Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iași

Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor

Organizarea si functionnarea Bancii

Centrale Europene
Integrare Financiar-Monetara Europeana

IASI

2019/2020
 CUPRINS
1 Introducere.....................................................................................................................3
2 Ce reprezinta BCE?.......................................................................................................3
2.1 Care sunt responsabilitatile si misiunile principale ale BCE?...............................4
3 Modul de orgnizare al BCE si principiile organizatorice care stau la baza
Eurosistemului și a Mecanismului unic de supraveghere................................................................5
3.1 Modul de organizare al BCE..................................................................................5
3.2 Principiile organizatorice care stau la baza Eurosistemului și a Mecanismului
unic de supraveghere...................................................................................................................5
4 Masuri luate de BCE in timpul crizei financiare...........................................................6
4.1 Masuri adoptate de BCE........................................................................................7
4.2 Masuri neconventionale adoptate de BCE in perioada 2007-2009........................8
5 Concluzie.......................................................................................................................9
 1 Introducere
Avand in vedere evolutia Europei din ultimul deceniu, cu migratia in masa1 si fluctuatiile
economice, este important sa mentionam organismele, institutiile, si totodata persoanele ce
mentin pe linia de plutire acest gigant economic. Studiul de caz in cauza se dedica acestei
misiunii, incercand sa ofere publicului interesat in privinta acestui topic, informatii privind
organizarea si functionarea Bancii Centrale Europene (BCE), organismul ce mentine fraiele
monedei din ’’Zona euro’’2.
In cadrul acestui conglomerat de state, Romania este si ea o membra a Europei, dar nu si
una a Eurosistemului, fiind din pacate o tara care nu si-a indeplinit toate sarcinile acordate de
catre UE pentru a adopta moneda unica. Romania inca lucreaza la acest capitol, sperand ca intr-o
zi sa devina cu adevarat membra a Uniunii Europene. Multi vor spune ca inlocuirea monedei
nationale, care da sens si forma unei tari, cu o moneda unica, ne va face sa ne pierdem unicitatea,
nu vom mai fi ’’romani’’, insa ca si orice alta tara trebuie sa evoluam, sa iesim din anonimat si sa
ne alaturam grupului, devenind astfel una dintre caramizile care vor pune bazele unei noi aliante,
care sa se bazeze pe prietenie, intrajutorare si respect. Banii nu vor fi cei ce ne vor uni, ci dorinta
unui viitor mai bun, caci europeanul viitorului se va gandi la bani numai cu capul nu si cu inima.3
Insa inainte de a discuta principala motivatie a acestei lucrari este important sa intelegem
de fapt ce inseamna BCE, si cu ce se ocupa acest organism al Eurosistemului4.

2 Ce reprezinta BCE?
Banca Centrala Europeana (BCE) reprezinta banca centrala a celor 19 tari membre ale
Uniunii Europene, care au adoptat moneda euro, avand ca principal obiectiv mentinerea unui pret
stabil in zona euro, totodata pastrand puterea de cumparare a monedei unice (euro)5.
Sediul central al BCE este în Frankfurt am Main, Germania. Din data de 1 ianuarie 1999
BCE a fost insarcinata cu politica monetara din zona euro, marcand momentul adoptarii monedei
de catre unii membri ai UE. Deciziile ce privesc politica monetara din zona euro sunt luate de
catre Consiliul de conducere al BCE, acesta fiind format din guvernatorul bancii centrale
nationale a fiecarei tari membre, si sase membri ai consiliului executiv.

1
THE SEARCH FOR EUROPE Contrasting Approaches (2015), The impact of immigration ( Impactul
imigrației ), pg. 145-147 https://www.bbvaopenmind.com/wp-content/uploads/2017/11/BBVA-OpenMind-book-
the-search-for-europe-contrasting-approaches-1.pdf
2
UNDERSTANDING THE ECONOMIC AND MONETARY UNION (2017) pg. 7, Zona euro cuprinde țările
din UE care au adoptat moneda euro.
https://www.consilium.europa.eu/media/31450/qc0417545enn_pdfweb_20171016173006.pdf ;
https://www.ecb.europa.eu/ecb/orga/escb/html/index.ro.html
3
Jonathan Swith – ’’ A wise person should have money in their head, but not in their heart.’’ Sursa:
https://due.com/blog/jonathan-swift-quote-money-in-their-head/
4
BCE, SEBC și Eurosistemul (2019) https://www.ecb.europa.eu/ecb/orga/escb/html/index.ro.html
5
The monetary policy for the single currency is managed independently by the ECB. Politica monetară
pentru moneda unică este gestionată independent de BCE. Sursa:
https://www.ecb.europa.eu/ecb/tasks/monpol/html/index.en.html
 Toate deciziile adoptate de catre BCE doresc solutionarea fluctuatiilor din economia
europena, BCE urmarind inca de la inceputul existentei sale indeplinirea unor obiective, care sa
vina in ajutorul economiei europene. In cele ce urmeaza voi explica pe scurt responsabilitatile,
dar si misiunile pe care BCE le urmareste in scopul bunei functionari a mecanismelor si
operatiunilor monetare europene.

2.1 Care sunt responsabilitatile si misiunile principale ale BCE?

Principala responsabilitate a BCE este strans legata de principalul obiectiv al stabilitatii
preturilor este formularea politicii monetare. Aceasta necesita luarea unor decizii cu privire la
ratele dobânzilor cheie, stabilirea unor linii directoare pentru aplicarea respectivelor decizii si in
final furnizarea de rezerve în Eurosistem. Sedintele in care se iau decizii cu privire la politicile
monetare se desfasoara la fiecare sase saptamani, BCE fiind foarte transparenta in privinta
motivarii deciziilor alese, desfasurand o conferinta de presa dupa fiecare sedinta, publicand
totodata si un proces-verbal al sedintei.
De asemenea BCE reprezinta organismul european responsabil cu supravegherea
bancara. Acest lucru fiind realizat cu ajutorul supraveghetorilor bancilor centrale nationale,
alcatuind Mecanismul principal de supraveghere (SSM)6. Principalele decizii luate de aceasta
functie urmaresc in mod principal solidaritatea si siguranta sistemului bancar european.
Responsabilitatile pe care BCE si le asuma pe toata durata functionarii sale urmaresc
indeplinirea unor obiective. Dintre cele mai importante obiective mentionam urmatoarele:
 definirea și punerea în aplicare a politicii monetare a Uniunii;
 efectuarea operațiunilor de schimb valutar în conformitate cu articolul 2197;
 deținerea și administrarea rezervelor valutare oficiale ale statelor membre;
 promovarea bunei funcționări a sistemelor de plăți.
Alte obiective ale BCE:
 Emiterea de bancnote: numai BCE are dreptul de a autoriza emiterea de bancnote
în zona euro;
 Statistică: în parteneriat cu BCN8, BCE colectează informațiile statistice necesare
în scopul îndeplinirii obiectivelor SEBC9, fie de la autoritățile naționale, fie direct
de la agenții economici;

6
Zsolt Darvas & Guntram B. Wolff: Should Non-Euro Area Countries Join the Single Supervisory
Mechanism? ( Țările din afara zonei euro ar trebui să se alăture Mecanismului Unic de Supraveghere? ) Pg. 141
sursa: https://www.degruyter.com/downloadpdf/j/danb.2013.4.issue-2/danb-2013-0007/danb-2013-0007.pdf
7
Eurosistemul efectuează operațiuni valutare în conformitate cu articolele 127 și 219. Sursa:
https://www.ecb.europa.eu/ecb/tasks/forex/html/index.ro.html
8
Băncile Centrale Naționale ( BCN )
9
Mark A. Wynne The European System of Central Banks (ESCB) pg. 4: Responsible for conducting
monetary policy for the economic and monetary union (EMU). The ESCB consists of the
European Central Bank and the national central banks of all fifteen EU members.
The ESCB is governed by the decision-making bodies of the ECB. Sursa:
https://core.ac.uk/download/pdf/6755195.pdf
  Supraveghere și stabilitate financiară: Eurosistemul contribuie la buna desfășurare
a politicilor autorităților competente cu privire la supravegherea prudențială a
instituțiilor de credit și la stabilitatea sistemului financiar;
 Cooperare la nivel internațional și european: BCE întreține relații de cooperare cu
instituțiile, organele și forurile competente, atât în cadrul UE, cât și pe plan
internațional, cu privire la misiunile încredințate Eurosistemului.

3 Modul de orgnizare al BCE si principiile organizatorice care stau la baza

Eurosistemului și a Mecanismului unic de supraveghere
3.1 Modul de organizare al BCE

In cadrul BCE lucreaza peste 3.500 de persoane din intreaga Europa, acestia executand o
serie de indatoriri, intr-o cooperare stransa cu bancile din cadrul UE, totodata supraveghind
bancile din cadrul Eurosistemului cu ajutorul autoritatilor nationale din cadrul Mecanismului
unic de supraveghere. Adunand toate aceste componente ce alcatuiesc BCE avem parte de un
rezultat care arata faptul ca BCE reprezinta in sine o institutie chintesentiala a Mecanismului
unic de supraveghere si a Eurosistemului10.
Urmarind indeaproape misiunea si modul in care aceasta este indeplinita, putem intelege
rolul si importanta procesului decizional, si a persoanelor indatorate cu acesta raspundere,
sarcina fiind atribuita celor sase membri ai Comitetului executiv si a guvernatorilor BCN
(bancilor centrale nationale) din zona euro, acestia fiind cunoscuti ca si Consiliul Guvernatorilor.
3.2 Principiile organizatorice care stau la baza Eurosistemului și a Mecanismului
unic de supraveghere
Privind misiunea pe care BCE o indeplineste este absolut imposibil ca acesta sa fie
realizata fara asumarea unor principii, care sa puna bazele temeliei acestui gigant care mentine
stabilitatea economia a Eurosistemului.
Principiile pe care BCE trebuie sa le respecte reprezinta esenta prin a carei forta este
modelata structura de organizare a BCE, dar si modul in care aceasta functioneaza. Cele 9
principii pe care BCE se angajeaza sa le respecte izvorasc din respectul pe care aceasta o poarta
cetatenilor Eurozonei si nu numai, dar si moralitatea pe care si-o insuseste, cu scopul de a atinge
obiectivele pe care aceasta si le propune, si anume o cat mai buna dezvoltare economica a tarilor
Europene.
In cele ce urmeaza vom dezbate toate cele 9 principii ce fac ca Eurosistemul sa fie o
masinarie ce functioneaza la capacitate maxima11.

10
Eurosistemul este alcătuit din BCE și BCN ale statelor care au adoptat euro.
Sursa: https://www.ecb.europa.eu/ecb/orga/escb/html/index.ro.html
11
Principiile organizatorice care stau la baza Eurosistemului și a Mecanismului unic de supraveghere
(2019). Sursa: https://www.ecb.europa.eu/ecb/orga/escb/organisational-principles/html/index.ro.html
 1. Participare – toate statele din cadrul Eurosistemului și a Mecanismului unic de
supraveghere (MUS) vor contribui, din punct de vedere operational și strategic, la
indeplinirea obiectivelor propuse.
2. Cooperare - toate statele din cadrul Eurosistemului și a Mecanismului unic de
supraveghere își vor respecta toate indatoririle în spiritul colaborarii și al lucrului
în echipă.
3. Transparența și asumarea răspunderii - toate statele din cadrul Eurosistemului și a
Mecanismului unic de supraveghere vor opera în mod transparent și vor fi pe
deplin responsabili de și pentru eficienta realizarii tuturor indatoririlor care le
revin.
4. Separarea activităților europene de cele naționale - activitățile europene
indeplinite de băncile centrale naționale și autoritățile naționale competente vor fi
identificate și diferențiate în mod clar de cele aferente responsabilităților
naționale.
5. Coeziune și unitate - atât Mecanismului unic de supraveghere cât și Eurosistemul
vor actiona în echipă și vor dialoga la unison, urmărind să fie intr-o stransa
comunicare cu cetățenii europeni.
6. Schimb de resurse – intre membrii Eurosistemului și ai Mecanismului unic de
supraveghere se vor promova schimbul de cunostine, de personal și de
experiență.
7. Eficacitate și eficiență în luarea deciziilor - procesul de luare a hotararilor se va
centra pe analiză și argumente, totodata și pe exprimarea unei diversități de
pareri.
8. Eficiența costurilor, evaluare și metodologie - gestionarea cu prudență a tuturor
resurselor și promovarea unor soluții eficiente și eficace din punct de vedere al
costurilor în toate activitățile intreprinse de Eurosistem si MUS.
9. Exploatarea sinergiilor și evitarea suprapunerilor- identificarea și exploatarea, pe
cât posibil, a sinergiilor și economiilor de scară potențiale, respectând pe deplin
separarea atribuțiilor de politică monetară și cele de supraveghere.

4 Masuri luate de BCE in timpul crizei financiare

Criza a fost resimtita in Europa in luna august a anului 2007, ca urmare a garantarii
locuintelor pe piata din SUA cu credite ipotecare reduse (sub-prime)12, rezultand o reactie in lant,
in care volatilitatea tuturor activelor din cadrul pietelor a crescut alarmant, indicii bursieri
prabusiundu-se in urma transferarii banilor de catre investitori pe piete mai sigure.

12
KIMBERLY AMADEO (2019) Subprime Mortgage Crisis, Its Timeline and Effect (Criza ipotecară
subprime, cronologia și efectul acesteia). Sursa: https://www.thebalance.com/subprime-mortgage-crisis-effect-and-
timeline-3305745
 Concomitent, unele bănci europene au anuntat expunerea lor directă și indirectă la
împrumuturile ipotecare de pe piața SUA către debitorii cu credit redus, în timp ce existau stiri
că mai multe bănci din Zona Euro au suferit deja pierderi semnificative din cauza expunerii lor la
creditele ipotecare garantate. Rezultatul acestor schimbari din economie a fost neîncrederea
reciprocă între bănci, afectând astfel banii euro din zona interbancara, precum și acordarea
împrumuturilor.
În octombrie 2008, prăbușirea Lehman Brothers a creat si mai multe turbulențe pe piața
financiara, transformand criza din 2007 într-o criză financiară globală. Aceasta a condus la
afectarea activităților pe mai multe piețe financiare, determinând prăbușirea pieței monetare,
ducand totodata la creșterea ratelor pe termen scurt la niveluri anormal de ridicate, atât în
interiorul, cât și în afara zonei euro. Reactia bancilor la aceste fluctuatii a fost atragerea unor
rezerve mai mari de lichiditati cautand, de asemenea, să elimine riscurile din bilanțurile lor,
incepand să acorde împrumuturi cu, condiții mult mai stricte, care au provoacat sufocarea
economiei reale.
In 2009 pentru prima data in raport cu perioada postbelica, economia mondiala a
inregistrat o crestere negativa, deoarece tarile cu cele mai puternice economii au intrat in colaps.
Tarile din zona euro care au economii deschise au fost favorizate in raport cu cele care au
economii inchise, primele putand sa-si reechilibreze economia mult mai rapid, datorita
comertului.
In schimb soarta tarilor cu economii ce au dezechilibre externe si interne semnificative a
fost mai nefasta, deoarece nu aveau resursele si forta necesara pentru a se redresa, acestea
urmand calea marii depresii din 2009. In fata tuturor atacurilor singura salvare a lor a fost
ajutorul economic extern, fiind impovarate cu imprumuturi cu dobanda ridicata.

In cele ce urmeaza voi incerca sa detaliez masurile luate de BCE pentru a stopa criza in
cadrul UE.

4.1 Masuri adoptate de BCE

În octombrie 2008, țările din zona euro au acceptat să ia decizii care sa aiba ca obiectiv
stabilizarea sistemului bancar, în cooperare cu BCE. La 12 octombrie 2008, liderii țărilor din
zona euro au semnat Declarația de la Paris, care avea ca si obiectiv luarea unor decizii comune,
care să restabilească încrederea și să îmbunătățească condițiile de finanțare în economie. Aceste
măsuri includeau recapitalizarea băncii si furnizarea de garanții guvernamentale pentru datoria
bancară. In decembrie 2008, Consiliul European a adoptat Planul european de redresare
economică, al cărui obiectiv a fost de a sprijini activitatea economică prin sustinerea cererii
agregate. Totodata, în decembrie 2008, Consiliul ECOFIN a crescut limita superioară a
sistemelor de garantare a depozitelor la 20.000 €, fiind din nou majorate la 50.000 € în iunie
2009, urmand sa creasca pana la 100.000 € in data de 31 decembrie 2011, pentru a spori
încrederea în sectorul bancar.
 Pe toata durata crizei, BCE a aplicat o serie de masuri conventionale si neconventionale.
Masurile neconventionale sunt folosite de catre bancile centrale cu rolul de a stimula economia
nationala, atunci cand masurile conventionale devin ineficiente in tratarea problemei. Masurile
neconventionale constau in achizitia de active financiare de la bancile centrale si alte institutii
private. In urma unor dezbateri aprinse BCE a considerat ca instrumentul prin care poate lupta
impotriva crizei este rata dobanzii, avand scopul principal de a stabiliza preturile.
Cu ajutorul acestui instrument (rata dobanzii), a scăzut rata dobânzii cheie regulat, de la
4,25% în septembrie 2008 la 0,15% în iunie 2014. Ca urmare a acestei scaderi, ratele
interbancare (Euribor), au scăzut simultan, dar reducerea ratelor dobânzilor principale de catre
BCE a fost transferată ratelor de creditare bancara cu o întârziere semnificativă în timp. Din
cauza incertitudinii generale și a crizei în curs de pe piața monetară, instituțiile financiare au
refuzat să-și direcționeze fondurile în împrumuturile și finanțarea economiei reale.
Figure 1 Rata Euribor la 3 luni in perioada 2000-2017

3
Euribor 2000-2017
2

-1

Sursa: 1 ECB

4.2 Masuri neconventionale adoptate de BCE in perioada 2007-2009

La fel ca si cazul gestionarii ratei de referință, BCE a introdus la aplicarea creditului de
sprijin augmentat, o serie de măsuri neconvenționale. Principalul scop a fost de a aborda riscul
de lichiditate, pentru a ușura accesul băncilor la moneda straina și de a asigura fluxul de credit
neîntrerupt. Asadar, BCE a identificat inițial nivelul dobânzilor necesare pentru a obține
stabilitatea prețurilor și apoi a adoptat și a implementat o serie de măsuri neconvenționale care s-
au axat pe transmiterea sigură a politicii monetare.
 BCE a adoptat instrumentul ratei fixe cu alocatie deplina (provizii de lichiditati
nelimitate), in toate politicile si operatiunile monetare, institutiile financiare putand sa
imprumute atatea lichiditati cat aveau nevoie, singura incovenienta fiind ca Eurosistemul sa
detina acele lichiditati. In timpul crizei BCE si-a marit lista de active eligibile ca si colaterale in
refinantarea operatiunilor, prin largirea accesului bancilor la lichiditati. O alta decizie luata de
BCE in lupta cu criza a fost consolidarea proviziilor in dolari USD, avand astfel posibilitatea
unei rezerve nelimitate de lichiditati, acceptate de membri zonei euro. In acelasi timp creste
maturitatea operatiunilor in dolari, importand in acelasi timp lichiditati pentru operatiunile in
franci elvetieni. Principalul scop al acestei masuri a fost acoperirea necesarului de active
financiare in valuta straina a bancilor din zona euro. Totodata BCE a marit perioada de scadenta
maxima a operatiunilor de refinantare de la 3 luni la 1 an.

Piata obligatiunilor reprezintă o sursă majoră de finanțare bancară, asadar pentru a

asigura initialul emitent BCE a propus achiziționarea de obligațiuni emise în zona euro.
Principalul efect dorit al acestei masuri a fost scaderea expunerilor acestei piete la fenomene
perturbatoare, ajutandu-o sa se regenereze. La inceputul anului 2010 aceste masuri
neconventionale au fost retrase, deoarece situatia economica s-a remediat, mecanismul politicii
monetare functionand din nou in parametri normali. In decembrie 2009 Consiliul a decis sistarea
operatiunilor de refinantare a economiei, urmand sa fie anulate si cele trei luni suplimentare in
urma bunelor rezultate obtinute si a economiei in lansare. În luna februarie a anului 2010, BCE
impreuna cu alte banci centrale a întrerupt temporar operațiunile de furnizare de lichidități în
valute străine, urmand ca in luna martie a aceluiasi an sa se decida reintroducerea metodei de
licitatie a ratei competitive pentrul cele 3 luni anulate. In iunie 2010 programul prin care s-au
achizitionat obligatiuni in luna mai a anului 2009 pentru o perioada de un an, perioada in care
Eurosistemul a achizitionat obligatiuni in valoare de 60 miliarde € a fost in conformitate cu
planificarea finalizat si intrerupt.

5 Concluzie

În concluzie, se înțelege că marile economii ale lumii moderne prin politicile economice
pe care le administreaza sunt afectate și se afectează reciproc. Criza financiară care a început în
SUA a afectat si țările europene, chiar daca raspunsul si deciziile acestora la primele semne ale
crizei au fost rapide. In urma primelor semnale ale crizei BCE prin acțiuni și măsuri majore a
creat reglementări și controale stabilite pentru protecția instituțiilor de credit afectate intr-o
măsură mai mare decat celelalte institutii, iar colapsul acestora fiind resimtit mult mai puternic.
Uniunea bancara din viitor urmand sa creeze metodele prin care vor asigura siguranta si buna
functionare a sistemului financiar european. Astfel, printr-o serie de măsuri si operatiuni care
continuă până în zilele noastre, un domeniu cu mai multă transparență și o rezistenta mai mare in
fata fluctuatiilor economice mondiale a fost creat. In viitor vor exista multe altele măsuri și
propuneri care vor fi puse în aplicare sau vor fi diversificate de-a lungul anilor astfel incat Zona
Euro să fie pregatita, securizată și robustă, pentru a trece la următorul nivelul, uniunea bancară
atât de mult dorită.