronuntand o noua !otarare in raport cu toate actele care intra in continutul in#ractiunii si des#iinteaza !otararea anterioara. (nstanta este obligata, daca retine cauza spre &udecata, sa puna in discutie actele cu pri ire la care s-a dispus e$tinderea. Aciunea penal+ poate #i e$tins+ i ,n pri ina altor acte materiale, descoperite ,n cursul &udec+ii, ,ns+ aceste alte acte materiale noi nu au autonomie in#racional+, ele integr2ndu-se ,n mod obiecti ,n elementul material al in#raciunii pentru care inculpatul a #ost trimis ,n &udecat+. Potri it art.))5 alin.31), c2nd ,n cursul &udec+ii se descoper+ ,n sarcina inculpatului date cu pri ire al alte acte materiale care intr+ ,n coninutul in#raciunii pentru care a #ost trimis ,n &udecat+, instana, prin ,nc!eire, e$tinde aciunea penal+ cu pri ire la aceste acte i procedeaz+, dup+ caz, #ie la &udecarea in#raciunii ,n ,ntregul ei, #ie la restituirea cauzei la procuror ,n ederea compelt+rii urm+ririi penale. Da+ de obeictul &udec+ii stabilit ,n actul de sesizare iniial, ,ntr-o asemenea situaie, instana se sesizeaz+ di o#iciu cu &udecarea actelor materiale noi. #iind atributul e$clusi al instanei de &udecat+, acesta trebuie ,ntotdeauna s+ dea o ,nc!eiere de e$tindere a aciunii penale. "ac+ instana reine cauza spre &udecat+, este obligat s+ pun+ ,n discuie actele cu pri ire la care s-a dispus e$tinderea, #+c2nd aplicaia, ,n ce pri ete ,ncadrarea &uridic+, dac+ este necesar, i a dispoziiilor art.)/. Potri it art.))5 alin.3*), dac+ cu pri ire la unele din actele care intr+ ,n coninutul aceleiai in#raciuni s-a pronunat anterior o !ot+r2re de#initi +, instna reunete cauza cu aceea ,n care s-a dat !ot+r2rea de#initi +, pronun2nd o nou+ !ot+r2re ,n raport cu toate actele care intr+ ,n coninutul in#raciunii i des#iineaz+ !ot+r2rea anterioar+. Acest+ procedur+ e$cepional+ de des#iinare a unei !ot+r2ri &udec+toreti de#initi e poate #i aplicat+ numai de c+tre instana care a &udecat ,n 62

#ond

cauzele reunite. Pentru a nu #i ,nc+lcat e#ectul negati

al autorit+ii de lucru &udecat

3 art.10 lit.&), nu este su#icient+ trimiterea ,n &udecat+ pentru noile acte de urm+rire, ci trebuie ca e$istena acestor acte materiale noi s+ #ie reinut+ de c+tre instana de &udecat+, modi#ic2nduse ast#el obiectul &udec+i "ac+ instana care a e$tins prin ,nc!eiere aciunea penal+ i cu pri ire la alte acte materiale a &udecat in#raciunea ,n ,ntregul ei #+r+ a obser a c+ unele acte materiale se pronunase de&a o !ot+r2re anterioar+ de#initi +, soluia care se impune este casarea !ot+r2rii cu trimitere spre re&udecare pentru a se ine cont i de dispoziiile art.))5 alin. 3*). "e asemenea, casarea !ot+r2rii se impune i ,n situaia ,n care instana a dispus e$tinderea aciunii penale i reuni real cauzelor con#orm art.))5 alin.3*), #+r+ a se obser a c+ !ot+r2rea anterioar+ de condamnare s-a pronunat nu pentru unele din actele materiale care intr+ ,n coninutul aceleiai in#raciuni pentru care a #ost trimis ulterioa ,n &udecat+, ci pentru o alt+ in#raciune concurent.

/0) '$tinderea procesului penal pentru alte #apte i pentru alte persoane. '$tinderea procesului penal pentru alte #apte-art.))1-cand in cursul &udecatii se descopera in sarcina inculpatului date cu pri ire la sa arsirea unei #apte pre azute de legea penala a and legatura cu in#ractiunea pentru care este trimis in &udecata procurorul poate cere e$tinderea procesului penala si la acea #apta. '$tinderea procesului penal si pentru alte persoane-art.))0daca in cursul procesului penal se descopera date cu pri ire la participarea altei persoane la #apta pre azuta de legea penala pusa in sarcina inculpatului sau date cu pri ire la sa arsirea unei #apte penale de catre o alta persoana dar in legatura cu #apta inculpatului, procurorul poate cere e$tinderea actiunii penale cu pri ire la acea persoana. 'ste posibil ca in cursul &udecatii instanta sa descopere in sarcinile inculpatului date cu pri ire la sa arsirea unei alte #apte pre azute de legea penala, a and legatura cu in#ractiunea pentru care a #ost trimis in &udecata situatie in care procurorul poate cere e$tinderea procesului penal in rem. (n acest sens distingem doua situatii- daca procurorul declara ca pune in miscare actiunea penala, instanta, atunci cand gaseste cererea intemeiata, procedeaza la e$tinderea procesului penal si la &udecarea cauzei si cu pri ire la #apta descoperita. daca procurorul declara ca nu pune in miscare actiunea penala, instanta sesizeaza prin inc!eiere organul de urmarire penala competent pentru e#ectuarea de cercetari cu pri ire la #apta descoperita. "aca procurorul nu participa la &udecata si sunt intrunite conditiile pentru e$tinderea procesului penal pentru noi #apte, instanta din o#iciu e$tinde procesul penal si procedeaza la &udecarea cauzei in intregul ei sau, dupa caz, sesizeaza, prin inc!eiere, organul de urmarire penala competent cu pri ire la #apta descoperita. (n cursul &udecatii, cand se descopera date re#eritoare cu pri ire la 63

participarea si a unei altei persoane la sa arsirea unei #apte decat cea trimisa in &udecata sau date cu pri ire la sa arsirea unei #apte pre azute de legea penala de catre o alta persoana, dar in legatura cu #apta inculpatului, procurorul poate cere e$tinderea procesului penal cu pri ire la acea persoana. Procedura de e$tindere a procesului penal la alte persoane este similara celei de e$tindere a procesului penal la alte #apte, instanta #acand aplicarea dispozitiilor art. ))1. 7i in acest caz rezulta ca initiati a de e$tindere a procesului penal cu pri ire la alte persoane re ine procurorului, in caz contrar instanta este obligata sa solutioneze cauza in limitele in care a #ost in estita prin rec!izitoriu si nu are posibilitatea sa restitue cauza organului de urmarire penala.

/1) Dapte similare, au$iliare i negati e. #apte i ,mpre&ur+ri care nu trebuie do edite. /*) Delurile !ot+r2rilor &udec+toreti. Art.)11-!otararea prin care cauza este solutionata de prima instanta de &udecata sau prin care aceasta se dezin esteste #ara a solutiona cauza se numeste sentinta. Gotararea prin care instanta se pronunta asupra apelului, recursului, recursului in anulare, recursului in interesul legii si !otararea pronuntata de instanta de recurs in re&udecare se numeste decizie. 8oate celelate !otarari se numesc inc!eieri. Got+r2rile primei instane r+m2n de#initi e- :a data pronun+rii, c2nd !ot+r2rea nu este supus+ apelului i nici recursului. :a data e$pir+rii termenului de apel- c2nd nu s-a declarat apel ,nn termen. c2nd apelul declarat a #ost retras ,n+untrul termenului. :a data retragerii apelului, dac+ aceasta s-a produs dup+ e$pirarea termenului de apel. :a data e$pir+rii termenului de recurs ,n cazul !ot+r2rilor nesupuse apelului sau dac+ apelul a #ost respins- c2nd nu s-a declarat recurs ,n termen. c2nd recursul declarat a #ost retras ,n+untrul termenului. :a data retragerii recursului declarat ,mpotri a !ot+r2rilor menionate la pct. /, dac+ aceasta s-a produs dup+ e$pirarea termenului de recurs. :a data pronun+rii !ot+r2rii prin care s-a respins recursul declarat ,mpotri a !ot+r2rilor menionate la pct. /. Got+r2rile instanei de apel-Got+r2rile instanei de apel r+m2n de#initi e i ire ocabile :a data e$pir+rii termenului de recurs- c2nd apelul a #ost admis #+r+ trimitere spre re&udecare i nu s-a declarat recurs ,n termen. c2nd recursul declarat ,mpotri a !ot+r2rii menionate la lit. a) a #ost retras ,n+untrul termenului. :a data retragerii recursului declarat ,mpotri a !ot+r2rii menionate la lit. a) dac+ aceasta s-a produs dup+ e$pirarea termenului de recurs. :a data pronun+rii !ot+r2rii prin care s-a respins recursul declarat ,mpotri a !ot+r2rii menionate la lit. a). Got+r2rile instanei de recurs-Got+r2rile instanei de recurs r+m2n de#initi e 3 i ire ocabile) la data pronun+rii acestora c2nd- recursul a #ost admis i procesul a luat s#2rit ,n #aa instanei

64

de recurs, #+r+ re&udecare. cauza a #ost re&udecat+ de c+tre instana de recurs, dup+ admiterea recursului. cuprinde obligarea la plata c!eltuielilor &uduciare, ,n cazul respingerii recursului.

/)) Earantarea dreptului de ap+rare principiu #undamental al dreptului penal 3analiza detaliat+). Art.1-dreptul de aparare este garantat in inuitului, inculpatului si celorlalte parti in tot cursul procesului penal. (n cursul procesului penal organele &udiciare sunt obligate sa asigure partilor deplina e$ercitare a drepturilor procesuale in conditiile legii si sa administreze probele in aparare. 9rganele &udiciare au obligatia sa incunostinteze pe in inuit sau inculpat despre #apta pentru care este in inuit, incadrarea &uridica si sa-i asigure posibilitatea apararii. 9rice parte are dreptul sa #ie asistata de aparator. 9rganele &udiciare au obligatia sa incunostinteze pe in inuit sau inculpat, inainte de a i se lua prima declaratie, despre dreptul de a #i asistat de un aparator, consemnandu-se aceasta in procesul- erbal de ascultare. (n conditiile si in cazurile pre azute de lege, organele &udiciare sunt obligate sa ia masuri pentru asigurarea asistentei &uridice a in inuitului sau inculpatului, daca acesta nu are aparator ales. Asistenta &urdica este una dintre cele mai importante componente ale dreptului de aparare al partilor, alaturi de posibilitatea acestora de a-si asigura personal apararea si de obligatia organelor &udiciare de a a ea in edere, din o#iciu, toate aspectele care sunt in #a oarea partilor, iar reglementarea ei in Constitutie, in Codul de procedura penala, in :egea nr.6*;166* si in :egea nr.51;1665 constituie o garantie a e$ercitarii acestui drept #undamental. Considerata ca o acti itate procesuala comple$a, apararea impune ca e#orturile persoanei care isi apara drepturile si interesele proprii sa se alature si un aparator. Acesta din urma asigura in cadrul procesului penal-prin sustinerea si alori#icarea drepturilor si intereselor partii pe care o apara, prin mi&loacele si caile pre azute de lege asistenta &uridica. Asistenta &uridica in procesul penal reprezinta acti itatea comple$a des#asurata in conditiile legii, de aparator pentru promo area si apararea intereselor procesuale legitime ale in inuitului sau inculpatului in procesul penal. Potri it art.) din :egea nr.51;1665, asistenta &uridica se realizeaza prin acordarea de consultatii si intocmirea de cereri cu caracter &uridic, prin asistarea si, dupa caz, reprezentarea &uridica, a persoanelor #izice sau &uridice, in #ata organelor de &urisdictie, de urmarire penala si de notariat, precum si sustinerea cu mi&loace &uridice speci#ice a drepturilor si intereselor legitime ale acestora cu autoritatile publice, institutiile si orice persoana romana sau straina, redactarea de acte &uridice, cu posibilitatea atestarii identitatii partilor, a continutului si a datei actelor, precum si orice mi&loace si cai proprii e$ercitarii dreptului de aparare, in conditiile legii. "in continutul art.1 alin./ si art.101 alin.1 C.pr.pen cat si din alte reglementari, rezulta ca orice parte are dreptul sa #ie asistata de aparator in tot cursul procesului penal, iar #olosirea acestui drept este 65

#acultati a, in sensul ca partile or aprecia daca or apela sau nu la aparator.8inand cont de toate aceste consideratii se poate spune ca asistenta &uridica este #acultati a. Prin modi#icarile :egii nr.)*;1660, legiuitorul a inlocuit, in art.101 alin.1, #ormula =in tot cursul procesului penal> cu =in tot cursul urmarii penale si al &udecatii> dorind, ast#el, sa aduca #aza urmaririi penale, pe care o numeste e$pres, la aceleasi rigori ca si #aza &udecatii, sub aspectul garantiilor procesuale ce trebuie sa apere dreptul la asistenta &uridica a in inuitului sau inculpatului. 8otodata, prin aceleasi modi#icari, s-a dispus obligati itatea organelor &udiciare de a aduce la cunostiinta in inuitului sau inculpatului dreptul respecti . (n anumite cazuri pre azute de lege, pentru asigurarea unei aparari reale a unor persoane care, datorita situatiilor in care se gasesc, nu se pot apara singure, dreptul de aparare nu mai este #acultati , ci de ine o conditie legala necesara pentru normala des#asurare a procesului penal, asistenta &uridica de enind obligatorie. "eci, in asemenea situatii, partile nu mai dispun dupa asistate de un aparator, ci, daca nu si-a ales un a ocat i se conditii imperati e ale oie de dreptul de a #i a desemna unul din o#iciu.

Pre ederile legale care impun obligati itatea asistentei &uridice pentru cazurile date, sunt alabilitatii actelor e#ectuate si orice abatere de la aceste norme se sanctioneaza prin nulitate absoluta. (n urma modi#icarilor art.101 alin.* C.pr.pen., prin :egea nr.)*;1660, s-au adus noi pre ederi in planul drepturilor si garantiilor procesuale ale partilor prin instituirea unor cazuri noi de asistenta &uridica obligatorie. Ast#el, in cursul urmaririi penale, asistenta &uridica este obligatorie in urmatoarele cazuri- cand in inuitul sau inculpatul este minor, militar in termen, militar cu termen redus, rezer ist concentrat, ele al unei institutii militare de in atamant, internat intr-un centru de reeducare sau intr-un institut medical-educati ori cand este arestat c!iar in alta cauza. (n cursul &udecatii, pe langa aceste cazuri, asistenta &uridica este obligatorie si in cauzele in care legea pre ede pentru in#ractiunea sa arsita pedeapsa inc!isorii mai mare de 5 ani sau cand instanta apreciaza ca inculpatul nu si-ar putea #ace singur apararea. "e asemenea, potri it art.* din :egea nr.?);166*, este pre azuta asistenta &uridica obligatorie si in cazul procedurii urgente de urmarire si &udecare a unor in#ractiuni de coruptie. Potri it art.101 alin / C.pr.pen cand asistenta &uridica este obligatorie, daca in inuitul sau inculpatul nu si-a ales un aparator, se iau masuri pentru desemnarea unui aparator din o#iciu. (n asemenea situatii, legea acorda prioritate alegerii #acute de in inuit sau inculpat, dispunand ca delegatia aparatorului desemnat din o#iciu inceteaza la prezentarea celui ales, #acand totodata precizarea ca, daca la &udecarea cauzei, aparatorul lipseste si nu poate #i inlocuit, cauza se amana 3art.101 alin.5 si 1 C.pr.pen). "in reglementarile in igoare rezulta ca asistenta &uridica nu este obligatorie numai pentru in inuit sau inculpat. Ast#el, potri it art.10) alin.) C.pr.pen, cand instanta apreciaza ca din anumite moti e partea atamata, partea ci ila sau partea responsabila ci ilmente nu si-ar putea #ace singura apararea, dispune din o#iciu sau la cerere luarea masurilor pentru desemnarea unui aparator. Pentru a da suport deplin si 66

consistenta reglementarii asistentei &uridice, legea instituie o consolidare esentiala a drepturilor aparatorului in cazul procesului penal cu e#ecte directe asupra drepturilor si intereselor in inuitului, ale inculpatului si ale celorlalte parti. (n acest plan, noua reglementare realizeaza si cele mai solide garantii procesuale, atat in cursul urmarii penale cat si in cursul &udecatii. Potri it dispozitiilor art.10* alin.1-1 C.pr.pen, in cursul urmaririi penale, aparatorul in inuitului sau inculpatului are dreptul sa asiste la e#ectuarea oricarui act de urmarire penala, sa #ormuleze cereri si sa depuna memorii. :ipsa aparatorului nu impiedica e#ectuarea actelor de urmarire penala, daca e$ista do ada ca aparatorul a #ost incunostiintat de data si ora e#ectuarii actului. Cand asistenta &uridica este obligatorie, organul de urmarire penala a asigura prezenta aparatorului la ascultarea inculpatului. (n cazul in care aparatorul in inuitului sau inculpatului este prezent la e#ectuarea unui act de urmarire penala se #ace mentiune despre aceasta, iar actul este semnat si de aparator. (nculpatul arestat are dreptul sa ia contact cu aparatorul. (n mod e$ceptional, cand interesul urmaririi cere, procurorul din o#iciu sau la propunerea organului de cercetare penala poate dispune, prin ordonanta moti ata, interzicerea luarii de contact a inculpatului arestat cu aparatorul, o singura data, pe o durata de cel mult 5 zile. :uarea de contact cu aparatorul nu poate #i interzisa la prelungirea duratei arestarii de catre instanta de &udecata, iar la prezentarea materialului de urmarire penala aceasta este obligatorie. Aparatorul are dreptul de a se plange, potri it art.*05 C.pr.pen., daca cererile sale nu au #ost acceptate, in cazul in care asistenta &uridica este obligatorie si nu si-a asigurat prezenta aparatorului la ascultarea inculpatului ori a #ost interzisa luarea de contact dintre inculpatul arestat si aparator in a#ara situatiilor pre azute de lege, procurorul este obligat sa rezol e plangerea in cel mult /? de ore. (n cursul &udecatii, potri it art.10* alin.0 C.pr.pen., aparatorul are dreptul sa asiste pe inculpat, sa e$ercite drepturile procesuale ale acestuia, iar in cazul cand inculpatul este arestat, sa ia contact cu acesta. Aparatorul ales sau desemnat din o#iciu este obligat sa asigure asistenta &uridica a in inuitului sau inculpatului. Pentru nerespectarea acestei obligatii, organul de urmarire penala sau instanta de &udecata poate sesiza conducerea baroului de a ocati spre a lua masuri 3art.10* alin. @ltim C.pr.pen.). Ast#el, in baza art.15 din :egea nr.51;1665, a ocatul raspunde disciplinar pentru nerespectarea pre ederilor legii pentru organizarea si e$ercitarea pro#esiei de a ocat sau ale statutului pro#esiei de a ocat, pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale baroului sau ale uniunii, precum si pentru orice #apte sa arsite in legatura cu pro#esia sau in a#ara acesteia, care sunt de natura a pre&udicia onoarea si prestigiul pro#esiei sau ale institutiei. (nstantele &udecatoresti si parc!etele <inisterului Public sunt obligate sa inainteze consiliului baroului orice actiune de urmarire penala sau de &udecata pornita impotri a unui a ocat. (n acelasi timp, si aparatorul partii atamate, al partii ci ile si al partii responsabile ci ilmente are dreptul de a #ormula cereri si de a depune memorii. "e asemenea, are dreptul sa 67

asiste la e#ectuarea urmatoarelor acte de urmarire penala- ascultarea partii pe care o apara, cercetari la #ata locului, perc!ezitii si autopsii, prelungirea duratei arestarii, iar la e#ectuarea altor acte de urmarire poate asista cu incu iintarea organului de urmarire penala. (n cursul &udecatii, aparatorul e$ercita drepturile partii pe care o asista 3art.10) alin.1 si * C.pr.pen.). Aparatorul are o pozitie independenta #ata de parte. "esi reprezinta interesele partii, #iind legat sub multiple aspecte de ointa acesteia, aparatorul de ine independent prin #aptul ca este c!emat sa apere doar interesele legitime permise de lege.

//) Got+r2rile penale supuse apelului. 8itularii apelului. Art. )11. - 7entintele pot #i atacate cu apel. Au pot #i atacate cu apel- a) sentintele pronuntate de &udecatorii pri ind in#ractiunile mentionate in art. *06 alin. * lit. a). b) sentintele pronuntate de tribunalele militare pri ind in#ractiunile mentionate in art. *06 alin. * lit. a) si in#ractiunile contra ordinii si disciplinei militare sanctionate de lege cu pedeapsa inc!isorii de cel mult * ani. c) sentintele pronuntate de curtile de apel si Curtea <ilitara de Apel. d) sentintele pronuntate de sectia penala si sectia militara ale Curtii 7upreme de Bustitie. e) sentintele de dezin estire. (nc!eierile date in prima instanta pot #i atacate cu apel numai o data cu #ondul. Apelul declarat impotri a sentintei se socoteste #acut si impotri a inc!eierilor, c!iar daca acestea au #ost date dupa pronuntarea sentintei. Art. )1*. - Pot #ace apel- a) procurorul, in ce pri este latura penala si latura ci ila. b) inculpatul, in ce pri este latura penala si latura ci ila. (mpotri a sentintei de ac!itare sau de incetare a procesului penal, inculpatul poate declara apel si in ce pri este temeiurile ac!itarii sau incetarii procesului penal. c) partea atamata, in cauzele in care actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila, dar numai in ce pri este latura penala. d) partea ci ila si partea responsabila ci ilmente, in ce pri este latura ci ila. e) martorul, e$pertul, interpretul si aparatorul, cu pri ire la c!eltuielile &udiciare cu enite acestora. #) orice persoana ale carei interese legitime au #ost atamate printr-o masura sau printr-un act al instantei. Apelul poate #i declarat pentru persoanele pre azute la lit. b)-#) si de catre reprezentantul legal, de catre aparator, iar pentru inculpat, si de catre sotul acestuia. Art.)11 stabilete regula potri it c+reia pot #i atacate cu apel sentinele, ca !ot+r2ri &udec+toreti pronunate ,n instan+. 5ntruc2t, potri it naturii i #uncion+rii sale, apelul presupune o nou+ &udecat+ ,n #ond asupra tuturor asupra c!estiunilor de #apt i de drept, i +z2nd dispoziiile tuturor alineatelor art.)11, nu toate sentinele sunt supuse apelului. ast#el, numai sentinele prin care cauza este rezol at+ ,n #ond ,n urma &udec+rii ,n prim+ instan+ pot #i atacate cu apel. Da+ de #ormularea general+ a art.)11 i a 2nd ,n edere modul ,n care sunt de#inite sentinele ,n art.)11, sunt supuse apelului i unele sentine pronunate ,n cadrul c+ilor e$traordinare de atac 68

3 este cazul contestaiei ,n anulare bazat+ pe ultima ipotez+ -art.)?1 lit.d), al re izuirii art./00 ), ,n leg+tur+ cu punerea ,n e$ecutare a !ot+r2rilor &udec+toreti, precum i ,n cazul anumitor proceduri speciale. '$cepiile de la regula c+ toate sentinele pot #i atacate cu apel sunt reglementate de art.)11 alin.31) lit.a) e) . nu sunt supuse apelului, ci numai recursuluisentinele pronunate de &udec+tori pri ind in#raciunile menionate ,n art.*06 alin.3*) lit.a. sentinele pronunate de tribunalele militare pri ind in#raciunile menionate ,n art.*06 alin.3*) lit.a) i in#raciunile contra ordinii i disciplinei militare sancionate de lege cu pedeapsa ,nc!isorii de cel mult * ani. sentinele pronunate de curile de apel i Curtea <ilitar+ de Apel. sentinele pronunate de secia penal+ a 5naltei Curi de Casaie i Bustiie. sentinele de dez,n estire. Potri it art.)11 alin.3*) i 3)), ,nc!eierile dat+ ,n prim+ instan+ pot #i atacate cu apel numai odat+ cu #ondul. Apelul declarat ,mpotri a sentinei se socotete #+cut+ i ,mpotri a ,nc!eierilor, #ie c+ acestea au #ost date ,nainte de pronunarea sentinei 3 bun+oar+ ,nc!eierile prin care s-au admis sau s-au respins cererile pri ind administrarea de probe, ,nc!eierile prin care s-au admis sau respins e$cepiile in ocate ), #ie c+ au #ost date dup+ pronunarea sentinei 3 spre e$emplu, ,nc!eierea de ,ndreptare a unei erori materiale e idente din cuprinsul !ot+r2rii ). @neori legea pre ede e$pres c+ anumite ,nc!eieri nu sunt apelabile. Ast#el, potri it art.5* alin.31), ,nc!eierea prin care s-a admis ori s-a respins abinerea, ca i cea prin care s-a admis recuzarea, nu sunt supuse nici unei c+i de atac.

/5) Got+r2rile penale supuse recursului. Art. )?51. - Pot #i atacate cu recurs- a) sentintele pronuntate de &udecatorii in cazul in#ractiunilor mentionate in art. *06 alin. * lit. a), precum si in alte cazuri pre azute de lege. b) sentintele pronuntate de tribunalele militare in cazul in#ractiunilor mentionate in art. *06 alin. * lit. a) si al in#ractiunilor contra ordinii si disciplinei militare, sanctionate de lege cu pedeapsa inc!isorii de cel mult * ani. c) sentintele pronuntate de curtile de apel si Curtea <ilitara de Apel. d) sentintele pronuntate de sectia penala si sectia militara ale Curtii 7upreme de Bustitie. e) deciziile pronuntate, ca instante de apel, de tribunalele &udetene, tribunalele militare teritoriale, curtile de apel si Curtea <ilitara de Apel, cu e$ceptia deciziilor prin care s-a dispus re&udecarea cauzelor. (nc!eierile pot #i atacate cu recurs numai o data cu sentinta sau decizia recurata, cu e$ceptia cazurilor cand, potri it legii, pot #i atacate separat cu recurs. %ecursul declarat impotri a sentintei sau deciziei se socoteste #acut si impotri a inc!eierilor, c!iar daca acestea au #ost date dupa pronuntarea !otararii. Au pot #i atacate cu recurs sentintele in pri inta carora persoanele pre azute in art. )1* nu au #olosit calea apelului ori cand apelul a #ost retras, daca legea pre ede aceasta cale de atac. 5n #uncie de acti itatea procesual+ pe care o declaneaz+ 69

3corespunz+tor celui de-al treilea sau celui de-al doilea grad de &urisdicie ), recursul poate #i declarat ,mpotri a !ot+r2rilor pronunate de c+tre instanele de apel sau direct ,mpotri a !ot+r2rilor pronunaate ,n prim+ instan+ i care nu pot #i atacate cu apel. 5n mod e$cepional, potri it art.*0 din :egea nr.51;166), recursul ordinar &udecat de c+tre #osta Curte 7uprem+ de Bustiie poate pri i i !ot+r2rile nede#initi e sau actele &udec+toreti de orice natur+, care nu pot #i atacate pe nici o cale, iar cursul &udec+ii a #ost ,ntrerupt ,n #aa curilor de apel 3 spre e$emplu, sentina prin care curtea de apel ,i declin+ competena s+ rezol e cauza ). 7entinele-Potri it art.)?5 pot #i atacate cu recurs, at2t ,n ce pri ete latura penal+, c2t i ,n ce pri ete latura ci il+- sentinele pronunate de &udec+torii ,n cazul in#raciunilor menionate ,n art.*06 alin.3*) lit.a) 3 pentru care aciunea penal+ se pune ,n micare la pl2ngerea prealabil+ a p+rii +t+mate adresat+ direct instanei de &udecat+ ), precum i ,n alte cazuri pre +zute de lege 3cum sunt sentinele de dez,n estire pre +zute de art.))* alin.) ). sentinele pronunate de tribunalele militare ,n cadrul in#raciunilor menionate ,n art.*06 alin.3*) lit.a) i al in#racinuilor contra ordinii i disciplinei militare, sancionate de lege cu pedeapsa ,nc!isorii de cel mult * ani. sentinele pronunate de curile de apel i Curtea <iliatr+ de Apel. sentinele pronunate de secia penal+ a 5naltei Curi de Casie i Bustiie. Per a contrario% nu sunt supuse recursuluisentinele care sunt susceptibile de apel. Aceasta ,nseamn+ c+ nu se poate recurge la o cale de atac trec2nd sau s+rind peste o alta 3 omisso medio ) care legal are prioritate . sentina de declinare de competen+ 3 art./*). "eciziile-Con#orm art.)?5 alin.31) lit.c), pot #i atacate cu recurs deciziile pronunate, ca instane de apel, de tribunale, de tribunalele militare teritoriale, curi de apel i Curtea <iliatr+ de Apel. "eciziile recurabile a ute ,n edere de te$tul menionat, ,ntruc2t legea nu distinge, sunt at2t deciziile prin care se soluioneaz+, cauza ,n #ond ,n apel, c2t i deciziile prin care se soluioneaz+ ,n apel orice incident procesual legat de alte etape ale procesului penal. Ast#el, pot #i atcate cu recurs, ,n cadrul punerii ,n e$ecutare a !ot+r2rilor penale, deciziile instanei de apel pronunate ,n cazul cererii de am2nare sau ,ntrerupere a e$ecut+rii pedepsei sau ,n cazul cererii sau propunerii de liberare condiionat+. ,n cadrul c+ilor e$traordinare de atac sunt supuse recursului deciziile date ,n apel ,n cadrul re izuirii 3 art./00 ). ,n cadrul procedurilor speciale pot #i atacate cu recurs deciziile pronunaate de instanele de apel ,n rezol area cererii de abilitare 3 art.501 ). Au pot #i atacate cu recurs urm+toarele deciziideciziile instanei de apel prin care s-a dispus re&udecarea cauzelor. deciziile prin care s-a luat act de retragerea apelului, atunci c2nd apelul a #ost declarat. deciziile instanei de recurs. deciziile instanei de recurs ,n anulare sau de recurs ,n interesul legii. deciziile care au soluionat contestaiile ,n anulare, de competena instanei de recurs- deciziile prin care au #ost soluioante con#lictele de competen+. 5nc!eierile-Art.)?51 alin.3*) stabilete regula con#orm c+reia ,nc!eierile pot #i atacate cu recurs numai o dat+ cu sentina sau decizia recurat+. Pentru a declana &udecata ,n recurs ,mpotri a ,nc!eierilor nu este ne oie de o cerere separat+, 70

recursul declarat ,mpotri a sentinei sau deciziei socotindu-se #+cut i ,mpotri a ,nc!eierilor, #ie c+ au #ost date ,n timpul &udec+ii, #ie c+ au #ost date dup+ pronunarea !ot+r2rii 3cum este, spre e$emplu, ,nc!eierea de ,nl+turare a unei omisiuni +dite sau de ,ndreptare a unei erori materiale strecurate ,n cuprinsul !ot+r2rii). '$cepia de la regula amintit+ mai sus reinut+ ,n mod e$pres ,n partea #inal+ a art.)?5 1 alin.3*), unde se arat+ c+, atunci c2nd legea ,ng+duie, anumite ,nc!eieri se pot ataca separat cu recurs. Ast#el, sunt asemenea ,nc!eireri- ,nc!eierea prin care s-a respins cererea de recuzare 3 art.5* alin.#inal ). ,nc!eierea prin care s-a dispus luarea, re ocarea, ,nlocuirea sau ,ncetarea de drept a m+surilor pre enti e. ,nc!eierea prin care s-a soluionat cererea de prelungire a arest+rii pre enti e 3art.156 alin.0 ). ,nc!eierea prin care s-a soluionat cererea de liberare pro izorie pe cauiune sau sub control &udiciar 3 art.1106 ). ,nc!ierea prin care s-a con#irmat m+sura pro izorie a intern+rii medicale art.11* alin.ultim ). ,nc!eierea prin care s-a soluionat pl2ngerea ,mpotri a m+surilor asigur+torii i a restituirii lucruilor luate de prima instan+ sau modului lor de aducere la ,ndeplinire 3 art.11?, 116 ). ,nc!eierea prin care s-a suspendat &udecata ,n prim+ instan+ 3 art.)0) ). Pentru aceste ,nc!eieri, ,ntruc2t pri esc ,ndeosebi starea de libertate a inculpatului, precum i anumite constr2ngeri cu pri ire la bunurile sale, legea pre ede ,n mod e$pres c+ recursul se declar+ separat i s+ &udece imediat ,nainte de pronunarea sentinei sau deciziei. Potri it art.)?5) alin. 3*) care trimite la art.)1) alin.3/), ,nc!eierile prin care s-a dispus asupra c!eltuielilor de &udecat+ ce se cu in martorului, e$pertului, interpretului sau ap+r+torului se atac+ separat cu rescurs care se &udec+ dup+ soluionarea cauzei, a#ar+ de cazul ,n care procesul a #ost suspendat. '$ist+ anumite ,nc!eieri care nu pot #i atacate cu recurs, precum- ,nc!eierea prin care s-a admis ori s-a respins abinerea sau s-a admis recuzarea 3 art.5* alin.1) e$clude orice cale de atac ,mpotri a acestor ,nc!eieri, nu numai recursul sau ,nc!eierile date ,n cauzele penale ,n care s-au dat sentine susceptibile de a #i atacate cu apel.

/1) Got+r2rile supuse re izuirii- caracteristicile acestora, limitele ,n care poate #i e$ercitata re izuirea. 7unt supuse re izuirii !otararile penale de#initi e atat in ceea ce pri este latura penala cat si in ceea ce pri este latura ci ila. Putei e$ercita aceast+ cale de atac doar ,mpotri a unei !ot+r2ri &udec+toreti de#initi e ,n apel sau prin neapelare, precum i ,mpotri a unei !ot+r2ri &udec+toreti date de instana de recurs, atunci c2nd e oc+ #ondul. Putei uza de calea re izuirii c!iar dac+ ,mpotri a !ot+r2rii nu ai declarat apel. "eci !ot+r2rea supus+ re izuirii trebuie s+ ,ndeplineasc+ urm+toarele condiii- s+ #ie o !ot+r2re de#initi + pronunat+ de instana de apel. s+ #ie o !ot+r2re de#initi + a primei instane ,mpotri a c+reia nu s-a declarat apel. s+ #ie o 71

!ot+r2re pronunat+ de instana de recurs. s+ e oce #ondul. Ce se ,nelege prin a e oca #ondul5nseamn+ c+ instana ,n estit+ cu cererea de c!emare ,n &udecat+ a analizat probele administrate , raporturile dintre p+ri i a pronunat o !ot+r2re. Aceast+ condiie trebuie s+ #ie ,ndeplinit+ de orice !ot+r2re &udec+toreasc+ supus+ re izuirii.

/0) (ncompatibilitatea &udec+torilor, a procurorului, gre#ierului i organului de cercetare penala. %udenia intre &udecatori-&udecatorii care sunt soti sau rude apropiate nu pot #ace parte din acelasi complet de &udecata. Budecator care s-a pronuntat anterior-&udecatorul care a luat parte la solutionarea unei cauze nu mai poate participa la &udecarea acelei cauze intr-o instanta superiora. Au mai poate partcipa la &udecare &udecatorul care anterior si-a e$primat parerea cu pri ire la solutionarea cauzei. Budecatorul este de asemenea incompatibil de a &udeca daca- a pus in miscare actiunea penala, a emis mandat de arestare in calitate de procuror. a #ost reprezentant sau aparator al reuneia din parti. a #ost e$pert sau martor, e$ista indicii ca ar a ea interese in solutionarea cauzei. Aceste dispozitii se aplica si procurorului, gre#ierului, organului de cercetare penala. Procurorul care a participat ca &udecator la &udecarea cauzei nu poate pune concluzii in instanta superioara. Persoana care a e#ectuat urmarirea penala este incompatibila sa procedeze la re#acerea sau completarea acesteia daca re#acerea sau completarea a #ost dispusa de instanta. (ncompatibiliatea este reglementat+ ,n art./1-/6 i 5/ C.proc.pen. "in analiza acestor articole rezult+ c+ incompatibilitatea nu ec!i aleaz+ cu o necompeten+, ea pri ete un anumit subiect o#icial, #a+ de o cauz+ penal+ concret+ a#lat+ pe rolul organelor &udiciare. Cel declarat incompatibil nu poate de#+ura acti it+i procesuale, datorit+ unor situaii precesuale care #ac s+ planeze asupra subiectului o#icial anumite suspiciuni pri ind imparialitatea i obiecti itatea sa la soluionarea cauzei ,n care este implicat. !ncompatibilitatea judectorilor. Budec+torii care sunt soi sau rude apropiate ,ntre ei nu pot #ace parte din acelai complet de &udecat+. Cazul de incompatibilitate pre +zut de art./1 este menit s+ ,nl+ture suspiciunile cu pri ire la o e entual+ in#luenare, ,n cazul ,n care &udec+torii care alc+tuiesc acelai complet ar #i soi sau rude apropiate. Budec+torul care a luat parte la soluionarea unei cauze penale nu mai poate participa la &udecarea aceleiai cauze ,ntr-o instan+ superioare sau la &udecarea cauzei dup+ des#iinarea !ot+r2rii, cu trimitere ,n apel sau dup+ casare cu trimitere ,n recurs 3 art./0 alin.1 ). 8rebuie #+cut+ precizarea c+ acest caz de incompatibilitate poate #i in ocat numai dac+ &udec+torul care a #+cut parte din complet s-a pronunat ,n #ond asupra aceleiai cauze, adic+ a rezol at c!estiunea e$istenei in#raciunii i a ino +iei. 5n aceste situaii, se consider+ c+ &udec+torul care i-a spus punctul de edere, ca membru al completului de &udecat+, nu-l a modi#ica ulterior. 7tarea de incompatibilitate 72

pri ete pe &udec+torul care i-a e$primat anterior p+rerea cu pri ire la soluia ce ar putea #i dat+ ,n acea cauz+. P+rerea trebuie s+ pri easc+ soluia care ar putea #i dat+ ,n cauza respecti +, adic+ s+ izeze #ondul cauzei. Acest caz de incompatibilitate poate #i in ocat dac+ p+rerea anterioar+ soluion+rii cauzei a #ost e$primat+ ,n a#ara procesului penal, ocazional, sau ,n cadrul procesului penal, ,n alte ipoteze dec2t cele pre +zute ,n art./0 alin.31) Potri it art./?, &udec+torul este, de asemena, incompatibil, dac+ ,n cauza respecti +- a pus ,n micare aciunea penal+, a dispus trimiterea ,n &udecat+ sau a pus concluzii ,n #ond ,n calitate de procuror, la instana de &udecat+ sau a emis mandatul de arestare pre enit + ,n cursul urm+ririi penale. :a instituirea acestui caz de incompatibilitate s-a a ut ,n edere #aptul c+ luarea acestor m+suri de c+tre procuror sugereaz+ crearea unei opinii cu pri ire la soluionarea cauzei. "ei de natur+ contencioas+, procedura de dispunere a arest+rii pre enti e i a emiterii mandatului de arestare, aa cum a #ost ea reglementat+ prin 9.@.E. nr.106;*00), nu este per se o acti itate de &udecat+, ,ns+, prin implicaiile sale procesuale i prin antamarea, cel puin din punct de edere probator, a unor aspecte str2ns legate de #ondul cauzei, creeaz+ o stare de incompatibilitate pentru &udec+torul care ar #i c!emat s+ rezol e ambele c!estiuni. "e asemenea, este incompatibil &udec+torul care a #ost reprezentant sau ap+r+tor al reuneia dintre p+ri. 7e are ,n edere #aptul c+ poziia anterioar+, de reprezentant sau ap+r+tor, ar genera suspiciuni cu pri ire la obieciunile &udec+torului. 5n aceeai situaie s+ a#l+ i &udec+torul care a #ost e$pert sau martor. 7-a a ut ,n edere #aptul c+ e$pertul, c2t i martorul i-au e$primat punctul de edere ,n cuprinsul e$pertizei ,ntocmite sau al declaraiei date. 8otodat+, legiuitorul a dorit s+ ,nl+ture situaiile ,n care aprecierea mi&loacelor de prob+ ,ntr-o anumit+ cauz+ penal+ s+ se realizeze de cel care le-a #urnizat. (ncompatibilitatea a #i reinut+ ori de c2te ori e$ist+ ,mpre&ur+ri din care rezult+ c+ este interesat sub orice #orm+, el, soul sau reo rud+ apropiat+. A 2nd ,n edere #ormularea generic+ din te$t, at2t ,mpre&ur+rile, c2t i #ormele pe care le-a putea a ea interesul pot c+p+ta cele mai di erse modalit+i. 8otodat+, se poate constata c+ intersul este direct sau indirect, ori matrial sau sub o alt+ #orm+. !ncopatiblitatea procurorului% magistratului asistent si a organului de cercetare penal. 5n cuprinsul art./6 alin. 31) se arat+ c+ dispoziiile art./1 se aplic+ procurorului, magistratului asistent, precum i gre#ierului de edin+, c2nd cauza de incompatibilitate e$ist+ ,ntre ei sau ,ntre ei i unul dintre membrii completului de &udecat+. Prin urmare, potri it acestor pre ederi, procurorii, magistraii asisteni i gre#ierii de edin+ care sunt soi sau rude nu pot intra ,n compunerea aceleiai instane. Aceeai regul+ se aplic+ procurorilor i &udec+torilor care sunt soi sau rude apropiate, precum i &udec+torilor i gre#ierilor de edin+. "ispoziiile pri ind cazurile de incompatibilitate pre +zute de art./? lit.b), c), d) se aplic+ procurorului, persoanei care e#ectueaz+ cercetarea penal+, magistratului asistent i gre#ierului de edin+ 3 art./6 alin.* ). Aadar, sunt incompatibili procurorul, persoana care e#ectueaz+ cercetarea penal+, magistratul asitent i gre#ierul de 73

edin+ dac+ a #ost ap+r+tor sau reprezentant al

reuneia dintre p+ri. 7unt incompatibili

procurorul, magistratul asitent, organul de cercetare penal+ i gre#ierul de edin+, dac+ ,n cauza respecti + a #ost e$pert sau martor. "e asemenea, sunt incompatibili procurorul, magistratul asistent, organul de cerectare penal+ i gre#ierul de edin+, dac+ e$ist+ ,mpre&ur+ri din care rezult+ c+ este interesat sub orice #orm+ el, soul sau o rud+ apropiat+. 5n con#ormitate cu dispoziiile art./6 alin.3*) i 3)), procurorul care a participat ca &udec+tor la soluionarea cauzei ,n prim+ instan+ nu poate pune concluzii la &udecarea ei ,n apel sau recurs. Potri it dispoziiilor art./6 alin3/), persoana care a e#ectuat urm+rirea penal+ este incompatibil+ s+ procedeze la completarea sau re#acerea acesteia, c2nd completarea sau re#acerea este dispus+ de c+tre instan+. !ncompatibilitatea expertului i interpretului. Articolul 5/ alin.31) pre ede c+ dispoziiile art./? se aplic+, ,n mod corespunz+tor, e$pertului i interpretului. "e asemenea, legea stabilete incompatibilitatea calit+ii de e$pert sau interpret cu acea de martor ,n aceeai cauz+, cu precizarea c+ ,nt2ietate are calitatea de martori 3 art.5/ alin.* teza a ((- a ). %aiunea acestei reglement+ri const+ ,n #aptul c+ ,ntr-o cauz+ penal+ pot #i martori numai persoane care au cunotiin+ de #apte sau ,mpre&ur+ri de natur+ s+ ser easc+ la a#larea ade +rului, pe c2nd e$pert sau interpret poate #i orice persoan+ care dob2ndete acest+ calitate, ,n condiiile legii. Participarea ca e$pert sau interpret de mai multe ori ,n aceeai cauz+ nu constituie un moti de recuzare 3 art.5/ alin.ultim ).

/?) (nculpatul parte ,n procesul penal. drepturi i obligaii. Art.*)-persoana impotri a careia s-a pus in miscare actinuea penala se numeste inculpat. 'ste partea impotri a careia se ras#range atat actiunea penala, cat si actiunea ci ila, daca este cazul. "e asemenea, este partea #ata de care s-a pus in miscare actiu-nea penala 3s-a #ormulat in inuirea sau acuzarea in procesul penal). Curtea Constitutionala a stabilit ca art. *), C.pr.pen. nu reprezinta o incalcare a prezumtiei de ne ino atie, care nu inceteaza sa #unctioneze atata timp cat actiunea penala se a#la in des#asurare. Calitatea de inculpat reprezinta rezultatul trecerii, in mod succesi , a unei persoane suspectate de comiterea unei in#ractiuni, in anumite stadii corespunzatoare calitatii succesi e, pe care o dobandeste pe parcursul derularii procedurilor. Aceste calitati sunt- Calitatea de #aptuitor-Daptuitorul este persoana #ata de care nu s-a inceput urmarirea penala, #iind doar o persoana cu pri ire la care e$ista doar banuiala comiterii unei in#ractiuni, atata timp cat nu s-a e#ectuat nici un act de procedura. Calitatea de #aptuitor inter i-ne doar in asa-numita etapa a actelor premergatoare, cand se e#ectueaza in estigatii pentru descoperirea in#ractiunilor precum si pentru descoperirea, prinderea si identi#icarea persoanelor suspecte. Daptuitorul nu este subiect de drepturi si obligatii procesuale, el 74

nu are nici un drept si nici o obligatie, el nu poate #i citat, el poate #i doar c!emat in #ata unui organ &udiciar penal. Aeprezentarea lui nu poate #i sanctionata. 'l nu are dreptul la un aparator decat intr-o singura situatie- atunci cand este ascultat. (mpotri a lui nu pot #i luate masuri procesuale. Calitatea de in inuit-(n inuitul e persoana #ata de care s-a inceput urmarirea penala, #iind subiect de drepturi si obligatii procesuale. Au este parte in procesul penal, de aceea, in compa-ratie cu o persoana care are calitatea de parte in proces, el are drepturi si obligatii limitate. Calitatea procesuala de in inuit marc!eaza declansarea procesului penal, adica marc!eaza nasterea cadrului legal de e$ercitare a unor drepturi si obligatii pro-cesuale, inclusi a drepturilor si obligatiilor de punere in miscare a actiunii penale. "in acest moment pot #i administrate probe si pot #i luate masuri procesuale.@n in inuit poate #i retinut de organul de cercetare penala pe o durata de cel mult */ de ore si poate #i arestat de catre procuror sau de catre &udecator, in anumite con-ditii, pe o durata de cel mult 5 zile. Calitatea de in inuit este o conditie sine Mua non pentru do edirea calitatii superioare de inculpat. Calitatea de inculpat(nculpatul este, spre deosebire de in inuit, parte in proces, cu absolut toate con-secintele legate de aceasta calitate, a and drepturi si obligatii procesuale depline. Calitatea de inculpat marc!eaza inceputul procesului penal. Aceasta calitate se dobandeste prin punerea in miscare a actiunii penale, care insemna #ormularea in i-nuirii sau acuzarii impotri a unei persoane, cu pri ire la comiterea unei in#ractiuni. 'a se materializeaza in intocmirea actului de inculpare pre azut de lege. 8itularii actiunii penale sunt- <inisterul Public - 'ste titularul principal si poate pune in miscare actiunea penala #ie in cursul urmaririi penale, #ie la s#arsitul urmaririi penale. (n #unctie de modalitatea de punere in miscare a actiunii penale e$ista- a) @rmarirea penala cu actiunea penala pusa in miscare, situatie in care actiunea penala se pune in miscare in cursul urmaririi penale, prin ordonanta. b) @rmarirea penala #ara actiunea penala pusa in miscare, situatie in care actiu-nea penala se pune in miscare la s#arsitul urmaririi penale, prin rec!izitoriu. :a baza acestor reglementari sta regula dupa care nici o persoana nu poate sta in #ata unei instante penale decat daca are calitatea de inculpat. (n mod e$ceptional, <inisterul Public poate dispune punerea in miscare a actiunii penale si in cursul &udecatii, in caz de e$tindere a procesului penal pentru alte #apte si, respecti , pentru alte persoane. (n aceasta situatie, procurorul de sedinta pune in miscare actiunea penala printr-o declaratie instantei, care se consemneaza in inc!eierea de sedinta. Persoana erbala in #ata atamata -. Pune in

miscare actiunea penala prin plangerea preala-bila, in cazul in care plangerea prealabila se adreseaza direct instantei de &udecata, con#orm art. *06 3*), lit. a), C.pr.pen. Calitatea de inculpat se dobandeste din mo-mentul inregistarii plangerii peralabile la registratura instantei. (n doctrina a #ost e$primat si punctul de edere contrar, dupa care calitatea de inculpat s-a dobandit prin emiterea citatiei sau prin inc!eiere la primul termen de &udecata 3pro#. E. <ateut nu este de acord cu acest punct de edere). (nstanta de &udecata - (nstanta penala se poate 75

autosesiza, dispunand punerea in miscare a actiunii penale in mod e$ceptional, in caz de e$tindere a procesului penal pentru alte #apte, nu si pentru alte persoane, daca procurorul lipseste de la sedinta de &udecata, situatie in care participarea lui nu este obligatorie potri it legii. (n aceasta ipoteza instanta penala dispune punerea in miscare a actiunii penale prin inc!eiere de sedinta, prin care e$tinde procesul penal, daca din actele de cercetare &udecatoresti rezulta #apte noi. (n aceasta situatie instanta cumuleaza #unctia de &uris-dictie cu cea de acuzare, ceea ce reprezinta o adita incalcare a principiului separa-tiei #unctiilor &udiciare. Parlamentul %omaniei - "ispune, prin !otarare, punerea sub acuzare, in cazul presedintelui %omaniei, pentru in#ractiunea de inalta tradare. (nculpatul, #iind parte in proces, are dreptul sa participe la toate actele de procedura. (nculpatul poate participa in mod nelimitat la actele de urmarire penala. "aca este arestat, inculpatul poate lua contact cu aparatorul sau. (n mod e$ceptional, in cursul urmaririi penale procurorul poate interzice acest contact prin ordonanta moti ata, pe o durata de cel mult 5 zile si numai daca interesele urmaririi penale o cer. "e la aceasta interdictie e$ista doua derogari, cand organul de urmarire penala este obligat sa asigure contactul inculpatului arestat cu aparatorul sau- :a prezentarea materialului de urmarire penala. :a prelungirea arestarii pre enti e. "in totalul drepturilor si obligatiilor procesuale ale inculpatului se desprind doua esentiale- a) "reptul inculpatului de a #i ascultat oricand. b) 9bligatia pentru organul &udiciar penal 3atat organul de urmarire penala, cat si instanta &udecatoreasca) de a garanta drepturile procesuale ale inculpatului in tot cursul procesului, indeosebi dreptul la aparare ca drept #undamental. Punerea in miscare a actiunii penale este in acest conte$t cel mai important mo-ment al procesului pentru ca are semni#icatia inceperii procesului penal. "e aceea, procedura este e$trem de stricta, incepand cu propunerea organului de cercetare pe-nala, materializata intr-un re#erat numit =%e#erat cu propunere de punere in mis-care a actiunii penale> si care se inainteaza procurorului impreuna cu intregul dosar al cauzei, dupa care procurorul se pronunta prin ordonanta, daca admite cererea si dispune punerea in miscare a actiunii penale. "in acel moment, pe de o parte, pro-curorul se pronunta asupra continuarii urmaririi penale cu inculpatul, iar pe de alta parte, organul de cercetare penala, daca se e#ectueaza cercetarea penala, c!eama in #ata sa pe inculpat si il asculta. Ascultarea este obligatorie. "aca se ia si masura arestarii pre enti e de catre procuror, cu ocazia punerii in miscare a actiunii penale, atunci ascultarea este obligatorie in prezenta aparatorului, sub sanctiunea nulitatii absolute. 7ituatia cea mai #rec ent intalnita in practica este aceea cand actiunea penala se pune in miscare doar la s#arsitul urmaririi penale dato-rita importantei si gra itatii actului de inculpare. :egea nu pre ede in ce consta temeiul punerii in miscare a actiunii penale. 'a pre ede doar ca punerea in miscare a actiunii penale se poate dispune daca e$ista temeiuri. Pentru e$istenta temeiurilor trebuie sa e$iste probe temeinice, nu orice #el de probe, ci probe serioase, probe care au #orta &uridica a celor care stau la baza ares76

tarii. 7ub acest aspect se poate spune ca temeiurile de punere in miscare a actiunii penale sunt indisolubil legate de cele ale arestarii. Aceasta rezulta din pre ederile art. ))/, C.pr.pen. Atunci cand se #ace propunerea de punere in miscare a actiunii penale, procurorul trebuie sa aprecieze daca sunt sau nu indeplinite conditiile ares-tarii pre enti e #ata de inculpat.

/6) (ntercept+rile i ,nregistr+rile audio sau ideo ca mi&loace de prob+. (nregistrarile pe banda magnetica ale unor con orbiri e#ectuate cu autorizarea moti ata a procurorului desemnat de prim procurorul de la parc!etul de pe langa Curtea de Apel, daca sunt date sau indicii temeinice pri ind pregatirea sau sa arsirea unei in#ractiunipentru care urmarirea penala se #ace din o#iciu pot ser i ca proba daca din con orbirile inregistrate rezulta impre&urari utile pentru a#larea ade arului. Autorizarea se da pe )0 zile si poate #i prelungita tot cu aceasta perioada. 7e intocmeste proces erbal pri ind inregistrarea iar con orbirea este redata in totalitate in scris. :a cerere inregistrarile pot #i supuse e$pertizei.

50) (ntroducerea pl2ngerii prealabile la instana de &udecat+- condiii. procedura de &udecat+. Plangerea prealabila se adreseaza instantei de &udecata daca #aptuitorul este cunoscut si numai pentru anumite in#ractiuni pre azute de codul penal. Plangerea trebuie introdusa in * luni perioada de timp care curge din momentul cunoasterii #aptuitorului. conditie de tragere la raspundere penala in cazul in#ractiunilor pentru care punerea in miscare a actiunii penale este conditionata de introducerea unei plangeri prealabile de catre persoana atamata, lipsa ei inlatura raspunderea penala, iar pe plan procesual penal este o cauza care impiedica punerea in miscare sau e$ercitarea actiunii penale Caractere- caracterul obligatoriu 3ea de ine obligatorie in conditiile pre azute de lege, lipsa sau retragerea ei inlatura raspunderea penala). caracterul personal 3titularul ei nu poate #i numai persoana #acut numai de una dintre atamata). caracterul indi izibil 3produce e#ecte #ata de toate persoanele atamate printr-o in#ractiune c!iar daca plangerea s-a ictime, toti participantii la in#ractiune raspund penal c!iar daca plangerea prealabila s-a #acut numai impotri a unuia dintre ei). caracterul intransmisibil 3a and caracter personal dreptul de e$ercitare nu se pot transmite mostenitorilor). (n C. proc. pen., partea speciala, este pre azuta procedura plangerii prealabile. :egea pre ede ca punerea in miscare a actiunii penale se #ace numai la plangerea prealabila a perosanei atamate, in cazul in#ractiunilor pentru care legea pre ede ca este necesara o ast#el de plangere 3e$. in#ractiunile de lo ire). Plangerea prealabila se adreseaza, dupa caz, instantei de &udecata 3lo irea sau alte 77

iolente), organelor de cercetare penala sau procurorului in cazurile-

atamarea corporala,

atamarea corporala din culpa, iolare de domiciliu, iolarea secretului corespondentei, iolul in arianta simpla etc. Plangerea prealabila se introduce numai la procurorul militar cand subiectul in#ractiunii este militar sau alt otgan competent daca acesta este &udecator, procuror, notar public etc. 8itularii plangerii prealabile sunt- persoana atamata, parintii pentru minorul lipsit de capacitate sau cu capacitatea de e$ercitiu restansa etc. Plangerea trebuie sa cuprinda datele si mentiunile pre azute de lege si trebuie introdusa organelor in drept, in termen de * luni din ziua in care persoana atamata a stiut cine este #aptuitorul. 8ermenul de introducere are caracterul unui termen de prescriptie, supus intreruperii sau suspendarii potri it art. 1*) C. pen. 'a poate #i introdusa peste termen numai daca se #ace do ada #ortei ma&ore sau a cazului #ortuit. Plangerea prealabila depusa dupa e$pirarea termenului legal are drept consecinta incetarea urmaririi penale, in #aza urmaririi penale si incetarea procesului penal, in #aza &udecatii. (n caz de in#ractiune #lagranta, organul de urmarire penala este obligat sa constate #apta, c!iar in lipsa plangerii prealabile, apoi procedeaza potri it legii. Plangerea prealabila a cuprinde date cu pri ire la reclamant si #aptuitor, obiectul 3punerea in miscare a actiunii penale, plata de despagubiri ci ile si c!eltuieli &udiciare), moti ate in #apt si drept ale plangerii, probele prin care se sustine, data depunerii si semnatura.

51) 5nceperea urm+ririi penale. Punerea ,n micare a aciunii penale. 9rganul de urmarire penala sesizat prin plangere, denunt sau se sesizeaza din o#iciu dispune prin rezolutie inceperea urmaririi penale cand din actul de sesizare nu rezulta reunul din cazurile pre azute in art.10 cu e$ceptia literei b. "upa e$aminarea dosarului procurorul se pronunta asupra punerii in miscare a actiunii penale. Procurorul pune in miscare actiunea penala prin ordonanta si care trebuie sa cuprinda date despre inculpat, #apta si incadrarea &uridica a #aptei. Potri it art.**?, organul de urm+rire penal+ sesizat ,n reunul din modurile pre +zute ,n art.**1 dispune ,nceperea urm+ririi penale, c2nd din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premerg+toare e#ectuate nu rezult+ reunul din cazurile de ,mpiedicare a punerii ,n micare a aciunii penale pre +zute ,n art.10, cu e$cepia celui de la lit.b) ind.1 i, ad+ug+m noi, celui de la lit.i). 5n cazul ar+tat ,n art.10 lit.b) ind.1, organul de urm+rire penal+ ,nainteaz+ dosarul procurorului cu propunerea de a se dispune scoaterea de sub urm+rire penal+. Procurorul ast#el sesizat dispune prin ordonan+ scoaterea de sub urm+rire penal+ i ,ntiineaz+ despre acesta, c2nd este cazul, persoana care a #+cut sesizarea iar c2nd constat+ c+ nu este cazul s+ scoat+ de sub urm+rire penal+, restituie* dosarul organului de urm+rire penal+ pentru continuarea cercet+rii penale. Actul prin care organul de urm+rire penal+ dispune 78

,nceperea urm+ririi penale este rezoluia iar c2nd se sesizeaz+ din o#iciu ,nc!eie un proceserbal care constituie actul de ,ncepere a urm+ririi penale. 5n con#ormitate cu dispoziiile art.**? alin3)), at2t rezoluia, c2t i procesul- erbal de ,ncepere a urm+ririi penale, emise de organul de cercetare penal+, se supun con#irm+rii moti ate a procurorului care e$ercit+ supra eg!erea acti it+ii de cercetare penal+, ,n termen de cel mult /? de ore de la data ,nceperii urm+ririi. "ac+ din cuprisul actului de sesizare sau al actelor premerg+toare e#ectuate dup+ primirea pl2ngerii sau denunului rezult+ reunul din cazurile de ,mpiedicare a punerii ,n micare a aciunii penale pre +zute ,n art.10, cu e$cepia celor de la lit.b) ind.1 i i), organul de urm+rire penal+ ,nainteaz+ procurorului actele ,nc!eiate, cu propunerea de a nu de ,ncepe urm+rirea penal+. "ac+ procurorul constat+ c+ nu sunt ,ntrunite condiiile ar+tate ,n alin.3/), restituie actele organului de urm+rire penal+, #ie pentru completarea actelor premerg+toare, #ie pentru ,nceperea urm+ririi penale, acesta #iind obligat a continua e#ectuarea actelor premerg+toare sau, dup+ caz, ,ncepe ori continu+ urm+rirea penal+, proced2nd la e#ectuarea acestora,potri it legii, i in2nd seama de ,mpre&ur+rile speciale ale #iec+rei cauze. 5n cazul ,n care procurorul este de acord cu propunerea, o con#irm+ prin rezoluie moti at+ i ,ntiineaz+ depre acesta persoana care a #+cut sesizarea. 5mpotri a rezoluiei de ne,ncepere a urm+ririi penale se poate #ace pl2ngere la instana de &udecat+, potri it art.*0? ind.1 i urm. "ac+ ulterior se constat+ c+ nu e$ist+ sau c+ a disp+rut ,mpre&urarea pe care se ,ntemeia propunerea de a nu se ,ncepe urm+rirea penal+, procuroul in#irm+ rezoluia i restituie actele organului de urm+rire, dipun2nd ,nceperea urm+ririi penale. 5n art.**6 se arat+ c+ persoana #a+ de care se e#ectueaz+ urm+rirea penal+ se numete ,n inuit c2t timp nu a #ost pus+ ,n micare aciunea penal+ ,mpotri a sa. Potri it art.*)/, dac+ organul de cerecetare penal+ consider+ c+ sunt temeiuri pentru punerea ,n micare a aciunii penale, #ace propuneri ,n acest sens, pe care le ,nainteaz+ procurorului. Potri it art.*)5, procurorul se pronun+ asupra punerii ,n micare a aciunii penale dup+ e$aminarea dosarului "ac+ procurorul este de acord cu propunerea, pune ,n micare aciunea penal+ prin ordonan+. 9rdonanaa de punere ,n micare a aciunii penale trebuie s+ cuprind+, pe l2ng+ meniunile ar+tate ,n art.*0), date cu pri ire la persoana inculpatului, #apta pentru care este ,n inuit i ,ncadrarea &uridic+ a acesteia. Potri it art.*)0 alin.3*), dac+ procurorul a pus ,n micare aciunea penal+, organul de cercetare penal+ ,l c!eam+ pe inculpat, ,i comunic+ #apta pentru care este ,n inuit i ,i d+ e$plicaii cu pri ire la drepturile i obligaiile pe care le are. Atunci c2nd inculpatul nu locuiete ,n ar+ , organul de cercetare penal+ a ine seama, la #i$area termenului de prezentare ,n #aa acestuia, de reglement+rile speciale pri ind asitena &uridic+ internaional+ ,n materie penal+. 9rganul de urm+rie penal+ a continua urm+rirea penal+, dup+ punerea ,n micare a aciunii penale, #+r+ a-l asculta pe inculpat c2nd acesta este disp+rut, se sustrage de la cercetare sau nu locuiete ,n ar+. 79

5*) 5nscrisurile ca mi&loace de prob+ ,n procesul penal. "eosebirea de mi&loacele materiale de prob+. (nscrisul poate ser i ca mi&loc de proba in procesul penal daca in continutul sau se arata #apte sau impre&urari care pot ser i la a#larea ade arului. "e#initie si clasi#icare Prin inscris se intelege consemnarea de date despre acte si #apte &uridice, cu un mi&loc adec at pe un anumit suport material. 7ensul &uridic al termenului Finscris> nu coincide cu cel din orbirea obisnuita 3cand se are in edere consemnarea, pe !artie, a unor date) ci desemneaza consemnarile #acute pe !artie, carton, lemn, banda magnetica. (nscrisurile sunt mi&loace de proba demne de crezare datorita insusirilor lor de a conser a in timp date, acte si #apte &uridice, in comparatie de e$emplu cu memoria unui martor. (nscrisurile cunosc mai multe clasi#icari, dupa di#erite criterii . "upa scopul urmarit la intocmirea lor, inscrisurile se impart in preconstituite% cele intocmite special pentru a ser i ca probe. nepreconstituite% sunt celelalte inscrisuri "upa e#ectul lor, inscrisurile intocmite sunt de trei #eluri - originare% sunt inscrisurile intocmite pentru a do edi inc!eierea, modi#icarea sau incetarea unui act &uridic ci il . recognitive% sunt inscrisurile intocmite pentru a recunoaste e$istenta altor inscrisuri care au #ost distruse sau pierdute . confirmative% sunt inscrisurile prin care se inlatura anulabilitatea unui act &uridic ci il "upa raporurile dintre ele, inscrisurile se impart in originale si copii "upa criteriul semnaturii, inscrisurile se deosebesc in semnate si nesemnate 7pecii de inscrisuri - cele mai importante specii de inscrisuri sunt inscrisul autentic si cel sub semnatura pri ata F Actul autentic este acela care s-a #acut cu solemnitatile cerute de lege, de un #unctionar public, care are dreptul de a #unctiona in locul unde actul s-a #acut. Principalele categorii de acte autentice sunt inscrisurile autentice notariale% adica cele intocmite de notarul de stat . ,otararile organelor jurisdictionale 3 si !otararile &udecatoresti) actele de stare civila . Puterea do editoare do editoare a inscrisului autentic implica #acerea urmatoarelor distinctii 7tabilirea puterii mentiunile ce

reprezinta constatari personale ale agentului instrumentator % #acute cu propriile simturi, #ac do ada deplina, ele neputand #i combatute decat prin procedura inscrierii in fals. mentiunile ce privesc declaratiile partilor% #acute in #ata agentului instrumentator, dar a caror ericitate nu poate #i #i eri#icate de acesta, #ac do ada pana la proba contarie0 mentiunile straine de obiectul inscrisului pot a ea aloarea inceputului de proba scrisa. Consecintele &uridice ale inscrisului nul ca inscris autentic 'ste necesara urmatoarea distinctie - cand #orma autentica este ceruta de lege pentru alabilitatea operatiunii &uridice constatate, nulitatea inscrisului atrage insasi nulitatea actului &uridic pe care-l constata . cand inscrisul autentic a #ost intocmit doar pentru proba actului &uridic, desi nul ca inscris autentic, el poate alora ca inscris sub semnatura pri ata, daca sunt intrunite cerintele art. 110* Cod ci il F Actul care nu poate #i autentic din 80

cauza necompetentei sau necapacitatii #unctionarului, sau din lipsa de de #orme, este alabil ca semnatura pri ata, daca s-a iscalit de partile contractante F. 'ste o aplicatie a ideii con ersiunii actelor &uridice. inscris sub semnatura pri ata F acel inscris care este semnat de cel ori cei de la care pro ine F "in de#initie rezulta ca e$ista o singura conditie - cu caracter genaral - pentru alabilitatea inscrisului sub semnatura pri ata - semnatura autorului ori autorilor actului, inscrisului. 7emnatura- (n sensul de aici este numai cea e$ecutata de mana autorului inscrisului. Prin urmare, nu indeplineste aceasta conditie, Fsemnatura>- dactilogra#iata, litogra#iata, e$ecutata prin para#a ori prin punere de deget. Au se cere, insa, ca semnatura sa cuprinda intregul nume al persoanei, #iind su#icienta e$ecutarea semnaturii obisnuite a persoanei. "in locul unde este asezata semnatura, trebuie sa rezulte ca autorul ei isi insuseste intregul continut al inscrisului. Cand inscrisul pro ine de la doua ori de la mai multe persoane, semnarea poate #i #acuta concomitent ori succesi , dupa impre&urari . Conditiile speciale de alabilitate pentru anumite inscrisuri sub semnatura pri ata Conditia pluralitatii de e$emplare 3 numita si cerinta multiplului e$emplar )-Art. 1106 din Codul Ci il reglementeaza despre aceasta cerinta - F Actele sub semnatura pri ata, care cuprind con entii sinalagmatice, nu sunt alabile daca nu s-au #acut in atatea e$emplare originale cate sunt parti cu interes contrar . 'ste de a&uns un singur e$emplar pentru toate perosoanele care au acelasi interes. Diecare e$emplar trebuie sa #aca mentiune de numarul originalelor ce s-au #acut. Cu toate acestea, lipsa de mentiune ca originalele s-au #acut in numar indoit, intreit si celelalte, nu poate #i opusa de acela care a e$ecutat din partea-( con entia constatata prin actF. Conditia scrierii in intregime ori punerii #ormulei F bun si aprobat> inainte de semnare "espre aceasta conditie Codul Ci il mentioneaza in art .11?0 - FActul sub semnatura pri ata prin care o parte se obliga catre alta a-( plati o suma de bani sau o catime oarecare, trebuie sa #ie scris in intregul lui de acela care l-a subscris, sau cel putin de acesta, inainte de a subsemna, sa adauge la #inele actului cu intele F bun si aprobat F> aratand totdeauna in litere suma sau catimea lucrurilor si apoi sa iscaleasca F'$ceptie de la aceasta regula #ac e$ceptie comerciantii, industriaslii, plugarii, slugile, zilierii . Cand este di#erenta intre suma scrisa in act si cea care aeste aratat in bun, se prezuma ca obligatia este pentru suma mai mica, c!iar daca actul si bunul sunt scrise de acela care s-a obligat 3doar daca se probeaza in care parte este greseala, poate #i considerata suma mai mare de e$emplu). '$ista si dispozitii ce prote&eaza pe cel care se obliga 3 in art. 11?0 din Codul Ci il ) #iind impiedicate semnaturile date in alb, pentru a nu da ocazia detinatorilor de rea- credinta posibilitatea de a completa inscrisul alt#el decat era intelegerea. "aca inscrisul nu este scris in intregime de debitor, acesta trebuie sa speci#ice suma primita, intrebuintand #ormula F bun si aprobat >Aerespectarea acestor pre ederi cerute in art. 11?0 din Codul Ci il are ca urmare aceea ca inscrisul este lipsit de putere probatorie, ceea ce nu a#ecteaza con entia ca act &uridic ce poate #i do edi prin alte mi&loace de proba, c!iar prin proba 81

cu martori si prezumtii, pentru ca, desi nul ca inscris, acesta contine totusi un inceput de proba scrisa . Conditia ceruta testamentului ologra# - sa #ie scris, semnat si datat de mana testatorului.

5)) 5n inuitul- drepturi i obligaii. deosebirea de #+ptuitor i de inculpat. Persoana #ata de care se e#ectueaza urmarirea penala se numeste in inuit cat timp nu a #ost pusa in miscare actiunea penala impotri a sa. (n inuitul e persoana #ata de care s-a inceput urmarirea penala, #iind subiect de drepturi si obligatii procesuale. Au este parte in procesul penal, de aceea, in compa-ratie cu o persoana care are calitatea de parte in proces, el are drepturi si obligatii limitate. Calitatea procesuala de in inuit marc!eaza declansarea procesului penal, adica marc!eaza nasterea cadrului legal de e$ercitare a unor drepturi si obligatii procesuale, inclusi a drepturilor si obligatiilor de punere in miscare a actiunii penale. "in acest moment pot #i administrate probe si pot #i luate masuri procesuale.@n in inuit poate #i retinut de organul de cercetare penala pe o durata de cel mult */ de ore si poate #i arestat de catre procuror sau de catre &udecator, in anumite con-ditii, pe o durata de cel mult 5 zile. Calitatea de in inuit este o conditie sine Mua non pentru do edirea calitatii superioare de inculpat.Calitatea de #aptuitor-Daptuitorul este persoana #ata de care nu s-a inceput urmarirea penala, #iind doar o persoana cu pri ire la care e$ista doar banuiala comiterii unei in#ractiuni, atata timp cat nu s-a e#ectuat nici un act de procedura. Calitatea de #aptuitor inter i-ne doar in asa-numita etapa a actelor premergatoare, cand se e#ectueaza in estigatii pentru descoperirea in#ractiunilor precum si pentru descoperirea, prinderea si identi-#icarea persoanelor suspecte. Daptuitorul nu este subiect de drepturi si obligatii procesuale, el nu are nici un drept si nici o obligatie, el nu poate #i citat, el poate #i doar c!emat in #ata unui organ &udiciar penal. Aeprezentarea lui nu poate #i sanctionata. 'l nu are dreptul la un aparator decat intr-o singura situatie- atunci cand este ascultat. (mpotri a lui nu pot #i luate masuri procesuale. Calitatea de in inuit-(n inuitul e persoana #ata de care s-a inceput urmarirea penala, #iind subiect de drepturi si obligatii procesuale. Au este parte in procesul penal, de aceea, in compa-ratie cu o persoana care are calitatea de parte in proces, el are drepturi si obligatii limitate. Calitatea procesuala de in inuit marc!eaza declansarea procesului penal, adica marc!eaza nasterea cadrului legal de e$ercitare a unor drepturi si obligatii pro-cesuale, inclusi a drepturilor si obligatiilor de punere in miscare a actiunii penale. "in acest moment pot #i administrate probe si pot #i luate masuri procesuale.@n in inuit poate #i retinut de organul de cercetare penala pe o durata de cel mult */ de ore si poate #i arestat de catre procuror sau de catre &udecator, in anumite con-ditii, pe o durata de cel mult 5 zile. Calitatea de in inuit este o conditie sine Mua non pentru do edirea calitatii superioare de inculpat. Calitatea de inculpat-(nculpatul este, spre deosebire de in inuit, 82

parte in proces, cu absolut toate con-secintele legate de aceasta calitate, a and drepturi si obligatii procesuale depline. Calitatea de inculpat marc!eaza inceputul procesului penal. Aceasta calitate se dobandeste prin punerea in miscare a actiunii penale, care insemna #ormularea in i-nuirii sau acuzarii impotri a unei persoane, cu pri ire la comiterea unei in#ractiuni. 'a se materializeaza in intocmirea actului de inculpare pre azut de lege.

5/) Budecarea in#ractorilor minori. Budecarea cauzei in care este implicat un minor se #ace in prezenta acestuia a#ara de cazul in care acesta se sustrage de la &udecata. :a &udecata se citeaza si autoritatea tutelara si parintii si alte persoane a caror prezenta este considerata necesara. 7edinta de &udecata se des#asoara separat de celelalte sedinte si nu este publica. Cand inculpatul este un minor sub 11 ani dupa ascultarea acestuia instanta il poate indeparta din sala de &udecata daca apreciaza ca dezbaterile si cercetarea &udecatoreasca pot a ea o in#luenta negati a asupra minorului. 5n cadrul Codului penal, pe planul dreptului penal substanial, e$ist+ un sistem special alc+tuit din norme i m+suri menite s+ pre in+ i s+ combat+ criminalitatea &u enil+. 7istemului special penal pentru minori ,i corespund norme procedurale speci#ice, adec ate, care in s+ asigure realizarea scopurilor pre ederilor penale, crearea acestui cadru compus, din reguli speciale #iind generat+ de situaia special+ a minorului, de disponiblitatea psi!ico-#izic+. "e precizat c+ normele de procedur+ penal+ cuprind pre ederi speciale re#eritoare at2t la minorul inculpat, c2t i la minorul parte +t+mat+ sau cel c!emat ,ntr-o alt+ calitate, s+ participe la proces . Aceste pre ederi speciale , pe l2ng+ #aptul c+ instituie garanii procesuale suplimentare, o#er+ i posibilitatea e$amin+rii c2t mai apro#undat+ a cauzelor cu minori. @n rol important ,n derularea procesului penal pentru in#ractorii minori l-au a ut "ecretul nr. *1?;1600 i :egea nr. 56;161?. "up+ abrogarea acestor acte normati e, prin :egea nr. 10/;166*, concepia re#eritoare la sancionarea minorilor in#ractori a re enit la #orma consacrat+ odat+ cu adoptarea Codului penal din 1616. 8otodat+, pre ederile cuprinse ,n cele dou+ acte normati e ,ncet2ndu-i aplicabilitate, au de enit din nou aplicabile pre ederile speciale cuprinse ,n capitolul = proceduri ,n cauzele cu in#ractori minoriF. %eglementarea actual+ a proceduri ,n cauzele cu in#ractori minori este cuprins+ ,n capitolul (( al 8itlului (K C. proc. pen., i anume ,n art. /?0 /6), care conin pre edri speciale pentru toate #azele procesului penal. Ast#el, art. /?1 i /?* C. proc. pen., cuprind pre ederi re#eritoare la persoanele c!emate la organul de urm+rire penal+ i obligati itatea anc!etei sociale 3e#ectuat+ de organul de urm+rire penal+ sau instan+), art. /?)/?1 C. proc. pen. %egelementeaz+ probleme pri ind compunerea instanei, persoanele c!emate la &udecarea minorilor, des#+urarea &udec+ii, &udecarea cauzelor cu mai muli 83

inculpai dintre care unii sunt minori. Art. /6) C. proc. pen. Cuprinde dispoziii pri ind apelul i recursul, iar art /?0-/6* C. proc. pen. pre ederi aplicarea sanciunilor pronunate de instan+ 3e$ecutarea mustr+rii, punerea ,n e$ecutare a libert+ii supra eg!eate, re ocarea i ,nlocuirea libert+ii supra eg!eate, internarea minorului, sc!imb+ri pri ind m+sura intern+rii, re ocarea m+surilor luate #a+ de minor). Art. /?0 C. proc. pen., ,n #orma dat+ de modi#ic+rile aduse prin :egea nr. *?1;*00), intitulat =dispoziii generaleF, pre ede c+ urm+rirea i &udecarea in#raciunilor s+ 2rite de minori, precum i punerea ,n e$ecutare a !ot+r2rilor pri itoare la acetia, se #ace potri it procedurii obinuite , cu complet+rile i drog+rile din acest capitol 1 i din 7eciunea ( a Cap. ( din 8itlul (K al p+rii generale 3dispoziii speciale pentru minori ,n materia m+surilor de pre enie). %e#eritor la urm+rirea penal+ ,n cazurile cu minori, aceasta se des#+oar+ potri it regulilor de competen+ i procedur+ obinuite. Aadar, dispoziiile commune cuprinse ,n Codul de procedur+ penal+ sunt aplicabile #azei de urm+rire penal+, derog+rile #iind doar cele cuprinse ,n art. /?1 i /?* C. proc. pen., precum i cele cuprinse ,n art. 110e - 110!. Pentru calitatea de ,n inuit sau de inculpate, problemele reglementate ,n mod obligatoriu, sunt cele re#eritoare la =persoanele c!emate la organul de urm+rire penal+F i = anc!eta social+F. Codul cuprinde pre ederi speciale pentru in#ractorii minori i ,n materia asistenei &uridice, m+surilor de pre enie i prezent+rii materialului de urm+rire penal+. @rm+rirea penal+ ,n cauzele cu in#ractori minori-Persoanele c!emate la organul de urm+rire penal+-Articolul /?1 C. proc. pen. pre ede c+, atunci c2nd ,n inuitul sau inculpatul este minor i nu a ,mplinit 11 ani, la orice ascultare sau con#runtare a minorului , dac+ organul de urm+rire penal+ consider+ necesar, citeaz+ pe delegatul autorit+ii tutelare, precum i pe p+rini, iar c2nd este cazul, pe tutore , custode sau persoana ,n ,ngri&irea sau supra eg!erea c+reia se a#l+ minorul. Citarea persoanelor pre +zute la art. /?1 alin. 31) C. proc. pen. este obligatorie la prezentarea materialului de urm+rire penal+. Aeprezentarea persoanelor legal citate la e#ectuarea actelor ar+tate la art. /?1 alin. 31) i 3*), nu ,mpiedic+ e#ectuarea acelor acte. Aadar, art. /?1 alin. 31) pre ede c+, dac+ organul de urm+rire penal+ =consider+ necesarF citeaz+, pentru a #i prezeni la audiere sau con#runtare, persoanele indicate 3reprezentantul autorit+ii tutelare, precum i p+rinii, iar c2nd este cazul, pe tutore, custode sau persoana ,n ,ngri&irea sau supra eg!erea c+reia se a#l+ minorul). C!emarea acestor persoane este #acultati +, cel care !ot+rete citarea #iind organul de urm+rire penal+. %aiunea pentru care pot #i c!emate persoanele respecti e o constituie #aptul c+ la ascultare sau con#runtare trebuie creat un cadru propice e#ectu+rii unor declaraii sincere. or, prezena persoanelor respecti e poate contribui la crearea acestui cadru. "eclaraiile ,n inuitului i inculpatului constituie mi&loc de prob+ ,n sensul art. 1/ C. proc. pen. i pot ser i la a#larea ade +rului, numai ,n m+sura ,n care sunt coroborate cu #apte i ,mpre&ur+ri ce rezult+ din ansamblul probelor e$istente ,n cauz+. Atenia care trebuie acordat+ ascult+rii i con#runt+rii este dat+ i de #unciile pe care le 84

are ca mi&loc de prob+, precum i ca mi&loc de ap+rare. 5n timpul audierii pot ap+rea situaii legate de starea de moment a minorului care pot compromite operaiunea ,n sine, rolul persoanelor c!emate #iind i de a e ita semenea situaii. <odul de ascultare presupune o concretizare din partea ,n inuitului sau inculpatului minor a ceea ce cunoate 3potri it art. 010* C. proc. Pen acesta este l+sat mai ,nt2i s+ declare tot ce tie ,n cauz+, dup+ care i se pun ,ntreb+ri cu pri ire la #apta care #ormeaz+ obiectul cauzei i ,n inuirea care i se aduce. @n moment important ,l constituie propunerea de probe, moment la care cei citai ,l pot a&uta pe minor). 5n inuitul sau inculpatul minor nu este obligat s+ relateze tot ceea ce tie, acesta a 2nd dreptul i nu obligaia de a da declaraii. 5n #aza urm+ririi penale, ,n inuitul este ascultat la ,nceputul urm+ririi penale 3art. 00 i art. *)* C. proc. pen.), la s#2ritul urm+ririi penale 3art. *55), iar inculpatul, atunci c2nd se dispune luarea m+surii arest+rii pre enti e 3art. *)1 C. proc. pen.) continuarea cercet+rii dup+ punerea ,n micare a aciunii penale 3art. *)0 C. proc.pen.) i cu ocazia prezent+rii materialului de urm+rire penal+. Condiia pre +zut+ de lege, pentru ca persoanele indicate ,n art. /?1 alin. 31) C. proc.pen. s+ poat+ #i c!emate de organul de cercetare penal+ la ascultare sau con#runtare, este ca ,n inuitul sau inculpatul minor s+ nu #i ,mplinit 2rsta de 11 ani. "up+ cum pre ede te$tul, citarea este #acultati +, organul de urm+rire penal+ #iind acela care, ,n #uncie de datele concrete a decide, citarea #iind #+cut+ dac+ se =consider+ necesarF. "e e$emplu, un argument care poate determina necitarea ,l constituie p+strarea secretului pri ind datele e$istente ,n #aza urm+ririi penale. "e cele mai multe ori, perosanelel respecti e sunt citate ,ntruc2t pot o#eri organului de urm+rire penal+ date pri ind cauzele sau condiiile care au determinat sau #a orizat comiterea in#raciunii care ar #i greu de a#lat din alte surse. "ac+ aceste persoane, cei citate legal, nu se prezint+, ascultarea sau con#runtarea se e#ectueaz+. 5n cazul necit+rii, c!iar dac+ instana consider+ c+ ar #i #ost necesar+ citarea nu poate sanciona aceast+ omisiune deoarece ea poate #i acoperit+ prin citarea ,n #aza &udec+ii. Consider+m criticabil+ #ormularea rt. /?1 alin. 3)) c. proc. pen., potri it c+ruia i ,n cazul prezent+rii materialului de urm+rire penal+, neprezentarea persoanelor citate nu ,mpiedic+ e#ectuarea acestui act. <ai ales ,n cazul p+rinilor sau tutorelui, curatorului ori persoanei ,n ,ngri&irea sau sura eg!erea c+reia se a#la, s-ar impune prezena obligatorie, i numai ,n situaia ,n care, dintr-un moti ,ntemeiat, prezena acestora nu este posibil+, prezentarea materialului de urm+rire penal+ s+ se e#ectueze ,n absena lor. Pre ederea de la art. /?1 alin. 3)) C.proc.pen., i anume c+ neprezentarea persoanleor legal citate nu ,mpiedic+ prezentarea materialului de urm+rire penal+, poate duce la diminuarea importanei acestui moment. 7ub acest aspect sunt criticabile i soluiile date de instane care, ,n cazul ,n care au constatat c+ organul de urm+rire penal+ a e#ectuat prezentarea urm+ririi penale cu ignorarea pre ederilor art. /?1 alin . 3*) C. proc. pen., au considerat c+ aceast+ omisiune a #ost acoperit+ de ,ns+i instana de &udecat+, care a soluionat cauza cu citarea persoanelor pre +zute la rat. 85

/?) alin. 31) C. proc. pen. Aa cum pre ede art. *50 lit. c) C. proc. pen., la prezentarea mateialului de urm+rire penal+, inculpatul poate #ormula cereri noi sau #ace cereri suplimentare, moment la care prezena perosanelor c c+ror citare este obligatorie poate #i #oarte important+. "e e$emplu, in ocarea unor ap+r+ri sau #ormularea unor cereri de aceste persoane poate in#luena decisi soluia dat+ de procuror ,n #aza urm+ririi penale. 9r a#irmaia c+ omisiunea cit+rii persoanelor respecti e de organul de urm+rire penal+ la prezentarea materialului de urm+rire penal+ este acoperit+ prin citarea lor de instana de &udecat+, nu poate a ea ca obiect i ,nl+turarea e#ectelor necit+rii ,n #aza urm+ririi penale. Pe de alt+ parte, a 2nd ,n edere logica instituirii pre ederilor pri ind citarea persoanelor pre +zute la art. /?1 alin. 31) C. proc. pen., i anume de a asigura, a crea un cadru propice des#+ur+rii ascult+rii i con#runt+rii, ne ,ntreb+m de ce nu s-ar putea pre edea i ,n cazul ascult+rii i con#runt+rii citarea obligatorie. Prezentarea materialului de urm+rire penal+ se e#ectueaz+ potri it procedurii comune reglementat+ de art. *50-*5/ C. pro. Pen., #+r+ a e$ista reguli derogatorii. 7ingura precizare, dup+ cum s-a ar+tat i anterior, este pre +zut+ de art. /?1 alin. 3*) C. proc pen., con#orm c+ruia citarea persoanelor pre +zute la alin. 31) 3delegatul autorit+ii tutelare, p+rini, iar c2nd este cazul tutorele, custodele sau persoana ,n ,ngri&irea ori supra eg!erea c+reia se a#l+ minorul) este obligatorie. Prin urmare, dac+ la ascultare sau con#runtare, ,n #uncie de datele concrete i pentru bunul mers al cercet+rilor, organul de urm+rire penal+ aprecia necesar+ citarea persoanelor respecti e, ,n cazul prezent+rii materialului de urm+rire penal+, citarea este obligatorie. Ca i ,n cel+lalt caz ,ns+, neprezentarea persoanelor legal citate nu ,mpiedic+ e#ectuarea actelor de urm+rire, respecti prezentarea materialului de urm+rire penal+ Nart. /?1 alin. 3)) C. proc pen.O. "up+ cum s-a precizat, i ,n cazul inculpatului minor prezentarea materialului de urm+rire penal+ es e#ectueaz+ con#orm procedurii comune, reglementat+ de art. *50-*5/ C. proc. pen. Diind plasat c+tre s#2ritul urm+ririi penale, acset moment reprezint+ o important+ garanie a dreptului la ap+rare, constituind totodat+ o obligaie a organului de cercetare penal+ de a ,nt2lni direct pe inculpatul minor. Potri it art. *50 C. proc. pen., dup+ punerea ,n micare a aciunii penale, dac+ au #ost e#ectuate toate actele de urm+rire, organul de cercetare penal+ c!eam+ pe inculpat ,n #aa sa, aduc2ndu-i la cunotin+ #aptul c+ are dreptul s+ s+ ia ,n mod direct cunotin+ de materialul de urm+rire penal+, s+ cunoasc+ ,ncadrarea &uridic+ a #aptei. "up+ luarea la cunotiin+ a materialului de urm+rire penal+, organul de cercetare penal+ ,l ,ntreab+ dac+ are cereri de #ormulat sau dac+ oiete s+ #ac+ declaraii suplimentare. "ac+, dup+ acest moment s-au e#ectuat acte noi de urm+rire sau se consider+ c+ trebuie sc!imbat+ ,ncadrarea &uridic+, organul de cercetare penal+ este obligat s+ prezinte din nou materialul de urm+rire penal+ 3art. *5) C. proc. pen.). K+z2nd importana acestui moment ,n des#+urarea urm+ririi penale, se ,nelege de ce legiuitorul a instituit obligaia, i nu #acultatea pentru organul de urm+rire penal+ de a cita persoanele pre +zute la 86

art. /?1 alin. 31) C. proc. pen. :egiuitorul a rut s+ asigure toate garaniile pentru ca urm+rirea penal+ s+ se e#ectueze cu o gri&+ deosebit+, s+ #ie asigurat+ o atmos#er+ c2t mai apropiat+ de cea obinuit+ pentru minor, pentru a-l determina pe acesta s+ #ac+ m+rturisiri complete. Pe de alt+ parte, s-a a ut ,n edere i #aptul c+ prezena persoanelor respecti e ar putea duce la l+murirea unor aspecte nee ideniate p2n+ atunci, sau c+ acestea l-ar a&uta pe inculptul minor ,n #ormularea de cereri sau declaraii noi ,n ap+rare. Aa cum este #ormulat te$tul, citarea persoanelor este cumulati + i nu alternati + Nart. /?1 alin. 31) precizeaz+ c+ organul de cercetare penal+, citeaz+ pe delegatul autorit+ii tutelare, precum i pe p+riniO. %e#eritor la aplicarea art. /?1 alin. 3*) C. pen., au e$istat discuii ,n interpretarea acestui te$t, ceea ce a generat, la un moment dat, i o practic+ neunitar+. @na dintre sitauii a ap+rut atunci c2nd prezentarea materialului de urm+rire penal+ s-a e#ectuat #+r+ citarea persoanelor indicate la art. /?1 alin. 3*) C.proc. pen., pun2ndu-se, e ident, ,n discuie, sanciunea aplicabil+, #a+ de precizarea ca =obligatorieF a cit+rii, cuprins+ de te$t. @nele opinii au #ost ,n sensul atragerii nulit+ii actului de prezentare a materialului de urm+rire penal+ i apoi restituirea cauzei procurorului, pentru re#acerea urm+ririi penale, cu moti aia c+ legea pre ede e$pres obligati itatea e#ectu+rii cit+rii. Cealalt+ opinie a considerat c+ omisiunea cit+rii nu atrage sanciunea nulit+ii actului, instana put2nd acoperi aceast+ neregul+ prin citarea ,n #aza cercet+rii &udec+toreti, ,n prim+ instan+. 7-a considerat c+ cea de-a doua soluie este legal+, aceasta spri&inindu-se pe interpretarea i coroborarea te$telor de lege incidente ,n materie. <oti area care a #ost dat+ acestei soluii s-a bazat pe #aptul c+, la o atent+ analiz+ i interpretare a te$telor de lege, nee#ectuarea cit+rii care, ,ntr-ade +r, este =obligatorieF, nu atrage sanciunea nulit+ii actului, art. 160 alin. 3*) C.proc. pen.necuprinz2nd aceast+ situaie. Pe de alt+ parte, aceast+ omisiune poate #i ,nl+turat+ sau acoperit+ ,n mai multe moduri- ,n #aza de urm+rire penal+, dac+ persoanele interesate care consider+ c+ au #ost +t+mate ,n interesele lor legitime, constat2nd aceast+ situaie, pot introduce o pl2ngere, potri it art. *05 i urm., la procurorul care e#ectueaz+ supra eg!erea cercet+rii penale, sau, dup+ caz, la procurorul ierar!ic cuperior. Pe aceast+ cale, p2n+ la #inalizarea urm+ririi penale omisiunea poate #i ,nl+turat+. "ac+ omisiunea nu este ,nl+turat+ ,n #aza de urm+rire penal+ i este sesizat+ ,n #aza de &udecat+, in ocarea ei nu poate atrage nulitate absolut+ a actului de prezentare a materialului, ,ntruc2t aceasta poate #i acoperit+ de prima instan+. aceasta poate cita persoanele respecti e, pe care le a audia, obligaie pe care, de alt#el, o i are con#orm art. /?/ C. proc.pen. 5n instan+, persoanele respecti e au dreptul i ,ndatorirea s+ dea l+muriri, s+ #ormuleze cereri i s+ prezinte propuneri ,n pri ina m+surilor ce ar urma s+ #ie luate ,mpotri a in#ractorului minor. 8otui, nerespectarea dispoziiilor art. /?1 alin. 3*) C. proc. pen. poate atrage nulitatea actului, dar numai ,n condiiile pre +zute de art. 160 alin. 3/) C. proc. pen., i anume dac+ se constat+ c+ anularea actului apare necesar+ pentru a#larea ade +rului i pentru 87

&usta soluionare a cauzei. 9 alt+ discuie, ,n aplicarea art. /?1 C proc. pen., a ap+rut ,n sitauia ,n care minorul a ,mplinit 11 ani p2n+ la data prezent+rii materialului de urm+rire penal+. 7-a decis c+ ,n aceast+ situaie, nu mai este necesar+ citarea persoanelor pre +zute la art. /?1 alin. 31), at2t ,n cazul audierii sau con#runt+rii, c2t i al prezent+rii materialului de urm+rire penal+. <oti area soluiei este &usti#icat+ de ,ns+i logica instituiri cit+rii persoanelor pre +zute de te$tul de lege- a 2ndu-se ,n edere dez oltarea psi!o-#izic+ a ,n inuitului sau inculpatului minor care nu a ,mplinit 2rsta de 11 ani, prezena acestora reprezint+ o garanie ,nn plus a des#+ur+ii ,n bune condiii a urm+ririi penale. 9r, moti aia nemaie$ist2nd, minorul dep+ind 2rsta pre +zut+ c!iar ,n cursul des#+ur+rii urm+ririi penale, obligaia cit+rii nu mai subzist+. 9 alt+ sitauie ap+rut+ ,n practica instanelor, a c+rei soluionare s- a #+cut iniial di#erit a #ost aceea a neprezent+rii materialului de urm+rire penal+ inculpatului minor, ,n #aza de urm+rire penal+. Potri it art. *50 C. proc. pen. , dup+ punerea ,n micarea a aciunii penale, dac+ au #ost e#ectuate toate actele de urm+rire necesare, organul de urm+rire penal+ c!eam+ pe inculpat, prezent2ndu-i materialul de urm+rire penal+. Cu pri ire la prezentarea materialului de urm+rire penal+ ,n general, i ,n cazul inculpatului minor, unele instane au considerat c+ neprezentarea materialului de urm+rire penal+ #ace necesar+ restituirea cauzei la procuror, ,n ederea complet+rii urm+ririi penale, ,n sensul e#ectu+rii actului omis. Alte instane ,ns+, au considerat c+ omisiunea organului de urm+rire penal+ nu poate atrage sanciunea nulit+ii absolute 1. 5n moti area acestei soluii s-a ar+tat c+ din procedura prezent+rii materialului de urm+rire penal+ rezult+ importana i utilitatea acestui act ,n asigurarea drepturilor procesuale ale inculpatului, ,ns+ dispoziiile art. *50-*5/ C. proc. pen., care este sediu materiei, nu pre +d #aptul c+ ne,ndeplinirea acestui act duce la re#acerea urm+ririi penale *. 8otodat+, nerespectarea acestor dispoziii procedurale nu constituie unul din cazurile de nulitate pr +zute de art. 160 alin. 3*) C. proc. pen. Pe de alt+ parte, dispoziiile procedurale proprii #azei &udec+ii permit suplinirea omisiunii organului de urm+rire penal+. 5n instan+, inculpatul poate studia dosarul, poate #ormula cereri, #ace declaraii ,n ap+rarea sa, permi2nd realizarea drepturilor inculpatului ,n aceeai m+sur+ ca i ,n cazul preznt+rii materialului de urm+rire penal+ . 8otui, c!iar dac+ neprezentarea materialului de urm+rire penal+ nu poate #i sancionat+ cu nulitatea absolut+, consider+m c+ instana, ,n baza rolului acti pe care trebuie s+-l mani#este, poate s+ aprecieze repercursiunile pe care le-a a ut omisiunea ,n#+ptuirii acestui act. C!iar dac+ dispoziiile procedurale, ,n #aza &udec+ii, permit suplinirea acestei omisiuni, nu se poate susine c+ e#ectele administr+rii unor noi probe, in ocate cu ocazia prezent+rii materialului de urm+rire penal+, pot #i mereu aceleai cu e#ectele administr+rii lor ,n #aa instanei de &udecat+. 'ste posibil ca, ,n urma cererilor noi #ormulate sau a declaraiilor suplimentare date de inculpat, drept pe care i-l con#er+ art. *50 alin. 31) lit. c) C. proc. pen., procurorul, cu ocazia rezol +rii cauzei, s+-i #ormeze o alt+ p+rere, nedispun2nd sesizarea instanei de &udecat+. "ac+ procurorul este 88

cel care constat+ nee#ectuarea procedurii pre +zute de art. *50 C. proc. pen., el poate restitui cauza, potri it art. *15 C.proc.pen., ,n ederea complet+rii. Articolul *50 C. proc. pen., ,n ec!ea reglementare, pre edea i o situaie ,n care i procurorul putea prezenta materialul de urm+rire penal+, i anume c2nd urm+rirea penal+ este terminat+ #+r+ punerea ,n micare a aciunii penale- dup+ primirea dosarului, ,n m+sura ,n care considera necesar, procurorul c!eam+ pe ,n inuit s+ ,i prezinte materialul, dup+ procedura pre +zut+ la rat. *50 i urm. C. proc. pen. Aceste pre ederi procedurale au #ost criticate #iind considerte neconstituionale ,ntruc2t contra in dispoziiilor art. */ din Constituie con#orm c+rora = "reptul la ap+rare este garantat. 5n tot cursul procesului, p+rile au dreptul s+ #ie asistate de un a ocat, ales sau numit din o#iciuF. 5n con#ormitate cu arianta anterioar+ art. *50 C. proc.pen., procurorul, primind dosarul, c!eam+ pe ,n inuit spre a-i prezenta materialul de urm+rire penal+ numai dac+ socotea necesar, ceea ce presupunea c+ trimiterea ,n &udecat+ se putea e#ectua legal i #+r+ ,ntiinarea ,n inuitului, consider2nu-se c+ aducerea la cunotin+ a ,n inuirii de c+tre organele de cercetare penal+ ,n temeiul art. *55 C. proc. pen.ar #i su#icient+. "ac+ procurorul a ea numai latitudinea iar nu i obligaia c!em+rii ,n inuitului pentru a-i prezenta materialul de urm+rire penal+, ,nseamn+ c+ cel mai important moment al urm+ririi penale, i anume trimiterea ,n &udecat+ se putea realiza #+r+ ca ,n inutul s+ #ien ,ntiinat de c+tre procuror asupra ,n inuirii ce i se aduce. 5n aceste condiii, ,n inuitul nu a ea posibilitatea s+ #ie asistat de c+tre un ap+r+tor i nici s+ dispun+ de timpul necesar pentru a-i preg+ti ap+rarea, nea 2nd cunotin+ de soluia dat+ de procuror ,n uram e$amin+rii materialului primit mde la organul de cercetare penal+. Da+ de aceste aspecte, lu2nd ,n considerare i dispoziiile art. 1 C. proc.pen. care pre +d c+ dreptul la ap+rare este garantat ,n tot cursul procesului penal, dispoziia =dac+ socotete necesarF din art. *50 C. proc. pen., a #ost declarat+ neconstituional+ ,ntruc2t este de natur+ s+ restr2ng+ e$ercitarea dreptului la ap+rare, contra enind pre ederilor art. */ din Constituie . 5n consecin+, odat+ cu intrarea ,n igoare a :egii nr. *?1;*00), aceste dispoziii au #ost eliminate din cuprinsul art. *50. 5n consecin+, procurorul, primind dosarul ,nainte de a dispune trimiterea ,n &udecat+, are obligaia iar nu latitudinea de a-l c!ema pe ,n inuit spre a-i prezenta materialul de urm+rire penal+, urm2nd a se aplica ,n mod corespunz+tor dispoziiile art. *50-*5/ C. proc. pen. 5n cazul neprezent+rii materialului de urm+rire penal+, dup+ cum s-a ar+tat, ,n prim+ instan+, inculpatul are posibilitatea e$ercit+rii drepturilor care, practic, suplinesc neprezentarea materialului, ,n acest #el omisiunea put2nd #i acoperit+. 7ituaia este ,ns+ alta ,n cazul inculpailor a c+ror asisten+ &uridic+ este obligatorie, aici incluz2ndu-se i inculpatul minor. 5n aceste cazuri, asistena &uridic+ #iind obligatorie la prezentarea materialului de urm+rire penal+, ne,ndeplinirea acestei obligaii atrage nulitatea absolut+ a actului, con#orm art. 160 alin.3*) i 3)). Aceast+ sanciune este cu at2t mai mult aplicabil+ atunci c2nd procedura de prezentare a materialului de urm+rire penal+ nu a #ost ,ndeplinit+. (nterpretarea dat+ este 89

moti at+ i de #aptul c+, dac+ ceilali inculpai au posibilitatea s+-i asigure singuri ap+rarea, sau s+ consulte ap+r+torul, minorul, datorit+ situaiei sale speciale, este lipsit de posibilit+ilen normale de care ar trebui s+ uzeze. "ispoziii speciale pentru minori ,n materia m+surilor de pre enie-Pentru a r+spunde cerinelor psi!o-#izice ale minorilor i a spori garaniile procesuale ce e#icentiaz+ ,nbinarea laturii represi e cu latura educati + a procesului penal, prin :egea nr. *?1;*00) a #ost introdus+ o nou+ seciune ,n Codul de procedur+ penal+, ce conine dispoziii speciale pentru minori cu pri ire la m+surile de pre enie pri ati e de libertate. Ast#el, potri it art. 110e, reinerea i arestarea pre enti + a minorului se #ac potri it dispoziiilor obinuite, cu anume derog+ri i complet+ri pe care le om analiza ,n continuare. 5n mod cu totul e$cepional, minorul ,ntre 1/ i 11 ani care r+spunde penal poate #i reinut la dispoziia procurorului sau a organului de cercetare penal+, cu ,ntiinarea i sub controlul procurorului, pentru o durat+ ce nu poate depi 10 ore, dac+ e$ist+ date certe c+ minorul a comis o in#raciune pedepsit+ de lege cu deteniunea pe ia+ sau ,nc!isoare de 10 ani ori mai mare. %einerea poate #i prelungit+ numai dac+ se impune, prin ordonan+ moti at+, de procuror, pentru o durat+ de cel mult 10 ore. Cu pri ire la arestare , art. 110! pre ede c+ minorul ,ntre 1/ i 11 ani nu poate #i arestat pre enti dec2t dac+ pedeapsa pre +zut+ de lege pentru #apta de care este ,n inuit este deteniunea pe ia+ sau ,nc!isoarea de 10 ani ori mai mare i o alt+ m+sur+ pre enti + nu este su#icient+. "urata arest+rii inculpatului minor ,ntre 1/ i 11 ani este, ,n cursul urm+ririi , de cle mult 15 zile, iar eri#icarea legalit+ii i temeiniciei arest+rii pre enti e se e#ectueaz+ ,n cursul &udec+ii periodic, dar nu mai t2rziu de )0 de zile. Prelungirea acestei m+suri ,n cursul urm+ririi penale sau meninerea ei ,n cursul &udec+ii ,n prim+ instan+ nu poate #i dispus+ dec2t ,n mod e$cepional, de #iecrae dat+ cu cel mult 15 zile. Arestarea pre enti + a minorului nu poate s+ dep+easc+, ,n total, ,n cursul urm+ririi penale, 10 de zile. (nculpatul minor mai mare de 11 ani poate #i arestat pre enti ,n cursul urm+ririi penale pe o durat+ de cel mult *0 de zile. "urata m+surii pre enti e poate prelungit+ ,n cursul urm+ririi penale, de #iecare dat+ cu *0 de zile. Arestarea pre enti + a inculpatului minor ,n cursul urm+ririi penale nu poate s+ dep+easc+ ,n total 60 de zile. 5n mod e$cepional, c2nd pedeapsa pr +zut+ de lege este deteniunea pe ia+ sau ,nc!isoarea de 10 ani ori mai mare, asrestarea pre enti + a inculpatului minor ,n cursul urm+ririi penale poate #i prelungit+ p2n+ la 1?0 de zile. Keri#icarea leglait+ii i temeiniciei arest+rii pre enti e a inculpatului minor mai mare de 11 ani ,n cursul &udec+ii se e#ectueaz+ periodic, dar nu mai t2rziu de /0 de zile. "urata arest+rii ,n inuitului minor, indi#erent de 2rsta sa 3,ntre 1/ i 1? ani) este de cel mult ) zile. <inorilor reinui sau arestai pre enti li se asigur+, pe l2ng+ drepturile pre +zute de lege pentru deinuii pre enti ce au peste 1? ani, drepturi proprii i un regim special de detenie pre enti + , ,n raport cu particularit+ile 2rstei lor, ast#el ,nc2t m+surile pri ati e de liberatate luate #a+ de minori ,n scopul bunei des#+ur+ri a procesului penal ori a ,mpiedic+rii sustragerii lor de la urm+rirea 90

penal+, &udecat+ ori de la e$ecutarea pedepsei s+ nu pre&udicieze dez oltarea #izic+, psi!ic+ sau moral+ a minorului. Ast#el, ,n lumina art. 110 #, ,n inuiilor sau inculpailor minori, reinui ori arestai pre enti , li se asigur+ ,n toate cazurile asisten+ &uridic+ obligatorie , organele &udiciare #iind obligate s+ ia m+suri pentru desemnarea unui ap+r+tor din o#iciu dac+ minorul nu i-a ales unul i pentru ca acesta s+ poat+ lua contact direct cu minorul arestat i s+ comunice cu el. Atunci c2nd se dispune arestarea sau reinerea unui ,n inuit sau inculpat minor se ,ncunotineaz+ despre aceasta imediat, ,n cazul reinerii, i ,n teremen de */ de ore ,n cazul arest+rii, p+rinii, tutorele, persoana ,n ,ngri&irea sau supra eg!erea c+reia se a#l+ minorul, alte persoane pe care le desemneaz+ acesta, iar ,n caz de arestare, i ser iciu de reintegrare social+ a in#ractorilor i de supra eg!ere a e$ecut+rii sanciunilor nepri ati e de libertate de pe l2ng+ instana c+reia i-ar re eni s+ &udece ,n prim+ instan+ cauza, consemn2ndu-se aceasta ,ntr-un proces- erbal. Potri it art. 110 # alin. 35), respectarea drepturilor i a regimului special pre +zute de lege pentru minorii reinui sau arestai pre enti este asigurat+ prin controlul unui &udec+tor anume desemnat de preedintele instanei, prin izitarea locurilor de deinere pre enti + de c+tre procuror, precum i prin controlul altor organisme abilitate de lege s+ iziteze deinuii pre enti . Articolul /?* C.proc. pen. pre ede obligati itatea anc!etei sociale- ,n cauzele cu in#ractori minori, organul de urm+rire penal+ sau instana de &udecat+ are obligaia s+ dispun+ e#ectuarea anc!etei sociale. Anc!eta social+ const+ 2n str2ngerea de date cu pri ire la purtarea pe care minorul o are ,n mod obinuit, la starea #izic+ i mintal+ a acestuia, la antecedentele sale, la condiiile ,n care a crescut i ,n care a tr+it, la modul ,n care p+rinii, tutorele saupersoana ,n ,ngri&irea c+reia se a#l+ minorul ,i ,ndeplinete ,ndatoririle sale #a+ de acesta i ,n general cu pri ire la orice elemente care pot ser i la luarea unei m+suri sau aplicarea unei sanciuni #a+ de minor. Potri it alin. 3)) , anc!eta social+ se e#ectueaz+ de persoane desemnate de c+tre autoritatea tutelar+ a consiliului local ,n a c+rei raz+ domiciliaz+ minorul Nart. /?* alin. 3)) C. proc. pen.O. "in modul de regelementare a anc!etei sociale rezult+ c+ datele pe care acesta le o#er+ sunt de o importan+ deosebit+ ,n luarea unor m+suri sau la aplicarea unei sanciuni #a+ de minor. %e#eritor la natura acestui act, cu toate c+ este e#ectuat, aa cum pre ede legea, de organe e$tra&udiciare, s-a considerat c+ ,i p+streaz+ totui natura de act procedural. Acesat+ natur+ se e$plic+ prin #aptul c+ organelle care sunt abilitate s+-l e#ectueze sunt pre +zute de Codul de procedur+ penal+, coninutul este de#init tot aici, iar #inaliatea sa contribuie la realizarea scopului procesual penal. Aadar, e#ectuarea, coninutul i #inalitatea sunt date de norme procedurale, a 2nd caracter obligatoriu pentru cei care o e#ectueaz+. 8otodat+, analiza coninutului este #+cut+ de organele &udiciare, ser ind soluiei #inale, aceasta #iind moti at+, printer altele, i pe datele o#erite de anc!eta social+."e asemenea, sanciunile aplicabile ca urmare a nee#ectu+rii sau e#ectu+rii necuprinz+toare sunt pre +zutele de normele procedurale. A 2nd ,n edere importana pe care o are anc!eta social+ 91

,n soluionarea cauzelor cu in#ractori minori, legiuitorul a sancionat se er ,nc+lcarea dispoziiilor art. /?* alin. 31) C. proc. pen., nee#ectuarea acesteia atr+g2nd nulitatea absolut+, pre +zut+ e$press de art. 160 alin. 3*) , 3)) C. proc. pen. 5n aplicarea art. /?* C. proc.pen., di ergene au ap+rut ,n interpretarea alin. 31) potri it c+ruia anc!eta social+ se e#ectueaz+ de =organul de urm+rire penal+ sau instana de &udecat+F. 9 prim+ interpretare const+ ,n #aptul c+ nee#ectuarea anc!etei sociale de organul de urm+rire penal+ nu ar #i sancionat+ cu nulitatea pre +zut+ de art. 160 alin. 3*) i 3)) C. proc. pen., ,ntruc2t aceast+ omisiune poate #i acoperit+ de instan+, legea pre +z2nd i pentru aceasta obligati itatea e#ectu+rii anc!etei sociale. Aceast+ interpretare nu a #ost ,mp+rt+it+ ,ns+ de practica &udiciar+ i nici de literature de specialitate, interpretarea acceptat+ #iind aceea c+ obligaia de a dispune e#ectuarea anc!etei sociale o are organul de urm+rire penal+ sau instana, ,n etapa procesual+ ,n care ,i re ine sarcina s+ !ot+rasc+ asupra soartei minorului. (ndicarea laternati + din te$t a #ost determinat+ de crearea unei #ormul+ri acoperitoare i pentru in#raciunile pentru care pl2ngerea prealabil+ se introduce direct la instana de &udecat+. 5n aceast+ situaie, organul de urm+rire penal+ ne#iind implicat instana este aceea care trebuie s+ dispun+ e#ectuarea anc!etei sociale . Pentru aceste moti e, nerespectarea de c+tre organul de urm+rire penal+ a obligaiei e#ectu+rii anc!etei sociale este sancionat+ cu nulitate absolut+, ceea ce are drept consecin+ anularea actelor procesuale ulterioare, inclusi e a rec!izitoriului, instana urm2nd a dispune restituirea cauzei la procuror ,n ederea complet+rii urm+ririi penale. Prin urmare, sanciunea pre +zu+ de rat. 160 alin. 3*) i 3)) izeaz+ i cazul nee#ectu+rii anc!etei sociale de organul de urm+rire penal+, #+r+ a-i restr2nge e#ectele numai la acti itatea instanei de#udecat+, aceasta neput2nd +nl+tura omisiunea constatat+. Anc!eta social+, aa cum este reglementat+, constituie un act procesual indispensabil pentru soluionarea legal+ i temeinic+ a cauzei, ,ntruc2t aceasta o#er+ date despre minor, dez oltarea lui #izic+, psi!ic+, intelectual+. "ispunearea e#ectu+rii anc!etei sociale, atesta+ ,n #orm+ scris+, re ine ,n e$clusi itate organului in estit cu instrumentarea cauzei, adic+ organului de urm+rire penal+ sau instanei de &udecat+, atunci c2nd a #ost sesizat+ ,n mod direct prin pl2ngerea prealabil+. Aceast+ rezol area #ost criticat+ recent ,n literature &uridic+ numai ,n eea ce pri ete aspectul restituirii cauzei la procuror ,n ederea e#ectu+rii anc!etei sociale i, deci, a relu+rii procesului din #aza urm+ririi penale. 7-a ar+tat ,n aceast+ pri in+ c+, ,n general, o dat+ constatat+ re#acerea actului declarat nul nulitatea unui act de urm+rire penal+, nu incumb+, ,n a#ara c2tor a e$cepii limitati e determinate,

organului de urm+rire penal+ care l-a e#ectuat anterior #+r+ respectarea dispoziiilor procedurale, ci instanei de &udecat+. 5n spri&inul acestui punct de edere se in oc+ #aptul c+ dei, ,n principiu, atunci c2nd este necesar, dar i c2nd legea o pre ede cursul procesului se poate ,ntoarce la #aze dep+ite, care or #i parcurse din nou, regula este ca procesul s+ se des#+oare #luent, #+r+ opriri, #+r+ re eniri, pentru ca soluionarea s+ se #ac+ cu operati itate. 92

"e asemenea, mai trebuie s+ se in+ sema i de principiul competenei generale a instanelor i de dreptul de cenzur+ a acestora, ceea ce conduce la concluzia c+, o dat+ ce instana este competent+ s+ constate nulitatea unui act e#ectuat de organul de urm+rire penal+, normal este ca tot instanei s+ ( se recunoasc+ i competena de a proceda la re#acerea acelui act. @n alt argument adus ,n spri&inul opiniei sus-menionate s-ar deduce din #aptul c+ normele procedural penale pre +d ,n mod e$pres cazurile c2nd instana se poate dez,n esti i trimite cauza la procuror. 5ntruc2t re#acerea actului anulat nu #igureaz+ printer cazurile e$pres pre +zute, re#acerea sa este de competena instanei. 5n s#2rit, este in ocat i un argument de te$t dedus din pre ederile at. )?56 alin. 31) pct. 0 C.proc.pen. 3introdus prin modi#icarea Codului de procedur+ penal+ prin :egea nr. /5;166)) potri it c+rora !ot+r2rea este supus+ cas+rii c2nd =&udecata s-a #+cut #+r+ e#ectuarea anc!etei sociale ,n cuzele cu in#ractori minoriF. 7e arat+ c+ din interpretarea art. )?56 alin.31) C.proc.pen. se deduce c+ ,n cazul ,n care procesul penal pornit ,mpotri a inculpatului minor s-a &udecat #+r+ ca ,n cauz+ s+ se #i e#ectuat anc!eta social+, obligaie ce a #ost ,nc+lcat+ at2t de organul de urm+rire penal+, c2t i de instan+, !ot+r2rea pronunat+ trebuie casat+ cu trimitere, pentru e#ectaurea anc!etei sociale, la instana a c+rei !ot+r2re a #ost des#iinat+ i nul aprocuror. 7e concluzioneaz+ c+ prin e#ectuarea anc!etei sociale ,n oricare din caste dou+ #aze ale procesului penal urm+rire penal+ i &udecat+, nobligaia pre +zut+ de art. /?* alin. 31) C.proc.pen. este satis#+cut+. D+r+ s+ minimaliz+m argumentele aduse ,n spri&iunul acestui punct de cedere, c+rora, ,ntr-ade +r, trebuie s+ li se acorde toat+ atenia, consider+m totui c+ se poate e$prima i o alt+ opinie ,n leg+tur+ cu problema supus+ analizei. 'ste e ident c+ anc!eta social+, ,n cazul in#raciunilor comise de minori, reprezint+ un act indispensabil pentru soluionarea legal+ i temeinic+ a cauzelor cu minori ,ntruc2t o#er+ date despre minori, dez oltarea lui #izic+, psi!ic+ i intelectual+. Acest act, dei e#ectuat de un organ e$tra&udiciar, are totui natura &uridic+ a unui act procedural, ,ntruc2t, dup+ cum s-a ar+tat anterior, organelle care sunt abilitate s+-l e#ectueze, sunt pre +zute de Codul de procedur+ penal+, coninutul s+u este de#init tot aici i contribuie la realizarea scopului procesului penal. Aadar, e#ectuarea, coninutul i #inalitatea nc!etei sociale sunt date de norme procedurale, a2nd totdat+ c!aracter obligatoriu pentru cei desemnai s+ o e#ectueze, iar analiza coninutului s+u este e#ectuat+ de organelle &udiciare, soluia #inal+ #iind moti at+, printer altele, i pe datele o#erite de el. 'ste pre +zut+ i sanciunea pentru nee#ectuarea anc!etei sociale i anume nulitatea absolut+, con#orm art. 160 alin. 3*) i 3)6 C.proc.pen. Plenul #ostului 8ribunal 7uprem, prin decizia de ,ndrumare nr. );160*. a statuat c+ nerespectarea de organul de urm+rire penal+ a pre ederilor art. /?* alin. 31) C. proc. pen. duce la anularea actelor procedurale e#ectuate ulterior, inclusi a ctului de sesizare a instanei. or, nulitatea absolut+ purt2nd i asupra actului de sesizare, consider+m c+ restiuirea cauzei la procuror ,n ederea complet+rii actelor de urm+rire penal+ este absoult necesar+, restiutirea 93

#iind oonsecin+ a constat+rii nulit+ii actului respecti . Prin urmare, se impune completarea actelor de urm+rire enal+ i ,ntocmirea din nou a actului de sesizarea, cu respectara disooziiilor art. *1*-*1/ C. Proc. pen., acte procedurale pe carele poate ,ntocmi numai organul de urm+rire penal+. Aedispunerea restituirii cauzei pentru completarea urm+ririi penale i, deci, reinerea sa de c+tre instan+, ar o#eri numai posibilitatea e#ectu+rii anc!etei sociale, instana neput2ndu-se pronuna cu pri ire la re#acerea celorlalte acte anulate, inclusi a actului de sesizare, a c+rui competen+ cade e$clusi ,n sarcina procurorului. Prin interpretarea dat+ dispoziiilor art. /?* alin. 31) C proc.pen., ,n decizia de ,ndrumare nr. );160* a Plenului #ostului 8ribunal 7uprem, s-a apreciatc+ obligaia de a dispune e#ectuarea anc!etei sociale re ine organelor de urm+rire penal+ sau instanei, ,n #uncie de etapa procesual+ ,n care se a#l+ cauza i c2nd e$ist+ obligaia de a !ot+r, asupra situaiei minorului in#ractor. %ezol area cauzei de c+tre procuror, ,n lipsa anc!etei sociale, #ace ca soluia adoptat+ de acesta s+ nu #ie luat+ ,n condiiile pre +zute de lege 3art. *1* C. proc. pen. pre ede c+ procurorul, ,nainte de rezlo area cauzei, trebuie s+ constate c+ au #ost respectate dispoziiile legale care garanteaz+ a#alarea ade +rului i c+ urm+rirea penal+ este complet+, e$ist2nd probe necesare i legal administrate). Consider+m c+ lipsa nac!etei sociale ,n #aza de urm+rire penal+ 3ca etap+ procesual+ distinct+) duce la soluionarea cauzei ,n absena datelor impuse de lege, ceea ce ec!i aleaz+ cu ,nc+lcarea normelor legale imperati e pri ind des#+urarea urm+ririi penale, moti pentru care este pre +zut+ i sanciunea nulit+i cuprins+ ,n art. 160 alin.3*) i 3)) C. proc. pen. 7oluionarea cauzei de c+tre instan+, c!iar dac+ s-a dispus e#ectuarea anc!etei sociale ,n aceast+ #az+, deci, #+r+ a se restitui cauza la procuror pentru cmpletarea urm+ririi penale, nu constituie o rezol are acoperitoare ,ntruc2t legea nu permite acest procedeu. 5n ceea ce pri ete interpretarea dat+ art. )?56 alin. 31) pct. 0 C.proc. pen., atragem atenia c+ trebuie a ute ,n edere i pre ederile speciale cuprinse ,n Codul de procedur+ penal+ pri ind cauzele cu in#ractori minori. Ast#el, ,n art. /6) C. proc. pen. se precizeaz+ c+ art. /?)-/?6 se aplic+ ,n mod corespunz+tor i la &udecata ,n instana de apel i de recurs, ,n cauzele pri itoare la in#raciuni s+ 2rite de minori. Aadar, i dup+ noua reglementare a c+ilor de atac ,n pocesul penal 3ca urmare a adopt+rii :egii nr. /5;166)) s-a intenionat a #i p+strate ec!ile reglement+ri re#eritoare la adoptarea procedurilor speciale ,n ceea ce pri ete des#+urarea &udec+ii ,n cauzele cu in#ractori minori, aa ,nc2t opereaz+ ,n continuare pre ederile art. 160 alin. 3*) i 3)) C. proc. pen. care pre +d sanciunea nulit+ii absolute ,n cazul nerespect+rii dispoziiilor re#eritoare la obligati itatea e#ectu+rii anc!etei sociale ,n condiiile art. /?* C. proc. pen.. Prin urmare, anc!eta social+ nu are caracter numai al unei garanii procesuale, ,n sensul respect+rii drepturilor procesuale ale minorului ce constituie un element importsnt, c!iar necesar pentru stabilirea ino +iei i sanciunillor ce trebuie aplicate. Pentru a corespunde #unciunilor sale, anc!eta trebuie s+ cuprind+ date c2t mai complete, ciar de am+nunt, #olosirea unor termeni cu 94

caracter general sau #ormul+ri agi, gen clai#icati 3comportare =bun+F, este =bunF la ,n ++tur+ etc.) put2nd determina organul &udiciar s+ a&ung+ la concluzii incorecte cu pri ire la persoana minor+. 8rebuie cali#icate mai ales datele re#eritoare la iaa de #amilie. "e multe ori, ,n cuprinsul anc!etei sociale se #ace precizarea c+ minorul pro ine dintr-o =#amilie dezorganizat+F. Dolosirea acestei e$presii nu este edi#icatoare, studiile e#ectuate stabilind c+ aceast+ situaie nu constituie mereu o cauz+ direct+ a delic enei minorilor. Pe #ondul acestei situaii, lipsa leg+turilor a#ecti e ,ntre p+rini sau ,ntre p+rini i copii are drept urmare stablilirea unor relaii con#lictuale ,n mediul #amilial. Aceast+ destructurare #amilial+, la care se adaug+ incapacitatea educati +, mani#estat+ prin ne,ndeplinirea unor roluri eductati e elementare, poate determina comportamentul antisocial al minorului."atele prezentate trebuie s+ a&ute organul de cercetare penal+ i instana s+ adopte m+sura ce ami potric it+ pentru reeducarea minorului. "e aceea, cu toate c+ art. /?* alin. 3)) C. proc. pen. nu precizeaz+ dec2t c+ anc!eta social+ o e#ectueaz+ persoane desemnate de autoritatea tutelar+, o mare importan+ o are preg+tirea pro#esional+ a cestor persoane, care le permite, pe de o parte, ,nelegerea la &usta ei aloare a acti it+ii pe care o des#+oar+, iar pe de alt+ parte, s+ ,ntocmeasc+ anc!ete sociale complete, #olosid un limba& adec at, sugesti , care s+ re#lecte realitatea 5n unele cazuri se constat+ de instan+ c+ anc!eta social+ e#ectuat+ ,n timpul urm+ririi penale este incomplet+ iar datele pe care le conine nu sunt su#iciente, urm2nd ca instana s+ dispun+ completarea cu in#ormaiile pe care le consider+ neceare. Aceast+ situaie nu poate #i sancionat+ cu nulitatea pre +zut+ de art. 160 alin. 3*) i 3)), ,ntruc2t te$tul de lege sancioneaz+ numai nee#ectuarea anc!etei sociale. Budecarea cauzei pe baza unor date incomplete, #+r+ eri#ic+ri serioae, #ace ca instana s+ !ot+reasc+ ,n necunotin+ de cauz+, soluia pronunat+ neating2nu-i scopul. Au poate #i considerat+ ca alabil+ o anc!et+ social+ e#ectuat+ anterior s+ 2ririi #aptelor pentru care sete cercetata inculpatul minor, anc!et+ ce a #ost e#ectuat+ i #olosit+ pentru internarea minorului ,ntr-o unitate de ocrotire . "e asemenea, nu poate ine loc de anc!et+ social+ #ia indi idual+ inut+ de organele de poliie, ,ntruc2t nu cuprinde datele pre +zute de lege, ci numai in#ormaii despre minor necesare acti it+ii speci#ice des#+urate de poliie. Au poate #i primit+ aceeai anc!et+ social+, ori de c2te ori s-a pornit o nou+ urm+rire penal+. Aadar, anc!eta social+ #olosit+ ,ntr-o cauz+ anterioar+ nu poate #i #olosit+ ,ntr-o cauz+ nou+. "ac+ s-ar admite aceast+ situaie ar ,nsemna c+ o singur+ anc!et+ poate #i #olosit+ pe toat+ perioada minoratului. 5n spe+, s-a depus =rezumat - anc!et+ social+F care nu area ltce a dec2t o copie a unei anc!ete sociale e#ectuate cu un an ,n urm+. ' ident aceast+ anc!et+ social+ nu coninea date pri ind sc!imb+rile sur enite ,n comportarea minorului din ultima perioad+. 9bligaia de e#ectua anc!et+ social+ subzist+ i ,n cazul ,n care, p2n+ la sesizarea instanei, inculpatul a de enit ma&or, raiunea menineri o bligaiei #iind &usti#icat+ de #aptele la care se re#er+ art. /?* C. proc. pen. sunt necesare pentru a corecta indi idualizare a sanciunii ce se a aplica. 4i ,n aceast+ 95

situaie, dac+ se constat+ nee#ectuarea anc!etei sociale de instan+, se impune restituirea cauzei la organul de urm+rire penal+, pentru completarea urm+ririi penale.

55) :iberarea pro izorie pe cauiune i sub control &udiciar. :iberarea pro izorie sub control &udiciar se poate acorda in cazul in#ractiunilor sa arsite din culpa, precum si al in#ractiunilor intentionate pentru care legea pre ede pedeapsa inc!isorii care nu depaseste 0 ani. :iberarea pro izorie sub control &udiciar nu se acorda in cazul in care inculpatul este recidi ist ori e$ista date care &usti#ica temerea ca a sa arsi o alta in#ractiune sau ca a incerca sa zadarniceasca a#larea ade arului prin in#luentarea unor martori sau e$perti, alterarea ori distrugerea mi&loacelor de proba sau prin alte asemenea #apte.9rganul &udiciar dispune ca, pe timpul liberarii pro izorii, inculpatul sa respecte una sau mai multe din urmatoarele obligatii- sa nu depaseasca limita teritoriala #i$ata decat in conditiile stabilite de organul &udiciar. sa comunice organului &udiciar orice sc!imbare de domiciliu sau resedinta. sa nu mearga in locuri anume stabilite. sa se prezinte la organul de urmarire penala sau, dupa caz, la instanta de &udecata ori de cate ori este c!emat. sa nu intre in legatura cu anumite persoane determinate. sa nu conduca nici un auto e!icul sau anumite auto e!icule. sa nu e$ercite o pro#esie de natura aceleia de care s-a #olosit la sa arsirea #aptei. "ispoziiile art.110 ind.* C.proc.pen. cuprind at2t condiiile ce trebuie realizate pentru a dispune liberarea pro izorie, c2t i obligaii care se pot impune inculpatului pe durata lu+rii acestei m+suri procesuale, obligaii care, prin controlul respect+rii lor de c+tre organele &udiciare, con#igureaz+ coninutului m+surii- Codiiile dipunerii liber+rii pro izorii sub control &udiciar - cauza s+ pri easc+ o in#raciune s+ 2rit+ din culp+ sau o in#raciune intenionat+ pedepsit+ cu pedeapsa ,nc!isorii ce nu dep+ete 1* ani 3 art.110 ind.* alin.1). ,n inuitul sau inculpatul s+ nu #ie recidi ist i s+ nu e$iste date din care s+ rezulte necesitatea de a-l ,mpiedica s+ s+ 2reasc+ alte in#raciuni sau date c+ #iind pus ,n liberatate acesta a ,ncera s+ z+d+rniceasc+ a#larea ade +rului prin in#luenarea unor martori sau e$peri, alterarea ori distrugerea mi&loacelor de prob+ sau prin alte asemenea acte. Condiiile trebuie ,ndeplinte cumulati . 5n cazul liber+rii pro izori sub control &udiciar, instana poate stabili anumite obligaii ale inculpatului pe durata liber+rii, obligaii care con#igureaz+ de #apt controlul &udiciar. Potri it art.110 ind.* alin.3)), inculpatul trebuie s+ respecte una sau mai multe dintre obligaiile- s+ nu dep+easc+ limita teritorial+ #i$at+ dec2t ,n condiiile, stabilite de organul &udiciar. s+ comunice organului &udiciar orice sc!imare de domicliul sau reedin+. s+ nu mearg+ ,n locuri anume stabilite. s+ se prezinte la organul de urm+rire penal+ sau, dup+ caz, la instana de &udecat+, ori de c2te ori este c!ema s+ nu intre ,n leg+tur+ cu anumite persoane deteminate. s+ nu conduc+ nici un 96

anumit sau anumite auto e!icule. s+ nu e$ercite o pro#esie de natura aceleia de care s-a #olosit la s+ 2rirea #aptei. Potri it art.110 ind.*b, controlul modului ,n care ,n inuitul sau inculpatul respect+ obligaiile stabilite de instan+ re ine &udec+torului delegat cu e$ecutarea, precum i procurorului i organului de poliie. Controlul &udiciar institui de instan+ poate #i oric2nd modi#icat sau ridicat de acesta, ,n total sau ,n parte, pentru moti e :iberarea pro izorie pe cautiune se poate acorda, la cerere, cand este asigurata repararea pagubei produse prin in#ractiune si s-a depus cautiunea stabilita de organul &udiciar competent. Pe timpul liberarii pro izorii, inculpatul este obligat sa se prezinte la c!emarea organelor &udiciare si sa comunice orice sc!imbare de domiciliu sau resedinta. :iberarea pro izorie pe cautiune nu se acorda in cazul sa arsirii in#ractiunilor intentionate pentru care legea pre ede pedeapsa inc!isorii mai mare de 0 ani ori cand inculpatul este recidi ist, ori e$ista date care &usti#ica temerea ca inculpatul a sa arsi o alta in#ractiune sau a incerca sa zadarniceasca a#larea ade arului prin in#luentarea unor martori sau e$perti, alterarea ori distrugerea mi&loacelor materiale de proba, sau prin alte asemenea #apte.Cautiunea garanteaza respectarea de catre inculpat a obligatiilor ce-i re in in timpul liberarii pro izorii. Cuantumul cautiunii este de cel putin *.000.000 lei. Consemnarea cautiunii se #ace pe numele inculpatului si la dispozitia organului care a stabilit cuantumul acesteia. 7itularii cererii de liberare provizorie. *ondiiile liberrii. Condiiile pre +zute de lege pentru a se putea dispune acest+ m+sur+ sunt aceleai ca i ,n cazul liber+rii pro izorii sub control &udiciar- cauza s+ prei easc+ o in#raciune s+ 2rit+ din culp+ sau o in#raciune intenionat+ pedepsit+ cu pedeapsa ,nc!isorii ce nu dep+ete 1* ani 3 art.110 ind.1 alin.1 ). ,n inuitul sau inculpatul s+ nu #ie recidi ist i s+ e$iste date din care rezult+ necesitatea de a-l ,mpiedica s+ s+ 2reasc+ alte in#raciuni sau date ca #iind pus ,n libertate acesta a ,ncerca s+ z+d+rniceasc+ a#larea ade +rului prin in#luenarea unor martori sau e$peri, alterarea ori distrugerea mi&loacelor de prob+ sau prin alte asemenea #apte. Condiiile trebuie ,ndeplinite cumulati . 5n ceea ce pri ete conduita inculpatului pe durata liber+rii pro izorii pe cauiune, art.110 ind./ alin.3*) pre ede c+ inculpatul este obligat- s+ se prezinte la c!emarea organelor &udiciare. s+ comunice orice sc!imbarea de domicliu sau de reedin+. s+ respecte obligaiile pre +zute ,n art.110 ind.* alin.3)), pe care instana le dispune. *auiunea. Cauiunea este suma de bani pe care trebuie s+ o depun+ inculpatului cu scopul de a se garanta respecta de c+tre acesta a obligaiilor ce ,i re in pe timpul liber+rii pro izorii 3 art.110 ind.5 alin.1 ).5n dispoziiile art.110 ind.5 alin.3/) sunt ar+tate situaiile ,n care cauiunea se restituie, situaii ce pot #i ,mp+rite ,n dou+ categorii- cazuri ,n care se impune r+m2nerea ,n detenie a inculpatului. cazuri ,n care m+sura arest+rii pre enti e ,nceteaz+ de drept sau poate #i re ocat+ i, ,n consecin+, ,nceteaz+ i m+sura liber+rii pro izorii pe cauiune. "in prima categorie #ac parte cazurile pre +zute de art.110 ind.5 alin.3/) lit.a) , e) i #)- art.110 ind.5 alin.3/) lit.a) pre ede c+ se restituie cauiunea c2nd se re oc+ liberarea pro izorie, #iindc+ se descoper+ #apte sau 97

,mpre&ur+ri care nu au #ost cunoscute la data admiterii cererii de liberare pro izorie i care &usiti#ic+ arestarea inculpatului. art.110 ind.5 alin.3/) lit. e) pre ede c+ se restituie cauiunea c2nd se dispune condamnarea inculpatului la pedeapsa ,nc!isorii. art.116 ind.5 alin.3/) lit.#) pre ede c+ se restituie cauiunea c2nd cererea de eliberare pro izorie a #ost respins+ ,n cazul ,n care nu mai sunt ,ndeplinite condiiile pre +zute de lege, c2nd cerea este ne,ntemeiat+ sau c2nd acesta a #ost #+cut+ de c+tre o alt+ persoan+ i nu a #ost ,nsuit+ de ,n inuit sau inculpat. Cea de-a doua categorie de cazuri ,n care se restituie cauiunea cuprinde ipotezele ,n care m+sura arest+rii inculpatului poate #i re ocat+ sau ,nceteaz+ de drept cu e#ecte implicite asupra ,ncet+rii liber+rii pro izorii pe cauiune. Aceste cazuri sunt pre +zute de art.110 ind.5 alin.3/) lit.b), c) i d), i anume- lit.b), c2nd se constat+ de c+tre procuror prin ordonan+, iar de c+tre instan+ prin ,nc!eire, c+ nu mai e$ist+ temeiurile care au &usti#icat m+sura arest+rii pre enti e. lit.c), c2nd se dispune scoaterea de sub urm+rire penal+, ,ncetarea urm+ririi penale, ac!itarea sau ,ncetarea procesului penal. lit.d), c2nd se pronun+ pedeapsa amenzii sau pedeapsa ,nc!isorii cu suspendarea condiionat+ a e$ecut+rii pedepsei sau cu suspendarea e$ecut+rii sunt supra eg!ere sau cu e$ecutare la locul de munc+5n cazul de la lit.b), m+sura arest+rii inculpatului se re oc+ potri it art.1)6 alin.3*) i, pe cale de consecin+, liberarea pro izorie pe cauiune ,nceteaz+ de drept. 5n cazurile de la lit.c) i d), m+sura arest+rii inculpatului ,nceteaz+ de drept. "e asemenea, potri it art.1/0 alin.3*) 3 ultima ipotez+), raportat la art.)50 alin.3)) lit.b) i c), arestarea inculpatului ,nceteaz+ de drept c2nd instana pronun+ pedeapsa amenzii sau o pedeapsa+ cu ,nc!isoarea, cu suspendarea e$ecut+rii, cu suspendarea e$ecut+rii sub supra eg!ere sau e$ecutarea la locul de munc+. Cauiune nu se restituie, potri it art.110 ind.5 alin.35), ,n cazul condamn+rii inculpatului la pedeapsa ,nc!isorii, c2nd liberarea pro izorie s-a re ocat potri it art.110 ind.5 alin.35), ,n cazul condamn+rii inculpatului la pedeapsa ,nc!isorii, c2nd liberarea pro izorie s-a re ocat potri it dispoziiilor art.110 ind.10 alin.31) lit.b), adic+ atunci c2nd- inculpatul nu ,i ,ndeplinete cu rea-credin+ obligaiile ce ,i re in potri it art.110 ind.* alin.3)) i art.110 ind./ alin.3*). inculpatul ,ncearc+ s+ z+d+rniceasc+ a#larea ade +rului. inculpatul s+ 2reete, din nou, cu intenie, o in#raciune pentru care este urm+rit sau &udecat. :egea pre ede posibilitatea ca cererea s+ poat+ #i #+cut+ de inculpat sau de o palet+ larg+ de substituiie procesuali. 5n acest sens, ,n art.110 ind.1 alin.31) se arat+ c+ cererea poate #i #+cut+ de inculpat, soul acestuia i rudele apropiate. !ntervalul de timp n care poate fi fcut cererea de liberare provizorie. Potri it art.110 ind.1 alin.31), cererea poate #i #+cut+ ,n cursul urm+ririi penale sau al &udec+ii. Cererea de liberare pro izorie poate #i #+cut+ i ,n cazul relu+rii urm+ririi penale, c2nd dosarul a #ost restituit de prima instan+ ,n ederea re#acerii sau complet+rii urm+ririi penale 3 art.))* i art.))) ), deoarece i ,n acest cazuri procesul se a#l+ ,n #aza de urm+rire penal+. "e asemenenea, cererea de liberare pro izorie mai poate #i #+cut+ i atunci c2nd instana de apel des#iineaz+ sentina i dispune restituirea cauzei procurorului pentru a 98

lua m+suri ,n ederea complet+rii urm+ririi penale 3 art.)?0 ), respecti c2nd instana de recurs caseaz+ i dispune restituirea cauzei procurorului pentru aceeai raiune. *oninutul cererii de liberare provizorie pe cauiune. Potri it dispoziiilor art.110 ind.1 alin.3*), cererea trebuie s+ cuprind+ numele, prenumele, domiciliul i calitatea persoanei care o #ace, precum i meniunea cunoaterii dispoziiilor legii pri itoare la cazurile de re ocare a liber+rii pro izorii. 5n cazul liber+rii pro izorii pe cauiune, cererea trebuie s+ cuprind+ i obligaia depunerii cauiunii i meniunii cunoaterii dispoziiile legii pri ind cazurile de nerestituire a cauiunii. 3!nstana competent s rezolve cererea de liberare provizorie. :egiuitorul menine o simetrie ,ntre organele care pot dispune m+sura arest+rii pre enti e a inculpatului i organele care sunt abiliatate s+ dispun+ asupra liber+rii pro izorii. 5n art.110 ind.1 se arat+ c+ rezol area cererii, ,n cursul urm+ririi penale, re ine instanei c+reia i-ar re eni competena s+ &udece cauza ,n #ond, iar ,n cursul &udec+ii, instanei sesizate cu &udecarea cauzei. Potri it art.110 ind.1 alin.35) se arat+ c+ rezol area cererii, ,n cursul urm+ririi penale, re ine instanei c+reia i-ar re eni competena s+ &udece cauza ,n #ond, ia ,n cursul &udec+ii, instanei sesizate cu &udecarea cauzei. Potri it art.110 ind.1 alin35), cererea depus+ la organul de cerecetare penal+ ori la administraia locului de deinere se ,nainteaz+, ,n termen de */ de ore, procurorului sau instanei competente, dup+ cum cauza se a#l+ ,n curs de urm+rire penal+ sau de &udecat+. Activitatea desfurat de ctre organul competent privind rezolvarea cererii de liberare provizorie. Potri it art.110 ind.0 alin.31), insatna are obligaia s+ analizeze coninutul cererii pentru a obser a dac+ sunt cuprinse meniunile pre +zute ,n art.110 ind.1 alin.3*) i 3)) i, dac+ este cazul, s+ ia m+suri pentru completarea acesteia. C2nd cererea este depus+ la instan+ ,naintea termenului de &udecat+, obligaia eri#ic+rii acesteia re ine preedintelui instanei, care procedeaz+ i la ,ncunotiinarea petiionarului despre termenul de &udecat+ a cererii. Acest+ precizare a legii conduce la concluzia c+ cererea #+cut+ la termenul de &udecat+ sau la termenele ulterioare este eri#icta+ sub aspectul coninutul ei de c+tre completul de &udecat+ c+ruia i-a #ost repartizat+ spre soluionare cauza penal+ ,n care se #ace cererea. @n alt asepect care trebuie s+ stea ,n atenia organului competent este acela al ,nsuirii cererii de c+tre inculpat, ,n cazul ,n care aceasta a #ost #+cut+ de unul din substituiii procesulai indicai ,n art.110 ind.1 alin.31). Potri it art.110 ind.? alin.31), cererea se e$amineaz+ ,n regim de urgen+, impus de starea de arest ,n care se a#l+ inculpatul. (nstana eri#ic+ ,ndeplinirea condiiilor pre +zute de lege pentru admisibilitatea ,n principiu a cererii, condiii pre +zute ,n art.110 ind.* alin.31) i 3*) i respecti , art. 110 ind./. 5n cazul cererii de liberare pro izorie pe cauiune, dac+ instana constat+ c+ sunt ,ndeplinite condiiile pre +zute de lege, stabilete cuantumul cauiunii i ,ncunotiineaz+ despre acest+ persoana care a #+cut cererea. "up+ depunerea do ezii de consemnare a cauiunii, instana admite ,n principiu cererea, #i$2nd termenul pentru soluionare. "ac+ sunt ,ndeplinite condiiile pre +zute de lege i do ada de consemnare a cauiunii nu a #ost 99

depus+, cererea se repsinge. (nstana soluioneaz+ cererea dup+ ascultarea inculpatului i a concluziilor ap+r+torului acestuia, precum i ale procurorului 3 art.110 ind.? alin.1). 7oluionarea cererii se #ace de c+tre instan+ prin ,nc!eiere. C2nd sunt ,ndeplinite condiiile impuse de lege i cererea este ,ntemieat+, instana admite cererea de liberare pro izorie i dispune punerea ,n libertate pro izoire a inculpatului. 5nc!eierea intanei trebuie s+ cuprind+ i obligaiile stabilite ce urmeaz+ a #i respectate de inculpat. Potri it art.110 ind.? alin.3/), o copie de pe dispoziti ul ,nc!eierii r+mase de#initi e ori un e$tras al acesteia se trimite administraia locului de deinere, adminstraia locului de deinere #iind obligat+ s+ ia m+suri pentru punerea de ,ndat+ ,n libertate a ,n inuitului sau inculpatului. 9 copie de pe dispoziti ul ,nc!eierii r+mas+ de#initi e ori un e$tras al acesteia se trimite i organului de poliie ,n a c+rui raz+ teritorial+ locuiete inculpatul. Persoanele interesate se ,ncunotiineaz+. (nstana de &udecat+ respinge cererea de liberare pro izorie c2nd nu sunt ,ndeplinite condiiile pre +zute de lege, c2nd este ne,ntemeiat+ sau c2nd a #ost #+cut+ de unul din substituiii procesuali i nu a #oat ,nsuit+ de inculpat. 5n procedura de rezol are a cererii de liberare pro izorie soluia dat+ de instan+ nu este de#initi +, ,nc!eierea instanei #iind supus+ recursului. ubliniem c+ procedura recursului pre +zut+ ,n cele ce urmeaz+ este cea incident+ ,n cazul recursului ,mpotri a ,nc!eirii prin care s-a admis cererea de liberare pro izorie, ,n cazul ,nc!eierii prin care s-a modi#icat sau s-a ridicacontrolul &udiciar sau ,n cazul ,nc!eierii prin care s-a dispus re ocarea liber+rii pro izorii. 8ermenul de recurs este de */ de ore i curge de la pronunare, pentru cei prezeni, i de la comunicare, pentru cei lips+. "osarul a #i ,naintat instanei de recurs ,n termen de */ de ore. a soluiona ,n camera de consiliu. %ecursul se &udec+ ,n termen de * zile. %ecursul se

5n inuitul sau inculpatul este adus la &udecarea recursului. Participarea procurorului este obligatorie. (nstana se pronun+ ,n aceeai zi asupra admiterii sau respingerii recursului. %ecursul ,mpotri a ,nc!eirii prin care s-a respins cererea de liberare pro izoire nu este suspensi de e$ecutare. "osarul se restituie ,n termen de */ de ore de la soluionarea recursului. 8evocarea liberrii provizorii. %e ocarea liber+rii pro izorii se deosebete de re ocarea m+surilor de pre enie, pre +zute de art.1)6 alin.3*). %e ocarea liber+rii pro izorii duce la pierderea st+rii de liberatate i la arestarea inculpatului. Potri it art.110 ind.10 alin.31), liberarea pro izorie poate #i re ocat+ dac+- se descoper+ #apte sau ,mpre&ur+ri ce nu au #ost cunoscute la data admiterii cererii de liberare pro izorie i care &usiti#ic+ arestarea ,n inuitului sau inculpatului 3 se descoper+, de e$emplu, c+ inculpatul este recidi ist). ,n inuitul sau inculpatul nu ,ndeplinete, cu rea-credin+, obligaiile ce ,i re in potri it art.110 ind.* alin.3)) i art.110 ind. / alin.3*) sau ,ncearc+ s+ z+d+rniceasc+ a#larea ade +rului ori s+ 2rete din nou, cu intenie, o in#raciune pentru care este urm+rit sau &udecat. "ei ,n lege nu se arat+ care sunt titularii cererii de re ocare, apreciem c+ acetia pot #i procurorul sau instana , care se poate sesiza din o#iciu i oricare parte din proces. %e ocarea liber+rii pro izorii se dipune de instan+, 100

prin ,nc!eiere , cu ascultarea ,n inuitului sau inculpatului asistat de ap+r+tor. %e ocarea se dispune i ,n lipsa ,n inuitului sau inculpatului, c2nd acesta, #+r+ moti e temeinice, nu se prezint+ la c!emarea #+cut+. 5n caz de re ocare a liber+rii pro izroii, instana dispune arestarea pre enti + a ,n inuitului sau inculpatului i emite un nou mandat de arestare. 5mpotri a ,nc!eierii instanei prin care s-a dipsu re ocarea liber+rii pro izorii se poate #ace recurs.

51) Pl2ngerea ,mpotri a m+surilor i actelor de urm+rire penal+. (mpotri a ordonantei de arestare pre enti a sau a aceleia de obligare de a nu parasi localitatea se poate #ace plangere la instanta careia i-ar re eni competenta sa &udece cauza in #ond. Plangerea, impreuna cu dosarul cauzei, a #i trimisa instantei, in termen de */ de ore, iar in inuitul sau inculpatul arestat a #i adus in #ata instantei si a #i asistat de aparator. (n cazul in care inculpatul se a#la internat in spital si din cauza starii sanatatii nu poate #i adus in #ata instantei, sau in alte cazuri in care deplasarea sa nu este posibila, plangerea a #i e$aminata in lipsa inculpatului, dar numai in prezenta aparatorului, caruia i se da cu antul pentru a pune concluzii. Plangerea se a cerceta in camera de consiliu. (nstanta se pronunta in aceeasi zi, prin inc!eiere, asupra legalitatii masurii, dupa ascultarea in inuitului sau a inculpatului. (nc!eierea este supusa recursului. 8ermenul de recurs este de ) zile si curge de la pronuntare pentru cei prezenti si de la comunicare pentru cei lipsa. (nculpatul este adus la &udecarea recursului numai cand instanta considera necesar. Participarea procurorului este obligatorie. Cand considera ca masura pre enti a luata este ilegala, instanta dispune re ocarea arestarii si punerea in libertate a in inuitului sau a inculpatului ori, dupa caz, re ocarea masurii obligatorii de a nu parasi localitatea. Pl2ngerea ,mpotri a m+surilor i actelor de urm+rire penal+ ale organelor de cercetare penal+ Potri it art.*05, orice persoana+ poate #ace pl2ngere ,mpotri a m+surilor i actelor de urm+rire penal+, dac+ prin acestea s-a adus o +t+mare intereselor sale legitime. Apreciem c+ e$istena unei asemenea reelement+ri se datoreaz+ #aptului c+ dispoziie de ne,ncepere a urm+ririi penale nu #ace parte dintre actele sau m+surile de urm+rire penal+ i se cu enea o dispoziie special+ pentru actele de umr+rire penal+ ,n pri ina atac+rii lor. Pl2ngerea se ,nainteaz+ procurorului care supra eg!eaz+ acti itate organului de cercetare penal+ i se depun #ie direct la acesta, #ie la organul de cercetare penal+. 5n ederea rezol +rii operati e a pl2ngerii, organul de cercetare penal+, c2nd pl2ngerea a #ost depus+ la acesta, este obligat ca, ,n termen de /? de ore de la primirea ei, s+ o ,nainteze procurorului ,mpreun+ cu e$plicaiile sale, atunci c2nd acestea sunt necesare. (ntroducerea pl2ngerii nu suspend+ aducerea la ,ndeplinire a m+surii sau a actului care #ormeaz+ obiectul pl2ngerii. Primind pl2ngerea, procurorul este obligat s+ o soluioneze ,n termen de cel mult *0 de zile de la primire 101

i s+ comunice de ,ndat+ persoanei care a #+cut pl2ngerea modul ,n care a #ost rezol at+. Aerezol area pl2ngerii ,n termenul ar+tat mai sus poate atrage aplicarea unei sanciuni disciplinare. 9rice persoan+ poate #ace pl2ngere ,mpotri a m+surilor i actelor de umr+rire penal+ e#ectuate de procuror sau e#ectuate pe baza dispoziiilor date de acesta dac+ prin acestea s-a adus o +t+mare intereselor sale legitime. %eglementarea pre +zut+ ,n dispoziiile art.*0? reprezint+ o cale general+ prin care p+rile pot cere in alidarea a dou+ categorii de acte i m+suri de urm+rire penal+- cele e#ectuate de procuror. e#ectuate pe baza dispoziiilor procurorului. Pl2ngerea ,mpotri a m+surilor luate sau actelor e#ectuate de procuror sau e#ectuate pe baza dispoziiilor date de acesta re rezol + de prim-procurorul parc!etului sau, dup+ caz, de procurorul general al parc!etului de pe l2ng+ curtea de apel ori de procurorul e# de secie al Parc!etului de pe l2ng+ 5nalta Curte de Casaie i Busitiie. 5n cazul c2nd m+surile i actele sunt ale prim-procurorului ori ale procurorului general al parc!etului de pe l2ng+ curtea de apel sau ale procurorului e# de secie al Parc!etului de pe l2ng+ 5nalta Curte de Casie i Bustiie ori au #ost luate sau e#ectuate pe baza dispoziiilor date de acetia, pl2ngerea se rezol + de procurorul ierar!ic superior. 5n rezoluiei de ne,ncepere a urm+ririi penale sau al ordonaei ori, dup+ caz, al rezoluiei de scoatere de sub urm+rire penal+ sau de ,ncetarea a urm+ririi penale, pl2ngerea se #ace ,n termen de *0 de zile de la ,ntiinarea persoanelor intersate, potr it art.**? alin.31), art.*/1 alin.31) i art.*/6 alin.3*). Procedura de soluionare este identic+ cu cea regelementat+ pentru pl2ngerea pri itoare la actele de urm+rire penal+ ale organelor de cercetare penal+. Ast#el, pl2ngerea adresat+ procurorului ierar!ic superior se poate depune #ie la procurorul al c+rui acte este atact, #ie la prim-procurorul parc!etului sau la procurorul irear!ic superior. 5n prima ipotez+, procurorul a ,nainta pl2ngerea ,mpreun+ cu e$plicaiile sale ,n /? de ore procurorului ierar!ic superior. Prim-procurorul parc!etului sau procurorul iera!ic superior or trebui s+ o soluioneze ,n cel mult *0 de zile i s+ comunice de ,ndat+ persoanei care a #+cut pl2ngerea modul ,n care a #ost rezol at+. Pl2ngerea ,n #aa instanei ,mpotri a rezoluiilor sau a ordonanelor procurorului de netrimitere ,n &udecat+. Consideraii introducti e-5n economia normati + procesual+, la anumite instituii mai g+sim reglemnet+ri similare acestei insituii, ,n care subiectul abilitat s+ soluioneze pl2ngerea p+rii ,mpotir a unei m+suri dispus+ de procuror este instana de &udecat+, cum ar #i cazul pl2ngerii ,mpotri a ordonaei prin care se dispunea obligarea de a nu p+r+si localitatea sau obligarea de a nu p+r+i ara, reglementat+ ,n dispoziiile art.1/0 ind.*. 7ubliniem de la ,nceput c+ procedura pre +zut+ ,n dipoziiile art.*0? ind.1 nu poate #i utilizat+ dec2t ,mpotri a rezoluiilor sau a ordonanelor procurorului care conin o soluie a con#lictului de drept dedus &udec+ii, ,mpiedic2nd cauza s+ a&ung+ ,n #aza &udec+ii, adic+ a rezoluiei de ne,ncepere a urm+ririi penale sau a ordonanei ori, dup+ caz, a rezoluiei de clasare, de scoatere de sub urm+rire penal+ sau de ,ncetare a urm+rii penale date de procuror. 5mpotri a celorlalte rezoluii i 102

ordonane ale procurorului, cu e$cepia celei prina care s-a dispus obligarea de a nu p+r+si localitatea sau obligarea de a nu pr+si ara, a c+rei cale de atac este reglementat+ ,n dispoziiile art.1/0 ind.*, partea nu poate #olosi dec2t pl2ngerea reglementat+ de dispoziiile art.*0?, pl2ngerea ,mpotri a unei ast#el de rezoluii sau ordonane #+cut+ direct la instan+ #iind inadmisibil+. Porcedura prealabil+ introducerii pl2ngerii la instana de &udecat+-Potri it dispoziiilor art.*0? ind.1 alin.31) raportate la cele ale art.*0? alin.31), ,nainte de sesizarea instanei de &udecat+, persoanele ale c+ror interese sunt +t+mate de rezoluiile sau ordonanele de netrimitere ,n &udecat+ trebuie s+ parcurg+ ,nt2i procedura reglementat+ de dispoziiile art.*0?, adic+ s+ #ac+ pl2ngere ,mpotri a ordonanei sau rezoluiei la prim-procurorul parc!etului sau, dup+ caz, la procurorul general al parc!etului de pe l2ng+ curtea de apel ori procurorul e# de secie al Parc!etului de pe l2ng+ 5nalta Curte de Casaie i Bustiie.-Porcedura soluion+rii pl2ngerii "up+ respingerea pl2ngerii #+cute con#orm art.*05-*0?, ,mpotri a rezoluiei de ne,ncepere a urm+ririi penale sau a ordonaei ori, dup+ caz, a rezoluiei de clasare, de scoatere de sub urm+rire penal+ ori de ,ncetare a urm+rii penale, persoana +t+mat+, precum i orice alte persoane ale c+ror interse legitime sunt +t+mate pot #ace pl2ngere la instana de &udecat+. Pl2ngerea trebuie #+cut+ ,ntr-un termen de *0 de zile, care curge de la data comunic+rii de c+tre procuror a modului de rezol are a pl2ngerii #+cute prealabil procurorului ierar!ic superior, potr it art.*00 i *0?. 5n cazul ,n care prim-procurorul parc!etului sau, dup+ caz, procurorul general al parc!etului de pe l2ng+ curtea de apel, procurorul e# de secie al Parc!etului de pe l2ng+ 5nalta Curte de Casaie i Bustiie ori procurorul ierar!ic superior nu a soluionat pl2ngerea ,n termenul de *0 de zile pre +zut ,n art.*00, termenul de *0 de zile pre +zut ,n alin.31) curge de la data e$pir+rii termenului de *0 de zile. (nstana competen+ este instana c+reia i-ar re eini, potr it legii, competena s+ &udece cauza ,n prim+ instana+. "osarul a #i trimis de parce!t instanei ,n termen de 5 zile de la primirea adresei prin care se cere dosarul. Persoana #a+ de care s-a dispus ne,nceperea urm+ririi penale, scoaterea de sub urm+rire sau ,ncetarea urm+ririi, precum i persoana care a #+cut pl2ngerea se citeaz+. Aeprezentarea acestor persoane legal citate nu ,mpiedic+ soluionarea cauzei. C2nd instana consider+ c+ este absolut necesar+ prezena persoanei lips+, poate lua m+suri pentru prezentarea acesteia. :a &udecarea pl2ngerii prezena procurorul este obligatorie.:a termenul #i$at pentru &udecarea pl2ngerii, instana d+ cu 2ntul persoanei care a #+cut pl2ngerea, persoanei #a+ de care s-a dispus ne,nceperea urm+ririi penale, scoatere de sub urm+rire penal+ sau ne,nceperea urm+rii penale i apoi procurorului. (nstana, &udec2nd pl2ngerea, eri#ic+ rezoluia sau ordonana atacat+, pe baza lucr+rilor i a materialului din dosarul cauzei i a oric+ror ,nscrisuri noi prezentate. (nstana poate pronuna una dintre urm+toarele soluiirespinge pl2ngerea, prin sentin+, menin2nd soluia din rezoluia sau ordonana atacat+ 5n acest caz, dup+ r+m2nerea de#initi + a sentinei, persoana ,n pri ina c+reia instana , prin 103

!ot+r2re de#initi +, a decis c+ nu este cazul s+ ,nceap+ ori s+ se redesc!is+ urm+rirea penal+, nu mai poate #i urm+rit+ pentru aceeai #apt+, a#+r+ de cazul c2nd s-au descoperit #apte sau ,mpre&ur+ri noi ce nu au #ost cunoscute de organul de urm+rire penal+ i nu a inter enit unul din cazurile pre +zute ,n art.10. admite pl2ngerea, prin sentin+, des#iineaz+ rezoluia sau ordonana atacat+ i trimite cauza la procuror ,n ederea ,nceperii sau a redesc!iderii urm+rii penale, dup+ caz. admite pl2ngerea, prin ,nc!eiere, des#iineaz+ rezoluia sau ordonana atacat+ i, c2nd probele e$istente la dosar sunt su#iciente pentru &udecarea cauzei, reinecauza spre &udecare, dispoziiile pri ind &udecarea ,n prim+ instan+ i c+ile de atac aplic2ndu-se ,n mod corespunz+tor. 5n aces caz, actul de seiszare a instanei, ca prim+ instan+, ,n consituie pl2ngerea persoanei. 7entina de admitere sau respingere a pl2ngerii poate #i atact+ cu recurs de procuror, de persoana care a #+cut pl2ngerea, de persoana #a+ de care s-a dispus ne,nceperea urm+ririi penale, scoaterea de sub urm+rire penal+ sau ,ncetarea urm+ririi penale, precum i de orice persoane ale c+ror interese legitime sunt +t+mate. (natana este obligat+ s+ rezol e pl2ngerea ,n termen de cel mult *0 de zile de la primire i s+ comunice, de ,ndat+ i moti at, persoanei care a #+cut pl2ngerea, modul ,n care aceasta a #ost rezol at+.

50) :uarea, meninerea, ,nlocuirea, re ocarea i ,ncetarea de drept a masurilor de pre enie. Actul prin care se ia masura pre enti a trebuie sa arate #apta care #ace obiectul in inuirii sau inculparii, te$tul de lege in care aceasta se incadreaza, pedeapsa pre azuta de lege pentru in#ractiunea sa arsita si temeiurile concrete care au determinat luarea masurii pre enti e. <asura pre enti a luata se inlocuieste cu alta masura pre enti a, cand s-au sc!imbat temeiurile care au determinat luarea masurii. Cand nu mai e$ista reun temei care sa &usti#ice mentinerea masurii pre enti e, aceasta trebuie re ocata din o#iciu sau la cerere. (n cazul cand masura pre enti a a #ost luata de procuror, organul de cercetare penala are obligatia sa-l in#ormeze pe acesta despre sc!imbarea ori incetarea temeiurilor care au moti at luarea masurii. "ispozitiile alineatelor precedente se aplica c!iar daca organul &udiciar urmeaza sa-si decline competenta. <asurile pre enti e inceteaza de drept- la e$pirarea termenelor pre azute de lege sau stabilite de organele &udiciare. in caz de scoatere de sub urmarire, de incetare a urmaririi penale sau de incetare a procesului penal ori de ac!itare. <asura arestarii pre enti e inceteaza de drept si atunci cand, inainte de pronuntarea unei !otarari de condamnare in prima instanta, durata arestarii a atins &umatatea ma$imului pedepsei pre azute de lege pentru in#ractiunea care #ace obiectul in inuirii, precum si in celelalte cazuri anume pre azute de lege. *ondiiile ce trebuie ndeplinite pentru luarea msurilor de prevenie. "in economia dispoziiilor normati e rezult+ c+ pentru luarea m+surilor de pre enie trebuie ,ndeplinte cumulati 104

urm+toarele condiii generale- e$ist+ probe sau indicii temeinice c+ ,n inuitul sau inculpatul a s+ 2rit o #apt pre +zut+ de legea penal+. cauza s+ pri easc+ o in#raciune pedepsit+ cu deteniunea pe ia+ sau cu ,nc!isoare. s+ e$iste unul din cazurile pre +zute la art.1/? lit. a)-i)a) identitatea sau domiciliul inculpatului nu pot #i stabilite din lipsa datelor necesare. b) in#raciunea este #lagrant+, iar pedeapsa ,nc!isorii pre +zut+ de lege este mai mare de un an. inculpatul a #ugit ori s-a ascuns ,n scopul de a se sustrage de la urm+rire sau de la &udecat+, ori a #+cut preg+tiri pentru asemenea acte, precum i dac+ ,n cursul &udec+ii sunt date c+ inculpatul urm+rete s+ se sustrag+ de la e$ecutarea pedepsei. sunt date su#iciente c+ inculpatul a ,ncercat s+ z+d+rniceasc+ a#larea ade +rului, prin in#luenarea reunui martor sau e$pert, distrugerea ori alterarea mi&loacelor materiale de prob+ sau prin alte asemenea #apte. e) inculpatul a comis din nou o in#raciune din datele e$istente rezult+ necesitatea ,mpiedic+rii s+ 2ririi unei alte in#raciuni. #) inculpatul este recidi ist. !) inculpatul a s+ 2rit o in#raciune pentru care legea pre ede pedeapsa deteniunii pe ia+ alternati cu pedeapsa ,nc!isorii sau pedepasa ,nc!isorii mai mare de / ani i e$ist+ probe certe c+ l+sarea sa ,n libertate prezint+ un pericol concret pentru ordinea public+. i) e$ist+ date sau indicii su#iciente care &usiti#ic+ temerea c+ inculpatul a e$ercita presiuni asupra persoanei +t+mate sau c+ a ,ncerca o ,nelegere #rauduloas+ cu acesta. <+sura reinerii se ia ,n cazurile pre +zute ,n art.1/?, oricare ar #i limitele pedepsei cu ,nc!isoarea pre +zute de lege pentru #apta s+ 2rit+. <+sura arest+rii pre enti e nu poate #i dispus+ ,n cazul in#raciunilor pentru care legea pre ede alternati pedeapsa amenzii. 5n cazurile pre +zute la alin.31) lit.c) #) i i), m+sura arest+rii inculpatului poate #i luat+ numai dac+ pedeapsa pre +zut+ de lege este deteniunea pe ia+ sau ,nc!isoare mai mare de * ani. 7ubliniem c+ luarea m+surilor de pre enie este o #acultate la dispoziia organelor &udiciare, ,ntrunirea condiiilor neconduc2nd ,n mod automat la luarea m+surilor de pre enie, indi#erent de care m+sura este orba. Alegerea m+surii pre enti e ce urmeaz+ a #i luat+ se #ace in2nd cont i de criteriile complementare pre +zut+ de art.1)1 alin.3?)- scopul acesteia, gradul de pericol social al in#raciunii, s+n+tatea, 2rsta, antecedentele i alte situaii pri ind persoana #a+ de care se ia m+sura. 9rganele judiciare care pot lua msurile de prevenie i actele prin care pot fi dipsue aceste msuri. Poti it dispoziiile art.1)1 alin.31), sunt m+suri de pre enie- a) reinerea. b) obligarea de a nu p+r+si localitatea . c) obligarea de a nu p+r+si ara. d) arestarea pre enti +. 7copul m+surilor pre enti e poate #i realizat i prin liberarea pro izorie sub control &udiciar sau pe cauiune. :iberarea pro izorie se dipune de instana de &udcat+. <+sura reinerii poate #i luat+ de organul de cercetare penal+ sau de procuror. <+sura oblig+rii de a nu p+r+si localitatea i m+sura oblig+rii de a nu p+r+si ara se pot lua de procuror, ,n cursul urm+ririi penale, sau de instana de &udecat+, ,n cursul &udec+ii. <+sura arest+rii pre enti e poate #i luat+ doar de &udec+tor. <+surile de pre enie pot #i dispuse prin- a) ordonan+, de c+tre organul de cercetare penal+. b) ordonan+ sau rec!izitoriu, 105

de c+tre procuror. c) !ot+r2re 3 sentin+, decizie sau ,nc!eiere ), de c+tre instana de &udecat+. Potri it art.1)0, indi#erent de m+sura pre enti + luat+ trebuie s+ cuprind+ - #apta care #ace obiectul ,n inuirii sau inculp+rii, te$tul de lege ,n care acesta se ,ncadreaz+, pedeapsa pre +zut+ de lege pentru in#raciunea s+ 2rit+, temeiurile concrete care au determinat luarea m+surii pre enti e. C2nd organul de cercetare penal+ consider+ c+ este c+ este cazul s+ ia reuna din m+surile pre enti e, allta dec2t reinerea, ,ntocmete un re#erat moti at pe care ,l ,nainteaz+ procurorului, acesta urm2nd a se pronuna dup+ ce a e$amint dosarul cauzei. 5n cazul oblig+rii de a nu p+r+si localitatea i al obligaiei de a nu p+r+si ara procurorul are obligaia s+ se pronune ,n termen de */ de ore. 5n cazul arest+rii pre enti e, c2nd consider+ c+ ,n interesul urm+ririi penale este necesar arestarea ,n inuitului, numai dup+ ascultarea acestuia ,n prezena ap+r+torului prezint+ dosarul cauzei, cu propunerea moti at+ de luare a m+surii arest+rii pre enti e a ,n inuitului, preedintelui instanei sau &udec+torului delegat de acesta. Potri it art.1)0 ind.1 alin.31), persoanei reinute sau arestate i se aduce de ,ndat+ la cunotin+ moti ele reinerii sau arest+rii. 5n inuirea i se aduce la cunotin+ celui arestat, ,n cel mai scurt termen, ,n prezena unui a ocat. "e asemenea, c2nd dispune arestarea pre enti + a ,n inuitului sau inculpatului, &udec+torul ,ncunotiineaz+ despre m+sura luat+, ,n termen de */ de ore, un membru al #amiliei acestuia ori o alt+ persoan+ pe care o desemeneaz+ ,n inuitul sau inculpatul i c+reia cere s+ i se #ac+ ,ntiinarea. At2t cererea celui reinut, c2t i ,ncunotiinarea se consemneaz+ ,ntr-un proces- erbal. 5n mod e$cepional, dac+ organul de cerecetare penal+ aprecieaz+ c+ acest lucru ar a#ecta urm+rirea penal+, ,l in#ormeaz+ pe procuror, care a decide cu pri ire la ,ntiinarea solicitat+ de reinut. 5nlocuirea, re ocarea i ,ncetarea de drept a m+surilor de pre enie.- #nlocuirea msurilor de prevenie. "es#+urarea procesului penal poate impune ,nlocuirea m+surilor de pre enie luate ,n cauz+ cu o alt+ m+sur+ de pre enie. Potri it art.1)6 alin.31), m+sura pre enti + luat+ se ,nlocuiete cu o alt+ m+sur+ de pre enie c2nd s-au sc!imbat temeiurile care au determinat luarea m+surii. 5n cazul ,n care m+sura pre enti + a #ost luat+ ,n cursul urm+ririi penale, de instan+ sau de procuror, organul de cercetare penal+ are obligaia s+-l in#ormeze de ,ndat+ pe procuror despre sc!imbarea sau ,ncetarea temeiurilor care au moti at luarea m+surii pre enti e. Ast#el, m+sura oblig+rii de a nu p+r+si localitate poate #i ,nlocuit+ cu oricare dintre celelalte m+suri de pre enie 3 art.1/5 alin.)) i, de asemenea, m+sura oblig+rii de a nu p+r+si ara. <+sura reinerii poate #i ,nlocuit+ cu m+sura arest+rii pre enti e 3 art.1// alin.#inal ). 9rice m+sur+ pri ati + de libertate poate #i ,nlocuit+ cu m+sura oblig+rii de a nu p+r+si localitatea sau cu m+sura oblig+rii de a nu p+r+si ara. 9rdonana procurorului prin care acesta se pronun+ asupra ,nlocuirii m+surii de pre enie poate #i contestat+ prin intermediul pl2ngerii pre +zut+ ,n dispoziiile art.*0?. "e asemenea, potri it dispoziiilor art.1/0 ind.), ,mpotri a ,nc!eirerii prin care se dispune, ,n timpul urm+ririi penale, ,nlocuirea arest+rii pre enti e, ,n inuitul sau inculpatul i procurorul pot #ace 106

recurs la instana superioar+ ,n termen de */ de ore de la pronunare, pentru cei prezeni, i de la comunicare pentru cei lips+. 8evocarea msurilor de prevenie. Cum ar+tam ,n cele ce preced, potri it art.1)6 alin.3)), organul de cercetare penal+ are obligaia s+ ,l in#ormeze pe procuror despre sc!imbarea sau ,ncetarea temeiurilor care au moti at luarea m+surii. Con#orm dispoziiilor art.1)6 alin.3*), re ocarea m+surilor de pre enie este acti itatea prin care organul care a dispus m+sura este obligat s+ re in+ asupra lu+rii acesteia, re oc2nd-o dac+ nu mai e$ist+ reun temei care s+ &usti#ice meninerea acesteia. %e ocarea m+surilor de pre enie se #ace la cerere sau din o#iciu. 5n cazul ,n care m+sura pre enti + a #ost luat+ ,n cursul urm+ririi penale, de instan+ sau de procuror, organul de cercetare penal+ are obligaia s+-l in#ormeze de ,ndat+ pe procuror despre sc!imbarea sau ,ncetarea temeiurilor care au moti at luarea m+surii pre enti e. C2nd m+sura pre enti e a #ost luat+, ,n cursul urm+ririi penale, de procuror sau de instan+, procurorul, dac+ aprecieaz+ c+ in#ormaiile primite de la organul de cercetare penal+ &usti#ic+ ,nlocuirea sau re ocarea m+surii, dispune acesta ori, dup+ caz, sesizeaz+ instana. Procurorul este obligat s+ sesizeze i din o#iciu instana pentru ,nlocuirea sau re ocarea m+surii pre enti e luate de c+tre aceasta, c2nd constat+ el ,nsui c+ nu mai e$ist+ temeiurile care au &usti#icat luarea m+surii. <+sura pre enti + se re oc+ din o#iciu i ,n cazul ,n care a #ost luat+ cu ,nc+lcarea pre ederilor legale, dispun2ndu-se, ,n cazul reinerii i arest+rii pre enti e, punerea de ,ndat+ ,n libertate a ,n inuitului sau inculpatului, dac+ nu este arestat ,n alt+ cauz+. "e asemenea, dac+ instana constat+, pe baza unei e$perize medico-legale, c+ cel arestat pre enti su#er+ de o boal+ ce nu poate #i tratat+ ,n reeaua medical+ a "ireciei Eenerale a Penitenciarelor, dispune, la cerere sau din o#iciu, re ocarea m+surii arest+rii pre enti e. 9rdonana procurorului prin care acesta se pronun+ asupra re oc+rii m+surii de pre enie poate #i contestat+ prin intermediul pl2ngerii pre +zut+ ,n dispoziiile art.*0?. "e asemenea, potri it dispoziiilor art.1/0 ind.), ,mpotri a ,nc!eierii prin care se dispune, ,n timpul urm+ririi penale, re ocarea arest+rii pre enti e procurorul poate #ace recurs la instana superioar+ ,n termen de */ de ore de la pronunare. 7ubliniem c+, ,n economia dispoziiilor procesuale, dei ,n principiu re ocarea m+surilor de pre enie este un atribut al subiectului care le-a dipus, pe cale de e$cepie, re ocarea m+surii care a #ost dispus+ poate aparine i altui organ &udiciar dec2t cel care a luat m+sura. Ast#el, potri it at.1/0 ind. * alin.30), instana de &udecat+, c2nd consider+ c+ m+sura pre enti + luat+ de procuror este ilegal+, dipune re ocarea m+surii oblig+rii de a nu p+r+si localitatea ori, dup+ caz, a m+surii oblig+rii de a nu p+r+si ara. "e asemenea, procuroul c2nd consider+ c+ m+sura reinerii luat+ de organul de cercetare penal+ este ilegal+ dipune re ocarea ei. #ncetarea de drept a msurilor de prevenie. 5ncetarea de drept a m+surilor de pre enie este un obstacol legal ,mpotri a meninerii acestora. Cazurile ,n care m+surile pre enti e ,nceteaz+ de drept sunt pre +zute ,n dispoziiile art.1/0, dup+ cum urmeaz+- a) m+surile pre enti e ,nceteaz+ de drept la e$pirarea termenelor 107

pre +zute de lege sau stabilite de organele &udiciare. m+surile pre enti e ,nceteaz+ de drept i ,n situaiile ,n care a #ost dat+ o soluie care absol + de r+spundere penal+ pe ,n inuit sau inculpat. 5n acest sens, potri it art.1/0 alin.31) lit.b), m+surile de pre enie ,nceteaz+ de drept ,n caz de scoatere de sub urm+rire penal+, de ,ncetare a urm+ririi penale, de ,ncetare a procesului penal sau de ac!itare. <+sura arest+rii pre enti e ,nceteaz+ de drept i atunci c2nd, ,nainte de pronunarea unei !ot+r2ri de condamnare ,n prim+ instan+, durata arest+rii a atins &um+tatea ma$imului pedepsei pre +zute de lege pentru in#raciunea care #ace obiectul ,n inuirii, #+r+ a se putea dep+i, ,n cursul urm+ririi penale, ma$imele pre +zute ,n art.156 alin. 31)), precum i ,n celelalte cazuri pre +zute ,n art.)50 alin.3)). Potri it acestuia, m+sura arest+rii pre enti e ,nceteaz+ de drept atunci c2nd instana pronun+- a) o pedeaps+ cu ,nc!isoarea cel mult egal+ cu durata reinerii i arest+rii pre enti e. b) o pedeaps+ cu ,nc!isoarea cu suspendarea condiionat+ a e$ecut+rii ori cu suspendarea e$ecut+rii sub supra eg!ere sau cu e$ecutare la locul de mun+. c) amenda. d) o m+sur+ educati +. 5n cazurile de ,ncetare de drept a m+surilor pre enti e, instana de &udecat+, din o#iciu sau la sesizarea procurorului, ori procurorul ,n cazul reinerii, din o#iciu sau ,n urma in#orm+rii organului de cercetare penal+, are obligaia s+ dipun+ punerea de ,ndat+ ,n liberatate a celui reinut sau arestat, trimi2nd administraiei locului de deinere o copie de pe dispoziti ul sau ordonana ori un e$tras cuprinz2nd urm+toarele meniuni- datele necesare pentru identi#icarea ,n inuitului sau inculpatului, num+rul mandatului de arestare, num+rul i data ordonanei, ale ,nc!eierii sau !ot+r2rii prin care s-a dispus liberarea, precum i temeiul legal al liber+rii. 9rdonana procurorului prin care acesta se pronun+ asupra ,ncet+rii m+surii de pre enie poate #i contestat+ prin intermediul pl2ngerii pre +zute ,n dispoziiile art.*0?. Potri it dispoziiilor art.1/0 ind.), ,mpoti a ,nc!eierii prin care se dipune, ,n timpul urm+ririi penale, ,ncetarea arest+rii pre enti e, procurorul poate #ace recurs la instana superioar+ ,n termen de */ de ore de la pronunare.

5?) <asurile asiguratorii- noiune, importan+, #eluri. <asurile asiguratorii se iau in cursul procesului penal de organul de urmarire penala sau de instanta de &udecata si constau in indisponibilizarea prin instituirea unui sec!estru a bunurilor mobile si imobile, in ederea repararii pagubei produse prin in#ractiune, precum si pentru garantarea e$ecutarii pedepsei amenzii. <asurile asiguratorii in ederea repararii pagubei se pot lua asupra bunurilor in inuitului sau inculpatului si ale persoanei responsabile ci ilmente, pana la concurenta alorii probabile a pagubei. <asurile asiguratorii pentru garantarea e$ecutarii pedepsei amenzii se iau numai asupra bunurilor in inuitului sau inculpatului. 9rganul care procedeaza la aplicarea sec!estrului este obligat sa identi#ice si sa e alueze bunurile 108

sec!estrate, putand recurge in caz de necesitate si la e$perti. 7umele de bani datorate cu orice titlu in inuitului, inculpatului sau partii responsabile ci ilmente de catre o a treia persoana, ori de catre cel pagubit, sunt poprite in mainile acestora si in limitele pre azute de lege, de la data primirii actului prin care se in#iinteaza sec!estrul. Aceste sume or #i consemnate de debitori, dupa caz, la dispozitia organului care a dispus poprirea sau a organului de e$ecutare, in termen de 5 zile de la scadenta, recipisele urmand a #i predate aceluiasi organ in */ de ore de la consemnare. <+surile asigur+torii sunt m+suri procesuale cu careacter real care au ca e#ect indisponibilizarea bunurilor mobile i imobile care aparin ,n inuitului sau inculpatului i p+rii responsabile ci ilmente, ,n ederea acoperiirii desp+gubirilor ci ile i a e$ecut+rii amenzii. 5n #aza de urm+rire penal+, m+sura se ia de procuror, iar ,n #aza de &udecat+ se dipune de instan+. Aplicarea m+surii nu este condiionat+ de punerea ,n micare a aciunii penale. Prin e#ectul lor, m+surile asiguratorii garanteaz+ e$ecutarea obligaiilor de oridin partimonial ce decurg din rezol area aciunii penale i a aciunii ci ile ,n cadrul procesului penal. Pentru luarea m+surilor asigur+torii pri ind desp+gubirile ci ile legea pre ede urm+toarele condiii- s+ e$iste o pagub+. paguba s+ #ie produs+ prin in#raciune. cu pri ire la in#raciune s+ e$site un proces penal. s+ e$iste parte ci il+. Pentru luarea m+surilor asigur+torii pri ind e$ecutarea amenzii nu se cer ,ntrunite aceleai condiii ca pentru m+surile care asigur+ desp+gubirile ci ile, #iind su#icient+ numai ,ndeplinirea urm+toarelor condiii- s+ #ie s+ 2rit+ o in#raciune pentru care legea penal+ pre ede pedeapsa amnezii. des#+urarea unui proces penal ,n leg+tur+ cu in#raciunea respecti +. Junurile asupra c+rora sunt instituite m+surile asigur+torii sunt indisponibilizate, ,n sensul c+ cel care le are ,n proprietate pierde atributul dispoziiei, ia c2nd bunurile sec!estrate trebuie ridiciate ,n mod obligatoriu 3 art.115 alin.*) c!iar i pe cel al #olosinei. Aa cum rezult+ din ,ns+i denumirea lor, aceste m+suri procesuale au o #uncionalitate asigur+torie, nu reparatorie. Junurile asupra c+rora se pot lua m+suri asigur+torii-<+surile asigur+torii ,n ederea repar+rii pagubei se pot lua, potri it art.11) alin.3*), asupra bunurilor ,n inuitului sau inculpatului i ale persoanei responsabil+ ci ilmente, p2n+ la concurena alorii probabile a pagubei. <+surile asigur+torii pentru garantarea e$ecut+rii ederea e$ecut+rii acestei pedepsei amenzii se iau, potri it art.11) alin.3)), numai asupra bunurilor ,n inuitului sau inculpatului, deoarece r+spunderea penal+ este personal+ i, ,n pedepse, nu pot #i indisponibilizate dec2t bunurile celui ce urmeaz+ s+ #ie tras la r+spundere penal+. 5n art.11) alin.3/) se arat+ c+ nu pot #i sec!estrate bunurile care aparin unei unit+i din cele la care se re#er+ art.1/5 C.pen. , precum i cele e$ceptate de lege. Acestea din urm+ sunt cele indicate ,n dispoziiile art./01-/06 C.proc.ci . Pocedura de luare a m+surilor aigur+torii ,n general-5n principiu, potri it art.11) alin.35), luarea m+surilor asigur+torii ,n ederea repar+rii pagubei este #acultati +, acestea put2nd #i cerute de c+tre partea ci il+ sau luate din o#iciu de c+tre organele &udiciare. Prin e$cepie, art.11) alin.31) arat+ c+ luarea m+surilor asigur+torii 109

este obligatorie ,n cazul ,n care cel +t+m+t este o persoan+ lispist+ de capacitate de e$eciiu sau cu capacitate de e$erciiu restr2ns+. 9rganele care aduc la ,ndeplinire m+surile asigur+torii-Potri it art.11/ alin.31), ordonana de luare a m+surii asigur+torii se aduce la ,ndeplinire de organul de urm+rire penal+ care a dispus m+sura. <+sura asigur+torie luat+ de instan+ se aduce la ,ndeplinire de e$ecutorul &udec+toresc. Potri it art.11/ alin.3)), m+surile asigur+torii dispuse de procuror sau de instanaa de &udecat+ pot #i aduse la ,ndeplinire i prin organele proprii de e$ecutare ale unit+ii p+gubite, ,n cazul ,n care acesta este una din cele la care se re#er+ art.1/5 C.pen. 5n cauzele penale ,n care urm+rirea penal+ se e#ectueaz+ de procuror, acesta poate dispune c+ m+sura asigur+torie s+ #ie adus+ la ,ndeplinire de c+tre secretarul parc!etului. Procedura de luare a m+surilor asigur+torii pri ite ,n special )ec,estrul penal propriu-zis. 5n ederea indisponibiliz+rii bunurilor, organul care procedeaz+ la aplicarea sec!estrului este obligat s+ identi#ice i s+ e alueze bunurile sec!estrate, put2nd recurge, ,n caz de necesitate, i la e$peri. "e regul+, bunurile sec!estrate r+m2n ,n posesia celui c+ruia ,i aparin, cu obligaia ca acesta s+ nu le gre eze sau ,nstr+ineze. 5n cazul ,n care e$ist+ pericol de ,nstr+inare, bunurile mobile sec!estrate or #i puse sub sigiliu sau ridicate, put2ndu-se numi un custode. '$ist+ anumite categorii de bunuri care, ,n cazul ,n care sunt sec!estrate, or #i ridicate ,n mod obligatoriu. Porti it art.115 alin.3*) i 3)), or #i ridicate ,n mod obligatoriu. Potri it art.115 alin.3*) i 3)), or #i ridicate obligatoriu dac+ sunt sec!estrate, urm+toarele categorii de bunuri- bunurile perisabile, care se predau unit+ilor comerciale cu capital ma&oritar de stat, potri it pro#itului acti it+ii, care sunt obligaii s+ le primeasc+ i s+ le alori#ice de ,ndat+. mi&loacele de plat+ str+ine, metalele sau pietrele preioase, ori obiectele con#ecionare cu acestea se predau, ,n cel mult /? de ore de la ridicare, la cea mai apropiat+ banc+. ,n cazul ,n care obiectele sunt necesare urm+ririi penale, depunerea se #ace ulterior, dar nu mai t2rziu de /? de ore la rezol area cauzei de procuror dup+ terminarea urm+ririi penale. titlurile de aloare interne, obiectele de art+ sau muzeu i colecii de e aloare, care se predau spre p+strare instiuiilor de speciliatate. 7umele de bani, ridicate ca atare, precum i cele pro enite din alori#icarea bunurilor perisabile se consemneaz+, dup+ caz, pe numele ,n inuitului, inculpatului sau p+rii responsabile ci ilmente, la dispoziia organului care a dispus insitiuirea sec!estrului, c+uia i se d+ recipisa de consemnare a sumei ,n termen de cel multe trei zile de la ridicarea banilor ori alori#icarea bunurilor. "up+ ce organul care aduce la ,ndeplinire m+sura a identi#icat i e aluat bunurile sec!estrate, ,nc!eie un preces- erbal ,n care arat+ acti it+ile e#ectuate, descriind am+nunit bunurile sec!estrate, cu indicarea alorilor. 5n proces- erbal se arat+ bunurile e$ceptate de lege de la urm+rire g+site la persoana c+reia i s-a aplicat sec!estrul. 7e consemneaz+ obieciile p+rilor sau altor persoane interesate. @n e$emplar al procesului- erbal se las+ persoanei c+reia i s-a aplicat sec!estrul iar, celor cu care locuiete sau unui ecin. 5n cazul c2nd o parte din bunurile sau totalitatea lor a #ost predat+ unui custode, se las+ acestuia 110

o copie de pe procesul- erbal. @n e$emplar se ,nainteaz+ i organului care a dispus luarea m+surii asigur+torii, ,n termen de */ de ore de la ,nc!eirea procesului- erbal. Proprierea. Poprirea reprezint+ o m+sur+ asigur+torie i ,n acelai timp o procedur+ larg #olosit+ pentru urm+rirea sumelor de bani. Potri it art.110, sumele de bani datorate cu orice titlu ,n inuitului, inculpatului sau p+rii responsabile ci ilmente de c+tre o a treia persoan+ ori de c+tre cel p+gubit sunt proprite ,n m2inile acestora i ,n limitele pre +zute de lege, de la data primirii actului prin care se ,n#iineaz+ sec!estrul. Aceste sume or #i consemnate de debitor, dup caz, la dispoziia organului care a dispus proprirea sau a organului de e$ecutare ,n termen de cinci zile de la scaden+, recipisele urm2nd a #i predate aceluiai organ ,n termen de */ de ore de la consemnare. !nscripia ipotecar. (nscripia ipotecar+ este o #orm+ special+ a sec!estrului, aplicabil+ ,n cazul bunurilor imobile. "eterminarea s#erei bunurilor imobile care #ac obiectul ei se #ace in2ndu-se cont de dipoziiile art.//?-501 C.proc.ci . i de cele ale art./1*-/01 C.ci . Art./??-501 C.proc.ci . izeaz+ at2t imobilele prin natura lor, c2t i imobilele prin destinaie, con#orm art./1*-/01 C.ci . Potri it art.111 alin.#inal, ,n cazul inscripiei ipotecare, organul care a dispus instituirea m+surii cererea organului competent luarea inscripiei ipotecare asupra bunurilor sec!estrate, ane$2nd copii de pe actul prin care s-a dispus sec!estrul i un e$emplar al procesului- erbal de sec!estru ,ntocmit. (nscripia ipotecar+ are ca e#ect indisponibilizarea bunului imobil cu pri ire la care a #ost dispus+ m+sura. 5ntrega procedur+ a inscripiei ipotecare se subsumeaz+ :egii nr.0;1661 pri ind publicitatea imobiliar+. *ontestarea msurii asigurtorii. Potir it art.11? alin.31), ,n contra m+surii asigur+torii luate i a modului de aducere la ,ndeplinire a acesteia, ,n inuitul sau inculpatul, partea responsabil+ ci ilmente, precum i orice alt+ persoan+ interestat+ se pot pl2nge procurorului sau instanei de &udecat+, ,n orice #az+ a procesului. Pl2ngerea poate, deci, pri i- actul procesul prin care a #ost dispus+ m+sura 3 ordonan+ sau ,nc!eiere ). actul procedural prin care a #ost adus+ la ,ndeplinire m+sura asigur+torie. Pl2ngerea ,mpotri a ordonanei prin care au #ost luate m+surile asigur+torii ,n cursul urm+rii penale sau ,mpotri a modului de aducere la ,ndeplinire a acestor m+suri ,n cursul umr+ririi penale poate #i adresat+p2n+ la sesizarea instanei de &udecat+, organul de cercetare penal+ care a dispus m+surile sau procurorului care supra eg!eaz+ cercetarea penal+. dup+ sesizarea instanei de &udecat+, instanei ,n estite cu soluionarea cauzei penale. 5n cazul ,n care m+surile asigur+torii au #ost luate de instan+, !ot+r2rea acesteia poate #i atacat+ separat cu recurs. %ecursul nu suspend+ e$ecutarea !ot+r2rii pronunate. 5mpotri a modului de aducere la ,ndeplinire a m+surii asigur+torii si poate #ace i contestaie potri it legii ci ile, con#orm art.11? alin.#inal, dac+- procesul penal a #ost de#initi soluionat. nu s-a #+cut pl2ngere ,mpotri a aducerii la ,ndeplinire a m+surii. Pentru introducerea contestaiei trebuie ,ndeplinite cumulati ambele condiii. 5n acest+ situaie, actul procesual prin care au #ost dispuse m+surile nu mai poate #i contestat. %estituirea lucurilor i restabilirea situaiei 111

anterioare Considerate m+suri de reparaie imediat+, restituirea lucrurilor i restabilirea situaiei anterioare s+ 2ririi in#raciunii pot #i #olosite ca m+suri procesuale penale. 'le sunt, potri it art.1/ alin.3)) C.proc.pen., modalit+i de reparare ,n natur+ a pre&udiciului material cauzat prin in#raciune.

56) Procedura pri ind tragerea la r+spundere penal+ a persoanei &uridice. Ca urmare a pre ederii in Codul penal, ast#el cum a #ost modi#icat prin :egea nr. *0?;*001, a raspunderii penale a persoanei &uridice, a #ost introdus in Codul de procedura penala un capitol distinct cuprinzand dispozitii de procedura penala in acest domeniu. Ast#el, se arata ca, dispozitiile Codului de procedura penala se aplica si in cazul in#ractiunilor sa arsite de persoanele &uridice, cu anumite completari si derogari. Actiunea penala are ca obiect tragerea la raspundere penala a persoanelor &uridice care au sa arsit in#ractiuni. :a indeplinirea actelor procesuale si procedurale, persoana &uridica este reprezentata de reprezentantul sau legal, iar in cazul in care pentru aceeasi #apta sau #apte cone$e s-a inceput urmarirea penala si impotri a reprezentantului legal, persoana &uridica isi a numi un mandatar pentru a o reprezenta. Competenta teritoriala este determinata, in cazul in#ractiunilor sa arsite de persoana &uridica, de- locul unde a #ost sa arsita in#ractiunea. locul unde se a#la sediul persoanei &uridice. locul unde locuieste persoana atamata sau unde aceasta isi are sediul. 8rebuie subliniata si posibilitatea de luare a unor masuri pre enti e asupra persoanei &uridice. Asadar, &udecatorul, in cursul urmaririi penale, la propunerea procurorului, sau instanta, in cursul &udecatii, poate dispune, daca e$ista moti e temeinice care &usti#ica presupunerea rezonabila ca persoana &uridica a sa arsit o #apta pre azuta de legea penala si numai pentru a se asigura buna des#asurare a procesului penal, una sau mai multe dintre urmatoarele masuri pre enti esuspendarea procedurii de dizol are sau lic!idare a persoanei &uridice. suspendarea #uziunii, a di izarii sau a reducerii capitalului social al persoanei &uridice. Pinterzicerea unor operatiuni patrimoniale speci#ice, susceptibile de a antrena diminuarea semni#icati a a acti ului patrimonial sau insol enta persoanei &uridice. interzicerea de a inc!eia anumite acte &uridice, stabilite de organul &udiciar.Pinterzicerea de a des#asura acti itati de natura celor in e$ercitiul sau cu ocazia carora a #ost comisa in#ractiunea. (n ederea asigurarii respectarii acestor masuri pre enti e, instanta poate obliga persoana &uridica la depunerea unei cautiuni constand intr-o suma de bani sau alte alori #i$ate de organul &udiciar. <asurile pre enti e pot #i dispuse pe o perioada de cel mult 10 de zile, cu posibilitatea prelungirii, daca se mentin temeiurile care au determinat luarea acestora, #iecare prelungire neputand depasi 10 de zile. Ca noutate, in cadrul procedurilor speciale a #ost reglementata procedura de dare in urmarire. "area in urmarire se 112

solicita si se dispune pentru identi#icarea, cautarea, localizarea si prinderea unei persoane in scopul aducerii acesteia in #ata organelor &udiciare ori punerii in e$ecutare a anumitor !otarari &udecatoresti. Cazurile in care se poate solicita si, respecti , dispune, darea in urmarire sunt- nu s-a putut e$ecuta un mandat de arestare pre enti a, un mandat de e$ecutare a unei pedepse pri ati e de libertate, masura educati a a internarii intr-un centru de reeducare, masura internarii medicale sau masura e$pulzarii, intrucat persoana #ata de care s-a luat una dintre aceste masuri nu a #ost gasita. persoana a e adat din starea legala de retinere sau detinere ori a #ugit dintr-un centru de reeducare sau din unitatea in care e$ecuta masura internarii medicale.Peste necesara depistarea unei persoane urmarite international despre care e$ista date ca se a#la in %omania. Acti itatile ce pot #i des#asurate in procedura speciala de dare in urmarire sunt amanuntit reglementate si sunt reprezentate de- interceptarea si inregistrarea con orbirilor sau comunicarilor e#ectuate prin tele#on sau prin orice mi&loc electronic de comunicare, precum si a altor inregistrari. retinerea si predarea corespondentei si a obiectelor. perc!ezitia. ridicarea de obiecte si inscrisuri. punerea sub supra eg!ere a conturilor bancare si a conturilor asimilate acestora. Procedura poate #i re ocata atunci cand a #ost prinsa persoana urmarita sau atunci cand au disparut temeiurile care au &usti#icat darea in urmarire.

10) <asurile premerg+toare edinei de &udecat+ 3procedura preliminar+). Presedintele completului de &udecata are indatorirea sa ia din timp toate masurile necesare, pentru ca la termenul de &udecata #i$at &udecarea cauzei sa nu su#ere amanare."e asemenea, se ingri&este ca lista cauzelor #i$ate pentru &udecata sa #ie intocmita si a#isata la instanta, spre edere, cu */ de ore inaintea termenului de &udecata. :a intocmirea listei se tine seama de data intrarii cauzelor la instanta, dandu-se intaietate cauzelor in care sunt detinuti si celor cu pri ire la care legea pre ede ca &udecata se #ace de urgenta. 5n ederea des#+ur+rii ,n condiii bune a edinei de &udecat+, ,n art. /0* se pre ede luarea unor m+suri impuse de speci#icul in#raciunilor #lagrante. Ast#el, se pre ede c+ instana #i$eaz+ termenul de &udecat+ care nu dep+ete 5 zile de la data primirii dosarului, dispun2nd totodat+ aducerea cu mandat a martorilor i a p+rii +t+mate Nart. /0* alin. 31)O. 5n ceea ce pri ete #i$area termenului de &udecat+, consider+m c+ precizarea unui termen scurt este ,n acord cu pre ederile art. *6) pri ind &udecat de urgen+ ,n cauzele cu deinui, potri it c+rora &udecata cauzelor cu inculpaii arestai pre enti se #ace de urgen+ i cu prec+dere. 9bligaia #i$+rii unui termen scurt este menionat+ i ,n art. *65 alin. ultim, con#orm c+ruia, la ,ntocmirea listei cauzelor #i$ate pentru &udecat+, se d+ ,nt2ietate celor ,n care sunt deinui i celor cu pri ire la care legea pre ede c+ &udecata se #ace de urgen+. 9 dat+ cu #i$area termenului de &udecat+, ,n cazurile ,n care 113

inculpatul este arestat, preedintele instanei, trebuie s+ ia m+suri pentru asigurarea asistenei &uridice ,n con#ormitate cu dispoziiile art. *6/ i 101 alin. 3*) C. proc. pen. 8otodat+, la #i$area termenului, preedintele instanei dispune aducerea cu mandat a martorilor i a p+rii +t+mate. (nculpatul este adus la &udecat+. Celelalte p+ri nu se citeaz+ Nart. /0* alin. 31) i 3*)O. 5n ceea ce pri ete martorii i partea +t+mat+, legiuitorul a pre +zut aducerea cu mandat, a 2nd ,n ederea urgena des#+ur+rii &udec+ii. Aceast+ pre edere este o derogare de la procedura obinuit+, pre +zut+ de art. 1?), con#orm c+reia aducerea cu mandat se dispune dac+ persoana anterior citat+ nu s-a prezentat, iar ascultarea ori prezena ei este necesar+. 'ste pre +zut+ i aducerea inculpatului la &udecat+, ,n acord cu pre ederile art. )1/ alin. 3*) con#orm c+ruia aducerea inculpatului arestat la &udecat+ este obligatorie. 5n ceea ce pri ete participarea celorlalte p+ri la proces, se pre ede c+ acestea nu se citeaz+. "erogarea pri ete ,ns+ numai citarea, nu i participarea la &udecat+, aa ,nc2t consider+m c+, potri it procedurii comune pre +zut+ de art. *60 alin. 3*), p+rile se pot prezenta i participa la &udecat+ c!iar dac+ nu au #ost citate, preedintele a 2nd ,ndatorirea s+ stabileasc+ identitatea acestora. Participarea procurorului la &udecat+ este obligatorie Nart./0* alin. 3))O. Pre ederea este ,n acord cu dispoziiile art. )15, potri it c+rora participarea procurorului este obligatorie la edinele de &udecat+ la &udec+torie, ,n cauzele ,n care sesizarea instanei s-a #+cut prin rec!izitoriu. :a celelalte instane participarea este obligatorie ,n toate cazurile , ,nc+lcarea dispoziiilor pri ind participarea procurorului la &udecat+ atr+g2nd sanciunea nulit+ii absolute pre +zute de art. 160 alin. 3*) C. proc. pen. 8ot ,n #aza m+surilor premerg+toare , instana este obligat+ s+ eri#ice dac+ ,n cauz+ sunt ,ntrunite condiiile pre +zute de art. /11, iar dac+ constat+ ne,ndeplinirea lor, &udecata se #ace potri it procedurii obinuite Nart. /0* alin. 3/) i 35)O. ,n urma eri#ic+rilor, instana poate constata c+ aceste condiii sunt ,ndeplinite, dar termenele pre +zute pentru e#ectuarea urm+ririi penale, obligatorii pentru des#+urarea procedurii speciale, nu au #ost respectate, aplic2ndu-se de #apt procedura obinuit+. 5n cazul ,n care condiiile pre +zute la art. /11 nu sunt ,ndeplinite i &udecata urmeaz+ a #i des#+urat+ potri it procedurii obinuite, instana urmeaz+ a aprecia asupra meninerii st+rii de arest pre enti ,ntruc2t drept temei al acesteia nu mai subzist+ pre ederile art. 1/? lit. b) C. proc. pen.

11) <odalit+i speciale de ascultare a martorului. Persoana care are cunostinta despre reo #apta sau despre reo impre&urare de natura sa ser easca la a#larea ade arului in procesul penal poate #i ascultata in calitate de martor. <artorul este intrebat mai intai despre nume, prenume, etate, adresa si ocupatie.(n caz de indoiala asupra identitatii martorului, aceasta se stabileste prin orice mi&loc de proba.<artorul a 114

#i apoi intrebat daca este sot sau ruda a reuneia dintre parti si in ce raporturi se a#la cu acestea, precum si daca a su#erit reo paguba de pe urma in#ractiunii.

1*) <odul de deliberare i redactare a !ot+r2rii &udec+toreti. Completul de &udecata delibereaza mai intai asupra c!estiunilor de #apt si apoi asupra c!estiunilor de drept. "eliberarea poarta asupra e$istentei #aptei si ino atiei #aptuitorului, asupra stabilirii pedepsei, asupra masurii educati e ori masurii de siguranta cand este cazul sa #ie luata, precum si asupra computarii retinerii si arestarii pre enti e. Completul de &udecata delibereaza si asupra repararii pagubei produse prin in#ractiune, asupra masurilor pre enti e si asiguratorii, mi&loacelor materiale de proba, c!eltuielilor &udiciare, precum si asupra oricarei alte probleme pri ind &usta solutionare a cauzei. 8oti membrii completului de &udecata au indatorirea sa-si spuna parerea asupra #iecarei c!estiuni. Presedintele isi spune parerea cel din urma. "enumirea de !ot+r2re &udec+toreasc+ o poart+ at2t actul procesual, c2t i cel procedural. Ca act procesual, !ot+r2rea &udec+toreasc+ constituie rezultatul deliber+rii. Potri it art.)01, deliberarea i pronunarea !ot+r2rii se #ac ,ndat+ dup+ ,nc!eirea dezbaterilor. Pentru moti e temeinice, deliberarea i pronunarea pot #i am2nate cel mult 15 zile. ,n acest caz, con#orm art.)05 alin,.31), instana este obligat+ s+ ,ntocmeasc+ o ,nc!eire de edin+ separat+, care trebuie semnat+ de preedintele completului de &udecat+ i de c+tre gre#ier. Practica &udiciar+ a statuat c+ lipsa acesti ,nc!ieri, care #ace parte integrant+ din !ot+r2rea pronunat+, duce la nulitatea absolut+ a acestei !ot+r2ri. :a deliberare iau parte numai membrii completului de &udecat+ ,n #aa c+ruia a a ut loc dezbatrea iar ,n cazul ,n care unul dintre acetia este ,mpiedicat s+ participe la darea !ot+r2rii, deliberarea se a am2na, dar nu mai mult de 15 zile. "up+ trecerea acestui termen, rezol area cauzei a #i reluat+ ,n acelai complet de &udecat+, pentru a se respecta dispoziiile art.16* alin.3)) ce pre +d obligati itate meninerii aceluiai complet. Potri it art.)0?, !ot+r2rea trebuie s+ #ie rezultatul acordului membrilor completului de &udecat+ cu pri ire la soluiile date ,n c!estiunile supuse deliber+rii. C2nd unanimitea nu poate #i ,ntrunit+, !ot+r2rea se ia cu ma&oritate. "ac+ din deliberare rezult+ mai mult de dou+ p+reri, &udec+torul care opineaz+ pentru soluia cea mai se er+ trebuie s+ se al+ture aceleia mai apropiate de p+rerea sa. <oti area opiniei separate este obligatorie. 5n cazul ,n care completul de &udecat+ este #ormat din doi &udec+tori i unanimitatea nu poate #i ,ntrunit+, &udecarea cauzei se reia ,n complet de di ergen+. Art.)06 arat+ c+ rezultatul deliber+rii se consemneaz+ ,ntr-o minut+ iar ,n ipoteza ,n care nu s-a a&uns la luarea unei !ot+r2ri 3 din cauza di ergenei de p+reri, spre e$emplu ) nu se ,ntocmete o minut+, ci un proces- erbal, ,n care se consemneaz+ cauzele care au ,mpiedicat luarea !ot+r2rii. 7anciunea care inter ine ,n cazul ,n care minuta 115

nu e$ist+ sau nu cuprinde meniuni de cele ar+tate e$pres ,n lege 3 art.)06 i )50 ) este nulitate absolut+. Potri it art.)06, minuta se semneaz+ doar de membrii completului de &udecat+ 3 nu i de gre#ier ). Con#orm art.)10, !ot+r2rea se pronun+ ,n edin+ public+ de c+tre preedintele completului de &udecat+ asistat de gre#ier. la pronunarea !ot+r2rii p+rile nu se citeaz+. Prin F !ot+r2re > a instanei se ,nelege ,nscrisul ,n care s-a consemant concluzia #inal+ asupra &udec+ii 5n acest sens, !ot+r2rea penal+ se redacteaz+ ,n cel mult *0 de zile de la pronunare de c+tre unul dintre &udec+torii care au participat la soluionarea cauzei i se semneaz+ de toi memebrii completului i de gre#ier. Potri it art.)1* alin.3*), ,n caz de ,mpiedicare a reunuia dintre membrii completului de a semna, !ot+r2rea se semenaz+ ,n locul acestuia de preedintele completului. "ac+ i preedintele completului este ,mpiedicat s+ semneze, !ot+r2rea se semenaz+ de preedintele instanei iar c2nd ,mpiedicarea ,l pri ete pe grre#ier !ot+r2rea se semenaz+ de gre#ierul e#. 5n toate cazurile se #ace meniune pe !ot+r2re despre cauza care a determinat ,mpiedicare.

1)) <omentele des#+ur+rii aciunii penale- punerea ,n micare i e$ercitarea acesteia. Actiunea penala are ca obiect tragerea la raspundere penala a persoanelor care au sa arsit in#ractiuni. Actiunea penala se pune in miscare prin actul de inculpare pre azut de lege. Actiunea penala se poate e$ercita in tot cursul procesului penal. Procurorul se pronunta asupra punerii in miscare a actiunii penale dupa e$aminarea dosarului. "aca procurorul este de acord cu propunerea, pune in miscare actiunea penala prin ordonanta. Codul de procedur+ penal+, ,n articolul 6 alin. ), pre ede c+ aciunea penal+ poate #i e$ercitat+ ,n tot cursul procesului penal. Prin aceast+ pre edere se subliniaz+ c+ aciunea penal+ constituie suportul &uridic al ,ntregii acti it+i procesuale, e$ercit2ndu-se at2t ,n #aza de urm+rire penal+, c2t i ,n #aza de &udecat+. "ei legea nu precizeaz+, reiese c+ aciunea penal+ se poate porni numai dup+ identi#icarea #+ptuitorului. Aciunea penal+ este o instituie cu coninut dinamic, ,n continu+ de enire i care presupune o aciune ,ndelungat+, deoarece se leag+ ,ntotdeauna de ideea de des#+urare material+ ,n timp, de unde rezult+ un punct de plecare 3momentul iniial), o des#+urare 3momentul e$ercit+rii) i un s#2rit 3momentul #inal). %ealizarea aciunii penale presupune ,n consecin+ trei ,mpre&ur+ri- punerea ,n micare, respecti declanarea aciunii. e$ercitarea aciunii penale. epuizarea sau stingerea aciunii penale. Punerea ,n micare a aciunii penale<omentul ,n care poate #i pus+ ,n micare aciunea penal+. "ei aciunea penal+ de ine e$ercitabil+ imediat dup+ s+ 2rirea in#raciunii, punerea ,n micare a acesteia poate a ea loc ,n momente di#erite plasate pe parcursul urm+ririi penale, dar, ,n orice caz, ,nainte de ,nceperea &udec+ii, cu e$cepia cazurilor ,n care legea pre ede c+ aciunea penal+ se pune ,n micare i 116

,n #aza de &udecat+. 5n #aza de &udecat+, aciunea penal+ se pune ,n micare ,n cazul e$tinderii procesului penal cu pri ire la #apte i persoane noi 3art. ))1 i ))0 Cod procedur+ penal+). <omentul punerii ,n micare a aciunii penale nu se con#und+ cu ,nceperea urm+ririi penale, care este momentul declan+rii procesului penal. 9rganele competente pot declana procesul penal, pornind ,n acest scop urm+rirea penal+, de ,ndat+ ce au luat cunotin+ despre s+ 2rirea unei in#raciuni, printr-unul dintre modurile de sesizare pre +zute de lege- pl2ngerea, denunul i sesizarea din o#iciu, c2nd se a#l+ pe orice alt+ cale c+ s-a s+ 2rit o in#raciune 3art. **1 alin. 1 Cod procedur+ penal+). 5n a#ara acestor moduri de sesizare ordinare e$ist+ i moduri speciale de sesizare, ,n lipsa c+rora ,nceperea urm+ririi penale nu este posibil+, cum ar #i cazul pl2ngerii prealabile a persoanei +t+mate, a sesiz+rii sau autoriz+rii organului pre +zut de lege, c2nd aciunea penal+ nu poate #i #olosit+ dec2t dup+ obinerea lor 3e$primarea dorinei statului str+in, ,n cazul in#raciunilor pre +zute de art. *06 i *?0 Cod penal). "ar, at2t modurile obinuite de sesizare, c2t i cele speciale ser esc la ,ncunotinarea organelor &udiciare cu pri ire la s+ 2rirea unor #apte pre +zute de legea penal+, ,n ederea ,nceperii urm+ririi penale. 8oate modurile de sesizare, din punctul de edere al dreptului penal material, sunt puse ,n leg+tur+ cu promo area aciunii penale. Aceasta ,nseamn+ c+, dei e$ist+ dreptul la aciune, el nu poate #i #olosit dec2t ,n prezena unuia din modurile speciale de sesizare. Corelati , pe plan procesual, pentru in#raciunile ,n coninutul c+rora legea condiioneaz+ punerea ,n micare a aciunii penale de e$istena acestor moduri speciale de sesizare, nici urm+rirea penal+ nu poate s+ ,nceap+, dec2t prin #olosirea lor e#ecti + 3art. **1 alin. * i ) Cod procedur+ penal+). Ceea ce ,nseamn+ c+, ,n toate aceste cazuri, lipsa sesiz+rilor speciale constituie impedimente ,n urm+rirea #aptelor i a persoanelor care le-au comis 3art. 10 alin. 1 lit. # Cod procedur+ penal+). 5n cazurile ,n care urm+rirea penal+ a ,nceput, iar aciunea penal+ a #ost pus+ ,n micare #+r+ e$istena acestor sesiz+ri speciale, ambele sunt considerate nelegale, urm2nd s+ #ie e#ectuate ulterior ,n condiiile legale 3art. 10 alin. * Cod procedur+ penal+). 7esiz+rile speciale menionate trebuie s+ ,ndeplineasc+ urm+toarele condiii- s+ pro in+ de la organul ori persoana #izic+ ,n drept s+ #ac+ asemenea sesiz+ri sau s+ dea ast#el de autoriz+ri 3organele competente ale c+ilor #erate, comandantul unit+ii militare, procurorul general etc.). s+ #ie #+cute ,n #orm+ scris+, cu e$cepia pl2ngerii prealabile, care poate #i #+cut+ i oral. s+ se re#ere la una din in#raciunile pentru care legea condiioneaz+ at2t ,nceperea urm+ririi penale, c2t i punerea ,n micare a aciunii penale de e$istena sesiz+rii speciale respecti e. s+ cuprind+ date su#iciente ,n leg+tur+ cu #apta i #+ptuitorul, ,n aa #el ,nc2t s+ e$iste temeiuri pentru a se proceda la punerea ,n micare a aciunii penale. s+ #ie introduse sau obinute ,n termenele legale, acolo unde legea impune aa ce a. 7esiz+rile speciale odat+ introduse nu mai pot #i retrase, cu e$cepia pl2ngerii prealabile. <omentul iniial al #olosirii aciunii penale nu coincide ,ntotdeauna cu momentul iniial al procesului penal. Pot e$ista ,ns+ situaii ,n care, odat+ cu ,nceperea 117

urm+ririi penale, deci odat+ cu pornirea procesului penal, organele competente pun ,n micare aciunea penal+ 3c2nd ambele acti it+i se realizeaz+ de acelai organ - procurorul). 5nceperea urm+ririi penale are loc in rem0 ori de c2te ori organele competente au date ,n leg+tur+ cu s+ 2rirea unei in#raciuni, ele pot trece la declanarea procesului penal pentru a crea cadrul legal ,n care s+ se acioneze ,n ederea realiz+rii acti it+ilor procesuale. 7pre deosebire de ,nceperea urm+ririi penale care se #ace in rem, punerea ,n micare a aciunii penale se #ace in personam, deci pentru punerea ,n micare a aciunii penale este necesar+ cunoaterea persoanei #izice sau &uridice care urmeaz+ s+ #ie tras+ la r+spundere penal+. "e asemenea, pentru punerea ,n micare a aciunii penale ,mpotri a unei persoane este necesar+ e$istena unor probe temeinice. Aciunea penal+ poate #i pus+ ,n micare ,n m+sura ,n care persoana #+ptuitorului este cunoscut+ i sunt probe su#iciente de ino +ie, lucru ce se realizeaz+ printr-o ordonan+, #ie la ,nceputul urm+ririi penale, #ie pe parcursul acesteia, iar la s#2ritul acestei #aze, prin rec!izitoriul procurorului 3art. *1* pct. 1 lit. a Cod procedur+ penal+). @neori aciunea penal+ este pus+ ,n micare ,n timpul &udec+ii dac+ ,n sarcina inculpatului se descoper+ #apte noi care au leg+tur+ cu in#raciunea care #ace obiectul cauzei penale. Asemenea situaii le ,nt2lnim ,n cazul e$tinderii procesului penal cu pri ire la alte #apte sau alte persoane 3#apte sau persoane noi - art. ))1 i art. ))0 Cod procedur+ penal+). Actul procesual prin care procurorul pune ,n micare aciunea penal+ ,n cazul e$tinderii procesului penal, cu pri ire la #apte noi, este declaraia oral+ pe care acesta o #ace ,n #aa instanei. 5n anumite situaii, instana de &udecat+ pune i ea ,n micare aciunea penal+, ,n cazul e$tinderii procesului penal, cu pri ire la #apte noi, ,n situaiile ,n care procurorul nu particip+ la &udecat+ 3art. ))1 Cod procedur+ penal+). Punerea ,n micare a aciunii penale se #ace de c+tre instan+ prin ,nc!eiere, c2nd, ,n cursul &udec+ii, se descoper+ ,n sarcina inculpatului date cu pri ire la s+ 2rirea unei alte #apte pre +zute de legea penal+, #apt+ care are leg+tur+ cu in#raciunea pentru care inculpatul este trimis ,n &udecat+ i, procurorul nu particip+ la edina de &udecat+. Aciunea penal+ poate #i pus+ ,n micare ,n cursul urm+ririi penale de c+tre procuror, iar ,n #aza de &udecat+ de c+tre procuror sau instan+. Actele procesuale prin care aciunea penal+ poate #i pus+ ,n micare sunt- ordonana, rec!izitoriul i declaraia oral+, c2nd aciunea penal+ este pus+ ,n micare de c+tre procuror, i ,nc!eierea, c2nd aciunea penal+ este pus+ ,n micare de c+tre instan+. Procedura de punere ,n micare a aciunii penalePentru a se proceda la #olosirea aciunii penale trebuie s+ #ie ,ndeplinite, cumulati , urm+toarele condiii- s+ #ie s+ 2rit+ o in#raciune, iar organele &udiciare s+ #ie sesizate cu pri ire la aceasta, printr-unul din cele patru moduri de sesizare pre +zute de lege. s+ #ie ,nceput+ urm+rirea penal+. s+ #ie identi#icat #+ptuitorul, adic+ s+ se cunoasc+ cine a comis #apta pentru care se e#ectueaz+ urm+rirea penal+. s+ nu e$iste reunul din cazurile pre +zute de art. 10 Cod procedur+ penal+, care ,mpiedic+ punerea ,n micare a aciunii penale sau e$ercitarea 118

acesteia. Punerea ,n micare a aciunii penale se #ace ,n mod di#erit, ,n #uncie de #aza procesului penal ,n care aceasta are loc. 5n timpul urm+ririi penale, potri it art. *)/ Cod procedur+ penal+, c2nd organul de cercetare penal+ consider+ c+ sunt temeiuri pentru punerea ,n micare a aciunii penale, #ace propuneri, pe care le ,nainteaz+ procurorului. 5n acest sens, organul de cercetare penal+, ,ntocmete, ,n dublu e$emplar, un re#erat cu propunere de punere ,n micare a aciunii penale. Codul de procedur+ penal+, ,n articolul 6 alin. ), pre ede c+ aciunea penal+ poate #i e$ercitat+ ,n tot cursul procesului penal. Prin aceast+ pre edere se subliniaz+ c+ aciunea penal+ constituie suportul &uridic al ,ntregii acti it+i procesuale, e$ercit2ndu-se at2t ,n #aza de urm+rire penal+, c2t i ,n #aza de &udecat+. "ei legea nu precizeaz+, reiese c+ aciunea penal+ se poate porni numai dup+ identi#icarea #+ptuitorului. Aciunea penal+ este o instituie cu coninut dinamic, ,n continu+ de enire i care presupune o aciune ,ndelungat+, deoarece se leag+ ,ntotdeauna de ideea de des#+urare material+ ,n timp, de unde rezult+ un punct de plecare 3momentul iniial), o des#+urare 3momentul e$ercit+rii) i un s#2rit 3momentul #inal). %ealizarea aciunii penale presupune ,n consecin+ trei ,mpre&ur+ripunerea ,n micare, respecti declanarea aciunii. e$ercitarea aciunii penale. epuizarea sau stingerea aciunii penale. Potri it art. *)5 Cod procedur+ penal+, procurorul se pronun+ asupra punerii ,n micare a aciunii penale, dup+ ce e$amineaz+ dosarul cauzei. "ac+ procurorul este de acord cu propunerea #+cut+ de organul de cercetare penal+, pune ,n micare aciunea penal+ prin ordonan+, dup+ ce ,n prealabil a procedat la audierea ,n inuitului ,n prezena obligatorie a unui ap+r+tor ales sau numit din o#iciu. 9rdonana de punere ,n micare a aciunii penale pe care procurorul o ,ntocmete ,n dublu e$emplar. 5n cazul ,n care aciunea penal+ nu a #ost pus+ ,n micare pe parcursul urm+ririi penale, procurorul, cu ocazia trimiterii ,n &udecat+, poate prin rec!izitoriu s+ pun+ ,n micare aciunea penal+ 3art. *1* pct. 1 lit. a Cod procedur+ penal+) i s+ dispun+ trimiterea ,n &udecat+, c2nd din materialul de urm+rire penal+ rezult+ c+ #apta e$ist+, c+ a #ost s+ 2rit+ de ,n inuit i c+ acesta r+spunde penal. 5n #aza de &udecat+, ,n cazul e$tinderii procesului penal la alte #apte sau la alte persoane, aciunea penal+ se pune ,n micare prin declaraia erbal+ a procurorului care particip+ la &udecarea cauzei 3art. ))1 alin. 1 lit. a Cod procedur+ penal+). "ac+ procurorul nu particip+ la &udecat+, instana de &udecat+ este aceea care dispune e$tinderea procesului penal la alte #apte, pun2nd ,n micare aciunea penal+ printr-o ,nc!eiere 3art. ))1 alin. * Cod procedur+ penal+). "in analiza pre ederilor art. ))1 alin. 1 i art. ))0 alin. 1 Cod procedur+ penal+ rezult+ c+, ,n cazul e$tinderii procesului penal la alte persoane, instana nu poate pune ,n micare aciunea penal+, legea #+c2nd precizarea c+ procurorul poate cere e$tinderea procesului penal, de unde se desprinde concluzia c+ este ,n ederea legiuitorului numai ipoteza ,n care procurorul particip+ la &udecat+. Pentru in#raciunile pre +zute ,n art. *06 lit. a Cod procedur+ penal+, partea +t+mat+ poate sesiza organul de cercetare 119

penal+ sau procurorul. 5n cazul acesta, pl2ngerea prealabil+ constituie nu numai actul de sesizare al organelor de urm+rire penal+, ci i actul prin care se pretinde tragerea la r+spundere penal+ a in#ractorului i punerea ,n micare a aciunii penale. (ntroducerea pl2ngerii de c+tre partea +t+mat+ nu declaneaz+ aciunea penal+, dar reprezint+ o condiie indispensabil+ a punerii ei ,n micare de c+tre procuror pl2ngerea prealabil+ nu constituie un act de inculpare. Punerea ,n micare a aciunii penale ,mpotri a unei persoane con#er+ acesteia calitatea de inculpat, calitate procesual+ ce are rezonane speci#ice ,n compartimentul drepturilor i obligaiilor din cadrul raportului &uridic procesual penal. '$ercitarea aciunii penale<omentului punerii ,n micare a aciunii penale ,i succede momentul e$ercit+rii ei. Prin e$ercitarea aciunii penale se ,nelege susinerea ei ,n ederea realiz+rii tragerii la r+spundere penal+ a inculpatului sau a persoanei &uridice care a s+ 2rit in#raciuni. '$ercitarea aciunii penale se ,n#+ptuiete de acei subieci, care, potri it legii, pot reprezenta ,n aceast+ acti itate statul ca subiect acti al aciunii. @n asemenea subiect o#icial este procurorul. 5n #aza de urm+rire penal+, e$ercitarea aciunii penale presupune str2ngerea, administrarea i eri#icarea tuturor probelor ,n baza c+rora s+ se poat+ decide trimiterea ,n &udecat+ sau e entual, dac+ este cazul, da o soluie de neurm+rire care s+ duc+ la stingerea aciunii. Aceast+ acti itate se ,n#+ptuiete sub conducerea &udiciar+ a procurorului care realizeaz+ supra eg!erea urm+ririi penale sau de c+tre procuror, c2nd acesta e#ectueaz+ personal urm+rirea penal+. :a s#2ritul urm+ririi penale, dac+ este cazul, procurorul emite rec!izitoriul i trimite pe inculpat sau persoana &uridic+ care a s+ 2rit in#raciuni ,n &udecat+, ,ndeplinind ast#el un important act de promo are al aciunii penale. Persoana &uridic+ este asistat+ la ,ndeplinirea actelor procesuale i procedurale de reprezentatul s+u legal. "ac+ pentru aceeai #apt+ sau pentru #apte cone$e s-a ,nceput urm+rirea penal+ i ,mpotri a reprezentantului legal al persoanei &uridice, aceasta ,i numete un mandatar pentru a o reprezenta. 5n ipoteza ,n care persoana &uridic+ nu ,i numete un mandatar, acesta este desemnat de organul de urm+rire penal+ sau de instana de &udecat+ din r2ndul practicienilor ,n insol en+, autorizai potri it legii. 5n #aza de &udecat+, procurorul e$ercit+ aciunea penal+ prin di ersele cereri i concluzii pe care le #ormuleaz+ ,n #aa instanei- prin susinerea ,n inuirii, prin #olosirea c+ilor de atac. Procurorul poate renuna la ,n inuire pun2nd, potri it art. )11 alin. ) Cod procedur+ penal+ concluzii de ac!itare a inculpatului sau de ,ncetare a procesului penal. Aceasta nu ec!i aleaz+ cu o re ocare a aciunii penale, care este indisponibil+, constituind numai o renunare la e$ercitarea ei, instana #iind obligat+ s+ dea soluia legal+ ce se impune, indi#erent de atitudinea procurorului. Aciunea penal+ poate #i e$ercitat+ de partea +t+mat+, ,n condiiuni particulare i cu o raz+ mai restr2ns+ de posibilit+i, ,n cauzele la care aciunea penal+ se pune ,n micare la pl2ngerea prealabil+. Acti itatea p+rii +t+mate este ampli#icat+ sau complinit+ de cea a procurorului, care practic niciodat+ nu poate #i e$clus de la e$erciiul unei aciuni penale puse ,n micare. 120

@nele acte procesuale de e$ercitare a aciunii penale r+m2n ,n atribuiile e$clusi e ale procurorului totdeauna, dei e$ist+ o pl2ngere prealabil+ #+r+ de care aciunea penal+ nu se poate pune ,n micare. Ast#el, ,n orice cauz+ ,n care s-a des#+urat o urm+rire penal+, la s#2ritul c+reia s-a conc!is trimiterea ,n &udecat+ a inculpatului, ,ntocmirea rec!izitoriului numai de c+tre procuror este necesar+. nici un act dinamizator al procesului penal nu poate #i substituit procurorului ,n ederea sesiz+rii instanei de &udecat+. Partea +t+mat+, dei dublat+, de regul+, de procuror, poate ,ndeplini uneori i singur+ acti it+ile de e$ercitare a aciunii penale. 5n anumite situaii, partea +t+mat+, a 2nd dreptul s+ dispun+ de aciunea penal+, poate, implicit, s+ renune la e$ercitarea ei, retr+g2ndu-i pl2ngerea prealabil+ sau ,mp+c2nduse cu #+ptuitorul. 'puizarea i stingerea aciunii penale-5ntre momentele procesuale importante pe care le distingem ,n des#+urarea aciunii penale, se ,nscrie i epuizarea sau stingerea acesteia. 'puizarea aciunii penale prin soluionarea cauzei necesit+ des#+urarea procesului penal p2n+ la obinerea unei !ot+r2ri &udec+toreti de#initi e. 5n urma soluiei pronunate de instan+, aciunea penal+ i-a realizat integral #inalitatea a&ung2nd la epuizare. 7copul aciunii penale a #ost atins pentru c+ ori s-a pronunat condamnarea celui ino at, realiz2ndu-se p2n+ la cap+t tragerea sa la r+spundere penal+, ori a #ost ap+rat de r+spundere cel ,n inuit pe nedrept i ,nl+turate consecinele greitei implic+ri ,n cauza penal+. 7ub aspectul #rec enei, aceasta este modalitatea obinuit+ de a considera c+ aciunea penal+ a a&uns la momentul s+u #inal. 7tingerea aciunii penale inter ine ,n toate cazurile c2nd prin dispoziiile legii dispare aptitudinea #uncional+ a aciunii penale i nu se mai permite e$ercitarea ei ,n continuare p2n+ la epuizare. 7tingerea aciunii penale poate a ea loc ,nainte de punerea ei ,n micare, ori de c2te ori se constat+ e$istena uneia dintre cauzele pre +zute de art. 10 din Codul de procedur+ penal+, ,nainte ca organele competente s+ #i pus ,n micare aciunea penal+. 7tingerea aciunii penale are loc ,ns+, ,n mod #rec ent, dup+ punerea ei ,n micare. 7tingerea aciunii penale poate a ea loc ,ns+ i pe parcursul urm+ririi penale, ,nainte ca acti itatea procesual+ s+ se epuizeze prin des#+urarea &udec+ii. 7oluiile prin care aciunea penal+ se stinge #+r+ ca s+ #ie epuizat+ ,ntreaga acti itate procesual+ normal+, sunt- scoaterea de sub urm+rirea penal+, ,ncetarea urm+ririi penale, ,ncetarea procesului penal i clasarea cauzei penale. 7oluiile prin care se pronun+ ac!itarea, ,ncetarea procesului penal, scoaterea de sub urm+rire penal+, ,ncetarea urm+ririi penale i clasarea, pot inter eni numai ,n m+sura ,n care se constat+ e$istena unuia dintre cazurile e$pres pre +zute de lege, cazuri care, de alt#el, ,mpiedic+ i punerea ,n micare a aciunii penale. Cazurile care ,mpiedic+ punerea ,n micare a aciunii penale sau continuarea e$ercit+rii acesteia sunt pre +zute ,n art. 10 Cod procedur+ penal+. 'le pot #i grupate ,n dou+ mari categorii i anume- cazuri ,n care aciunea penal+ se stinge ca lipsit+ de temei 3art. 10 lit. a-e Cod procedur+ penal+) i cazuri ,n care aciunea penal+ este 121

lipsit+ de obiect sau este e$ercitabil+ numai ,n anumite condiii 3art. 10 lit. #-& Cod procedur+ penal+). Pentru cazurile ,n care aciunea penal+ este lipsit+ de temei, procurorul, ,n #aza de urm+rire penal+, dispune scoaterea de sub urm+rire penal+, iar instana, ,n cursul &udec+ii, pronun+ ac!itarea. Pentru cazurile ,n care aciunea penal+ este lipsit+ de obiect se dispune, dup+ caz, ,ncetarea urm+ririi penale de c+tre procuror, ,n #aza de urm+rire penal+ sau ,ncetarea procesului penal de c+tre instana de &udecat+, ,n #aza &udec+ii. Putem ,nt2lni cazuri care pot a ea caracter permanent i temporar, dup+ cum e#ectele se produc pentru totdeauna sau pentru un anumit inter al de timp, cu posibilitatea r+sturn+rii ulterioare a soluiei i e#ectelor sale. "e e$emplu- amnistia, prescripia ori decesul #+ptuitorului sau, dup+ caz, radierea persoanei &uridice atunci c2nd are calitatea de #+ptuitor, constituie piedici de#initi e i cu consecine permanente de ,mpiedicare a e$ercit+rii aciunii penale. pe c2nd lipsa pl2ngerii prealabile are caracter temporar, ,ntruc2t partea +t+mat+ poate modi#ica oric2nd, ,n termenul legal, atitudinea sa, i poate introduce o pl2ngere ulterioar+, care determin+ punerea ,n micare a aciunii penale. 5n a#ara cazurilor de inciden+ general+ pre +zute ,n art. 10 din Codul de procedur+ penal+, care constituie impedimente posibile ,n orice cauz+ penal+, legea cuprinde i numeroase cazuri speciale, ce constituie piedici ,n e$ercitarea aciunii penale ,n situaii restr2nse sau cu alabilitate numai pentru o anumit+ in#raciune. Aceste ,mpre&ur+ri, cunoscute sub denumirea de cazuri speciale, sunt pre +zute ,n mod obinuit ,n Codul penal sau ,n di erse legi speciale cu coninut penal, purt2nd numele de situaii sau cazuri de nepedepsire. @nele din aceste situaii se re#er+ la implicaiile de parte general+, de e$emplu ,mpiedicarea consum+rii #aptei de c+tre un participant ,nainte de descoperirea ei 3art. /) alin. 1 Cod penal). %elati , numeroase sunt cazurile de nepedepsire ,n partea special+ a Codului penal*1- ,ntreruperea cursului sarcinii e#ectuat+ de medic 3art. 160 alin. 5). reluarea de bun+ oie a ,ndatoririlor ,n cazul punerii ,n prime&die a unei persoane ,n neputin+ de a se ,ngri&i 3art. 16? alin. *). prima sau cea de-a doua c+s+torie este declarat+ nul+ pentru alt moti dec2t bigamia 3art. **0 alin. )). t+inuirea s+ 2rit+ de so sau de o rud+ apropiat+ 3art. *10 alin. * Cod penal). denunarea complotului 3*?1 alin. /). nedenunarea 3art. *6* alin. *, ) i /). denunarea d+rii de mit+ 3art. )06 alin. 5). denunarea tra#icului de in#luen+ 3art. )1* alin. )). retragerea m+rturiei mincinoase ,n condiiile legii 3art. ))5 alin. )). nedenunarea unor in#raciuni 3art. ))? alin. ) i /). #a orizarea in#ractorului s+ 2rit+ de so sau de o rud+ apropiat+ 3art. )/0 alin. )). omisiunea de a ,ncunotina organele &udiciare 3art. )/1 alin. *). denunarea autorit+ilor a grupului in#racional organizat 3art. )5/ alin. /). denunarea autorit+ilor cu pri ire la asocierea sau gruparea ,n ederea s+ 2ririi de in#raciuni 3art. )55 alin. )). t+inuirea s+ 2rit+ de so sau de o rud+ apropiat+ 3art. )50 alin.*). ,nc+ierarea ,mpotri a oinei sale sau care a ,ncercat s+ despart+ pe alii, s+ resping+ un atac ori s+ apere pe altul 3art. )11 alin. /). ,nl+turarea rezultatului in#raciunii, #+c2nd ca bunul s+ reintre ,n acel 122

patrimoniu sau #ond 3art. /15 alin. )) i denunarea autorit+ilor competente despre participarea sa la o asociaie sau ,nelegere ,n ederea producerii i punerii ,n circulaie de m+r#uri i dispoziti e pirat 3art. /)* alin. 10 Cod penal). Cauzele care ,mpiedic+ punerea ,n micare a aciunii penale sau care sting aciunea penal+ 3art. 10 Cod procedur+ penal+) Aciunea penal+ se e$ercit+ ,n tot cursul procesului penal ,ns+ pot a ea situaii c2nd promo area aciunii penale este ,mpiedicat+. "ac+ aceste situaii sur in ,nainte de declanarea aciunii, au drept rezultat ,mpiedicarea punerii ,n micare a aciunii penale, iar c2nd apar ,n cursul e$ercit+rii acesteia duc la stingerea ei. Cazurile ,n care punerea ,n micare sau e$ercitarea aciunii penale este ,mpiedicat+ sunt pre +zute ,n art. 10 Cod procedur+ penal+. 'le pot #i grupate dup+ natura lor &uridic+ deosebit+, e#ectele di#erite i soluiile di#ereniate pe care le determin+, ,n- cazuri care ,nl+tur+ temeiul aciunii penale i cazuri ,n care aciunea penal+ este lipsit+ de obiect sau se poate e$ercita numai ,n anumite condiii. Cazurile ,n care aciunea penal+ este lipsit+ de temei sunt- Dapta nu e$ist+. Potri it dispoziiilor din Codului penal 3art. 10 alin. 1), in#raciunea este o #apt+ care prezint+ pericol social, este s+ 2rit+ cu ino +ie i este pre +zut+ de legea penal+. "in moment ce nu se poate constata e$istena #aptei, nu se pune nici problema e$istenei in#raciunii ca atare. Aee$ist2nd in#raciune, nu e$ist+ nici r+spundere penal+, ,ntruc2t in#raciunea este singurul temei al r+spunderii penale 3art. 10 alin. * Cod penal). 5n acest caz, nu e$ist+ #apta nici m+car ,n obiecti itatea ei material+, aa c+ nu sunt ,ndeplinite niciuna din tr+s+turile eseniale ale in#raciunii, nea 2nd la ce s+ #ie raportate. Constatarea ine$istenei unei #apte materiale e$clude imputarea ei oric+rui #+ptuitor, iar procesual nu poate #i pus+ ,n micare sau e$ercitat+ o aciune penal+. 5n prezena acestei situaii nu e$ist+ nici dreptul la aciunea ci il+. Au poate #i pornit nici procesul penal, ,ntruc2t urm+rirea penal+, ca prim+ #az+ a procesului penal, ,ncepe numai ,n leg+tur+ cu in#raciunea s+ 2rit+. "ac+, totui, datorit+ unui denun mincinos, s-a des#+urat o urm+rire penal+, #+r+ punerea sau cu punerea ,n micare a aciunii penale, procurorul a dispune clasarea, ,ntruc2t nu e$ist+ ,n inuit sau inculpat ,n cauz+ 3art. 11 pct. 1 lit. a Cod procedur+ penal+), sau scoaterea de sub urm+rire penal+, c2nd e$ist+ ,n inuit sau inculpat ,n cauz+ 3art. 11 pct. 1 lit. b Cod procedur+ penal+). 5n prima ipotez+, organele de cercetare penal+ or ,ntocmi un re#erat cu propunerea de ne,nceperea urm+ririi penale, iar ,n cea de a doua ipotez+, organele de cercetare penal+ ale poliiei &udiciare or ,ntocmi ,n cauz+ un re#erat cu propunere de scoatere de sub urm+rire penal+, urm2nd ca procurorul de supra eg!ere s+ dispun+, con#orm celor prezentate mai sus, dac+ ,i ,nsuete propunerile #+cute. Dapta nu este pre +zut+ de legea penal+. 5n materialitatea ei, #apta e$ist+, a #ost comis+, dar nu este pre +zut+ de legea penal+. Pre ederea ,n legea penal+ a #aptei constituie una din tr+s+turile eseniale, care d+ acesteia caracterizarea &uridic+ de #apt+ penal+. C!iar dac+ #apta prezint+ pericol social i a #ost s+ 2rit+ cu ino +ie, dar nu este incriminat+ de lege sub sanciunea unei pedepse, nu constituie in#raciune 3art. 10 alin. 1 Cod penal). Dapta 123

respecti + poate #i socotit+ ca o contra enie sau o abatere disciplinar+, desc!iz2nd calea unei aciuni contra enionale sau disciplinare, ,n nici un caz unei aciuni penale. "ac+ prin #apta comis+, dar nepre +zut+ de legea penal+, s-a produs o pagub+ material+, se desc!ide calea unei aciuni ci ile care poate #i e$ercitat+ ,ns+ numai separat ,n #aa instanelor ci ile 3art. )/1 alin. / Cod procedur+ penal+). Constatarea nee$istenei in#raciunii pe parcursul urm+ririi penale are ca e#ect clasarea, c2nd nu e$ist+ ,n inuit ,n cauz+ 3art. 11 pct. 1 lit. a Cod procedur+ penal+), i scoaterea de sub urm+rire penal+, dac+ e$ist+ ,n inuit sau inculpat ,n cauz+ 3art. 11 pct. 1 lit. b Cod procedur+ penal+). C2nd procurorul dispune scoaterea de sub urm+rire penal+ ,ntocmete o ordonan+ ,n acest sens. b1.) Dapta nu prezint+ gradul de pericol social al unei in#raciuni Potri it pre ederilor Codului penal, o #apt+ s+ 2rit+ constituie in#raciune dac+ este pre +zut+ de legea penal+, prezint+ pericol social i este s+ 2rit+ cu ino +ie. Articolul 16 din Codul penal stabilete c+ nu constituie in#raciune #apta pre +zut+ de legea penal+, dac+ prin atingerea minim+ adus+ uneia din alorile ap+rate de lege i prin coninutul ei concret, #iind lipsit+ ,n mod +dit de importan+, nu prezint+ gradul de pericol social al unei in#raciuni. 5n cazul ,n care se constat+ c+ #apta s+ 2rit+ aduce o atingere minim+ alorilor sociale ocrotite de legea penal+, ,n aa #el ,nc2t s+ nu prezinte gradul de pericol social al unei in#raciuni, ea nu atrage aplicarea unei sanciuni penale, deoarece ,i lipsete una din tr+s+turile sale eseniale, i anume pericolul social. A 2nd ,n edere e$istena sau ine$istena pericolului social al unei #apte, o concluzie &ust+ poate #i tras+ de c+tre organele &udiciare numai ,n urma unei analize dialectice a tuturor ,mpre&ur+rilor cauzei penale, ,n care #+ptuitorul nu poate #i disociat de #apta pe care a s+ 2rit-o. 5n cazul #aptelor care nu prezint+ pericolul social al unei in#raciuni, procurorul sau instana de &udecat+ aplic+ una din sanciunile cu caracter administrati pre +zute de art. 16 din Codul penal. Aceste sanciuni nu sunt pedepse penale, deoarece, pe de o parte, nu sunt pre +zute ca pedepse ,n art. 5? din Codul penal, iar pe de alt+ parte aceste sanciuni se aplic+ numai atunci c2nd se consider+ c+ #apta nu constituie in#raciune. Aplicarea amenzii administrati e are ca e#ecte diminuarea patrimoniului persoanei sancionate i m+rirea patrimoniului parc!etului sau organului &udec+toresc care a aplicat amenda i care a putea #olosi aceste sume ca enituri e$trabugetare. 7e cunoate #aptul c+, orice persoan+ se poate adresa &ustiiei pentru ap+rarea drepturilor, a libert+ilor i intereselor sale legitime, cu precizarea c+ nici o lege nu poate ,ngr+di acest drept. 7oluiile pe care le pot da organele &udiciare, ,n cazul c2nd constat+ c+ #apta nu prezint+ gradul de pericol social al unei in#raciuni, sunt scoaterea de sub urm+rire penal+, ,n situaia ,n care procesul penal se a#l+ ,n #aza de urm+rire penal+, i ac!itarea, ,n #aza de &udecat+. 9rganele de cercetare ale poliiei &udiciare ,ntocmesc un re#erat cu propunere de scoatere de sub urm+rire penal+ i aplicarea unei sanciuni administrati e din cele pre +zute de art. 16 alin. ) Cod penal mustrarea, mustrarea cu a ertisment sau amenda de la 100 lei la *.500 lei. "ac+ procurorul g+sete ,ntemeiat+ 124

propunerea #+cut+ de organele de cercetare ale poliiei &udiciare, emite o ordonan+ de scoatere de sub urm+rire penal+ i aplicarea unei sanciuni cu caracter administrati Potri it articolului 16 din Codul penal, ,n cazul #aptelor care nu prezint+ gradul de pericol social al unei in#raciuni, procurorul sau instana de &udecat+ aplic+ una din sanciunile cu caracter administrati , sanciuni care nu sunt pedepse penale, deoarece, pe de o parte nu sunt pre +zute ca pedepse con#orm dispoziiilor art. 5? din Codul penal, iar pe de alt+ parte aceste sanciuni se aplic+ numai atunci c2nd se consider+ c+ #apta nu constituie in#raciune. 5n practic+ s-a !ot+r2t c+ instana poate ac!ita pe inculpat ,n baza acestui caz, c!iar dac+ ,n sarcina aceluiai inculpat urmeaz+ a #i reinute i alte #apte care constituie in#raciuni i pentru care poate #i condamnat. c) Dapta nu a #ost s+ 2rit+ de ,n inuit sau inculpat 5n acest caz, #apta e$ist+ ,n obiecti itatea ei, iar dup+ cum rezult+ din #ormularea legii =#apta nu a #ost s+ 2rit+ de ,n inuit sau de inculpatH, ,nseamn+ c+ acea #apt+ constituie in#raciune i deci e$ist+ r+spunderea penal+. "in punctul de edere al dreptului material e$ist+ dreptul la aciune, numai c+ procesual aciunea penal+ a #ost ,ndreptat+ greit ,n contra unei persoane ,n inuite sau inculpate pe nedrept. Constat2nd e$istena acestui caz pe parcursul urm+ririi penale, organele de cercetare penal+ ale poliiei &udiciare or propune scoaterea de sub urm+rire penal+, ,ntocmind ,n acest sens un re#erat, iar procurorul a dispune scoaterea de sub urm+rire penal+ a ,n inuitului sau inculpatului 3art. 11 pct. 1 lit. b Cod procedur+ penal+), printr-o ordonan+. Au este posibil+ clasarea ,n acest caz. 5n #aza de &udecat+, instana a dispune ac!itarea inculpatului 3art. 11 pct. * lit. a Cod procedur+ penal+) i nu a acorda nici desp+gubiri ci ile 3art. )/1 alin. ) Cod procedur+ penal+). d) Daptei ,i lipsete unul din elementele constituti e ale in#raciunii 8r+s+turile eseniale ale oric+rei #apte pre +zute de legea penal+ sunt reglementate ,n partea general+ a codului penal, iar coninutul constituti al #iec+rei in#raciuni este desemnat ,n partea special+ care incrimineaz+ #apta respecti +. 5n consecin+, #apta s+ 2rit+ pentru a #i considerat+ o in#raciune determinat+ 3#urt, t2l!+rie, delapidare, distrugere etc.), pe l2ng+ tr+s+turile eseniale, trebuie s+ aib+ un coninut concret, unele ,nsuiri concrete, obiecti e i subiecti e, speci#ice acelei #apte*?. =Aadar, cu a&utorul particularit+ilor #iec+rei #apte, legea penal+ #i$eaz+, determin+, ,n partea special+ a Codului penal i ,n legile speciale, coninutul #iec+rei in#raciuniF. Cu a&utorul elementelor constituti e ale acestui coninut se realizeaz+ practic ,ncadrarea #aptelor concrete i se a&unge la e$acta lor cali#icare. "eterminarea elementelor constituti e ale in#raciunii are importan+ ,n cali#icarea i ,ncadrarea &uridic+ a unei #apte. 5n lipsa unuia dintre aceste elemente 3obiecti e sau subiecti e) #apta respecti + nu constituie in#raciune i, potri it legii penale, numai in#raciunea constituie temei al r+spunderii penale, iar ,n caz contrar, nu e$ist+ r+spundere penal+ i nici dreptul la aciune penal+. "ac+ procurorul, pe parcursul urm+ririi penale, constat+ e$istena acestui caz, dispune clasarea, c2nd nu este ,n inuit ,n cauz+ 3art. 11 pct. 1 lit. a), i scoaterea de sub urm+rire penal+, c2nd este ,n inuit sau inculpat ,n cauz+ 3art. 11 pct. 1 lit. b), 125

iar ,n #aza de &udecat+ instana dispune ac!itarea 3art. 11 pct. * lit. a). "ei #apta nu constituie in#raciune, ,n cazul ,n care prin ea s-a produs o pagub+ material+, se acord+ desp+gubiri ci ile 3art. )/1 alin. * Cod procedur+ penal+). At2t procurorul, c2t i instana de &udecat+ au #acultatea s+ aprecieze dac+ #apta ar putea atrage m+suri ori sanciuni, altele dec2t cele pre +zute de legea penal+. ,n caz a#irmati , sesizeaz+ organul competent 3art. 1* Cod procedur+ penal+). 5n sensul ar+tat mai sus, instana de &udecat+, dac+ constat+ lipsa unui element constituti al in#raciunii, dispune ac!itarea inculpatului ,n baza art. 11 pct. * lit. a din Codul de procedur+ penal+. Ast#el, inculpatul (.(. a #ost trimis ,n &udecat+ pentru s+ 2rirea in#raciunii de tra#ic de in#luen+, pre +zut+ ,n art. *50 C.pen., rein2ndu-se c+, ,n #ebruarie 1660, a pretins i primit un calculator de la 7.<., promi2ndu-i ,n sc!imb c+ a uza de in#luena ce o a ea asupra primarului pentru a-l determina s+-i aprobe un spaiu comercial. 7esizat cu &udecarea cauzei, 8ribunalul Jucureti, 7ecia a ((-a penal+, prin sentina nr. 150 din ** septembrie 1660, a dispus ac!itarea inculpatului ,n temeiul art. 11 pct. * lit. a raportat la art. 10 alin. 1 lit. a C.proc.pen., consider2nd c+ #apta nu e$ist+. 7-a moti at c+ din probele administrate rezult+ c+ demersul inculpatului pentru aprobarea spaiului comercial solicitat de 7.K. s-a #+cut ,n limita atribuiilor ce-i re eneau ,n calitate de consilier municipal i c+ nu e$ist+ leg+tur+ ,ntre acel demers i primirea calculatorului, acesta #iindu-i dat cu titlu de ,mprumut i c+ din nicio prob+ nu rezult+ c+ inculpatul s-ar #i pre alat c+ ar a ea in#luen+ asupra primarului. Curtea de Apel Jac+u, ,n estit+ cu &udecarea apelului declarat de procuror, ,n urma str+mut+rii cauzei, a admis apelul prin decizia penal+ nr. 1 din 15 ianuarie 1666 i a condamnat pe inculpat pentru in#raciunea menionat+. %ecursul inculpatului a #ost admis prin decizia nr. *6?1 din *0 iunie *000 a 5naltei Curi de Casaie i Bustiie, 7ecia penal+, a #ost casat+ decizia instanei de apel i s-a meninut sentina prin care s-a dispus ac!itarea inculpatului. @ltima decizie a #ost atacat+ cu recurs ,n anulare, cu moti area c+ aprecierea corect+ a probelor administrate impune concluzia c+ soluia de ac!itare a inculpatului este consecina unei gra e erori de #apt. Aceast+ critic+ nu este #ondat+. "in e$aminarea probelor administrate ,n cauz+ nu se poate reine c+ inculpatul a primit calculatorul de la 7.K., ,n sc!imbul e$ercit+rii de c+tre acesta de in#luene asupra primarului, pentru a-l determina s+ aprobe spaiul comercial solicitat de acesta. Ca urmare, se impune a se constata c+ inculpatul a primit calculatorul cu titlu de ,mprumut, aa cum au reinut prima instan+ i instana de recurs, iar nu ,n sc!imbul promisiunii c+ a inter eni pentru acordarea spaiului comercial solicitat. "ar acceptarea, do edit+, a calculatorului, c!iar cu titlu de ,mprumut, nu &usti#ic+ soluia primei instane, meninut+ de instana de recurs ca urmare a cas+rii deciziei de condamnare pronunat+ ,n apel, de ac!itare pentru moti ul c+ #apta imputat+ nu e$ist+. 5n ade +r, obinerea calculatorului ,n ast#el de condiii, c!iar dac+ nu constituie in#raciunea de tra#ic de in#luen+, deoarece lipsete intenia in#racional+ ce caracterizeaz+ latura subiecti + a in#raciunii pre +zute ,n art. *50 din ec!iul Cod penal, 126

impune concluzia c+, totui, #apta e$ist+, dar nu ,ntrunete, sub aspectul laturii subiecti e, elementele constituti e ale unei in#raciuni, #iind incidente pre ederile art. 10 alin. 1 lit. d Cod procedur+ penal+. 5n consecin+, ac!itarea inculpatului ,n temeiul art. 10 alin. 1 lit. a C. proc. pen. #iind greit+, recursul ,n anulare a #ost admis, au #ost casate !ot+r2rile pronunate ,n cauz+ i s-a sc!imbat temeiul ac!it+rii ,n sensul considerentelor prezentate. Primirea unor #oloase, dar nu pentru a determina un #uncionar s+ #ac+ ori s+ nu #ac+ un act ce intr+ ,n atribuiile sale de ser iciu, ci ,ntr-un scop licit, constituie temei pentru ac!itare ,n baza art.10 alin.1 lit.d C. proc. pen., din lipsa unui element constituti al in#raciunii, iar nu ,n temeiul art. 10 alin. 1 lit. a, pentru ine$istena #aptei, de reme ce #apta, primirea de #oloase, e$ist+ ,n materialitatea ei, dar nu ,ntrunete elementele constituti e ale in#raciunii. e) '$ist+ reuna din cauzele care ,nl+tur+ caracterul penal al #aptei-Caracterul penal al #aptei rezult+ din tr+s+turile eseniale ale acesteia, cerute de lege pentru e$istena in#raciunii, precum i din condiiile care concur+ la ,ncadrarea acelei #apte, ,n dispoziiile legii i care-i determin+ coninutul. Aumai a 2nd caracter penal o #apt+ este considerat+ in#raciune i, pe cale de consecin+, atrage i r+spunderea penal+. :egea penal+ pre ede un num+r de cauze, const2nd din st+ri, ,mpre&ur+ri, situaii, ,n prezena c+rora #apta s+ 2rit+, dei pre +zut+ de legea penal+, nu are caracter penal, deci nu constituie in#raciune. Acestea sunt cauze &usti#icati e, pre +zute ,n art. *1*5 i cauze care ,nl+tur+ caracterul penal al #aptei, pre +zute ,n art. *1)) Cod penal. cauze &usti#icati e- legitima ap+rare, starea de necesitate, ordinul legii i comanda autorit+ii legitime, consim+m2ntul ictimei. cauze care ,nl+tur+ caracterul penal al #aptei- constr2ngerea #izic+, constr2ngerea moral+, cazul #ortuit, minoritatea #+ptuitorului, iresponsabilitatea, beia accidental+ complet+ i eroarea de #apt. Cauzele enumerate sunt ,ntemeiate pe lipsa tr+s+turii eseniale a ino +iei, #+r+ de care nu poate e$ista in#raciunea, ceea ce ,mpiedic+ e$ercitarea aciunii penale. :a acestea se pot ad+uga ,ns+ i alte cauze de natur+ special+ i cu o aplicare restr2ns+, cantonate, de regul+, la o anumit+ in#raciune sau la o situaie particular+ cu coninut limitat i pre +zut+ ,n mod obinuit ,n partea special+ a codului penal sau ,n legile speciale, cum ar #ilipsa dublei incrimin+ri, ,n cazul #aptelor s+ 2rite ,n str+in+tate 3art. 1) lit. a Cod penal), dezincriminarea 3art. 5 alin. 1 Cod penal), admiterea probei erit+ii sau a bunei-credine 3art. **1 Cod penal), constr2ngerea, ,n cazul d+rii de mit+ 3art. )06 alin. / Cod penal). Cazurile ,n care aciunea penal+ poate #i e$ercitat+ numai ,n anumite condiii sau este lipsit+ de obiect sunt- #) :ipsete pl2ngerea prealabil+ a persoanei +t+mate, autorizarea sau sesizarea organului competent, ori alt+ condiie pre +zut+ de lege, necesar+ pentru punerea ,n micare a aciunii penale. 5n ceea ce pri ete acest caz, trebuie s+ distingem trei situaii, i anume- /ipsa pl$ngerii prealabile a persoanei vtmate n cazul infraciunilor pentru care punerea n micare a aciunii penale este condiionat de existena acesteia. "ei #apta pre +zut+ de legea penal+ a #ost comis+, ea nu poate #i urm+rit+ i nici aciunea penal+ nu poate #i promo at+ din moment 127

ce persoana +t+mat+ nu #olosete dreptul de a #ace pl2ngere prealabil+. '$istena pl2ngerii prealabile a p+rii +t+mate constituie o condiie #+r+ de care aciunea penal+ nu se poate e$ercita, c2nd legea penal+ pre ede e$pres aceasta 3in#raciunea de lo ire sau alte iolene, +t+marea corporal+, ameninarea, iolarea de domiciliu, !+ruirea se$ual+, ,nsuirea bunului g+sit etc.). /ipsa autorizrii sau a sesizrii organului competent% n cazurile n care legea condiioneaz punerea n micare a aciunii penale de existena acesteia. 4i ,n aceast+ situaie #apta pre +zut+ de legea penal+ e$ist+, dar pentru pornirea aciunii penale sunt necesare autorizaii sau sesiz+ri din partea unor organe. 7unt de semnalat, ,n acest sens, anumite imunit+i constituionale. Ast#el, potri it art. ?/ din Constituie, Preedintele %om2niei se bucur+ de imunitate. Camera "eputailor i 7enatul ,n edin+ comun+ pot !ot+r, punerea sub acuzare a Preedintelui pentru ,nalt+ tr+dare, cu otul a cel puin dou+ treimi din num+rul deputailor i senatorilor. "in pre ederile articolului 0* din Constituia %om2niei, rezult+ c+ membrii Corpurilor legiuitoare pot #i acionai penal sau contra enional, pentru #apte care nu au leg+tur+ cu oturile sau cu opiniile e$primate ,n e$ercitarea mandatului ,ns+ nu pot #i perc!eziionai, reinui sau arestai #+r+ ,ncu iinarea Camerei din care #ac parte i numai dup+ ascultarea lor. @rm+rirea penal+ i trimiterea ,n &udecat+ se pot #ace numai de c+tre procurori din cadrul Parc!etului de pe l2ng+ 5nalta Curte de Casaie i Bustiie, iar competena de &udecat+ a senatorilor, deputailor i membrilor Eu ernului ,i re ine 5naltei Curi de Casaie i Bustiie. 5mpotri a membrilor Eu ernului, pentru #aptele s+ 2rite ,n e$erciiul #unciei lor, au dreptul s+ cear+ urm+rirea penal+ numai Camera "eputailor, 7enatul sau Preedintele %om2niei 3art. 106 alin. * din Constituie). :ipsa autorizaiei procurorului general poate ,mpiedica punerea ,n micare a aciunii penale pentru in#raciunile pre +zute ,n art. 1* alin. 1 Cod penal. 5n cazul unor in#raciuni contra siguranei circulaiei pe c+ile #erate 3art. )0/ alin. 1, art. )05 alin. 1 i art. )01 alin. 1 i * Cod penal), aciunea penal+ se pune ,n micare la sesizarea organelor competente ale c+ilor #erate. 5n cazul unor in#raciuni s+ 2rite de militari cum ar #i- absena ne&usti#icat+, dezertarea, ,nc+lcarea de consemn, insubordonarea, lo irea superiorului i lo irea in#eriorului, pre +zute ,n art. /?5-/60 Cod penal, aciunea penal+ se pune ,n micare numai la sesizarea comandantului. 7esizarea comandantului, ,n baza c+reia procurorul pune ,n micare aciunea penal+, constituie o condiie special+ pentru a se a&unge la trimiterea ,n &udecat+ a militarilor pentru s+ 2rirea anumitor in#raciuni. Ca natur+ &uridic+, sesiz+rile speciale nu trebuie con#undate cu pl2ngerea prealabil+, pentru c+ spre deosebire de acestea sesizarea odat+ #+cut+ este ire ocabil+. "e e$emplu, comandantul militar nu este titular al aciunii penale, singur procurorul put2nd e$ercita aceast+ aciune pe baza sesiz+rii ar+tate de lege. Condiia legal+ #iind ,ndeplinit+ i pe aceast+ baz+ aciunea penal+ pus+ ,n micare, comandantul nu mai poate retrage sesizarea i ,mpiedica e$ercitarea ,n continuare a aciunii penale. /ipsa oricrei alte condiii prevzute de lege ca fiind necesar pentru punerea n micare a aciunii penale. Prin e$presia :alt condiie 128

prevzut de lege% necesar pentru punerea n micare a aciunii penale5 trebuie ,nelese toate situaiile ,n care o anumit+ ,mpre&urare poate constitui un impediment ,n calea e$ercit+rii aciunii penale. Aa este cazul #aptelor s+ 2rite ,n condiiile art. 1) Cod penal, pentru urm+rirea c+rora se impune condiia dublei incrimin+ri, cu e$cepiile ar+tate ,n alineatul #inal al aceluiai articol. :egiuitorul, prin #ormularea general+ cuprins+ ,n teza #inal+ a art. 10 lit. # Cod procedur+ penal+, a dorit s+ se re#ere la orice situaie care duce la netragerea la r+spundere penal+ sau nepedepsirea #+ptuitorului, ,n anumite condiii pre +zute ,n partea general+ i mai ales ,n partea special+ a Codului penal sau ,n unele legi speciale. 5n toate cele trei situaii, dac+ se constat+ lipsa ,ndeplinirii condiiei prealabile, ,n #aza de urm+rire penal+, procurorul dispune ,ncetarea urm+ririi penale, c2nd e$ist+ ,n inuit sau inculpat ,n cauz+ 3art. 11 pct. 1 lit. c Cod procedur+ penal+), iar pentru aceleai moti e, ,n #aza de &udecat+, instana dispune ,ncetarea procesului penal 3art. 11 pct. * lit. b Cod procedur+ penal+). g) A inter enit amnistia, prescripia ori decesul #+ptuitorului sau, dup+ caz, radierea persoanei &uridice atunci c2nd are calitatea de #+ptuitor. Aceste patru cauze pri esc direct r+spunderea penal+. Amnistia i prescripia #ac parte din cauzele care ,nl+tur+ r+spunderea penal+ i pri esc s+ 2rirea unei #apte pre +zute de legea penal+. (nter enia lor nu ,nl+tur+ e$istena in#raciunii, aa cum se ,nt2mpl+ cu grupul cauzelor Hcare ,nl+tur+ caracterul penal al #apteiH. (n#raciunea e$ist+ i deci e$ist+ i r+spundere penal+. 5n prezena uneia dintre aceste cauze, consecinele imediate sau e entuale ale r+spunderii penale sunt ,nl+turate. Dapta ,i p+streaz+ caracterul s+u penal, dar aceste cauze ,nl+tur+ r+spunderea penal+ e$istent+ ,n momentul inter enirii lor. Amnistia este prevzut n *odul penal 2art. &;3 ca o cauz care nltur rspunderea penal. "ac+ inter ine dup+ condamnare ,nl+tur+ i e$ecutarea pedepsei pronunate. Amnistia se acord+, potri it art. 0) alin. ) lit. i din Constituie, de c+tre Parlament. Amnistia nu produce e#ecte asupra aciunii ci ile i nu se ,ntinde asupra c!eltuielilor de &udecat+ #+cute de partea ci il+. Partea ci il+ care nu se prezint+ ,n instan+ pentru susinerea aciunii, dup+ ce in#raciunea a #ost amnistiat+, este presupus+ a nu mai st+rui ,n preteniile sale. 5n situaia ,n care instana a ,ncetat procesul penal pornit ,mpotri a inculpatului, ,ntruc2t in#raciunea pe care a comis-o a #ost amnistiat+, aceasta nu poate ,ndruma partea ci il+ s+ introduc+ aciune separat+ pentru repararea pagubei su#erite, deoarece nu se a#l+ ,n nici una din situaiile pre +zute de art. 10 lit. # i & Cod procedur+ penal+. Amnistia pri ete r+spunderea penal+ pentru anumite #apte s+ 2rite i pre +zute de legea penal+, a 2nd e#icien+ limitat+, #uncion2nd numai pentru #aptele concrete, cuprinse ,n legea sau decretul de amnistie, s+ 2rite p2n+ la data apariiei actului normati respecti sau uneori p2n+ la data indicat+ ,n acesta. 5n cazul ,n care amnistia inter ine ,nainte de #olosirea aciunii penale, aceasta nu mai poate #i promo at+, iar c2nd a #ost promo at+, nu mai poate #i e$ercitat+. 5n #aza de urm+rire penal+, procurorul, constat2nd e$istena amnistiei, dispune ,ncetarea urm+ririi penale 3art. 11 pct. 1 lit. c Cod procedur+ 129

penal+), iar ,n #aza de &udecat+, instana dispune ,ncetarea procesului penal 3art. )/5 alin. *, combinat cu art. 11 pct. * lit. b Cod procedur+ penal+). 5ncetarea urm+ririi penale sau a procesului penal se re#er+ la #apta amnistiat+ i deci este a anta&oas+ tuturor participanilor la comiterea acesteia. "ac+ amnistia acordat+ este condiionat+ de cerine de ordin personal, atunci ea produce e#ecte numai #a+ de persoanele care ,ndeplinesc acele condiii. 5n situaia ,n care amnistia inter ine ,n timpul c2t procesul penal este ,n curs, ,n inuitul sau inculpatul poate cere continuarea acestuia ,n scopul de a-i demonstra ne ino +ia 3art. 1) alin. 1 Cod procedur+ penal+). 5n raport de rezultatul la care se a&unge depinde i soluia ce se d+ ,n cauz+. "ac+ ,n #aza de urm+rire penal+ se constat+ e$istena reuneia din cauzele pre +zute de art. 10 lit. a-e din Codul de procedur+ penal+, procurorul dispune scoaterea de sub urm+rirea penal+ 3art. 1) alin. *, combinat cu art. 11 pct. 1 lit. b Cod procedur+ penal+). "ac+, din contr+, constat+ ino +ia ,n inuitului sau inculpatului, procurorul, #+c2nd aplicarea amnistiei, dispune ,ncetarea urm+ririi penale 3art. 1) alin. ), combinat cu art. 11 pct. 1 lit. c Cod procedur+ penal+). 5n #aza de &udecat+, instana pronun+ ac!itarea 3art. )/5 alin. ) i /, combinat cu art. 1) alin. * Cod procedur+ penal+, raportate la art. 11 pct. * lit. a Cod procedur+ penal+), c2nd constat+ ne ino +ia inculpatului i ,ncetarea procesului penal 3art. )/5 alin. ), combinat cu art. 1) alin. ) Cod procedur+ penal+, raportate la art. 11 pct. * lit. b Cod procedur+ penal+) i c2nd reine ino +ia acestuia, dar aplic+ amnistia. Prescripia este cea de-a doua cauz distinct prevzut n art. < lit. g *od procedur penal. Ca i amnistia, prescripia #ace parte din grupul cauzelor care au ca e#ect ,nl+turarea r+spunderii penale sau a consecinelor condamn+rii. 'a are dou+ modalit+i, prescripia r+spunderii penale i prescripia e$ecut+rii pedepsei. 5n dispoziiile articolului 10 lit. g din Codul de procedur+ penal+ nu se precizeaz+ la care din cele dou+ prescripii reglementate ,n Codul penal se re#er+ 3art. 1)?-1/* i 1/0-150), dar este e ident c+ te$tul nu are ,n edere prescripia e$ecut+rii pedepsei 3art. 1/1 Cod penal), ,ntruc2t aceast+ prescripie inter ine numai dup+ epuizarea aciunii penale. Prescripia r+spunderii penale stinge dreptul organelor &udiciare de a-l mai urm+ri penal pe in#ractor, iar atunci c2nd l-a urm+rit de&a stinge dreptul de a-i mai aplica o pedeaps+. e$cepie #+c2nd in#ractorul care a comis una din in#raciuni contra umanit+ii .in#raciuni care sunt imprescriptibile. 8ermenele de prescripie sunt di#ereniate ,ntre ) i *5 ani, ,n #uncie de pedeaps+, iar pentru cei care la data s+ 2ririi in#raciunii erau minori, termenul se reduce la &um+tate 3art. 1/* Cod penal). :a calcularea termenului de prescripie trebuie s+ se in+ seama de pedeapsa pre +zut+ de lege pentru in#raciunea s+ 2rit+, iar nu de pedeapsa aplicat+ ca e#ect al unor cauze de atenuare a r+spunderii penale. Potri it art. 1/0 Cod penal, cursul termenului prescripiei se poate ,ntrerupe. 7ituaiile de ,ntrerupere sunt mai restr2nse, pre +z2ndu-se c+ actele ,ndeplinite ,n cursul procesului penal, pentru a ,ntrerupe cursul termenului prescripiei, trebuie s+ #ie din acelea care se comunic+ ,n inuitului sau inculpatului. 130

Procesul penal trebuie ,nceput pentru a se constata e$istena acestei cauze care duce la ,nl+turarea r+spunderii penale, iar apoi se a soluiona cauza. 7oluia di#er+ dup+ cum prescripia este constatat+ ,n #aza de urm+rire penal+ sau de &udecat+. 5n #aza de urm+rire penal+, procurorul, constat2nd e$istena prescripiei, dispune clasarea, dac+ nu e$ist+ ,n inuit ,n cauz+ 3art. 11 pct. 1 lit. a Cod procedur+ penal+) sau ,ncetarea urm+ririi penale, c2nd e$ist+ ,n inuit sau inculpat ,n cauz+ 3art. 11 pct. 1 lit. c Cod procedur+ penal+). 5n cursul &udec+ii, instana, constat2nd e$istena prescripiei r+spunderii penale, pronun+ ,ncetarea procesului penal 3art. )/5 alin. ), combinat cu art. 11 pct. * lit. b Cod procedur+ penal+). 4i ,n cazul prescripiei r+spunderii penale, ,n inuitul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal 3art. 1) alin. 1 Cod procedur+ penal+) pentru a-i do edi ne ino +ia ori pentru a in oca e$istena reuneia din cauzele pre +zute ,n art. 10 lit. a-e din Codul de procedur+ penal+. "ac+ ,n #aza urm+ririi penale se constat+ e$istena reuneia din aceste cauze, procurorul dispune scoaterea de sub urm+rire penal+ 3art. 1) alin. *, combinat cu art. 11 pct. 1 lit. b Cod procedur+ penal+). Atunci c2nd constat+ ino +ia ,n inuitului sau inculpatului, procurorul, #+c2nd aplicarea dispoziiilor cu pri ire la prescripie, dispune ,ncetarea urm+ririi penale 3art. 1) alin. ), combinat cu art. 11 pct. 1 lit. c Cod procedur+ penal+). 5n #aza de &udecat+, instana pronun+ ac!itarea 3art. )/5 alin. ), combinat cu art. 1) alin. * Cod procedur+ penal+, raportate la art. 11 pct. * lit. c Cod procedur+ penal+), c2nd constat+ ne ino +ia inculpatului, i ,ncetarea procesului penal, c2nd constat+ ino +ia inculpatului 3art. )/5 alin. ), combinat cu art. 1) alin. ), raportate la art. 11 pct. * lit. b din Codul de procedur+ penal+), i aplic+ dispoziiile re#eritoare la prescripia r+spunderii penale. -ecesul fptuitorului este cea de-a treia cauz distinct prevzut de art. < lit. g *od procedur penal. Aceasta este o cauz+ de ,mpiedicare a e$ecut+rii aciunii penale, ,ntruc2t r+spunderea penal+ este strict personal+. %+spunderea penal+ #iind personal+, nu poate #i tras+ la r+spundere o alt+ persoan+ ,n locul #+ptuitorului decedat. "ac+ decesul #+ptuitorului inter ine pe parcursul procesului penal, procurorul, ,n #aza de urm+rire penal+, dispune ,ncetarea urm+ririi penale 3art. */* rap. la art. 10 lit. #-! i & comb. cu art. 11 pct. 1 lit. c Cod procedur+ penal+), iar ,n #aza de &udecat+, instana a dispune, pentru acest moti , ,ncetarea procesului penal 3art. )/5 alin. ), combinat cu art. 11 pct. * lit. b Cod procedur+ penal+), c!iar dac+ anterior decesului #apta imputat+ inculpatului a #ost amnistiat+. 8adierea persoanei juridice atunci c$nd are calitatea de fptuitor = cea de-a patra cauz+ distinct+ pre +zut+ de art. 10 lit. g Cod procedur+ penal+. %adierea persoanei &uridice din registrul comerului se #ace ,nscriindu-se integral ,n registru actul care a constatat, declarat sau !ot+r2t dizol area. Con#orm articolului */ din :egea nr. 10?;11.01.1666 pentru ,n#iinarea i organizarea (nspeciei <uncii, republicat+ - =5n cazul s+ 2ririi repetate de c+tre anga&atori a unor abateri gra e de la pre ederile legislaiei muncii sau de la normele de securitate i s+n+tate ,n munc+, (nspecia <uncii poate cere radierea persoanei &uridice din registrul 131

comerului>."e asemenea, :egea nr. 1)0;1666 pri ind unele m+suri de protecie a persoanelor ,ncadrate ,n munc+, cu modi#ic+rile i complet+rile ulterioare, ,n articolul 1?, pre ede c+- =5n cazul s+ 2ririi repetate de c+tre anga&atori a contra eniilor pre +zute la art. 11 ori de a nu pune la dispoziie acestora documentele solicitate), inspectoratele teritoriale de munc+ or solicita, potri it legii, radierea persoanei &uridice din registrul comerului. !) A #ost retras+ pl2ngerea prealabil+ ori p+rile s-au ,mp+cat, ,n cazul in#raciunilor pentru care retragerea pl2ngerii sau ,mp+carea p+rilor ,nl+tur+ r+spunderea penal+ %etragerea pl2ngerii prealabile opereaz+ numai la in#raciunile pentru care legea penal+ a pre +zut e$pres necesitatea pl2ngerii prealabile, ,n ederea punerii ,n micare a aciunii penale. 5n partea special+ a Codului penal nu se speci#ic+ ,n nici o situaie c+ retragerea pl2ngerii prealabile are drept e#ect ,nl+turarea r+spunderii penale, ,ntruc2t, con#orm pre ederilor generale din art. 1/) Cod penal, retragerea pl2ngerii prealabile este posibil+ ,n toate cazurile ,n care s-a introdus o asemenea pl2ngere. Pl2ngerea prealabil+ produce e#ect in rem. Aciunea penal+ introdus+ ,mpotri a unui participant la in#raciune se e$tinde i asupra celorlali. Pe cale de consecin+, retragerea pl2ngerii prealabile are acelai e#ect in rem. aciunea penal+ sting2ndu-se cu pri ire la toi inculpaii. %etragerea pl2ngerii prealabile #a+ de unul sau de unii din participanii la in#raciune este lipsit+ de e#icien+, ,n sensul c+ r+spunderea nu se ,nl+tur+ nici pentru cei anume izai i nici pentru ceilali)*. %etragerea pl2ngerii prealabile urmeaz+ a se #ace ,n raport de #apta penal+ s+ 2rit+, ,n aa #el ,nc2t prin aceasta s+ se a&ung+ la stingerea aciunii penale pentru toi participanii. %etragerea pl2ngerii prealabile trebuie s+ #ie necondiionat+ i total+. "in moment ce ,ntr-o cauz+ penal+ partea +t+mat+ dei i-a retras pl2ngerea a cerut totui soluionarea aciunii ci ile, ,nseamn+ c+ aceast+ cerin+ nu era satis#+cut+. 5n consecin+, instana nu trebuia s+ dispun+ ,ncetarea procesului penal i respingerea ca inadmisibil+ a cererii de obligare a inculpatului la desp+gubiri ci ile. Aicio dispoziie legal+ nu condiioneaz+ alabilitatea retragerii pl2ngerii prealabile de modul cum aceasta s-a ,ntocmit sau s-a realizat, singura cerin+ #iind ca declaraia s+ emane de la partea care are dreptul s+ dispun+ asupra ei)/. (nstana nu poate lua act de declaraia unei p+ri c+ ,i retrage pl2ngerea prealabil+ ,ntr-un alt dosar dec2t cel supus &udec+ii, din moment ce cauzele nu #useser+ cone$ate. "ispoziiile articolului 1) din Codul de procedur+ penal+, care permit inculpatului s+ cear+ continuarea procesului penal, sunt alabile i ,n cazul retragerii pl2ngerii prealabile. 5n cazul ,n care cel +t+mat este o persoan+ lipsit+ de capacitate de e$erciiu ori cu capacitate de e$erciiu restr2ns+, aciunea penal+ se pune ,n micare i din o#iciu 3art. 1// alin. 1 Cod penal). "e aceea, ,n asemenea cazuri, dac+ aciunea a #ost declanat+ de procuror, lipsa pl2ngerii prealabile nu poate constitui un impediment ,n calea e$ercit+rii aciunii penale. 5mp+carea p+rilor ,nl+tur+ r+spunderea penal+ ,n cazurile e$pres pre +zute ,n legea penal+ i numai cu pri ire la acel inculpat cu care partea +t+mat+ s-a ,mp+cat. 5mp+carea p+rilor produce e#ecte 132

in personam. 5mp+carea p+rilor are un caracter independent #a+ de instituia introducerii, respecti a retragerii pl2ngerii prealabile. "ei adesea cele dou+ instituii sunt al+turate, e$ist+ cazuri c2nd pornirea aciunii se #ace la pl2ngerea prealabil+, #+r+ ca ,mp+carea p+rilor s+ duc+ la e$tinderea aciunii 3e$emplu- iolul art. *10 alin. 1, !+ruirea se$ual+ art. **) Cod penal), i in ers, c2nd pornirea aciunii se #ace din o#iciu, dar ,mp+carea p+rilor constituie o cauz+ de ,mpiedicare a e$ercit+rii ,n continuare a aciunii penale 3e$emplu- seducia art. *16 Cod penal). 5n articolul 1// din Codul penal se pre ede c+ prin ,mp+carea p+rilor se stinge i aciunea ci il+. Aceast+ dispoziie se &usti#ic+ prin aceea c+ aciunea ci il+ ,n procesul penal este un accesoriu al aciunii penale i, deci din moment ce p+rile s-au ,mp+cat, nu are rost s+ continue aciunea ci il+)1. 5n practic+, adeseori, ,mp+carea p+rilor este condiionat+ de realizarea ulterioar+ a desp+gubirilor pe care inculpatul ,nelege s+ le suporte de bun+ oie. 5mp+carea trebuie s+ inter in+ ,naintea r+m2nerii de#initi e a !ot+r2rii. 5mp+c+rile ulterioare nu produc e#ecte penale. "eclaraia de retragere a pl2ngerii prealabile sau de ,mp+care nu poate #i #+cut+ dec2t de cel ,n cauz+ sau alt+ persoan+ pe baz+ de mandat special. 5mp+carea persoanelor lipsite de capacitate de e$erciiu sau cu capacitate de e$erciiu restr2ns+ sur ine #ie prin intermediul reprezentanilor legali, #ie cu ,ncu iinarea dat+ de acetia, potri it legii. 5mp+carea p+rilor trebuie s+ #ie total+, necondiionat+ i de#initi +. 7oluiile ce pot #i dispuse ,n cazul ,mp+c+rii p+rilor sunt, ,ncetarea urm+ririi penale sau ,ncetarea procesului penal. 5mp+carea p+rilor a 2nd loc ,ntre ,n inuit sau inculpat, pe de o parte, i persoana +t+mat+ sau partea +t+mat+, pe de alt+ parte, soluia clas+rii nu este posibil+, deoarece nu se poate pune problema lipsei ,n inuitului sau inculpatului ,n cauza penal+. i) 7-a dispus ,nlocuirea r+spunderii penale Con#orm actualei reglement+ri r+spunderea penal+ nu poate #i ,nlocuit+ dec2t printr-o sanciune cu caracter administrati , aplicat+ de instan+. Prin :egea nr. 10/;166* au #ost abrogate toate #ormele de in#luenare obteasc+ din Codul penal. Articolul 16 din Codul penal pre ede c+ sanciunile cu caracter administrati pe care le aplic+ instana de &udecat+ ,n caz de ,nlocuire a r+spunderii penale, sunt- mustrarea, mustrarea cu a ertisment sau amenda de la 100 *.500 lei. "ispoziiile e$prese ale legii pre +d c+ ,nlocuirea r+spunderii penale r+m2ne ,n caz de ,mpiedicare a e$ercit+rii aciunii penale, aplicabil e$clusi de instan+. "in pre ederile legale rezult+ c+ tragerea la r+spundere penal+ sau ,nlocuirea acesteia cu o m+sur+ administrati + constituie un act de &ustiie, care trebuie s+ re in+ numai instanei nu i procurorului. Potri it art. *0?unu alin. * Cod procedur+ penal+, ,mpotri a ordonanei prin care sa dispus ,nlocuirea r+spunderii penale se poate #ace pl2ngere, ,n termen de *0 zile de la ,ntiinarea persoanelor interesate. 5n toate cazurile, punerea ,n e$ecutare a ordonanei de ,nlocuire a r+spunderii penale se #ace dup+ e$pirarea termenului de *0 zile de la data ,ntiin+rii, iar dac+ s-a #+cut pl2ngere i a #ost respins+, dup+ respingerea acesteia. 5n cazul ,n care prim-procurorul parc!etului sau, dup+ caz, procurorul general al Parc!etului de pe l2ng+ 133

Curtea de Apel, procurorul e# de secie al Parc!etului de pe l2ng+ 5nalta Curte de Casaie i Bustiie ori procurorul ierar!ic superior nu a soluionat pl2ngerea ,n termenul de *0 de zile pre +zut ,n art. *00 Cod procedur+ penal+, termenul de *0 de zile pre +zut ,n art. *0?unu alin. 1 curge de la data e$pir+rii termenului de *0 de zile. 7oluiile ce pot #i date ,nlocuirii r+spunderii penale sunt- ,ncetarea urm+ririi penale sau ,ncetarea procesului penal. 5ntruc2t ,nlocuirea r+spunderii penale se poate #ace numai cu pri ire la ,n inuit sau inculpat, el #iind deci cunoscut. soluia clas+rii nu este posibil+, deoarece nu se poate orbi de lipsa ,n inuitului sau inculpatului ,n cauza penal+. i1) '$ist+ o cauz+ de nepedepsire pre +zut+ de lege. Prin :egea nr. *?1;*00) pri ind modi#icarea i completarea Codului de procedur+ penal+ i a unor legi speciale a #ost introdus acest caz de ,mpiedicare a promo +rii sau e$ercit+rii aciunii penale, a 2ndu-se ,n edere #aptul c+ legea penal+ pre ede unele cauze de nepedepsire cum ar #i- a ortul, pre +zut de art. 160 alin 5 lit. a-c din Codul penal. punerea ,n prime&die a unei persoane ,n neputin+ de a se ,ngri&i art. 16? alin. * Cod penal. bigamia art. **0 alin. ) Cod penal. t+inuirea art. *10 alin. *, raportat la art. )50 alin. * din Codul penal. complotul art. *?1 alin. / Cod penal. nedenunarea art. *6* alin. *, ) i / din Codul penal. darea de mit+ art. )06 alin. 5 Cod penal. tra#icul de in#luen+ art. )1* alin. ) Cod penal. m+rturia mincinoas+ art. ))5 alin. ) Cod penal. nedenunarea unor in#raciuni art. ))? alin. ) i / din Codul penal. #a orizarea in#ractorului art. )/0 alin. ) Cod penal. omisiunea de a ,ncunotina organele &udiciare art. )/1 alin. * Cod penal. constituirea unui grup in#racional organizat art. )5/ alin. / Cod penal. asocierea pentru s+ 2rirea de in#raciuni art. )55 alin. ) Cod penal. ,nc+ierarea art. )11 alin. / Cod penal i producerea i punerea ,n circulaie de m+r#uri i dispoziti e pirat art. /)* alin. 10 din Codul penal. &) '$ist+ autoritate de lucru &udecat. Acest caz de ,mpiedicare a promo +rii sau e$ercit+rii aciunii penale produce e#ecte c!iar dac+ #aptei de#initi &udecate i sar putea da o alt+ ,ncadrare &uridic+. :a autoritatea de lucru &udecat se a&unge prin promo area i e$ercitarea aciunii penale, p2n+ la soluionarea cauzei ,n mod de#initi de c+tre instana de &udecat+. 5n mod normal, aciunea penal+ ia s#2rit prin soluionarea cauzei de c+tre instana de &udecat+ competent+, pun2ndu-se ast#el cap+t con#lictului de drept penal care a #ormat obiectul aciunii penale. Cele dispuse prin !ot+r2rea de#initi + a instanei de &udecat+, care a soluionat con#lictul de drept penal, constituie lucru &udecat. 5mpotri a !ot+r2rii care a obinut o asemenea autoritate nu se pot e$ercita dec2t c+ile de atac e$traordinare. Autoritatea !ot+r2rilor de#initi e se spri&in+ pe prezumia c+ ele re#lect+ ade +rul. :ucrul &udecat rezult+ deci din dispoziti ul !ot+r2rii prin care s-a statuat, cu caracter de#initi i ire ocabil, ,n #apt i ,n drept, asupra ino +iei sau ne ino +iei celui supus &udec+ii. :ucrul &udecat #ace ca !ot+r2rea de#initi + s+ capete putere e$ecutorie, adic+ #ora e$ecutorie recunoscut+ de c+tre lege. 8otodat+, lucrul &udecat, ,mpiedic2nd orice nou+ urm+rire a #aptei care a #ormat obiectul unei &udec+i, #ormeaz+ sau produce autoritatea de lucru &udecat. Cauza inter ine atunci c2nd procesul penal a #ost 134

declanat sau aciunea penal+ a #ost pus+ din nou ,n micare din eroare, i opereaz+ c!iar dac+ #apta anterior &udecat+ ar putea primi o alt+ ,ncadrare &uridic+ 3de e$emplu- #urt ,n loc de t2l!+rie, ,nel+ciune ,n loc de abuz de ,ncredere etc.). Potri it acestui caz, autoritatea de lucru &udecat, presupune c+ nici o persoan+ care a #ost de#initi &udecat+ pentru o #apt+ pre +zut+ de legea penal+ nu mai poate #i urm+rit+ i &udecat+ pentru acea #apt+. "e #apt, acesta este e#ectul cel mai important al autorit+ii lucrului &udecat #a+ de aciunea penal+. :ucrul &udecat pune cap+t con#lictului de drept penal adus ,n #aa instanei de &udecat+, iar autoritatea de lucru &udecat ,mpiedic+ o nou+ urm+rire a acelui con#lict care a #ost de&a soluionat ,n mod de#initi . =Aadar, puterea lucrului &udecat ,mpiedic+ o nou+ urm+rire penal+ pentru aceeai #apt+ i ,mpotri a aceleiai persoane, prin stingerea pe cale procesual+ a aciunii penale e$ercitate ,n #aa instanei de &udecat+F. Pentru a se in oca autoritatea de lucru &udecat i deci pentru a se reine c+ aciunea penal+ nu poate #i pus+ ,n micare, iar c2nd a #ost pus+ ,n micare nu mai poate #i e$ercitat+, trebuie s+ #ie ,ndeplinite cumulati urm+toarele condiii- s+ e$iste o !ot+r2re de#initi + prin care s+ se #i soluionat ,n #ond con#lictul de drept penal. urm+rirea penal+ nou+ s+ se ,ndrepte ,mpotri a aceleiai persoane care a #ost anterior &udecat+. noua urm+rire penal+ s+ pri easc+ aceeai #apt+ concret+ ,n leg+tur+ cu care s-a pronunat de&a o !ot+r2re de#initi +. Constat2nd ,ndeplinirea acestor condiii i rein2nd e$istena autorit+ii lucrului &udecat, procurorul, ,n #aza de urm+rire penal+, dispune ,ncetarea urm+ririi penale 3art. 11 pct. 1 lit. c Cod procedur+ penal+), iar instana de &udecat+, ,n #aza de &udecat+, dispune ,ncetarea procesului penal 3art. )/5 alin. ) combinat cu art. 11 pct. * lit. b din Codul de procedur+ penal+). Procurorul, la dispunerea ,ncet+rii urm+ririi penale, ,ntocmete o ordonan+ de ,ncetarea urm+ririi penale, ,n dublu e$emplar7oluia clas+rii nu poate #i dat+ ,n cazul acestui impediment, deoarece autoritatea de lucru &udecat pri ete o anumit+ #apt+ i o anumit+ persoan+. 5n ipoteza ,n care !ot+r2rea de#initi + pri ete pe mai muli #+ptuitori, cauza opereaz+ in rem.

1/) Aeagra area situaiei ,n propriul apel. (nstanta de apel, solutionand cauza, nu poate crea o situatie mai grea pentru cel care a declarat apel. "e asemenea, in apelul declarat de procuror in #a oarea unei parti, instanta de apel nu poate agra a situatia acesteia '#ectul neagra ant al apelului, cunoscut ,n literatura de specialitate sub denumirea de non reformatio in peiuj , impune instanei de apel obligaii de a nu crea ,n urma soluion+rii cauzei o soluie mai grea pentru cel care a declarat apel 3art.)0* alin.1). %egula non reformatio in peiuj reprezint+ un bene#iciu acordat de lege celui ce dorete re#ormarea !ot+r2rii pronunate, o ,ncura&are ,n e$ercitarea drepturilor personale prin eliminarea 135

riscului ca acela ce e$ercit+ calea de atac s+-i creeze o situaie mai grea. 'ste posibil ca ree$amnirea cauzei ,n apel s+ duc+ la concluzia c+ !ot+r2rea pronunat+ ,n prim+ instan+ este nelegal+ i netemeinc+, ,ns+ potri it regulii non refomatio in pejus% agra area situaiei pentru partea care a declarat apelul nu este permis+, c!iar dac+ ea ar corespunde ade +rului. Ast#el, neconcilierea ,ntre principiul analizat i princiile #undamentale ale legalit+ii i a#l+rii ade +rului este rezol at+ ,n #a oarea principiului non reformatio in pejus. Pentru a a ea deplin+ e#icien+ legal+, regula non refomatio in pejus nu #uncioneaz+ dec2t ,n cazul #olosirii propriei c+i de atac. Ast#el, dac+ una dintre p+rile cauzei declar+ apel i o dat+ cu acesta declar+ apel i procurorul, ,ns+ ,n de#a oarea ei, sau o alt+ parte cu interese contrare, i este admis doar apelul ultimei persoane, regula menionat+ nu #uncioneaz+, situaia p+rii put2ndu-se agra a. 5n literatura de specialitate i practica &udiciar+, e$presia F neagra area situaiei> a #ost analizat+ ,n sensul ei larg, cuprinz2nd orice ,nr+ut+ire a situaiei p+rii care a e$ercitat calea de atac. Ast#el, ,n apelul declarat de inculpat, instana de apel nu poate reine starea de recidi + care ,n mod greit nu #usese reinut+ de prima instan+, nu poate sc!imba ,ncadrarea &uridic+ a #aptei ,ntr-o in#raciune mai gra + 3 c!iar dac+ pedeapsa aplicat+ ar #i mai mic+ ), nu poate reine ,n sarcina acestuia mai multe in#raciuni ,n concurs #a+ de o singur+ in#raciune reinut+ ,n #ond, nu poate ,nlocui suspendarea e$ecut+rii pedepsei ,nc!isorii cu e$ecutarea pedepsei la locul de munc+ 5n doctrin+ s-a impus opinia con#orm c+reia, prin obligarea la tratament medical a inculpatului, ca urmare a soluion+rii apelului s+u, nu a #ost ,nc+lcat+ regula non reformatio in pejus% ci, dimpotri +, a #ost satis#+cut un interes al s+u, interes cu pri ire la care, ,n cazul de #a+, el i-a mani#estat e$pres dorina.Ca urmare a caracterului s+u absolut, regula non reformatio in pejus #uncioneaz+ ,n orice cadru procesual declanat ca urmare a promo +rii apelului 3 ,n cazul des#in+rii cu trimitere spre re&udecare sau ,n ipoteza trimiterii cauzei la procuror ,n ederea complet+rii urm+rii penale). C!iar dac+ nu este parte ,n proces, anumite implicaii ale regulii non reformatio in pejus le ,nt2lnim i ,n cazul ,n care titluar al apelului este procurorul. Ast#el, potri it art.)0* alin.3*), ,n apelul declarat de procuror ,n #a oarea uneia dintre p+ri, instana nu poate agra a situaia acestuia. Apelul declarat de procuror, nu poate #i circumscris ipotezei de mai sus.

15) Aoiunea de in#raciune #lagrant+. Cazurile de aplicare a procedurii speciale. 'ste #lagranta in#ractiunea descoperita in momentul sa arsirii sau imediat dupa sa arsire. 'ste, de asemenea, considerata #lagranta si in#ractiunea al carei #aptuitor, imediat dupa sa arsire, este urmarit de persoana atamata, de martorii oculari sau de strigatul public, ori este surprins aproape de locul comiterii in#ractiunii cu arme, instrumente sau orice alte obiecte de natura a-l presupune participant la in#ractiune.(n cazurile de mai sus, orice persoana are dreptul sa prinda 136

pe #aptuitor si sa-l conduca inaintea autoritatii. (n#ractiunile #lagrante pedepsite prin lege cu inc!isoare mai mare de ) luni si de cel mult 5 ani, precum si #ormele agra ate ale acestor in#ractiuni, sa arsite in municipii sau orase, in mi&loace de transport in comun, balciuri, targuri, porturi, aeroporturi sau gari, c!iar daca nu apartin unitatilor teritoriale aratate mai sus, precum si in orice loc aglomerat. '$istena unei proceduri speciale pri ind urm+rirea i &udecata ,n cazul in#raciunilor #lagrante a #ost generat+ de situaia particular+ a descoperirii in#raciunii, i anume ,n momentul comiterii acesteia sau imediat dup+ s+ 2rire. A 2nd ,n edere aceste particularit+i, probaiunea este mult mai uoar+, datele cu pri ire la comiterea in#raciunii #iind #urnizate de persoanele care au asistat sau au luat cunotin+ ,n mod direct de consecinele acesteia. "istincia pe care legiuitorul o #ace cu pri ire la in#raciunile #lagrante o ,nt2lnim ,ns+ numai ,n Codul procesual penal, #+r+ a e$ista o asemenea distincie i ,n domeniul substania. "rept consecin+, nu se constat+ deosebiri ,n ceea ce pri ete regimul sancionator ,ntre in#raciunile #lagrante i in#raciunile ne#lagrante. 7impli#icarea procedurii ,n cazul urm+ririi i &udec+rii in#raciunilor #lagrante duce, ,n mod #iresc, i la des#+urarea ,ntr-un ritm rapid a procesului penal, mai accelerat dec2t ,n cazul procedurii obinuite, moti cunoscut+ i sub denumirea de procedur+ urgenta. pentru care este Aceast+ simpli#icare i comprimare a complet posibilitatea unei erori

procedurii ,n cazul in#raciunilor #lagrante este &usti#icat+ de condiiile comiterii i reinerii in#raciunilor #lagrante, ,mpre&ur+ri care ,nl+tur+ aproape &udiciare. 7e apreciaz+ c+ aceast+ procedur+ este una sumar+, consider2ndu-se ,ns+ c+, prin derog+rile e$istente, nu se aduce atingere minimului de garanii necesare pentru &usta soluionare a in#raciunilor #lagrante. 5n acest conte$t, se apreciaz+ c+ reglementarea special+ pri ind urm+rirea i &udecarea unor in#raciuni #lagrante d+ satis#acie sporit+ principiului operati it+ii, gr+bind totodat+, prin derog+rile e$istente, restabilirea ordinii de drept perturbat+ prin comiterea in#raciunii. Conceptul, noiunea de #lagrant, din punct de edere &uridic, semni#ic+ ,n sens larg, o in#raciune descoperit+ ,n momentul comiterii, c!iar pro eniena noiunii suger2nd acest sens- termenul de #lagrant deri + din participiul fragrant-tis al erbului latin flagro-flagrare 3a arde) i care, #olosit ,n conte$t &uridic, sugereaz+ o conte$tualitate temporal+ re#eritoare la momentul comiterii in#raciunii i prinderea presupusului autor. :u2nd ,n considerare ,nelesul noiunii de #lagran+ i regelementarea in#raciunii #lagrante dat+ de Codul de procedur+ penal+, se poate aprecia c+ noiunea de #lagran+ ,n domeniul &uridic semni#ic+ prinderea autorului ,n =#oculF aciunii sale sau imediat dup+ aceea. Potri it dispoziiilor art. /15, este #lagrant+ in#raciunea descoperit+ ,n momentul s+ 2ririi sau imediat dup+ s+ 2rire. 'ste, de asemenea, considerat+ #lagrant+ i in#raciunea al c+rei #+ptuitor, imediat dup+ s+ 2rire, este urm+rit de persoana +t+mat+, de martorii oculari sau de strig+tul public, ori este surprins aproape de locul comiterii in#raciunii cu arme, instrumente sau orice alte obiecte de natur+ al presupune participant la in#raciune. 5n cazurile de mai sus, orice persoan+ are dreptul s+ 137

prind+ pe #+ptuitor i s+-l conduc+ ,naintea autorit+ii. Plec2nd de la aceast+ reglementare dat+ ,n cele dou+ alineate de art. /15, s-a considerat c+ in#raciunea #lagrant+ poate #i reinut+ sub dou+ #orme, una tipic+, #lagrant+ propriu-zis, i o alt+ #orm+ asimilat+, c asi#lagrant+. (n#raciunea #lagrant+ tipic+, propriu-zis+, este sub #orma pre +zut+ de art. /15 alin. 31)- este #lagrant+ in#raciunea descoperit+ ,n momentul s+ 2ririi in#raciunii sau imediat dup+ s+ 2rire. "in redactarea te$tului reiese c+ in#raciunea #lagrant+ tipic+ se prezint+ ,n dou+ ipoteze. 5n ceea ce pri ete prima ipotez+ care atrage starea de #lagran+, legiuitorul a #i$at un cadru determinabil 3descoperirea ,n momentul s+ 2ririi), termenul de =s+ 2ririiF a 2nd ,nelesul dat de art. 1// C. pen.. Pentru cea de-a doua ipotez+ 3in#raciunea descoperit+ imediat dup+ s+ 2rire), legiuitorul nu pre ede un criteriu #i$, determinabil ,n timp. Aa cum sugereaz+ i redactarea te$tului, =imediat dup+ s+ 2rireF ,nseamn+ c2t mai aproape de momentul s+ 2ririi, aprecierea ,n timp de acest moment neput2nd #i ,ns+ stabilit+ ,n te$tul de lege ca o determinant+ #i$+, moti pentru care este acceptat punctul de edere c+ organul &udiciar, ,n #uncie de datele concrete, este cel care trebuie s+ aprecieze starea de #lagran+.5n cazul ambelor ipoteze se presupune ,ns+ c+, pentru reinerea st+rii de #lagran+, nu este necesar+ numai descoperirea in#raciunii, dar i prinderea autorului. Prin urmare, descoperirea in#raciunii ,n momentul s+ 2ririi sau imediat dup+ s+ 2rire, presupune i prinderea autorului ,n acel moment sau imediat dup+ aceea. C!iar noiunea de #lagran+, pe plan &uridic, presupune o relaie direct+ ,ntre descoperirea in#raciunii ,n condiiile ar+tate i prinderea autorului, lipsa acestuia e$cluz2nd reinerea ca #lagrant+ a in#raciunii. (n#raciunea c asi#lagrant+ 3#orma asimilat+). Potri it art. /15 alin. 3*) C. proc. pen. ='ste, de asemenea, considerat+ #lagrant+ i in#raciunea al c+rei #+ptuitor, imediat dup+ s+ 2rire, este urm+rit de persoana +t+mat+, de martorii oculari sau de strig+tul public, ori este surprins aproape de locul comiterii in#raciunii cu arme, instrumente sau orice alte obiecte de natur+ a-l presupune participant la in#raciuneF. "in redactarea te$tului reiese c+ starea de c asi#lagran+ o ,nt2lnim ,n dou+ situaii. Prima situaie este ,n cazul in#raciunii al c+rei #+ptuitor imediat dup+ s+ 2rire este urm+rit de persoana +t+mat+, de martorii oculari sau de strig+tul public. 7e presupune deci c+, dup+ s+ 2rire, autorul a p+r+sit locul #aptei, iar din acel moment el este urm+rit de persoana +t+mat+, martorii oculari sau strig+tul public 5n te$tul de lege se precizeaz+ c+ #+ptuitorul este urm+rit de partea +t+mat+, martorii oculari, ,ntruc2t acestea sunt categoriile de persoane care, ,n mod #iresc, obser + comiterea #aptei o#erind, totodat+, certitudinea a identit+ii #+ptuitorului. Prin =strig+tul public. Aa cum s-a ar+tat i ,n literatura de specialitate, trebuie ,neles strig+tul de alaramare, de a&utor al celor prezeni la comiterea in#raciunii sau a#lai ,n apropierea locului #aptei. A doua situaie o ,nt2lnim ,n cazul ,n care #+ptuitorul este surprins aproape de locul comiterii in#raciunii cu arme, instrumente sau orice alte obiecte de natur+ a-l presupune participant la in#raciune. 4i aceast+ situaie de #lagran+ este condiionat+ de o apropiere ,n 138

timp ,ntre momentul s+ 2ririi #aptei i cel al prinderii #+ptuitorului, #olosirea ,n te$t a termenului de surprindere, ,n conte$tul respecti , #iind sugesti + din acest punct de edere. 8e$tul de lege pre ede pentru reinerea st+rii de #lagran+ ,ndeplinirea cumulati + i a altor condiii- #+ptuitorul s+ #ie surprins cu arme, instrumente sau orice alte obiecte de natur+ a-l presupune participant la in#raciune. 5n con#ormitate cu dispoziiile art. /15 alin. 3)), ,n cazul s+ 2ririi unei in#raciuni #lagrante, orice persoan+ are dreptul s+ prind+ pe #+ptuitor i s+-l conduc+ ,naintea autorit+ilor. %eglementarea este impus+ de #aptul c+ de puine ori organele &udiciare iau cunotin+ direct de comiterea unei in#raciuni #lagrante, impun2ndu-se cu necesitate prinderea i identi#icarea #+ptuitorului, ,n condiiile ar+tate. "up+ cum s-a ar+tat ,n literatura de specialitate, prinderea #+ptuitorului de o persoan+ particular+ care nu aparine unui organ &udiciar abilitat s+ dispun+ luarea unor m+suri pre enti e nu are caracterul unui act procesual. Aceast+ condiie este pri it+ ca un act de spri&in obtesdat organelor &udiciare, iz or2t+ dintr-un sentiment de solidaritate uman+ i obligaii cet+enti #a+ de comiterea unor acte cu caracter in#racional. Autoritatea ,naintea c+reia este condus #+ptuitorul poate #i at2t un organ &udiciar, c2t i o alt+ autoritate de stat, care a sesiza, la r2ndul s+u, organul &udiciar. Aa cum reiese i din denumirea 8itlului (K, Capitolul (, al Codului de procedur+ penal+, reglementarea special+ pri ete urm+rirea i &udecarea numai a unor in#raciuni #lagrante. "e alt#el, i din cuprinsul art. /11 3ast#el cum a #ost modi#icat prin :egea nr. *?1;*00) ) reiese c+ numai anumitor in#raciuni #lagrante, aa cum sunt de#inite ,n art. /15, li se aplic+ procedura special+ ,n #aza urm+ririi i &udec+rii, cazurile de aplicare #iind prezentate ,n cuprinsul acestui articol. Pentru a #i aplicat+ procedura special+ pri ind urm+rirea i &udecarea unor in#raciuni #lagrante, trebuie ,ndeplinite cumulati , urm+toarele condiii- in#raciunea s+ #ie #lagrant+. pentru in#raciunea respecti + s+ #ie pre +zut+ pedeapsa ,nc!isorii mai mare de un an i cel mult 1* ani, precum i ,n cazul #ormelor agra ate ale acestor in#raciuni. in#raciunea s+ #ie s+ 2rit+ ,ntr-un anumit locmunicipii sau orae, ,n mi&loacele de transport ,n comun, b2lciuri, t2rguri, porturi, aeroporturi sau g+ri, c!iar dac+ nu aparin unit+ilor teritoriale ar+tate mai sus, precum i ,n orice loc aglomerat. Prima condiie, const2nd ,n starea de #lagran+, se consider+ a #i ,ndeplinit+ ,n cazul ,n care organul &udiciar constat+ incidena dispoziiilor art. /15 3care au #ost analizate anterior). Cea de-a doua condiie se re#erea la pedeapsa pe care legea o pre ede pentru in#raciunea respecti +. Ast#el, prin dispoziiile art. /11, legiuitorul a limitat aplicarea procedurii speciale numai la o anumit+ categorie de in#raciuni, i anume la cele sancionate de lege cu ,nc!isoare mai mare de un an i de cel mult 1* ani, precum i #ormele lor agra ate. '$cluderea in#raciunilor sancionate cu o pedeaps+ mai mic+ de un an are drept temei gradul sc+zut de pericol social, ceea ce nu ar &usti#ica aplicarea procedurii speciale. 5n ceea ce pri ete in#raciunea pentru care legea pre ede o pedeaps+ cu ,nc!isoarea mai mare de 1* ani, care au un grad ridicat de pericol social, cazuri ,n care, de regul+, i probaiunea este mai comple$+, s139

a considerat c+ soluionarea ,ntr-un timp scurt ar putea genera erori &udiciare. <odul de redactare al art. /11 C. proc. pen. a generat ,ns+ i contro erse, ,n ceea ce pri ete #ormularea = precum i #ormele agra ate ale acestei in#raciuniF, sancionate cu ,nc!isoare mai mare de un an i de cel mult 1* ani. @nele instane au considerat c+ #ormularea se re#er+ la in#raciunile pentru care se pre ede o pedeaps+ ,ntre limitele pre +zute de te$t i anume mai mare de un an i cel mult 1* ani, dar care se s+ 2resc ,n ,mpre&ur+rile pre +zute de art. 05 C. pen. i care constituie circumstane agra ante, legale sau &udiciare. Alte instane au considerat c+ #ormularea se re#er+ la cazurile ,n care in#raciunile sancionate ,n #orma simpl+ cu ,nc!isoarea ,ntre limitele pre +zute de te$t sunt s+ 2rite ,n condiii ce duc la ,ncadrarea lor ,ntr-o in#raciune cali#icat+ sau ,ntr-o #orm+ agra at+ con#orm pre ederilor Codului penal, Partea special+ sau a altor legi speciale i care atrag pedepse ce pot dep+i 1* ani ,nc!isoare. 5n aceast+ situaie, pentru asigurarea unei practici &udiciare unitare Plenul #ostului 8ribunal 7uprem, printr-o decizie de ,ndrumare, a considerat ca legal+ cea de-a doua soluie 1. Ast#el, s-a decis c+ procedura special+ de urm+rire i &udecare a unor in#raciuni #lagrante se aplic+ in#raciunilor sancionate de lege cu ,nc!isoare mai mare de ) luni i cel mult 5 ani 3acestea erau limitele pre +zute ,n ec!ea reglementare), c!iar i ,n cazul ,n care aceste in#raciuni sunt s+ 2rite ,n condiii ce determin+ ,ncadarea lor ,ntr-o in#raciune cali#icat+ sau ,ntr-o #orm+ agra at+ con#orm pre ederilor din partea special+ a Codului penal sau a altor legi speciale i care atrag, ast#el, sanciuni ce dep+esc 5 ani ,nc!isoare. 7e moti eaz+ c+, dei ,n lege nu se arat+ c+ limitele indicate ,n dispoziiile art. /11 C. proc. pen. se re#er+ la #ormele simple ale in#raciunilor, totui, din #aptul c+ ,n acelai te$t se menioneaz+ c+ procedura special+ se aplic+ i #ormelor agra ate ale acelorai in#raciuni rezult+ ,n mod e ident c+ aceste limite se re#er+ la #ormele simple. (n#raciunile sancionate de lege ,n #orma simpl+ cu ,nc!isoare ,n limitele ar+tate ,n art. /11 C. proc. pen. pot #i s+ 2rite ,ns+ ,n anumite condiii agra ante, pre +zute ,n mod e$pres ,n partea special+ a Codului penal sau ,n legi speciale, altele dec2t cele pre +zute ,n art. 05 C. pen., c+p+t2nd ast#el o #orm+ agra ant+ sau de enind in#raciuni cali#icate. :a aceste condiii agra ante, care cali#ic+ o in#raciune prin pre ederea lor ,ntr-un alt te$t sau care agra eaz+ o in#raciune prin menionarea lor ,n acelai te$t de baz+, se re#er+ art. /11 C. proc. pen. prin noi., c+p+t2nd ast#el o #orm+ agra ant+ sau de enind in#raciuni cali#icate. :a aceste condiii agra ante, care cali#ic+ o in#raciune prin pre ederea lor ,ntr-un alt te$t sau care agra eaz+ o in#raciune prin menionarea lor ,n acelai te$t de baz+, se re#er+ art. /11 C. proc. pen. prin noiunea =#ormele agra ate ale aceleeai in#raciuniF. Aoiunea nu se re#er+ la circumsatnele agra ante pre +zute de art. 05 C. pen., deoarece acestea sunt luate ,n considerare la indi idualizarea pedepsei at2t ,n cazul ,n care s-a reinut #orma simpl+ sau agra at+ a unei in#raciuni, c2t i cazul ,n care s-a reinut o in#raciune cali#icat+, ceea ce ,nseamn+ c+ ele nu sunt de natur+ s+ agra eze in#raciunea, ci numai pedeapsa ce urmeaz+ a 140

#i aplicat+. Ast#el, con#orm practicii &udiciare constituite ,n baza ec!ei reglement+ri, s-a decis c+ in#raciunea de t2l!+rie nu poate #i urm+rit+ i &udecat+ potri it procedurii speciale pre +zut+ de art. /15 i urm. C. proc. pen. deoarece nu sunt ,ndeplinite condiiile pre +zute de art. /11in#raciunea de t2l!+rie este pedepsit+ prin lege cu ,nc!isoare mai mare de 5 ani iar, pe de alt+ parte, aceasta nu este o #orm+ agra at+ a unei alte in#raciuni, a c+rei #orm+ simpl+ s+ #ie sancionat+ cu ,nc!isoarea p2n+ la 5 ani. "e asemenea, #aptul c+ printre in#raciunile #lagrante concurente s+ 2rite de inculpat este i una pentru care, potri it art. *06 alin. 3)) C. proc.pen., urm+rirea penal+ se e#ectueaz+ de procuror, nu ,nl+tur+ aplicarea dispoziiilor speciale cu pri ire la urm+rirea in#raciunii #lagrante pre +zute ,n art. /11 i urm. C. proc. pen. Aplicarea dispoziiilor speciale pri ind urm+rirea i &udecarea unor in#raciuni #lagrante a #ost mult restr2ns+ ,n ultima perioad+, #apt datorat modi#ic+rilor repetate ,n materie penal+, mai ales prin :egea nr. 1/0;1661 de modi#icare a Codului penal prin acre ma$imul special al pedepselor a #ost m+rit, dep+ind la ma&oritatea in#raciunilor pragul de 5 ani pentru #orma simpl+ pre +zut+ de art. /11 C. proc. pen. 5n aceste condiii, modi#ic+rile aduse prin :gea nr. *?1;*00) corespund cerinelor impuse at2t de literatura de specialitate, c2t i de practica &udiciar+. Cea de a treia condiie pre +zut+ de lege ,n aplicarea dispoziiilor speciale pri ind in#raciunile #lagrante se re#erea la locul s+ 2ririi, care trebuie s+ #ie un mi&loc de transport ,n comun, b2lciuri, t2rguri, porturi, aeroporturi sau g+ri, c!iar dac+ nu aparin unit+ilor teritoriale ar+tate mai sus, precum i ,n orice loc aglomerat. "in redactarea te$tului, cu pri ire la ,ndeplinirea acestei condiii, rezult+ condiionarea aplic+rii procedurii speciale de comiterea in#raciunii ,ntrun loc aglomerat, #apt sugerat at2t de natura sau destinaia locurilor enumerate, c2t i precizarea #+cut+ ,n #inalul te$tului =precum i ,n orice loc aglomeratF. Aplicarea procedurii #lagrante cu aceast+ condiionare poate #i e$plicat+ de #aptul c+ asemenea locuri aglomerate constituie un cadru #a orizant care uureaz+ comiterea in#raciunii, situaie demonstrat+ i statistic, ipotez+ ,n care i reacia organului &udiciar, precum i aplicarea unei sanciuni trebuie s+ #ie c2t mai rapide. "in analiza te$tului reiese c+ procedura special+ se aplic+ in#raciunilor s+ 2rite numai ,n municipii i orae, #iind e$cluse deci comunele i satele, iar ,n cazul mi&loacelor de transport ,n comun, b2lciuri, t2rguri, porturi, aeroporturi sau g+ri procedura special+ se aplica c!iar dac+ nu aparin unit+ilor teritoriale indicate ,n art. /11 alin. 3*), adic+ municipiilor sau oraelor. Aplicarea procedurii speciale, in2nd cont de condiia pri ind locul s+ 2ririi in#raciunii, urmeaz+ a #i apreciat+, ,n #uncie de datele concrete, de organelle &udiciare. Ast#el, #urtul se consider+ #lagrant cazul ,n care persoana +t+mat+, c+reia i s-a sustras din buzunar o sum+ de bani ,n timp ce se a#la ,n tram ai, constat2nd lipsa banilor la cobor2rea din mi&locul de transport, i-a urm+rit imediat pe cei b+nuii de s+ 2rirea #aptei, care au recunoscut #a+ de ea s+ 2rirea sustragerii. 5n consecin+, ,n mod legal &udecata s-a des#+urat dup+ procedura special+ pre +zut+ ,n art. /15 i urm. C. proc. pen. 141

11) Aulit+ile ca sanciuni procedurale penale. (ncalcarile dispozitiilor legale care reglementeaza des#asurarea procesului penal atrag nulitatea actului, numai atunci cand s-a adus o atamare care nu poate #i inlaturata decat prin anularea acelui act. "ispozitiile relati e la competenta dupa materie sau dupa calitatea persoanei, la sesizarea instantei, la compunerea acesteia si la publicitatea sedintei de &udecata sunt pre azute sub sanctiunea nulitatii. "e asemenea, sunt pre azute sub sanctiunea nulitatii si dispozitiile relati e la participarea procurorului, prezenta inculpatului si asistarea acestuia de catre aparator, cand sunt obligatorii potri it legii, precum si la e#ectuarea anc!etei sociale in cauzele cu in#ractori minori. 'a poate #i in ocata in orice stare a procesului si se ia in considerare c!iar din o#iciu. (ncalcarea oricarei alte dispozitii legale decat cele pre azute in alin. * atrage nulitatea actului in conditiile alin. 1, numai daca a #ost in ocata in cursul e#ectuarii actului cand partea este prezenta sau la primul termen de &udecata cu procedura completa cand partea a lipsit la e#ectuarea actului. (nstanta ia in considerare din o#iciu incalcarile, in orice stare a procesului, daca anularea actului este necesara pentru a#larea ade arului si &usta solutionare a cauzei. .oiune. *ondiiile generale ale nulitilor. 7anciuni procedurale tipice, nulit+ile in alideaz+ actele procedurale e$istente, care au luat ,ns+ #iin+ prin nerespectarea dispoziiilor legale, prin omisiuni sau iolarea #ormlelor prescise de lege. Aulitatea, ca sanciune procedural+, poate in alida at2t actele procesuale, c2t i actele pocedurale e#ectuate contrar dispoziiilor legale. Potri it dispoziiilor art.160 alin.31) C.proc.pen., pentru anularea unui act procesual sau procedural ce cer a #i ,ntrunite cumulati condiiile- s+ se constate o ,nc+lcare a dispoziiilor legale care reglementeaz+ des#+urarea procesului penal. ,nc+lcarea dispoziiilor legale care disciplineaz+ des#+urarea procesului penal s+ aib+ ca urmare producerea unei +t+m+ri procesuale. +t+marea produs+ s+ nu poat+ #i ,nl+turat+ dec2t prin anularea actului ,ndeplinit prin ,nc+lcarea legii. *lasificarea nulitilor. Aulit+ile se pot clasi#ica ,n #uncie de mai multe criterii. "up+ modul de e$primare ,n norma &uridic+, nulit+ile pot #i- nulit+ile e$prese, care inter in ,n cazul ,nc+lc+rii unor dispoziii legale anume indi idualizate de legiuitor, cum ar #i dispoziiile re#eritoare la competena dup+ materie sau dup+ calitatea persoanei, la sesizarea instanei, la compunerea acesteia, la publicitatea edinei de &udecat+ etc. 8emeiul legal ,n acest caz ,l constituie art.160 alin.3*). nulit+i irutale, care pot inter eni ,n cazul nerespect+rii altor dipoziii legale. 8emeiul legal ,n acest caz ,l constituie art.* i art.160 alin.31) i alin.3/). "up+ modul de aplicare i e#ectele pe care le produc, deosebim ,ntre- nulit+i absolute.Aulit+ile aboslute sunt pre +zute ,n art.160 alin.3*) C.proc.pen. i inter ine ,n cazul ,nc+lc+rii unor dispoziii legale circumstaniale. Aulit+ile absolute se caracaterizeaz+ prin urm+toarele142

+t+marea procesual+ este prezumat+ iuris et de iure0 cel care in oc+ nulitatea nu trebuie s+ #ac+ do ada e$istenei +t+m+rii. pot #i in ocate ,n orice stare a procesului i nu pot #i ,nl+turate ,n nici un mod, cu e$cepia cazurilor e$pres pre +zute de lege. pot #i in ocate de orice parte din porces i se iau ,n considerare c!iar i din o#iciu. Poti it art.160 alin.3*), sunt pre +zute sub sanciunea nulit+ii absolute dispoziiile relati e la competena dup+ materie sau dup+ calitatea persoanei, la sesizarea instanei, la compunerea acesteia i la publicitatea edinei de &udect+. "e asemenea, sunt pre +zute i dispoziiile relati e la participarea procurorului, prezenta inculpatului i asistarea acestuia de ap+r+tor, c2nd sunt obligotrii, potri it legii, precum i la e#ectuarea anc!etei sociale ,n cazurile cu in#ractori minori. nulit+ile relati e. Potri it art.160 alin. 3/) raportat la art.160 alin.31), ,nc+lcarea oric+rei alte dipoziii de cele pre +zute ,n art.160 alin. 3*) 3 deci altele dec2t cele a c+ror ,nc+lcare atrage sanciunea nulit+ii absolute ) atrage nulitatea actului doar atunci c2nd s-a adus o +t+mare care nu poate #i ,nl+turat+ dec2t prin anularea actului i numai dac+ a #ost in ocat+ ,n cursul e#ectu+rii actului, c2nd partea este prezent+, sau la primul termen de &udecat+ cu procedura complet+, c2nd partea a lipsit de la e#ectuarea actului. (nstana ia ,n considerare din o#iciu ,nc+lcarea, ,n orice stare a procesului, dac+ anularea actului este necesar+ pentru a#larea ade +rului i &usta soluionare a cauzei. Pe cale de consecin+, nulit+ile relati e se caracterizeaz+ prin+t+marea produs+ prin nerespectarea legii trebuie do edit+ de cel care in oc+ aceast+ sanciune. nulit+ile relati e pot #i in ocate numai p2n+ la un anumit moment procesual pre +zut de lege 3 ,n cursul e#ectu+rii actului, c2nd partea este prezent+ sau la primul termen de &udecat+ cu procedur+ complet+ ). nulit+ile relati e sunt luate ,n considerare numai dac+ au #ost in ocate de un anumit subiect circumstanial 3 cel c+ruia i s-a produs +t+marea ,n drepturile sale procesuale ). poate #i acoperit prin onia p+rilor, acestea put2nd decide s+ nu in oce nulitatea. 5n mod e$cepional, nulitatea relati + poate #i in ocat+ din o#iciu de c+tre instana de &udecat+ ,n cazurile ,n care anularea actului este necesar+ pentru a#larea ade +rului i &usta soluionare a cauzei. 1fectele nulitilor. (ndi#erent de modalitate abolut+ sau relati + a nulit+ii, acesta, odat+ constatat+, lipsete de e#ecte &uridice actul a#ectat, din momentul e#ecu+ri lui 3 ex tunc ) , i nu din momentul constat+rii nulit+ii 2 ex nunc 3. "e asemenea, actele anulate, se re#ac, de regul+, de c+tre organul &uidiciar care le-a ,ntocmit iniial, i rareori de c+tre un alt organ, potri it regulilor de competen+. A 2nd ,n edere c+ ,ntre di#eritele acte e#ectuate ,ntr-o cauza e$ist+ corelaii, ,n doctrin+ s-a discutat dac+ nulitate unui act atrage i nulitatea actelor anterioare, concomitente sau posterioare, #a+ de care nulitatea actului declarat se impune prin leg+tur+ cauzal+. Aceste e#ect e$tensi al nulit+ii este reglementat ,n mod di#ereniat ,n legislaiile altor state.Ast#el, Codul italian consacr+ e#ectul e$tensi de plin drept asupra actelor ,ntocmite ulteriror actului iciat, iar ,n cazul actelor respecti sunt sau nu lo ite de nulitate ,n #uncie de leg+tura lor cu actul iciat. 5n legislaia #rancez+ este consacrat numai e#ectul e$tensi al nulit+ii actelor 143

ulterioare actului iciat. Codul de procedur+ penal+ rom2n actul nu cuprinde dispoziiile e$prese ,n ceea ce pri ete e#ectul e$tensi al nulit+ii, urm2nd ca prorogarea acestui e#ect s+ #ie apreciat+ ,n #iecare caz concret de c+tre organele &udiciare care trebuie s+ precizeze relaia ce e$ist+ ,ntre actul anualt i celelalte acte procesuale ,ntocmite, spre deosebre de Codul de procedur+ penal+ anterior care consacra e$pres e#ectul de iradiere al nulit+ii ,n art.10/ alin.31).

10) 9biectul probaiunii- noiune, #aptele i ,mpre&ur+rile care #ormeaz+ obiectul probaiunii. Constituie proba orice element de #apt care ser este la constatarea e$istentei sau ine$istentei unei in#ractiuni, la identi#icarea persoanei care a sa arsit-o si la cunoasterea impre&urarilor necesare pentru &usta solutionare a cauzei. Probele nu au aloare mai dinainte stabilita. Aprecierea #iecarei probe se #ace de organul de urmarire penala si de instanta de &udecata potri it con ingerii lor, #ormata in urma e$aminarii tuturor probelor administrate si conducanduse dupa constiinta lor. 9biectul probatiunii 3t!ema probandum) ,ntr-o cauzQ ,l reprezintQ ansamblul #aptelor si ,mpre&urQrilor de #apt ce trebuie do edite legate at2t de latura penalQ si ci ilQ, c2t si de unele c!estiuni adiacente cauzei. 9biectul probatiunii constituie si el un element de di#erentiere si clasi#icare a probelor, determin2nd ,n limba&ul de specialitate categorii cum ar #i cele de probe admisibile, pertinente, concludente, utile si opusele lor. "in ratiuni legale sau conceptuale, nu trebuie do edite normele &uridice cu e$ceptia celor strQine, a prezumtiilor, precum si a #aptelor e idente ori notorii. 5n cazul notorietQtii, dispensa de probQ nu este absolutQ, ci depinde de gradul de notorietate a #aptei sau ,mpre&urQrii respecti e. Au se permite do edirea unor #apte care, c!iar dacQ ar #i ade Qrate si s-ar putea proba, sunt potri nice prezumtiilor legale absolute. "e e$emplu, desi este de notorietate cQ e$istQ copii minune, deosebit de dotati intelectual si psi!ic, nu este admisibilQ do ada care ar demonstra cQ un minor care nu a ,mplinit 1/ ani are discernQm2ntul necesar pentru a rQspunde penal. 5n sc!imb, e$istQ #apte a cQror do edire, ,n anumite conditii, nu este posibilQ. Aceasta este situatia ,n cazul #aptelor negati e total nedeterminate. "e pildQ, nu s-ar putea do edi cQ o persoanQ, ,n cursul unei ieti ,ndelungate, nu a consumat niciodatQ bQuturi alcoolice ,n mQsurQ de a determina mQcar si o usoarQ stare ce depQseste normalitatea. 7e permite ,nsQ do edirea unui #apt negati determinat printr-un #apt poziti concret de e$emplu, se poate sustine cQ o persoanQ nu a luat parte la sQ 2rsirea unui in#ractiuni, prin do edirea #aptului poziti sQ 2rsirii acelei in#ractiuni persoana se a#la ,n altQ parte 3alibiul). concret cQ la momentul

1?) 9biectul i subiecii aciunii ci ile. 144

Actiunea ci ila are ca obiect tragerea la raspundere ci ila a inculpatului, precum si a partii responsabile ci ilmente. Actiunea ci ila poate #i alaturata actiunii penale in cadrul procesului penal, prin constituirea persoanei atamate ca parte ci ila. %epararea pagubei se #ace potri it dispozitiilor legii ci ile- in natura, prin restituirea lucrului, prin restabilirea situatiei anterioare sa arsirii in#ractiunii, prin des#iintarea totala ori partiala a unui inscris si prin orice alt mi&loc de reparare. prin plata unei despagubiri banesti, in masura in care repararea in natura nu este cu putinta. "e asemenea, se acorda despagubiri banesti pentru #olosul de care a #ost lipsita partea ci ila. Persoana atamata se poate constitui parte ci ila in contra in inuitului sau inculpatului si persoanei responsabile ci ilmente. Constituirea ca parte ci ila se poate #ace in cursul urmaririi penale, precum si in #ata instantei de &udecata pana la citirea actului de sesizare. Calitatea de parte ci ila a persoanei care a su#erit o atamare prin in#ractiune nu inlatura dreptul acestei persoane de a participa in calitate de parte atamata in aceeasi cauza. 9biectul aciunii ci ile. Potri it dispoziiilor articolului 1/ alin. 1 Cod procedur+ penal+, aciunea ci il+ are ca obiect tragerea la r+spundere material+ a inculpatului, precum i a p+rii responsabile ci ilmente. 5n aplicarea dispoziiilor art. 1/ i urm+toarele din Codul de procedur+ penal+, instanele de &udecat+ nu au un punct de edere unitar, pronun2ndu-se ,n mod di#erit cu pri ire la limitele ,n estirii instanei penale cu &udecarea aciunii ci ile, al+turat+ celei penale prin constituirea persoanei +t+mate ca parte ci il+, ,n cazul in#raciunilor cu e#ecte comple$e, cum sunt cele de ucidere din culp+ i de +t+mare corporal+ din culp+ s+ 2rite cu ocazia circulaiei pe drumurile publice. @nele instane au considerat c+ ,n ast#el de cazuri aciunea ci il+ al+turat+ celei penale poate #i admis+ numai cu pri ire la preteniile #ormulate pentru pre&udiciile cauzate prin in#raciunea cu care a #ost sesizat+ instana, iar nu i pentru cele produse prin e#ectele secundare sau colaterale ale #aptei, care nu au #+cut obiectul unei ,ncadr+ri &uridice distincte cu caracter penal. 7-a apreciat c+ acest mod de a proceda se impune, deoarece aciunea ci il+ nu poate e$ceda limitelor cu care este ,n estit+ instana prin aciunea penal+, c2t timp ea este c!emat+ s+ se pronune, sub aspect penal, numai cu pri ire la in#raciunea ce #ace obiectul trimiterii ,n &udecat+. "e asemenea, alte instane s-au pronunat ,n sensul c+ instana ,n estit+ cu &udecarea aciunii penale ,n cazul in#raciunilor cu e#ecte comple$e, cum sunt cele de ucidere din culp+ i de +t+mare corporal+ din culp+ s+ 2rite cu ocazia circulaiei pe drumurile publice, este ,n estit+ s+ &udece aciunea ci il+, al+turat+ celei penale prin constituirea persoanei +t+mate ca parte ci il+, at2t cu pri ire la preteniile #ormulate ,n leg+tur+ cu decesul ictimei sau cu +t+m+rile corporale su#erite, c2t i cu pri ire la preteniile re#eritoare la bunurile distruse ori deteriorate, ca urmare a aceleiai #apte. Aceste instane din urm+ au procedat corect. Potri it art. 1/ alin. 1-) din Codul de procedur+ penal+, =aciunea ci il+ are ca obiect tragerea la r+spundere ci il+ a inculpatului, precum i a p+rii responsabile ci ilmenteF. ea =poate #i al+turat+ aciunii penale ,n cadrul procesului penal, prin constituirea persoanei +t+mate ca 145

parte ci il+F, iar =repararea pagubei se #ace potri it dispoziiilor legii ci ileF. "in aceast+ ultim+ dispoziie a te$tului de lege menionat rezult+ c+ repararea pagubei produse prin in#raciune, ,n cadrul soluion+rii aciunii ci ile al+turate celei penale, se #ace ,n con#ormitate cu pre ederile din legea ci il+. 9ri, prin dispoziiile articolului 66? din Codul ci il, care constituie temeiul r+spunderii ci ile delictuale, se pre ede c+ =orice #apt+ a omului, care cauzeaz+ altuia pre&udiciu, oblig+ pe acela din a c+rui greeal+ s-a ocazionat, a-l reparaF. 8ot ast#el, potri it art. 666 din Codul ci il, prin care este reglementat+ r+spunderea ci il+ ,n caz de c asidelicte, =omul este responsabil nu numai de pre&udiciul ce a cauzat prin #apta sa, dar i de acela ce a cauzat prin negli&ena sau prin imprudena saH. 5n raport cu aceste reglement+ri neec!i oce, a c+ror aplicare nu este limitat+ prin reo dispoziie a Codului de procedur+ penal+ re#eritoare la repararea pagubei ,n cadrul aciunii ci ile al+turate celei penale, este e ident c+ legiuitorul nu a urm+rit s+ ,ngr+deasc+ ,n reun #el posibilitatea persoanei +t+mate, constituit+ parte ci il+, de a obine o &ust+ i integral+ reparare a pagubei. "e aceea, prin limitarea obiectului aciunii ci ile la daunele cauzate numai de e#ectele ce sunt consecina la care se #ace re#erire neec!i oc+ prin te$tul legii penale incriminator al #aptei deduse &udec+ii instanei penale, s-ar deturna ,nsui sensul i scopul unei ast#el de aciuni, care const+ ,n asigurarea unei &uste i integrale repar+ri a pre&udiciului cauzat. (mperati ul bunei administr+ri a &ustiiei, care impune e$ercitarea concomitent+ a celor dou+ aciuni, nu poate permite #ragmentarea preteniilor ci ile ,n #uncie de caracterul direct sau indirect al pagubelor produse, ca urmare a particularit+ilor leg+turii de cauzalitate dintre actul incriminat i e#ectele acestuia. 9 ast#el de soluie ar contra eni ,nsui spiritului legii rom2ne aplicabile i reglement+rilor art. 1 paragra#ul 1 din Con enia european+ pentru ap+rarea drepturilor omului i a libert+ilor #undamentale, potri it c+rora orice persoan+ are dreptul la &udecarea, ,n mod ec!itabil i ,ntr-un termen rezonabil, de c+tre o instan+ care s+ !ot+rasc+ nu numai cu pri ire la temeinicia acuzaiei penale, ci i asupra ,nc+lc+rii drepturilor i obligaiilor cu caracter ci il. 5n raport cu aceste cerine, c!iar dac+ ,n art. 1/ din Codul de procedur+ penal+ se are ,n edere cazul tipic ,n care urmarea p+gubitoare este unic+ i decurge, ,n ,ntregul ei, din aciunea sau inaciunea ce constituie in#raciunea dedus+ &udec+ii, aceasta nu ,nseamn+ c+ nu ar putea #i adoptat+ o alt+ soluie pentru unele situaii cu urm+ri p+gubitoare multiple, la care legea nu se re#er+ ,n mod e$pres, cum sunt cele create prin accidentele de circulaie, c2nd prin aceeai #apt+, de conducere culpabil+ a auto e!iculului, sunt lezate, de regul+, at2t integritatea corporal+ a ictimei, c2t i bunurile acesteia. Cum ,n asemenea cazuri toate urm+rile p+gubitoare decurg din aceeai #apt+, unic+, a inculpatului, dei aceasta constituie in#raciune numai ,n raport cu unul dintre e#ectele produse, cum ar #i moartea sau +t+marea integrit+ii corporale a ictimei, este raional i ec!itabil ca toate preteniile de desp+gubiri s+ #ie soluionate ,n cadrul aciunii ci ile al+turate celei penale. 5n ast#el de situaii este nu numai ,n interesul societ+ii de a se ,n#+ptui actul de &ustiie ,n mod 146

complet i c2t mai prompt posibil, dar i ,n interesul p+rilor ca &udecarea aciunii ci ile s+ #ie realizat+, ,n ,ntregul ei, ,n #aa instanei penale. 7ub acest aspect, persoana +t+mat+ este +dit interesat+ s+ #ie desp+gubit+ pentru ,ntregul pre&udiciu su#erit, ,n cadrul aceluiai proces, de c+tre instana penal+, unde aciunea sa ci il+ poate #i soluionat+ ,n condiii de mai mare celeritate i cu garanii de administrare mai lesnicioas+ i complet+ a probelor. 8ot ast#el, posibilit+ile de a administra mai lesnicios probele, ca i de a-i concentra ap+r+rile ,l #ac i pe inculpat s+ #ie interesat ,n soluionarea aciunii ci ile i a celei penale ,n #aa aceleiai instane. 'ste de subliniat c+ prin soluionarea de c+tre aceeai instan+ a celor dou+ aciuni, determinate de s+ 2rirea aceleiai #apte, se asigur+ o mai prompt+, temeinic+ i complet+ a#lare a ade +rului, prin aprecierea unitar+ a probelor, precum i e itarea pronun+rii de !ot+r2ri contradictorii. Aa #iind, nu se poate considera c+ ar e$ista raiuni ca pre&udiciul unic su#erit de ictim+ prin s+ 2rirea unei #apte penale, de asemenea, unic+, s+ #ie #ragmentat, iar competena de soluionare a aciunii ci ile s+ #ie ,mp+rit+ ,ntre dou+ instane - penal+ i ci il+ cu toate incon enientele ce decurg din aceasta. 9 atare concluzie se impune a #i acceptat+ nu numai ,n cazul #aptelor de ucidere din culp+ i de +t+mare corporal+ din culp+, s+ 2rite de conduc+tori auto cu ocazia circulaiei pe drumurile publice, ci i ,n orice alte situaii de comitere a unei #apte comple$e, cu mai multe consecine p+gubitoare pentru aceeai ictim+, cum ar #i ,n cazul in#raciunilor de omor intenionat i de +t+mare corporal+ intenionat+, care au a ut ca urmare i degradarea ,mbr+c+mintei ictimei, sau ,n cazul unei t2l!+rii, prin s+ 2rirea c+reia au #ost degradate i unele bunuri ale persoanei +t+mate, ce nu au #ost sustrase. 5n aplicarea art. 1/ din Codul de procedur+ penal+ i a art. 66? din Codul ci il, instana penal+ ,n estit+ cu &udecarea aciunii penale ,n cazul in#raciunilor cu e#ecte comple$e, cum sunt cele de ucidere din culp+ i de +t+mare corporal+ din culp+ s+ 2rite de un conduc+tor auto, este ,n estit+ s+ &udece aciunea ci il+, al+turat+ celei penale prin constituirea persoanei +t+mate ca parte ci il+, at2t cu pri ire la preteniile #ormulate ,n leg+tur+ cu decesul ictimei sau cu +t+m+rile corporale su#erite, c2t i cu pri ire la preteniile re#eritoare la bunurile distruse ori deteriorate ca urmare a aceleiai #apte. Prin aciunea ci il+ din cadrul procesului penal, inculpatul sau partea responsabil+ ci ilmente pot #i acionai numai ,n raport de nerespectarea obligaiilor ci ile care decurg din repararea pre&udiciului cauzat prin in#raciune aa-numitul delict ci il. "e aceea, obiectul aciunii ci ile este tragerea la r+spundere ci il+ delictual+. %+spunderea ci il+ delictual+ are o #uncie reparatorie relati +, deoarece ea se realizeaz+ numai ,n raporturile dintre subiecii acti i i pasi i ai aciunii i c!iar ,n aceste raporturi, oric2t de ,ntins+ ar #i r+spunderea, alorile deteriorate sau distruse, nu pot #i, ,ntotdeauna, recuperate pe deplin, ,n materialitatea lor. Aa cum s-a mai ar+tat, prin dispoziiile Codului de procedur+ penal+ 3art. 1/ alin. )) se dispune e$pres c+ repararea pagubei se #ace, potri it dispoziiilor legii ci ile, ,n natur+, prin- restituirea lucrului. restabilirea situaiei anterioare s+ 2ririi in#raciunii. des#iinarea 147

total+ sau parial+ a unui ,nscris sau prin orice alt mi&loc de reparare ,n natur+. 5n cazul ,n care repararea ,n natur+ nu este cu putin+, inculpatul i partea responsabil+ ci ilmente pot #i obligai la plata unei desp+gubiri b+neti. C2nd este posibil+ repararea pagubei ,n natur+ i organele &udiciare nu procedeaz+ ,n acest #el, acordarea de desp+gubiri b+neti nu corespunde unei corecte aplic+ri a pre ederilor art. 1/ alin. ) Cod procedur+ penala. Prin dauna produs+ prin in#raciune se ,nelege at2t paguba real+ su#erit+ de partea ci il+, c2t i #olosul sau c2tigul de care aceasta a #ost lipsit+ prin in#raciune. Dolosul sau c2tigul nerealizat poate #i acordat at2t ,n cazul ,n care reparaia se #ace ,n natur+, c2t i ,n cazul ,n care se #ace prin plata unui ec!i alent b+nesc. 7pre e$emplu, ,n cazul ,n care reparaia s-a #+cut prin restituirea lucrului, partea ci il+ poate cere desp+gubiri pentru #olosul de care a #ost lipsit+ pentru perioada c2t lucrul i-a #ost sustras. 5n cazul sustragerii unor sume de bani, autorul in#raciunii a #i obligat s+ acopere at2t pre&udiciul e#ecti cauzat, c2t i dob2nda legal+ a#erent+, pl+tibil+ pe toat+ durata de timp de la data s+ 2ririi in#raciunii i p2n+ la ac!itarea sumei datorate. C2tigul nerealizat trebuie s+ #ie urmarea direct+ a s+ 2ririi in#raciunii i s+ nu se datoreze unor cauze neimputabile inculpatului. 5n cazul condamn+rii inculpatului pentru s+ 2rirea in#raciunii de ultra& contra bunelor mora uri i tulburare a linitii publice i de distrugere ,n paguba a utului public, const2nd ,n pro ocarea unui scandal ,n autobuz i spargerea geamului, unitatea de transport, parte ci il+, nu poate cere daune dec2t pentru costul ,nlocuirii geamului, iar nu i pentru c2tigul nerealizat, ca urmare a r+nirii o#erului, cu ocazia s+ 2ririi in#raciunii i ne#olosirea autobuzului ,n timpul concediului medical acordat conduc+torului auto %epararea ,n natur+ a pagubei cauzate prin in#raciune 5n articolul 1/ alin. ) lit. a din Codul de procedur+ penal+ se pre ede c+, repararea pre&udiciului ,n natur+ se #ace prin restituirea lucrului, prin restabilirea situaiei anterioare s+ 2ririi in#raciunii, prin des#iinarea total+ ori parial+ a unui ,nscris i prin orice alt mi&loc de reparare. %estituirea lucrurilor, ca modalitate de reparare a pagubei ,n natur+, se #ace ,n cazul ,n care lucrurile aparin2nd p+rii ci ile au #ost ridicate de la ,n inuit sau inculpat, ori de la alt+ persoan+ c+reia ,n inuitul sau inculpatul le-a ,ncredinat. Potri it art. 116 Cod procedur+ penal+, dac+ procurorul sau instana de &udecat+ constat+ c+ lucrurile ridicate de la ,n inuit ori inculpat, sau de la orice persoan+ care le-a primit spre a le p+stra, sunt proprietatea persoanei +t+mate, ori au #ost luate pe nedrept din posesia sau detenia sa, dispune restituirea acestor lucruri persoanei +t+mate. 9ricare alt+ persoan+ care pretinde un drept asupra lucrurilor ridicate poate cere, potri it dispoziiilor art. 11? Cod procedur+ penal+, stabilirea acestui drept i restituirea. %estituirea lucrurilor poate #i dispus+ at2t de c+tre procuror, ca organ de urm+rire penal+, c2t i de c+tre instana de &udecat+, ,n orice #az+ a procesului penal. C2nd restituirea lucrurilor are caracterul unei m+suri procesuale de reparare remelnic+ a pagubei produse prin in#raciune, de#initi area restituirii se #ace prin !ot+r2rea instanei de &udecat+. Got+r2rea instanei de &udecat+ poate #i atacat+ separat cu 148

recurs, care nu suspend+ e$ecutarea. 'ste posibil ,ns+ ca restituirea lucrurilor s+ se #ac+ i prin ordonana procurorului cu ocazia ,ncet+rii urm+ririi penale sau scoaterii de sub urm+rire penal+, ,n acest caz restituirea a 2nd caracter de#initi 3art. */5 lit. b Cod procedur+ penal+). @neori restituirea lucrurilor nu acoper+ integral pre&udiciul cauzat prin in#raciune, situaie ,n care, inculpatul urmeaz+ a #i obligat la plata unor desp+gubiri prin care s+ realizeze o reparaie integral+ a pagubei su#erite de partea ci il+. Ast#el, ,n cazul c2nd piesele ce au #+cut obiectul #urtului s-au deteriorat ,nainte de a #i restituite societ+ii p+gubite, nu se poate considera c+ pre&udiciul a #ost recuperat prin restituirea acelor piese. instana a 2nd ,ndatorirea s+ stabileasc+ ,ntinderea e$act+ a pre&udiciului r+mas neacoperit%epararea pagubei ,n natur+, uneori, se poate #ace prin restabilirea situaiei anterioare s+ 2ririi in#raciunii. Ast#el, ,n cazul condamn+rii inculpatului pentru in#raciunea pre +zut+ ,n art. *01 alin. * din ec!iul Cod penal 3,mpiedicarea unei persoane de a #olosi o locuin+ ori parte dintr-o locuin+ sau imobil, deinut ,n baza unei !ot+r2ri &udec+toreti), instana ,n rezol area laturii ci ile a procesului, la cererea p+rii ci ile, trebuie s+ dispun+ restabilirea situaiei anterioare, prin e acuarea inculpatului din imobilul pe care l-a ocupat, ,mpiedic2nd #olosirea lui de c+tre partea ci il+ %estabilirea situaiei anterioare s+ 2ririi in#raciunii trebuie dispus+ i ,n cazul ,ncet+rii procesului penal ca e#ect al amnistiei, deoarece amnistia nu are e#ecte asupra drepturilor persoanei +t+mate, iar restabilirea situaiei anterioare constituie, con#orm dispoziiilor articolului 1/ din Codul de procedur+ penal+, o modalitate de reparare a pagube 5n cazul anumitor in#raciuni, repararea pagubei ,n natur+ poate #i #+cut+ numai prin des#iinarea total+ sau parial+ a unui ,nscris. Ast#el, ,n cazul #alsi#ic+rii unui testament, motenitorul poate #i repus ,n drepturile din care a #ost dec+zut, ca urmare a #alsului s+ 2rit, prin des#iinarea total+ sau parial+ a testamentului #alsi#icat. %epararea pagubei prin plata unei desp+gubiri b+neti Potri it art. 1/ alin. ) lit. b Cod procedur+ penal+, repararea pagubei se #ace prin plata unei desp+gubiri b+neti, ,n m+sura ,n care repararea ,n natur+ nu este cu putin+. "esp+gubirea b+neasc+, dei are un caracter subsidiar #a+ de repararea pagubei ,n natur+ este totui ,nt2lnit+ ,n mod #rec ent ,n practica organelor &udiciare, tocmai datorit+ imposibilit+ii #olosirii primei modalit+i de reparare a pre&udiciului cauzat prin in#raciune. "esp+gubirea b+neasc+ cuprinde, ca i desp+gubirea ,n natur+, at2t suma de bani care acoper+ pre&udiciul e#ecti , c2t i #olosul de care a #ost lipsit+ partea ci il+. 5n cazul pre&udiciului cauzat unit+ilor economice prin in#raciuni, calcularea pre&udiciului se #ace in2nd seama at2t de dispoziiile art. 1/ Cod procedur+ penal+, raportat la art. 66? i art. 10?/ C. ci ., c2t i ,n baza unor dispoziii speciale, cum sunt, spre e$emplu, cele cuprinse ,n "ecretul nr. *0? din 1601, modi#icat prin "ecretul nr. ))6 din 16?1, art. ) i 6, ,n cazul sustragerii de timbre cu destinaie e$clusi #ilatelic+, de la unitatea care le editeaz+, paguba se calculeaz+ ,n raport de aloarea de catalog a timbrelor, iar nu ,n raport de aloarea lor nominal+ sau ,n alte acte normati e cu caracter special, ,n ceea ce pri ete calculul alorii 149

unor bunuri sustrase prin in#raciune 5n spiritul unei corecte aplic+ri a legii, ,n cazul ,n care inculpatul a #ost obligat la plata desp+gubirilor reprezent2nd aloarea integral+ a unor bunuri degradate, instana trebuie s+ oblige partea ci il+ s+ predea inculpatului acele bunuri. :+s2nduse bunurile ,n patrimoniul p+rii ci ile se creeaz+ o situaie ce ec!i aleaz+ cu o ,mbog+ire #+r+ &ust+ cauz+ 5n cazul pre&udiciilor cauzate persoanelor #izice, desp+gubirea b+neasc+ poate reprezenta, dup+ caz, aloarea bunurilor sustrase, sumele de bani cu care ictima unui omor contribuia la ,ntreinerea unor persoane 3soia sau soul, concubina care a ea copii cu ictima, soia pentru copiii luai spre cretere i educare #+r+ #orme de adopie, precum i persoanele care au suportat c!eltuielile cu ,ngri&irea ictimei ori cu ,nmorm2ntarea ei. Problema repar+rii daunelor morale-Constituind una dintre cele mai comple$e i contro ersate probleme din literatura i practica &udiciar+, repararea daunelor morale r+m2ne un domeniu ,n care g2ndirea &uridic+ a trebui s+ g+seasc+ cele mai adec ate soluii pentru ocrotirea intereselor persoanei ,n cazurile ,n care, prin s+ 2rirea unor in#raciuni, s-au cauzat +t+m+ri de ordin moral. Rin2nd seama de ,mpre&urarea c+ pre&udiciul este determinat de o in#raciune, ,n procesul penal s-a pus cu i mai mult+ acuitate problema de a ti dac+ se pot acorda desp+gubiri patrimoniale pentru repararea unui pre&udiciu moral. 5n practica &udiciar+ rom2n+, ,n lipsa unui te$t e$pres de lege, s-a statuat ,nc+ cu decenii ,n urm+ c+ nu se pot acorda desp+gubiri pentru pre&udicii morale. <oti aia de ansamblu care s-a dat a #ost, c+ potri it principiilor constituionale ale remii, iz orul principal de enit era munca i nu se putea concepe plata unei sume de bani ca ec!i alent al unei pre&udicieri morale pro ocate unei persoane. "ei teza de principiu a a ut un caracter de permanen+, ,n doctrin+ i ,n practic+ s-au mani#estat i opinii care pentru anumite situaii au ameliorat concepia i au apropiat-o de interesele membrilor societ+ii, pentru opiuni sporite ,n domeniul cultural, artistic i c!iar de di ertisment. 5ntre pre&udiciul patrimonial i cel moral s-au introdus categorii intermediare, cum ar #i, de pild+, pre&udiciul de agrement const2nd ,n pierderea posibilit+ii de ,mbog+ire spiritual+, di ertisment i destindere care ar decurge, de e$emplu, din pro ocarea unor +t+m+ri corporale ire ersibile, sluiri, des#igur+ri, paralizii, in#irmit+i care ar ,mpiedica ictima de a participa direct la iaa social+ i bene#iciile acesteia. "esp+gubirea acordat+ ,n asemenea situaii nu constituie un praetium doloris, ci o modalitate de a #ace mai acceptabile condiiile de ia+ alterate ale ictimei. 5n alte cazuri s-a apreciat c+, dei nu e$ist+ posibilitatea unei e alu+ri b+neti a pre&udiciului subzist+ ne oia acord+rii unor desp+gubiri. 5n acest sens s-a !ot+r2t, ca persoana +t+mat+ ,n integritatea sa corporal+ i s+n+tate, care realizeaz+ aceleai enituri prin munc+ depun2nd un e#ort suplimentar de natur+ s+ gr+beasc+ procesul de oboseal+ i epuizare #izic+, are dreptul la o desp+gubire corespunz+toare 5n mod similar, ,n cazul pro oc+rii unei in#irmit+i permanente a unui minor ne,ncadrat ,n munc+, instana trebuie s+ stabileasc+ ec!i alentul b+nesc al e#ortului suplimentar iitor de compensare a in#irmit+ii, care se a mani#esta, c2nd persoana a munci, 150

i s+ oblige pe inculpat la dezd+un+ri corespunz+toare Autorul din culp+ al unui accident de circulaie rutier+ prin care s-a cauzat +t+marea corporal+ a unei persoane, a 2nd ca urmare internarea ,n spital, tratament medical i alterarea temporar+ a condiiilor de ia+, este dator s+ desp+gubeasc+ ictima i prin plata unor daune morale ,n raport cu traumele psi!ice pe care aceasta le-a su#erit ,n urma in#raciunii. 5n acest sens e$empli#ic+m- Prin sentina penal+ nr. *6/ din *) noiembrie 1666, Budec+toria 7inaia a condamnat pe inculpatul ".A. pentru s+ 2rirea in#raciunilor de +t+mare corporal+ din culp+, pre +zut+ ,n art.1?/ alin.1 i ) i, respecti , ,n art.1?/ alin.* i / din ec!iul Cod penal. 8otodat+, inculpatul a #ost obligat s+ pl+teasc+ p+rii +t+mate, ".7., *5 lei, contra aloarea unor c2r&e i )5 lei p+rii +t+mate 8.<., resping2ndu-se cererile de obligare la plata daunelor morale. (nstana a reinut c+, ,n seara zilei de 1/ septembrie 166?, inculpatul a e#ectuat o dep+ire neregulamentar+ cu autoturismul pe care-l conducea, intr2nd ,n coliziune cu un alt autoturism condus regulamentar. 5n urma accidentului partea +t+mat+ ".7. a su#erit leziuni necesit2nd pentru indecare 60-100 zile ,ngri&iri medicale, iar partea +t+mat+ 8.<. leziuni care au necesitat 15-10 zile de ,ngri&iri. 8ribunalul Pra!o a, prin decizia penal+ nr. 5*1 din 5 iunie *000, a admis apelurile declarate de p+rile ci ile i a obligat pe inculpat s+ pl+teasc+ 10 milioane lei daune morale p+rii ci ile ".7. i )00 lei, cu acelai titlu, p+rii ci ile 8.<. Curtea de Apel Ploieti, prin decizia penal+ nr. 1111 din *0 septembrie *000, a admis recursul declarat de inculpat i a ,nl+turat obligarea acestuia la plata daunelor morale, cu moti area c+ p+rile ci ile au su#erit +t+m+ri corporale indecabile, care nu au cauzat un pre&udiciu moral prin e$istena unor c!eltuieli de agrement sau alte c!eltuieli necesare, ca urmare a diminu+rii capacit+ii de munc+. %ecursul ,n anulare declarat ,n cauz+ este #ondat. Potri it art. 1/ alin. ) din Codul de procedur+ penal+ i art. 66? din Codul ci il, orice #apt+ a omului care cauzeaz+ altuia un pre&udiciu, oblig+ pe acela din a c+rui greeal+ s-a ocazionat, al repara. "e asemenea, %ecomand+rile Consiliului 'uropei din 1616 de la :ondra subliniaz+, ,ntre altele, c+ principiul reparaiei daunelor morale trebuie recunoscut ,n cazul leziunilor corporale, desp+gubirea a 2nd rolul de a da o compensare ictimei 35.C.C.B. 7entina penal+, "ecret nr. 1)?0;*00*). "in probele administrate ,n cauz+ rezult+ c+, pe l2ng+ daunele patrimoniale su#erite de partea +t+mat+, au e$istat i pre&udicii morale decurg2nd din internarea ,n spital, traumele #izice i psi!ice su#erite, sec!ele posttraumatice care a#ecteaz+ negati participarea p+rilor +t+mate la iaa social+, pro#esional+ i de #amilie, comparati cu situaia lor anterioar+ +t+m+rii produse prin #apta ilicit+ a inculpatului. Ca atare, instana de apel a decis corect c+ p+rile ci ile, urmare +t+m+rilor #izice cauzate prin in#raciune, au su#erit i +t+m+ri psi!ice i alterarea condiiilor de ia+, ceea ce &usti#ic+ obligarea inculpatului la plata unor daune morale. 8otodat+, este de reinut c+, ,n lipsa unor criterii legale de determinare a cuantumului daunelor morale, instana de apel a stabilit bine ,ntinderea acestora, ,n raport cu gra itatea +t+m+rilor produse i cu intensitatea su#erinelor cauzate. 5n consecin+ 151

recursul ,n anulare a #ost admis, menin2ndu-se !ot+r2rea primei instane, ast#el cum a #ost modi#icat+ ,n apel. 5ntinderea desp+gubirilor ci ile, ce se or acorda pentru daunele morale, a #i apreciat+ de c+tre instana de &udecat+. 7ubiecii aciunii ci ile-5n situaiile ,n care prin s+ 2rirea in#raciunii s-a produs i un pre&udiciu material sau moral ,n dauna unei persoane #izice sau &uridice ia natere, ,n mod normal, un raport de con#lict ci il. )ubiectul activ al aciunii ci ile ,n procesul penal este parte ,n cauz+. Potri it art. */ Cod procedur+ penal+, persoana +t+mat+, care e$ercit+ aciunea ci il+ ,n cadrul procesului penal, se numete parte ci il+. 8itular al aciunii ci ile poate #i orice persoan+ #izic+ sau &uridic+, inclusi statul, ,n m+sura ,n care a ap+rut ca subiect pasi al litigiului de drept ci il, decurg2nd din suportarea pre&udiciului determinat prin s+ 2rirea in#raciunii. )ubiecii pasivi ai aciunii ci ile sunt cei care r+spund din punct de edere ci il pentru pre&udiciu i ,mpotri a c+rora aciunea se e$ercit+. Articolul 1/ alin. 1 din Codul de procedur+ penal+ arat+ c+ aceste persoane sunt inculpatul i partea responsabil+ ci ilmente, ,ntruc2t ei sunt subiecii care pot #i trai la r+spundere ci il+. %+spunderea ci il+ a subiecilor pasi i ,mpotri a c+rora se e$ercit+ aciunea ci il+ poate decurge numai din paguba pricinuit+ prin s+ 2rirea in#raciunii 5n cazul persoanelor lipsite de capacitate de e$erciiu sau cu capacitate de e$erciiu restr2ns+, dei reprezentanii legali e$ercit+ aciunea ci il+ ,n interesul persoanelor reprezentate, aceasta nu le con#er+ nici calitatea de subieci acti i ai aciunii ci ile i nici poziia procesual+ de parte ci il+. <oartea p+rilor, ,n general, nu produce e#ecte asupra aciunii ci ile. Aciunea ci il+ r+m2ne ,n competena instanei penale ,n caz de deces al oric+rei p+ri, introduc2ndu-se ,n cauz+ motenitorii de#unctului 3art. *1 alin. 1 Cod procedur+ penal+). Pentru ca motenitorii s+ poat+ #i introdui ,n cauz+ este ne oie ca acetia s+ #i acceptat motenirea. <otenitorii p+rii ci ile e$ercit+ ,n acest caz aciunea ci il+ =jure ,ereditatis6. C2nd moartea ictimei s-a datorat in#raciunii, motenitorii e$ercit+ aciunea ci il+ = nomine et jure proprio6. 5ntr-o asemenea situaie aciunea se poate e$ercita de orice persoan+ +t+mat+, indi#erent dac+ este sau nu motenitor "ac+ una din p+ri este o persoan+ &uridic+, ,n caz de reorganizare a acesteia se introduc ,n cauz+ succesorii ,n drepturi, iar ,n caz de des#iinare sau de dizol are se introduc ,n cauz+ lic!idatorii 3art. *1 alin. * Cod procedur+ penal+). "ac+ #+ptuitorul a decedat ,nainte de ,nceperea urm+ririi penale, constituirea de parte ci il+ nu mai este posibil+, iar c2nd inculpatul a decedat ,nainte de sesizarea instanei, aceasta ne#iind ,n estit+ cu &udecarea #aptelor s+ 2rite de participantul respecti , nu are dreptul s+ se pronune nici cu pri ire la cererea de desp+gubiri #ormulat+ de partea ci il+ ,mpotri a motenitorilor "ecesul inculpatului inter enind ,n cursul &udec+ii i e$ist2nd o constituire de parte ci il+, instana este obligat+ s+ introduc+ ,n cauz+ pe motenitorii inculpatului i s+ nu rezer e p+rii ci ile calea unei aciuni separate ,n #aa instanei ci ile. (nstana nu a putea proceda ast#el nici pe considerentul c+ motenitorii erau ,nc+ ,n termenul de acceptare a motenirii5ntruc2t ,n timpul complet+rii urm+ririi penale, pentru care 152

cauza a #ost restituit+ procurorului, unul dintre inculpai a decedat, cu pri ire la acesta ,n mod corect s-a dispus ,ncetarea urm+ririi penale. <otenitorii s+i au #ost ,n mod greit introdui ,n cauz+ ca p+ri responsabile ci ilmente, i obligai la plata desp+gubirilor ci ile, ,ntr-o asemenea situaie alori#icarea preteniilor p+rii ci ile #iind legalmente posibil+ numai pe calea unei aciuni ci ile separate

16) 9bligarea de a nu p+r+si localitatea i obligarea de a nu p+r+si ara m+suri pre enti e. <asura obligarii de a nu parasi localitatea consta in indatorirea impusa in inuitului sau inculpatului, de procuror ori de instanta de &udecata, de a nu parasi localitatea in care locuieste, #ara incu iintarea organului care a dispus aceasta masura. Procurorul poate lua aceasta masura prin ordonanta. (n cursul urmaririi penale, durata masurii pre azute in alineatul precedent nu poate depasi )0 de zile. (n caz de incalcare a masurii aplicate se poate lua impotri a in inuitului sau inculpatului una din celelalte masuri pre enti e, daca sunt indeplinite conditiile pre azute de lege pentru luarea acelor masuri. 7pre deosebire de reinere i arestare care sunt m+suri pri ati e de libertate, acest+ m+sur+ este restricti + de libertate , #+ptuitorul nea 2nd posibiliatea s+ p+r+seasc+ localiatea ,n care locuiete dec2t cu ,ncu iinarea organului care a dispus m+sura. Potri it art.1/5 alin.31) raportat la art.1/) alin.31) i art.1)1 alin.31) C.proc.pen., obligarea de a nu p+r+si localitatea poate #i dispus+ dac+ sunt ,ndeplinte cumulati dou+ condiii- a) sunt probe sau indicii temeinice c+ ,n inuitul sau inculpatul a s+ 2rit o #apt+ pre +zut+ de legea penal+. b) legea pre ede pentru #apta s+ 2rit+ pedeapsa ,nc!isorii. <+sura poate #i dispus+ de procuror sau de instana de &udecat+. Con#orm dispoziiilor art.1/5 alin3*), ,n #aza de urm+rire penal+ poate #i dispus+ pe o durat+ care nu poate dep+i )0 de zile. <+sura oblig+rii de a nu p+r+si localitatea poate #i prelungit+ ,n cursul urm+ririi penale, ,n caz de necesitate i numai moti at. Prelungirea se dipune de instana c+reia i-ar re eni competena s+ &udece cauza ,n #ond, #iecare prelungire neput2nd s+ dep+easc+ )0 de zile. "urata ma$im+ a m+surii ,n cursul urm+ririi penale este de un an. 5n mod e$cepional, c2nd pedeapsa pre +zut+ de lege este deteniunea pe ia+ sau ,nc!isoarea de 10 ani ori mai mare, durata ma$im+ a oblig+rii de a nu p+r+si localitatea este de * ani. Cum legea nu precizeaz+ durata oblig+rii de a nu p+r+si loclaitatea dec2t pentru #aza de urm+rire penal+, urmeaz+ s+ concluzion+m c+, ,n #aza de &udecat+, acest+ m+sur+ poate #i luat+ p2n+ la soluionarea cauzei, #iind deci nelimitat+ ,n timp. Potri it art.1/5 alin.3)), nerespectarea m+surii aplicate ,mpotri a ,n inuitului sau inculpatului poate genera ,nlocuirea ei cu o m+sur+ pre enti + pri ati + de libertate, dac+ sunt ,ntrunite condiiile pentru luarea unei ast#el de m+suri. 9bligarea de a nu p+r+si ara <+sura oblig+rii de a nu pr+si ara este tot o m+sur+ restricti + de libertate care 153

const+ ,n ,ndatorirea impus+ ,n inuitului sau inculpatului, de procuror, ,n cursul urm+ririi penale, sau de instana de &udecat+ ,n cursul &udec+ii, de a nu p+r+si ara #+r+ ,ncu iinarea organului care a dispus acest+ m+sur+. 9bligarea de a nu p+r+si ara poate #i dispus+ dac+ sunt ,ndeplinite cumulati dou+ condiii - a) sunt probe sau indicii temeinice c+ ,n inuitul sau inculpatul a s+ 2rit o #apt+ pre +zut+ de legea penal+. b) legea pre ede pentru #apta s+ 2rit+ pedeapsa ,nc!isorii. 5n #aza de urm+rire penal+, m+sura poate #i dispus+ pe o durat+ care nu poate dep+i )0 de zile . <+sura oblig+rii de a nu p+r+si ara poate #i prelungit+ ,n cursul urm+rii penale, ,n caz de necesitate i numai moti at. Prelungirea se dipune de c+tre instana c+reia i-ar re eni competena s+ &udece cauza ,n #ond, #iecare prelungire neput2nd s+ dep+easc+ )0 de zile. "urata ma$im+ a m+surii de a nu p+r+si ara ,n cursul urm+ririi penale este de un an. 5n mod e$cepional, c2nd pedeapsa pre +zut+ de lege este deteniunea pe ia+ sau ,nc!isoarea de 10 ani ori mai mare, durata ma$im+ a oblig+rii de a nu p+r+si ara este de * ani. 5n #aza de &udecat+, acest+ m+sur+ poate #i luat+ p2n+ la soluionarea cauzei, #iind deci nelimitat+ ,n timp. Copia ordonanei procurorului sau, dup+ caz, a ,nc!eierii instanei, r+mas+ de#initi +, se comunic+, dup+ caz, ,n inuitului sau inculpatului i seciei de poliie ,n a c+rei raz+ teritorial+ locuiete acesta, organelor competente s+ elibereze paaportul, precum i organelor de #rontier+.9rganele ,n drept re#uz+ eliberarea paaportului sau, dup+ caz, ridic+ pro izoriu paaportul pe durata m+surii.

00) 9rganele la care poate #i introdus+ pl2ngerea prealabil+. Plangerea prealabila se adreseaza- instantei de &udecata, in cazul in#ractiunilor pre azute de Codul penal in art. 1?0, 1?/ alin. 1, 16), *05, *01, *10, *1) si **0, daca #aptuitorul este cunoscut. Cand #aptuitorul este necunoscut, persoana atamata se poate adresa organului de cercetare penala pentru identi#icarea lui. organului de cercetare penala sau procurorului organului competent sa e#ectueze urmarirea penala, cand plangerea prealabila este indreptata contra unui &udecator, procuror, notar public, militar, &udecator si controlor #inanciar de la camera de conturi &udeteana sau contra uneia din persoanele aratate in art. *6 pct. 1.

01) Partea ci ila- noiune. constituirea p+rii ci ile. modalit+i de constituire. drepturi i ,ndatoriri. Partea ci ila poate #ormula cereri, ridica e$ceptii si pune concluzii in masura in care acestea au legatura cu pretentiile sale ci ile. Persoana atamata care e$ercita actiunea ci ila in cadrul procesului penal se numeste parte ci ila. 'ste persoana care a su#erit un pre&udiciu material 154

sau moral prin in#ractiune si care se constituie ca parte in proces. :egea da dreptul la optiune persoanei pre&udi-ciate in pri inta utilizarii caii penale sau ci ile de alori#icare a pretentiilor impotri- a persoanei responsabile. "e aceea, calitatea de parte ci ila in procesul penal presupune, in mod obligatoriu, constituirea in aceasta calitate, printr-o declaratie e$presa din partea persoanei pre&udiciate, care poate #i #acuta oricand in cursul ur-maririi penale, iar in cursul &udecatii, cel mai tarziu pana la citirea actului de sesizare a instantei. 8ratamentul legal obliga partea ci ila ca in cuprinsul declaratiei de constituire sa precizeze in ce consta pre&udiciul su#erit si care este cuantumul acesteia, pentru ca orice modi#icare ulterioara a declaratiei de constituire de parte ci ila nu este ala-bila, #iind tardi a. (n mod e$ceptional, declaratia de constituire de parte ci ila, #acuta cu incalcarea termenului legal ori modi#icarea constituirii #acuta ulterior, poate #i considerata ca alabila daca inculpatul sau partea responsabila ci ilmente accepta. 8ermenul de constituire de parte ci ila este obligatoriu si pentru situatia in care actiunea ci ila se e$ercita din o#iciu, in cazul in care este pre&udiciata o unitate din cele la care se re#era art. 1/5, c.pen. sau o persoana #izica #ara capacitate de e$ercitiu sau cu capacitate de e$ercitiu restransa. Pentru ca o persoana sa obtina calitatea de parte ci ila in procesul penal este obligatoriu ca pre&udiciul sa se #i pro-dus prin in#ractiune. (n procesul penal, pre&udiciul nu poate reprezenta decat o con-secinta directa si necesara a #aptei pre azute de legea penala. Au pot #i reparate in procesul penal pre&udiciile indirecte. (n acest conte$t nu suntem de acord cu punctul de edere potri it caruia dobanditorul de buna-credinta ar putea a ea calitatea de parte ci ila in procesul penal. Potri it art. 110, C.pr.pen., atunci cand subdobanditorul unui bun sustras este de buna-credinta, acesta nu este obligat sa restituie bunul. Potri it legii, restituirea se #ace de la in inuit sau inculpat ori de la tainuitorul sau #a orizatorul real. (n cazul dobanditorului de buna-credinta sunt aplicabile pre ederile art. 1606 -. 1610, C.ci . 7ocietatea de asigurare nu se poate constitui ca parte ci ila in procesul penal pentru sumele ac!itate asiguratilor cu titlu de despagubire rezultata din in#ractiune, pentru ca ele nu isi au iz orul in in#ractiune, neintrand intr-un raport direct cu inculpatul, ci iz orul il constituie contractul de asigurare. (n acest #el, in baza art. 1?? din :egea nr. );160?, pri ind asigurarea sanatatii populatiei, unitatea sanitara se poate constitui ca parte ci ila in procesul penal pentru sumele ac!itate cu titlu de despagubire ci ila doar in cazul asistentei medicale gratuite. (n celelalte cazuri, per-soanele atamate, care ac!ita c!eltuielile medicale, se pot constitui ca parti ci ile in proces.

0*) Partea responsabila ci ilmente- momentul p2n+ la care poate #i introdus+ ,n procesul penal. modalit+i ,n care intra ,n procesul penal. drepturi i obligaii. 155

(ntroducerea in procesul penal a persoanei responsabile ci ilmente poate a ea loc, la cerere sau din o#iciu, #ie in cursul urmaririi penale, #ie in #ata instantei de &udecata pana la citirea actului de sesizare. Persoana responsabila ci ilmente poate inter eni in procesul penal pana la terminarea cercetarii &udecatoresti la prima instanta, luand procedura din stadiul in care se a#la in momentul inter entiei. Partea responsabila ci ilmente are, in ce pri este actiunea ci ila, toate drepturile pe care legea le pre ede pentru in inuit sau inculpat. 'ste persoana care raspunde ci il, potri it legii, pentru pre&udiciul cauzat de in-culpat prin in#ractiune. 'ste orba de situatiile de raspundere ci ila indirecta, pre a-zute in Codul ci il, precum si in legi speciale, a and ca #undament &uridic obligatia de garantie. Cel mai cuprinzator caz de raspundere indirecta, pre azut in "ecretul **1;1611, abrogat prin 9E 11;1661, aprobata prin :egea nr. 10?;1661, se gaseste in Codul #amilei 3art. )*), #iind restrans la situatia in care sotul inocent raspunde cu bunurile comune pentru pre&udiciile cauzate de catre celalalt sot patrimoniului public. Cele-lalte cazuri pri esc raspunderea parintilor pentru #aptele copiilor 3art. 1000 3*), C.ci .), raspunderea comitentilor pentru #aptele prepusilor 3art. 1000 3)), C.ci .), precum si in :egea gestionarilor nr. **;1616, in care sunt pre azute urmatoarele categorii de persoane care raspund pentru #apta altuia- Persoane cu atributii de control ino ate de anga&area sau de trecerea in #unctia de gestionar a unei persoane, #ara ca aceasta sa indeplineasca conditiile de arsta, studii, stagiu sau de antecedente personale. Persoanele care au primit de la gestionar, in a#ara indatoririlor de ser iciu bu-nuri a#late in patrimoniul public, daca stiau ca gestionarul a ea in gestiune aceste bunuri. Persoanele care au constituit garantii pentru gestionar. Procedura de constituire de parte responsabila ci ilmente pri este- (ntroducerea ei in proces poate a ea loc pe doua caia) :a cererea partii ci ile -. Partea responsabila ci ilmente poate #i introdusa in proces numai in #a oarea creditorului, nu si a debitorului. "e aceea, cererea incul-patului apare ca inadmisibila. b) (ntroducerea din o#iciu -. Poate a ea loc in cazul in care persoana pre&udiciata este o unitate de interes public 3potri it art. 1/5, C.pen.) sau o persoana #izica #ara capacitate de e$ercitiu sau cu capacitate de e$ercitiu restransa. (nter entia in proces a partii responsabila ci ilmente din proprie initiati a. 'ste &usti#icata uneori de interesul propriu al acesteia de a participa in proces si de a-si #ace apararea, pentru a e ita, in lipsa ei, o !otarare &udecatoreasca cu caracter penal data de instanta &udecatoreasca, care ar putea a ea e#ect de lucru &udecat asupra e entualitatii unui proces ci il.

0)) Partea responsabil+ ci ilmente- noiune. cazuri de r+spundere pentru #apta altuia. Persoana c!emata in procesul penal sa raspunda, potri it legii ci ile, pentru pagubele pro ocate prin #apta in inuitului sau inculpatului, se numeste parte responsabila ci ilmente. 156

'ste persoana care raspunde ci il, potri it legii, pentru pre&udiciul cauzat de in-culpat prin in#ractiune. 'ste orba de situatiile de raspundere ci ila indirecta, pre a-zute in Codul ci il, precum si in legi speciale, a and ca #undament &uridic obligatia de garantie. Cel mai cuprinzator caz de raspundere indirecta, pre azut in "ecretul **1;1611, abrogat prin 9E 11;1661, aprobata prin :egea nr. 10?;1661, se gaseste in Codul #amilei 3art. )*), #iind restrans la situatia in care sotul inocent raspunde cu bunurile comune pentru pre&udiciile cauzate de catre celalalt sot patrimoniului public. Cele-lalte cazuri pri esc raspunderea parintilor pentru #aptele copiilor 3art. 1000 3*), C.ci .), raspunderea comitentilor pentru #aptele prepusilor 3art. 1000 3)), C.ci .), precum si in :egea gestionarilor nr. **;1616, in care sunt pre azute urmatoarele categorii de persoane care raspund pentru #apta altuia- Persoane cu atributii de control ino ate de anga&area sau de trecerea in #unctia de gestionar a unei persoane, #ara ca aceasta sa indeplineasca conditiile de arsta, studii, stagiu sau de antecedente personale. Persoanele care au primit de la gestionar, in a#ara indatoririlor de ser iciu bu-nuri a#late in patrimoniul public, daca stiau ca gestionarul a ea in gestiune aceste bunuri. Persoanele care au constituit garantii pentru gestionar. Procedura de constituire de parte responsabila ci ilmente pri este(ntroducerea ei in proces poate a ea loc pe doua cai- a) :a cererea partii ci ile -. Partea responsabila ci ilmente poate #i introdusa in proces numai in #a oarea creditorului, nu si a debitorului. "e aceea, cererea incul-patului apare ca inadmisibila. b) (ntroducerea din o#iciu -. Poate a ea loc in cazul in care persoana pre&udiciata este o unitate de interes public 3potri it art. 1/5, C.pen.) sau o persoana #izica #ara capacitate de e$ercitiu sau cu capacitate de e$ercitiu restransa. (nter entia in proces a partii responsabila ci ilmente din proprie initiati a. 'ste &usti#icata uneori de interesul propriu al acesteia de a participa in proces si de a-si #ace apararea, pentru a e ita, in lipsa ei, o !otarare &udecatoreasca cu caracter penal data de instanta &udecatoreasca, care ar putea a ea e#ect de lucru &udecat asupra e entualitatii unui proces ci il.

0/) Partea +t+mat+ ,n procesul penal- noiune, constituire. drepturi i obligaii. Partea atamata poate #ormula cereri, ridica e$ceptii si pune concluzii cu pri ire la latura penala a cauzei. (n caz de concurs de in#ractiuni sau de cone$itate, dreptul partii atamate se limiteaza la #apta care i-a cauzat atamarea. Persoana atamata poate #i ascultata ca martor, daca nu este constituita parte ci ila sau nu participa in proces ca parte atamata. Persoana care a su#erit prin #apta penala o atamare #izica, morala sau materiala, daca participa in procesul penal, se numeste parte atamata. 'ste persoana care a su#erit o atamare #izica sau morala prin in#ractiune si care se constituie ca parte in procesul penal. 7e #ace distinctie intre persoana 157

atamata sau ictima in#ractiunii, care este o persoana ce a su#erit orice atamare prin in#ractiune si partea atamata, care este acea persoana ce s-a constituit in #ormele prescrise de lege ca parte in proces. Constituirea unei persoane ca parte atamata se materializeaza in cererea aceste-ia, care poate #i #acuta oricand in cursul urmaririi penale, iar in cursul &udecatii doar, cel mai tarziu, pana la citirea actului de sesizare al instantei, care poate consta in ci-tirea rec!izitoriului sau a plangerii prealabile a persoanei atamate. "esi legea nu #ace distinctie, in practica se #ace doar un rezumat al actului de sesizare al instantei. Citirea actului de sesizare marc!eaza intrarea in #ondul cauzei. 9rice constituire ulterioara de parte atamata este tardi a, cu e$ceptia cazului in care inculpatul accepta. (n irtutea rolului acti , instantei penale ii re ine sarcina de a e$plica persoanei care a su#erit o atamare prin in#ractiune care ii sunt drepturile si obligatiile proce-suale, inclusi posibilitatea de a se constitui ca parte atamata si termenul legal in care poate a ea loc constituirea. Aceasta reprezinta o c!estiune preliminara in pro-ces, care a a ea loc obligatoriu in termenul legal. "e la aceasta regula e$ista o singura derogarein cazul persoanelor pentru care introducerea in proces se #ace din o#iciu. 'ste orba de o unitate de interes public sau de o persoana #ara capacitate de e$ercitiu sau cu capacitate de e$ercitiu restransa. Persoana turilor si obligatiilor partii atamata prin in#ractiune poate opta intre doua calitati- parte atamata sau martor in proces, acestea #iind calitati procesuale incompatibile. (n pri inta drepatamate, acestea sunt aceleasi cu cele ale inculpatului, a and dreptul, ca si inculpatul, sa participe la toate actele de procedura e#ectuate in pri inta sa, sa #ormuleze cereri, sa depuna memorii, sa #aca declaratii, sa participe la e#ectuarea unor procedee probatorii, sa puna concluzii si sa uzeze de caile de atac pre azute de lege.

05) Participarea procurorului, a p+rilor i a altor persoane la &udecarea cauzelor penale ,n prima instan+. Procurorul este obligat sa participe la sedintele de &udecata ale &udecatoriilor, in cauzele in care instanta de &udecata a #ost sesizata prin rec!izitoriu, in cauzele in care legea pre ede pentru in#ractiunea sa arsita pedeapsa inc!isorii de * ani sau mai mare, in cauzele in care reunul din inculpati se a#la in stare de detentie sau este minor, precum si in cazul in care se dispune inlocuirea pedepsei amenzii cu cea a inc!isorii. :a sedintele de &udecata pri ind alte in#ractiuni, procurorul participa cand considera necesar. (n sedintele de &udecata ale celorlalte instante, participarea procurorului este obligatorie in toate cazurile. - Budecata nu poate a ea loc decat in prezenta inculpatului, cand acesta se a#la in stare de detinere. Potri it art.)15 alin.3*), participarea procurorului la edinele de &udecat+ ,n prim+ instan+ ce au loc la tribunale, curi de apel, la instane militare indi#ernt de gradul acestora, precum i la 5nalta Curte de Casaie i 158

Busitie, este obligatorie. Pirn e$cepie, la edinele de &udecat+ ale &udec+toriilor, participarea procuroului este obligatorie doar ,n 5 situaii 3 art.)15 alin.1 )- ,n cauzele ,n care instana de &udecat+ a #ost seizat+ prin rec!izitoriu. ,n cauzele ,n care legea pre ede pentru in#raciunea s+ 2rit+ +edeapsa ,nc!isorii de ) ani sau mai mare. "eterminarea cu e$actitate a cauzelor ,n care, #olosindu-se acest criteriu, prezena procurorului este obligatorie, se #ace a 2nd ,n edere te$tul incriminator din Partea special+ a Codului penal 3 ,n #orm+ simpl+ sau cali#icat+ ), #+r+ a se ine seama de circumstanele agra ante sau atenuante din Partea sepcial+. "ac+ pentru in#raciunea ce #ace obiectul &udec+rii cauzei, legea pre ede pedeapsa ,nc!isorii de ) ani sau mai mare, prezena procurorului este obligatorie c!iar dac+ aciunea penal+ s-a pus ,n micare la pl2ngerea prealabil+ a p+rii +t+mate sau dac+ in#raciunea a r+mas ,n #aza de tentai + iar, ,n lumina ,n art.*1 alin.3*), pedeapsa ,nc!isorii este mai mare de ) ani. ,n cauzele ,n care reunul din inculpai se a#l+ ,n stare de detenie. 7tarea de detenie se poate datora #ie lu+rii, ,n cauza ,n care se &udec+ sau ,ntr-o alt+ cauz+, a m+surii arest+rii pre enti e, #ie e$ecut+rii unei !ot+r2ri penale de#initi e pronunate ,ntr-un proces penal epuizat. ,n cauzele penale ,n care reunul din inculpai se g+sete ,ntr-una din situaiile pre +zute de art.101 alin.3*) 3 cazuri ,n care asistena &uridic+ este obligatorie ,n cauzele penale ,n care se dispune ,nlocuirea pedepsei amenzii cu ,nc!isoare. Participarea procurorului la edinele de &udecat+ ce au loc la &udec+torie mai este obligatorie i ,n alte situaii dec,t cele pre +zute ,n art.)15 alin. 31), ,ns+ ele nu izeaz+ &udecarea unor cauze penale ,n prim+ instan+ 3 ,n cazul reabilit+rii &udec+toreti, al recunoaterii pe cale principal+ a unor !ot+r2ri &udec+toreti str+ine, al re izurii etc .). Potri it art.160 alin.3*), nerespectarea dispoziiilor pri ind participarea obligatorie a procuroului la edinele de &udecat+ atrage sanciunea nulit+ii absolute. Participarea procurorului este obligatorie at2t la &udecarea laturii penale, c2t i la &udecarea laturii ci ile dis&unse i este consemnat+ ,n partea introducti + a sentinei 3 art.)05 alin.1 lit.c ). 5n des#+urarea cercet+rii &udec+toreti i a dezbaterilor, procurorul e$rcit+ un rol acti ,n ederea a#l+rii ade +rului i a respect+rii dipoziiilor legale 3 art.)11 alin.1 )- el trebuie s+ ,i spun+ p+rea asupra tuturor problemelor ridicate de p+ri sau de ap+rare, put2nd #ormula cereri, ridica e$cepii i pune concluzii, dar numai moti at. Concluziile procurorului nu susin ,n orice situaii ,n inuirea, ele put2nd #i de ac!itare a inculpatului sau de ,ncetarea a procesului penal ,n situaiile pre +zute de lege 3 art.)11 alin.) ). Practic, procurorul particip+ la edinele de &udecat+ ,ntr-o dubl+ calitate, i anume de a susine ,n cursul &udec+ii aciunea penal+, pe de o aparte, i de a mani#esta rol acti ,n ederea a#l+rii ade +rului i respect+rii dispoziiilor legale ,n #aza de &udecat+. Participarea p+rilor la &udecarea cazelor penale ,n prim+ instan+-Pentru a asigura prezena p+rilor la &udecat+, acestea trebuie citate. P+rile se pot prezenta i participa la &udecat+ c!iar dac+ nu au #ost citate sau nu au primit citaie, ,ns+ numai dup+ ce preedintele completului a stabilit identitatea lor 3 art.*60 alin.* ). Aeprezenatarea p+rilor legal citate nu consituie un 159

impediment pentru &udecarea cauzei. "atorit+ poziiei procesuale speci#ice a iculpatului, legea 3 art.)1)1 alin.* ) pre ede c+ citaia trebuie s+ #ie ,nm2nat+ cu cel puin 5 zile ,naintea termenului #i$at. Aerespectarea acestor dispoziii #ace ca procedura de citare a inculpatului pentru termenul respecti s+ nu #ie legal ,ndeplinit+, produc2ndu-se, totodat+, o dis#uncionalitate ,n e$ercitarea dreptului s+u la ap+rare. 5n cazul ,n care inculpatul se a#l+ ,n stare de deinere, acestuia i se comunic+ i copia actului de sesizare a instanei. Budecata nu poate a ea loc ,n absena inculpatului c2nd acesta se a#l+ ,n stare de deinere. starea de deinere nu se con#und+ cu starea de arest, s#era primei noiuni #iind mai larg+. <ai mult, legea pre ede aducerea obligatorie a inculpatului arestat la &udecarea cauzei 3 art.)1/ alin.* ). 9bligaia de aducere incub+ organului de deinere. Ca urmare a admiterii e$cepiei de neconstituionalitate pri itaore la ec!ile dispoziii ale art.10/ alin.31), inculpatul poate #i reprezentat orc2nd ,n cursul &udec+ii, indi#erent de limitele pedespei i de gradul de &urisdicie. Participarea altor persoane la &udecarea cauzelor penale ,n prim+ instan+ @neori, pentru soluionarea pricinii, instana de &udecat+ poate aprecia c+ este necesar+ prezena la edina de &udecat+ a altor persoane 3 martori, e$peri, interprei ), dispun2nd ,n acest sens citarea lor. "ac+ persoana citat+ nu se prezint+ la edina de &udecat+, instana, apreciind c+ prezena ei este necesar+, poate dipune aducerea cu mandat 3 art.1?) alin.1 ). de asemenea, poate dipune aplicare unei amenzi &udiciare ,n condiiile art.16? alin.31).

01) Perc!eziia ca mi&loc de prob+. Procedura e#ectu+rii perc!eziiei i ridicarea de obiecte sau ,nscrisuri. Cand persoana careia i s-a cerut sa predea reun obiect sau reun inscris din cele aratate in art. 6? tagaduieste e$istenta sau detinerea acestora, precum si ori de cate ori pentru descoperirea si strangerea probelor este necesar, organul de urmarire penala sau instanta de &udecata poate dispune e#ectuarea unei perc!ezitii. Perc!ezitia poate #i domiciliara sau corporala. 9rganul de cercetare penala poate #ace perc!ezitii domiciliare cu autorizatia procurorului. Perc!ezitia domiciliara se poate #ace #ara autorizatia procurorului numai daca persoana la domiciliul careia urmeaza a se #ace perc!ezitia consimte in scris la aceasta.(n caz de in#ractiune #lagranta, perc!ezitia domiciliara se e#ectueaza #ara autorizatia procurorului. (nstanta poate proceda la e#ectuarea perc!ezitiei cu ocazia unei cercetari locale.(n celelalte cazuri, dispozitia instantei de &udecata de a se e#ectua o perc!ezitie se comunica procurorului, in ederea e#ectuarii acesteia. %idicarea de obiecte si inscrisuri precum si perc!ezitia domiciliara se pot #ace de organul de cercetare penala intre orele 1-*0, iar in celelalte ore numai in caz de in#ractiune #lagranta, sau cand perc!ezitia urmeaza a se e#ectua intr-un local 160

public. Perc!ezitia inceputa intre orele 1-*0 poate continua si in timpul noptii. %idicarea de obiecte si inscrisuri precum si perc!ezitia domiciliara se pot #ace de procuror si in timpul noptii. 9rganul &udiciar care urmeaza a e#ectua perc!ezitia este obligat ca in prealabil sa se legitimeze si, in cazurile pre azute de lege, sa prezinte autorizatia data de procuror. %idicarea de obiecte si inscrisuri precum si perc!ezitia domiciliara se #ac in prezenta persoanei de la care se ridica obiecte ori inscrisuri, sau la care se e#ectueaza perc!ezitia, iar in lipsa acesteia, in prezenta unui reprezentant, a unui membru al #amiliei sau a unui ecin, a and capacitate de e$ercitiu. Aceste operatiuni se e#ectueaza de organul de cercetare penala in prezenta unor martori asistenti. Cand persoana la care se #ace perc!ezitia este retinuta ori arestata, a #i adusa la perc!ezitie. (n cazul in care nu poate #i adusa, ridicarea de obiecte si inscrisuri, precum si perc!ezitia domiciliara se #ac in prezenta unui reprezentant ori a unui membru de #amilie, iar in lipsa acestora, a unui ecin, a and capacitate de e$ercitiu.9rganul &udiciar care e#ectueaza perc!ezitia are dreptul sa desc!ida incaperile sau alte mi&loace de pastrare in care s-ar putea gasi obiectele sau inscrisurile cautate, daca cel in masura sa le desc!ida re#uza aceasta. 9rganul &udiciar este obligat sa se limiteze la ridicarea numai a obiectelor si inscrisurilor care au legatura cu #apta sa arsita. obiectele sau inscrisurile a caror circulatie sau detinere este interzisa se ridica totdeauna. 9rganul &udiciar trebuie sa ia masuri ca #aptele si impre&urarile din iata personala a celui la care se e#ectueaza perc!ezitia si care nu au legatura cu cauza sa nu de ina publice. Perc!ezitia corporala se #ace numai de o persoana de acelasi se$ cu cea perc!ezitionata.

00) Pertinena, concludena i utilitatea probelor. (n cursul procesului penal partile pot propune probe si cere administrarea lor. Cererea pentru administrarea unei probe nu poate #i respinsa, daca proba este concludenta si utila. Admiterea sau respingerea cererii se #ace moti at.

0?) Pl2ngerea prealabil+- noiune, titularii pl2ngerii prealabile i coninutul acesteia. Punerea in miscare a actiunii penale se #ace numai la plangerea prealabila a persoanei atamate, in cazul in#ractiunilor pentru care legea pre ede ca este necesara ast#el de plangere. Plangerea prealabila se adreseaza- instantei de &udecata, in cazul in#ractiunilor pre azute de Codul penal in art. 1?0, 1?/ alin. 1, 16), *05, *01, *10, *1) si **0, daca #aptuitorul este cunoscut. Cand #aptuitorul este necunoscut, persoana atamata se poate adresa organului de 161

cercetare penala pentru identi#icarea lui. organului de cercetare penala sau procurorului organului competent sa e#ectueze urmarirea penala, cand plangerea prealabila este indreptata contra unui &udecator, procuror, notar public, militar, &udecator si controlor #inanciar de la camera de conturi &udeteana sau contra uneia din persoanele aratate in art. *6 pct. 1. Poti it art.**1 alin.3*), c2nd, potri it legii, punerea ,n micare a aciunii penale se #ace numai la pl2ngerea prealabil+ ori la sesizarea sau cu autoirzarea organului pre +zut de lege, urm+rirea penal+ nu poate ,ncepe ,n lipsa acestora. Ast#el, pentru unele in#raciuni sunt necesare anumite sesiz+ri din partea organelor pre +zute de lege, cum ar #i cazul in#raciunilor pre +zute de Codul penal ,n art.))1-))1, )/?, )5) i )5/, c2nd urm+rirea penal+ poate ,ncepe numai la sesizarea comandantului. "e asemenea, potri it art.*0? C.pen., aciunea penal+ pentru #aptele pre +zute ,n art.*0) alin.31), *0/ alin.31) i art.*05 alin.31) i 3*) C.pen. se pune ,n micare la sesizarea organelor competente ale c+ilor #erate. 5n cazul in#raciunilor pre +zute de art.5 C.pen., punerea ,n micare a aciunii penale se #ace numai cu autorizarea prealabil+ a procurorului general. C2nd legea pre ede c+ ,nceperea urm+ririi penale nu poate a ea loc #+r+ o sesizare special+, aceasta trebuie #+cut+ ,n scris i semnat+ de c+tre organul competent. 5n actul de sesizare trebuie s+ se arate ,n mod corespunz+tor datele pre +zute ,n art.*** alin.3*). "ei, ca regul+ general+, ,n cazul denunului sau pl2ngerii acestea sunt obligatorii, ,n dispoziiile art.**0, pentru anumite categorii de persoane, legea procesual+ insituie obligati itatea sesiz+rii organelor &udiciare. Ast#el, orice persoan+ cu #uncie de conducere ,ntr-o unitate la care se re#er+ art.1/5 C.pen. sau cu atribuii de control, care a luat la cunotiin+ de s+ 2rirea unei in#racini ,n acea unitate, este obligat+ s+ sesizeze de ,ndat+ pe procuror sau organul de cercetare penal+ i s+ ia m+suri s+ nu dispar+ urmele in#raciunii, corpuri delicte i orice alte mi&loace de prob+. 9bligaiile pre +zute ,n alin.31) re in i oric+rui #uncionar care a luat la cunotin+ despre s+ 2rirea unei in#raciuni ,n leg+tur+ cu se iciul ,n cadrul c+ruia ,i ,ndeplinte sarcinile.

06) Pl2ngerea i denunul ca acte de sesizare a organelor de urm+rire penal+. Plangerea este incunostintarea #acuta de o persoana sau de o unitate din cele la care se re#era art. 1/5 din Codul penal, careia i s-a cauzat o atamare prin in#ractiune. Plangerea trebuie sa cuprinda- numele, prenumele, calitatea si domiciliul petitionarului, descrierea #aptei care #ormeaza obiectul plangerii, indicarea #aptuitorului daca este cunoscut si a mi&loacelor de proba. Plangerea se poate #ace personal sau prin mandatar. <andatul trebuie sa #ie special, iar procura ramane atasata plangerii. Plangerea #acuta oral se consemneaza intr-un proces- erbal de organul care o primeste. Plangerea se poate #ace si de catre unul dintre soti pentru celalalt 162

sot sau de catre copilul ma&or pentru parinti. Persoana atamata poate sa declare ca nu-si insuseste plangerea. Pentru persoana lipsita de capacitatea de e$ercitiu, plangerea se #ace de reprezentantul sau legal. Persoana cu capacitate de e$ercitiu restransa poate #ace plangere cu incu iintarea persoanelor pre azute de legea ci ila. "enuntul este incunostintarea #acuta de catre o persoana sau de catre o unitate dintre cele la care se re#era art. 1/5 din Codul penal, despre sa arsirea unei in#ractiuni. "enuntul trebuie sa contina aceleasi date ca si plangerea."enuntul scris trebuie sa #ie semnat de denuntator, iar in cazul denuntului oral, acesta se consemneaza intr-un proces- erbal de catre organul in #ata caruia a #ost #acut. Pl2ngerea este ,ncunotiinarea #+cut+ de o persoan+ #izic+ sau de o persoan+ &uridic+, re#eritoare la o +t+mare ce i s-a cauzat prin in#raciune i trebuie s+ cuprind+- numele, prenumele, calitatea i domiciliul petiionarului, descrierea #aptei ce #ormeaz+ obiectul pl2ngerii, indicarea #+ptuitorului dac+ este cunoscut i a mi&locelor de prob+. Pl2ngerea se poate #ace pesonal sau prin mandatar, ,n acest caz mandatul trebuind s+ #ie special iar procura r+m2ne ataat+ pl2ngerii. Pl2ngerea #+cut+ oral se consemneaz+ ,ntr-un proces- erbal de organul care o primete. "ispoziiile art.*** reglementeaz+ i categoriile de substituii procesuali , abilitai de lege s+ #ac+ acest act, dispun2nd c+ pl2ngerea se poate #ace i de c+tre unul dintre soi pentru cel+lalt so sau de c+tre copilul ma&or pentru p+rini. Pentru pesoana lipsit+ de capacitate de e$erciiu, pl2ngerea se #ace de c+tre repezentantul s+u legal. Persoana cu capacitate de e$erciiu restr2ns+ poate #ace pl2ngere cu ,ncu iinarea persoanelor pre +zute de legea ci il+. "orim s+ subliniem c+ pl2ngerea reglementat+ de dispoziiile art.*** ca mod de sesizarea a organelor de urm+rire penal+, nu poate #i con#undat+ cu pl2ngerea pealabil+, aceasta din urm+ #iind, ,n acelai timp, i o condiie de procedebilitate. Pl2ngerea se deosebete de pl2ngerea prealabil+ i prin #aptul c+, ,n timp ce pl2ngerea poate #i suplinit+ printr-un denun sau printr-o sesizare din o#iciu, pl2ngerea prealabil+ nu poate #i ,nlocuit+ cu nici o alt+ modalitate de sesizare. "e asemenea, coninutul pl2ngerii prealabile, mai ales ,n condiiile aciunilor directe, este substanial di#erit+ de coninutul pl2ngerii reglementat+ ,n dispoziiile art.***, ,n cazul pl2ngerii prealabile, presoanele pre +zute ,n dispoziiile art.*** alin.35) nea 2nd nici o abilitare legal+ ,n acest sens. "enunul-"enunul este ,ncunotiinarea #+cut+ de c+tre o persoan+ #izic+ sau de c+tre o persoan+ &uridic+ despre s+ 2rirea unei in#aciuni.5n con#ormitate cu dispoziiile art.**) alin.3*), denunul trebuie s+ conin+ aceleai date ca i pl2ngerea. "enunul scris trebuie semnat de denun+tor, iar ,n cazul denunului oral, acesta se consemneaz+ ,ntr-un proces- erbal de c+tre organul ,n #aa c+ruia a #ost #+cut.

?0) Prelungirea i meninerea arest+rii inculpatului. 163

"urata arestarii inculpatului poate #i prelungita in caz de necesitate si numai moti at.Prelungirea duratei arestarii inculpatului poate #i dispusa de instanta careia i-ar re eni competenta sa &udece cauza in #ond sau de instanta corespunzatoare in a carei raza teritoriala se a#la locul de detinere. Prelungirea duratei arestarii se dispune pe baza propunerii moti ate a organului care e#ectueaza urmarirea penala. Propunerea organului de cercetare penala este a izata de procurorul care e$ercita supra eg!erea. Propunerea se inainteaza conducatorului parc!etului din care #ace parte cel care a #acut sau a a izat propunerea sau, dupa caz, procurorului se# de sectie din Parc!etul Eeneral, cu cel putin ? zile inainte de e$pirarea duratei arestarii. Acesta, daca apreciaza ca nu este cazul ca inculpatul sa #ie pus in libertate, sesizeaza, cu cel putin 5 zile inainte de e$pirarea termenului, instanta competenta. "aca arestarea a #ost dispusa de procurorul de la parc!etul ierar!ic in#erior celui corespunzator instantei competente sa acorde prelungirea, propunerea se inainteaza procurorului de la parc!etul ierar!ic superior, care, daca o socoteste intemeiata, sesizeaza instanta. Propunerea se ane$eaza la adresa de sesizare a instantei. (n cuprinsul adresei se pot arata si alte moti e care &usti#ica prelungirea arestarii decat cele cuprinse in propunere. Completul de &udecata a #i prezidat de presedintele instantei sau de un &udecator desemnat de acesta, iar participarea procurorului este obligatorie. "osarul cauzei a #i depus de catre procuror cu cel putin * zile inainte de termen si a putea #i consultat de catre aparator la cererea acestuia. (nculpatul este adus in #ata instantei si a #i asistat de aparator. (n cazul in care inculpatul arestat se a#la internat in spital, si din cauza starii sanatatii nu poate #i adus in #ata instantei, sau in alte cazuri in care deplasarea sa nu este posibila, propunerea de prelungire a duratei arestarii pre enti e a #i e$aminata in lipsa inculpatului, dar numai in prezenta aparatorului, caruia i se da cu antul pentru a pune concluzii.(n cazul in care instanta acorda prelungirea, aceasta nu a putea depasi )0 de zile. (nstanta se pronunta asupra prelungirii arestarii pre enti e inainte de e$pirarea duratei mandatului, si restituie dosarul procurorului in termen de */ de ore de la pronuntare.(nc!eierea prin care s-a !otarat asupra prelungirii arestarii poate #i atacata cu recurs de procuror sau de inculpat. 8ermenul de recurs este de ) zile si curge de la pronuntare pentru cei prezenti si de la comunicare pentru cei lipsa. %ecursul declarat impotri a inc!eierii prin care s-a dispus prelungirea arestarii pre enti e nu este suspensi de e$ecutare, iar recursul declarat impotri a inc!eierii prin care s-a dispus respingerea prelungirii arestarii pre enti e este suspensi de e$ecutare.(nculpatul este adus la &udecarea recursului numai cand instanta considera necesar.<asura dispusa de instanta se comunica administratiei locului de detinere, care este obligata sa o aduca la cunostinta inculpatului.(nstanta poate acorda si alte prelungiri, #iecare neputand depasi )0 de zile. "ispozitiile alineatelor precedente se aplica in mod corespunzator. Prelungirea arestrii inculpatului n faza de urmrire penal. Potri it art.155 alin.31) C.porc.pen., arestarea inculpatului dipsus+ de instan+ poate #i prelungit+, ,n cursul urm+ririi penale, moti at, dac+ 164

temeiurile care au determinat arestarea iniial+ impun ,n continuare pri area de liberatate sau e$ist+ temeiuri noi care s+ &usiti#ice pri area de liberatate. (nstana competent+ s+ dispun+ prelungirea arest+rii este, potri it art.155 alin.3*), aceea c+reia i-ar re eni competena s+ &udece cauza ,n #ond sau instana corespunz+toare ,n a c+rei circumscripie se a#l+ locul de deinere. Con#orm art.151, prelungirea duratei arest+rii pre enti e ,n #aza de urm+rire penal+ se dispune pe baza propunerii moti ate a organului care e#ectueaz+ urm+rirea penal+. Propunera organului de cercetare penal+ este a izat+ de procurorul care e$ercit+ supra eg!erea. Acesta, dac+ aprecieaz+ c+ nu este cazul ca inculpatul s+ #ie pus ,n libertate, sesizeaz+, cu cel puin 5 zile ,nainte de e$pirarea duratei arest+rii, instana competent+. Propunerea de prelungire a arest+rii se ane$eaz+ la adresa de sesizare a instanei. 5n cuprinsul adresei se pot ar+ta i alte moti e care &usiti#ic+ prelungirea arest+rii dec2t cele cuprinse ,n propunere. "ac+ ,n cauz+ sunt mai muli arestai, pentru care m+sura arest+rii pre enti e e$pir+ la date di#erite, sesizarea instanei ,n ederea prelungirii arest+rii se a #ace concomitent pentru toi. 8ermenul de 5 zile pre +zut de art.151 a #i raportat la e$pirarea duratei arest+rii care se epuizeaz+ la termenul cel mai apropriat. Potir it art.156 alin.31), dosarul cauzei a #i depus de procuror, o dat+ cu sesizarea instanei, cu cel puin 5 zile ,nainte de e$pirarea duratei arest+rii pre enti e i a putea #i consultat de ap+r+tor. Propunerea de prelungire a arest+rii pre enti e se soluioneaz+ ,n camera de consiliu, de un singur &udec+tor , indi#erent de natura in#raciunii. (nculpatul este adus ,n #aa instanei i a #i asistat de ap+r+tor. 5n cazul ,n care inculpatul arestat se a#l+ internat ,n spital i din cauza st+rii s+n+t+ii nu poate #i adus ,n #aa instanei sau alte cazuri deosebite ,n care deplasarea sa nu poate #i adus ,n #aa instanei sau ,n alte cazuri deosebite ,n care deplasarea sa nu este posibil+, propunerea a #i e$aminat+ ,n lipsa inculpatului, dar numai ,n prezena ap+r+torului, c+ruia i se d+ cu 2ntul pentru a pune concluzii. Participarea procurorului este obligatorie. 5n cazul ,n care instana acord+ prelungirea, acesta nu a putea dep+i )0 de zile. (nstana soluioneaz+ propunerea i se pronun+ asupra prelungirii arest+rii pre enti e, ,n termen de */ de ore de la primirea dosarului, i comunic+ ,nc!eierea celor lips+ de la &udecat+ ,n acelai termen. 5nc!ierea prin care s-a !ot+r2t asupra prlungirii arest+rii poate #i atacat+ cu recurs de procuror sau de inculpat ,n termen de */ de ore de la pronunare, pentru cei prezeni, sau de la comunicare, pentru cei lips+. %ecursul se soluioneaz+ ,nainte de e$pirarea duratei arest+rii pre enti e. %ecursul declarat ,mpotri a ,nc!eierii prin care s-a dispus prelungirea arest+rii pre enti e nu este suspensi de e$ecutare. (nculpatul este adus la &udecarea recursului. <+sura dispus+ de instan+ se comunic+ administraiei locului de deinere, care este obligat+ s+ o aduc+ la cunotina inculpatului. "ac+ ,nc!eirea primei instane care se pronun+ asupra prelungirii arest+rii pre enti e nu este atact+ cu recurs, instana este obligat+ s+ restituie dosarul procurorului ,n termen de */ de ore de la e$pirarea termenului de recurs. Art.156 alin.#inal pre ede posibilitatea instanei de a acorda i alte 165

prelungiri, #iecare neput2nd dep+i )0 de zile. Meninerea arestrii inculpatului n faza de judecat. C2nd procurorul dispune, prin rec!izitoriu, trimiterea ,n &udecat+ a inculpatului a#lat ,n stare de arest, dosarul se ,nainteaz+ instanei competente cu cel puin 5 zile ,nainte de e$pirarea mandatului de arestare sau, dup+ caz, a duratei pentru care a #ost dipus+ prelungirea arest+rii. (nstana este datoare s+ eri#ice din o#iciu, ,n camera de consiliu, legalitatea i temeinicia arest+rii pre enti e, ,nainte de e$pirarea duratei arest+rii pre eniti e. 5n cazul ,n care constat+ c+ temeiurile care au determinat arestarea pre enti + au ,ncetat sau c+ nu e$ist+ temeiuri noi care s+ &usiti#ice pri area de liberatate, dipune, prin ,nc!eire, re ocarea arest+rii pre enti e i punerea de ,ndat+ ,n libertate a inculpatului. C2nd instana constat+ c+ temeiurile care au determinat arestare impus ,n continuare pri area de libertate sau c+ e$ist+ temeiuri noi care &usiti#ic+ pri area de liberatate, instana menine, prin ,nc!eiere moti at+, arestarea pre enti +. 5n tot cursul &udec+ii, instana eri#ic+ periodic, potri it procedurii mai sus ar+tate, legalitatea i temeinicia arest+rii pre enti e. 5n cazul inculpatului minor ,ntre 1/ i 11 ani eri#icarea legalit+ii i temeiniciei arest+rii pre enti e se e#ectueaz+ ,n cursul &udec+ii periodic, dar nu mai t2rziu de )0 de zile. Keri#icarea legalit+ii i temeiniciei arest+rii pre enti e a inculpatului minor mai mare de 11 ani ,n cursul &udec+ii se e#ectueaz+ peiodic, dar nu mai t2rziu de /0 de zile, iar ,n cazul inculpatului ma&or, acest+ perioadicitate nu poate #i mai mare de 10 de zile. 5nc!eirea ast#el pronunat+ poate #i atacat+ cu recurs.

?1) Principiile #undamentale ale procesului penal rom2n. 7curt+ analiza a acestora. :egalitatea si o#icialitatea procesului penal-Procesul penal se des#asoara atat in cursul urmaririi penale cat si in cursul &udecatii, potri it dispozitiilor pre azute de lege. Actele necesare des#asurarii procesului penal se indeplinesc din o#iciu, a#ara de cazul cand prin lege se dispune alt#el. A#larea ade arului- (n des#asurarea procesului penal trebuie sa se asigure a#larea ade arului cu pri ire la #aptele si impre&urarile cauzei, precum si cu pri ire la persoana #aptuitorului. %olul acti - 9rganele de urmarire penala si instantele de &udecata sunt obligate sa aiba rol acti in des#asurarea procesului penal.Earantarea libertatii persoanei-(n tot cursul procesului penal este garantata libertatea persoanei. Aici o persoana nu poate #i retinuta sau arestata si nici nu poate #i supusa reunei #orme de restrangere a libertatii decat in cazurile si in conditiile pre azute de lege. "aca cel impotri a caruia s-a luat masura arestarii pre enti e sau o masura de restrangere a libertatii considera ca aceasta este ilegala, are dreptul, in tot cursul procesului, sa se adreseze instantei competente, potri it legii. 9rice persoana impotri a careia s-a luat ilegal o masura pre enti a are dreptul la repararea pagubei su#erite, in conditiile pre azute de lege. (n tot cursul procesului penal, in inuitul sau inculpatul arestat pre enti 166

poate cere punerea in libertate pro izorie, sub control &udiciar sau pe cautiune. %espectarea demnitatii umane- 9rice persoana care se a#la in curs de urmarire penala sau de &udecata trebuie tratata cu respectarea demnitatii umane . 7upunerea acesteia la tortura sau la tratamente cu cruzime, inumane ori degradante este pedepsita prin lege. Earantarea dreptului de aparare - "reptul de aparare este garantat in inuitului, inculpatului si celorlalte parti in tot cursul procesului penal.(n cursul procesului penal, organele &udiciare sunt obligate sa asigure partilor deplina e$ercitare a drepturilor procesuale in conditiile pre azute de lege si sa administreze probele necesare in aparare. 9rganele &udiciare au obligatia sa incunostinteze pe in inuit sau pe inculpat despre #apta pentru care este in inuit, incadrarea &uridica a acesteia si sa-i asigure posibilitatea pregatirii si e$ercitarii apararii.9rice parte are dreptul sa #ie asistata de aparator in tot cursul procesului penal.9rganele &udiciare au obligatia sa incunostinteze pe in inuit sau inculpat, inainte de a i se lua prima declaratie, despre dreptul de a #i asistat de un aparator, consemnandu-se aceasta in procesul- erbal de ascultare. (n conditiile si in cazurile pre azute de lege, organele &udiciare sunt obligate sa ia masuri pentru asigurarea asistentei &uridice a in inuitului sau inculpatului, daca acesta nu are aparator ales.

?*) Principiile speci#ice #azei de &udecat+ a procesului penal. Budecata cauzei se #ace in #ata instantei constituita potri it legii si se des#asoara in sedinta, oral, nemi&locit si in contradictoriu. 7edinta de &udecata este publica. <inorii sub 11 ani nu pot asista la sedinta de &udecata."aca &udecarea in sedinta publica ar putea aduce atingere unor interese de stat, moralei, demnitatii sau ietii intime a unei persoane, instanta, la cererea procurorului, a partilor ori din o#iciu, poate declara sedinta secreta pentru tot cursul sau pentru o anumita parte a &udecarii cauzei. "eclararea sedintei secrete se #ace in sedinta publica, dupa ascultarea partilor prezente si a procurorului cand participa la &udecata.(n timpul cat sedinta este secreta, nu sunt admisi in sala de sedinta decat partile, reprezentantii acestora, aparatorii si celelalte persoane c!emate de instanta in interesul cauzei. Budecata se caracterizeaza prin anumite principii speci#ice care o delimiteaza de urmarirea penala- Principiul publicitatii"etermina asigurarea accesului, in principiu, nelimitat a oricarei persoane la actele de &ustitie. (n acest sens, publicitatea reprezinta o importanta garantie a respectarii drepturilor apararii, dar si a &ustitiei, pentru ca se creeaza posibilitatea cenzurarii &ustitiei de catre opinia publica, precum si a pronuntarii unro solutii legale si &uste, care trebuie sa se intemeieze in egala masura pe lege si pe ade ar. Publicitatea ar trebui sa presupuna si accesul nelimitat al presei la &udecata. Publicitatea reprezinta o dimensiune a unui proces penal ec!itabil pentru ca se creeaza posibilitatea eri#icarii de catre oricine a respectarii de catre instantele penale a 167

dispozitiilor procedurale care pri esc insasi stricta legalitate a procesului penal. Publicitatea este limitata doar la sedintele de &udecata. :egea pre ede si anumite e$ceptii- '$ceptii care pri esc caracterul secret al procedurii- a) <inorii sub 11 ani nu pot asista la &udecata b) Atunci cand se constata ca #ata de obiectul &udecatii publicitatea ar putea aduce atingere unor interese de stat sau demnitatii persoanei. :egea 1?*;16 decembrie *00* pre ede ca in cuprinsul notiunii de interes de stat ar putea insta si necesitatea asigurarii protectiei martorilor in #ata instantelor penale. Ast#el, trebuie conciliat dreptul la protectie al martorului amenintat care, indeosebi de teama unor represalii, re#uza sa depuna marturie, cu dreptul pe care il are un inculpat la un proces penal ec!itabil pentru ca, daca dreptul la protectie presupune o sedinta de &udecata nepublica care sa asigure con#identialitatea proce-durii si securitatea martorului, dreptul inculpatului la un proces ec!itabil presupune o publicitate a &udecatii, care reprezinta o garantie a drepturilor apararii. (n realitate insa, in ambele situatii, nu suntem in prezenta unei sedinte de &udecata secrete, ci nepublice, pentru ca ele presupun obligatoriu prezenta membrilor completului de &udecata, a procurorului de sedinta, a partilor si aparatorilor lor. 9 singura actiune procesuala este secreta- deliberarea si luarea !otararii, care se #ace numai de &udecatorii care participa la dezbaterile &udecatoresti. '$ceptii cu pri ire la sedinta de &udecata #ara publicitate- a) (n cauzele cu inculpati minori cand se asigura o publicitate limitata cu participarea parintilor minorului sau a ocrotitorului legal ori a unui reprezentant al autoritatii tutelare. b) (n cazul procedurilor &udiciare care se deruleaza in camera de consiliu. Principiul contradictorialitatii Contradictorialitatea este de esenta &udecatii. 'a consta in obligati itatea punerii in prealabil in discutie intre partile cu interese contrare a oricarei cereri sau c!estiuni incidente in cursul &udecatii. (nstanta penala nu se poate pronunta asupra unei cereri #ara a o pune in prealabil in discutia procurorului si a partilor cu interese contrare. 7e constata e$is-tenta in cursul unei &udecati a unor grupuri procesuale situate pe pozitii antagonice- Erupul procesual #ormat din procuror, partea atamata si partea ci ila. Erupul procesual #ormat din inculpat si partea responsabila ci ilmente. (nsasi administrarea probelor in cursul &udecatii nu poate a ea loc in absenta contradictorialitatii. Ascultarea unei persoane nu a #i alabila in cursul &udecatii daca nu are loc in mod contradictoriu. 9ricare din partile procesului si aparatorii lor trebuie sa aiba posibilitatea de a interoga martorii acuzarii si apararii in aceleasi conditii. 7istemul normelor &uridice nu permite interogarea directa a martorilor de catre procurorsi parti, ci numai prin intermediul presedintelui completului de &ude-cata, ceea ce reprezinta o limitare a contradictorialitatii. Principiul oralitatii-Presupune ca actele de &udecata sa se realizeze prin iu grai. 8otusi, consem-narea lor se #ace in scris. Au trebuie con#undata procedura de &udecata 3orala) cu cea de consemnare a actelor de &udecata 3care se #ace in scris). 9ralitatea este o consecinta atat a publicitatii, cat si a contradictorialitatii &udecatii. (n ma&oritatea sistemelor &uridice toate actele de &udecata sunt supuse inregistrarii audio sau ideo. Aceasta reprezinta o 168

mani#estare deplina a acestei reguli, #iind o conditie de ec!itate a procesului penal. Budecata presupune parcurgerea in mod succesi a unor grade de &urisdictie, a unor etape de &udecata si a unor stadii procesuale. Acestea au la baza ideea caracterului progresi al procesului penal in ansamblul sau care se #inalizeaza cu o !otarare &udecatoreasca de#initi a. Prin grade de &urisdictie se inteleg treptele pe care le parcurge o cauza penala pana in momentul solutionarii de#initi e. 7ub acest aspect, sistemul normelor &uridice cunoaste regula triplului grad de &urisdictie si, in mod e$ceptional, aceea a dublului grad de &urisdictie. "e regula totusi, o cauza poate parcurge ) grade de &urisdictie- Prima instanta 3instanta de prim grad in #ond) -. Budecata in prima instanta este indispensabila procesului penal.Apelul 3instanta de ultim grad in #ond) -. Acesta poate lipsi. 'l e$ista nu-mai atunci cand procurorul sau partile isi e$ercita dreptul de a ataca cu apel !otararea primei instante, #iind #acultati . Apelul inseamna o noua &udecata in #ond a cauzei. Asadar, in penal &udecata in #ond parcurge doua etape- Budecata in prima instanta. Apelul. %ecursul -. (n sistemul normelor &uridice este o cale de atac ordinara indreptata impotri a unei !otarari penale nede#initi e. 'a nu este insa o &udecata de #ond ci, in principal, o &udecata #ormala, pentru moti e de drept substantial dar si de procedura, atunci cand se re#era la urmatoarele doua c!estiuni- (ndi idualizarea pedepsei. 'rorile gra e de #apt. (n mod e$ceptional, sunt cauze penale care parcurg doar doua grade de &uris-dictie- acele cauze care pri esc in#ractiuni care nu sunt susceptibile de apel 3'$- in#ractiunile pre azute de art. *06 3*), lit. a), C.pr.pen., in#ractiunile contra ordinii si disciplinei militare, !otararile &udecatorsti pronuntate de Curtea de Apel sau Curtea 7uprema de Bustitie, sectia penala). (n cazul acestor in#ractiuni nu e$ista decat prima instanta si recurs. Aici, recursul are si trasaturi de apel.

?)) Probele ,n procesul penal- noiune, importan+, clasi#icare. Constituie proba orice element de #apt care ser este la constatarea e$istentei sau ine$istentei unei in#ractiuni, la identi#icarea persoanei care a sa arsit-o si la cunoasterea impre&urarilor necesare pentru &usta solutionare a cauzei. Probele nu au aloare mai dinainte stabilita. Aprecierea #iecarei probe se #ace de organul de urmarire penala si de instanta de &udecata potri it con ingerii lor, #ormata in urma e$aminarii tuturor probelor administrate si conducanduse dupa constiinta lor. <i&loacele de proba prin care se constata elementele de #apt ce pot ser i ca proba sunt- declaratiile in inuitului sau ale inculpatului, declaratiile partii atamate, ale partii ci ile si ale partii responsabile ci ilmente, declaratiile martorilor, inscrisurile, inregistrarile audio sau ideo, #otogra#iile, mi&loacele materiale de proba, constatarile te!nico-stiinti#ice, constatarile medico-legale si e$pertizele. Potri it legii, constituie proba orice element de #apt care ser este la constatarea e$istentei sau ine$istentei unei in#ractiuni, la identi#icarea persoanei care a 169

sa arsit-o si la cunoasterea impre&urarilor necesare pentru &usta solutionare a cauzei. 'le constituie atat un mi&loc prin intermediul caruia se a#la ade arul cat si un instrument de do edire a sustinerilor partilor intr-o cauza. Probele nu au o aloare dinainte stabilita, aprecierea #iecarei probe se #ace de organul de urmarire penala si instanta de &udecata in urma e$aminarii tuturor probelor. (n orice cauza penala trebuie do edite, #aptele principale, care permit rezol area directa a cauzei 3e$istenta elementelor constituti e ale in#ractiunii, ino atiei sau ne ino atiei, circumstantele atenuante sau agra ante, mobilul si urmarile #aptei, date care caracterizeaza pe inculpat si pe celelalte parti etc.) si care reprezinta probe directe. #aptele probatorii prin care se stabilesc indirect #aptele principale si care reprezinta probe indirecte, indicii. #aptele negati e care pot #i do edite prin #apte poziti e 3e$. do edirea unui alibi). Prezumtiile legale absolute, #aptele notorii si #aptele necontestate, de regula, nu trebuie do edite.Conditiile de admisibilitate a probelor. (n principiu este admisibila orice proba, o proba este inadmisibila daca legea o interzice e$pres. proba sa #ie pertinenta 3este pertinenta atunci cand are legatura cu obiectul cauzei). proba sa #ie concludenta 3este concludenta atunci cand proba este esentiala in cauza #iind edi#icatoare in solutionarea procesului). proba sa #ie utila 3este utila proba concludenta care inca nu a #ost administrata).

?/) Procedura prezent+rii materialului de urm+rire penal+. "upa punerea in miscare a actiunii penale, daca au #ost e#ectuate toate actele de urmarire necesare, organul de cercetare penala c!eama pe inculpat in #ata sa si- ii pune in edere ca are dreptul de a lua cunostinta de materialul de urmarire penala, aratandu-i si incadrarea &uridica a #aptei sa arsite. ii asigura posibilitatea de a lua de indata cunostinta de material. "aca inculpatul nu poate sa citeasca, organul de cercetare penala ii citeste materialul. il intreaba, dupa ce a luat cunostinta de materialul de urmarire penala, daca are de #ormulat cereri noi sau daca oieste sa #aca declaratii suplimentare. 9rganul de cercetare penala intocmeste proceserbal, in care consemneaza si declaratiile, cererile si raspunsurile inculpatului. Considerate ca una dintre garaniile #undamentale ale dreptului de ap+rare al ,n inuitului sau inculpatului ,n #aza de urm+rire penal+, acest+ instituie se plaseaz+ la s#2ritul urm+ririi penale. Prezentarea materialului de urm+rire penal+ o#er+ inculpatului sau ,n inuitului posibilitatea s+ ia la cunotiin+ de probele e$itente ,n dosar pentru a-i organiza ap+rarea. 5n pri ina organului competent, prezentarea materialului de urm+rire penal+ se e#ectueaz+ de c+tre procuror , ,n cazurile ,n care aciunea penal+ nu a #ost pus+ ,n micare, sau, dac+ a #ost pus+ ,n micare, c2nd ne a#l+m ,ntr-unul din cazurile reglementate e$pres de art.*06 alin.3)), sau de c+tre organul de cercetare penal+, c2nd in#raciunea este de competena acestuia, iar aciunea 170

penal+ a #ost pus+ ,n micare. Potri it art.*50, pentru prezentarea materialului de urm+rire penal+ inculpatului trebuie ,ndeplinite cumulati condiiile- s+ #ie pus+ ,n micare aciunea penal+. organul de cercetare penal+ s+ aprecieze c+ au #ost e#ectuate toate actele de urm+rire penal+ necesare rezol +rii cauzei. s+ #ie posibil contractul organului de urm+rire penal+ cu inculpatul. actele i lucr+rile a#late ,n dosarul de urm+rire penal+ s+ duc+ la concluzia c+ sunt probe pentru trimiterea inculpatului ,n &udecat+ "ac+ aceste condiii sunt ,ndeplinite, organul de cercetare penal+ c!eam+ pe inculpat i, dup+ ce ,i pune ,n edere c+ are dreptul de a lua la cunotiin+ de materialul de urm+rire penal+, ar+t2ndu-i i ultima ,ncadrare &uridic+ a #aptei s+ 2rite, ,i asigur+ posibilitatea de a lua de ,ndat+ la cunotin+ de material. "ac+ inculpatul nu poate s+ citeasc+, organul de urm+rire penal+ ,i citete materialul. "up+ ce inculpatul a luat la cunotin+ de materialul de urm+rire penal+, organul de urm+rire penal+ ,l ,ntreab+ dac+ are de #ormulat cereri noi sau dac+ dorete s+ #ac+ declaraii suplimentare Potri it art.*5* alin.31), dac+ inculpatul a #ormulat cereri noi ,n leg+tur+ cu urm+rirea penal+ le e$amineaz+ de ,ndat+ i dispune de ,ndat+ prin ordonan+ admiterea sau respingerea lor 9rganul de cercetare dispune prin aceeai ordonan+ completarea cercet+rii penale, atunci c2md din declaraiile suplimentare sau din r+spunsurile inculpatului rezult+ necesitatea complet+rii. Potri it art.*51, despre aducerea la ,ndeplinire a dispoziiilor pre +zute ,n art.*50 organul de cercetare penal+ ,ntocmete un prces- erbal , ,n care se consemneaz+ i declaraiile, cererile i r+spunsurile inculpatului. C2nd prezentarea materialului nu a #ost posibil+ din cauz+ c+ inculpatul este disp+rut sau s-a sustras de la c!emarea ,naintea organului de cercetare penal+, ,n re#eratul care se ,ntocmete potri it art.*56 se arat+ ,mpre&ur+rile concrete din care rezult+ cauza ,mpiedic+rii. "ac+ p2n+ la ,naintarea dosarului la procuror inculpatul se prezint+, este prins ori adus, se procedeaz+ la prezentarea materialului de urm+rire penal+. 9rganul de cercetare penal+ este obligat s+ procedeze din nou la prezentarea materialului, dac+ a e#ectuat noi acte de cercetare penal+ sau dac+ constat+ c+ trebuie s+ #ie sc!imbat+ ,ncadrarea &uridic+ a #aptei.

?5) Procedura reabilit+rii &udec+toreti. Competenta sa se pronunte asupra reabilitarii &udecatoresti este #ie instanta care a &udecat in prima instanta cauza in care s-a pronuntat condamnarea pentru care se cere reabilitarea, #ie instanta corespunzatoare in a carei raza teritoriala domiciliaza condamnatul. Cererea de reabilitare &udecatoreasca se #ace de condamnat, iar dupa moartea acestuia, de sot sau de rudele apropiate. 7otul sau rudele apropiate pot continua procedura de reabilitare pornita anterior decesului. (n cerere trebuie sa se mentioneze- adresa condamnatului, iar cand cererea este #acuta de alta persoana, adresa acesteia. condamnarea pentru care se cere reabilitarea si 171

#apta pentru care a #ost pronuntata acea condamnare. localitatile unde condamnatul a locuit si locurile de munca pe tot inter alul de timp de la e$ecutarea pedepsei si pana la introducerea cererii, iar in cazul cand e$ecutarea pedepsei a #ost prescrisa, de la data ramanerii de#initi e a !otararii si pana la introducerea cererii. temeiurile cererii. indicatii utile pentru identi#icarea dosarului si orice alte date pentru solutionarea cererii. :a cerere se ane$eaza actele din care reiese ca sunt indeplinite conditiile reabilitarii. :a termenul #i$at instanta asculta persoanele citate, concluziile procurorului si eri#ica daca sunt indeplinite conditiile cerute de lege pentru admiterea reabilitarii. Cand din materialul a#lat la dosar nu rezulta date su#iciente cu pri ire la indeplinirea conditiilor de reabilitare, instanta dispune completarea materialului de catre persoana interesata, iar daca considera necesar, cere de la organele competente relatii cu pri ire la comportarea celui condamnat.

?1) Prorogarea de competenta ,n cazul c!estiunilor prealabile, al sc!imb+rii ,ncadr+rii &uridice sau a cali#ic+rii #aptei ce #ace obiectul &udec+ii. 5n materia prorog+rii de competen+ se #ace deosebire ,ntre sc!imbarea ,ncadr+rii &uridice a #aptei i sc!imbarea cali#ic+rii acesteia, prima #iind dispus+ de organele &udiciare iar cea de-a doua de legiuitor. Potri ti art./1 alin.31), instana sesizat+ cu &udecarea unei in#raciuni r+m2ne competent+ s+ o &udece, c!iar dac+ ar constata, dup+ e#ectuarea cercet+rii &udec+toreti, c+ in#raciunea este de competena instanei in#erioare. "in redactarea te$tului rezult+ c+ problema prorog+rii de competen+ se poate pune dac+ ,n cursul cercet+rii &udec+toreti apar elemente noi, ,n urma administr+rii probelor, iar dup+ e#ectuarea acesteia se constat+ c+ ,ncadrarea &uridic+ impune soluionare cauzei de o alt+ instan+. Potri it reglement+rii e$istente, prorogarea de competen+ opereaz+ numai dac+ se constat+, dup+ e#ectuarea cercet+rii &udec+toreti, competena unei alte instane in#erioar+ ,n grad. 7c!imbarea ,ncadr+rii &uridice nu opereaz+ dec2t ,n pri ina competenei materiale, din cercetarea &udec+toreasc+ des#+urat+ ,n #aa instanei superioare rezult2nd modi#ic+ri ,n structura elementelor. 5n acest caz, dispoziiile art./1 alin.31) nu opereaz+ dac+ ,n cercetarea &udec+toreasc+ sunt puse ,n discuie alte #orme de competen+ dec2t cea material+. 5n con#ormitate cu art./1 alin.3*), sc!imbarea cali#ic+rii #aptei printr-o lege nou+, inter enit+ ,n cursul &udec+rii cauzei, nu atrage incompetena instanei de &udecat+, a#ar+ de cazul c2nd prin acea lege s-ar dispune alt#el. 9bser +m c+ prorogarea se pune ,n discuie numai pentru #aza &udec+ii. "ac+ sc!imbarea cali#ic+rii inter ine ,n cazul urm+ririi penale, urmeaz+ ca trimiterea ,n &udecat+, dac+ este cazul, s+ se #ac+ la instana competent+ potri it legii noi.

172

?0) Protecia datelor de identi#icare a martorului. "aca e$ista probe sau indicii temeinice ca prin declararea identitatii reale a martorului sau a localitatii acestuia de domiciliu ori de resedinta ar #i periclitata iata, integritatea corporala sau libertatea lui ori a altei persoane , martorului i se poate incu iinta sa nu declare aceste date , atribuindu-se o alta identitate sub care urmeaza sa apara in #ata organului &udiciar. 9rganele &udiciare care pot sa dispuna aceasta masura sunt- in cursul urmaririi penale procurorul prin ordonanta. in cursul &udecatii presedintele completului prin inc!eiere. Aceasta masura se ia numai la cererea moti ata a procurorului pentru instanta , a martorului sau a oricarei persoane indreptatile3membrii de #amilie, persoane apropiate acestuia sau c!iar persoane care nu au calitate procesuala dar care au in#ormatii si date cu caracter determinant sa contribuie la a#larea ade arului )."atele pri ind identitatea reala a martorului or #i prezentate procurorului sau , dupa caz, completului de &udecata in conditii de stricta con#identialitate. "ocumentele pri ind identitatea reala a martorului in toate cazurile or #i introduse in dosarul penal numai dupa ce procurorul , prin ordonanta, sau , dupa caz instanta , prin inc!eiere , a constatat ca a disparut pericolul care a determinat luarea masurilor de protectie a martorului. (n situatia prezentata se sc!imba numai identitatea reala a martorului, insa el a da o declaratie , declaratie care a a ea consemnata noua identitate a martorului, care a #i redata in procesulerbal al procurorului 3semnata de procuror , procurorul prezent la ascultare si organul de urmarire penala in conditiile pre azute prin modalitatile speciale de ascultare). "eclaratia martorului consemnata in cursul &udecatii si semnata de procurorul care a #ost prezent la ascultarea martorului si de presedintele completului de &udecata , precum sic ea luata la urmarirea penala in aceleasi conditii pot ser i la a#larea ade arului numai in masura in care sunt coroborate cu #apte si impre&urari ce rezulta din ansamblul probelor e$istente la dosar3au aloare probatorie egala cu celelalte probe administrate in cauza). "atele despre identitatea reala a martorului , se consemneaza intr-un proces- erbal care a #i pastrat, la sediul parc!etului care a e#ectuat sau a supra eg!eat e#ectuarea urmaririi penale sau , dupa caz, la sediul instantei , intr-un loc special , in plic sigilat , in conditii de ma$ima siguranta. (n #unctie de cel care a solicitat prin cerere moti ate 3procurorul, martorul sau orice alta persoana interesata) protectia datelor de identi#icare , procesul- erbal a #i semnat , precum si de cel care a dispus masura.

??) %ec!izitoriul ca act de trimitere ,n &udecat+.

173

%ec!izitoriul trebuie sa se limiteze la #apta si persoana pentru care s-a e#ectuat urmarirea penala si trebuie sa cuprinda datele pri itoare la persoana inculpatului, #apta retinuta in sarcina sa, incadrarea &uridica, probele pe care se intemeiaza in inuirea, masura pre enti a luata si durata acesteia, precum si dispozitia de trimitere in &udecata. (n rec!izitoriu se arata de asemenea numele si prenumele persoanelor care trebuie citate in instanta, cu indicarea calitatii lor in proces si locul unde urmeaza a #i citate. (n cazul cand urmarirea penala este e#ectuata de procuror, rec!izitoriul trebuie sa cuprinda si datele suplimentare. Procurorul intocmeste un singur rec!izitoriu c!iar daca lucrarile urmaririi penale pri esc mai multe #apte sau mai multi in inuiti sau inculpati si c!iar daca se dau acestora rezol ari di#erite. %ec!izitoriul constituie actul de sesizare a instantei de &udecata. %ec!izitoriul dat de procurorul de la un parc!et ierar!ic in#erior celui corespunzator instantei competente sa &udece cauza in #ond este supus con#irmarii procurorului de la parc!etul corespunzator acestei instante. 7esizarea instantei de &udecata se #ace de catre procurorul care a dat sau, dupa caz, a con#irmat rec!izitoriul potri it alineatului precedent. (n termen de */ de ore de la darea sau, dupa caz, con#irmarea rec!izitoriului, procurorul inainteaza instantei competente dosarul impreuna cu numarul necesar de copii de pe rec!izitoriu, pentru a #i comunicat inculpatilor a#lati in stare de detinere Aa cum am ar+tam ,n cele ce preced, dac+, dup+ eri#icare lucr+rilor de urm+rire penal+, procurorul constat+ c+ sunt ,ndeplinite condiiile pentru trimiterea ,n &udecat+, dispune aceast+ soluie prin rec!izitoriu. Potri it art.*1/ alin.31), rec!izitoriu este actul de sesizare a instanei prin care procurorul cerere acesteia s+ aplice legea inculpatului. 7ubliniem c+, ,n cazul ,n care urm+rirea penal+ s-a des#+urat #a+ de un ,n inuit, tot rec!izitoriu este i actul de inculpare, actul prin care se pune ,n micare aciunea penal+. A 2nd ,n edere acest+ #uncie principal+ de act de sesizare a instanei, rec!izitoriu trebuie s+ ,ndeplineasc+ anumite condiii de care depinde ,ns+i sesizarea legal+ a instanei. 5n primul r2nd, pentru a contura strict obiectul &udec+ii, rec!izitoriu trebuie s+ se limiteze la #apta i persoana pentru care s-a e#ectuta urm+rirea penal+ i trebuie s+ cuprind+ , pe l2ng+ elementele pre +zute ,n art.*0), datele pri itoare la persoana inculpatului, #apta reinut+ ,n sarcina sa, ,ncadrarea &uridic+, probele pe care se ,ntemeieaz+ ,n inuirea, m+sura pre enti + luat+ i durata acesteia, precum i dispoziia de trimitere ,n &udecat+. 5n rec!izitoriu trebuie s+ se arate, de asemenea, numele i prenumele persoanelor care trebuie citate la instan+, cu indicarea calit+ii lor ,n proces i locul unde urmeaz+ a #i citate. 5n cazul c2nd urm+rirea penal+ este e#ectuat+ de procuror, rec!izitoriul trebuie s+ cuprind+ i datele suplimentare pre +zute ,n art.*10, date care, de obicei, sunt cuprinse ,n re#eratul de terminare a urm+ririi penale. Potri it dispoziiilor art.*1) alin.3/), procurorul ,ntocmete un singur rec!izitoriu c!iar dac+ actele de urm+rire penal+ pri esc mai multe #apte sau mai muli ,n inuii sau inculpai i c!iar dac+ se dau acestora rezol +ri di#erite. 5n cazul ,n care procurorul, la ,ntocmirea rec!izitoriului, consider+ c+ este necesar+ arestarea inculpatului, 174

#iind ,ntrunite condiiile pre +zute de lege, ,nainteaz+ instanei, ,n termen de */ de ore, rec!izitoriul i propunerea de arestarea a inculpatului. 5n acelai mod procedeaz+ procurorul i ,n cazul ,n care este necesar+ luarea m+surilor de siguran+ pre +zute ,n art.11) i 11/ C.pen. 5n cazul ,n care procurorul consiedr+ c+ se impune luarea m+surilor pre enti e pre +zute ,n art.1/5 i 1/5 ind.1, dispune aceasta prin rec!izitoriu%ec!izitoriul dat de un procuroru de la parc!etul ierar!ic in#erior celui corespunz+tor instanei competente s+ &udece cauza ,n #ond este supus con#irm+rii procurorului de la parc!etul corespunz+tor acestei instane. "e asemenea, ,n con#ormitate cu dispoziiile art.*06 alin.35), c2nd urm+rirea penal+ este e#ectuat+ de procuror, rec!izitoriu trebuie con#irmat de prim-procurorul parc!etului, iar c2nd urm+rirea penal+ este e#ectuat+ de acesta, con#irmarea se #ace de procurorul ierar!ic superior. "up+ darea sau con#irmarea rec!izitoriul, ,n termen de */ de ore, procurorul ,nainteaz+ instanei competente dosarul, ,mpreun+ cu num+rul necesar de copii de pe rec!izitoriu, pentru a #i comunicate inculpailor a#lai ,n stare de deinere. (nculpailor a#lai ,n stare de libertate nu li se comunic+ copie de pe rec!izitoriu, acetia a 2nd posibilitatea s+ consulte ,ntreg dosarul, deci i rec!izitoriu, la ar!i a instanei pe care procurorul a sesizat-o ,n ederea soluion+rii cauzei.

?6) %eluarea urm+ririi penale. @rmarirea penala este reluata in caz de- incetare a cauzei de suspendare. restituire a cauzei de catre instanta de &udecata in ederea re#acerii sau completarii urmaririi, ori ca urmare a e$tinderii actiunii penale sau a procesului penal. redesc!idere a urmaririi penale. %eluarea urmaririi penale nu poate a ea loc daca se constata ca intre timp a inter enit reunul din cazurile pre azute in art. 10. %eluarea urmaririi penale dupa suspendare are loc cand se constata ca a incetat cauza care a determinat suspendarea. 9rganul de cercetare penala care constata ca a incetat cauza de suspendare inainteaza dosarul procurorului pentru a dispune asupra reluarii. %eluarea se dispune prin ordonanta. Cand instanta de &udecata a dispus restituirea cauzei in ederea re#acerii sau completarii urmaririi penale, ori in caz de e$tindere a actiunii penale sau a procesului penal, urmarirea se reia pe baza !otararii prin care instanta a dispus restituirea. %edesc!iderea urmaririi penale in cazul in care s-a dispus incetarea urmaririi penale sau scoaterea de sub urmarire are loc daca ulterior se constata ca nu a e$istat in #apt cazul care a determinat luarea acestor masuri sau ca a disparut impre&urarea pe care se intemeia incetarea sau scoaterea de sub urmarire. %edesc!iderea urmaririi penale se dispune de procuror prin ordonanta. A 2nd ,n edere c+ soluiile pronunate de procuror nu sunt de#initi e i, ca atare, nu se bucur+ de autoritate de lucru &udecat, este posibil ca ,n anumite situaii ,n care #aza de urm+rire penal+ nu a #ost parcurs+ p2n+ la cap+t sau a #ost parcurs+ 175

incorect s+ se reia urm+rirea penal+. 'ste posibil, de asemenea, ,n anumite situaii, ca dosarul s+ re in+ ,n #aza urm+ririi penale, dei iniial a trecut ,n etapa superioar+, cea a &udec+ii. 5n con#ormitate cu dispoziiile art.*00, urm+rirea penal+ este reluat+ ,n caz de- ,ncetarea cauzei de suspendare. restituirea cauzei de c+tre instana de &udecat+ ,n ederea re#acerii sau complet+rii urm+ririi penale ori ca urmare a e$tinderii aciunii penale sau a procesului penal. redesc!iderea urm+ririi penale. %eluarea urm+ririi penale nu poate a ea loc dac+ se constat+ c+ ,ntre timp a inter enit reunul din cazurile pre +zuet ,n art.10, care lipsesc aciunea penal+ de temei sau obiect. %eluarea urm+ririi penale dup+ suspendare-Cauza suspend+rii urm+ririi penale o constituie boala de care su#er+ ,n inuitul sau inculpatul, i care ,l ,mpiedic+ s+ participe la acti itatea de urm+rire penal+. "ispariia acestei cauze, dispariie care trebuie obiecti at+ ,n opinia noastr+ printr-un certi#icat medical, duce la reluarea urm+ririi penale. %eluarea se dipune de procuror prin ordonan+.-%estituirea urm+ririi penale ,n caz de restituire a cauzei de c+tre instana de &udecat+ ,n ederea re#acerii sau complet+rii urm+ririi penale ori ca urmare a e$tinderii aciunii penale sau a procesului penal. 'ste posibil ca dup+ terminarea urm+ririi penale, ,n #aza de &udecat+, s+ se constate, ,nainte de terminarea cercet+rii &udec+toreti, c+ ,n cauza supus+ &udec+ii s-a e#ectuat cercetarea penal+ de un alt organ dec2t ce competent. 5n acest ca, ,n con#ormitate cu dispoziiile art.))*, instana se desesizeaz+ i restituie cauza procurorului, care procedeaz+ la reluarea urm+ririi penale. "e asemenea, ,n con#ormitate cu dispoziiile art.))), ,n tot cursul &udec+ii instana se poate desesiza i restitui dosarul procurorului, c2nd din administrarea probelor sau din dezbateri rezult+ c+ urm+rirea penal+ nu este complet+ i c+ ,n #aa instanei nu s-ar putea #ace completarea acesteia dec2t cu mare ,nt2rziere. (nstana este obligat+ s+ arate moti ele pentru care a dispus restituirea, indic2nd totodat+ #aptele i ,mpre&ur+rile ce urmeaz+ a #i constatate i prin ce anume mi&loace de prob+. Aecesitatea complet+rii urm+ririi penale mai poate ap+rea ,n timpul #azei de &udecat+ i atunci c2nd se e$tinde obictul &udec+ii, potri it dispoziiilor art.))5,))1 i ))0. "ac+ ,n cazurile anterioare cauza re enea ,n #aza de urm+rire penal+, deoarece aceast+ etap+ #usese parcurs+ nelegal 3 ,n cazul re#acerii ) i incomplet+ 3 ,n cazul complet+rii ), ,n aceste din urm+ cazuri completarea este necesar+ ca urmare a inter eniei unor aspecte cu caracter de noutate. Ast#el, dac+ ,n cursul &udec+ii se descoper+ ,n sarcina inculpatului date cu pri ire i la alte acte materiale, care intr+ ,n coninutul in#raciunii pentru care a #ost trimis ,n &udecat+, instana, potri it dispoziiilor art.))5, prin ,nc!eire, e$tinde aciunea penal+ cu pri ire i la aceste acte i procedeaz+, dac+ este cazul, la restituirea cauzei procurorului ,n ederea complet+rii umr+rii penale. "e asemenea, potri it art.))1, c2nd ,n cursul &udec+ii se descoper+ ,n sarcina inculpatului date cu pri ire la s+ 2rirea unei alte #apte pre +zute de legea penal+, a 2nd leg+tur+ cu in#raciunea pentru care este trimis ,n &udecat+, procurorul, poate cere e$tinderea procesului penal i ,n ce pri ete aceast+ #apt+, iar c2nd instana g+sete cererea ,ntemeiat+ o 176

admite i dac+ procurorul declar+ c+ nu pune ,n micare aciunea penal+, dar cerere trimitera cauzei la procuror pentru completarea urm+ririi penale, instana poate dipune trimiterea cauzei la procuror. Aceeai procedur+ este incident+ ,n con#ormiate cu dispoziiile art.))0 c2nd se descoper+ date cu pri ire la participarea i a unei late persoane la s+ 2rirea #aptei pre +zute de legea penal+ pus+ ,n sarcina inculpatului sau date cu pri ire la s+ ,rirea unei #apte pre +zute de legea penal+ de c+tre o alt+ persoan+, dar ,n leg+tur+ cu #apta inculpatului. Actul prin care se reia urm+rirea penal+ este sentina prin care instana a dispus restituirea. 5n cazul restituirii cauzei de c+tre instana de &udecat+, dac+ inculpatul este arestat i instana menine arestarea pre enti +, termenul de )0 de zile curge de la pronunarea !ot+r2rii. (nstanaa trimite dosarul procurorului ,n termen de 10 zile . "urata arest+rii inculpatului poate #i prelungit+ potri it art.155 i 156. %eluarea urm+ririi penale ,n caz de redesc!idere a umr+ririi penale-Aa cum ar+tam cele ce preced, a 2nd ,n edere c+ soluiile procurorului nu bene#iciaz+ de autoritate de lucuru &udecat, propire numai !ot+r2rilor &udec+toreti de#initi e, este posibil ca, ,n anumite condiii, urm+rirea penal+ s+ #ie redesc!is+. %edesc!iderea urm+ririi penale, ,n cazul ,n care sa dispus ,ncetarea urm+ririi penale sau scoaterea de sub urm+rire penal+, are loc dac+ ulteriror se constat+ c+ nu a e$istat ,n #apt cazul care a determinat luarea acestor m+suri sau c+ a disp+rut ,mpre&urarea pe care se ,ntemeia ,ncetarea sau scoaterea de sub urm+rie. Ast#el, ,n cazul ,n care temeiul ,ncet+rii urm+ririi penale a #ost cel pre +zut ,n art.10 alin.31) lit.#) 3 lipsa pl2ngerii prealabile ), depunerea unei pl2ngeri prealabile, ,n termen, de persoana +t+mat+ duce la redesc!iderea urm+ririi penale. Preciz+m c+ anumite temeiuri de ,ncetare a urm+ririi penale, cum ar #i decesul inculpatului sau ,n inuitului sau ,mplinirea termenului de prescripie a r+spunderii penale, prin caracterul lor de#initi #ac inoperabil+ acest+ instituie %edesc!iderea urm+ririi penale are loc, de asemenea, c2nd instana de &udecat+, potri it art.*0? ind.1 a admis pl2ngerea ,mpoti ia ordonanei sau, dup+ caz, a rezoluiei procurorului de scoatere de sub urm+rire penal+ sau de ,ncetarea a urm+ririi penale ori de clasare i a trimis cauza procurorului ,n ederea redesc!iderii urm+ririi penale. 5n cazul ,n care instana, potri it art.*0? ind.1, a admis pl2ngerea ,mpotri a rezoluiei de ne,ncepere a urm+ririi penale, acesta poate re eni asupra ne,nceperii urm+ririi i dispune ,ncepera urm+ririi penale ,n condiiile pre +zute de lege.5n caz de redesc!idere a urm+ririi penale, dac+ se consider+, pe baza datelor din dosar, c+ se &usti#ic+ luarea unei m+suri pre enti e, procurorul procedeaz+ potri it art.*)) sau *)1, care se aplic+ ,n mod corespunz+tor. 5n ordonanaa prin care s-a dispus reluarea urm+ririi penale se #ace meniune cu pri ire la luarea acestor m+suri.

60) %estituirea cauzei la procuror. 177

(n tot cursul &udecatii instanta se poate desesiza si restitui dosarul procurorului, cand din administrarea probelor sau din dezbateri rezulta ca urmarirea penala nu este completa si ca in #ata instantei nu s-ar putea #ace completarea acesteia decat cu mare intarziere. (nstanta este obligata sa arate moti ele pentru care, potri it alineatului precedent, a dispus restituirea, indicand totodata #aptele si impre&urarile ce urmeaza a #i constatate si prin ce anume mi&loace de proba. (nstanta poate sa restitue cauza pentru re#acerea urmaririi penale sau pentru completarea ei. Pentru re#acerea urmaririi penale instanta poate intr-un singur caz sa restituie cauza la procuror, cand constata inainte de terminarea cercetarii &udecatoresti, cand cauza respecti a s-a e#ectuat cercetarea penala de alt organ decat cel competent. Cerinta re#acerii urmaririi penale este determinata de #aptul ca normele de competenta materiala si personala sunt pre azute sub sanctiunea nulitatii absolute. Cauza nu se restitue la procuror in doua situatii- cand constatarea competentei organului de cercetare penala s-a #acut dupa inceperea dezbaterii si aceasta pentru ca terminarea cercetarii &udecatoresti a acoperit neregularitatea cercetarii penale. cand competenta organului de cercetare penala este urmarea sc!imbarii incadrarii &uridice a #aptei pe baza probelor administrate in cursul &udecatii. Pentru completarea urmaririi penale instanta poate restitui cauza la procuror daca constata in cursul &udecatii ca urmarirea penala nu este completa si daca completarea nu se poate #ace in cursul &udecatii. "esi in art. ))* s-a pre azut, un singur caz de restituire pentru re#acerea urmaririi penale, in practica instantelor o ast#el de restituire s-a dispus si atunci cand au #ost incalcate alte dispozitii legale a#late sub sanctiunea nulitatii absolute, in cazul in care materialul de urmarire penala a #ost prezentat unui inculpat minor sau detinut #ara a se-i #i asigurat asistenta &uridica obligatorie, ori in cauzele cu inculpati minori nu se e#ectuase anc!eta sociala in cursul urmaririi penale. Prin legea nr. )*1;*001 a #ost completat art. ))*, in sensul ca instanta se desesizeaza si restitue cauza la procuror pentru re#acerea urmaririi penale in cazul nerespectarii dispozitiilor pri itoare la competenta dupa materie sau dupa calitatea persoanei, sesizarea instantei, prezenta in inuitului sau a inculpatului si asistarea acestuia de aparator. Aoua reglementare #ace ast#el precizari pro enite din &urisprudenta, in sensul ca pentru lipsa de competenta teritoriala a organului de urmarire penala nu este cazul sa se restitue cauza la procuror. incalcarea dispozitiilor pri ind sesizarea instantei are in edere regularitatea des#asurarii urmaririi penale, prin trecerea cauzei prin stadiile procesuale obligatorii 3punerea in miscare a actiunii penale, prezentarea materialului de urmarire penala, intocmirea rec!izitoriului in conditii legale de catre procurorul competent). (n cazurile in care dispune restituirea instanta se pronunta si asupra masurilor pre enti e, asupra masurilor de siguranta si a masurilor asiguratorii. Prin :egea )51;*001 au #ost abrogate dispozitiile art. ))), care pre edea restituirea cauzei la procuror pentru completarea urmaririi penale, in concordanta cu principiile directoare ale Con entiei europene pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor #undamentale, care pune accentul 178

pe acti itatea de probatiune e#ectuata de un tribunal independent si impartial, c!emat sa eri#ice in inuirea prin probele care se administreaza in #ata sa, in conditii de oralitate, contradictorialitate si publicitate. %estituirea cauzei pentru re#acerea urmaririi penale poate #i dispusa la cererea procurorului a partilor din proces sau din o#iciu de catre instanta de &udecata. %estituirea cauzei la procuror este o dezin estire a primei instante si se dispune prin sentinta de dezin estire care a cuprinde moti ele restituirii si actele ce trebuie re#acute de catre care organ de urmarire penala. (ndicatiile pe care le da instanta prin sentinta sunt obligatorii pentru procuror, iar daca procurorul nu este de acord cu punctul de edere al instantei in termen de ) zile de la pronuntare poate #ace recurs, drept pe care il are atat inculpatul si orice persoana ale carei interese au #ost atamate prin !otarare. '#ectele restituirii- urmarirea penala se reia. actul initial de sesizare a primei instante inceteaza sa mai produca e#ecte, iar dupa re#acerea urmaririi penale, procurorul a intocmi un nou rec!izitoriu prin care a sesiza instanta cu #aptele si persoanele la care se re#era c!iar daca di#era de rec!izitoriul initial. Procurorul dupa re#acerea urmaririi penale poate dispune scoaterea de sub urmarire penala sau incetarea urmaririi penale atunci cand constata e$istenta reo unuia din cazurile pre azute de art. 10.

61) %estituirea lucrurilor i restabilirea situaiei anterioare s+ 2ririi in#raciunii. "aca organul de urmarire penala sau instanta de &udecata constata ca lucrurile ridicate de la in inuit sau inculpat, sau de la orice persoana care le-a primit spre a le pastra, sunt proprietatea persoanei atamate ori au #ost luate pe nedrept din posesia sau detinerea sa, dispune atamate. 9rice alta persoana care pretinde un drept restituirea acestor lucruri persoanei

asupra lucrurilor ridicate poate cere, stabilirea acestui drept si restituirea. %estituirea lucrurilor ridicate are loc numai daca prin aceasta nu se sting!ereste a#larea ade arului si &usta solutionare a cauzei si cu obligatia pentru cel caruia ii sunt restituite sa le pastreze pana la ramanerea de#initi a a !otararii.9rganul de cercetare penala cu aprobarea procurorului sau instanta de &udecata poate lua masuri de restabilire a situatiei anterioare sa arsirii in#ractiunii, cand sc!imbarea acelei situatii a rezultat in mod adit din comiterea in#ractiunii, iar restabilirea este posibila. Considerate m+suri de reparaie imediat+, restituirea lucrurilor i restabilirea situaiei anterioare s+ 2ririi in#raciunii pot #i #olosite ca m+suri procesuale penale. 'le sunt, potri it art.1/ alin.3)) C.proc.pen., modalit+i de reparare ,n natur+ a pre&udiciului material cauzat prin in#raciune. %estituirea lucurilor-%estituirea lucurilor este pri it+ ca o modalitate de reparare ,n natur+ a pagubelor produse prin in#raciune, prioritar+ #a+ de celelalte modalit+i de reparare a pagubei, dar ea poate #i anticipat+ prin restituirea lucurilor ,nainte de rezol area de#initi + a aciunii ci ile ,n cadrul procesului penal. Potri it art.116, lucurile pot #i restituite 179

numai dac+ sunt ,ndeplinite cumulati urm+toarele condiii- lucrurile ridicate de la ,n inuit sau inculpat sau de la orice person+ care le-a primit spre a le p+stra sunt proprietatea persoanei +t+mate ori au #ost luate pe nedrept din posesia sau detenia sa. restituirea lucrilor s+ nu sting!ereasc+ a#larea ade +rului i &ust soluionare a cauzei. %estituirea lucrurilor se poate dispune de procuror prin rezoluie sau de instana de &udecat+ prin ,nc!eire, ar+t2nd celui c+ruia i-au #ost restituite c+ are obligaia s+ le p+streze p2n+ la r+m2nerea de#initi + a !ot+r2rii &udec+toreti pronunate ,n cauza penal+ respecti +. 9rice persona+ care pretinde un drept asupra bunurilor ridicate pot cere, pe cale unei contestaii, stabilirea acestui drept i restituirea lucurilor. %estabilirea situaiei anterioare-Potri it art.100 C.proc.pen., procurorul sau instana de &udecat+ poate lua m+suri de restabilire a situaiei anterioare s+ 2ririi in#raciunii c2nd sc!imbarea acestei situaii a rezultat ,n mod +dit din comiterea in#raciunii, iar restabilirea este posibil+. :uarea acestei m+suri procesuale este posibil+ numai ,n cazul anumitori in#raciuni, care prin natura lor permit sau impun restabilirea situaiei anterioare s+ 2ririi lor. Ast#el, poate #i orba de restabilirea situaiei anterioare ,n urm+toarele cazuri- in#raciunea de nerespectare a !ot+r2rii &udec+toreti, ,n modalitate pre +zut+ de art.*01 alin.3*) C.pen. C2nd se poate dispune reintegrarea ,n locuinei a c+rei posesie #ost pierdut+ ca urmare a nerespect+rii !ot+r2rii &udec+toreti, instana trebuie s+ dispun+ restabilirea situaiei anterioare s+ 2ririi in#raciunii, prin ,ndep+rtarea din locuin+ a inculpatului care a ocupat, abuzi - tulburarea de posesie. abandonul de #amilie. %estabilirea situaiei anterioare are caracter pro izoriu, de#initi area #+c2ndu-se prin !ot+r2rea care soluioneaz+ cauza penal+. Persoanele lezate prin restabilire pot #olosi calea pl2ngerii.

6*) %einerea ca m+sur+ pre enti +. <asura retinerii poate #i luata de organul de cercetare penala #ata de in inuit, daca sunt probe sau indicii temeinice ca a sa arsit o #apta pre azuta de legea penala. 7unt indicii temeinice atunci cand din datele e$istente in cauza rezulta presupunerea ca persoana #ata de care se e#ectueaza urmarirea penala a sa arsit #apta. <asura retinerii poate dura cel mult */ de ore. (n ordonanta prin care s-a dispus retinerea trebuie sa se mentioneze ziua si ora la care retinerea a inceput, iar in ordonanta de punere in libertate, ziua si ora la care retinerea a incetat. Cand organul de cercetare penala considera ca este necesar a se lua masura arestarii pre enti e, inainteaza procurorului, un re#erat moti at. %etinerea este o masura procesual penala pre enti a, prin care o persoana #ata de care e$ista indicii ca a sa arsit o #apta pre azuta si pedespsita de lege, este pri ata de libertate. 5n ce situaii poate #i reinut+ o persoana i cine poate dispune acest+ masur+ pre enti +- <+sura pre enti + a reinerii poate #i luat+ de 180

organul de cercetare penal+ sau procuror #a+ de o persoan+, dac+ sunt probe sau indicii temeinice c+ a sa 2rit o #apt+ pre azut+ de legea penal+. 7unt indicii temeinice atunci c2nd din datele e$istente ,n cauz+ rezult+ presupunerea c+ persoana #a+ de care se e#ectueaz+ urm+rirea penal+ a sa 2rit #apta sau c2nd e$ist+ reunul din cazurile pre +zute ,n art.1/? Cod procedur+ penal+, oricare ar #i limitele pedepsei cu ,nc!isoare pre +zute de lege pentru #apta sa arit+. "urata reinerii- <+sura reinerii poate dura cel mult */ ore. 5n ordonana prin care sa dispus reinerea trebuie s+ se menioneze ziua i ora la care reinerea a ,nceput, iar ,n ordonana de punere ,n libertate, ziua i ora la care reinerea a ,ncetat. 5n mod cu totul e$cepional, minorul ,ntre 1/ i 11 ani, care r+spunde penal, poate #i reinut la dispoziia procurorului sau a organului de cercetare penal+, cu ,ntiinarea i sub controlul procurorului, pentru o durat+ ce nu poate dep+i 10 ore, dac+ e$ist+ date certe c+ minorul a comis o in#raciune pedepsit+ de lege cu deteniunea pe ia+ sau ,nc!isoare de 10 ani ori mai mare. %einerea poate #i prelungit+ numai dac+ se impune, prin ordonan+ moti at+, de procuror, pentru o durat+ de cel mult 10 ore. @nde se poate pl2nge persoana reinut+-5mpotri a ordonanei organului de cercetare penal+ prin care s-a luat m+sura pre enti + a reinerii se poate #ace pl2ngere, ,nainte de e$pirarea celor */ de ore de la luarea m+surii, la procurorul care supra eg!eaz+ cercetarea penal+, iar ,mpotri a ordonanei procurorului prin care s-a luat aceast+ masur+ se poate #ace pl2ngere, ,nainte de e$pirarea a */ de ore, la prim-procurorul parc!etului sau, dup+ caz, la procurorul ierar!ic superior. "repturile persoanei reinute- Celui reinut i se aduc de ,ndat+ la cunotin+, ,n limba pe care o ,ntelege, moti ele reinerii, dreptul de a-i anga&a un ap+r+tor. "e asemenea, i se aduce la cunotin+ #apta care #ormeaz+ obiectul cauzei precum i dreptul de a nu #ace nici o declaraie, atrag2ndu-i-se atenia c+ ceea ce declar+ poate #i #olosit i ,mpotri a sa. Persoanelor reinute minore li se asigur+ ,n toate cazurile asisten+ &uridic+, organele &udiciare #iind obligate s+ ia m+suri pentru desemnarea unui ap+rator din o#iciu, dac+ minorul nu i-a ales unul, i pentru ca acesta s+ poat+ lua contact direct cu minorul reinut i s+ comunice cu el. Atunci c2nd se dispune reinerea unui minor se ,ncunotiineaz+ despre aceasta imediat p+rinii, tutorele, persoana ,n ,ngri&irea sau sub supra eg!erea c+ruia se a#l+ minorul, alte persoane pe care le desemneaz+ acesta. 5n timpul reinerii minorii se in separat de ma&ori, ,n locuri anume destinate acestora.

6)) %e ocarea liber+rii pro izorii cazuri, procedur+. :iberarea pro izorie poate #i re ocata daca- se descopera #apte sau impre&urari ce nu au #ost cunoscute la data admiterii cererii de liberare pro izorie si care &usti#ica arestarea inculpatului. inculpatul nu indeplineste, cu rea-credinta, obligatiile ce-i re in incearca sa zadarniceasca 181

a#larea ade arului ori sa arseste din nou, cu intentie, o in#ractiune pentru care este urmarit sau &udecat. %e ocarea liberarii pro izorii se dispune de catre procuror prin ordonanta, iar de instanta prin inc!eiere, cu ascultarea inculpatului asistat de aparator. %e ocarea se dispune si in lipsa inculpatului, cand acesta, #ara moti e temeinice, nu se prezinta la c!emarea #acuta. (n caz de re ocare a liberarii pro izorii, procurorul sau instanta dispune arestarea pre enti a a inculpatului si emite un nou mandat de arestare. 8evocarea liberrii provizorii. %e ocarea liber+rii pro izorii se deosebete de re ocarea m+surilor de pre enie, pre +zute de art.1)6 alin.3*). %e ocarea liber+rii pro izorii duce la pierderea st+rii de liberatate i la arestarea inculpatului. Potri it art.110 ind.10 alin.31), liberarea pro izorie poate #i re ocat+ dac+- se descoper+ #apte sau ,mpre&ur+ri ce nu au #ost cunoscute la data admiterii cererii de liberare pro izorie i care &usiti#ic+ arestarea ,n inuitului sau inculpatului 3 se descoper+, de e$emplu, c+ inculpatul este recidi ist). ,n inuitul sau inculpatul nu ,ndeplinete, cu rea-credin+, obligaiile ce ,i re in potri it art.110 ind.* alin.3)) i art.110 ind. / alin.3*) sau ,ncearc+ s+ z+d+rniceasc+ a#larea ade +rului ori s+ 2rete din nou, cu intenie, o in#raciune pentru care este urm+rit sau &udecat. "ei ,n lege nu se arat+ care sunt titularii cererii de re ocare, apreciem c+ acetia pot #i procurorul sau instana , care se poate sesiza din o#iciu i oricare parte din proces. %e ocarea liber+rii pro izorii se dipune de instan+, prin ,nc!eiere , cu ascultarea ,n inuitului sau inculpatului asistat de ap+r+tor. %e ocarea se dispune i ,n lipsa ,n inuitului sau inculpatului, c2nd acesta, #+r+ moti e temeinice, nu se prezint+ la c!emarea #+cut+. 5n caz de re ocare a liber+rii pro izroii, instana dispune arestarea pre enti + a ,n inuitului sau inculpatului i emite un nou mandat de arestare. 5mpotri a ,nc!eierii instanei prin care s-a dipsu re ocarea liber+rii pro izorii se poate #ace recurs.

6/) %ezol area aciunii ci ile ,n procesul penal. (n caz de condamnare, ac!itare sau incetare a procesului penal, instanta se pronunta prin aceeasi sentinta si asupra actiunii ci ile. Cand ac!itarea s-a pronuntat pentru cazul pre azut in art. 10 lit. b1) ori pentru ca instanta a constatat e$istenta unei cauze care inlatura caracterul penal al #aptei, sau pentru ca lipseste reunul din elementele constituti e ale in#ractiunii, instanta poate obliga la repararea pagubei potri it legii ci ile. Au pot #i acordate despagubiri ci ile in cazul cand ac!itarea s-a pronuntat pentru ca #apta imputata nu e$ista, ori nu a #ost sa arsita de inculpat. (nstanta penala nu solutioneaza actiunea ci ila cand pronunta ac!itarea pentru cazul pre azut in art. 10 lit. b), ori cand pronunta incetarea procesului penal pentru reunul din cazurile pre azute in art. 10 lit. #) si &. 8ezolvarea laturii civile. Potri it art.)/1, ,n cazul ,n care ,n procesul penal a #ost promo at+ o aciune ci il+, instana este obligat+ ca, prin 182

sentina prin care rezol + latura penal+ a cauzei, s+ se pronune i asurpa aciunii ci ile. Ast#el, instana- nu acord+ desp+gubiri ci ile ,n cazul ,n care pronun+ ac!itarea pe temiul art.10 alin. 31) lit.a) 3 #apta nu e$ist+ ) sau art.10 alin.31 ) lit.c) 3 #apta nu a #ost s+ 2rit+ de inculpat ). nu soluioneaz+ aciunea ci il+ c2nd pronun+ ac!itarea ,n baua art.10 alin.31) lit.b) 3 #apta nu este pre +zut+ de legea penal+ ) sau c2nd se pronun+ ,netarea procesului penal ,n baza art.10 alin. 31) lit.#) 3 lipsete pl2ngerea prealabil+ a persoanei +t+mate, autorizarea sau sesizarea organului competent ori o alt+ condiie pre +zut+ de lege ) sau art.10 alin.31) lit.&) 3 e$ist+ autoritate de lucuru &udecat ). admite, ,n tot sau ,n parte, sau respinge aciunea ci il+, ,n #uncie de ,ndeplinirea sau nu a condiiilor pre +zute de lege pentru e$ercitarea cu succes a aciunii ci ile ,n procesul penal i indi#erent de soluia pe care o pronun+ pe latura penal+ a cauzei. C!iar dac+ partea +t+mat+ nu s-a constituit parte ci il+ ,n procesul penal,instana este obligat+ s+ se pronune asupra repar+rii pagubei ,n cazurile ,n care aciunea ci il+ se e$ercit+ din o#iciu, iar ,n celelalte cazuri numai cu pri ire la restituirea lucrului, des#iinarea total+ sau parial+ a unui ,nscris i restabilirea situaiei anterioare s+ 2ririi in#raciunii 3 art.)/? ). cazul ,n care rezol area preteniilor ci ile ar pro oca ,nt2rzierea soluion+rii laturii penale, legea pre ede posibilitatea di&ungerii aciunii ci ile i am2narea &udec+rii acesteia ,ntr-o alt+ edin+.

65) %ezol area cauzei penale 3a laturii penale i a laturii ci ile). (nstanta !otaraste prin sentinta asupra in inuirii aduse inculpatului, pronuntand, dupa caz, condamnarea, ac!itarea sau incetarea procesului penal.Condamnarea se pronunta daca instanta constata ca #apta e$ista, constituie in#ractiune si a #ost sa arsita de inculpat. (n caz de condamnare, ac!itare sau incetare a procesului penal, instanta se pronunta prin aceeasi sentinta si asupra actiunii ci ile. Cand ac!itarea s-a pronuntat pentru cazul pre azut in art. 10 lit. b1) ori pentru ca instanta a constatat e$istenta unei cauze care inlatura caracterul penal al #aptei, sau pentru ca lipseste reunul din elementele constituti e ale in#ractiunii, instanta poate obliga la repararea pagubei potri it legii ci ile. Au pot #i acordate despagubiri ci ile in cazul cand ac!itarea s-a pronuntat pentru ca #apta imputata nu e$ista, ori nu a #ost sa arsita de inculpat. (nstanta penala nu solutioneaza actiunea ci ila cand pronunta ac!itarea pentru cazul pre azut in art. 10 lit. b), ori cand pronunta incetarea procesului penal pentru reunul din cazurile pre azute in art. 10 lit. #) si &) 8ezolvarea laturii penale. %ezol 2nd #ondul cauzei, instana !ot+r2te prin sentin+ asupra ,n inuirii inculpatului, pronun2nd una din cele trei soluii prin care aciunea penal+ se stinge, i anume- condamnare. ac!itarea. ,ncetarea procesului penal. Condamnarea se pronun+ dac+ instana constat+ c+ #apta e$ist+, constituie in#raciune i a #ost s+ 2rit+ de inculpat 3 art.)/5 alin.* ). Condiiile pre +zute de lege trebuie ,ndeplinite 183

cumulati . Ac!itarea se pronun+ de c+tre instana de &udecat+ ,n cazurile ,n care aceasta constat+ e$istena unuia din cazurile pre +zute la art.10 alin.31) lit.a) - e), cazuri rezult2nd din lipsa de temei a aciunii penale. C2nd ac!itarea se pronun+ ca urmare a reinerii cazului pre +zut de art.10 alin.31) lit.b) ind.1 3 #apta nu prezint+ gradul de pericol social al unei in#raciuni ), instana ,i aplic+ celui condamnat o sanciune cu caracter administrati 3 mustrarea, mustrarea cu a ertisment, amenda de la 100.000 la 10.000.000 lei ). 5ncetarea procesului penal se pronun+ atunci c2nd instana constat+ e$istena reunuia din cazurile pre +zute de art.10 alin.31) lit. #) &), cazuri rezult2nd din lipsa de obiect a aciunii penale. Atunci c2nd ,ncetarea procesului penal s-a pronunat ,n urma reinerii cazului pre +zut de art.10 alin.31) lit.i) 3 s-a dispus ,nlocuirea r+spunderii penale ), instana aplic+ una din sanciunile penale cu caracter administrati pre +zute ,n art.61 C.pen. Poti it art.)50, instana este obligat+ ca prin !ot+r2re s+ se pronune cu pri ire la re ocarea, meninerea sau luarea m+surii arest+rii inculpatului 3 in2nd semana de dispoziiile P+rii generale ale codului ), precum i cu pri ire la ,ncetarea de drept a m+surilor de pre enie care este obligatorie c2nd instana pronun+- o pedeaps+ cu ,nc!isoarea cel mult egal+ cu durata reinerii sau arest+ri pre enti e. o pedeaps+ cu ,nc!isoarea, cu suspendarea e$ecut+rii pedepsei 3 condiionat+ sau sub supra eg!ere ) sau cu e$ecutare la locul de munc+. amenda. o m+sur+ educati +. 9bser +m o necorelare ,ntre dipoziiile art.)50 alin.3)) lit.c) i cele ale art.1)1 alin.31) care pre +d c+ m+sura reinerii pre enti e nu poate #i dispus+ ,n cazul in#raciunilor pentru care legea pre ede ,n mod alternati pedeapsa amenzii. Got+r2rile pronunate ,n ipotezele de mai sus, potri it legii 3 art.)50 alin./ ), sunt e$ecutorii. (n caz de condamnare, ac!itare sau incetare a procesului penal, instanta se pronunta prin aceeasi sentinta si asupra actiunii ci ile. Cand ac!itarea s-a pronuntat pentru cazul pre azut in art. 10 lit. b1) ori pentru ca instanta a constatat e$istenta unei cauze care inlatura caracterul penal al #aptei, sau pentru ca lipseste reunul din elementele constituti e ale in#ractiunii, instanta poate obliga la repararea pagubei potri it legii ci ile. Au pot #i acordate despagubiri ci ile in cazul cand ac!itarea s-a pronuntat pentru ca #apta imputata nu e$ista, ori nu a #ost sa arsita de inculpat. (nstanta penala nu solutioneaza actiunea ci ila cand pronunta ac!itarea pentru cazul pre azut in art. 10 lit. b), ori cand pronunta incetarea procesului penal pentru reunul din cazurile pre azute in art. 10 lit. #) si &. 8ezolvarea laturii civile. Potri it art.)/1, ,n cazul ,n care ,n procesul penal a #ost promo at+ o aciune ci il+, instana este obligat+ ca, prin sentina prin care rezol + latura penal+ a cauzei, s+ se pronune i asurpa aciunii ci ile. Ast#el, instana- nu acord+ desp+gubiri ci ile ,n cazul ,n care pronun+ ac!itarea pe temiul art.10 alin.31) lit.a) 3 #apta nu e$ist+ ) sau art.10 alin.31 ) lit.c) 3 #apta nu a #ost s+ 2rit+ de inculpat ). nu soluioneaz+ aciunea ci il+ c2nd pronun+ ac!itarea ,n baua art.10 alin.31) lit.b) 3 #apta nu este pre +zut+ de legea penal+ ) sau c2nd se pronun+ ,netarea procesului penal ,n baza art.10 alin.31) lit.#) 3 lipsete pl2ngerea prealabil+ a persoanei +t+mate, autorizarea sau 184

sesizarea organului competent ori o alt+ condiie pre +zut+ de lege ) sau art.10 alin.31) lit.&) 3 e$ist+ autoritate de lucuru &udecat ). admite, ,n tot sau ,n parte, sau respinge aciunea ci il+, ,n #uncie de ,ndeplinirea sau nu a condiiilor pre +zute de lege pentru e$ercitarea cu succes a aciunii ci ile ,n procesul penal i indi#erent de soluia pe care o pronun+ pe latura penal+ a cauzei.. C!iar dac+ partea +t+mat+ nu s-a constituit parte ci il+ ,n procesul penal,instana este obligat+ s+ se pronune asupra repar+rii pagubei ,n cazurile ,n care aciunea ci il+ se e$ercit+ din o#iciu, iar ,n celelalte cazuri numai cu pri ire la restituirea lucrului, des#iinarea total+ sau parial+ a unui ,nscris i restabilirea situaiei anterioare s+ 2ririi in#raciunii 3 art.)/? ). 5n cazul ,n care rezol area preteniilor ci ile ar pro oca ,nt2rzierea soluion+rii laturii penale, legea pre ede posibilitatea di&ungerii aciunii ci ile i am2narea &udec+rii acesteia ,ntr-o alt+ edin+.

61) 7arcina probaiunii. Aprecierea probelor. 7arcina administrarii probelor in procesul penal re ine organului de urmarire penala si instantei de &udecata. :a cererea organului de urmarire penala ori a instantei de &udecata, orice persoana care cunoaste reo proba sau detine reun mi&loc de proba este obligata sa le aduca la cunostinta sau sa le in#atiseze. Constituie probQ orice element de #apt care ser este la constatarea e$istentei sau ine$istentei unei in#ractiuni, la identi#icarea persoanei care a sQ 2rsit-o si la cunoasterea ,mpre&urQrilor necesare pentru &usta solutionare a cauzei. Probele nu au aloare mai dinainte stabilitQ. Aprecierea #iecQrei probe se #ace de organul de urmQrire penalQ sau de instanta de &udecatQ P%9J':' s( <(B:9AC':' "' P%9JS-,n urma e$aminQrii tuturor probelor administrate, ,n scopul a#lQrii ade Qrului. Alineatul 31) al art. 1) C. proc. pen. consacrQ principiul libertQtii probelor, potri it cQruia ,n procesul penal pot #i prezentate orice probe si #olosite orice mi&loace de probQ legale, Codul nepre Qz2nd nicio limitQ ,n aceastQ pri intQ. Potri it instantei supreme, se reglementeazQ ,n mod concret ,n continutul art. 1) C. proc. pen. probele si modalitatea de apreciere a lor, aceste dispozitii legale #iind menite sQ asigure ,ndeplinirea scopului procesului penal statuat ,n art. 1 alin. 31) C. proc. pen., respecti constatarea la timp si ,n mod complet a #aptelor care constituie in#ractiuni, ast#el ca orice persoanQ care a sQ 2rsit o in#ractiune sQ #ie pedepsitQ potri it ino Qtiei sale si nicio persoanQ ne ino atQ sQ nu #ie trasQ la rQspundere penalQ. Alineatul 3*) al art. 1) C. proc. pen. consacrQ principiul liberei aprecieri a probelor, potri it cQruia toate probele au, dupQ lege, aceeasi aloare probantQ, organele &udiciare a 2nd obligatia de a aprecia #iecare probQ ,n urma e$aminQrii tuturor probelor administrate ,n cauzQ. Aprecierea probelor se #ace ,n scopul a#lQrii ade Qrului, ceea ce ,nseamnQ cQ trebuie sQ se e ite #ormarea unei con ingeri pur subiecti e, contrare ade Qrului, ,ntemeiatQ ,n mod arbitrar doar pe o parte din probe sau pe o ,ncredere ne&usti#icatQ 185

acordatQ unor probe ,n detrimentul altora. "in cuprinsul alin. 3*) al art. 1) C. proc. pen. au #ost eliminate re#eririle la aprecierea probelor potri it =con ingerii> si =constiintei> organului &udiciar, pentru a se respecta, ast#el, o decizie a Curtii Constitutionale pronuntatQ cu pri ire la acest aspect.

60) 7c!imbarea ,ncadr+rii &uridice. "aca in cursul &udecatii se considera ca incadrarea &uridica data #aptei prin actul de sesizare urmeaza a #i sc!imbata, instanta este obligata sa puna in discutie noua incadrare si sa atraga atentia inculpatului ca are dreptul sa ceara lasarea cauzei mai la urma sau e entual amanarea &udecatii, pentru a-si pregati apararea. (ncadrarea &uridica a #aptei inseamna stabilirea te$tului de lege care o pre ede si sanctioneaza precum si caracterizarea ei ca in#ractiune potri it acestui te$t. "aca se constata in urma aprecierii probelor, ca trebuie data #aptei o alta incadrare &uridica si ca trebuie sc!imbata cu o alta, instanta este obligata sa puna in discutie noua incadrare si sa atraga atentia inculpatului ca are dreptul sa ceara lasarea cauzei mai la urma sau e entual amanarea &udecatii, pentru a-si pregati apararea, c!iar daca prin sc!imbarea incadrarii &uridice i se creeaza o situatie &uridica mai usoara inculpatului. 7c!imbarea incadrarii &uridice poate #i sc!imbata dintr-o in#ractiune consumata in tentati a si in ers din #orma simpla in #orma cali#icata si in ers, dintr-o in#ractiune intr-o alta in#ractiune cu aceeasi latura obiecti a, dar cu urmari sau impre&urari di#erite. Cand noua incadrare &uridica e mai usoara, nepunerea in discutie a sc!imbarii incadrarii nu atrage nulitatea !otararii deoarece se apreciaza ca inculpatul nu a su#erit nici o atamare. 7c!imbarea incadrarii &uridice trebuie sa se re#ere la aceeasi #apta deoarece atunci cand sunt #apte di#erite nu are loc o sc!imbare a incadrarii &uridice, ci e$tinderea procesului penal. 7c!imbarea incadrarii &uridice are loc prin inc!eiere. "aca inculpatul nu este prezent la termenul la care s-a dispus sc!imbarea incadrarii &uridice instanta este obligata sa amane &udecata si sa-l citeze pe inculpat cu mentiunea noii incadrari &uridice a #aptei pentru ca acesta sa-si poata pregati apararea. 7c!imbarea incadrarii &uridice poate #i ceruta de procuror, de parti sau in ocata din o#iciu de catre instanta de &udecata. Dunctie de incadrarea &uridica data #aptei se compunerea completului de &udecata. a determina competenta instantei de &udecata si c!iar

6?) 7coaterea de sub urm+rirea penal+. Clasarea cauzelor penale. (n cazul aratat in art. 10 lit. b), organul de urmarire penala inainteaza dosarul procurorului cu propunerea de a dispune scoaterea de sub urmarire penala. Procurorul, dispune prin ordonanta 186

scoaterea de sub urmarire penala si instiinteaza despre aceasta, cand este cazul, persoana care a #acut sesizarea. 7coaterea de sub urmarirea penala are loc cand se constata e$istenta reunuia dintre cazurile pre azute in art. 10 lit. a)-e) si e$ista in inuit sau inculpat in cauza. Potri it dispoziiilor art.*/6, soluia scoaterii de sub urm+rire penal+ se dispune c2nd se constat+ e$istena reunuia din cazurile pre +zute ,n art.10 lit.a) e) i e$ist+ ,n inuit sau inculpat ,n cauz+. "ispoziiile art.*/*-*/1 i */? se aplic+ ,n mod corespunz+tor i ,n porcedura scoaterii de sub urm+rire. Ast#el, organul de cercetare penal+ care constat+ e$istena reunuia dintre cazurile pre +zute ,n art.10 lit.a) e) ,nainteaz+ procurorului dosarul cu propunerea de a da soluia scoaterii de sub urm+rire penal+. 7coaterea de sub urm+rire penal+ poate #i total+ sau parial+. 5n acest sens, dac+ ,n aceeai cauz+ sunt mai muli ,n inuii sau inculpai ori dac+ mai multe #apte #ac obiectul aceleiai cauze, scoaterea de sub urm+rire penal+ se #ace numai cu pri ire la ,n inuiii sau inculpaii ori la #aptele pentru care e$ist+ cazul de scoatere de sub urm+rire. Procurorul, atunci c2nd constat+ c+ nu este cazul s+ dipun+ scoaterea de sub urm+rire penal+ sau c2nd a dispus scoaterea de sub urm+rire penal+ parial, restituie dosarul organului de cercetare penal+, cu dispoziia de a continua cercetare. Procurorul se pronun+ asupra scoaterii de sub urm+rire penal+ prin ordonan+ , care a cuprinde, pe l2ng+ meniunile pre +zute ,n dispoziiile art.*0), i meniunile pre +zute ,n dispoziiile art.*// i */5 ,n cazul ,n care aciunea penal+ a #ost pus+ ,n micare, iar ,n cauzele ,n care aciunea penal+ nu a #ost pus+ ,n micare, procurorul dispune scoaterea de sub urm+rie penal+ prin rezoluie. 5n cazul pre +zut ,n art.10 lit.b) ind.1, procurorul se pronun+ totdeauna prin ordonan+. '$ecutarea sanciunii cu caracter adminstrati a amenzii se e#ectueaz+ potri it art.//* i //), iar e$ecutarea mustr+rii sau mustr+rii cu a ertisment, pre +zute ,n art.61 C.pen. , aplicate de procuror, se #ace potri it art./?0, care se aplic+ ,n mod corespunz+tor. 5mpotri a ordonanei prin care s-a dispus scoaterea de sub urm+rire penal+ ,n temeiul art.10 lit.b) ind.1 se poate #ace pl2ngere ,n termen de *0 de zile de la ,ntiinarea pre +zut+ ,n art.*/1. Punerea ,n e$ecutare a ordonanei prin care s-a aplicat sanciunea cu caracter administrati a amenezii se #ace dup+ e$pirarea termenului pre +zut ,n alin.3)), iar dac+ s-a #+cut pl2ngere i a #ost respins+, dup+ respingerea acesteia. Atunci c2nd cazul de scoatere de sub urm+rire penal+ pri ete un ,n inuit sau inculpat arestat, procurorul trebuie s+ se pronune asupra scoaterii se sub urm+rire penal+ ,n aceeai zi ,n care a primit propunerea de la organul de cercetare penal+. "ac+ procuroul a dispus scoaterea de sub urm+rire penal+, trebuie s+ cear+ de ,ndat+ instanei re ocarea m+surii arest+rii pre enti e. 5n termen de */ de ore de la primirea de la procuror a dosarului ,mpreun+ cu un re#erat ,n care se menioneaz+ cazul sau cazurile de scoatere de sub urm+rire penal+ constatate, instana dipune, prin ,nc!eire, re ocarea m+surii i punerea de ,ndat+ ,n libertate a ,n inuitului sau inculpatului i restituirea dosarului procurorului, ,n acelai termen, ,mpreun+ cu o copie a ,nc!eirii. "e asemenea, ,n cazul c2nd ,n inuitul sau inculpatul este 187

arestat pre enti , instana ,ntiineaz+ prin adres+ administraia locului de deinere, cu dipsoziia de a-l pune de ,ndat+ ,n libertate pe ,n inuit su inculpat, potri it art.*/) alin.3)). 5n con#ormitate cu dispoziiile art.*/1, procurorul ,ntiineaz+ persoanele interesate despre soluia de scoatere de sub urm+rire penal+, acestea a 2nd posibilitatea ca, ,n cazul ,n care nu consider+ soluia legal+ i temeinic+, s+ cear+ in#irmarea ei procurorului ierar!ic superior, calea de atac #iind pl2ngerea reglementat+ de dispoziiile art.*0? C.proc.pen., iar dac+ persoana +t+mat+, precum i orice alte persoane ale c+ror interse legitime sunt +t+mate sunt nemulumite de soluie, ,n con#ormitate cu dispoziiile art.*0? ind.1 pot #ace pl2ngere la instana c+reia i-ar re eni, potri it legii, competena s+ &udece cauza ,n prim+ instan+. Clasarea cauzelor penale-Potri it art.11 pct.1 lit.a), c2nd se constat+ e$istena reunuia din cazurile al pre +zute ,n art.10, cu e$cepia celui pr +zut de art.10 lit.i) care este atributul e$clusi

instanei, i c2nd nu e$ist+ ,n inuit ,n cauz+, ,n cursul urm+ririi penale, se dipune. %elati la prima condiie, aceea a e$istenei unui caz care lipsete aciunea penal+ de temei sau de obiect, dorim s+ rele +m c+ ,n anumite cazuri nu este posibil+ soluia clas+rii, deoarece presupune e$istena ,n cauz+ a ,n inuitului sau inculpatului. Ast#el, nu se poate dispune o soluie pe temeiul c+ #apta nu a #ost s+ 2rit+ de ,n inuit sau inculpat 3 art.10 lit.c ) sau c+ ,n inuitul sau inculatul a decedat 3 art.10 litg ), a#irm2nd, ,n acelai timp, c+ nu e$ist+ ,n inuit ,n cauz+. Cu pri ire la ce de-a doua condiie cumulati + , ,n doctrin+ se apreciaz+ c+ prin F ine$istena ,n inuitului ,n cauz+ > se poate ,nelege, pe de o parte, c+ urmarea rezultat+ nu se datoreaz+ aciunii unei persoane 3 spre e$emplu, c2nd un incediu care a distrus bunurile s-a declanat din cauze naturale cum ar #i un #ulger), iar pe de alt+ parte, se poate reine F ine$istena ,n inuitului ,n cauz+ > c2nd identitatea #+ptuitorului nu este cunoscut+.

66) 7tr+mutarea cauzelor penale- noiune, temei, procedur+. Art.55-(nalta Curte de Casatie si Bustitie stramuta &udecarea cauzei de la o instanta competenta la o instanta egala in grad daca aprecind temeinicia moti elor considera ca prin aceasta se asigura des#asurarea normala a procesului. Cererea poate #i #acuata de parte, procuror sau ministerul &ustitiei. Presedintele (naltei Curti de Casatie si Bustitie cere lamuriri presedintele instantei superioare celei la care se a#la cauza care ia masuri pentru instantarea partilor despre introducerea cererii de stramutare. '$aminarea cererii se #ace in sedinta secreta si dispune #ara aratarea moti elor admiterea sau respingerea ei. 7tamutarea nu poate #i ceruta din nou numai in cazul in care se intemeiaza pe impre&urari necunoscute. 8emeiul str+mut+rii ,l constituie dispoziiile art.55 C.proc.pen.. Potri it pre ederilor acestui articol, 5nalta Curte de Casaie i Bustiie str+mut+ &udecarea unei cauze de la instana competent+ la o alt+ instan+ egal+ ,n 188

grad, ,n cazul ,n care, apreciind temeinicia moti elor de str+mutare, consider+ c+ prin aceasta se asigur+ des#+urarea normal+ a procesului. "in redactarea te$tului rezult+ c+ prin intermediul str+mut+rii o cauz+ penal+ este luat+ din competena unei instane, pentru a #i soluionat+ de o alt+ instan+, egal+ ,n grad, moti ul #iind condiiile necorespunz+toare des#+ur+rii unei &udec+i normale. 8emeinicia moti elor in ocate la solicitare str+mut+rii, se aprecieaz+ ,n #uncie de posibilitatea des#+ur+rii acti it+ilor speci#ice &udec+rii unei cauze penale ,n condiii normale. 7tr+mutarea are drept consecin+ sc!imbarea competenei teritoriale, cauza urm2nd s+ #ie soluionat+ de o alt+ instan+, egal+ ,n grad. Cu toate c+ ,n dispoziiile art.55 nu se indic+ cu e$actitate temeiul cererii de str+mutare, totui legea regelementeaz+ dou+ cazuri de str+mutare, cu caracter special. Ast#el, potri it art.5* alin.35) pre ede c+ abinerea sau recuzarea care pri ete ,ntreaga instan+ se soluioneaz+ de instana ierar!ic superioar+. Aceasta, ,n cazul ,n care g+sete ,ntemeiat+ abinerea sau recuzarea, desemeneaz+, pentru &udecarea cauzei, o instan+ egal+ ,n grad cu instana ,n #aa c+reia s-a produs abinerea sau recuzarea. Al doilea caz de str+mutare cu caracter special este reglementat+ de art.)?5 ind.15 pct.* lit c), potri it c+ruia, 5nalta Curte de Casaie i Bustiie, dac+ admite recursul, c2nd este necesar+ administrarea de probe, dispune re&udecarea de c+tre instana a c+rei !ot+r2re a #ost casat+ sau, c2nd interesele &usitiiei o cer, de c+tre o alt+ instan+ egal+ ,n grad. Cererea i e#ectele ei-Cererea de str+mutare poate #i introdus+ de partea interesat+, procuror sau ministrul &ustiiei. Cererea se adreseaz+ instanei supreme i trebuie moti at+. 5nscrisurile pe care se spri&in+ cererea de str+mutare se al+tur+ la acesta, c2nd sunt deinute de partea care cerere str+mutarea. 8otodat+, legea impune ca, ,n cazul ,n care sunt arestai ,n cauz+, ,n cuprinsul cererii s+ se #ac+ acest+ meniune. 5n ceea ce pri ete e#ectele cererii, legea pre ede c+ aceasta poate determina suspendarea &udec+rii cauzei a c+rei str+mutare se cere. 7uspendarea &udec+rii poate #i dispus+ de preedintele 5naltei Curi de Casaie i Bustiie dup ce aceasta a #ost ,n estit+. "in analiza te$tului de lege rezult+ c+ instana, ,n #uncie de moti ele in ocate, poate dispune suspendarea, #iind deci l+sat+ la aprecierea acesteia oportunitatea lu+rii acestei m+suri. 5n cazul ,n care cererea este ,ns+ introdus+ de ministrul &ustiiei sau procurorul general al Parc!etului de pe l2ng+ 5nalta Curte de Casaie i Bustiei, suspendarea opereaz+ de drept 3 art.51 alin.ultim ). Prin decizia nr.?*;*001 a Curii Constituionale, pre ederile art.51 alin.3/) teza ,nt2i re#eritoare la caracterul suspensi al cererii de str+mutare #ormulat+ de ministrul &usitiiei au #ost declarate neconstituionale. 7-a moti at c+ aceste pre ederi ,ncalc+ principiul separaiei puterilor ,n stat- ministrul &ustiiei, ca membru al Eu ernului care e$ercit+ conducerea general+ a adminsitraiei ,n domeniul &ustiiei, nu poate inter eni ,n actul de &usitiie, aceasta a 2nd semni#icaia unei ingerine a e$ecuti ului ,n acti itatea autorit+ii &udec+toreti. 5n consecin+, prin :egea nr.*?1;*00), aceste dispoziii au #ost eliminate din cuprinsul art.51 alin.3/). Procedura de str+mutare-%eglementarea dat+ de 189

Codul de procedur+ penal+ oblig+ instana suprem+, ,nainte de a trece la &udecarea cererii, s+ obin+ anumite in#ormaii, necesare soluion+rii acesteia. 7e pre ede obligaia preedintelui 5naltei Curi de Casaie i Bustiie de a solicita, pentru l+murirea instanei, de la preedintele instanei ierar!ic superioare celei la care se a#l+ cauza a c+rei str+mutare se cere, comunic2ndu-i, totodat+, termenul #i$at pentru &udecarea cauzei. C2nd instana suprem+ este instana ierar!ic superioar+, in#ormaiile se cer <inistrului Bustiiei. "ac+ se introduce o nou+ cerere de st+mutare cu pri ire la aceeai cauz+, cererea de in#ormaii este #acultati + 3 art.50 lain.ultim ). Potri it art.5? alin.31), preedintele instanei ierar!ic superioare celei la care se a#l+ cauza ia m+suri pentru ,ncunotiinarea p+rilor despre introducerea cererii de str+mutare, despre termenul #i$at pentru soluionarea cererii, cu meniunea c+ p+rile pot trimite memorii i se pot prezenta la termenul #i$at pentru soluionarea cererii. "ac+ ,n caz+ sunt arestai, preedintele completului are obligaia s+ desemneze un ap+r+tor din o#iciu. 4edina de &udecat+ ,n care se soluioneaz+ cererea de st+mutare este secret+ 3 art.56 alin.1). C2nd p+rile se ,n#+ieaz+, se ascul+ i concluziile acestora. (nstana suprem+ soluioneaz+ cererea printr-o ,nc!eiere, prin care dispune admiterea sau respingerea, #+r+ ar+tarea moti elor. 5n cazul ,n care g+sete cererea ,ntemeiat+, dispune str+mutarea &udec+rii cauzei, !ot+r2nd, totodat+, ,n ce m+sur+ actele ,ndeplinite ,n #aa instanei de la care s-a str+mutat cauza se menin. "ac+ sa dispus admiterea, instana pe rolul c+reia se a#l+ cauza a #i ,ntiinat+ de ,ndat+ despre admiterea cererii de str+mutare. Potri it art.10 alin.3/), dac+ instana la care se a#l+ cauza a c+rei str+mutare se cere a procedat ,ntre timp la &udecarea cauzei, !ot+r2rea pronunat+ este des#iinat+ prin e#ectul admiterii acesteia. 5n acest caz, cererea de st+mutare nu a a ut ca e#ect suspendarea &udec+rii cauzei, aceasta #iind soluionat+, !ot+r2rea &udec+rii #iind de#initi + la momentul admiterii cererii. 7tr+mutarea cauzei nu poate #i cerut+ din nou, a#ar+ de cazul c2nd noua cerere se ,ntemeiaz+ pe ,mpre&ur+ri necunoscute 5naltei Curi de Casaie i Bustiie la soluionarea cererii anterioare sau i it dup+ aceea 3 art.11 ).

100) 7tructura !ot+r2rilor &udec+toreti pronunate ,n prima instan+. Gotararea prin care instanta penala solutioneaza #ondul cauzei trebuie sa contina o parte introducti a, o e$punere si dispoziti ul. Cand s-a redactat o inc!eiere de sedinta, partea introducti a se limiteaza numai la urmatoarele mentiuni- denumirea instantei care a &udecat cauza, data pronuntarii !otararii, locul unde a #ost &udecata cauza, precum si numele si prenumele membrilor completului d1 &udecata, ale procurorului si ale gre#ierului, #acandu-se mentiune ca celelalte date au #ost trecute in inc!eierea de sedinta. (n !otararile instantelor militare trebuie sa se indice si gradul militar al membrilor completului de &udecata si al 190

procurorului. Cand inculpatul este militar, se mentioneaza si gradul acestuia. '$punerea trebuie sa cuprinda- datele pri ind identitatea partilor. descrierea #aptei ce #ace obiectul in inuirii, cu aratarea timpului si locului unde a #ost sa arsita, precum si incadrarea &uridica data acesteia prin actul de sesizare. analiza probelor care au ser it ca temei pentru solutionarea laturii penale a cauzei, cat si a celor care au #ost inlaturate, moti area solutiei cu pri ire la latura ci ila a cauzei, precum si analiza oricaror elemente de #apt pe care se spri&ina solutia data in cauza. (n caz de condamnare, e$punerea trebuie sa mai cuprinda #apta sau #iecare #apta retinuta de instanta in sarcina inculpatului, #orma si gradul de ino atie, circumstantele agra ante sau atenuante, starea de recidi a, timpul ce se deduce din pedeapsa pronuntata si actele din care rezulta durata acesteia. "aca instanta retine in sarcina inculpatului numai o parte din #aptele ce #ormeaza obiectul in inuirii, se a arata in !otarare pentru care anume #apte s-a pronuntat condamnarea si pentru care incetarea procesului penal sau ac!itarea. aratarea temeiurilor de drept care &usti#ica solutiile date in cauza. "ispoziti ul trebuie sa cuprinda datele pri itoare la persoana inculpatului, solutia data de instanta cu pri ire la in#ractiune, indicandu-se, in caz de condamnare, denumirea acesteia si te$tul de lege in care se incadreaza, iar in caz de ac!itare sau de incetare a procesului penal, cauza pe care se intemeiaza potri it art. 11, precum si solutia data cu pri ire la repararea pagubei. "ispoziti ul trebuie sa mai cuprinda, dupa caz, cele !otarate de instanta cu pri ire ladeducerea retinerii si arestarii pre enti e, indicandu-se masurile pre enti e. masurile asiguratorii. partea din pedeapsa e$ecutata in acest mod.

c!eltuielile &udiciare. restituirea lucrurilor ce nu sunt supuse con#iscarii. rezol area oricarei alte probleme pri ind &usta solutionare a cauzei. Cand instanta pronunta pedeapsa inc!isorii sau pedeapsa inc!isorii cu e$ecutare la locul de munca, in !otarare se #ace mentiune ca persoana condamnata este lipsita de drepturile aratate in art. 01 din Codul penal, pe durata pre azuta in acelasi articol."ispoziti ul trebuie sa cuprinda totdeauna mentiunea ca !otararea este supusa apelului sau, dupa caz, recursului, cu aratarea termenului in care poate #i e$ercitat si mentionarea datei cand !otararea a #ost pronuntata si ca pronuntarea s-a #acut in sedinta publica Con#orm dispoziiilor art.)5/, !ot+r2rea prin care instana penal+ soluioneaz+ #ondul cauzei trebuie s+ conin+ o parte introducti +, o e$punere i dispoziti ul. 5n literatura de specialitate se arat+ c+ strucutra obligatorie pe care trebuie s+ o aib+ !ot+r2rea, ca act procedural scriptic, imprim+ acesteia un coninut sistematizat, coninut care ,nlesnete eri#icarea legalit+ii i temeiniciei &udec+ii des#+urate ,n cauza penal+. Partea introducti +, numai practicaua sau e$pozeu, cuprinde meniunile pre +zute la art.)05 ce determin+ coninutul ,nc!eireii de edin+. 5n cazul ,n care pronunarea !ot+r2rii nu a a ut loc la termenul la care s-a &udecat cauza i s-a am2nat, partea introducti + se limiteaz+ doar la meninulile pre +zute de art.)55 alin.3*). 5n aceast+ situaie, lipsa ,nc!eierii de edin+ prin care s-a am2nat pronunarea atrage sanciunea nuli+ii abosolute. 5n !ot+r2rile instanei militarea, parte 191

introducti + trebuie s+ indice i gradul militar al membrilor completului de &duecat+, al procurorului i al completului, dac+ acesta este militar. Potri it art.)51, partea a doua a !ot+r2rii, denumit+ e$punere, considerente sau partea demonstrati +, trebuie s+ cuprind+)

datele pri ind identitatea p+rilor. descrierea #aptei ce #ace obiectul ,n inurii, cu ar+tarea timpului i locului unde a #ost s+ 2rit+, precum i ,ncadrarea &uridic+ dat+ acesteia prin actul de sesizare. analiza probelor care au ser it ca temei pentru soluionarea laturii penale a cauzei, c2t i a celor care au #ost ,nl+turate, moti area soluiei cu pri ire la latura ci il+ a cauzei, precum i analiza oric+ror elemente de #apt pe care se spri&in+ soluia dat+ ,n cauz+. 5n caz de condamnare, e$punerea trebuie s+ mai cuprind+ #apta reinerii de instan+ ,n sarcina inculpatului, #orma i gradul de ino +ie, circumstane atenuante sau agar ante, starea de recidi +, timpul ce se deduce din pedeapsa pronunat+ i actele din care rezult+ durata acesteia. "ac+ instana reine ,n sarcina inculpatului numai o parte din #aptele ce #ormeaz+ obiectul ,n inuirii, se a ar+ta ,n !ot+r2re pentru care anume #apte s-a pronunat condamnarea i pentru care ,ncetarea procesului penal sau ac!itarea. ar+tarea temeiurilor de drept care &usti#ic+ soluiile date ,n cauz+. Partea a treia a !ot+r2rii se numete dispoziti i const+ ,n reprezentare ,n #inal a minutei redactate ,n urma deliber+rii i citit+ ,n edin+ public+ cu ocazia pronun+rii. Coninutul dispoziti ului este pre#igurat ,n dispoziiile art.)50, unde se arat+, ,n mod detaliat, ce trebuie s+ cuprind+. Ast#el, pe l2ng+ datele pri itaore al persoana inculpatului, soluia dat+ de instan+ cu pri ire la in#raciune, precum i cauza pe care se ,ntemeiaz+ soluia, dispoziti ul trebuie s+ mai cuprind+ cele !ot+r2te de instan+ cu pri ire la- deducerea reinerii i arest+rii pre enti e, indic2ndu-se partea din pedeaps+ e$ecutat+ ,n aces mod. m+surile pre enti e. m+surile asigur+torii. c!eltuielile &udiciare. restituirea lucrurilor ce nu sunt supuse con#isc+rii. rezol area oric+rei alte probleme pri ind &usta soluionare a cauzei. C2nd instana pronun+ pedeapsa ,nc!isorii sau pedeapsa ,nc!isorii cu e$ecutare la locul de munc+, ,n !ot+r2re se #ace meniune c+ persoana condamnat+ este lipsit+ de drepturile ar+tate ,n art.01 C.pen., pe durata pre +zut+ ,n acelai articol. (nstana este obligat+ s+ arate ,n dispoziti c+ !ot+r2rea este supus+ apelului sau, dup+ caz, recursului, cu ar+tarea termenului ,n care poate #i e$ercitat, precum i meniunea datei c2nd !ot+r2rea a #ost pronunat+ i c+ pronunarea s-a #+cut ,n edin+ public+ 3 art.)50 alin./ ).

101) 7uportarea c!eltuielilor &udiciare #+cute de p+ri - cazuri. (nculpatul este obligat sa plateasca partii atamate in caz de condamnare, precum si partii ci ile careia i s-a admis actiunea ci ila, c!eltuielile &udiciare #acute de acestea. Cand actiunea ci ila
3

192

este admisa numai in parte, instanta poate obliga pe inculpat la plata totala sau partiala a c!eltuielilor &udiciare. (n caz de renuntare la actiunea ci ila, instanta se pronunta asupra c!eltuielilor la cererea partilor. (n caz de ac!itare, partea atamata este obligata sa plateasca inculpatului si partii responsabile ci ilmente c!eltuielile &udiciare #acute de acestia, in masura in care au #ost pro ocate de partea atamata. (n celelalte cazuri pri ind restituirea c!eltuielilor &udiciare #acute de parti in cursul procesului penal, instanta stabileste obligatia de restituire potri it legii ci ile. C!eltuielile #+cute, potri it legii, pentru des#+urare procesului penal se numesc c!eltuieli &udiciare. Ast#el, potri it art.1?6 C.proc.pen., ,n c!eltuielile &udiciare intr+ c!eltuielile necesare pentru e#ectuarea actelor de procedur+, administrarea probelor, conser area mi&loacelor materiale de prob+, onorariul ap+r+torilor i orice alte c!eltuieli ocazionate de des#+urarea procesului penal. C!eltuielile &udiciare a ansate de stat sunt cuprinse distincte, dup caz, ,n bugetul de enituri i c!eltuieli al <inisterului Bustiiei, <inisterul Public i <inisterul Administraiei i (nternelor. Potri it art.160 alin.31), martorul, e$pertul i interpretul c!emat de organele de urm+rire penal+ ori de instana de &udecat+ au dreptul la restituirea c!eltuielilor de transport, ,ntreinere, locuin+ i alte c!eltuieli necesare, prile&uite de c!emare lor. <artorul, e$pertul i interpretul care sunt salariai au dreptul i la enitul de la locul de munc+, pe durata lipsei de la ser iciu, pricinuit+ de c!emarea la organul de urm+rire penal+ sau la instana de &udecat+. 7uma care reprezint+ enitul se pl+tete de cel la care lucreaz+ martorul, e$pertul sau interpretul. Potri it art.160 alin.3)), martorul care nu este salariat, dar are enit din munc+, este ,ndrept+it s+ apar+ i o compensare. "e asemenea, e$pertul i interpretul au dreptul i la o retribuie pentru ,ndeplinirea ,ns+rcin+rii date, ,n cazurile i condiiile pre +zute prin dispoziii legale. C!eltuielile &udiciare pot #i de dou+ #eluri, dup+ cum au #ost a ansate de stat sau de p+i. C!eltuielile a ansate de stat ,n ederea des#+ur+rii acti it+ii procesuale se numesc c!eltuieli de procedur+ iar c!eltuielile a ansate de p+ri se numesc c!eltuieli de &udecat+. 5n cuantumul c!eltuielilor &udiciare intr+ sumele care au #ost c!eltuite at2t ,n #aza de urm+rire penal+, c2t i ,n #aza de &udecat+. Plata c!eltuielilor a ansate de stat ,n caz de condamnare Potri it dispoziiilor art.161 alin.31), ,n caz de condamnare, inculpatul este obligat la plata c!eltuielilor &udiciare a ansate de stat, cu e$cepia c!eltuielilor pri ind interpreii desemnai de organele &udiciare, potri it legii, precum i ,n cazul ,n care s-a dispus acordarea de asisten+ &uridic+ gratuit+, care r+m2n ,n sarcina statului. Potri it art.161 alin.3*), c2nd sunt mai muli inculpai condamnai, instana !ot+r2te partea din c!eltuieli &udiciare datorate de #iecare, ,n m+sura ,n care le-a pro ocat. 5n cazul condamn+rii inculpatului, c!eltuielile &udiciare a ansate de stat pot #i suportate i de c+tre partea responsabil+ ci ilmente, ,n m+sura ,n care aceasta este obligat+ solidar cu inculpatul la repararea pagubei 3 art.161 alin.). Plata c!eltuielilor de stat ,n caz de ac!itare sau de ,ncetare a procesului penal. Plata c,eltuielilor avansate n caz de ac,itare. Potri it art.16* alin.31)pct.1, ,n caz de ac!itare, c!eltuieilor 193

&udiciare a ansate de stat sunt suportate, dup+ caz, de c+tre partea ci il+ sau de inculpatpartea +t+mat+ suport+ c!eltuielile a ansate de stat ,n m+sura ,n care ele au #ost determinate de acest+ parte. partea ci il+ suport+ c!eltuielile a ansate de stat dac+ i s-a respins, ,n tot sau ,n parte, aciunea ci il+ i numai ,n m+sura ,n care c!eltuielile au #ost deteminate de aceast+ parte. inculpat, dei ac!itat, suport+ c!eltuielile &udiciare a ansta de stat c2nd a #ost, totui, obligat la repararea pagubei. Plata c,eltuielilor avansate de stat n caz de ncetare a procesului penal. Potri it art.16* alin.31) pct.*, ,n cazul pronun+rii soluiei de ,ncetarea a procesului penal, c!eltuielile &udiciare a ansate de stat sunt suportate, dup+ caz, de c+tre inculpat, de c+tre inculpat ,mpreun+ cu partea +t+mat+ sau numai de c+tre partea +t+mat+, ori de c+tre stat. inculpatul suport+ c!eltuielile &udiciare c2nd s-a dispus ,nlocuirea r+spunderii penale ,n temeiul art.10 lit.i), obligaia inculpatului de a suporta c!eltuielile &udiciare #iind generat+ de culpa sa in#racional+. "e asemenea, tot inculpatul suport c!eltuielile &udiciare c2nd e$ist+ o cauz+ de nepedepsire. ,n cazul ,mp+c+rii p+rilor, c!eltuielile &udiciare a ansate de stat sunt supotate de c+tre inculpat i partea +t+mat+. 5n acest caz, potri it art.16* alin.3/), instana !ot+r2te partea din c!eltuieli &udiciare datorate de #iecare. partea +t+mat+ suport+ c!eltuilile a ansate de stat ,n cazul retragerii pl2ngerii prealabile, temeiul obligaiei de a suporta c!eltuielile &udiciare #iind culpa procesual+ a p+rii +t+mate. *azurile speciale privind c,eltuielile judiciare avansate de stat. Potri it art.1) alin.31), ,n caz de amnistie, prescripie ori de retragere a pl2ngerii prealabile, precum i ,n cazul e$istenei unei cauze de nepedepsire, ,n inuitul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal. 5ntr-o asemenea ipotez+, c!eltuielile &udiciare a ansate de stat or #i suportate de c+tre partea ci il+ sau de c+tre inculpat. Ast#el, potri it art.16* alin.31) pct.) lit.a), partea +t+mat+ suport+ c!eltuielile &udiciare dac+, ,n urma continu+rii procesului penal, instana pronun+ ac!itare ,n baza unuia din cazurile pre +zute de art.10 lit.a)-e). (nculpatul suport+ c!eltuielile &udiciare potri it art.16* alin.31) pct.) lit.b) dac+, ,n urma continu+rii procesului penal, instana constat+ e$istena unuia din cazurile pre +zute de art.10 lit. a)-c) i, ,n consecin+, pronun+ soluia ,ncet+rii procesului penal. Potri it art.16* alin.3*), ,n cazul declar+rii apelului ori recursului sau al introducerii oric+rei alte cereri, c!eltuielile &udiciare a ansate de stat r+m2n ,n sarcina acestuia. C!eltuielile pentru plata interpreilor desemnai de organele &udiciare, potri it legii, pentru asistarea p+ilor r+m2n, ,n toate cazurile, ,n sarcina statului. "ispoziiile pri ind suportarea c!eltuielilor &udiciare a ansate de stat se aplic+ ,n mod corespunz+tor i ,n caz de clasare, de scoatere de sub urm+rire penal+ sau de ,ncetarea a urm+ririi penale 3 art.16* alin.5 ). .Plata c!eltuielilor &udiciare #+cute de p+ri Plata c!eltuielilor &udiciare #+cute de p+ri este suportat de c+tre cel ,n sarcina c+ruia a #ost reinut+ culpa in#racional+ sau culpa procesual+, obligaia de plat+ a acestor c!eltuieli #+c2ndu-se ,n #uncie de soluia dat+ ,n rezol area laturii ci ile a cauzei. )uportarea c,eltuielilor de judcat fcute de pri n caz de condamnare. Potri it art.16) alin.31), ,n caz de condamnare inculpatul este 194

obligat s+ pl+teasc+ p+rii +t+mate, precum i p+rii ci ile c+reia i s-a admis aciunea ci il+, c!etuielile &udiciare #+cute de acesta. C2nd aciunea ci il+ este admis+ numai ,n parte, instana poate obliga pe inculpat la plata total+ sau parial+ a c!eltuielilor &udiciare. 5n cazul ,n care ,n cauza penal+ sunt mai muli condamnai, instana !ot+r+te partea din c!eltuieli &udiciare datorat+ de #iecare 3 art.16) alin.) raportat l art.161 alin.* ). 5n cazul soluiei condamn+rii, partea responsabil+ ci ilmente poate #i obligat+ s+ suporte c!eltuielile &udiciare #+cute de p+ri ,n m+sura ,n care este obligat+ solidar cu inculpatul la repararea pagubei 3 art.16) alin./ raportat la art.161 alin.*). )uportarea c,eltuielilor judiciare fcute de pri n caz de ac,itare. Potri it art.16) alin.35), ,n cazul ac!it+rii, suportarea c!eltuielilor &udiciare #+cute de inculpat i de partea responsabil+ ci ilmente re ine p+rii +t+mate , ,n m+sura ,n care c!eltuielile au #ost pro ocate de aceast+ parte. )uportarea c,eltuielilor judiciare fcute de pri n celelalte cazuri. 5n alin.#inal al art.16) se rat+ c+, ,n celelalte cazuri, c!eltuielile &udiciare #+cute de p+ri ,n cursul procesului penal or #i restituite ,n condiii stabilite de legea ci il+. Amenda &udiciar+-Potri it art.16?, sunt sancionate cu amend+, de la 500.000 lei la *.000.000 lei abateri cane,ndeplinirea sau ,ndeplinirea greit+ ori cu ,nt2rziere a lucr+rilor de citare sau comunicare a actelor procedurale, de transmitere a dosarelor, precum i a oic+ror alte lucr+ri, dac+ prin acestea s-au pro ocat ,nt2rzieri ,n des#+urarea procesului penal. ne,ndeplinirea ori ,ndeplinirea greit+ a ,ndatoririlor de ,nm2nare ori de comunicare a citaiilor sau a celorlalte acte procesurale, precum nee$ecutarea mandatelor de aducere. :ipsa ne&usiti#icat+ a ap+r+torului, ales sau desemnat din o#iciu c2nd asistena &uridic+ a ,n inuitului sau inculpatului este obligatorie potri it legii, se sancioneaz+ cu amenda &udiciar+ de la 1.000.000 lei la *.500.000 lei. "e asemenea, se sancioneaz+ cu amend+ &udiciar+ de la 1.000.000 lei la 10.000.000 leilipsa ne&usiti#icat+ a martorului, e$pertului sau interpretului legal citat. tergi ersarea de c+tre e$pert sau interpret a ,ndeplinirii ,ns+rcin+rilor primite. ne,ndeplinirea de c+tre orice persoan+ a obligaiei de prezentare, la cererea organului de urm+rire penal+ sau a instanei de &udecat+, a obiectelor ori ,nscirsurilor cerute de acestea, precum i ne,ndeplinirea aceleiai obligaii de c+tre conduc+torul unit+ii sau de cel ,ns+rcinat cu aducerea la ,ndeplinire a acestei obligaii. nerespectarea obligaiei de p+strare, pre +zut+ ,n art.106alin.35). neluarea de c+tre conduc+torul unit+ii ,n cadrul c+reia urmeaz+ a se e#ectua o e$pertiz+ a m+surilor necesare pentru e#ectuarea acesteia sau pentru e#ectuarea la timp a e$perizei. ne,ndeplinirea, ,n mod ne&usiti#icat, de c+tre organul de cerecetare penal+, a dispoziiilor date de procuror, potri it legii, sau neprezentarea, ,n mod ne&usti#icat, procurorului, a dosarelor ori actelor de urm+rire penal+, ,n termenul pre +zut de lege. necomunicarea, ,n mod ne&usiti#icat, procurorului, ,n termenul pre +zut de lege, de c+tre organele de cercetare penal+, a ,nceperii urm+ririi penale, precum i nee$ecutarea, de c+tre acesta, ,n termenul i condiiile pre +zute de lege, a dispoziiilor scrise ale procurorului sau ale instanei de &udecat+. nerespectarea de oricare dintre p+ri i 195

persoanele care asist+ la edina de &udecat+ a m+surilor luate de c+tre preedintele completului de &udecat+ potri it art.*6?. Amenzile &udiciare aplicate de procuror sau de instana de &udecat+ constituie enituri la bugetul de stat i se cuprind distinct ,n bugetul <inistrului Bustiiei, potri it legii. Aplicarea amenzii &udiciare nu ,nl+tur+ r+spunderea penal+ ,n cazul ,n care #apta constituie in#raciune. Persoana amendat+ poate cere scutirea de amend+ ori reducerea amenzii. Cererea de scutire sau de reducere se poate #ace ,n termen de 10 zile de la comunicarea ordonanei ori a ,nc!eirii de amendare 3 art.166 alin.).)

10*) 7upra eg!erea e$ercitat+ de procuror ,n acti itatea de urm+rire penal+. Procurorul, in e$ercitarea supra eg!erii respectarii legii in acti itatea de urmarire penala, eg!eaza ca orice in#ractiune sa #ie descoperita, orice in#ractor sa #ie tras la raspundere penala si ea nici o persoana sa nu #ie urmarita penal #ara sa e$iste indicii temeinice ca a sa arsit o #apta pre azuta de legea penala. "e asemenea, procurorul eg!eaza ca nici o persoana sa nu #ie retinuta sau arestata, decat in cazurile si in conditiile pre azute de lege. (n e$ercitarea acti itatii de supra eg!ere, procurorul ia masurile necesare sau da dispozitii organelor de cercetare penala ca sa ia asemenea masuri. Procurorul ia masuri si da dispozitii in scris si moti at. Procurorul poate sa dispuna, dupa necesitate, ca intr-o cauza in care cercetarea penala trebuie e#ectuata de un anumit organ de cercetare, sa #ie e#ectuata de un alt asemenea organ. Preluarea unei cauze de catre un organ de cercetare penala ierar!ic superior se dispune de procurorul de la parc!etul care e$ercita supra eg!erea acestuia, pe baza propunerii moti ate a organului de cercetare penala care preia cauza si dupa incunostintarea procurorului care e$ercita supra eg!erea acesteia Procurorul conduce si controleaza acti itatea de cercetare penala a politiei si a altor organe si supra eg!eaza ca actele de urmarire penala sa #ie e#ectuate cu respectarea dispozitiilor legale. 9rganele de cercetare penala sunt obligate sa incunostinteze de indata pe procuror despre in#ractiunile de care au luat cunostinta. Procurorul poate sa asiste la e#ectuarea oricarui act de cercetare penala sau sa-l e#ectueze personal. Procurorul poate sa ceara spre eri#icare orice dosar de la organul de cercetare penala, care este obligat sa-l trimita, cu toate actele, materialele si datele pri itoare la #apte care #ormeaza obiectul cercetarii. Earant al respet+rii principiilor #undamnetale ale legalit+ii procesului penal i al a#l+rii ade +rului este, ,n #aza de urm+rire penal+, magistratul procuror care conduce i controleaz+ nemi&locit acti itatea de cercetare penal+ a poliiei &udiciare i a altor organe de cercetare special+ i supra eg!eaz+ ca actele de urm+rie penal+ s+ #ie e#ectaute cu respectarea dispoziiilor legale.Procurorul este abilitat de legea procesual+ s+ e$ercite supra eg!erea respect+rii legalit+ii i a#l+rii ade +rului ,n orice cauz+ penal+ ,n care, ,n #aza de 196

urm+rire penal+ des#+oar+ acti it+i organul de cercetare din raza teriotrial+ a parc!etului repsecti . Potri it dispoziiilor art.*11, procurorul, ,n e$ercitarea surpa eg!erii respect+rii legii ,n acti itatea de urm+rile penal+, eg!ereaz+ ca orice in#raciune s+ #ie descoperit+, oirce in#ractor s+ #ie tras la r+psundere penal+ i ca nici o persoan+ s+ nu #ie urm+rit+ penal #+r+ s+ e$iste indicii temeinice c+ a s+ 2rit o #apt+ pre +zut+ de legea penal+. "e asemenea, procurorul eg!eaz+ ca nici o person+ s+ nu #ie reinut+ sau arestat+, dec2t ,n cazurile i ,n condiiile pre +zute de lege. Procurorul poate s+ dea dispoziii cu pri ire la e#ecutarea oric+rui act de urm+rire penal. "ispoziiile date de procuror sunt obligatorii pentru organul de cercetare penal+. 5n e$ercitarea acti it+ii de supra eg!ere procurorul ia m+suri necesare sau d+ dispoziii organelor de cercetare penal+ s+ ia m+suri, ,n scris i moti at. C+ile de e$ercitare a surpa eg!erii-8recerea cauzei de la un organ la altul Potri it dispoziiilor art.*10, procurorul poate s+ dipun+, dup+ necesitate, ca ,ntr-o cauz+ ,n care cercetarea penal+ trebuie e#ectuat+ de un anumit organ de cercetare, s+ #ie e#ecuta+ de un alt organ de cercetare. 9rganul de cercetare penal+ la care se trece cauza trebuie s+ aib+ competena de a e#ectua cercetarea ,n cauz+ iar procurorul care dispune trecerea trebuie s+ #ie competent s+ supra eg!eze cauza. Preluarea unei cauze de c+tre un organ de cercetare penal+ ierar!ic superior se dispune de procuroul de la parc!etul care e$ercit+ supra eg!erea acestuia. 5n cauzele preluate de c+tre un organ de cercetarea penal+ central, supra eg!erea se e$ercit+ de c+tre un procuror din Parc!etul Eeneral de pe l2ng+ 5nalta Curte de Casaie i Bustiie. Participarea direct+ a procurorului la e#ectuarea urm+ririi penale-5n dispoziiile art.*06 alin.31) i art.*1? alin.3)) C.proc.pen. se arat+ c+ procurorul poate s+ e#ectueze orice acte de urm+rire penal+ ,n cauzele pe care le supra eg!eaz+. "e asemenea, procurorul poate s+ asite la e#ectuarea oric+rui act de cercetare penal+. Prin participarea procurorului la e#ectuarea unor acte de cercetare penal+ se asigur+ ,ndeplinirea acestora ,n cele mai bune condiii de e#icien+ i legalitate. Keri#icarea dosarului de cercetare de c+tre procuror-Potri it art.*1? alin.3)) partea #inal+, procurorul poate s+ cear+ spre eri#icare orice dosar de la organul de cercetare penal+, care este obilgat+ s+-l trimit+, cu toate actele, materialele i datele pri itoare la #apte care #ormeaz+ obiectul cererii.-Autorizarea, con#irmarea, ,ncu iinarea i in#irmarea actelor i m+surilor procesuale de c+tre procuror Potri it art.*16, procurorul poate s+ dea dispoziii cu pri ire la e#ectuarea oric+rui act de urm+rire penal+ iar dispoziiile date de procuror sunt obligatorii pentru organul de cercetare penal+. "ac+ acest organ are de #+cut obiecii, poate sesiza prim-procrurorul parc!etului sau, c2nd dispoziiile sunt date de acesta, procurorul ierar!ic superior, #+r+ a ,ntrerupe e$ecutarea lor. 5n termen de ) zile de la sesizare, primprocuorul sau procurorul ierar!ic superior este obligat s+ se pronune. "e asemenea, procurorul autorizeaz+, con#irm+, ,ncu iineaz+ i in#irm+ actele organului de cercetare penal+ sau ale procuroului ierar!ic in#erior. Autorizarea e#ectu+rii unui act de urm+rie penal+ este 197

anterioar+ realiz+rii actului. Con#irmarea Actului de urmarire penala este o rati#icare a acestuia #ara aceasta con#irmare ceruta e$pres de lege actul neputand produce e#ecte &uridice. 5ncu iinarea unor acte de urm+rire penal+ se re#er+ la acte a c+ror e#ectuare este atribuia organului de cercetare, dar respect+ dispoziiile legale. alabilitatea actului este subordonat+ aprob+rii procurorului. (n#irmarea inter ine, potri it art.**0 c2nd actul sau m+sura organului de urm+rire penal+ nu

10)) 7uspendarea urm+ririi penale. (n cazul cand se constata printr-o e$pertiza medicala ca in inuitul sau inculpatul su#era de o boala gra a, care il impiedica sa ia parte la procesul penal, organul de cercetare penala inainteaza procurorului propunerile sale impreuna cu dosarul, pentru a dispune suspendarea urmaririi penale. Procurorul se pronunta asupra suspendarii prin ordonanta. 9rdonanta trebuie sa cuprinda, pe langa mentiunile aratate in art. *0), datele pri itoare la persoana in inuitului sau inculpatului, #apta de care este in inuit, cauzele care au determinat suspendarea si masurile luate in ederea insanatosirii in inuitului sau inculpatului. <asura suspendarii se comunica partii ci ile. "upa comunicare, dosarul se restituie organului de cercetare penala. (n timpul cat urmarirea este suspendata, organul de cercetare penala continua sa e#ectueze toate actele a caror indeplinire nu este impiedicata de situatia in inuitului sau inculpatului. 9rganul de cercetare penala este obligat sa se intereseze periodic daca mai subzista cauza care a determinat suspendarea urmaririi penale. "ac+ pe parcursul cercet+rilor penale nu a #ost dispus+ suspendarea urm+ririi penale, la terminarea urm+ririi penale, procuroul, constat2nd c+ ,n inuitul sau inculpatul su#er+ de o boal+ gra +, dispune suspendarea urm+ririi penale prin ordonan+. "e asemenea, ,n acest caz, procurorul trimite dosarul cauzei la instan+, pentru ca &udec+torul care a dispus ,n cursul urm+ririi penale aretarea pre enti + sau m+surile de siguran+ pre +zute ,n art.11) i 11/ C.pen. s+ dispun+ asupra prelungirii sau re oc+rii acestora. 5n cazul m+surilor pre enti e pre +zute ,n art.1/5 i 1/5 ind.1, procurorul dispune re ocarea acestor m+suri sau, dup+ caz, trimite dosarul cauzei la instan+ cu propunere de prelungire . 5nc!eierea prin care instana dispune cu pri ire la aceste m+suri se trimite procurorului, care #ace meniune despre acesta ,n ordonan+ de suspendare.

10/) 4edina de &udecat+ ,n prima instan+- ,nceput, desc!idere, strigarea cauzei, eri#icarea legalit+ii sesiz+rii instanei. eri#ic+ri pri itoare la inculpat. m+suri pri ind martorii, e$perii i interpreii. l+muriri, e$cepii, cereri. 198

Presedintele instantei, primind dosarul cauzei, #i$eaza de indata termen de &udecata si da dispozitie pentru citarea persoanelor care trebuie sa #ie c!emate la &udecata. Citatia trebuie sa #ie inmanata inculpatului cu cel putin ) zile inaintea termenului #i$at. 9 data cu citatia, inculpatului a#lat in stare de detinere i se comunica si copia actului de sesizare a instantei. :a termenul de &udecata, dupa strigarea cauzei si apelul partilor, presedintele eri#ica identitatea inculpatului. (n cazul cand inculpatul se a#la in stare de detinere, presedintele se incredinteaza daca a primit in termenul pre azut in art. )1) alin. * copia actului de sesizare a instantei. Cand actul nu a #ost comunicat, daca inculpatul cere, &udecata se amana, iar presedintele ii inmaneaza copie de pe actul de sesizare a instantei, #acandu-se mentiune despre aceasta in inc!eierea de sedinta. "e asemenea, &udecata se amana la cererea inculpatului, cand comunicarea s-a #acut cu mai putin de ) zile inaintea termenului de &udecata. "upa apelul martorilor, e$pertilor si interpretilor, presedintele cere martorilor prezenti sa paraseasca sala de sedinta si le pune in edere sa nu se indeparteze #ara incu iintarea sa. '$pertii raman in sala de sedinta, a#ara de cazul in care instanta dispune alt#el. <artorii, e$pertii si interpretii prezenti pot #i ascultati, c!iar daca nu au #ost citati sau nu au primit citatie, insa numai dupa ce s-a stabilit identitatea acestora. Presedintele e$plica persoanei atamate ca se poate constitui parte ci ila sau ca poate participa ca parte atamata in proces.Presedintele intreaba pe procuror si pe parti daca au de #ormulat e$ceptii, cereri sau propun e#ectuarea de probe noi. (n cazul cand se propun noi probe, trebuie sa se arate #aptele si impre&urarile ce urmeaza a #i do edite, mi&loacele prin care pot #i administrate aceste probe, locul unde se a#la aceste mi&loace, iar in ce pri este martorii si e$pertii, identitatea si adresa acestora. Procurorul si partile pot cere administrarea de probe noi si in cursul cercetarii &udecatoresti. %eguli generale aplicabile tuturor etapelor si gradelor. Aceste reguli pri esc cele trei stadii procesuale- %eguli generale pri ind pregatirea sedintei de &udecata-8inand cont de #aptul ca sedinta de &udecata este modalitatea comuna de in#aptuire a &ustitiei, se poate spune ca aceste reguli se re#era la urmatoarele- a) 7tabilirea termenului de &udecata -. Di$area termenului este de competenta presedintelui sau icepresedintelui in cauzele penale pentru care s-a dat rec!izitoriu. Pentru celelalte cauze, #i$area termenului de &udecata este de competenta &udeca-torului de ser iciu. :a #i$area termenului se a a ea in edere starea de arest pre enti a inculpatului. (n mod obligatoriu, ea trebuie sa aiba loc inainte de e$pirarea termenului arestarii. "e asemenea, se a tine seama si de modul intrarii cauzelor pe rolul instantei. b) "esemnarea completului de &udecata -. Presedintele sau icepresedintele instantei a tine seama de regulile generale pri ind compunerea instantei si de regulile pri ind compunerea speciala in cauzele cu inculpati minori si de cazurile de incompatibilitate pre azute de lege. c) Citarea -. Partile sunt indicate in actul de sesizare 3rec!izitoriul sau plan-gerea prealabila). Conducatorul instantei a lua masurile de citare a partilor la adresele indicate pentru ca la termenul #i$at sa #ie indeplinite procedura. d) 199

Asigurarea apararii -. Atunci cand este caz de asistenta &uridica obligatorie, presedintele sau icepresedintele instantei este obligat sa ia masuri de asigurare a asistentei &uridice daca inculpatul, #iind arestat sau minor, nu are aparator ales. Prin intermediul personalului au$iliar al &ustitiei se #ace adresa in ederea desemnarii unui aparator la 7er iciul de Asistenta Buridica. Presedintele sau icepresedintele instantei trebuie sa creeze conditiile necesare pentru ca aparatorul ast#el desemnat sa aiba acces la dosar si sa poata lua contact cu inculpatul arestat. e) (ntocmirea listei cauzelor -. 7e procedeaza la intocmirea acesteia cu cel putin */ de ore inainte de termenul #i$at. 7e a tine seama de cauzele cu inculpati arestati care au prioritate si de ordinea inregistrarii dosarului la registratura instantei. #) Keri#icarea respectarii dispozitiilor procedurale re#eritoare la pregatirea sedintei de &udecata -. "aca actele anterioare cad in competenta presedintelui sau sa icepresedintelui instantei, eri#icarea este de competenta e$clusi a a completului de &udecata legal desemnat in ederea &udecarii cauzei. Acesta trebuie eri#ice daca s-a dispus citarea partii, daca s-a e#ectuat adresa pentru desemnarea aparatorului etc. %eguli generale pri ind sedinta de &udecata-8rebuie sa se asigure egalitatea intre reprezentantul <inisterului Public 3pro-curorul de sedinta) si partile procesului penal 3inculpatul, partea ci ila, partea res-ponsabila ci ilmente sau apelant, recurent, intimant, re izuent, contestator). 'gali-tatea dintre acestia reprezinta o garantie a contradictorialitatii sedintei de &udecata, care este gu ernata de urmatoarele reguli- a) %eguli re#eritoare la conducerea sedintei -. 7edinta de &udecata are loc in #ata unui complet de &udecata. 'a este condusa pe tot parcursul ei de presedintele completului de &udecata care este &udecatorul unic, in cazul in care compunerea este cu un singur &udecator, sau &udecatorul anume desemnat din randul membrilor completului de &udecata, in cazul unei compuneri a completului din doi sau trei &udecatori. (n practica penala, in mod obligatoriu, inainte de a se striga prima cauza de pe lista sau daca sedinta de &udecata se intrerupe din orice moti , presedintele completului de &udecata declara desc!isa sedinta de &udecata, dupa care urmeaza strigarea cauzei si apelul partilor. 7trigarea cauzei se #ace, de regula, in ordinea de pe lista. (n mod e$ceptional, daca sunt cauze cu arestati, se striga mai intai aceste cauze, iar daca e$ista cauze care su#era amanare #ara discutii, acestea se striga cu prioritate. b) %eguli care pri esc asigurarea ordinii si solemnitatii sedintei de &udecata -. 7edinta de &udecata trebuie sa #ie solemna, sa reprezinte un #actor important de educatie &uridica ast#el incat ori de cate ori se constata ca este tulburata linistea si ordinea in cursul unei sedinte de &udecata, presedintele completului de &udecata trebuie sa ia masuri, a&ungandu-se c!iar si la masuri de sanctionare, daca este cazul. Atunci cand abaterile imbraca #orma unor in#ractiuni ne gasim in situatia constatarii in#ractiunilor de audienta, care sunt in#ractiunile sa arsite sub oc!ii com-pletului de &udecata. 'le se constata de presedintele completului de &udecata printr-un proces- erbal dupa care, daca sunt indeplinite conditiile pre azute de art. **? 31), C.pr.pen., prin inc!eiere instanta dispune inceperea urmaririi penale 200

si daca sunt indeplinite conditiile arestarii, prin inc!eiere instanta poate dispune arestarea preenti a a in inuitului pe o durata de cel mult 5 zile. Apoi, cel in cauza este trimis cu procesulerbal si cu o copie de pe inc!eierea instantei la procurorul competent in ederea e#ectuarii sau supra eg!erii urmaririi penale. c) %eguli care pri esc suspendarea &udecatii -. '$ista regula potri it careia, in orice etapa de &udecata, persoana care are calitatea de parte in proces trebuie sa aiba posibilitatea de a participa la toate actele de &udecata. '$ista o e$ceptie in acest caz, si anume atunci cand partea se a#la in imposibilitate obiecti a de a participa la actele de &udecata. (n aceasta situatie &udecatorul permite suspendarea &udecatii, adica o intrerupere cu caracter temporar a sedintei de &udecata atunci cand sunt indeplinite in mod cumulati conditiile- Cel interesat sa su#ere de o boala gra a. "esi legea se re#era doar la inculpat, credem ca aceasta conditie trebuie e$tinsa si cu pri ire la celelalte parti ale procesului penal. Joala gra a sa #ie constatata printr-o e$pertiza medico-legala. Joala gra a sa-l puna pe cel in cauza in imposibilitate de a participa la actele de &udecata. "esi boala gra a trebuie constatata printr-o e$pertiza medico-legala in care trebuie sa e$iste mentiuni cu pri ire la durata apro$imati a necesara pentru indecare, suspendarea &udecatii nu poate #i dispusa decat pe durata nedeterminata. 'a se dispune printr-o inc!eiere care este e$ecutorie din momentul pronuntarii. %ecursul nu suspenda e$ecutarea. Pe toata durata suspendarii, in mod sistematic, la anumite inter ale de timp, care sunt lasate la aprecierea instantei de &udecata, este necesar sa se e#ectueze o ree aluare a starii sanatatii inculpatului. Acest lucru se #ace in #aza de &udecata prin repunerea pe rol a instantei si citarea partii procesului penal. (n cazul in care instanta apreciaza pe baza unui certi#icat medico-legal ca nu mai subzista temeiul suspendarii, a dispune redesc!iderea cauzei si continuarea &udecatii. (n caz contrar, instanta a da o inc!eiere de mentinere a suspendarii. %eluarea &udecatii in urma suspendarii nu poate a ea loc decat prin e#ectuarea unei e$pertize medico-legale. d) %eguli care pri esc notele re#eritoare la des#asurarea &udecatii -. :a sedinta de &udecata, alaturi de completul de &udecata, procuror si parti, participa in mod obligatoriu gre#ierul de sedinta. Absenta lui poate conduce si la unele nulitati absolute. 'l are obligatia principala de a consemna intr-un caiet 3caietul gre#ierului) tot ceea ce se intampla in cursul unei sedinte de &udecata. Aceste note ale gre#ierului rele a respectarea de catre completul de &udecata si de catre ceilalti participanti a dispozitiilor procedurale. (n acest sens, daca notele sunt ine$acte sau incomplete, legea permite procurorului, oricarei parti sau apara-torilor acestora sa solicite presedintelui completului de &udecata sa dispuna citirea acestor note c!iar in sedinta de &udecata, iar in caz contrar, sa dispuna completarea sau corectarea lor de catre gre#ier. e) %eguli pri itoare la intocmirea inc!eierilor de sedinta -. (n orice etapa a &u-decatii, orice sedinta de &udecata se #inalizeaza cu inc!eierea de sedinta. Aceasta este o procedura ce #ace do ada respectarii dispozitiilor porcedurale in tot cursul unei sedinte de &udecata. "aca la un termen nu s-a intocmit o 201

inc!eiere de sedinta, sanctiunea este nulitatea absoluta a intregii &udecati. (nc!eierea de sedinta are o natura &uridica mi$ta. Pe de o parte este proces- erbal cu pri ire la toate constatarile pe care le #ace instanta penala la oricare din termene, iar pe de alta parte este !otarare &udecatoreasca, atunci cand la oricare din termene instanta penala da o dispozitie de e#ectuare a unui act. #) %eguli pri ind eri#icarile prealabile obligatorii pe care trebuie sa le #aca instanta penala. '$ista doua categorii de ast#el de reguli- Keri#icarile pri ind regularitatea actelor de sesizare a instantei 3art. )00 31, *), C.pr.pen.). (n acest caz, prin acte de sesizare se intelege nu numai rec!izitoriul si plangerea, ci si orice act de sesizare ce poate #i intocmit in baza legii. Keri#icarile pri ind regularitatea actelor de arestare 3art. )00 3)), C.pr.pen.). Keri#icarea se #ace din o#iciu, #iind obligatorie. "aca instanta apreciaza ca arestarea este dispusa cu respectarea dispozitiilor procedurale a da o inc!eiere de mentinere a arestarii. "aca in urma eri#icarii instanta apreciaza ca arestarea nu poate #i mentinuta, se a preciza in inc!eiere ca nu se mentine masura arestarii. g) %eguli pri ind c!estiunile incidente -. Pe tot parcursul unei sedinte de &ude-cata se pot i i impre&urari care ar putea determina o intrerupere in cursul normal al &udecatii 3acestea pot pri i competenta, compunerea, sc!imbarea incadrarii &uridice ori o solutie complimentara). Acestea poarta denumirea de c!estiuni incidente pe care instanta trebuie sa le solutioneze prin inc!eiere de sedinta dupa punerea lor in discutia procurorului si a partilor cu interese contrare. "eliberarea si luarea !otararii-7pre deosebire de sedinta de &udecata, etapa deliberarii si a luarii !otararii are loc in secret, ea neapartinand sedintei de &udecata. Are loc in camera de consiliu dupa inc!iderea sedintei de &udecata, in aceeasi zi cu sedinta de &udecata. (n mod e$ceptional, aceasta etapa are loc la o data ulterioara, insa nu mai tarziu de 15 zile de la data cand a a ut loc sedinta de &udecata atunci cand s-a dispus amanarea pronuntarii. :a deliberarea si la luarea !otararii nu participa decat membrii completului de &udecata. Cu aceasta ocazie &udecatorul unic c!ibzuieste, iar membrii completului de &udecata 3in caz de colegialitate) se s#atuiesc asupra solutiei pe care urmeaza a o da cauzei penale. "e regula, solutia se da cu unanimitate de oturi in cazul colegi-alitatii. (n mod e$ceptional poate #i data si cu ma&oritate de oturi atunci cand se constituie complet de di ergenta sau daca completul este alcatuit din trei &udecatori. Aotiunea de !otarare este sinonima cu aceea de solutie procesuala pe care o da &udecatorul. Aotiunea de !otarare &udecatoreasca este mult mai larga. 'a desemneaza nu numai dispozitia procesuala 3solutia te!nica pe care o poate adopta instanta penala) ci c!iar actul procedural &urisdictional care poate #i dat in urma unei &udecati. Acest act poate #i de mai multe #eluri, dupa distinctiile #acute la art. )11, C.pr.pen.- 7entinta -. 7e da asupra #ondului cauzei, #iind un act &urisdictional speci#ic &udecatii pe care o #ace prima instanta. (n mod e$ceptional, se da sentinta in toate cazurile in care are loc o desesizare sau o dezin estire a instantei, precum si in unele cai de atac e$traordinare 3e$- re izuirea) si in cazul contestatiei in anulare 3art. )?1, lit. d), C.pr.pen. -. atunci cand e$ista autoritate de lucru 202

&udecat), daca ulterior !otararea &udecatoreasca a ramas de#initi a la prima instanta. "ecizia -. 'ste acea !otarare &udecatoreasca proprie unei instantei de control &udiciar ast#el incat se da decizie in apel, recurs, contestatie in anulare, recurs in anu-lare, sau in cazul unui regulator de competenta. (nc!eierea -. 7e deosebeste de simpla inc!eiere de sedinta care, de regula, este proces- erbal. 'a este numai !otarare &udecatoreasca. 7e da intotdeauna in pro-ceduri &udiciare care sunt separate de #ondul cauzei, precum si in proceduri au$iliare 3e$- plangerea contra ordonantei de arestare) Pronuntarea-%eprezinta aducerea la cunostinta procurorului si a partilor a continutului !otararii &udecatoresti. Pronuntarea se #ace in sedinta publica, intotdeauna personal de catre presedintele completului de &udecata asistat de gre#ier. (n acest caz consta in simpla citire a minutei. <inuta reprezinta dispoziti ul !otararii &udecatoresti care cuprinde solutia procesuala si care, sub sanctiunea nulitatii absolute, se redacteaza cu mana proprie de catre &udecatorul care a dat solutia sau de catre unul din membrii completului de &udecata, #iind semnat de toti &udecatorii care au luat parte la dezbaterile &udiciare. (n concluzie, putem spune ca pronuntarea inseamna citirea minutei.

105) 8ermenele ,n procesul penal- noiune, clasi#icare, calcul. :a calcularea termenelor procedurale se porneste de la ora, ziua, luna sau anul mentionat in actul care a pro ocat curgerea termenului, a#ara de cazul cand legea dispune alt#el. :a calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se socoteste ora sau ziua de la care incepe sa curga termenul, nici ora sau ziua in care acesta se implineste.8ermenele socotite pe luni sau pe ani e$pira, dupa caz, la s#arsitul zilei corespunzatoare a ultimei luni ori la s#arsitul zilei si lunii corespunzatoare din ultimul an. "aca aceasta zi cade intr-o luna ce nu are zi corespunzatoare, termenul e$pira in ultima zi a acelei luni. Cand ultima zi a unui termen cade intr-o zi nelucratoare, termenul e$pira la s#arsitul primei zile lucratoare care urmeaza. (nstituia termenului ,n procesul penal pre#igureaz+ un principiu #undamental al acestei acti it+i &udiciare, i anume obligati itatea. 8ermenele sunt inter alele de timp ,nl+untrul c+rora sau dup+ epuizarea c+rora pot #i ,ndeplinite acte i m+suri prcesuale sau procedurale. Clasi#icarea termenelor-8ermenele pot #i clasi#icate dup+ mai multe criterii, ast#el- 5n raport cu natura drepturilor i interselor pe care le ocrotesc deosebim- termenele substaniale sunt inter ale de timp determinate de lege pentru ocrotirea unor drepturi sau interese e$traprocesuale, ele stabilind sau disciplin2nd ,n timp m+surile pe care organele &udiciare le pot lua ,n ceea ce pri ete pri area sau restr2ngerea drepturilor persoanei, drepturi con#erite ,n a#ara procesului penal. 7unt teremene substaniale, de e$emplu, cele care pri esc durata m+surilor de pre enie. termene procedurale pri esc inter alele de timp #i$ate pentru a ocroti drepturi i 203

interese ale persoanei, con#erite ,n cadrul procesului penal. 7unt termene procedurale termenul de apel sau de recurs etc. 5n raport cu caracterul lor sau cu e#ectele pe care le produc pot #itermenele peremtorii sunt inter ale de timp ,n interiorul c+rora trebuie ,ndeplinite anumite acte. 'ste termen peremtoriu, spre e$emplu, termenul de 10 zile ,n care poate #i e$ercitat recursul ,mpotir a unei !ot+r2ri &udec+toreti. termenele dilatorii sunt inter ale de timp dup+ e$pirarea c+rora pot #i ,ndeplinite anumite acte. 8ermenele pot #i ,n raport de durat+- termene pe ore, termene pe zile, termene pe luni, termene pe ani. 5n #uncie de #actorul care stabilete durata termenelor, acestea pot #i- termene legale, termene &udiciare. 5n raport cu coninutul timp, deosebim termene #i$e, ma$ime i minime. "up+ modul de calcul, termenele sunt- termene de succesiune, termene de regresiune. <odul de calcul al termenelor- *alculul termenelor substaniale. Potri it art.1?? C.proc.pen., calculul termenlor substaniale pe ore i zile se #ace pe unit+i pline de timp, ,n sensul c+ ora i ziua de la cea care ,ncepe i cea la care se ,mplinete termenul intr+ ,n durata acestuia. Acest sistem de calcul se #olosete, spre e$emplu, ,n cazul termenelor pri ind m+surile pre enti e. Potri it art.15/ C.pen., la calculul termenelor substaniale pe luni i ani, luna i anul se socotesc ,mlpinite cu o zi ,nanite de ziua corespunz+toare datei de la care au ,nceput s+ curg+. b) *alculul termenelor procedurale. Potri it art.1?1 alin.31), la calculul termenelor prcedurale se pornete de la ora, ziua, luna sau anul menionat ,n actul care a pro ocat curgerea termenului, a#ar+ de cazul c2nd legea dispune ast#el. 5n cazul termenelor procedurale, legea 3 art.1?1 alin.*, ) i / ) a insituit dou+ sisteme de calcul di#erite, i anume- un sistem pentru termenele pe ore sau pe zile i un alt sitem pentru termenele socotite pe luni sau ani. Potri it art.1?1 alin.3*), termenele pe ore i pe zile se calculeaz+ pe unit+i libere de timp, ,n sesnul c+ ora sau ziua de la care ,ncepe s+ curg+ termenul i ora sau ziua ,n care termenul se ,mplinetenu intr+ ,n durata termenului. Potri it art.1?1 alin.3)), termenele pe luni sau pe ani se calculeaz+ calendaristic i e$pir+ la s#2ritul zilei corespunz+toare a ultimei luni ori la s#2ritul zilei i lunii corespunz+toare din ultimul an. 5n cazul termenelor pe luni sau pe ani, intr+ ,n durata termenului ziua de la care termenul ,ncepe s+ curg+, dar nu intr+ ,n durata termenului ziua ,n care se ,mplinete. 5n cazul termenelor socotite pe luni sau pe ani, dac+ ultima zi cade ,ntr-o lun+ ce nu are zi corespunz+toare, termenul e$pir+ ,n ultima zi a acelei luni. 5n art.1?1 alin.#inal se arat+ c+, ,n cazul ,n care ultima zi a unui termen cade ,ntr-o zi nelucr+toare, termenul e$pir+ la s#2ritul primei zile lucr+toare care urmeaz+. Acte considerate ca #+cute ,n termen-Con#orm dispoziiilor art.1?0 C.porc.pen., actul depus ,nl+untrul termenului pre +zut de lege la administraia locului de deinere ori la unitatea militar+ sau la o#iciul potal prin scrisoare recomandat+ este considerat ,n termen. 5n aceste situaii, do ada depunerii actului este e#ectuat+ prin ,nregistrarea sau atestatrea ,nscirs+ de c+tre administraia locului de deinere pe actul depus sau recipisa o#iciului potal. Actele procurorului, cu e$cepia c+ilor de atac, sunt considerate ca #+cute ,n termen dac+ data 204

la care au #ost trecute ,n registru de ieire al unit+ii de procuratur+ este ,nl+untrul termenului cerut de lege pentru e#ectuarea respecti elor acte. 101) 8ermenul de apel- concept. moment de la care curge termenul. repunerea ,n termen. 8ermenul de apel este de 10 zile, daca legea nu dispune alt#el. Pentru procuror, termenul curge de la pronuntare. (n cauzele in care procurorul nu a participat la dezbateri, termenul curge de la inregistrarea la parc!et a adresei de trimitere a dosarului. "upa redactarea !otararii, instanta este obligata sa trimita de indata dosarul procurorului, iar acesta este obligat sa-l restituie dupa e$pirarea termenului de apel. Pentru partea care a #ost prezenta la dezbateri sau la pronuntare, termenul curge de la pronuntare. Pentru partile care au lipsit atat la dezbateri, cat si la pronuntare, precum si pentru inculpatul detinut ori pentru inculpatul militar in termen, militar cu termen redus, rezer ist concentrat, ele al unei institutii militare de in atamant, ori pentru inculpatul internat intr-un centru de reeducare sau intr-un institut medical-educati , care au lipsit de la pronuntare, termenul curge de la comunicarea copiei de pe dispoziti . Apelul declarat dupa e$pirarea termenului pre azut de lege este considerat ca #iind #acut in termen, daca instanta de apel constata ca intarzierea a #ost determinata de o cauza temeinica de impiedicare, iar cererea de apel a #ost #acuta in cel mult 10 zile de la inceperea e$ecutarii pedepsei sau a despagubirilor ci ile. Pana la solutionarea repunerii in termen, instanta de apel poate suspenda e$ecutarea !otararii atacate. :egea 3 art.)1) alin.1 ) stabilete c+ termenul general de apel este de 10 zile. 5n anumite situaii, realizarea cu obiecti itate a scopului procesului penal impune e$ercitarea apelului ,ntr-un termen mai scurt de 10 zile. Ast#el, termenul de apel ,mpotri a instanei ,n cazul &udec+rii unor in#raciuni #lagrante este de ) zile 1 3 art./00 alin.1 ). 7ub aspectul naturii sale, termenul de apel poate #i, dup+ caz, peremptoriu sau dilatoriu. 8ermenul de apel este peremptoriu ,ntruc2t e$ercitarea acestei c+i de atac trebuie realizat ,n interiorul inter alului de timp pre +zute de lege. '$pirarea termenului duce la dec+derea titularului din dreptul de a mai e$ercita apel, iar un apel introdus cu nerespectarea acestor limite a #i respins ca tardi . 8ermenul de apel este dilatoriu ,ntruc2t punerea ,n e$ecutare a !ot+r2rii penale poate #i #+cut+ numai dup+ e$pirarea termenului, c2nd !ot+r2rea &udec+toreasc+ r+m2ne de#initi + prin neapelare. <omentul de la care curge termenul de apel. Pentru procuror. Potri it art.)1) alin.3*), atunci c2nd procurorul a participat la dezbateri, pentru acesta termenul de apel curge de la pronunarea !ot+r2rii. 5n cauzele ,n care procurorul nu a participat la dezbateri, termenul de apel curge de la ,nregistrarea de c+tre parc!et a adresei de trimitere a dosarului. 5n acest sens, instana este obligat+, dup+ redactarea !ot+r2rii, s+ trimit+ de ,ndat+ dosarul procurorului iar acesta este obligat s+ ,l restituie dup+ e$pirarea termenului de apel. Pentru pri. Potri it art.)1) alin.3)) pentru partea care a #ost prezent+, personal sau 205

prin ap+r+tor, la dezbateri ori la pronunare, momentul de la care ,ncepe s+ curg+ 3 dies a Muo termenul de apel este cel al pronun+rii !ot+r2rii. Pentru p+rile care au lipsit at2t la dezbateri, c2t i la pronunare, precum i pentru inculpatul deinut ori militar ,n termen, militar cu termen redus, rezer ist concentrat, ele al unei instituii militare de ,n ++m2nt, internat ,ntr-un centru de reeducare sau ,ntr-un institut medical-educati , care au lipsit de la pronunare, termenul curge de la comunicarea copiei de pe dispoziti , care se #ace ,n condiiile art.)10. C2t timp copia de pe dispoziti ul sentinei de condamnare nu a #ost comunicat+ inculpatului care a lipsit at2t la &udecat+, c2t i la pronunare, termenul de apel nu a ,nceput s+ curg+ pentru acesta, indi#erent de timpul scurs de la redactarea !ot+r2rii. %egula potri it c+reia termenul de apel curge de la pronunarea !ot+r2rii se aplic+ c!iar i ,n cazul ,n care, pentru partea care a #ost prezent+ la dezbateri, instana indic+ greit ,n dispoziti ul !ot+r2rii momentul de la care curge termenul de apel. <omentul de la care ,ncepe s+ curg+ termenul de apel ,n cadrul procedurii speciale de urm+rire i de &udecare a unor in#raciuni #lagrante este ,ntotdeauna cel al pronun+rii, indi#erent dac+ partea interesat+ a #ost sau nu prezent+ la dezbateri sau la pronunare 3 art./00 alin.1 ). Pentru alte persoane. Potri it art.)1) alin.3/), pentru martori, e$peri, interprei sau ap+r+tori, termenul curge de la ,ndat+ dup+ pronunarea ,nc!eierii prin care s-a dispus asupra c!eltuielilor &udiciare i cel mai t2rziu ,n 10 zile de la pronunare sentinei prin care s-a soluionat cauza. 5n acest caz, &udecarea apelului se #ace numai dup+ soluionarea cauzei, a#ar+ de cazul ,n care procesul a #ost suspendat. "ei ,n lege nu se menioneaz+ e$pres, interpret2nd logic dispoziiile art.)1) alin.3/) 3 ubi eadem est ratio% ibi eadem solutio esse debet ) , rezult+ c+ i ,n cazul ,n care titular al apelului este persoana ale c+rei interese legitime au #ost +t+mate printr-un act sau m+sur+ a instanei, termenul curge de la pronunarea ,nc!eierii i cel mai t2rziu ,n 10 zile de la pronunarea sentinei prin care s-a soluionat cauza. <omentul ,n care se ,mplinete 3 dies ad 4uem ) termenul de apel se stabilete potri it art.1?1 care reglementeaz+ modul de calcul al termenelor procesuale. Ast#el, termenul de apel se calculeaz+ pe unit+i libere de timp, ,n sensul c+ ziua de la care ,ncepe s+ curg+ termenul i ziua ,n care termenul se ,mplinete nu intr+ ,n durat termenului. "ac+ ultima zi a termenului cade ,ntr-o zi nelucr+toare, termenul e$pir+ la s#2ritul primei zile lucr+toare care urmeaz+.

100) 8erminarea urm+ririi penale. (n cauzele in care nu a #ost pusa in miscare actiunea penala, organul de cercetare, dupa e#ectuarea actelor de cercetare penala, daca e$ista in inuit in cauza si constata ca impotri a acestuia sunt su#iciente probe, procedeaza la o noua ascultare a in inuitului, aducandu-i la 206

cunostinta in inuirea si intrebandu-l daca are noi mi&loace de aparare. "aca in inuitul nu a propus noi probe sau propunerea sa nu a #ost gasita temeinica ori daca cercetarea a #ost completata potri it propunerilor #acute, cercetarea se considera terminata. (n cauzele in care actiunea penala a #ost pusa in miscare, dupa completarea cercetarii si dupa indeplinirea, daca este cazul, a dispozitiilor pri itoare la prezentarea materialului de urmarire penala, cercetarea penala se considera terminata. 9rganul de cercetare penala inainteaza de indata procurorului dosarul cauzei insotit de un re#erat. %e#eratul intocmit de organul de cercetare penala trebuie sa se limiteze la #apta care a #ormat obiectul punerii in miscare a actiunii penale, la persoana inculpatului si la ultima incadrare &uridica data #aptei. %e#eratul trebuie sa cuprinda #apta retinuta in sarcina inculpatului, probele administrate si incadrarea &uridica. Cand urmarirea penala pri este mai multe #apte sau mai multi inculpati, re#eratul trebuie sa cuprinda mentiunile aratate in alineatul precedent cu pri ire la toate #aptele si la toti inculpatii si, daca este cazul, trebuie sa se arate pentru care #apte ori #aptuitori s-a incetat urmarirea, s-a dispus scoaterea de sub urmarire ori s-a suspendat urmarirea penala. 5naintea dosarului de urm+rire penal+ pri ind pe inculpat5n dispoziiile art.*5? se arat+ c+, ,n cauzele ,n care aciunea penal+ a #ost pus+ ,n micare, dup+ completarea cercet+rii i dup+ ,ndeplinirea i dispoziiilor pri itoare la prezentarea materialului de urm+rire penal+, cercetarea penal+ se consider+ terminat+. 9rganul de cercetare penal+ ,nainteaz+ de ,ndat+ procurorului dosarul cauzei ,nsoit de re#erat"ac+ urm+rirea penal+ s-a des#+urat cu aciunea penal+ pus+ ,n micare, organul de cercetarea penal+ poate trimite dosarul procurorului numai dac+ cercetarea penal+ este complet+ i dac+ a #ost prezentat materialul de urm+rire penal+ inculpatului Prezentarea materialului de urm+rire penal+ constituie o condiie pentru terminarea acti it+ii organelor de cercetare penal+, ,n cazul urm+ririi penale cu aciunea penal+ pus+ ,n micare numai ,n situaiile ,n care aceasta este posibil"ac+ urm+rirea penal+ s-a de#+urat cu aciunea penal+ pus+ ,n micare i prezentarea materialului de urm+rire nu s-a putut #ace deoarece inculpatul este disp+rut sau s-a sustras de la c!emarea ,niaintea organului de cercetare penal+, cercetarea penal+ se consider+ terminat+ ,n momentul ,n care au #ost e#ectuate toate actele de cercetare impuse de rezol area cauzei Actul prin care organul de cercetare penal+ concluzioneaz+ asupra cauzei, ar+t2nd procurorului c+ sunt ,ntrunite temeiurile pentru dispunerea soluiei de trimitere ,n &udecat+ este re#eratul de termniare a urm+ririi penale. Potri it art.*56, re#eratul ,ntocmit de organul de cercetare penal+ trebuie s+ se limiteze la #apta care a #ormat obiectul punerii ,n micare a aciunii penale, la persoana inculpatului i la ultima ,ncadrare &uridic+ dat+ #aptei. %e#eratul trebuie s+ se limiteze la ceea ce s-a reinut ,n sarcina inculpatului cu ocazia punerii ,n micare a aciuni penale. 5n re#erat trebuie s+ se menionze probele care au #ost administrate ,n cauz+. "e asemenea, re#eratul de terminare a urm+ririi penale trebuie s+ cuprins+ datele pri ind persoana inculpatului. C2nd urm+rirea penal+ pri ete 207

mai multe #apte sau mai muli inculpai, re#eratul a cuprinde meniunile indicate anterior cu pri ire la toate #aptele i la toi ,n inuiii i, dac+ este cazul, trebuie s+ se arate pentru care #apte ori #+ptuitori s-a ,ncetat urm+rirea penal+, s-a dispus scoaterea de sub urm+rire penal+ ori s-a suspendat urm+riea penal+ 3 art.*56 alin. ) C.proc.pen.)

10?) @rm+rirea penal+ ,n cazul in#ractorilor minori. Cand in inuitul sau inculpatul este un minor ce nu a implinit 11 ani, la orice ascultare sau con#runtare a minorului, daca organul de urmarire penala considera necesar, citeaza pe delegatul autoritatii tutelare, precum si pe parinti, iar cand este cazul, pe tutore, curator sau persoana in ingri&irea ori supra eg!erea careia se a#la minorul. Citarea persoanelor pre azute in alineatul precedent este obligatorie la e#ectuarea prezentarii materialului de urmarire penala. (n cauzele cu in#ractori minori, organul de urmarire penala sau instanta de &udecata are obligatia sa dispuna e#ectuarea anc!etei sociale. Persoanele c!emate la organul de urm+rire penal+-Articolul /?1 C. proc. pen. pre ede c+, atunci c2nd ,n inuitul sau inculpatul este minor i nu a ,mplinit 11 ani, la orice ascultare sau con#runtare a minorului , dac+ organul de urm+rire penal+ consider+ necesar, citeaz+ pe delegatul autorit+ii tutelare, precum i pe p+rini, iar c2nd este cazul, pe tutore , custode sau persoana ,n ,ngri&irea sau supra eg!erea c+reia se a#l+ minorul. Citarea persoanelor pre +zute la art. /?1 alin. 31) C. proc. pen. este obligatorie la prezentarea materialului de urm+rire penal+. Aeprezentarea persoanelor legal citate la e#ectuarea actelor ar+tate la art. /?1 alin. 31) i 3*), nu ,mpiedic+ e#ectuarea acelor acte. Aadar, art. /?1 alin. 31) pre ede c+, dac+ organul de urm+rire penal+ =consider+ necesarF citeaz+, pentru a #i prezeni la audiere sau con#runtare, persoanele indicate 3reprezentantul autorit+ii tutelare, precum i p+rinii, iar c2nd este cazul, pe tutore, custode sau persoana ,n ,ngri&irea sau supra eg!erea c+reia se a#l+ minorul). C!emarea acestor persoane este #acultati +, cel care !ot+rete citarea #iind organul de urm+rire penal+. %aiunea pentru care pot #i c!emate persoanele respecti e o constituie #aptul c+ la ascultare sau con#runtare trebuie creat un cadru propice e#ectu+rii unor declaraii sincere. or, prezena persoanelor respecti e poate contribui la crearea acestui cadru . "eclaraiile ,n inuitului i inculpatului constituie mi&loc de prob+ ,n sensul art. 1/ C. proc. pen. i pot ser i la a#larea ade +rului, numai ,n m+sura ,n care sunt coroborate cu #apte i ,mpre&ur+ri ce rezult+ din ansamblul probelor e$istente ,n cauz+. Atenia care trebuie acordat+ ascult+rii i con#runt+rii este dat+ i de #unciile pe care le are ca mi&loc de prob+, precum i ca mi&loc de ap+rare. 5n timpul audierii pot ap+rea situaii legate de starea de moment a minorului care pot compromite operaiunea ,n sine, rolul persoanelor c!emate #iind i de a e ita semenea situaii. <odul de ascultare presupune o 208

concretizare din partea ,n inuitului sau inculpatului minor a ceea ce cunoate 3potri it art. 010* C. proc. Pen acesta este l+sat mai ,nt2i s+ declare tot ce tie ,n cauz+, dup+ care i se pun ,ntreb+ri cu pri ire la #apta care #ormeaz+ obiectul cauzei i ,n inuirea care i se aduce. @n moment important ,l constituie propunerea de probe, moment la care cei citai ,l pot a&uta pe minor). 5n inuitul sau inculpatul minor nu este obligat s+ relateze tot ceea ce tie, acesta a 2nd dreptul i nu obligaia de a da declaraii. 5n #aza urm+ririi penale, ,n inuitul este ascultat la ,nceputul urm+ririi penale 3art. 00 i art. *)* C. proc. pen.), la s#2ritul urm+ririi penale 3art. *55), iar inculpatul, atunci c2nd se dispune luarea m+surii arest+rii pre enti e 3art. *)1 C. proc. pen.) continuarea cercet+rii dup+ punerea ,n micare a aciunii penale 3art. *)0 C. proc.pen.) i cu ocazia prezent+rii materialului de urm+rire penal+. Condiia pre +zut+ de lege, pentru ca persoanele indicate ,n art. /?1 alin. 31) C. proc.pen. s+ poat+ #i c!emate de organul de cercetare penal+ la ascultare sau con#runtare, este ca ,n inuitul sau inculpatul minor s+ nu #i ,mplinit 2rsta de 11 ani. "up+ cum pre ede te$tul, citarea este #acultati +, organul de urm+rire penal+ #iind acela care, ,n #uncie de datele concrete a decide, citarea #iind #+cut+ dac+ se =consider+ necesarF. "e e$emplu, un argument care poate determina necitarea ,l constituie p+strarea secretului pri ind datele e$istente ,n #aza urm+ririi penale. "e cele mai multe ori, perosanelel respecti e sunt citate ,ntruc2t pot o#eri organului de urm+rire penal+ date pri ind cauzele sau condiiile care au determinat sau#a orizat comiterea in#raciunii care ar #i greu de a#lat din alte surse. "ac+ aceste persoane, cei citate legal, nu se prezint+, ascultarea sau con#runtarea se e#ectueaz+. 5n cazul necit+rii, c!iar dac+ instana consider+ c+ ar #i #ost necesar+ citarea nu poate sanciona aceast+ omisiune deoarece ea poate #i acoperit+ prin citarea ,n #aza &udec+ii. Consider+m criticabil+ #ormularea rt. /?1 alin. 3)) c. proc. pen., potri it c+ruia i ,n cazul prezent+rii materialului de urm+rire penal+, neprezentarea persoanelor citate nu ,mpiedic+ e#ectuarea acestui act. <ai ales ,n cazul p+rinilor sau tutorelui, curatorului ori persoanei ,n ,ngri&irea sau sura eg!erea c+reia se a#la, s-ar impune prezena obligatorie, i numai ,n situaia ,n care, dintr-un moti ,ntemeiat, prezena acestora nu este posibil+, prezentarea materialului de urm+rire penal+ s+ se e#ectueze ,n absena lor. Pre ederea de la art. /?1 alin. 3)) C.proc.pen., i anume c+ neprezentarea persoanleor legal citate nu ,mpiedic+ prezentarea materialului de urm+rire penal+, poate duce la diminuarea importanei acestui moment. 7ub acest aspect sunt criticabile i soluiile date de instane care, ,n cazul ,n care au constatat c+ organul de urm+rire penal+ a e#ectuat prezentarea urm+ririi penale cu ignorarea pre ederilor art. /?1 alin . 3*) C. proc. pen., au considerat c+ aceast+ omisiune a #ost acoperit+ de ,ns+i instana de &udecat+, care a soluionat cauza cu citarea persoanelor pre +zute la rat. /?) alin. 31) C. proc. pen. Aa cum pre ede art. *50 lit. c) C. proc. pen., la prezentarea mateialului de urm+rire penal+, inculpatul poate #ormula cereri noi sau #ace cereri suplimentare, moment la care prezena perosanelor c c+ror citare este obligatorie poate #i 209

#oarte important+. "e e$emplu, in ocarea unor ap+r+ri sau #ormularea unor cereri de aceste persoane poate in#luena decisi soluia dat+ de procuror ,n #aza urm+ririi penale. 9r a#irmaia c+ omisiunea cit+rii persoanelor respecti e de organul de urm+rire penal+ la prezentarea materialului de urm+rire penal+ este acoperit+ prin citarea lor de instana de &udecat+, nu poate a ea ca obiect i ,nl+turarea e#ectelor necit+rii ,n #aza urm+ririi penale. Pe de alt+ parte, a 2nd ,n edere logica instituirii pre ederilor pri ind citarea persoanelor pre +zute la art. /?1 alin. 31) C. proc. pen., i anume de a asigura, a crea un cadru propice des#+ur+rii ascult+rii i con#runt+rii, ne ,ntreb+m de ce nu s-ar putea pre edea i ,n cazul ascult+rii i con#runt+rii citarea obligatorie. Prezentarea materialului de urm+rire penal+-Prezentarea materialului de urm+rire penal+ se e#ectueaz+ potri it procedurii comune reglementat+ de art. *50-*5/ C. pro. Pen., #+r+ a e$ista reguli derogatorii. 7ingura precizare, dup+ cum s-a ar+tat i anterior, este pre +zut+ de art. /?1 alin. 3*) C. proc pen., con#orm c+ruia citarea persoanelor pre +zute la alin. 31) 3delegatul autorit+ii tutelare, p+rini, iar c2nd este cazul tutorele, custodele sau persoana ,n ,ngri&irea ori supra eg!erea c+reia se a#l+ minorul) este obligatorie. Prin urmare, dac+ la ascultare sau con#runtare, ,n #uncie de datele concrete i pentru bunul mers al cercet+rilor, organul de urm+rire penal+ aprecia necesar+ citarea persoanelor respecti e, ,n cazul prezent+rii materialului de urm+rire penal+, citarea este obligatorie. Ca i ,n cel+lalt caz ,ns+, neprezentarea persoanelor legal citate nu ,mpiedic+ e#ectuarea actelor de urm+rire, respecti prezentarea materialului de urm+rire penal+ Nart. /?1 alin. 3)) C. proc pen.O. "up+ cum s-a precizat, i ,n cazul inculpatului minor prezentarea materialului de urm+rire penal+ es procedurii comune, reglementat+ de art. *50-*5/ C. proc. pen. Diind e#ectueaz+ con#orm

plasat c+tre s#2ritul urm+ririi penale, acset moment reprezint+ o important+ garanie a dreptului la ap+rare, constituind totodat+ o obligaie a organului de cercetare penal+ de a ,nt2lni direct pe inculpatul minor. Potri it art. *50 C. proc. pen., dup+ punerea ,n micare a aciunii penale, dac+ au #ost e#ectuate toate actele de urm+rire, organul de cercetare penal+ c!eam+ pe inculpat ,n #aa sa, aduc2ndu-i la cunotin+ #aptul c+ are dreptul s+ s+ ia ,n mod direct cunotin+ de materialul de urm+rire penal+, s+ cunoasc+ ,ncadrarea &uridic+ a #aptei. "up+ luarea la cunotiin+ a materialului de urm+rire penal+, organul de cercetare penal+ ,l ,ntreab+ dac+ are cereri de #ormulat sau dac+ oiete s+ #ac+ declaraii suplimentare. "ac+, dup+ acest moment s-au e#ectuat acte noi de urm+rire sau se consider+ c+ trebuie sc!imbat+ ,ncadrarea &uridic+, organul de cercetare penal+ este obligat s+ prezinte din nou materialul de urm+rire penal+ 3art. *5) C. proc. pen.). K+z2nd importana acestui moment ,n des#+urarea urm+ririi penale, se ,nelege de ce legiuitorul a instituit obligaia, i nu #acultatea pentru organul de urm+rire penal+ de a cita persoanele pre +zute la art. /?1 alin. 31) C. proc. pen. :egiuitorul a rut s+ asigure toate garaniile pentru ca urm+rirea penal+ s+ se e#ectueze cu o gri&+ deosebit+, s+ #ie asigurat+ o atmos#er+ c2t mai apropiat+ de cea obinuit+ pentru minor, pentru a-l determina 210

pe acesta s+ #ac+ m+rturisiri complete. Pe de alt+ parte, s-a a ut ,n edere i #aptul c+ prezena persoanelor respecti e ar putea duce la l+murirea unor aspecte nee ideniate p2n+ atunci, sau c+ acestea l-ar a&uta pe inculptul minor ,n #ormularea de cereri sau declaraii noi ,n ap+rare. Aa cum este #ormulat te$tul, citarea persoanelor este cumulati + i nu alternati + Nart. /?1 alin. 31) precizeaz+ c+ organul de cercetare penal+, citeaz+ pe delegatul autorit+ii tutelare, precum i pe p+riniO1. %e#eritor la aplicarea art. /?1 alin. 3*) C. pen., au e$istat discuii ,n interpretarea acestui te$t, ceea ce a generat, la un moment dat, i o practic+ neunitar+. @na dintre sitauii a ap+rut atunci c2nd prezentarea materialului de urm+rire penal+ s-a e#ectuat #+r+ citarea persoanelor indicate la art. /?1 alin. 3*) C.proc. pen., pun2ndu-se, e ident, ,n discuie, sanciunea aplicabil+, #a+ de precizarea ca =obligatorieF a cit+rii, cuprins+ de te$t. @nele opinii au #ost ,n sensul atragerii nulit+ii actului de prezentare a materialului de urm+rire penal+ i apoi restituirea cauzei procurorului, pentru re#acerea urm+ririi penale, cu moti aia c+ legea pre ede e$pres obligati itatea e#ectu+rii cit+rii. Cealalt+ opinie a considerat c+ omisiunea cit+rii nu atrage sanciunea nulit+ii actului, instana put2nd acoperi aceast+ neregul+ prin citarea ,n #aza cercet+rii &udec+toreti, ,n prim+ instan+. 7-a considerat c+ cea de-a doua soluie este legal+, aceasta spri&inindu-se pe interpretarea i coroborarea te$telor de lege incidente ,n materie . <oti area care a #ost dat+ acestei soluii s-a bazat pe #aptul c+, la o atent+ analiz+ i interpretare a te$telor de lege, nee#ectuarea cit+rii care, ,ntr-ade +r, este =obligatorieF, nu atrage sanciunea nulit+ii actului, art. 160 alin. 3*) C.proc. pen.necuprinz2nd aceast+ situaie . Pe de alt+ parte, aceast+ omisiune poate #i ,nl+turat+ sau acoperit+ ,n mai multe moduri- ,n #aza de urm+rire penal+, dac+ persoanele interesate care consider+ c+ au #ost +t+mate ,n interesele lor legitime, constat2nd aceast+ situaie, pot introduce o pl2ngere, potri it art. *05 i urm., la procurorul care e#ectueaz+ supra eg!erea cercet+rii penale, sau, dup+ caz, la procurorul ierar!ic cuperior. Pe aceast+ cale, p2n+ la #inalizarea urm+ririi penale omisiunea poate #i ,nl+turat+. "ac+ omisiunea nu este ,nl+turat+ ,n #aza de urm+rire penal+ i este sesizat+ ,n #aza de &udecat+, in ocarea ei nu poate atrage nulitate absolut+ a actului de prezentare a materialului, ,ntruc2t aceasta poate #i acoperit+ de prima instan+. aceasta poate cita persoanele respecti e, pe care le a audia, obligaie pe care, de alt#el, o i are con#orm art. /?/ C. proc.pen. 5n instan+, persoanele respecti e au dreptul i ,ndatorirea s+ dea l+muriri, s+ #ormuleze cereri i s+ prezinte propuneri ,n pri ina m+surilor ce ar urma s+ #ie luate ,mpotri a in#ractorului minor. 8otui, nerespectarea dispoziiilor art. /?1 alin. 3*) C. proc. pen. poate atrage nulitatea actului, dar numai ,n condiiile pre +zute de art. 160 alin. 3/) C. proc. pen., i anume dac+ se constat+ c+ anularea actului apare necesar+ pentru a#larea ade +rului i pentru &usta soluionare a cauzei. 9 alt+ discuie, ,n aplicarea art. /?1 C proc. pen., a ap+rut ,n sitauia ,n care minorul a ,mplinit 11 ani p2n+ la data prezent+rii materialului de urm+rire penal+. 7-a decis c+ ,n aceast+ situaie, nu mai este necesar+ citarea persoanelor pre +zute la art. /?1 211

alin. 31), at2t ,n cazul audierii sau con#runt+rii, c2t i al prezent+rii materialului de urm+rire penal+). <oti area soluiei este &usti#icat+ de ,ns+i logica instituiri cit+rii persoanelor pre +zute de te$tul de lege- a 2ndu-se ,n edere dez oltarea psi!o-#izic+ a ,n inuitului sau inculpatului minor care nu a ,mplinit 2rsta de 11 ani, prezena acestora reprezint+ o garanie ,nn plus a des#+ur+ii ,n bune condiii a urm+ririi penale. 9r, moti aia nemaie$ist2nd, minorul dep+ind 2rsta pre +zut+ c!iar ,n cursul des#+ur+rii urm+ririi penale, obligaia cit+rii nu mai subzist+. 9 alt+ sitauie ap+rut+ ,n practica instanelor, a c+rei soluionare s- a #+cut iniial di#erit a #ost aceea a neprezent+rii materialului de urm+rire penal+ inculpatului minor, ,n #aza de urm+rire penal+. Potri it art. *50 C. proc. pen. , dup+ punerea ,n micarea a aciunii penale, dac+ au #ost e#ectuate toate actele de urm+rire necesare, organul de urm+rire penal+ c!eam+ pe inculpat, prezent2ndu-i materialul de urm+rire penal+. Cu pri ire la prezentarea materialului de urm+rire penal+ ,n general, i ,n cazul inculpatului minor, unele instane au considerat c+ neprezentarea materialului de urm+rire penal+ #ace necesar+ restituirea cauzei la procuror, ,n ederea complet+rii urm+ririi penale, ,n sensul e#ectu+rii actului omis. Alte instane ,ns+, au considerat c+ omisiunea organului de urm+rire penal+ nu poate atrage sanciunea nulit+ii absolute 1. 5n moti area acestei soluii s-a ar+tat c+ din procedura prezent+rii materialului de urm+rire penal+ rezult+ importana i utilitatea acestui act ,n asigurarea drepturilor procesuale ale inculpatului, ,ns+ dispoziiile art. *50-*5/ C. proc. pen., care este sediu materiei, nu pre +d #aptul c+ ne,ndeplinirea acestui act duce la re#acerea urm+ririi penale. 8otodat+, nerespectarea acestor dispoziii procedurale nu constituie unul din cazurile de nulitate pr +zute de art. 160 alin. 3*) C. proc. pen. Pe de alt+ parte, dispoziiile procedurale proprii #azei &udec+ii permit suplinirea omisiunii organului de urm+rire penal+. 5n instan+, inculpatul poate studia dosarul, poate #ormula cereri, #ace declaraii ,n ap+rarea sa, permi2nd realizarea drepturilor inculpatului ,n aceeai m+sur+ ca i ,n cazul preznt+rii materialului de urm+rire penal+ 8otui, c!iar dac+ neprezentarea materialului de urm+rire penal+ nu poate #i sancionat+ cu nulitatea absolut+, consider+m c+ instana, ,n baza rolului acti pe care trebuie s+-l mani#este, poate s+ aprecieze repercursiunile pe care le-a a ut omisiunea ,n#+ptuirii acestui act. C!iar dac+ dispoziiile procedurale, ,n #aza &udec+ii, permit suplinirea acestei omisiuni, nu se poate susine c+ e#ectele administr+rii unor noi probe, in ocate cu ocazia prezent+rii materialului de urm+rire penal+, pot #i mereu aceleai cu e#ectele administr+rii lor ,n #aa instanei de &udecat+. 'ste posibil ca, ,n urma cererilor noi #ormulate sau a declaraiilor suplimentare date de inculpat, drept pe care i-l con#er+ art. *50 alin. 31) lit. c) C. proc. pen., procurorul, cu ocazia rezol +rii cauzei, s+-i #ormeze o alt+ p+rere, nedispun2nd sesizarea instanei de &udecat+. "ac+ procurorul este cel care constat+ nee#ectuarea procedurii pre +zute de art. *50 C. proc. pen., el poate restitui cauza, potri it art. *15 C.proc.pen., ,n ederea complet+rii . Articolul *50 C. proc. pen., ,n ec!ea reglementare, pre edea i o situaie ,n care i procurorul putea prezenta materialul de urm+rire 212

penal+, i anume c2nd urm+rirea penal+ este terminat+ #+r+ punerea ,n micare a aciunii penale- dup+ primirea dosarului, ,n m+sura ,n care considera necesar, procurorul c!eam+ pe ,n inuit s+ ,i prezinte materialul, dup+ procedura pre +zut+ la rat. *50 i urm. C. proc. pen. Aceste pre ederi procedurale au #ost criticate #iind considerte neconstituionale ,ntruc2t contra in dispoziiilor art. */ din Constituie con#orm c+rora = "reptul la ap+rare este garantat. 5n tot cursul procesului, p+rile au dreptul s+ #ie asistate de un a ocat, ales sau numit din o#iciuF. 5n con#ormitate cu arianta anterioar+ art. *50 C. proc.pen., procurorul, primind dosarul, a-i prezenta materialul de urm+rire penal+ numai dac+ socotea de c!eam+ pe ,n inuit spre

necesar, ceea ce presupunea c+ trimiterea ,n &udecat+ se putea e#ectua legal i #+r+ ,ntiinarea ,n inuitului, consider2nu-se c+ aducerea la cunotin+ a ,n inuirii de c+tre organele cercetare penal+ ,n temeiul art. *55 C. proc. pen.ar #i su#icient+. "ac+ procurorul a ea numai latitudinea iar nu i obligaia c!em+rii ,n inuitului pentru a-i prezenta materialul de urm+rire penal+, ,nseamn+ c+ cel mai important moment al urm+ririi penale, i anume trimiterea ,n &udecat+ se putea realiza #+r+ ca ,n inutul s+ #ien ,ntiinat de c+tre procuror asupra ,n inuirii ce i se aduce. 5n aceste condiii, ,n inuitul nu a ea posibilitatea s+ #ie asistat de c+tre un ap+r+tor i nici s+ dispun+ de timpul necesar pentru a-i preg+ti ap+rarea, nea 2nd cunotin+ de soluia dat+ de procuror ,n uram e$amin+rii materialului primit mde la organul de cercetare penal+. Da+ de aceste aspecte, lu2nd ,n considerare i dispoziiile art. 1 C. proc.pen. care pre +d c+ dreptul la ap+rare este garantat ,n tot cursul procesului penal, dispoziia =dac+ socotete necesarF din art. *50 C. proc. pen., a #ost declarat+ neconstituional+ ,ntruc2t este de natur+ s+ restr2ng+ e$ercitarea dreptului la ap+rare, contra enind pre ederilor art. */ din Constituie . 5n consecin+, odat+ cu intrarea ,n igoare a :egii nr. *?1;*00), aceste dispoziii au #ost eliminate din cuprinsul art. *50. 5n consecin+, procurorul, primind dosarul ,nainte de a dispune trimiterea ,n &udecat+, are obligaia iar nu latitudinea de a-l c!ema pe ,n inuit spre a-i prezenta materialul de urm+rire penal+, urm2nd a se aplica ,n mod corespunz+tor dispoziiile art. *50*5/ C. proc. pen. 5n cazul neprezent+rii materialului de urm+rire penal+, dup+ cum s-a ar+tat, ,n prim+ instan+, inculpatul are posibilitatea e$ercit+rii drepturilor care, practic, suplinesc neprezentarea materialului, ,n acest #el omisiunea put2nd #i acoperit+ . 7ituaia este ,ns+ alta ,n cazul inculpailor a c+ror asisten+ &uridic+ este obligatorie, aici incluz2ndu-se i inculpatul minor. 5n aceste cazuri, asistena &uridic+ #iind obligatorie la prezentarea materialului de urm+rire penal+, ne,ndeplinirea acestei obligaii atrage nulitatea absolut+ a actului, con#orm art. 160 alin.3*) i 3)). Aceast+ sanciune este cu at2t mai mult aplicabil+ atunci c2nd procedura de prezentare a materialului de urm+rire penal+ nu a #ost ,ndeplinit+. (nterpretarea dat+ este moti at+ i de #aptul c+, dac+ ceilali inculpai au posibilitatea s+-i asigure singuri ap+rarea, sau s+ consulte ap+r+torul, minorul, datorit+ situaiei sale speciale, este lipsit de posibilit+ilen normale de care ar trebui s+ uzeze. "ispoziii speciale pentru minori ,n materia m+surilor de 213

pre enie-Pentru a r+spunde cerinelor psi!o-#izice ale minorilor i a spori garaniile procesuale ce e#icentiaz+ ,nbinarea laturii represi e cu latura educati + a procesului penal, prin :egea nr. *?1;*00) a #ost introdus+ o nou+ seciune ,n Codul de procedur+ penal+, ce conine dispoziii speciale pentru minori cu pri ire la m+surile de pre enie pri ati e de libertate. Ast#el, potri it art. 110e, reinerea i arestarea pre enti + a minorului se #ac potri it dispoziiilor obinuite, cu anume derog+ri i complet+ri pe care le om analiza ,n continuare. 5n mod cu totul e$cepional, minorul ,ntre 1/ i 11 ani care r+spunde penal poate #i reinut la dispoziia procurorului sau a organului de cercetare penal+, cu ,ntiinarea i sub controlul procurorului, pentru o durat+ ce nu poate depi 10 ore, dac+ e$ist+ date certe c+ minorul a comis o in#raciune pedepsit+ de lege cu deteniunea pe ia+ sau ,nc!isoare de 10 ani ori mai mare. %einerea poate #i prelungit+ numai dac+ se impune, prin ordonan+ moti at+, de procuror, pentru o durat+ de cel mult 10 ore. Cu pri ire la arestare, art. 110 ! pre ede c+ minorul ,ntre 1/ i 11 ani nu poate #i arestat pre enti dec2t dac+ pedeapsa pre +zut+ de lege pentru #apta de care este ,n inuit este deteniunea pe ia+ sau ,nc!isoarea de 10 ani ori mai mare i o alt+ m+sur+ pre enti + nu este su#icient+. "urata arest+rii inculpatului minor ,ntre 1/ i 11 ani este, ,n cursul urm+ririi, de cle mult 15 zile, iar eri#icarea legalit+ii i temeiniciei arest+rii pre enti e se e#ectueaz+ ,n cursul &udec+ii periodic, dar nu mai t2rziu de )0 de zile. Prelungirea acestei m+suri ,n cursul urm+ririi penale sau meninerea ei ,n cursul &udec+ii ,n prim+ instan+ nu poate #i dispus+ dec2t ,n mod e$cepional, de #iecrae dat+ cu cel mult 15 zile. Arestarea pre enti + a minorului nu poate s+ dep+easc+, ,n total, ,n cursul urm+ririi penale, 10 de zile. (nculpatul minor mai mare de 11 ani poate #i arestat pre enti ,n cursul urm+ririi penale pe o durat+ de cel mult *0 de zile. "urata m+surii pre enti e poate prelungit+ ,n cursul urm+ririi penale, de #iecare dat+ cu *0 de zile. Arestarea pre enti + a inculpatului minor ,n cursul urm+ririi penale nu poate s+ dep+easc+ ,n total 60 de zile. 5n mod e$cepional, c2nd pedeapsa pr +zut+ de lege este deteniunea pe ia+ sau ,nc!isoarea de 10 ani ori mai mare, asrestarea pre enti + a inculpatului minor ,n cursul urm+ririi penale poate #i prelungit+ p2n+ la 1?0 de zile. Keri#icarea leglait+ii i temeiniciei arest+rii pre enti e a inculpatului minor mai mare de 11 ani ,n cursul &udec+ii se e#ectueaz+ periodic, dar nu mai t2rziu de /0 de zile. "urata arest+rii ,n inuitului minor, indi#erent de 2rsta sa 3,ntre 1/ i 1? ani) este de cel mult ) zile. <inorilor reinui sau arestai pre enti li se asigur+, pe l2ng+ drepturile pre +zute de lege pentru deinuii pre enti ce au peste 1? ani, drepturi proprii i un regim special de detenie pre enti +, ,n raport cu particularit+ile 2rstei lor, ast#el ,nc2t m+surile pri ati e de liberatate luate #a+ de minori ,n scopul bunei des#+ur+ri a procesului penal ori a ,mpiedic+rii sustragerii lor de la urm+rirea penal+, &udecat+ ori de la e$ecutarea pedepsei s+ nu pre&udicieze dez oltarea #izic+, psi!ic+ sau moral+ a minorului. Ast#el, ,n lumina art. 110 #, ,n inuiilor sau inculpailor minori, reinui ori arestai pre enti , li se asigur+ ,n toate cazurile asisten+ &uridic+ obligatorie, organele &udiciare 214

#iind obligate s+ ia m+suri pentru desemnarea unui ap+r+tor din o#iciu dac+ minorul nu i-a ales unul i pentru ca acesta s+ poat+ lua contact direct cu minorul arestat i s+ comunice cu el. Atunci c2nd se dispune arestarea sau reinerea unui ,n inuit sau inculpat minor se ,ncunotineaz+ despre aceasta imediat, ,n cazul reinerii, i ,n teremen de */ de ore ,n cazul arest+rii, p+rinii, tutorele, persoana ,n ,ngri&irea sau supra eg!erea c+reia se a#l+ minorul, alte persoane pe care le desemneaz+ acesta, iar ,n caz de arestare, i ser iciu de reintegrare social+ a in#ractorilor i de supra eg!ere a e$ecut+rii sanciunilor nepri ati e de libertate de pe l2ng+ instana c+reia i-ar re eni s+ &udece ,n prim+ instan+ cauza, consemn2ndu-se aceasta ,ntr-un proces- erbal. Potri it art. 110 # alin. 35), respectarea drepturilor i a regimului special pre +zute de lege pentru minorii reinui sau arestai pre enti este asigurat+ prin controlul unui &udec+tor anume desemnat de preedintele instanei, prin izitarea locurilor de deinere pre enti + de c+tre procuror, precum i prin controlul altor organisme abilitate de lege s+ iziteze deinuii pre enti . Anc!eta social+-Articolul /?* C.proc. pen. pre ede obligati itatea anc!etei sociale- ,n cauzele cu in#ractori minori, organul de urm+rire penal+ sau instana de &udecat+ are obligaia s+ dispun+ e#ectuarea anc!etei sociale. Anc!eta social+ const+ 2n str2ngerea de date cu pri ire la purtarea pe care minorul o are ,n mod obinuit, la starea #izic+ i mintal+ a acestuia, la antecedentele sale, la condiiile ,n care a crescut i ,n care a tr+it, la modul ,n care p+rinii, tutorele saupersoana ,n ,ngri&irea c+reia se a#l+ minorul ,i ,ndeplinete ,ndatoririle sale #a+ de acesta i ,n general cu pri ire la orice elemente care pot ser i la luarea unei m+suri sau aplicarea unei sanciuni #a+ de minor. Potri it alin. 3)) , anc!eta social+ se e#ectueaz+ de persoane desemnate de c+tre autoritatea tutelar+ a consiliului local ,n a c+rei raz+ domiciliaz+ minorul Nart. /?* alin. 3)) C. proc. pen.O. "in modul de regelementare a anc!etei sociale rezult+ c+ datele pe care acesta le o#er+ sunt de o importan+ deosebit+ ,n luarea unor m+suri sau la aplicarea unei sanciuni #a+ de minor. %e#eritor la natura acestui act, cu toate c+ este e#ectuat, aa cum pre ede legea, de organe e$tra&udiciare, s-a considerat c+ ,i p+streaz+ totui natura de act procedural. Acesat+ natur+ se e$plic+ prin #aptul c+ organelle care sunt abilitate s+-l e#ectueze sunt pre +zute de Codul de procedur+ penal+, coninutul este de#init tot aici, iar #inaliatea sa contribuie la realizarea scopului procesual penal. Aadar, e#ectuarea, coninutul i #inalitatea sunt date de norme procedurale, a 2nd caracter obligatoriu pentru cei care o e#ectueaz+. 8otodat+, analiza coninutului este #+cut+ de organele &udiciare, ser ind soluiei #inale, aceasta #iind moti at+, printer altele, i pe datele o#erite de anc!eta social+. "e asemenea, sanciunile aplicabile ca urmare a nee#ectu+rii sau e#ectu+rii necuprinz+toare sunt pre +zutele de normele procedurale. A 2nd ,n edere importana pe care o are anc!eta social+ ,n soluionarea cauzelor cu in#ractori minori, legiuitorul a sancionat se er ,nc+lcarea dispoziiilor art. /?* alin. 31) C. proc. pen., nee#ectuarea acesteia atr+g2nd nulitatea absolut+, pre +zut+ e$press de art. 160 alin. 3*) , 3)) C. proc. pen. 5n aplicarea art. /?* C. 215

proc.pen., di ergene au ap+rut ,n interpretarea alin. 31) potri it c+ruia anc!eta social+ se e#ectueaz+ de =organul de urm+rire penal+ sau instana de &udecat+F. 9 prim+ interpretare const+ ,n #aptul c+ nee#ectuarea anc!etei sociale de organul de urm+rire penal+ nu ar #i obligati itatea sancionat+ cu nulitatea pre +zut+ de art. 160 alin. 3*) i 3)) C. proc. pen., ,ntruc2t aceast+ omisiune poate #i acoperit+ de instan+, legea pre +z2nd i pentru aceasta e#ectu+rii anc!etei sociale. Aceast+ interpretare nu a #ost ,mp+rt+it+ ,ns+ de practica &udiciar+ i nici de literature de specialitate, interpretarea acceptat+ #iind aceea c+ obligaia de a dispune e#ectuarea anc!etei sociale o are organul de urm+rire penal+ sau instana, ,n etapa procesual+ ,n care ,i re ine sarcina s+ !ot+rasc+ asupra soartei minorului. (ndicarea laternati + din te$t a #ost determinat+ de crearea unei #ormul+ri acoperitoare i pentru in#raciunile pentru care pl2ngerea prealabil+ se introduce direct la instana de &udecat+. 5n aceast+ situaie, organul de urm+rire penal+ ne#iind implicat instana este aceea care trebuie s+ dispun+ e#ectuarea anc!etei sociale. Pentru aceste moti e, nerespectarea de c+tre organul de urm+rire penal+ a obligaiei e#ectu+rii anc!etei sociale este sancionat+ cu nulitate absolut+, ceea ce are drept consecin+ anularea actelor procesuale ulterioare, inclusi e a rec!izitoriului, instana urm2nd a dispune restituirea cauzei la procuror ,n ederea complet+rii urm+ririi penale. Prin urmare, sanciunea pre +zu+ de rat. 160 alin. 3*) i 3)) izeaz+ i cazul nee#ectu+rii anc!etei sociale de organul de urm+rire penal+, #+r+ a-i restr2nge e#ectele numai la acti itatea instanei de#udecat+, aceasta neput2nd +nl+tura omisiunea constatat+. Anc!eta social+, aa cum este reglementat+, constituie un act procesual indispensabil pentru soluionarea legal+ i temeinic+ a cauzei, ,ntruc2t aceasta o#er+ date despre minor, dez oltarea lui #izic+, psi!ic+, intelectual+. "ispunearea e#ectu+rii anc!etei sociale, atesta+ ,n #orm+ scris+, re ine ,n e$clusi itate organului in estit cu instrumentarea cauzei, adic+ organului de urm+rire penal+ sau instanei de &udecat+, atunci c2nd a #ost sesizat+ ,n mod direct prin pl2ngerea prealabil+. Aceast+ rezol area #ost criticat+ recent ,n literature &uridic+ numai ,n eea ce pri ete aspectul restituirii cauzei la procuror ,n ederea e#ectu+rii anc!etei sociale i, deci, a relu+rii procesului din #aza urm+ririi penale. 7-a ar+tat ,n aceast+ pri in+ c+, ,n general, o dat+ constatat+ nulitatea unui act de urm+rire penal+, re#acerea actului declarat nul nu incumb+, ,n a#ara c2tor a e$cepii limitati e determinate, organului de urm+rire penal+ care l-a e#ectuat anterior #+r+ respectarea dispoziiilor procedurale, ci instanei de &udecat+. 5n spri&inul acestui punct de edere se in oc+ #aptul c+ dei, ,n principiu, atunci c2nd este necesar, dar i c2nd legea o pre ede cursul procesului se poate ,ntoarce la #aze dep+ite, care or #i parcurse din nou, regula este ca procesul s+ se des#+oare #luent, #+r+ opriri, #+r+ re eniri, pentru ca soluionarea s+ se #ac+ cu operati itate. "e asemenea, mai trebuie s+ se in+ sema i de principiul competenei generale a instanelor i de dreptul de cenzur+ a acestora, ceea ce conduce la concluzia c+, o dat+ ce instana este competent+ s+ constate nulitatea unui act e#ectuat de organul de urm+rire 216

penal+, normal este ca tot instanei s+ ( se recunoasc+ i competena

de a proceda la

re#acerea acelui act. @n alt argument adus ,n spri&inul opiniei sus-menionate s-ar deduce din #aptul c+ normele procedural penale pre +d ,n mod e$pres cazurile c2nd instana se poate dez,n esti i trimite cauza la procuror. 5ntruc2t re#acerea actului anulat nu #igureaz+ printer cazurile e$pres pre +zute, re#acerea sa este de competena instanei 5n s#2rit, este in ocat i un argument de te$t dedus din pre ederile at. )?5 6 alin. 31) pct. 0 C.proc.pen. 3introdus prin modi#icarea Codului de procedur+ penal+ prin :egea nr. /5;166)) potri it c+rora !ot+r2rea este supus+ cas+rii c2nd =&udecata s-a #+cut #+r+ e#ectuarea anc!etei sociale ,n cuzele cu in#ractori minoriF. 7e arat+ c+ din interpretarea art. )?5 6 alin.31) C.proc.pen. se deduce c+ ,n cazul ,n care procesul penal pornit ,mpotri a inculpatului minor s-a &udecat #+r+ ca ,n cauz+ s+ se #i e#ectuat anc!eta social+, obligaie ce a #ost ,nc+lcat+ at2t de organul de urm+rire penal+, c2t i de instan+, !ot+r2rea pronunat+ trebuie casat+ cu trimitere, pentru e#ectaurea anc!etei sociale, la instana a c+rei !ot+r2re a #ost des#iinat+ i nul aprocuror 1. 7e concluzioneaz+ c+ prin e#ectuarea anc!etei sociale ,n oricare din caste dou+ #aze ale procesului penal urm+rire penal+ i &udecat+, nobligaia pre +zut+ de art. /?* alin. 31) C.proc.pen. este satis#+cut+. D+r+ s+ minimaliz+m argumentele aduse ,n spri&iunul acestui punct de cedere, c+rora, ,ntr-ade +r, trebuie s+ li se acorde toat+ atenia, consider+m totui c+ se poate e$prima i o alt+ opinie ,n leg+tur+ cu problema supus+ analizei. 'ste e ident c+ anc!eta social+, ,n cazul in#raciunilor comise de minori, reprezint+ un act indispensabil pentru soluionarea legal+ i temeinic+ a cauzelor cu minori ,ntruc2t o#er+ date despre minori, dez oltarea lui #izic+, psi!ic+ i intelectual+. Acest act, dei e#ectuat de un organ e$tra&udiciar, are totui natura &uridic+ a unui act procedural, ,ntruc2t, dup+ cum s-a ar+tat anterior, organelle care sunt abilitate s+-l e#ectueze, sunt pre +zute de Codul de procedur+ penal+, coninutul s+u este de#init tot aici i contribuie la realizarea scopului procesului penal. Aadar, e#ectuarea, coninutul i #inalitatea nc!etei sociale sunt date de norme procedurale, a2nd totdat+ c!aracter obligatoriu pentru cei desemnai s+ o e#ectueze, iar analiza coninutului s+u este e#ectuat+ de organelle &udiciare, soluia #inal+ #iind moti at+, printer altele, i pe datele o#erite de el. 'ste pre +zut+ i sanciunea pentru nee#ectuarea anc!etei sociale i anume nulitatea absolut+, con#orm art. 160 alin. 3*) i 3)6 C.proc.pen. Plenul #ostului 8ribunal 7uprem, prin decizia de ,ndrumare nr. );160*. a statuat c+ nerespectarea de organul de urm+rire penal+ a pre ederilor art. /?* alin. 31) C. proc. pen. duce la anularea actelor procedurale e#ectuate ulterior, inclusi a ctului de sesizare a instanei. or, nulitatea absolut+ purt2nd i asupra actului de sesizare, consider+m c+ restiuirea cauzei la procuror ,n ederea complet+rii actelor de urm+rire penal+ este absoult necesar+, restiutirea #iind oonsecin+ a constat+rii nulit+ii actului respecti . Prin urmare, se impune completarea actelor de urm+rire enal+ i ,ntocmirea din nou a actului de sesizarea, cu respectara disooziiilor art. *1*-*1/ C. Proc. pen., acte procedurale pe carele poate ,ntocmi numai organul 217

de urm+rire penal+. Aedispunerea restituirii cauzei pentru completarea urm+ririi penale i, deci, reinerea sa de c+tre instan+, ar o#eri numai posibilitatea e#ectu+rii anc!etei sociale, instana neput2ndu-se pronuna cu pri ire la re#acerea celorlalte acte anulate, inclusi a actului de sesizare, a c+rui competen+ cade e$clusi ,n sarcina procurorului. Prin interpretarea dat+ dispoziiilor art. /?* alin. 31) C proc.pen., ,n decizia de ,ndrumare nr. );160* a Plenului #ostului 8ribunal 7uprem, s-a apreciatc+ obligaia de a dispune e#ectuarea anc!etei sociale re ine organelor de urm+rire penal+ sau instanei, ,n #uncie de etapa procesual+ ,n care se a#l+ cauza i c2nd e$ist+ obligaia de a !ot+r, asupra situaiei minorului in#ractor. %ezol area cauzei de c+tre procuror, ,n lipsa anc!etei sociale, #ace ca soluia adoptat+ de acesta s+ nu #ie luat+ ,n condiiile pre +zute de lege 3art. *1* C. proc. pen. pre ede c+ procurorul, ,nainte de rezlo area cauzei, trebuie s+ constate c+ au #ost respectate dispoziiile legale care garanteaz+ a#alarea ade +rului i c+ urm+rirea penal+ este complet+, e$ist2nd probe necesare i legal administrate). Consider+m c+ lipsa nac!etei sociale ,n #aza de urm+rire penal+ 3ca etap+ procesual+ distinct+) duce la soluionarea cauzei ,n absena datelor impuse de lege, ceea ce ec!i aleaz+ cu ,nc+lcarea normelor legale imperati e pri ind des#+urarea urm+ririi penale, moti pentru care este pre +zut+ i sanciunea nulit+i cuprins+ ,n art. 160 alin.3*) i 3)) C. proc. pen. 7oluionarea cauzei de c+tre instan+, c!iar dac+ s-a dispus e#ectuarea anc!etei sociale ,n aceast+ #az+, deci, #+r+ a se restitui cauza la procuror pentru cmpletarea urm+ririi penale, nu constituie o rezol are acoperitoare ,ntruc2t legea nu permite acest procedeu. 5n ceea ce pri ete interpretarea dat+ art. )?56 alin. 31) pct. 0 C.proc. pen., atragem atenia c+ trebuie a ute ,n edere i pre ederile speciale cuprinse ,n Codul de procedur+ penal+ pri ind cauzele cu in#ractori minori. Ast#el, ,n art. /6) C. proc. pen. se precizeaz+ c+ art. /?)-/?6 se aplic+ ,n mod corespunz+tor i la &udecata ,n instana de apel i de recurs, ,n cauzele pri itoare la in#raciuni s+ 2rite de minori. Aadar, i dup+ noua reglementare a c+ilor de atac ,n pocesul penal 3ca urmare a adopt+rii :egii nr. /5;166)) s-a intenionat a #i p+strate ec!ile reglement+ri re#eritoare la adoptarea procedurilor speciale ,n ceea ce pri ete des#+urarea &udec+ii ,n cauzele cu in#ractori minori, aa ,nc2t opereaz+ ,n continuare pre ederile art. 160 alin. 3*) i 3)) C. proc. pen. care pre +d sanciunea nulit+ii absolute ,n cazul nerespect+rii dispoziiilor re#eritoare la obligati itatea e#ectu+rii anc!etei sociale ,n condiiile art. /?* C. proc. pen. Prin urmare, anc!eta social+ nu are caracter numai al unei garanii procesuale, ,n sensul respect+rii drepturilor procesuale ale minorului ce constituie un element importsnt, c!iar necesar pentru stabilirea ino +iei i sanciunillor ce trebuie aplicate Pentru a corespunde #unciunilor sale, anc!eta trebuie s+ cuprind+ date c2t mai complete, ciar de am+nunt, #olosirea unor termeni cu caracter general sau #ormul+ri agi, gen clai#icati 3comportare =bun+F, este =bunF la ,n ++tur+ etc.) put2nd determina organul &udiciar s+ a&ung+ la concluzii incorecte cu pri ire la persoana minor+. 8rebuie cali#icate mai ales datele re#eritoare la iaa de #amilie. "e multe ori, ,n 218

cuprinsul anc!etei sociale se #ace precizarea c+ minorul pro ine dintr-o =#amilie dezorganizat+F. Dolosirea acestei e$presii nu este edi#icatoare, studiile e#ectuate stabilind c+ aceast+ situaie nu constituie mereu o cauz+ direct+ a delic enei minorilor. Pe #ondul acestei situaii, lipsa leg+turilor a#ecti e ,ntre p+rini sau ,ntre p+rini i copii are drept urmare stablilirea unor relaii con#lictuale ,n mediul #amilial. Aceast+ destructurare #amilial+, la care se adaug+ incapacitatea educati +, mani#estat+ prin ne,ndeplinirea unor roluri eductati e elementare, poate determina comportamentul antisocial al minorului. "atele prezentate trebuie s+ a&ute organul de cercetare penal+ i instana s+ adopte m+sura ce ami potric it+ pentru reeducarea minorului. "e aceea, cu toate c+ art. /?* alin. 3)) C. proc. pen. nu precizeaz+ dec2t c+ anc!eta social+ o e#ectueaz+ persoane desemnate de autoritatea tutelar+, o mare importan+ o are preg+tirea pro#esional+ a cestor persoane, care le permite, pe de o parte, ,nelegerea la &usta ei aloare a acti it+ii pe care o des#+oar+, iar pe de alt+ parte, s+ ,ntocmeasc+ anc!ete sociale complete, #olosid un limba& adec at, sugesti , care s+ re#lecte realitatea. 5n unele cazuri se constat+ de instan+ c+ anc!eta social+ e#ectuat+ ,n timpul urm+ririi penale este incomplet+ iar datele pe care le conine nu sunt su#iciente, urm2nd ca instana s+ dispun+ completarea cu in#ormaiile pe care le consider+ neceare. Aceast+ situaie nu poate #i sancionat+ cu nulitatea pre +zut+ de art. 160 alin. 3*) i 3)), ,ntruc2t te$tul de lege sancioneaz+ numai nee#ectuarea anc!etei sociale.Budecarea cauzei pe baza unor date incomplete, #+r+ eri#ic+ri serioae, #ace ca instana s+ !ot+reasc+ ,n necunotin+ de cauz+, soluia pronunat+ neating2nu-i scopul. Au poate #i considerat+ ca alabil+ o anc!et+ social+ e#ectuat+ anterior s+ 2ririi #aptelor pentru care sete cercetata inculpatul minor, anc!et+ ce a #ost e#ectuat+ i #olosit+ pentru internarea minorului ,ntr-o unitate de ocrotire "e asemenea, nu poate ine loc de anc!et+ social+ #ia indi idual+ inut+ de organele de poliie, ,ntruc2t nu cuprinde datele pre +zute de lege, ci numai in#ormaii despre minor necesare acti it+ii speci#ice des#+urate de poliie. Au poate #i primit+ aceeai anc!et+ social+, ori de c2te ori s-a pornit o nou+ urm+rire penal+. Aadar, anc!eta social+ #olosit+ ,ntr-o cauz+ anterioar+ nu poate #i #olosit+ ,ntr-o cauz+ nou+. "ac+ s-ar admite aceast+ situaie ar ,nsemna c+ o singur+ anc!et+ poate #i #olosit+ pe toat+ perioada minoratului. 5n spe+, s-a depus =rezumat - anc!et+ social+F care nu area ltce a dec2t o copie a unei anc!ete sociale e#ectuate cu un an ,n urm+. ' ident aceast+ anc!et+ social+ nu coninea date pri ind sc!imb+rile sur enite ,n comportarea minorului din ultima perioad+. 9bligaia de e#ectua anc!et+ social+ subzist+ i ,n cazul ,n care, p2n+ la sesizarea instanei, inculpatul a de enit ma&or, raiunea menineri o bligaiei #iind &usti#icat+ de #aptele la care se re#er+ art. /?* C. proc. pen. sunt necesare pentru a corecta indi idualizare a sanciunii ce se a aplica. 4i ,n aceast+ situaie, dac+ se constat+ nee#ectuarea anc!etei sociale de instan+, se impune restituirea cauzei la organul de urm+rire penal+, pentru completarea urm+ririi penale. Asistena &uridic+"reptul de ap+rare ,n cadrul procesului penal, din coninutul s+u, apare ca un drept 219

#undamental caracterizat printr-o poziie #ireasc+, normal+ a ,n inuitului sau a inculpatului, de a se disculpa #a+ de ,n inuirile care i se aduc, de a se opune sau de ai menine punctul de edere, #a+ de preteniile ce se ridic+ ,mpotri a sa, de a ar+ta ade +rul i a cere respectarea sau restabilirea drepturilor i intereselor sale legale i de a in oca protecia legii. %ealizarea acestui drept trebuie garantat+ ,ntruc2t numai simpla lui pre edere nu aduce automat la respectarea lui.5n aceas t+ materie s-a a&uns la concluzia c+ dreptul la ap+rare este cu at2t mai bine asigurat cu c2t p+rinilor li se recunosc drepturile procesuale necesare pentru a aciona cu e#icien+ ,n #aa organelor &udiciare. Earantarea dreptului de ap+rare se #ace deci prin mi&loace care s+ asigure realizarea acestui drept, mi&loace denumite garanii procesual penale. Earaniile procesual penale sunt de#inite ca mi&loace procesuale pre +zute de lege care asigur+ ca drepturile acordate p+rinilor s+ #ie pe deplin e$ercitate ,n ederea ap+r+rii intereselor legale ale acestora. Constituie mi&loace de garantare a drepturilor acordate p+rilor ,n proces impunerea obligaiei pentru organele &udiciare de a #ace cunoscut p+rilor drepturile procesuale pe care le au i de a le a&uta ,n e$ercitarea lor, respectarea condiiilor pre +zute de lege pentru alabilitatea unor acte procesuale, pentru a #i e itat+ ,nc+lcarea drepturilor procesuale ale p+rilor. 8otodat+, trebuie create premisele e$ercit+rii unui control integral i e#icient pentru descoperirea ,nc+lc+rii drepturilor procesuale ale p+rilor pe parcursul ,ntregului proces penal. Ast#el, ,n acti itatea de supra eg!ere a e#ectu+rii urm+ririi penale procurorul poate in#irma actele sau m+surile procesuale nelegate art. **0 C. proc. pen. poate da dispoziii ,n scris, moti at, pentru ,ndreptarea ilegalit+ilor constatate. "e asemenea, ca urmare a e$ercit+rii dreptului de pl2ngere ,mpotri a m+surilor i actelor de urm+rire penal+, procurorul, sau, dup+ caz, procurorul ierar!ic superior celui care a luat m+sura sau a dat dispoziia, rezol + pl2ngerea, cu luarea m+surilor pe care legea le pre ade, ,nl+tur2nd intereselor petentului. +t+marea adusa Cu ocazia e$ercit+rii c+ilor ordinare i e$traordinare de atac se

e$amineaz+ i m+surile luate de instana de #ond pri ind respectarea dispoziiilor legale care asigur+ realizarea drepturilor procesual penale ale p+rilor. '#iciena acestui control este posibil+ datorit+ e$istenei unor pre ederi legale care instituie sanciuni ,n caz de ,nc+lcare a drepturilor procesuale acordate p+rilor. Pe l2ng+ #aptul c+ se pot aplica sanciuni disciplinare sau c!iar penale persoanelor ino ate, pentru ,nc+lc+ri gra e constatate sun t pre +zute sanciuni care constau ,n nulitatea actelor e#ectuate cu ,nc+lcarea drepturilor procesuale. Ast#el, art. 160 alin. 31) C. proc.pen. pre ede c+ ,nc+lcarea dispoziiilor legale care regelmenteaz+ des#+urarea procesului penal, deci inclusi cele care asigur+ realizarea drepturilor procesaule ale p+rilor, atrage nulitatea actului atunci c2nd s-a produs o +t+mare care nu poate #i ,nl+turat+ dec2t prin onorarea acelui act. Aceast+ pr edere este o garanie deosebit de important+, ,ntruc2t p+rile, ca urmare a ,nc+lc+rii drepturilor pe care legea le recunoate, pot obine anularea actului respecti care le-a +t+mat interesul legitim. Erantarea dreptului de 220

ap+rare, ca principiu #undamental al procesuluipenal, este reglementat+ ,n art. 1 C.proc.pen., care, ,n urma modi#ic+rii aduse prin :egea nr. )*;1660 i :egea nr. *?1;*00), are urm+torul cuprins- =31) "reptul de ap+rare este garantat ,n inuitului, inculpatului i celorlalte p+i ,n tot cursul procesului penal.5n cursul procesului penal, organele &udiciare sunt obligate s+ asigure p+rilor deplina e$ercitaerea a drepturilor procesuale ,n condiiile pre +zute de lege i s+ administreaze probele necesare ,n ap+rare. 9rganele &udiciare au obligaia s+ ,ncunotineze, de ,ndat+ i mai ,ninte de a-l audia, pe ,n inuitul sau pe inculpatul despre #apta pentru care este cercetat, ,ncadrarea &uridic+ a acesteia i s+-i asigure posibilitatea preg+tirii ap+r+rii. 9rice parte are dreptul s+ #ie asistat+ de ap+r+tor ,n tot cursul procesului penal. 9rganele &udiciare au obligaia s+ ,ncunotineze pe ,n iunit sau inculpat, ,nainte de a i se lua prim adeclaraie, despre dreptul de a #i asistat de un ap+r+tor, consemn2ndu-se aceasta ,n procesul erbal de ascultare. 5n condiiile i ,n cazurile pre +zute de lege organele &udiciare sunt obligate s+ ia m+suri pentru asigurarea asistenei &uridice a ,n iunuitului sau inculpatului dac+ acesta nu are ap+r+tor ales. "e remarcat ns+ c+ dreptuil de ap+rare a dob2ndit o legitimitate deosebit+ prin pre ederea sa ,n Constituia adoptat+ ,n 1661 i re izuit+ ,n *00). 5n cuprinsul art. */ se pre ede c+- ="reptul la ap+rare este grantat. 5n tot cursul procesului, p+rile au dreptul s+ #ie asistae de un a ocat, ales sau numit din o#iciu.F Diecare acti itae care se des#+oar+ ,n cadrul procesului penal este reglementat+ de norme procedurale care conin i pre ederi concrete, pri ind garantarea dreptului de ap+rare. %eglementarea actual+ o#er+ posibilitatea e$ercit+rii dreptului de ap+rare, sub mai multe #orme, i anume posibilitatea p+rilor de a se ap+ra singure ,n cursul procesului penal, obligaia organelor &udiciare ca din o#iciu s+ aib+ ,n edere aspecte #a orabile p+rilor implicate ,n cauza respecti +, precum i posibilitaea, iar uneori obligaia, acord+rii asistenei &uridice. "in cauza di#icult+ilor pe care le presupunde e$ercitarea dreptului de ap+rare, care este ,n multe cazuri o acti itate comple$+ ce impune cunoaterea i #olosirea garaniilor pre +zute de lege, p+rile apeleaz+ la asisitena &uridic+ cali#icat+. 5n acest conte$t, asistena &uridic+ constituie calea prin care se asigur+ realizarea deplin+ i de bun+ calitate a drepturilor procesuale ale p+rilor, drepturile #iind e$erciate ,n locul p+rilor de specialiti ,n domeniul &uridic."e aceea, pri it+ sub acest aspect, ca instituie care d+ contur real dreptului de ap+rare, asistena &uridic+ este cionsiderat+ o garanie #undamental+, de prim rang, a dreptului de ap+rare. %egula const+ ,n #aptul c+ asitena &uridic+ este #acultati +, adic+ partea bene#iciaz+ de ser iciile ap+r+torului numai dac+ dorete i numai acolo unde legea pre ede ,n mod e$pres, c+ asistena este obligatorie Asistena &uridic+ ,n cadrul procesului penal este asigurat+ de persoane cali#icate, care ,i des#+oar+ acti itatea ,n baza :egii nr. 51;1665 potri it cu care, ,n e$ercitarea pro#esiei, a ocatul este independent i se supune numai legii, promo eaz+ i ap+r+ drepturile i libert+ile omului 3art. *). :egea pre ede i modalitatea de realizare a a ocaturii- prin consultaii i cereri cu caracter &uridic, reprezentarea &uridic+ ,n #aa 221

organelor de &ustiie, de urm+rire penal+ i de notariat, redactarea de acte &uridice etc. 3art. )). Capitolul K din lege, intitulat =asistena &uridic+F, indic+ modul concret de acordare- baroul acord+ asidten+ &uridic+ ,n toate cazurile ,n care ap+rarea este obligatorie potri it legii, precum i la cererea instanelor de &udecat+, a organelor de urm+rire penal+ sau a organelor administraie publice locale ,n cazul ,n care acestea apreciaz+ c+ persoanele se g+sesc ,n imposibilitatea +dit+ de a pl+ti onorariul. 5n cazurile de e$cepie, dac+ drepturile persoanei lipsite de mi&loace materiale ar #i pre&udiciate, decanul baroului poate aproba acordarea de asiten+ &uridic+ gratuit+ 3art. 1)). "ac+ principiul garant+rii dreptului de ap+rare este legi#erat ,n Codul de procedur+ penal+ ,n art. 1, asistena &uridic+ ,i are reglementarea ,n 8itlul K, Capitolul (, intitulat =Asistena &uridic+ i reprezentarea F. A 2nd ,n edere c+ o garantare real+ a dreptului de ap+rare nu poate #i realizat+ dec2t prin instiutuirea unor obligaii clare pentru organelor &udiciare, prin care s+ se impun+ respectarea cestui drept, modi#ic+rile inter enite 3:egea nr. )*;1660) au acionat mai ales ,n acest sens Ast#el, organele &udiciare sunt obligate s+ asigure p+rilor, deplina e$ercitare a drepturilor procesuale, a 2nd obligaia s+-i aduc+ la cunotin+ ,n inuitului sau inculpatului, ,niante de a i se lua prima declaraie, dreptul de a #i asistat de un ap+r+tor, #apt care se consemneaz+ ,n procesul erbal de ascultare. Pe l2ng+ :egea nr. 51;1665 care de#inete prcatic locul i rolul a ocatului ,n procesu penal, reglement+ri cuprinde i Codul de procedur+ penal+ 3art. 101-10/, 51)-516), Constituia 3art. */), :egea nr. 6*;166* 3art. 0,?). "ac+ art. 101 alin. 31) pre ede c+ ,n inuitul sau inculpatul are dreptul s+ #ie asistat de ap+r+tor, ,n tot cursul urm+ririi penale i al &udec+ii, alin. 3*) cuprinde re#eriri e$prese pri ind asistena obligatorie, preciz2nd c+ aceasta inter ine c2nd ,n inuitul sau inculpatul este minor, militar ,n termen, militar cu termen redus, rezer ist concentrat, ele al unei instituii militare de ,n ++m2nt, internat ,ntr-un centru de reeducare sau ,ntr-un institut medical educati , c2nd este arestat, c!iar ,n alt+ cauz+, ori c2nd organul de urm+rire penal+ sau instana aprecieaz+ c+ ,n inuitul sau inculpatul nu i-ar putea #ace singur ap+rarea, precum i ,n alte cazuri pre +zute de lege. Pentru #aza &udec+ii, la aceste cazuri, se mai adaug+ ,nc+ unul, i anume ,n cauzele ,n care legea pre ede pentru in#raciunea s+ 2rit+ pedeapsa deteniunii pe ia+ saupedeapsa ,nc!isoriimai mare de 5 ani. 'ste precizat+ i poziia ap+r+torului, ,n cadrul urm+ririi penale- el are dreptul s+ asiste la e#ectuarea oric+rui act de urm+rire penal+ i poate #ormula cereri i depune memorii Nart. 10* alin. 31) C. proc.pen.O. Aplicarea cestor pre ederi ,n cazul minorului pentru care asistena &uridic+ este obligatorie a generat ,ntrebarea dac+ organele de urm+rire penal+ trebuie s+ e#ectueze orice act de urm+rire numai ,n prezena ap+r+torului. 5n caz a#irmati , e#ectuarea unui act, indi#erent care ar #i acesta, de organele de urm+rire penal+, #+r+ prezena ap+r+torului, ar atrage nuliatea absolut+. Plec2nd de aici, des#+urarea urm+ririi penale ar #i #oaret mult st2n&enit+. 7pre deosebire de #aza de &udecat+, ,n care prezena ap+r+torului practic este posibil+ la e#ectuarea tuturor actelor 222

3#i$area de termene cunoscute cu mult timp ,nainte, ce permite asigurarea prezenei e#ecti e) urm+rirea penal+ nu poate a ea o des#+urare ,ntru totul prestabil+, c!iar din cauze obiecti e. Consider+m c+ aceast+ inerpretare este moti at+ i de precizarea din #inal alin. 31) al art. 10* C. proc. pen. coroborat+ cu alin. 3*) al aceluiai articol- 5n art. 10* alin. 31) C. proc.pen. se arat+ c+ lipsa ap+r+torului nu ,mpiedic+ e#ectuarea actului de urm+rire penal+, dac+ e$ist+ do ada c+ ap+r+torul a #ost ,ncunotiinat de data i ora e#ctu+rii actului, iar alin. 3*) pre ede c+, atunci c2nd asistena &uridic+ este obligatorie ca ,n cazul ,n inuitului i inculpatului minor organul de urmrire penal+ a asigura prezena ap+r+torului la interogarea inculpatului. Pe l2ng+ cazul pr +zut de art. 10* alin. 3*) C. proc.pen., organul de urm+rire penal+ trebuie s++ asigure prezena ap+r+torului la prezentarea materialului de urm+rire penal+ c2nd contactul cu inculpatul este obligatoriu. 5n literatura de specialitate, asistena &uridic+ obligatorie este tratat+ ca un drept procesaul al inculpatului, ce #uncioneaz+ ca o garanie procesual+. 5n cazul minorului, moti aia a constituit-o lipsa de e$perien+, ocroctirea acestuia #iind pe primul plan, asistena &uridic+ obligatorie #iind o garanie, a pre,nt2mpin+rii unor erori &udiciare. 9 problem+ ap+rut+ dup+ adoptarea Codului de procedur+ penal+ actual a #ost generat+ de aplicarea dispoziiilor art. 160 alin. 3*) C. proc.pen., respecti care este sanciunea &uridic+ a ne,ndeplinirii obligaiei asistenei &uridice ,n #aza de urm+rire penal+. 5ntruc2t, iniial, practica a #ost neunitar+, consider2ndu-se de unele instane c+ asistena &uridic+ obligatorie este pre +zut+ numai pentru #aza de &udecat+, prin decizia de ,ndrumare nr. );160* a #ostului 8ribunal 7uprem s-a statuat c+ nerespectarea dispoziiilor procedurale re#eritoare la asistena inculpatului minor, la prezentarea materialului de urm+rire penal+, este sancionat+ ,ntotdeauna cu nulitatea bsolut+ i atrage restituirea cauzei la procuror ,n ederea re#acerii actelor procesuale e#ectuate cu ,ncalcarea legii. <oti area este dat+ ,ns+ ,ntr-o alt+ decizie a instantei supreme, nr.*6;1600, ,n care se precizeaza ca dispozitiile art.160 alin. 3*) nu #ac nici o discriminare sub aspectul sancionarii cu nulitatea absoluta ,ntre #aza urmaririi penale i cea a &udecaii, iar pe de alt+ parte, nerespectarea dispoziiilor procesuale pri ind asigurarea asistentei &uridice obligatorii ,n cursul urmariri penale produce pre&udicii care nu pot #i acoperite ulterior ,n #ata instantei. Potri it art. 10* ali. 31) C. proc.pen., =lipsa ap+r+torului nu ,mpiedic+ e#ectuarea actului de urm+rire penal+, dac+ e$ist+ do ada c+ ap+rtorul a #ost ,ncunotinat de data modalit+ii de i ora e#ectu+rii actuluiF. 5n coniunutl te$tului nu se #ac preciz+ri cu pri ire la coninutul termenului de =do ad+ F sau =,ncunotinareF, l2s2nd ast#el loc la interpret+ri di#erite mai ales ,n cazul e$istenei unor di ergene pe tema realiz+rii acestor acte. 8ermenul de =,ncunotinareF, ca modalitate a asigur+rii prezenei p+rilor sau altor persoane la acti itatea procesual+, mai este #olosit ,n Codul de procedur+ penal+ Nart. 5? alin. 31), 3*), art. 1*6 alin. 3*), art. /0* alin. 3*)O. 5ns+ #a+ de citare ,n ceea ce pri ete sancionarea neprezent+rii, dac+ ,n cazul cit+rii, lipsa ne&usti#icat+ poate #i sancionat+, neprezentarea, ,n cazul ,ncunotin+rii, nu este sancionat+ de 223

lege. 5n ceea ce pri ete =do adaF ,ncunotin+rii, nu se indic+ o anumit+ modalitate, moti pentru care consider+m c+ se poate #ace sub orice #orm+, de pre#erat scris+, ,n care s+ arte clar, #+r+ ec!i oc, cum s-a realizat ,ncunotinarea. Consider+m c+ se impun unle proceduri mai clare ,n ceea ce pri ete at2t ,ncunotinarea, c2t i do adae e#ctu+rii ei, tocmai ,n ideea elimin+rii unor interpret+ri di#erite. Aceste preciz+ri se impun ,n ideea realiz+rii unei egalit+i ,n abordarea pe care legiuitorul a dat-o asigur+rii asistenei &uridice obligatorii ,n #aza urm+ririi penale i a &udec+ii. %emarca este ,ndrept+it+ de #aptul c+, ,n #aza &udec+ii, dac+ ap+r+torul lipsete i nu poate #i ,nlocuit, cauza se am2n+. 9r, ,n #aza urm+ririi penale e#ectuarea actelor de urm+rire penal+, este drept, cu e$cepii, ca ,n cazul arest+rii inculpatului, poate #i realizat+ i ,n cazul absenei a ocatului dac+ e$ist+ do ada ,ncunotin+rii sale.

106) @rm+rirea penal+ i &udecata ,n cadrul procedurii urgente. 9rganul de urmarire penala sesizat intocmeste un proces- erbal, in care consemneaza cele constatate cu pri ire la #apta sa arsita. (n procesul- erbal se consemneaza, de asemenea, declaratiile in inuitului si ale celorlalte persoane ascultate. "aca este cazul, organul de urmarire penala strange si alte probe. Procesul- erbal se citeste in inuitului, precum si persoanelor care au #ost ascultate, carora li se atrage atentia ca pot completa declaratiile sau ca pot #ace obiectii cu pri ire la acestea. Procesul- erbal se semneaza de organul de urmarire penala, de in inuit si de persoanele ascultate. (n cazul cand procurorul a emis mandat de arestare a in inuitului si a restituit cauza, organul de cercetare este obligat sa continue cercetarea si sa inainteze dosarul procurorului o data cu in inuitul, cel mai tarziu in ) zile de la arestarea acestuia.(n cazul cand nu s-a putut e#ectua complet cercetarea in termenul aratat in alineatul precedent, continuarea cercetarii penale se #ace potri it dispozitiilor procedurii obisnuite. Procurorul, primind dosarul, procedeaza la eri#icarea lucrarilor urmaririi penale si se pronunta in cel mult * zile de la primire, putand dispune trimiterea in &udecata, scoaterea de sub urmarire sau incetarea urmaririi penale. Cand procurorul dispune trimiterea in &udecata, intocmeste rec!izitoriu, emite impotri a inculpatului mandat de arestare si inainteaza de indata instantei de &udecata dosarul cauzei. "aca procurorul restituie cauza pentru completarea sau re#acerea urmaririi penale, urmarirea se e#ectueaza potri it procedurii obisnuite. Constatarea in#raciunii Con#orm art. /11, in#raciunile #lagrante se urm+resc i se &udec+ potri it dispoziiilor pre +zute ,n capitolul consacrat procedurilor speciale, care se completeaz+ cu dispoziiile Codului de procedur+ penal+. 5n ceea ce pri ete urm+rirea penal+, sunt pre +zute dispoziii speciale marcate distinct, ,n cuprinsul art. /10-/00, re#eritoare la constatarea in#raciunii, luarea m+surilor pre enti e a reinerii i arest+rii, continuarea cercet+rii dup+ restituire, eri#icarea 224

actelor de cercetare penal+ i trimiterea ,n &udecat+ 5n con#ormitate cu art. /10, organul de urm+rire penal+ sesizat ,ntocmete un process- erbal, ,n care se consemneaz+ cele constatate cu pri ire la #apta s+ 2rit+. 5n procesul- erbal se consemneaz+, de asemenea, declaraiile ,n inuitului i ale celorlalte personae ascultate. "ac+ este cazul, organul de urm+rire penal+ strange i alte probe. Procesul- erbal se citete ,n inuitului, precum i persoanelor care au #ost ascultate, c+rora li se atrage atenia c+ pot completa declaraiile sau c+ pot #ace obiecii cu pri ire la acestea. Procesul- erbal se semneaz+ de organul de urm+rire penal+, de ,n inuit i de persoanele ascultate. "in redactarea te$tului nu rezult+ c+ organul de urm+rire penal+ trebuie s+ #ie sesizat ,ntr-un anumit mod, sesizarea realiz2ndu-se at2t din o#iciu, c2t i din a#ar+ 3e$tern+). Diind sesizat, organul de cercetare penal+ este obligat s+ constate s+ 2rirea in#raciunii i s+ ,ntocmeasc+ proces- erbal ,n condiiile art. /10 alin. 31) C. proc. pen., adic+ ,n cuprinsul acestuia s+ consemneze datele constatate cu pri ire la #apta s+ 2rit+, precum i declaraiile ,n inuitului i ale celorlalte personae ascultate. "ac+ este necesar, organul de urm+rire penal+ strange i alte probe pri ind s+ 2rirea in#raciunii cu care a #ost sesizat. :egat de constatrea i cercetarea in#raciunii #lagrante, se pre ede, totodat+, obligaia pentru organul de urm+rire penal+, s+ citeasc+ procesul- erbal ,ntocmit ,n inuitului, precum i persoanelor care au #ost ascultate, c+rora li se atrage atenia c+ pot completa declaraiile sau c+ pot #ace obiecii cu pri ire la acestea. Procesul- erbal se semneaz+ de organul de urm+rire penal+, de ,n inuit i de persoanele ascultate. Procesul- erbal ,ntocmit ,n condiiile art. /10 C. proc. pen., are o dubl+ #unciune, #iind ,n primul rand actul de ,ncepere a urm+ririi penale ,n cazul respecti e dar i un mi&loc de prob+, conin2nd date cu pri ire la #apta comis+, precum i declaraiile ,n inuitului i ale persoanelor ascultate. Practica &udiciar+ s-a con#runtat cu probleme re#eritoare la competena organului de urm+rire penal+ ,n cazul aplic+rii procedurii speciale pentru in#raciunile pre +zute la art. *06 alin. 3)) C. proc. pen. 5ntruc2t, potri it art. *06 alin. 3)) C. proc. pen. @rm+rirea penal+ se e#ectueaz+ ,n mod obligatoriu de procuror pentru in#raciunile pre +zute ,n acest te$t, s-a pus problema dac+, ,n caz de aplicare a procedurilor speciale la aceste in#raciuni, dar e##ectuate de organul de cercetare penal+, urm+rirea penal+ este legal ,ndeplinit+. A 2nd ,n edere #aptul c+ in#raciunea considerat+ #lagrant+ se constat+, potri it dispoziiilor art. /00 C. proc. pen., de c+tre organul de urm+rire penal+ sesizat, #+r+ a se #i stabilit o anumit+ competen+ a organelor de urm+rire penal+ ,n raport de in#raciunea edere se cercetat+, s-a decis c+ i organul de cercetare penal+ poate e#ectua urm+rirea penal+ ,nm cazul in#raciunilor pre +zute la art. *06 alin. 3)) C. proc. pen. 1 Punctul de #undamnteaz+ pe idea c+, dac+ ,ntr-o cauz+ ,n care se aplic+ procedura special+ potri it c+reia constatarea in#raciunilor cu c!aracter #lagrant nu este dat+ ,n competena e$clusi + a procurorului, aceste acte pot #i e##ectuate ,n condiii de alabilitate i de organul de cercetare penal+. '#ectuarea urm+ririi penale, potri it procedurii speciale, cade ,n competena e$clusi + a 225

organelor de urm+rire penal+. Competena constat+rii in#raciunii #lagrante o au ,ns+ i organele pre +zute al art. *1/ i *15 C. proc. pen., cu precizarea c+ acestea au obligaia s+ ,nainteze de ,nadt+ pe #+ptuitor, ,mpreun+ cu lucr+rile e##ectuate i mi&loacele materiale de prob+, procurorului sau organului de cercetare penal+, #apt impus de respectarea termenelor proprii acestor proceduri. :uarea m+surilor pre enti e-Potri it art. /1? alin. 31), =5n inuitul este reinut .%einerea dureaz+ */ de ore. :a sesizarea organului de cercetare sau din o#iciu, procurorul poate solicita &udec+torului arestarea ,n inuitului, care nu poate dep+i 10 zile, acestea calcul2ndu-se de la data e$pir+rii ordonanei de reinereF. Coninutul actual al art. /1? este dat de modi#ic+rile aduse ,n materia m+surilor de pre enie de :egea de re izuire a Constituiei nr. /*6;*00) i de 9.@.E. nr. 106;*00). Prin urmare, #a+ de procedura de drept comun* , organul de urm+rire penal+ care e#ectuaz+ constatarea in#raciuni ,n condiiile art. /50 C. proc. pen. este obligat s+ dispun+ m+sura reinerii pe */ de ore. "up+ luare m+surii reinerii, urm+rirea penal+ se poate #inaliza ,n dou+ moduri, dup+ cum cercetarea penal+ a #ost sau nu terminat+ pe perioada reinerii. 5n prima ariant+, dac+ cercetarea penal+ a #ost #inalizat+ pe perioada reinerii, primind dosarul, procurorul soluioneaz+ cauza potri it dispoziiilor art. /1? alin. 3*) i /00 C. proc. pen. "up+ #inalizarea cercet+rii penale necesit+ o perioad+ de timp mai mare de */ de ore 3adic+ dec2t perioada reinerii, dispus+ ,n mod obligatoriu), la sesizarea organului de cercetare penal+ sau din o#iciu, procurorul poate solicita &udec+torului arestarea ,n inuitului, care nu poate depi 10 zile, acestea calcul2ndu-se de la datea e$pir+rii ordonanei de reinere Nart. /1? alin. 31)O. Aadar, arestarea ,n inuitului nu este dispus+ ,n mod obligatoriu, ci numai dac+ &udec+torul consider+ necesar. 5ns+, dac+ m+sura arest+rii ,n inuitului nu este luat+ de &udec+tor i ,n inuitul este pus ,n libertate, ,n continuare urm+rirea penal+ se des#+oar+ potri it procedurii de drept comun. 5n cazul ,n care &udec+torul a dispus arestarea pre enti + a ,n inuitului i procurorul a restituit cauza organului de cercetare penal+, acesta este obligat s+ continue cercetarea i s+ ,nainteze dosarul procurorului odat+ cu ,n inuitul, cel mai t2rziu ,n ) zile de la arestarea acestuia Nart. /16 alin. 31)O. Prin urmare, organul de cercetare penal+ este obligat s+ #inalizeze cercet+rile ,n cel mult trei zile de la luarea de c+tre &udec+tor a m+surii pre enti e, nerespectarea acestui termen a 2nd drept consecin+ continuarea cercet+rii potri it procedurii obinuite Nart. /16 alin. 3*)O. 9 problem+ cu care practica &udiciar+ s-a con#runtat a constatat ,n aplicarea sau nu a dispoziiilor procedurale pri ind asistena &uridic+ obligatorie pe