Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Iași, 2020
Cuprins:
Cap. I. Sistemul financiar japonez.............................................................................................3
I.1. Caracteristici și trăsături generale.....................................................................................3
I.2. Structura sistemului financiar japonez.............................................................................4
Cap. II. Piața financiară din Tokyo...........................................................................................5
II.1. Tokyo Financial Exchange..............................................................................................5
II.2. FOREX............................................................................................................................7
II.3. Bursa de valori din Tokyo...............................................................................................7
II.3.1. Relația bursei din Tokyo cu alte burse internaționale............................................8
II.3.2. Funcțiile Bursei de Valori din Tokyo......................................................................9
II.3.3. Structura Bursei din Tokyo...................................................................................10
Cap. III. Structura organizațională a Bursei din Tokyo............................................................11
Cap. V. Indicii bursieri japonezi...............................................................................................14
IV.1. Indicii TOPIX sectoriali..............................................................................................15
IV.2. Indicii TOPIX compoziți.............................................................................................16
IV. 3. Indicatorul Nikkei.......................................................................................................17
Concluzii...................................................................................................................................17
3
japonez se prezintă astfel: Banca Centrală, Instituții financiare nedepozitare (asigurări de
viață), companii financiar cooperatiste, companii financiare de stat (case de economii,
instituții financiar guvernamentale).
Sistemul financiar japonez poate fi cercetat pe cele trei segmente: sectorul bancar,
instituții financiar guvernamentale si asigurări.
Sectorul bancar, datorită achizițiilor și falimentelor din ultimii anii, este alcatuit din 7 bănci
majore: Tokyo- Mitsubishi, Mihuzo Corporation, Mihuzo, Mitsui- Sumitomo, UFJ, Resona și
Saitama-Resona. Aceste 7 bănci dețin jumătate din creditele și depozitele private, iar din acest
motiv multe din analize se concentrează doar pe aceste instituții bancare. Al doilea sector
important este segmentul asigurărilor care deține sub 20% din activitatea întregului sistem.
Cel de-al treilea segment este cel al instituțiilor financiar-guvernamentale după cele afirmate
de FMI, sectorul public în Japonia joacă un rol mult mai crucial în procesul de intermediere
finaciară decât în orice alt stat OECD.
Sectorul bancar se caracterizează printr-o rată de profit scăzută în ultimii 10 ani;
Fukao (2003) remarcă faptul că industria bancară japoneză nu a înregistrat până în 1993 profit
net operațional. Profitul a apărut prin câștigul de capital generat de deținerea de acțiuni pe
termen lung.
Lipsa de performanță este posibil determinată de lipsa de performanță a activității
bancare și dependența prea mare a băncilor de veniturile din activitatea de creditare.
Profitabilitatea scăzută arată însă alte probleme ale sistemului financiar bancar:
supradimensionarea sistemului bancar (număr de bănci per capital și ponderea activității
băncilor în PIB au valori mai mult decât duble decât în SUA), înnoirea lentă a producției
financiare, foate mulți clienți insolvabili, definiți prin profitabilitate scăzută, fenomen explicat
prin presiunile explicite sau implicite ale guvernului de a nu forța falimentul în cazul în care
acesta ar duce la pierderi semnificative de locuri de muncă.
În a doua jumătate a anilor `80, în Japonia s-a înregistrat un boom puternic pe piața de
capital și pe piața imobiliară. La începutul anilor `90 spargerea acestui balon a dat naștere
unor efecte devastatoare. Indicele Nikkei a scăzut de la nivelul maxim de 38,917 în decembrie
1989 la 14,309 în 1992. Prețurile terenurilor în zona comercială metropolitană au scăzut la o
cincime din nivelul de maxim înregistrat. Sistemul financiar bancar s-a confruntat cu o
pondere mare a creditelor neperformante, în condițiile în care titlurile financiare folosite drept
colateral au devenit aproape lipsite de valoare . O mare parte a companiilor străine au fost
delistate de la bursa din Tokyo, observându-se o migrare a acestora către alte piețe de capital.
Astfel, competitivitatea internațională a pieței financiare și a instituțiilor japoneze s-a
4
înrăutățit dramatic. Această criză a sistemului financiar a fost consecința principală a
procesului de stagnare economică prelungită.
Ca reacție, guvernul japonez a pornit o reformă fundamentală pentru a realiza un
sistem financiar ”liber, corect și global”- acest program care a generat efecte pozitive din
1998, numit ”Japanese Big Bang” avea acțiuni destinate să atingă următoarele misiuni: să
genereze creșterea oportunităților pentru investiții, să genereze un cadru de tranzacționare mai
corect și mai transparent, să îmbunătățească calitatea seviciilor financiare și să stimuleze
concurența. Reforma a vizat liberalizarea și diversificarea produselor financiare, a activității și
a structurii organizatorice, îmbunătățirea infrastructurii pieței financiare și a sistemului de
tranzacționare, reducerea riscurilor.2
5
tranzacționează și care au capacitatea de a executa tranzacții. Non-membri compensatori
trebuie să încredințeze decontările operațiunilor lor membrilor. În cazul în care nu sunt
membri investitori, ordinele de compensare urmează să fie încredințate membrilor TFX care
sunt brokeri licențiați pe instrumente finaciare de tip futures.
Sursa: www.tfx.co.jp
II.2. FOREX
Foreign Exchange, cunoscută ca FOREX sau FX este cea mai mare piață financiară
din lume. Volumul ei de tranzacționare depășește 1 trilion de dolari zilnic, și statistic
depășește de 30 de ori volumul tuturor piețelor de capital din SUA. Spre deosebire de bursele
de valori, bursa forex nu are un singur sediu, ea fiind o bursă globală cu patru centre
financiare de referință: New York, Tokyo, Sydney și Londra. Valutele de cele mai multe ori
se tranzactioneză în perechi, de exemplu : dolar SUA/yen japonez (USD/JPY) sau euro/dolar
SUA (EUR/USD).
Sunt două motive pentru care se vinde și se cumpără valută. Aproximativ 5% din
volumul zilnic de tranzacționare de pe FOREX revine companiilor și instituțiilor de stat, care
cumpără sau vând produse sau servicii altor state, sau care trebuie să-și convertească în valută
națională profiturile obținute în alte state. Celelalte 95% din volumul de tranzacționare – sunt
tranzacții cu scop speculativ.
De cel mai larg interes pentru speculații se bucură valutele cele mai lichide, adică
valutele " de bază ". Actualmente, se poate remarca faptul că 85% din totalul de tranzacții îl
6
reprezintă dolarul SUA, yenul japonez, euro, lira britanică, francul elvețian, dolarul Australian
și Canadian.
Activitatea pieței FOREX începe în fiecare zi în Sidney, apoi trece pe mapamond
odată cu ziua și începutul activității marilor centre financiare – la început în Tokyo, apoi
Londra și New York. Spre deosebire de alte piețe financiare, traderii de pe piata FOREX au
posibilitatea să tranzactioneze pe fluctuațiile valutelor, care sunt provocate de evenimente
economice, sociale sau politice în orice timp al zilei sau nopții.
FOREX este considerată o piață extrabursieră, sau piață "interbancară", pentru că
tranzacțiile între părți se fac telefonic sau prin intermediul internetului. Tranzacționările de pe
piața FOREX sunt descentralizate și nu sunt subjugate condițiilor bursei, așa cum se întamplă
pe piețele reglementate ( futures sau bursa de valori ).
7
Operațiunile de pe piața financiară japoneză se desfășoară pe baza legilor cuprinse în:
Legea societăților fianciare străine, Legea burselor și a titlurilor de valoare, Legea investițiilor
financiare, Legea privind consultanța financiară și Legea privind depozitul și transferul
electronic de acțiuni.
8
1. instituțiile financiare au o putere și o pondere considerabilă (Casa de titluri Nomura
ocupă unul dintre primele 15 locuri în topul societăților japoneze);
2. abundența de lichisități face ca ponderea acțiunilor susceptibile de a fi negociate pe
termen scurt să fie redusă;
3. ponderea scăzută a investitorilor străini (cel mult 10% din tranzacții).
9
5. supravegherea participanților la tranzacționare: participanții sunt cei care desfășoară
tranzacții pe piața pe piața TSE. Pentru a garanta siguranța tranzacțiilor și pentru a îndeplini la
nivelul cel mai inalt interesele publicului, ei trebuie să mențină un nivel ridicat al calității și al
încrederii. Pentru a îndeplini acestă sarcină, un sistem de examinare este înglobat la bursă, cu
ajutorul căruia sunt realizate investigații pentru a evalua starea potențialilor participanți –
afacerile și activele la momentul cererii autorizației de tranzacționare.
În cadrul Bursei din Tokyo, activitățile sunt organizate în departamente cum sunt:
Departamentul general de administrare, Departamentul de afaceri internaționale,
Departamentul de cotare, Departamentul personal, Departamentul trezorerie, Departamentul
piețe derivate, Departamentul de administrare și compensare, Departamentul de administrare
10
a sistemului electronic, Departamentul sisteme informatice, Departamentul firme-membre,
Departamentul de suraveghere a pieței.
În vederea asigurării protecției investitorilor, a realizării unor tranzacții corecte și
transparente, Bursa din Tokyo solicită societăților comerciale să difuzeze rapid, corect și cu
acuratețe informații privind situația economico- financiară.
Firmele care solicită să fie admise la cotare pe piața financiară trebuie să fie
înregistrate, să dețină o experiență în afaceri de cel puțin 5 ani, să posede un număr de acțiuni,
activele nete la sfârșitul anului să înregistreze un anumit nivel și să realizeze profit, în ultimii
3 ani, de o anumită dimensiune.
Intermediarii de pe piața japoneză membri ai bursei din Tokyo, agreați de Ministerul
Finanțelor, se împart în 2 categorii: SAITORS (4) au misiunea de a asigura cotarea și
negocierea în contul membrilor care nu au dreptul de a primi ordine direct de la investitor;
REGULAR MEMBERS (114) asigură negocierea în contul terților, precum și operațiile de
plasare a titlurilor.
Organul suprem cu rol de conducere a bursei este format din membrii plini ai
instituției.
Adunarea generală se întrunește periodic (o dată sau de două ori pe an) sau ori de
câte ori este nevoie, în ședințe extraordinare. Aribuții: elaborarea și modificarea statutului
bursei, aprobarea regulamentului de funcționare, desemnarea organelor de conducere,
numirea/ aprobarea/ avizarea cadrelor de conducere, suprevegherea și controlul activității
bursei.3
Consiliul de Administrație este format din 3 comisii: un comitet de nominalizare, un
comitet de audit și un comitet de compensare, pentru fiecare fiind stabiliți directori
responsabili pentru activitățile de afaceri atribuite.
Consiliul de Administrație responsabil pentru supraveghere are 16 sau mai puțini
membri (16 membri din inunie 2008). 11 din aceștia sunt numiți din afara companiei, în
scopul de a crește transparența și responsabilitatea de conducere, de supraveghere a gradului
de adecvare al afacerilor. Dintre cei 11 membri externi, cinci sunt de la companiile listate la
TSE, doi sunt experți legali, doi sunt contabili certificați, unul este un jurnalist indepedent și
unul este un fost ofițer al băncii centrale. Fiecare membru din consiliu are o vastă experieță,
făcând din aceasta un sistem care permite Grupului TSE să includă o varietate de perspective
diferite externe în managementul companiei. Ca regulă generală, Consiliul de Directori se
întâlneşte o dată pe lună, pentru a determina politicile de bază, discută probleme importante şi
supraveghează executarea operațiunilor prin ofițeri executivi.
3
Stoica V.- Piețe de capital și produse bursiere, Editura Universitară, București, 2006.
11
În plus față de luarea deciziilor privind politica fundamentală în ceea ce privesc
problemele importante care afectează managementul, Consiliul Directorilor supraveghează
directorii și activitățile în conformitate cu deciziile luate.
Comitetul nominal este compus din trei directori, dintre care doi sunt externi. Această
comisie decide pe baza propunerilor care urmează să fie prezentate Adunării Generale a
Acționarilor în ceea ce privește selecția și demiterea directorilor.
Comitetul de audit este format din patru directori, dintre care trei sunt externi. Dintre
directorii externi, unul este un fost ofițet al băncii centrale, unul este un avocat iar altul este
contabil autorizat. Comitetul de audit ține reuniuni periodice, precum și adunări extraordinare,
atunci când este necesar. Pe baza planului de audit și de distribuire a taxelor stabilite la
reuniunea Comitetului de Audit, eficiența auditului este efectuată prin monitorizarea și
verificarea stabilității și condițiilor de funcționare a sistemului de control intern în timp ce se
menține o colaborare strânsă cu auditorii contabili, Oficiul de Audit Intern, auditorii din filiale
și alții.
Comitetul de Compensare este compus din trei directori, dintre care doi sunt externi.
Acest comitet stabilește compensarea pentru fiecare dintre directori și organele executive.
Oficiul de Audit Intern- sistemul de control intern este stabilit pentru fiecare divizie
pentru a preveni încălcări ale legilor și ale reglementărilor, articolele din cadrul Grupului
TSE, normele interne și altele. În plus, pentru a consolida sistemele, s-a stabilit un Oficiu de
Audit Intern sub controlul direct al președintelui & CEO.
Comitetul Consultativ al Președintelui. Grupul TSE a stabilit un comitet
consultativ, o discuție de grup care implică președintele ca și forum pentru schimbul unei
game largi de opinii cu privire la Grupul EST și la piața valorilor mobiliare în general.
Această comisie este formată din reprezentanți ai companiilor listate, de persoane academice
și alții. Acesta deliberează probleme în legătură cu tranzacțiile și listarea. În timpul FY 2007,
care s-a încheiat la 31 martie 2008, Comitetul s-a întâlnit de două ori.
Alte organisme:
Comisia pentru burse și titluri de valoare urmărește înregistrarea brokerilor și a
dealerilor care se ocupă de tranzacționarea titlurilor de valoare.
Biroul pentru titluri financiare reprezintă o autoritate din cadrul Ministerului
Finanțelor care are atribuții de reglementare a administrării și supravegherii operațiunilor cu
titluri financiare pe piața japoneză.
Consiliul Burselor de valori din ministerul Finanțelor format din profesori, directori
de bănci și societăți financiare are misiunea să analizeze evoluția tranzacțiilor cu titluri și să
elaboreze recomandări de îmbuntățire a funcțiilor bursei. Membrii bursei pot fi societăți
12
financiare autorizate de Ministerul Finanțelor. Societățile financiare cu ponderea cea mai
mare pe piață sunt reprezentate de Nomura Securities, Daiwa Securities și Yamachi
Securities.
Sursa: www.tse.or.jp
4
Ciobanu Ghe.- Burse de valori și tranzacționarea la bursă, Editura Economică, București, 1997, pag 33.
13
Indicii bursieri: Nikkei calculat pe baza a 225,15 de valori de referință pentru piața
japoneză și Topix, care măsoară performanța de ansamblu a titlurilor cotate în ring la prima
secțiune și a altor 1100 de titluri. Acesta din urmă a devenit treptat cel mai important indice
bursier al Japoniei.
Metoda de calcul a indicilor TSE:
Indice = Valoarea curentă de piață/ Valoarea de piață de bază * punct de bază
Valoarea de piață de bază și punctele de bază depind de indice.
Numărul de acțiuni luate în calculul indicelui = numărul acțiunilor listate din cadrul
acelui indice * FFW
FFW este capitalizarea free-float-ului.
14
transport și logistică, comerț cu ridicata, cu amănuntul etc. Valoarea de bază este de 100 de
puncte (30 decembrie 2002);
A doua secțiune a TSE cuprinde indici ponderați cu capitalizarea free-float-ului, pe
baza tuturor acțiunilor interne comune listate la categoria a doua. TOPIX arată mărimea
capitalizării curente de piață presupunând o valoare de bază de 100 de puncte (4 ianuarie
1968).
Bursa TSE a calculat și a publicat indicele TSE Mothers Index începând cu septembrie
2003, reflectând o creștere a cererii de a introduce o schimbare a acestor indici în
conformitate cu creșterea în companiile listate pe piață. Acest indice este unul ponderat cu
capitalizarea free-float-ului, pe baza acțiunilor interne listate la mame și se calculează având
în vedere acceași metodologie ca și la TOPIX. Valoarea acestuia este afișată în timp real pe
site-ul TSE. Se ia în calcul o valoare de bază de 1000 de puncte (12 septaembrie 2003).
TSE a calculat și a publicat indicele TSE REIT de la 1 aprilie 2003, reflectând atât
întărirea infrastructurii investițiilor pentru piața J- REIT, stabilit în septembrie 2001, cât și
cererile din parte utilizatorilor de a introduce un punct de reper pentru piață.
Ex-TOPIX- calculat și publicat din 31 octombrie 2005 care are în plus față de
ponderarea în funcție de capitalizarea free-float-ului, faptul că este considerat un indicator
economic în trecut.
15
Indicii sunt analizați de către o companie de rating (Ratings Intelligence Partners) specializată
pe piața de capital islamică. Cercetătorii acestei companii sunt în interdependență cu un
consiliu de supraveghere Shariah. Acest consiliu este format dintr-un grup de cercetători
islamici și are rolul de a interpreta problemele de afaceri, precum și practicile financiare și să
recomande acțiuni în ceea ce privește managementul acestui indice.
Concluzii
16
Bibliografie:
1. Ciobanu Ghe.- Burse de valori și tranzacționarea la bursă, Editura Economică,
București, 1997;
2. Dragotă V.- Piețe și sisteme financiare, Editura ASE, București, 2008;
3. Stoica V.- Piețe de capital și produse bursiere, Editura Universitară, București, 2006;
4. Voinea Ghe.- Mecanisme și tehnici valutare și financiare, Editura Sedcom Libris, Iași,
2004.
Webografie:
1. http://www.tse.or.jp/
2. www.tfx.co.jp
3. www.wikipedia.org
17