Universitatea din Oradea

Facultatea de Știinte Economice

SISTEME BANCARE
EUROPENE CONSOLIDATE
IN ITALIA

Prof. Coordonator: Student:

ZAPODEANU DANIELA PUIE ANDREA GIORGIANA
Specializarea FBA, master, anul 1

Oradea
2021
 Universitatea din Oradea
Facultatea de Știinte Economice

Banca Centrală Europeană

Datele statistice consolidate privind băncile Uniunii Europene (Consolidated Banking Data -
CBD) sunt trimise trimestrial de către autoritățile bancare naționale către Banca Centrală
Europeană (BCE) și privesc, cu un grad ridicat de detaliu, caracteristicile structurale ale
sistemului, rentabilitatea, adecvarea capitalului, agregate ale bilanțului, calitatea creditului,
lichiditatea, concentrarea riscului.

De la sfârșitul anului 2014, CBD a fost pregătit pe baza unui sistem comun în concordanță cu
standardele tehnice stabilite de Comisia Europeană la propunerea ABE; această alegere a
îmbunătățit semnificativ comparabilitatea datelor trimise de diferitele autorități.

Folosind aceste informații, BCE calculează cei mai relevanțivi indicatori pentru evaluarea
situației băncilor europene și a implicațiilor asupra stabilității financiare; o selecție de date și
indicatori este publicată în mod regulat pe site-ul web al BCE în secțiunea Bancă de
supraveghere

Autoritatea bancară europeană: calcule referitoare la riscurile și vulnerabilitățile

sectorului bancar European

Una dintre responsabilitățile Autorității Bancare Europene (ABE) este de a asigura buna
funcționare și transparență a piețelor financiare, precum și stabilitatea sistemului financiar
european. În acest scop, are sarcina de a urmări și evalua evoluțiile pieței, de a identifica
tendințele, riscurile potențiale și vulnerabilitățile.

Cu raportul de evaluare a riscurilor, ABE oferă o descriere a principalelor evoluții și tendințe

ale riscurilor și vulnerabilităților din sectorul bancar al Uniunii Europene la fiecare șase luni.

Trimestrial, ABE evaluează principalele riscuri și vulnerabilități ale sectorului bancar european
(Risk Dashboard) pe baza analizei evoluției unui set de indicatori de risc (Key Risk Indicators
- KRI) detectați pe un eșantion de bănci. Un program interactiv vă permite să accesați seria
istorică a KRI-urilor și să reproduceți tabelele și graficele conținute în publicație.

Pentru a crește transparența informațiilor cu privire la sistemul bancar european, ABE compară
în fiecare an un set de informații semnificative colectate prin rapoartele de supraveghere trimise
de un eșantion mare de bănci conform schemelor armonizate (Exercițiul de transparență ABE).
Datele se referă la capital, active ponderate la risc, informații din contul de profit și pierdere,
riscuri de piață, securitizări, risc de credit, expuneri față de contrapartide suverane, expuneri
depreciate și expuneri forborne. Un program interactiv vă permite să accesați baza de date
completă.

Oradea
2021
 Universitatea din Oradea
Facultatea de Știinte Economice

Autoritatea bancară europeană:Test de stres asupra sistemului bancar European

ABE coordonează testele de stres la nivel european în colaborare cu Comitetul european pentru
risc sistemic (CERS), pentru a evalua capacitatea băncilor de a face față evoluțiilor adverse ale
pieței, precum și pentru a contribui la evaluarea generală a riscului sistemic în sistem financiar
european. Testele de stres sunt realizate într-o manieră agregativă, utilizând metodologii și
scenarii definite de ABE în colaborare cu CERS, Banca Centrală Europeană și Comisia
Europeană.

Fondul Monetar Internațional: indicatori de forță financiară

Indicatorii (Indicatori de soliditate financiară - FSI) oferă informații cu privire la gradul de

stabilitate financiară generală a instituțiilor financiare, gospodăriilor și întreprinderilor din Italia
și din alte țări membre ale Fondului Monetar Internațional (FMI). Informațiile sunt trimise de
băncile centrale naționale FMI la fiecare șase luni și se referă, în special, la bănci, la alți
intermediari financiari, gospodării și întreprinderi, sectorul imobiliar, condițiile de pe piața
lichidității.

Senior Supervisors Group: analiza practicilor internaționale de supraveghere

Senior Supervisors Group (SSG) este un forum pentru discuții și comparații cu privire la cele
mai avansate practici de supraveghere ale marilor bănci internaționale; participă autoritățile de
supraveghere din Canada, Franța, Germania, Japonia, Italia, Țările de Jos, Regatul Unit, Spania,
Statele Unite și Elveția.

Eurosistemul este sistemul băncilor centrale din zona euro responsabil de implementarea
politicii monetare unice și include Banca Centrală Europeană și băncile centrale naționale ale
țărilor Uniunii Europene care au adoptat moneda euro.

De la 1 ianuarie 2015, zona euro include nouăsprezece țări: Austria, Belgia, Cipru, Estonia,
Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările
de Jos, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania .

Regatul Unit a fost stat membru al Uniunii Europene în perioada 1973-2020.

Fiecare dintre statele membre ale UE, cu excepția Danemarcei care beneficiază de o clauză de
exceptare, este așteptat să participe la uniunea monetară de îndată ce îndeplinește criteriile de
convergență.

Capital și rezerve ale BCE

Capitalul BCE este subscris de BCN din toate statele membre ale UE în funcție de cotele
procentuale (cheie de capital) care iau în considerare, în mod egal, ponderea PIB-ului și
populația fiecărei țări pe totalul Uniunii Europene (28 și 29 din Statutul SEBC / BCE). Pe baza
datelor furnizate de Comisia Europeană, BCE ajustează coeficienții de ponderare la fiecare
cinci ani și de fiecare dată când un stat nou aderă la UE. Ultima modificare a avut loc la 1
februarie 2020, după ieșirea Marii Britanii din UE.

Oradea
2021
 Universitatea din Oradea
Facultatea de Știinte Economice

Acțiunile din capitalul BCE sunt achitate integral de BCN din Eurosistem, în timp ce pentru
BCN neparticipante din zona euro, BCE stabilește un procent minim de plătit (care de la 29
decembrie 2010 a crescut de la 7% la 3,75 % din capitalul subscris) ca o contribuție la costurile
sale de funcționare (articolul 47 din Statutul SEBC / BCE).

În plus față de capital, BCN din Eurosistem contribuie la BCE, din nou proporțional cu capitalul
lor cheie, o parte din activele lor de rezervă străine, obținând în schimb recunoașterea unui
credit purtător de dobândă (articolul 30 din Statutul SEBC / BCE).

BCE poate decide majorarea capitalului (suma prevăzută inițial la articolul 28 din Statutul
SEBC / BCE era egală cu 5 miliarde EUR) sau poate solicita active de rezervă străine
suplimentare (limita prevăzută inițial de art. 30 din Statutul SEBC / BCE a fost de 5 miliarde
de euro) în limitele și condițiile stabilite de Consiliul UE. Cu toate acestea, atunci când una sau
mai multe țări devin state membre ale UE și băncile lor centrale devin parte a SEBC, atât
capitalul subscris al BCE, cât și valoarea activelor de rezervă valutare care pot fi transferate
către BCE sunt majorate automat în conformitate cu art. . 48 din Statutul SEBC / BCE.

Capitalul social subscris de Banca Italiei la 29 decembrie 2020 este egal cu 1.288.347.435,28
euro, egal cu 13,8165% din capitalul total al BCE.

BCN din zona euro vor plăti integral creșterea cotei după ieșirea Băncii Angliei din Sistemul
European al Băncilor Centrale în două tranșe anuale, respectiv la sfârșitul anului 2021 și 2022
(a se vedea comunicatul de presă publicat pe site-ul web al BCE pe 30 ianuarie 2020).

Venituri monetare

Cheia de capital a BCN din Eurosistem este, de asemenea, utilizată pentru distribuirea
veniturilor monetare pe care le-au obținut în exercitarea funcțiilor de politică monetară
(articolul 32 din Statutul SEBC / BCE). Venitul monetar este definit ca venitul net din activele
deținute împotriva datoriilor monetare (în principal bancnote și depozite bancare).

Arta. 32 din statut prevede, de asemenea, că BCE stabilește soldurile care decurg din
distribuirea venitului monetar. Aceste solduri provin din diferența, pentru fiecare BCN, între
venitul monetar net din bilanțul său și cota din venitul monetar total al Eurosistemului la care
ar avea dreptul pe baza cheii de capital.

Acte juridice ale BCE

Art. 110 din Tratatul CE și art. 34 din Statutul SEBC / BCE definesc cadrul actelor juridice pe
care BCE le poate emite pentru îndeplinirea sarcinilor atribuite SEBC.

BCE este împuternicită să adopte reglementări și decizii. Regulamentul are o aplicare generală,
este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre. Decizia este
obligatorie în toate elementele sale pentru destinatarii desemnați de aceasta. Mai mult, BCE
poate emite recomandări și avize, acte fără efect obligatoriu. Statutul SEBC / BCE (în special
articolul 14.3) prevede, de asemenea, adoptarea de către BCE a orientărilor și instrucțiunilor
pentru băncile centrale naționale ale Eurosistemului. Competența și procedura pentru adoptarea
actelor juridice ale BCE sunt stabilite de art. 17 din regulamentele sale interne.
SISTEMUL BANCAR ITALIAN suferă de o rentabilitate slabă și, în general, de active slabe
Oradea
2021
 Universitatea din Oradea
Facultatea de Știinte Economice

calitate.2, Rentabilitatea capitalurilor proprii (RO) a băncilor italiene este printre cele mai
scăzute din UE.
Slăbiciunea rentabilității reflectă mai mulți factori ciclici, structurali și de moștenire. Ciclic
provocările sunt legate de dificultățile din creșterea veniturilor într-un nominal scăzut
creștere și mediu al ratei dobânzii scăzute. Acest lucru este valabil mai ales pentru un sistem
care își dedică o parte mai mare din activele sale împrumuturi decât în alte țări. Structural
factorii se referă la eficiența sectorului bancar. Comparativ costuri de operare relativ ridicate
la multe alte țări europene joacă un rol semnificativ în explicarea băncilor italiene profitabilitate
relativ scăzută (Albertazzi și altele, 2016, FMI, 2017). Factori de moștenire
include provocări notabile privind calitatea activelor - împrumuturile neperformante (creditele
neperformante) sunt foarte mari la aproximativ 21 la sută din PIB, deși au scăzut marginal
recent – și necesitatea asociată de aprovizionare.

Cunoscând aceste provocări, autoritățile italiene au legiferat o serie de reforme. Măsurile au

avut ca scop abordarea probleme de calitate a activelor, inclusiv prin intermediul modificări ale
insolvenței și executării silite cadru și garanții de stat asupra anumitor tipuri de titluri de valoare
NPL (Garrido și altele, 2016; și Garrido, 2016). A stimula consolidarea fragmentării italiene
sectorul bancar - erau în jur 400 de grupuri bancare consolidate și aproximativ 200 de filiale la
sfârșitul anului 2016 - autoritățile au adoptat legislație pentru a transforma structura de
guvernare a celor mai mari bănci cooperative (popolare) mai mici (mutuale) (februarie 2016) și
schimbarea guvernanței fundațiilor (aprilie 2015) (caseta 1). Legislația din martie 2015
impunea ca cele mai mari 10 bănci popolare (cele cu active care depășesc 8 miliarde de euro)
să fie transformate în societăți pe acțiuni până la sfârșitul anului 2016.4 Ca urmare a acestor
reforme, o fuziune a fost finalizată până acum - între Banco Popolare și Banca Popolare di
Milano în 2016, creând al treilea cel mai mare grup bancar din Italia.

Reforma băncii reciproce impune ca cele 355 de bănci cooperative mai mici să se consolideze
în cadrul societăților pe acțiuni (holding) cu cel puțin 1 miliard de euro în capitaluri proprii în
18 luni începând cu noiembrie 2016 (momentul adoptării legislației secundare). Se
preconizează că activitatea de fuziune și achiziție (M&A) în rândul băncilor mutuale va accelera
brusc în anul următor. Odată implementate în totalitate, se așteaptă ca aceste reforme să conducă
la un sector bancar mai concentrat în următorii câțiva ani, cu aproximativ 140 de grupuri
bancare consolidate.

CAZUL PENTRU MAI MULTE EFICIENȚE A SECTORULUI BANCAR ÎN ITALIA

Rentabilitatea băncilor italiene este împiedicată de ineficiența lor relativă a costurilor

Băncile italiene au printre cele mai ridicate costuri structurale din țările europene avansate,
atunci când costurile sunt standardizate în total active. Băncile italiene și-au cheltuit 2% din
active ca cheltuieli de exploatare în 2015, ceea ce este semnificativ peste cheltuielile din
celelalte economii mari din zona euro, Germania, Franța și Spania.6 Costurile ridicate se
datorează mai multor factori, inclusiv băncile italiene modele de afaceri (dedică o parte mai
mare din activele lor împrumuturilor către gospodării și firme decât în alte țări), numărul relativ
mare de sucursale pe cap de locuitor și cheltuielile de personal. Când costurile sunt
standardizate prin venitul total din exploatare, băncile italiene sunt comparabile cu alte
economii mari, cum ar fi Franța și Germania. Cu toate acestea, rapoartele cost-venit sunt
semnificativ peste media UE.
S-au făcut unele progrese în abordarea unora dintre aceste ineficiențe. De la începutul crizei, a
existat o oarecare reducere a sucursalelor și a efectivelor în Italia. Numărul de sucursale și

Oradea
2021
 Universitatea din Oradea
Facultatea de Știinte Economice

angajați la băncile italiene a scăzut cu aproximativ 10% între 2008 și 2015.

Există un grad semnificativ de eterogenitate în cadrul sistemului bancar italian. În timp ce unele
bănci din sistem au rate de profitabilitate medii peste UE și rapoarte cost-venit mai mici decât
media UE, alte părți rămân în urmă (Figura 2 și Figura A1 din Anexă). Atât băncile mari, cât și
cele mici suferă de profitabilitate scăzută și costuri ridicate - nu există o corelație puternică între
eficiență și dimensiune. Dar există o dispersie mare în cadrul tipurilor de bănci, cu unele bănci
mutuale și populare care se bucură de niveluri sănătoase de rentabilitate și eficiență a costurilor,
în timp ce altele sunt slabe. Dispersia mare de rentabilitate și eficiență a costurilor între bănci
de dimensiuni similare indică adesea loc pentru îmbunătățirea eficienței (Amel și alții, 2002).

Sistemul bancar italian este fragmentat

• În trimestrul II 2016, Italia avea 635 de firme de credit, dintre care mai mult de jumătate sunt
bănci mici (mutuale) de cooperare. Deși acest număr a scăzut semnificativ începând cu anii
1990, este încă ridicat în comparație cu alte țări mari din zona euro (de exemplu, Spania).
• Măsurile de concentrare a pieței indică niveluri mai mici de concentrare decât în majoritatea
celorlalte țări din zona euro. Cotele de piață ale celor mai mari cinci instituții de credit reprezintă
aproximativ 40%. În același timp, indicele Herfindahl, o măsură comună acceptată a
concentrării pieței, este printre cele mai scăzute din țările din zona euro. Măsurile de
concentrare ale pieței sunt strâns legate de mărimea sistemului bancar și a pieței creditului.
În timp ce, conform acestor indicatori, sistemul bancar italian este mai concentrat decât cel
german, există posibilitatea creșterii concentrării, așa cum sa făcut în Spania din 2008.
La prima vedere, se pare că există un spațiu pentru consolidarea bazată pe eficiență.
Consolidarea băncilor sau reducerea numărului total pot fi realizate prin fuziuni și achiziții

Oradea
2021
 Universitatea din Oradea
Facultatea de Știinte Economice

(M&A, pe plan intern și transfrontalier) .

Nivelul relativ scăzut de concentrare și semnele de supracapacitate sugerează că există spațiu

pentru M&A, însoțit de reduceri și costuri. reducerea care ar putea genera creșteri de eficiență,
rămânând în același timp în așa-numita problemă „prea mare pentru a eșua”. Un grafic simplu
de dispersie a indicilor de concentrare și eficiență indică, de asemenea, că băncile care operează
pe piețe mai puțin concentrate tind să fie mai puțin eficiente și, prin urmare, mai puțin
profitabile.18 Acest lucru este confirmat de dovezile empirice disponibile (Kok și alții, 2015).
De asemenea, trebuie remarcat faptul că rezoluția și ieșirile ordonate acolo unde este necesar
(implementate în conformitate cu Directiva privind recuperarea și rezoluția băncii) ar putea
forța în cele din urmă intermediari ineficienți să iasă din piață, obținându-se astfel potențiale
câștiguri de eficiență similare cu cele care pot fi obținute prin consolidări eficiente.

Cu toate acestea, consolidarea prin M&A nu ar trebui privită ca un panaceu pentru a face față
problemelor din sectorul bancar. În teorie, câștigurile de eficiență din consolidare pot fi obținute
prin reducerea costurilor medii, exploatarea economiilor de scară și îmbunătățirea eficienței
manageriale. Cu toate acestea, literatura existentă indică efecte mixte ale consolidării bancare
asupra eficienței, stabilității financiare și a fluxurilor de credite. Multe studii nu reușesc să
găsească dovezi semnificative conform cărora M&A le permite băncilor să exploateze economii
de scară și domeniu și să genereze economii de costuri în special pentru tranzacțiile interne, în
timp ce M&A transfrontaliere sunt oarecum mai bune în îmbunătățirea eficienței.
Acest lucru se explică adesea prin obstacole în calea reducerii costurilor, cum ar fi legislația
strictă a muncii. Există, de asemenea, unele dovezi că consolidarea poate dăuna împrumuturilor
întreprinderilor mici, cel puțin pe termen scurt, subliniind importanța dezvoltării unor surse
alternative de finanțare față de împrumuturile bancare tradiționale.

Oradea
2021
 Universitatea din Oradea
Facultatea de Știinte Economice

De asemenea, nu este clar dacă valul de fuziune care a fost văzut în trecut poate fi repetat.
Comparativ cu tendințele dinaintea crizei, activitatea totală de achiziții și achiziții a scăzut
semnificativ în 2013-2017 atât în ceea ce privește numărul de tranzacții, cât mai ales în ceea ce
privește valoarea. Acest lucru este valabil pentru Italia și zona euro. Majoritatea tranzacțiilor au
avut loc pe plan intern. Odată cu criza financiară, ponderea tranzacțiilor transfrontaliere (între
băncile din zona euro) a scăzut și mai mult în EA și Italia.
Prin urmare, este esențial ca M&A să facă parte dintr-o strategie cuprinzătoare de soluționare a
problemelor din sectorul bancar. Câștigurile de rentabilitate nu pot proveni exclusiv din M&A,
dar sunt necesare și alte măsuri, cum ar fi reformele structurale care stimulează creșterea,
precum și măsurile de rezoluție activă pentru creditele neperformante. Unele bănci mari trebuie,
de asemenea, să-și raționalizeze operațiunile și să își restructureze modelele de afaceri,
UniCredit, cea mai mare bancă din Italia, începând deja să facă acele măsuri recent, cu un plan
mare de strângere de capital și eforturi de reducere a stocului de credite neperformante. Este de
văzut dacă alte bănci pot urma exemplul.

Oradea
2021
 Universitatea din Oradea
Facultatea de Știinte Economice

Există un număr mai mare de bănci și niveluri mai scăzute de concentrare a pieței decât în
majoritatea celorlalte țări din zona euro. În timp ce unele bănci italiene au rate de profitabilitate
medii peste UE și rapoarte cost-venit mai mici decât media UE, alte părți rămân cu mult în
urmă. Acest lucru este valabil atât pentru băncile mari, cât și pentru cele mici. Există o dispersie
mare în cadrul tipurilor de bănci, unele bănci mutuale și populare se bucură de niveluri
sănătoase de rentabilitate și eficiență a costurilor, dar majoritatea altora sunt slabe.
Sunt necesare câștiguri de eficiență operațională pentru a restabili o mare parte a sectorului
bancar italian la o rentabilitate sănătoasă, alături de măsuri de curățare a bilanțurilor bancare.

O analiză ascendentă a 386 de bănci italiene sugerează că, deși rentabilitatea se îmbunătățește
pe măsură ce economia se recuperează, sunt necesare creșteri ale eficienței operaționale pentru
a restabili părți mari ale sistemului bancar la o rentabilitate sănătoasă. Cu toate acestea, chiar
dacă toate băncile sunt capabile să obțină rapoarte cost-venit în conformitate cu mediana UE,
părți semnificative ale sectorului bancar sunt încă așteptate să fie provocate sau slabe, indicând
faptul că alți factori, care scad profitabilitatea, precum deoarece stocul ridicat de active vechi
din creditele neperformante vechi trebuie, de asemenea, abordat.

Consolidarea sistemului bancar poate juca un rol util în facilitarea unor astfel de creșteri de
eficiență, dar nu ar trebui privită ca un panaceu pentru a face față problemelor din sectorul
bancar. Trebuie să facă parte dintr-o strategie cuprinzătoare. În Italia, câștigurile de rentabilitate
nu pot proveni exclusiv din fuziuni și achiziții, dar sunt necesare și alte măsuri, cum ar fi
reformele structurale care stimulează creșterea, precum și măsurile de rezoluție activă pentru
creditele neperformante. Unele bănci mari trebuie, de asemenea, să-și raționalizeze
operațiunile, UniCredit începând deja să facă acele măsuri recent cu un plan mare de strângere
de capital și eforturi de reducere a stocului de credite neperformante. Rămâne de văzut dacă
alte bănci pot urma exemplul. În lumina experiențelor mixte cu creșteri de eficiență în alte țări,
este necesară o analiză atentă a viabilității sinergiilor și a îmbunătățirilor de eficiență pentru
cazurile individuale de M&A.

Oradea
2021
 Universitatea din Oradea
Facultatea de Știinte Economice

Experiența trans-țară poate informa pașii pentru a se asigura că pot fi obținute cât mai multe
beneficii posibile din procesul de consolidare pe care l-au stabilit în tren. Experiențele din alte
țări și literatura de specialitate evidențiază importanța sporirii guvernanței și a abordării
intereselor rămase, opuse îmbunătățirilor eficienței ca parte a procesului de consolidare,
consolidarea supravegherii supravegherii, luarea de măsuri corective prompte atunci când este
necesar și abordarea rigidităților structurale care ar putea limita creșterea eficienței. Există, de
asemenea, un rol pentru politicile de la nivelul UE pentru a facilita condiții de concurență
echitabile pentru achizițiile și achizițiile transfrontaliere, despre care literatura de specialitate a
arătat că de multe ori îmbunătățește eficiența decât achizițiile și achizițiile interne.

Oradea
2021
 Universitatea din Oradea
Facultatea de Știinte Economice

BIBLIOGRAFIE

www.bancaditalia.it
www.europa.eu
Documentar IMF Working Paper Bank Consolidation, Efficiency, and Profitability in Italy,
International Monetary Fund, 2017
Bank of Italy, 2016, “Italy’s Less Significant Banks: General Overview and Supervision,”
Supervisory Note.
Ministry of Economy and Finance (MEF), 2016, Italian Banking Sector: Recent Developments and
Reforms (Italy).
International Monetary Fund, 2017, Global Financial Stability Report (April).

Oradea
2021