Aderarea Romaniei la Zona Euro

Dascalu Sergiu Emanuel,

Facultatea de Economie,
specializarea Marketing, anul I

Disciplina Economie Europeana

Profesor examinator
Conf. univ. dr. Iuliana Marina Malanca

1
 Introducere

Moneda euro, introdusa pe 1 ianuarie 1999 ( in anul 2002, euro a intrat in circulatie in 12
tari ale Uniunii Europene: Austria, Belgia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Tarile de Jos,
Irlanda, Italia, Luxemburg, Portugalia si Spania.), a fost creata datorita faptului ca o monedă
unica aduce cu sine multe avantaje si beneficii fata de situatia precedenta, in care fiecare stat
membru avea propria sa moneda. Aceasta elimina riscurile de fluctuatie valutara si costurile ce
se impun de schimbul valutar necesar. Mai mult decat atat o moneda unica poate consolida
cooperarea dintre statele membre, in interesul stabilitatii monedei si a economiei.1

In prezent, zona euro cuprinde cuprinde 19 dintre statele Uniunii Europene. Acestea sunt:
Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia,
Lituania, Luxemburg, Malta, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania si Tarile de Jos.
Toate statele Uniunii Europene sunt obligate sa adopte moneda europeana o data ce
indeplinesc conditiile de convergenta (excetie la aceasta regula o face Danemarca prin „clauza de
naparticipare” de care dispune in tratatele pe care le-a incheiat cu Uniunea Europeana)2.
Cum am mentionat mai sus, pentru a putea adera la zona euro statele trebuie sa
indeplineasca o serie de criterii denumite „criterii de convergenta” sau „criteriile de la
Maastricht”, o serie de conditii economice si juridice convenite prin Tratatul de la Maastricht în
1992.2

Cel putin o data la doi ani, Banca Centrala Europeana si Comisia Europeană examineaza
daca statele membre care nu fac parte din zona euro, „state membre cu derogare”, intrunesc
criteriile de convergenta si, prin urmare, sunt pregatite sa introduca moneda euro. Fiecare dintre
acestea emite un raport de convergenta, cum voi exemplifica in paginile ce urmeaza, care
prezinta constatarile lor. Rapoartele sunt transmise Consiliului Uniunii Europene in vederea
examinarii si a fundamentarii eventualelor decizii ulterioare.

Banca Centrala Europeana și Comisia pot, de asemenea, pregati un astfel de raport in

orice moment la cererea unei tari care nu face parte din zona euro, dar isi doreste sa adere la
aceasta.2

In paginile ce urmeaza am ales sa discut despre cazul Romaniei in ceea ce priveste

aderarea la Zona Euro pentru ca este un subiect discutat in fiecare an atat la nivel politic, cat si la
nivelul oamenilor mai mult sau mai putin informati. Stim ca Romania nu se poate momentan sa

2
adere la euro, dar trebuie sa vedem si de ce si sa intelegem in acest context si mecanismul de
functionare a Uniunii Europene.

Romania si Zona Euro

Datorita existentei criteriilor de convergenta, aderarea Romaniei la moneda unica s-a

dovedit un proces deloc usor.
In lucrarea “Romania si aderarea la zona euro: intrebarea este in ce conditii” prof.
univ.dr. Daniel Daianu a facut o analiza a criteriilor de aderare si a pasilor pe care ar trebui sa ii
faca Romania pentru a atinge acele obiective, astfel incat acesta a concluzionat ca integrarea
Romaniei in zona euro trebuie sa fie un obiectiv asumat cu responsabilitate, deoarece poate crea
multe probleme tarii noastre daca nu vor fi indeplinite mai multe obiective. Prof. univ. dr. Silviu
Cerna sustine, in mai multe articole publicate, ca adoptarea monedei unice ar trebui sa fie „cel
mai bun proiect de tara pentru Romania”, dar in acelasi timp creioneaza si o serie de avantaje si
dezavantaje ale acestei aderari.
Conform tratatului de aderare, Romania are obligatia de a se alatura zonei euro, dar un
termen clar nu este prevazut. Fiind un stat membru al Uniunii Europene care nu face parte din
zona euro, Romania este obiectul unui raport de convergenta al Comisiei Europene. Elaborat o
dată la doi ani, acest raport analizeaza indeplinirea criteriilor de aderare ale tarilor respective, dar
concluziile acestor documente reprezinta realitatea situatiei economice a statelor in cauza.
Criteriile de convergenta sunt:
1. stabilitatea prețurilor - rata inflatiei sa nu fie mai mare de 1,5 puncte procentuale peste
rata celor trei state membre care inregistreaza cele mai bune rezultate;
2. finante publice solide si sustenabile - deficitul bugetar nu poate fi mai mare decât 3 % din
PIB. Datoria publica nu poate fi mai mare decât 60 % din PIB;
3. stabilitatea cursului de schimb - tara candidata trebuie sa participe la mecanismul cursului
de schimb (ERM II) timp de cel putin 2 ani fara devieri semnificative de la cursul central
ERM II si fara o devalorizare a cursului central bilateral al propriei monede in raport cu
euro in aceeasi perioada;
4. ratele dobanzilor pe termen lung - rata dobanzii pe termen lung nu ar trebui sa fie mai
mare de 2 puncte procentuale peste rata celor 3 state membre care inregistreaza cele mai
bune rezultate in materie de stabilitate a preturilor.3

Analiza indeplinirii criteriilor expuse mai sus a fost facuta in documente oficiale cum
sunt rapoartele de converenta din anii 2016, 2018, 2020, dar si de cativa analisti economici cum
este Dobreanu in 2019 , iar concluzia tuturor documentelor este aceea ca Romania nu a indeplinit
niciodata simultan toate criteriile de aderare.

3
 Datele din raportul de convergenta din 2016:

Stabilitatea Evoluții bugetare și proiecții Rata de schimb

prețurilor guvernamentale
Inflația Țara în Excedentul Datoria Moneda Cursul Rata
IAPC defi cit general al publică care de dobânzii
excesi administrației generală participă schimb pe termen
v publice (+) / la față lung
defi citul (-) ERM II de
euro
2014 1.4 nu -0.9 39.8 nu -0.6 4.5
2015 -0.4 nu -0.7 38.4 nu 0.0 3.5
2016 -1.3 nu -2.8 38.7 nu -1.0 3.6
Valoarea de 0.7 -3.0 60.0 4.0
referinta

Datele din raportul de convergenta din mai 2018:

Stabilitatea Evoluții bugetare și proiecții Rata de schimb

prețurilor guvernamentale
Inflația Țara în Excedentul Datoria Moneda Cursul Rata
IAPC defi cit general al publică care de dobânzii
excesi administrației generală participă schimb pe termen
v publice (+) / la față lung
defi citul (-) ERM II de
euro
2016 -1.1 nu -3.0 37.4 nu -1.0 3.3
2017 1.1 nu -2.9 35.0 nu -1.7 4.0
2018 1.9 nu -3.4 35.3 nu -1.9 4.1
Valoarea de 1.9 -3.0 60.0 3.2
referinta

Datele din raportul de convergenta din anul 2020:

Stabilitatea Evoluții bugetare și proiecții Rata de schimb

prețurilor guvernamentale
Inflația Țara în Excedentul Datoria Moneda Cursul Rata
IAPC deficit general al publică care de dobânzii
excesi administrației generală participă schimb pe termen
v publice (+) / la față lung
defi citul (-) ERM II de
euro
2018 4.1 nu -2.9 34.7 nu -1.9 4.7

4
 2019 3.9 nu -4.3 35.2 nu -2.0 4.5
2020 3.7 da -9.2 46.2 nu -1.1 4.4
Valoarea de 1.8 -3.0 60.0 2.9
referinta
Dupa cum putem observa, în 2016 şi 2018, Romania indeplinea criteriul referitor la
stabilitatea preturilor, cu rate inferioare sau egale cu cele de referinta. In schimb in anul 2020,
dupa cum se arata in raport inflatia era la un nivel dublu fata de cel de referinta. Criteriul
referitor la deficitul bugetar si la datoria publica s-au incadrat în nivelurile prevazute de Criteriile
de la Maastricht in rapoartele din 2016 pentru anul 2015 si, respectiv 2018 pentru anul 2017.
Raportul anului 2019 fost unul negativ, de asemenea. In acest raport se arata ca datoria
Romaniei respecta criteriul datoriei de la Maastricht, dar deficitul a depasit valoarea de referinta
de 3%, lansand o procedura de deficit excesiv in aprilie 2020, conform careia Romania era
obligata sa isi rectifice deficitul excesiv pana cel târziu în 2022. Concluzia este ca Romania in
afara de faptul ca nu indeplineste cerintele risca o procedura de infriment.
In 2015 si 2016 a fost indeplinit criteriul ratelor pe termen lung, ca in 2017 sa se
depaceasca nivelurile de referinta.
In toate cele trei rapoarte citate mai sus exista trei elemente care indica faptul că Romania
nu a fost niciodată aproape de a indeplini toate criteriile de adoptare a monedei unice. Primul
dintre ele se refera la prezenta leului în cadrul Mecanismului Ratelor de Schimb, in perioada
analizata, 2015-2019, moneda nationala a Românie fiind tranzactionata in conditiile unui regim
de curs de schimb flexibil cu flotare controlata. Tot din aceaste rapoarte vedem ca legislatia
romaneasca nu indeplineste toate cerintele privind independenta Bancii Centrale, interdictia de
finantare monetara si integrarea juridica a Bancii Centrale in Eurosistem.
In concluzie din cele trei rapoarte prezentate mai sus sustragem ideea ca sunt neceare
Romaniei practicarea de politici economice orientate spre stabilitate si reforme structurale
cuprinzatoare, astfel incat tara sa poate crea un mediu favorabil convergentei sustenabile si
aceasta aderare sa poate deveni cel mai bun lucru pentru aceasta.

Avantajele adoptarii monedei euro sunt evidente, dar acestea sunt dublate si de anumite
costuri. Beneficiile si costurile adoptarii euro au fost identificate si de Raportul “One Market,
One Money” din 1990 unde s-a recomandat adoptarea monedei unice. Acest fapt denota ca
avantajele adoptarii euro sunt cu mult superioare costurilor.
Printre avantajele aderarii la moneda euro putem mentiona:
1. eliminarea riscurilor de fluctuatie valutara si costurile de schimb valutar,
2. consolidarea cooperarii dintre statele membre prin intensificarea legaturilor comerciale,
3. o mai buna stabilitate economica, ceea ce duce la creștere economica,
4. piețe financiare mai bine integrate,
5. consumatorii (persoane fizice sau juridice) au acces la o gamă mai larga de produse și
servicii, la preturi mai stabile,

5
 6. intreprinderile au mai multe oportunitati de afaceri, in conditii de siguranța.
Nu în ultimul rand trebuie aminitita si simbolistica, moneda euro fiind un puternic simbol
al identitatii europene.
Sunt si analisti politici care considera ca aderarea la zona euro nu este garantata de
indeplinirea acestor criterii. În 2016, cand Romania indeplinea o parte dintre criteriile de aderare,
Daniel Dăianu ridica mai multe obiectii referitoare la capacitatea Romaniei de a se alatura zonei
euro. Acesta aducea in prim plan decalajul mare de dezvoltare care exista intre Romania si tarile
din Zona Euro, care este un obstacol in adoptarea monedei unice. Cu toate acestea, problemele
vin si din interiorul zonei euro, nu doar de la România. „Criza financiara actuala a aratat ca
simpla indeplinire a unor criterii nominale este departe de a fi suficienta pentru ca o tara să
beneficieze de pe urma intrarii in Zona Euro” (atragea atentia in 2016, Daianu). Concluzia la
care a ajuns in 2016 profesorul Dăianu arata că este „improbabil ca o aderare prematura sa fie
acceptata de tarile care dau tonul in Zona Euro” altfel spus nu ar fi exclus sa avem parte si de o
vointa politica la nivel european pentru extinderea zonei euro.4
Adoptarea de catre Romania a monedei unice unice va fi intarziata. Guvernul Romaniei a
recunoscut oficial faptul ca Romania nu va intra in zona euro in 2024, asa cum isi asumase
Guvernul in primavara anului 2019. Intr-un document al Ministerului Finantelor, citat de
profit.ro, oficialii de la Bucuresti recunosc faptul ca tara noastra nu indeplineste criteriile de
convergenta nominala, referitoare la soliditatea finantelor publice, stabilitatea preturilor si
convergenta ratei dobanzii, pe termen lung. Alte probleme care stau impotriva aderarii este si
faptul ca legislatia Romaniei nu este compatibila cu Tratatul privind functionarea Uniunii
Europene dar si faptul ca leul nu este parte a mecanismului Ratelor de Schimb (ERM II).4
La ora actuala Romania se confrunta cu mai multe dezechilibre macroeconomice care s-
au accentuat in contextul pandemiei, iar un nou plan de aderare la Zona Euro va fi elaborat si pus
in aplicare cel mai probabil dupa aplicarea Planului National de Redresare si Rezilienta.
Premierul Cîțu a declara, in februarie 2021, ca parcursul pentru adoptarea euro a fost putin
intarziat de criza din 2020, dar Romania va recupera aceasta intarziere în perioada 2021-2024, iar
aderarea la zona euro va fi după 2024. ”E greu să discuți despre aderarea la zona euro în plină
criză economică, când trebuie să faci reforme clare, dar est un obiectiv pe care ni-l menținem. (..)
Acum, cum văd lucrurile: am putea să intrăm în antecamera zonei euro în jur de 2024-2025 și să
putem să adoptăm moneda europeană în 2027 sau 2028”, a declarat Cîțu, la Digi24, întrebat când
ar putea românii primi salariile în euro.5
La momentul actual Uniunea Europeana are alte prioritati si printre acestea nu se numara
si extinderea Zonei Euro, exindere ce depinde de modul in care economiile europene isi vor
reveni dupa criza sanitara care le-a afectat stabilitatea economica. In acest sens Uniunea
Europeana a demarat un program de recuperare a economiilor europene denumit „Next
Generation”, care are o valoare de 750 de miliarde de euro. Daca acest program va avea rezultate
pozitive Uniunea Europeana isi va putea indrepta obiectivele catre o extindere a Zonei Euro.4

6
Concluzii

Cu toate ca aderarea Romaniei la Zona Euro este costisitoare, avantajele aderarii sunt
evidente, astfel incat aderarea la moneda unica ar trebui sa fie unul dintre urmatoarele obiectve
ale clasei politice din Romania. Chiar daca tratatul de aderare obliga tara noastra sa se alature
Zonei Euro, Romania nu a fost niciodata pregatita pe deplin pentru acest lucru. Au existat
momente in ultimii ani cand a indeplinit simultan parte dintre aceste cerinte, dar, de fiecare data,
au existat si criterii care nu au fost atinse.
Pandemia a dus la stagnarea aderarii Romaniei aceasta fiind departe de a reusi sa
indeplineasca toate criteriile de convergenta. Oficialii statului roman recunosc ca tara noastra nu
se afla departe de acest obiectiv, iar un plan sau o viziunea asupra momentului unei posibile
aderari nu poate fi preconizat. Cu toate acestea se poate afirma ca romanii isi doresc aceasta
aderarea la Zona Euro considerand este un pas important pentru Romania. Un lucru este cert,
adoptarea a monedei unice va readuce in discutie discrepanta majora care exista intre salariile,
costurile care sunt mult inferioare in Romania comparativ cu celelalte state care fac deja parte
din Zona Euro, o alta problema cu care se confrunta economie romaneasca.

Bibliografie

1. https://ec.europa.eu/info/business-economy-euro/euro-area_ro
2. https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/joining-the-euro-area/
3. https://romania.europalibera.org/a/criterii-pentru-aderarea-la-zona-euro/30191802.html
4. https://www.revistadestatistica.ro/supliment/wp-
content/uploads/2021/03/rrs_02_2021_A3_ro.pdf
5. https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/financiar/banci/oficial-romania-renunta-sa-isi-
mai-asume-la-bruxelles-un-orizont-de-adoptare-a-monedei-euro-isi-mentine-doar-
angajamentul-20162071

7
 ÎN ATENȚIA STUDENTULUI / MASTERANDULUI
1) data și ora LIMITĂ de transmitere a referatului/proiectului către profesorul examinator
este prevăzută la rubrica „Oră de încheiere examen”, niciun minut mai tîrziu;
2) fiecare referat/proiect trimis de către student/masterand, în format electronic (Word),
trebuie să aibă, pe prima pagină, datele de identificare ale acestuia (numele1,
prenumele, programul și anul de studiu, denumirea disciplinei pentru care se întocmește
referatul/proiectul, precum și gradul, numele și prenumele cadrului didactic examinator). Lipsa
acestor informații atrage după sine invalidarea referatului/proiectului și, implicit, a
examenului, studentul/masterandul fiind considerat ABSENT;
3) tot conținutul acestui fișier, așa cum s-a primit el de la profesorul examinator, va fi copiat,
în integralitatea sa, la sfârșitul referatului/proiectului care va fi transmis acestuia. Lipsa
acestor informații atrage după sine invalidarea referatului/proiectului și, implicit, a
examenului, studentul/masterandul fiind considerat ABSENT;
4) studentul/masterandul se consideră ABSENT și în situatia în care acesta NU a trimis
referatul/proiectul profesorului pe e-mail, fie deloc (profesorul examinator nu a primit niciun
e-mail de la acesta), fie până la data și ora menționate la punctul 1).

Programul de studiu: MK
Anul de studiu: I
Dată examen:
Oră de începere
examen:
Oră de încheiere
examen:
Denumirea disciplinei
de examen: Economie europeana
Profesor examinator: Conf. univ. dr. Iuliana Marina Malanca
Adresă de e-mail: cindeaiulia@yahoo.com

LISTA TEMELOR PROPUSE

1. Uniunea Economica si Monetara

1
Doamnele căsătorite vor specifica atât numele de domnișoară, cât și pe cel de căsătorie, acesta din urmă
între paranteze.

8
2. Sistemul institutional al Uniunii Europene
3. Politici europene
4. Aderarea Romaniei la Zona Euro
5. Strategia de politica monetara a Bancii Centrale Europene