Teste-grilä propuse

Alegeti varianta corectä!

l. Etica este o disciplinä filosoficä care are ca obiect de studiu:

a) filosofia; d) metafizica;
b) dreptul; e) metadata.
c) morala;
2. Metaetica are ca obiect:
a) fundamentarea gnoseologicä d)utilitarismul;
analiza logicä;
b) dezbaterea academicä; e)corpul
uman.
c) etica aplicatä;

3. Cele trei categorii ale studiului complet al eticii prin intermediul filozofiei moralei sunt:
l) morala descriptivâ; 4) metafizica;
2) metaetica; 5) metadata;
3) filosofia moralei• 6) etica aplicatâ.
a) 1+2+3. d)1+3+6
;
b) e)
1+3+4 2+4+6.
• C)
1+3+5
;
4. Cicero a acordat o atentie deosebitä conceptelor de:
a) vointä de putere supraom; d) virtute si cumpätare;
b) ratiune practicä, libertate e) substantä unicä cugetätoare. demnitate umanä;
c) echilibru interior si armonie;

5. Nietzsche a acordat o atentie deosebitä conceptelor de:

a) vointä de putere supraom; d) virtute si cumpätare;
b) ratiune practicä, libertate e) substantä unicä cugetätoare. demnitate umanä;
c) echilibru interior si armonie;

23
6. Spinoza a acordat o atentie deosebitä conceptelor de:
a) vointä de putere supraom; d) virtute cumpätare;
b.ratiune practicä, libertate e) substantä unicä cugetätoare.
b) demnitate umanä;
c) echilibru interior si armonie;

7. Kant a acordat o atentie deosebitä conceptelor de:

a) vointä de putere supraom; d) virtute cumpätare;
b) ratiune practicä, libertate e) substantä unicä cugetätoare. demnitate umanä;
c) interior si armonie;
ANS: •
8. Sistemele etice relativiste sunt sisteme:
a) religioase;
d) filosofice;
b) juridice•
e) probabilistice.
c) economice;

9. Sistemele etice absolutiste sunt sisteme:

a) religioase;
d) filosofice;
b) juridice;
e) probabilistice.
c) economice;

IO. Functiile eticii sunt:

a) cognitivä, normativä matematicä;
b) cognitivä, normativâ și persuasivä;
c) cognitivä, normativä și economicä;

Teste-grilă propuse CURS 3

• Alegeţi varianta corectă!

1. Integritatea conţine următorul element caracteristic:

a) simpatic; d) onest;
b) pregătit profesional; e) sănătos.
c) deschis;

2. Libertatea academică presupune:

a) folosirea tuturor lucrărilor ştiinţifice din domeniu în folos propriu;

b) prezentarea deschisă a punctelor de vedere proprii;
c) moralitate;
d) voinţa de a învinge;
e) adoptarea unui program de lucru zilnic flexibil.
 3. Una din cele şapte virtuţi organizaţionale necesare unei universităţi morale este:
a. vizibilitatea; d)
diferenţiabilitatea;
b. confidenţialitatea; e) colegialitatea.
c. loialitatea;

4. Etica academică este un domeniu aflat la intersecţia dintre:

a) etica cercetării şi rezultatul activităţii practice;

b) etica cercetării, managementul eticii în organizaţii şi deontologia profesională;
c) etica cercetării şi pregătirea profesională;
d) managementul eticii şi responsabilitatea corporativă;
e) etica cercetării, pregătirea profesională şi probitatea morală.

5.Una din consecinţele comportamentelor neetice în mediul academic este:

a) critica pe faţă a stărilor de lucruri din universitate;

b) îmbunătăţirea pregătirii profesionale a cadrelor didactice;
c) libertatea de exprimare;
d) nerespectarea proprietăţii intelectuale;
e) mai multă valoare adăugată

6. Din categoria instrumentelor specifice abordării integrităţii academicef ace parte:

a) training-ul în avans;
b) ruperea de contextul situaţiei concrete;
c) training-ul de sensibilizare
d) gândirea pozitivă
e) mersul pe jos

7. Dintre „abaterile morale” de la normele eticii cercetării ştiinţifice face parte:

a) comunicarea rezultatelor cercetării managementului de vârf
b) publicarea în literatura de specialitate a rezultatelor cercetării
c) antrenarea cu sarcini concrete a tuturor membrilor echipei de cercetare
d) repartizarea lucrărilor mai grele membrilor echipei de cercetare cu cea mai mare experienţă
e) furtul de idei
 8. Ordinul nr. 4492/2005, privind promovarea eticii profesionale în universităţi –
introduce obligaţia instituţiilor de învăţământ superior acreditate sau autorizate să
funcţioneze provizoriu de a înfiinţa:

a) comisie de management; d) comisie de cercetare administrativă;

b) comisie de etică universitară; e) comisie de onoare.
c) comisie de cercetare a abuzurilor în educaţie şi cercetare;

9. Obiectul eticii şi integrităţii academice este reprezentat de studiul, dar şi de raporturile dintre
aceste trei componente. Realizarea unui echilibru între etica personală, etica profesională şi etica
normelor din mediul academic asigură mai multe avantaje, dintre care:
a) atragerea resurselor umane către mediul academic;
b) pregătirea superioară a cadrelor didactice;
c) micşorarea gradului de coruptibilitate a unor cadre didactice
d) remunerarea mai bună a cadrelor didactice;
e) prestigiul crescut al cadrelor didactice în societate

GRILE CURS 4 Proprietatea intelectuala si dreptul de autor

1. Proprietatea reprezintă acele lucruri (bunuri tangibile sau intangibile) care sunt recunoscute ca
fiind:
a) în posesia unei persoane sau a unui grup de persoane
b) în folosinţa unei persoane sau a unui grup de persoane
c) în grija unei persoane sau a unui grup de persoane
d) în moştenirea unei persoane sau a unui grup de persoane

2. Dreptul de proprietate reprezintă dreptul unei persoane de a se bucura şi dispune de un lucru

a) în mod inclusiv, absolut şi perpetuu, în limitele legii
b) în mod exclusiv, absolut şi perpetuu, în limitele legii
c) în mod exclusiv, relativ şi perpetuu, în limitele legii
d) în mod exclusiv, absolut şi intermitent, în limitele legii

3. Drepturile de proprietate intelectuală sunt acordate de stat în scopul încurajării creaţiei în

domeniul:
a) bunurilor tangibile
b) bunurilor recuperabile
c) bunurilor intangibile
d) bunurilor vechi

4. Dreptul de autor reprezintă forma de drept prin care se protejează forma unei lucrări:
din antichitate
a) originale (literare, artistice sau tehnice)
b) de natura performanţei sportive
c) plagiate (literare, artistice sau tehnice
5. Drepturile de autor pot fi:
a) comentate
b) prescrise
c) cedate, închiriate sau utilizate ca garanţie
d) vândute, transformate sau utilizate ca garanţie

6. La sfîrşitul secolului XIX, s-au introdus limitele protecţiei dreptului de autor prin Convenţia de
la:
a) Lisabona
b) Paris
c) București
d) Berna

CURS 5

1. Sancționarea abateriilor este prevăzută potrivit prevederilor legale în:

a.) Codul civil si legea civilă
b.) Regulametele și cartele universitare raportul anual al rectorului
c.) Raportul anual al rectorului
d.) Codul penal și legea penală

2. Cartea universitară se adoptă conform Legii educației naționale în următoarele condiții:

a.) Numai după avizul senatului universitar
b.) Numai după aprobarea de către structuriile de conducere
c.) Numai după aprobarea departamentului responsabil cu cercetarea de nivelul universității
d.) Numai după dezbaterea cu comunitatea universitară

3. Sancțiuni referitoare la încălcarea eticii universitare si a bunei conduite în cercetare:

a.) Avertismentul scris
b.) Ecmatricularea amenda în valoare de 50-100 lei
c.) Suspendarea dreptului de a mai publica în reviste internaționale

Teste tip grilă

• Alegeţi varianta corectă!

1. Ca disciplină a managementului, se ocupă de elaborarea acelor instrumente de
conducere care contribuie la dezvoltarea etică a unei universităţi, precum şi a acelor
metode care pot fi utilizate spre a determina în ce direcţie ar trebui să se dezvolte mediul
academic: a. managementul eticii în mediul universitar
b. etica academică
c. codul de etică universitară
d. comitetul de etică academică

2. Unii autori vorbesc de următoarele stadii în evoluţia managementului eticii în mediul

universitar, şi anume: a. stadiul iniţial
b. stadiul raţionării etice
c. stadiul reciproc d stadiul acţiunii etice
e. stadiul leadership-ului etic
f. stadiul eticii aplicate

Variante de răspuns:
1. a+c+d+e
2. b+c+d+f
3. a+b+c+d
4. a+b+d+e

3. Instrumentele aflate la dispoziţia managerilor eticii academice, cu ajutorul cărora s-ar

putea construi universităţi etice ale integrităţii, sunt: a. un colectiv de conducere exemplar
sub aspect moral;
b. practicarea training-ului etic în universitate;
c. existenţa şi punerea în aplicare a codurilor etice la nivel academic;
d. jurămintele profesionale;
e. auditul etic;
f. managementul resurselor umane (cadrelor didactice) respectând criteriile etice la nivel
academic; g. consilierii morali.

Variante de răspuns:
1. a+c+d+e+f+g
2. a+b+c+d+f+g
3. b+c+d+e+f
4. a+b+d+e+g
5. nici una
6. toate

4. Sallis propune o clasificare a ,,clienţilor universităţilor” în următoarele categorii, şi

anume: a) clienţi primari
b) clienţi secundari
c) clienţi terţiari
d) clienţi interni
e) clienţi auxiliari
f) clienţi inediţi

Variante de răspuns:
1. a+c+d+f
2. a+b+c+d
3. b+c+d+e
4. a+b+d+f
5. nici una
6. toate

5. Principalele „instrumente” ale managementului eticii în mediul universitar care se

ocupă de crearea unei universităţi integre sunt: a) comitetele şi comisiile etice la nivel
academic,
b) codurile etice la nivel de universitate,
c) ,,ombudsmanul” academic etic,
d) instrucţia academică etică – training-ul academic etic,
e) auditul universitar etic.

Variante de răspuns:
1. a+c+d+e
2. a+b+c+d
3. b+c+d+e
4. a+b+d+e
5. nici una
6. toate

6. Comitetele etice universitate etc. au în componenţă:

a. specialişti din domeniul universitar,
b. specialişti cu competenţă în domeniul managementului eticii în mediul academic,
c. specialişti în auditul universitar,
d. specialişti în starea academică etică.

Variante de răspuns:
1. a+c
2. a+b
3. b+c
4. a+d
5. c+d
6. nici una
7. toate

7. Principiile care protejează valorile morale sunt:

a. Principiul binefacerii
b. Principiul nefacerii răului
c. Principiul respectului demnităţii sau autonomiei
151
d. Principiul dreptăţii
e. Principiul fericirii
f. Principiul vulnerabilităţii
g. Principiul integrităţii
h. Principiul precauţiei
i. Principiul dublului efect
j. Principiul subsidiarităţii
k. Principiul publicităţii
l. Principiul solidarităţii
m. Principiul egalităţii

Variante de răspuns:
1. a+c+d+f+g+h+i+j
2. a+b+d+e+h+j+k+m
3. b+c+d+e+k+l+m
4. c+d+e+f+h+j+k+l
5. nici una
6. toate

8. Ombudsmanul universitar este organizat şi funcţionează în cadrul unei universităţii cu

rolul de a consilia, în condiţii de independenţă, imparţialitate şi confidenţialitate pe:
a) toţi membrii comunităţii academice care se consideră trataţi incorect
b) studenţi
c) angajatori
d) leadership-ul la nivel academic
e) managerii universităţii

9. Training-ul etic tinde să devină instrumentul cel mai eficient aflat la dispoziţia
managerului interesat de construirea unor universităţi ale:
a) democraţiei
 b) integrităţii
c) eticii dinamice
d) stăruinţei
e) tradiţiei ANS:

10. Auditul universitar etic e un domeniu nou de activitate care constă în examinarea stării unei
instituţii de învăţământ superior sub aspect etic pentru a vedea dacă e nevoie de schimbări în
politicile sale: a) creative
b) conştiente
c) demne
d) academice ANS:

Teste-grilă propuse

1. Integritatea academică semnifică însuşirea de a fi cinstit, corect, incoruptibil a:

a. personalului din comunitatea c. personalului ANAF universitară
b. medicilor d. judecătorilor

ANS: a

2. Publicaţia unui autor este:

a. un produs ştiinţific c. un brand
b. un produs lipit pe avizierele de pe d. un standard străzile unui oraş
ANS: a

3. Codul de etică şi deontologie universitară precizează pentru întreaga comunitate academică:

a. mediul de lucru c. societatea preferată

b. caracteristici fundamentale d. drepturi şi obligaţii
ANS: d

4. Caracterul obligatoriu al respectării normelor de etică şi integritate academică de către toţi

membrii comunităţii academice trebuie înţeles în sensul necesităţii respectării lor în:
a. raporturile sociale dintre aceşti c. raporturile politice dintre aceşti membri membri
b. funcţie de vechime d. funcţie de vârstă

ANS: a

5. Reglementarea modului de sesizare (semnalare) de către membrii comunităţii academice sau

de către alte persoane care au relaţii de colaborare cu universitatea, a neregularităţilor de care au
 cunoştinţă privind etica, integritatea, legalitatea în activitatea universitară, a măsurilor de
protecţie a persoanelor care semnalează neregularităţi şi a modalităţii de cercetare a celor
sesizate se efectuează potrivit unei proceduri de sistem separate privind:
a. semnalarea neregularităţilor c. gândirea pozitivă
b. pâra colegială d. autonomia informatorilor

ANS: a

6. Un sistem antiplagiat este un sistem pentru:

a. detectarea erorilor c. detectarea enormităţilor
b. detectarea cuvintelor rare d. detectarea similitudinilor

1. Elaborarea stadiului cunoaşterii constă în:

a. prezentarea şi analiza critică a rezultatelor teoretice şi aplicative pe tema
studiată, aşa cum acestea au fost formulate şi explicate de cercetători reprezentativi din
literatura naţională şi internaţională de specialitate;
b. prezentarea rezultatelor teoretice şi aplicative din domeniul studiat, aşa cum
acestea au fost formulate şi explicate de cercetători reprezentativi din literatura
naţională şi internaţională de specialitate;
c. menţionarea realizărilor altora, fără precizarea contribuţiei autorului (teoretice şi
practice) în cadrul lucrării;
d. invocarea realizărilor altora fără citarea corespunzătoare, corectă şi sistematică.
ANS: a

2. Cercetarea ştiinţifică îmbracă mai multe forme. Identificaţi varianta eronată de răspuns.
a. Nu orice cercetare teoretică este şi fundamentală, în sensul de a aduce
contribuţii importante, de a revoluţiona un domeniu.
b. Cercetarea cantitativă presupune o abordare concretă prin culegerea datelor
folosind metode cantitative – statistice, date cuantificabile, modelare matematică etc. şi
se finalizează cu concluzii şi recomandări.
c. Cercetarea calitativă presupune culegerea datelor folosind metode calitative,
fără cuantificare, analiza datelor este de asemenea calitativă, se poate finaliza cu o
teorie.
d. Cercetarea calitativă presupune o abordare concretă prin culegerea datelor
folosind metode cantitative – statistice, date cuantificabile, modelare matematică etc. şi
se finalizează cu concluzii şi recomandări.
ANS: d

3. După obiectivul urmărit de cercetător, cercetarea ştiinţifică nu poate fi:

 a. exploratorie, constând în studiul descriptiv al unei situaţii puţin cunoscute şi
destul de puţin studiate;
b. descriptivă, presupunând studiul unei stări, a unei situaţii, pornind de la
parametri cunoscuţi;
c. confirmativă, constând în verificarea unor teorii, modele, abordări, ale căror
concepte pot fi operaţionalizate;
d. evaluativă, presupunând presupune studiul unei sări, a unei situaţii, pornind de
la parametri cunoscuţi.
ANS: d

4. Referitor la regulile generale de redactare a unei lucrări de cercetare identificaţi varianta

eronată.
a. originalitatea se referă la adică o bună stăpânire a limbii literare, ca şi a
limbajului de specialitate;
b. un text este eficient, nu doar atunci când se citeşte uşor, ci mai ales atunci când
îl pune pe gânduri pe cititor, oricare ar fi acesta;
c. stilul redactării trebuie să fie: personal , concentrat şi direcţionat pe ideea
centrală a lucrării;
d. eufonia – se referă la cât de plăcut sună textul. Ea se realizează prin utilizarea
unor cuvinte armonioase, potrivite, generate de fluenţa şi coerenţa limbajului.
ANS: a

Grile curs 12 B

1. Cum se defineşte din punct de vedere lingvistic, conform Dicţionarului explicativ al

limbii române, plagiatul?
a. Acţiunea de a plagia; plagiere. (Concr.) Operă literară, artistică sau ştiinţifică a
altcuiva, însuşită (integral sau parţial) şi prezentată drept creaţie personală.
b. Acţiunea de a publica o lucrare ştiinţifică a altui autor ca lucrare proprie.
c. Acţiunea de a copia o lucrare (operă literară, artistică sau ştiinţifică
a altcuiva), integral sau parţial.

d. Un furt intelectual.

ANS: a

2. Cum se defineşte din punct de vedere lingvistic, conform Dicţionarului explicativ al

limbii române, autoplagiatul?
a. Operă literară, artistică sau c. Un furt intelectual, o poluare
ştiinţifică a aceluiaşi autor, intelectuală la adresa propriei prezentată drept creaţie
personală opere. nouă.
b. Cuvântul autoplagiat nu apare în d. Acţiunea de a publica o lucrare Dicţionarul
explicativ al limbii ştiinţifică proprie de mai multe române. ori.
ANS: b

3. Conform legislaţiei româneşti, plagiatul este:

a. O faptă penală care se pedepseşte c. O abatere gravă de la buna cu închisoarea
de la 15 la 20 de conduită în cercetarea ştiinţifică şi ani activitatea
universitară
b. O contravenţie care se pedepseşte d. O faptă imprescriptibilă cu amendă şi cu
retragerea titlului de doctor

ANS: c

4. Cuvântul plagiat are următoarea provenienţă:

a. Provine din limba latină, unde c. Provine din limba latină, unde avea
semnificaţia de copiere a avea semnificaţia de răpire a unui
unei opere literare copil
d. Provine din limba greacă, unde
b. Provine din limba engleză, unde avea semnificaţia fraudă avea semnificaţia
fraudă intelectuală intelectuală
ANS: c Provine din limba latină, unde avea semnificație de a răpire a unui copil

5. Prima lege care incrimina plagiatul a fost adoptată în anul:

a. 1563 c. 2011
b. 1814 d. 1709
ANS: d

6. Printre formele plagiatului nu se regăseşte:

a. plagiatul copie exactă c. Plagiatul rezultat prin traducere
b. plagiatul copie modificată d. Plagiatul copie xerox
ANS: d

7. Care dintre următoarele situaţii nu se consideră plagiat:

a. Preluarea unei idei dintr-o altă lucrare, c. Preluarea unei expresii uzuale,
fără a indica sursa cuvânt cu cuvânt, fără a indica sursa
de unde aceasta a fost preluată
b. Preluarea unui pasaj text între d. preluarea unui text şi modificarea
ghilimele, fără a indica sursa acestuia acestuia, cu păstrarea ideilor, pentru
a nu mai corespunde cu sursa de
unde a fost preluat
ANS: c

8. Printre motivele generale care au condus la proliferarea fenomenelor de plagiat şi

autoplagiat nu se numără:
a. dificultatea de a crea lucrări c. lipsa unor reglementări pe plan
originale internaţional privind plagiatul şi
autoplagiatul
b. presiunea de a elabora lucrări într- d. evaluarea cadrelor didactice
un timp scurt universitare pe criterii cantitative
de producţie ştiinţifică
ANS: c
287
9. Care este principala metodă de identificare a plagiatului, în cazul disciplinelor bazate pe
documente text?
a. Utilizarea unor programe c. Utilizarea unor programe
informatice care să compare o informatice performante care să
lucrare cu alte lucrări, urmată de compare o lucrare cu toate
expertiza unor specialişti în lucrările existente
domeniu
b. Opinia comunităţii ştiinţifice în d. Opinia publică
ansamblul său
ANS: a
 10. Care este principala metodă de identificare a plagiatului în cazul disciplinelor bazate
pe mediu non-text?
a. Utilizarea unor programe c. Expertiza unor specialişti în domeniu
performante care să domeniu compare o operă cu alte opere similare
existente
b. Opinia comunităţii ştiinţifice în d. Opinia publică ansamblul său
ANS: c

EXEMPLE DE GRILE LA DISCIPLINA ETICĂ ȘI INTEGRITATE ÎN CERCETAREA

ȘTIINȚIFICĂ

1. Etica poate fi definită ca fiind:

a. cea care presupune respectarea unui set de valori şi principii etice de către studenţi, profesori şi
personalul administrativ al instituţiei de învăţământ.
b. Totalitatea normelor de conduită morală corespunzatoare ideologiei unei anumite clase sau
societăţi
c. Totalitatea normelor de conduită profesională corespunzatoare ideologiei unei anumite clase sau
societăţi

2. Etica își are originea în cuvȃntul « ethos » din limba greacă, acesta făcȃnd referire la :
a. caracterul unui individ ;
b) atȃt la caracterul unui individ cȃt și la cultura unei comunități;
c)cultura unei comunități.

3. Într-un context mai larg, etica se ocupă cu :

a) studiul teoretic al valorilor și condiției umane din perspectiva principiilor moralei și a
rolului acestora în viața socială;
 b) studiul normelor de conduită morală corespunzătoare ideologiei unei anumite clasesau societăți;
c) studiul principiilor și regulilor care reglementează comportamentul membrilor unei profesii

4.  Care dintre afirmațiile de mai jos referitoare la legătura dintre etică și educație sunt adevărate?
 a) Există o strȃnsă legătură între educație și etică deoarece comportamentul etic  presupune un
anumit nivel de competență, care se obține și se menține prin acțiuni educative ; 
b) Educația în general și educația în etică în special sunt garanții ale dezvoltării valorilor morale și
profesionale ;
c) Ambele afirmații sunt adevărate.

5. Metodologia de etică și integritate academică urmărește:

 a) politica și strategia națională în raport cu cercetarea și investițiile cu grad redus detehnicitate;
b) promovarea în sistemul învățămȃntului superior național a unei conduite general acceptate
care să mențină sub control etic și al integrității procesul de evaluare instituțională; 
c) prin intermediul său cercetătorul fixează o ţintă, o anumită finalitate descriptivă,explicativă,
normativă, generalizatoare, propune atingerea unui punct stabilit la începutul demersului pe care-l
va întreprinde.

6.Codul de etică şi deontologie profesională universitară este parte componentă a:

 a) Ghidului privind standardele de educație în sectorul educației.
b)Cartei universitare;
c) Strategiei naționale anticorupție în educație.
 
 7. Care din variantele de mai jos constituie documente regăsite la nivelul universităților în care se
promovează norme referitoare la etica și integritatea academică:
 a)Carta universitară;
 b)Codurile etice universitare;
c)Carta universitară și Codurile etice universitare, avȃnd ca punct de plecare Legea educației
naționale.

8.Conceptul de plagiat reprezintă:

a)expunerea într-o operă scrisă sau o comunicare orală, inclusiv în formatelectronic a unor
texte, expresii, idei, demonstrații, date, ipoteze, teorii, rezultate,ori metode științifice, extrase
din opere scrise, inclusiv în format electronic, alealtor autori, fără a menționa acest lucru și
fără a face trimitere la sursele originale;
 b)expunerea într-o operă scrisă sau o comunicare orală, inclusiv în format electronic a unor texte,
expresii, idei, demonstrații, date, ipoteze, teorii, rezultate, ori metodeștiințifice, extrase din opere
scrise, inclusiv în format electronic, ale aceluiași sau acelorași autori, fără a menționa acest lucru și
fără a face trimitere la sursele originale;
c) reproducerea fără autorizație a unei melodii, a unui disc sau C.D., a unui spot publicitar
sub numele autorului, dar fără autorizația acestuia, în scopul obținerii unorcȃștiguri materiale.

9. Conceptul de autoplagiat reprezintă:

 a) expunerea într-o operă scrisă sau o comunicare orală, inclusiv în format electronic aunor texte,
expresii, idei, demonstrații, date, ipoteze, teorii, rezultate, ori metodeștiințifice, extrase din opere
scrise, inclusiv în format electronic, ale altor autori, fără amenționa acest lucru și fără a face
trimitere la sursele originale;
b)expunerea într-o operă scrisă sau o comunicare orală, inclusiv în formatelectronic a unor
texte, expresii, idei, demonstrații, date, ipoteze, teorii, rezultate,ori metode științifice, extrase
din opere scrise, inclusiv în format electronic, ale aceluiași sau acelorași autori, fără a
menționa acest lucru și fără a face trimitere la sursele originale;
c) reproducerea fără autorizație a unei melodii, a unui disc sau C.D., a unui spot
 publicitar sub numele autorului, dar fără autorizația acestuia, în scopul obținerii unor cȃștiguri
materiale.
 
10. Cadrul legal al reglementării plagiatului este:
 a) Legea educației naționale nr. 1/2011;
b) Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea
tehnologică și inovare;
c) Legea nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare.

11.Potrivit Legii nr. 206/2004 confecționarea de rezultate sau date se referă la:

a) raportarea de rezultate sau date fictive, care sunt rezultatul real al unei activități de
cercetare – dezvoltare;
b) raportarea selectivă sau respingerea datelor ori a rezultatelor nedorite; manipularea reprezentărilor sau a
ilustrațiilor; alterarea aparatului experimental ori numeric pentrua obține datele dorite, fără a altera
raportările efectuate;
 c)expunerea într-o operă scisă sau ocomunicare orală, inclusiv în format electronic a unor texte,
expresii, idei, demonstrații, date, ipoteze, teorii, rezultate, ori metodeștiințifice, extrase din opere
scrise, inclusiv în format electronic, ale aceluiași autor,fără a menționa acest lucru și fără a se face
trimitere la sursele originale.
  12. Potrivit Legii nr. 206/2004 falsificarea de rezultate sau date se referă la:
a) raportarea de rezultate sau date fictive, care sunt rezultatul real al unei activități de
cercetare– dezvoltare;
b)raportarea selectivă sau respingerea datelor ori a rezultatelor nedorite; manipularea
reprezentărilor sau a ilustrațiilor; alterarea aparatuluiexperimental ori numeric pentru a
obține datele dorite, fără a altera raportările efectuate;
c)expunerea într-o operă scisă sau ocomunicare orală, inclusiv în format electronic a unor texte,
expresii, idei, demonstrații, date, ipoteze, teorii, rezultate, ori metodeștiințifice, extrase din opere
scrise, inclusiv în format electronic, ale aceluiași autor,fără a menționa acest lucru și fără a se face
trimitere la sursele originale.

13. Claritatea, ca virtute a unei universități morale, poate fi definită ca fiind:

a. gradul în care așteptările universității cu privire la conduita morala a membrilor sunt
acurate, concrete și complete
b. gradul în care poate fi observata și monitorizată conduita membrilor, dar și cosecințele acesteia
c. gradul în care așteptările universității cu privire la conduita morala a membrilor sunt coerente,
univoce, neambigue și compatibile

14. Consistența, ca virtute a unei universități morale, poate fi definită ca fiind:

a. gradul în care așteptările universității cu privire la conduita morala a membrilor sunt acurate,
concrete și complete
b. gradul în care poate fi observata și monitorizată conduita membrilor, dar și cosecințele acesteia
c. gradul în care așteptările universității cu privire la conduita morala a membrilor sunt
coerente, univoce, neambigue și compatibile

15. Vizibilitatea, ca virtute a unei universități morale, poate fi definită ca fiind:

a. gradul în care așteptările universității cu privire la conduita morala a membrilor sunt acurate,
concrete și complete
b. gradul în care poate fi observata și monitorizată conduita membrilor, dar și cosecințele
acesteia
c. gradul în care așteptările universității cu privire la conduita morala a membrilor sunt coerente,
univoce, neambigue și compatibile

16. Conduita incorectă în cercetarea științifică poate fi definită ca fiind:

a. furnizarea de informaţii false sau prezentarea de rezultate false către comunitatea de cercetători
sau răspândirea lor
b. neglijenţă şi iresponsabilitate în realizarea cercetării
c. fabricarea, falsificarea sau plagiatul în propunerea, efectuarea sau analizarea cercetărilor sau în
raportarea rezultatelor cercetării.

17. Frauda în știință este considerată:

a. furnizarea de informaţii false sau prezentarea de rezultate false către comunitatea de
cercetători sau răspândirea lor, de exemplu într-o publicaţie, într-un articol prezentat la o
conferinţă
b. fabricarea, falsificarea sau plagiatul în propunerea, efectuarea sau analizarea cercetărilor sau în
raportarea rezultatelor cercetării.
c. publicarea de mai multe ori a aceloraşi rezultate prezentate de fiecare dată ca fiind noutăţi;

18. Constituie obiect al drepturilor de autor, în sensul legii 8/1996:

 a. operele ştiinţifice, scrise sau orale, cum ar fi: comunicările, studiile, cursurile universitare,
manualele şcolare, proiectele şi documentaţiile ştiinţifice;
b. ideile, teoriile, conceptele, descoperirile ştiinţifice, procedeele, metodele de funcţionare sau
conceptele matematice ca atare şi invenţiile, conţinute într-o operă, oricare ar fi modul de preluare,
de scriere, de explicare sau de exprimare;
c. textele oficiale de natură politică, legislativă, administrativă, judiciară şi traducerile oficiale ale acestora;
d.
19. Nu pot beneficia de protecţia legală a dreptului de autor următoarele:
a) ştirile şi informaţiile de presă;
b) operele ştiinţifice, scrise sau orale, cum ar fi: comunicările, studiile, cursurile universitare,
manualele şcolare, proiectele şi documentaţiile ştiinţifice;
c) culegerile de opere literare, artistice sau ştiinţifice, cum ar fi: enciclopediile şi antologiile,
colecţiile sau compilaţiile de materiale sau date, protejate ori nu, inclusiv bazele de date, care, prin
alegerea sau dispunerea materialului, constituie creaţii intelectuale.

20. Nu este permisă fără autorizarea autorului ei:

a) utilizarea de scurte citate dintr-o operă, în scop de analiză, comentariu sau critică ori cu titlu de
exemplificare, în măsura în care folosirea lor justifică întinderea citatului;
b) reprezentarea şi executarea unei opere în cadrul activităţilor instituţiilor de învăţământ, exclusiv
în scopuri specifice şi cu condiţia ca atât reprezentarea sau executarea, cât şi accesul publicului să fie
fără plată;
c) realizarea, integrală sau parţială, a uneia ori a mai multor copii ale unei opere, inclusiv
realizarea oricărei înregistrări sonore sau audiovizuale a unei opere, precum şi stocarea
permanentă ori temporară a acesteia cu mijloace electronice.

21. Este permis, în sensul legii 8/1995, fără consimțământul autorului și fără plata unei remunerații:
a) realizarea, integrală sau parţială, a uneia ori a mai multor copii ale unei opere, inclusiv
realizarea oricărei înregistrări sonore sau audiovizuale a unei opere, precum şi stocarea permanentă ori
temporară a acesteia cu mijloace electronice.
b) utilizarea de scurte citate dintr-o operă, în scop de analiză, comentariu sau critică ori cu
titlu de exemplificare, în măsura în care folosirea lor justifică întinderea citatului;
c) vânzarea sau orice alt mod de transmitere, cu titlu oneros ori gratuit, a originalului sau a copiilor
unei opere, precum şi oferirea publică a acestora.

22. Proprietatea literar, artistică şi ştiinţifică se referă la:

a. categorii de creaţie intelectuală a căror protecţie se naşte de la sine, din momentul realizării
lor fără a fi nevoie de o procedura de examinare şi certificare
b. categorii de creaţie intelectuală reproductibilă industrial sub formă de produse , procedee sau
metode
c. posesia bunurilor materiale

23. Proprietatea industrială se referă la:

a. categorii de creaţie intelectuală a căror protecţie se naşte de la sine, din momentul realizării lor
fără a fi nevoie de o procedura de examinare şi certificare
b. categorii de creaţie intelectuală reproductibilă industrial sub formă de produse , procedee
sau metode
c. posesia bunurilor materiale
 24. Inovația este:
a. o convenţie între inventator şi societate prin care inventatorul oferă societăţii rezultatul muncii
sale creatoare, iar societatea se angajează faţă de inventator să-i respecte drepturile de autor şi
exclusivitatea de exploatare a avantajelor invenţiei.
b. o solutie tehnică noua pentru realizarea unui produs sau tehnologie.
c. solutie tehnică de perfecţionare

25. Sunt considerate invenții brevetabile, în sensul Legii 64/1991:

a. prezentările de informații.
b. programele de calculator;
c. un material biologic care este izolat din mediul natural sau este produs prin orice procedeu
tehnic, chiar dacã înainte se producea în naturã

26. Cercetarea fundamentală (teoretică) se poate defini ca fiind:

a. cercetarea ‘pura’, pentru dezvoltare teoretica, conceptuala, pentru a dobândi cunoştinţe
noi cu privire la fenomene şi procese, precum şi în vederea formulării şi verificării de ipoteze,
modele conceptuale şi teorii
b. cercetarea bazată pe observarea directa a realitatii; porneşte de la concepte şi modele teoretice,
verificǎ teoria dar, prin constatǎrile şi concluziile sale, poate contribui la îmbogǎţirea teoriei
c. cercetarea ce propune combinatii, evolutii, foloseste structuri formale pentru a anticipa.

27. Cercetarea Aplicativă se poate defini ca fiind:

a. cercetarea ‘pura’, pentru dezvoltare teoretica, conceptuala, pentru a dobândi cunoştinţe noi cu privire la
fenomene şi procese, precum şi în vederea formulării şi verificării de ipoteze, modele conceptuale şi
teorii
b. cercetarea bazată pe observarea directa a realitatii; porneşte de la concepte şi modele teoretice,
verificǎ teoria dar, prin constatǎrile şi concluziile sale, poate contribui la îmbogǎţirea teoriei
c. cercetarea ce propune combinatii, evolutii, foloseste structuri formale pentru a anticipa;

28. Cercetarea proiectivă sau simularea se poate defini ca fiind:

a. cercetarea bazată pe exploatarea unor structuri formale, construite special şi reproducând la
scară redusă, de regulă, cadrul producerii proceselor şi fenomenelor reale.
b. cercetarea ‘pura’, pentru dezvoltare teoretica, conceptuala, pentru a dobândi cunoştinţe noi cu privire la
fenomene şi procese, precum şi în vederea formulării şi verificării de ipoteze, modele conceptuale şi
teorii
c. cercetarea bazată pe observarea directa a realitatii; porneşte de la concepte şi modele teoretice, verificǎ
teoria dar, prin constatǎrile şi concluziile sale, poate contribui la îmbogǎţirea teoriei

29. Cercetarea calitativă are următoarea trăsătură:

a. este extinsa si costisitoare, deoarece este nevoie de o anumitǎ cantitate, de un anumit volum de
date, pentru ca prelucrarea si rezultatele sǎ aibǎ relevanţǎ.
b. presupune culegerea si prelucrarea de date prin experimente, anchete, observaţii etc
c. Datele calitative se refera la atribute ale unei persoane sau a unui grup de persoane,
motivaţii, aspiraţii, atitudini, valori, culturǎ, stil de viaţǎ, comportament

30. Cercetarea cantitativă are următoarea trăsătură:

a. nu se bazeaza pe expresii cantitative, dar implica unele masurari
b. presupune culegerea si prelucrarea de date prin experimente, anchete, observaţii etc
c. Datele calitative se refera la atribute ale unei persoane sau a unui grup de persoane, motivaţii,
aspiraţii, atitudini, valori, culturǎ, stil de viaţǎ, comportament

31. Una din etapele documentării bibliografice este:

a. pregatirea tehnicilor si instrumentelor: protocol de ancheta, ghid de interviu, tabele, diagrame etc.;
b. cercetarea surselor: parcurgerea atentă şi listarea ideilor, argumentelor, demonstraţiilor,
ipotezelor, sistemelor conceptual-metodologice, enunţurilor, explicaţiilor şi concluziilor;
c. culegerea informaţiilor necesare, prin contactul direct al documentelor primare, angajaţilor,
specialiştilor şi persoanelor de decizie din întreprindere, organizarea şi realizarea de anchete,
sondaje sau discuţii formale sau neformale etc. 

32. Una din etapele documentării directe asupra realității este:

a. culegerea informaţiilor necesare, prin contactul direct al documentelor primare,
angajaţilor, specialiştilor şi persoanelor de decizie din întreprindere, organizarea şi realizarea
de anchete, sondaje sau discuţii formale sau neformale
b. cercetarea surselor: parcurgerea atentă şi listarea ideilor, argumentelor, demonstraţiilor,
ipotezelor, sistemelor conceptual-metodologice, enunţurilor, explicaţiilor şi concluziilor;
c. prelucrarea şi interpretarea ideilor din bibliografia utilizată: ordonare, sistematizare, analiza
comparativa si de continut.

33. Nu constituie obiect al dreptului de autor, în sensul Legii 8/1996:

a) scrierile literare şi publicistice, conferinţele, predicile, pledoariile, prelegerile şi orice alte opere
scrise sau orale, precum şi programele pentru calculator;
b) compoziţiile muzicale cu sau fără text;
c) ideile, teoriile, conceptele, descoperirile ştiinţifice, procedeele, metodele de funcţionare sau
conceptele matematice ca atare şi invenţiile, conţinute într-o operă, oricare ar fi modul de
preluare, de scriere, de explicare sau de exprimare;

34. Drepturile patrimoniale ale autorilor privind utilizarea operelor au ca și durată de aplicare:
a. 20 de ani de la crearea operei
b. tot timpul vieţii autorului
c. 7 ani de la crearea operei