Ministerul Educaiei Romnia Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza Iai Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor Specialitatea: Economia comerului,

turismului i serviciilor

Tema: Rolul

investiiilor n economia naional

Bodiu Tatiana Bujag Natalia Curcovici Pavel otropa Mihail Gradinaru Vadim Catana Gheorghe Ababii Adriana Malear Mariela

Grupa II Bli 2011

2 naional

Rolul investiiilor ?n economia

Cuprins: 1.Investitiile in economie .... 3

1.1 Conceptul de investiie ............................................................................................................... 3 1.2 Clasificarea investiiilor.............................................................................................................. 5 1.3 Investitii de succes sau noul know-how n investitii .................................................................. 6 1.4. Proiectul de investitii si programul de investitii ........................................................................ 6 1.5. Dimensiunile unui proiect ......................................................................................................... 7 1.6. Caracteristici ale investitiei ....................................................................................................... 8

2.Rolul investitiilor n Republica Moldova ................ 9

2.1 Tendine investiionale la nivel macroeconomic ........................................................................ 9 2.2 Formarea bruta de capital fix ...................................................................................................... 9 2.3 Investiii in capital fix .............................................................................................................. 10 2.4 Raportul dintre formarea bruta de capital fix si PIB ................................................................ 11 2.5 Investitii straine cataliyator al restructurarii si dezvoltarii economice .................................. 11

Bibliografe ........................... 13

1.Investiiile ?n economie
1.1 Conceptul de investiie
Noiunea de investiie are dou sfere de cuprindere: sfera lrgit reprezentat prin investiiile financiare, care constituie ?n esen, orice plasament de capital cu scopul de a obine profit; sfera restr?ns se refer la achiziionarea de noi mijloace fixe i se cheam investiii de capital Este de ?neles c prima sfer o cuprinde pe cea de-a doua. Investiiile sunt o categorie de cheltuieli care vor influena ?n cea mai mare parte viitorul, ?n sensul c de ele depind creterea i perfecionarea potenialului productiv al unei ?ntreprinderi, apariia de noi capaciti de producie ?ntr-o ramur a economiei. ?n acelai timp se fac importante cheltuieli de investiii pentru dezvoltarea bazei materiale a activitilor social-culturale, precum i construcia de locuine. ?n orice economie investiiile fac legtura dintre prezent i viitor. Acumularea de capital fix, at?t productiv, c?t i neproductiv, construirea de cldiri de locuit, coli, teatre, etc., asigur premisele ridicrii standardului de via al populaiei. Noiunea de investiii ?ntr-o accepiune mai larg este sinonim cu: alocare, plasare, dotare, iar ?ntr-un sens mai restr?ns (financiar-contabil) reprezint o cheltuial fcut pentru obinerea de bunuri materiale i servicii cu valoare mare i durat de folosin ?ndelungat. ?n condiiile conducerii economiei prin plan centralizat, pe principii administrative, investiiile reprezint numai ceea ce se aloc pentru crearea i dezvoltarea bazei materiale de producie i a celei pentru sectorul social-cultural. Trecerea la economia de pia implic o schimbare a opiunii privind noiunea de investiie, determinat de circulaia capitalului pe pia, de lupta concurenial, profitul ateptat. ?n aceste condiii problematica investiiei este abordat de la sursa ce acoper cheltuielile respective. Astfel investiiile sunt ?nelese ca acea parte din venit destinat formrii capitalului. A investi ?nseamn a aloca resurse pentru sporirea capitalului real existent la un moment dat. Tot o investiie poate fi utilizarea veniturilor pentru procurarea h?rtiilor de valoare (aciuni, obligaiuni) de pe piaa capitalurilor cu scopul final de a obine un c?tig ?n viitor. Aa cum subliniaz unii specialiti, investiiile reprezint angajarea resurselor cu sperana realizrii unor beneficii ?n decursul unei lungi perioade de timp ?n viitor

4 naional

Rolul investiiilor ?n economia

sau aciune prin care se cheltuiesc bani sau alte resurse ?n sperana c ?n viitor se vor obine alte beneficii. Aceste formulri pun ?n eviden coninutul concret, material al investiiilor (resurse materiale, financiare, umane) i scopul final beneficiul. Mijloacele bneti alocate pentru investiii au ca surs economiile ?ntreprinderilor i cele ale populaiei, iar destinaia lor poate fi activitatea economic propriu-zis sau plasamentele financiare. Noiunii de investiii ?i este alturat noiunea timpului element definitoriu al procesului investiional. ?n acest sens investiia este o cheltuial cert pentru un viitor incert, din care reiese c investiiei ?i este inerent riscul. Se consider c cu c?t este mai mare nivelul investiiilor de capital ?ntr-o economie, cu at?t este mai mare ritmul ei de dezvoltare. ?n accepiunea dat de ONU investiiile brute includ cheltuielile pentru realizarea de noi mijloace fixe, cheltuieli pentru reparaii capitale, cele pentru creterea mijloacelor circulante, iar investiiile nete cuprind cheltuielile pentru creterea capitalului fix i a celui circulant.

Sintetiz?nd consideraiile menionate, definirea investiiilor trebuie s releve faptul c: reprezint o plasare de fonduri bneti ?ntr-o aciune, proiect sau operaie pentru a crea un spor de avuie; scopul urmrit nu const numai ?n obinerea de bunuri i capaciti de producie, ci i a unui c?tig (profit); reprezint un flux al valorilor care au ca punct iniial de pornire fondurile financiare, o parte a veniturilor i economiilor realizate; exist un decalaj de timp ?ntre momentul investirii i de al obinerii rezultatelor i veniturilor scontate; sunt o cheltuial efectuat ?n prezent, cert, ?n scopul obinerii unor efecte viitoare, adeseori incerte; pentru a produce acumulri viitoare de capital fix este necesar funcionarea normal a ?ntregului sistem economic.

1.2 Clasificarea investiiilor

Dup natura investiiilor avem urmtoarele categorii de investiii: 1. Investiii corporale. Se ?ncadreaz ?n elementele de capital fix. Investiii propriu-zise: achiziionarea de mijloace fixe pentru modernizare, dezvoltare, construcie, ?nlocuire; Investiii asimilate: lucrri geologice, proiectare, organizare de antier. 2. Investiii necorporale: Realizarea de analize, studii i diagnostic; Formare i perfecionare personal; Programe informatice; Cercetare i dezvoltare pentru atragerea de clieni poteniali. 3. Investiii financiare sau de portofoliu: Cumprarea de h?rtii de valoare (aciuni, obligaiuni, titluri de stat). 4. Dup scopul realizrii investiiilor: Investitii de cretere economic; Investiii strategice: investiii ofensive, investiii defensive. 5. Dup gradul de risc: Investiii cu risc minim (strategice cu garanii guvernamentale); Investiii cu risc redus (?nlocuirea utilajelor uzate existente); Investiii cu risc mediu (modernizare, dezvoltare); Investiii cu risc mare (costuri importante, incertitudine privind rezultatele ateptate). 6. Dup relaia dintre investiia realizat i proiectul principal: Investiia de baz; Investiii colaterale (anexe); Investiii conexe. Sursele de finanare pot fi capitaluri proprii (profitul nerepartizat), creditele sau surse ?mprumutate, sponsorizri, leasing, warantul emisiunea de titluri de valoare care ?i confer deintorului dreptul de a cumpra aciuni ale emitentului ?ntr-o perioad bine determinat.

6 naional

Rolul investiiilor ?n economia

1.3 Investitii de succes sau noul know-how in investitii

Sistemul investitional din etapa actuala nu are prea multe lucruri comune cu investitia simpla a generatiei imediat anterioare. Investitiile prezentului sunt comparabile cu a crea o ntreprindere definita ca un proiect si reprezinta un act riscant care reuseste, daca este real, cu participarea tuturoractorilor vizati (cei implicati. Adesea apar lamentari cu privire la investitii insuficiente, dupa o oarecare reducere a lichiditatilor ntreprinderii. Aceasta situatie este normala pentru ca n esenta investitia este indubitabil mijlocul de progres competitiv, lipsa de investitie este moartea lenta a unei ntreprinderi. n acelasi timp investitia gresita este moarte rapida, mai ales azi, cu bani ,,scumpi" si concurenta implacabila. Observnd diferenta extraordinara ntre investitiile reusite si cele ratate, se poate constata ca resursele cheie a unei bune investitii nu nseamna mai multi bani, ci a sti sa investesti, know-how investitional. Se constata ca succesul rezulta nu numai din promovarea progresului tehnologic ci mai mult datorita rolului sporit al investitiilor necorporale (n software, n formarea personalului, n cercetare si dezvoltare, n restructurare, n retete comerciale, comunicatii) a caror eficacitate proprie se masoara mai dificil, dar conditioneaza eficacitatea investitiei materiale. Rezulta astfel diferite modalitati de a gndi n ce trebuie investit. Ceea ce trebuie edificat si condus la nivelul formelor n etapa actuala este un sistem coerent, nchegat, de investitii att corporale ct si necorporale, sistem caruia i sunt putin aplicabile principiile si regulile traditionale care de fapt tratau actiunea de investitie si proiectele individuale, separat, nu corelate ntr-un singur sistem.

1.4. Proiectul de investitii si programul de investitii

Pentru a evidentia corect toate distinctiile ntr-un studiu de fezabilitate al unei investitii ntr-o ntreprindere facem apel la definitia proiectului. Un proiect, poate fi definit ca o operatiune formata dintr-un ansamblu coerent de cheltuieli care contribuie la realizarea unui obiectiv dat. Fiecare proiect vine sa se insereze ntr-un program existent sau n unul nou. El poate duce la cresterea capitalului sau modificarea structurii de ansamblu si nivelului sau de rentabilitate. Studiul asupra proiectului se face nu numai pentru proiecte diferite dar si pentru variantele acestora. Proiectul difera n functie de perioada de timp si pot existenta proiecte de investitii pe termen mediu sau lung.

Alegerea unei abordari financiare poate deschide perspective favorabile de crestere, fie continund cu activitatea actuala, fie lansnd noi activitati. Un esec sau o eroare pot afecta competitivitatea viitoare, chiar viitorul ntreprinderii. ntr-un program de investitii se stabilesc obiective, performante, actiuni si mijloace necesare atingerii obiectivului, precum si modul de combinare si folosire a acestor mijloace. Din acest motiv proiectele nu sunt exclusive (concurente). Urmaresc aceleasi obiective sau obiective diferite, nu presupun acelasi spatiu de desfasurare, nu presupun finantare din aceeasi sursa, ci sunt luate mpreuna pentru a se reduce riscul proiectului individual. Programele de investitii, n general, au o arie de cuprins mai larga dect proiectele de investitii, iar pentru implementarea lor este necesar a fi detaliate n unul sau mai multe proiecte de investitii.

1.5. Dimensiunile unui proiect

Un proiect de dezvoltare se poate defini prin patru dimensiuni:

Dimensiunea organizationala Dimensiunea manageriala Dimensiunea strategica Dimensiunea operationala Dimensiunea manageriala asigura garantarea si validarea ansamblului de procese de dezvoltare a unui proiect de la idee pna la faza de realizare financiara. n proiecte, aceasta dimensiune se materializeaza n avize, acorduri, n genere n decizii, aprobari care triaza solutii angajeaza fondurile, stabileste sarcini. Dimensiunea organizationala: marile proiecte presupun crearea de noi structuri, reorganizarea de structuri existente, de regula parteneriate pe baza unui proiect cunoscut. Aceasta dimensiune presupune si partajarea si echilibrarea corecta a riscurilor acceptate sau consimtite. Organizational nseamna ca un proiect de mare anvergura presupune crearea de organizatii ntregi, de firma noua, crearea de organisme destinate proiectului, angajarea unor subunitati din unitati existente cu realizarea anumitor parti din cadrul proiectului. Dimensiunea operationala presupune punerea n aplicare a componentilor meniti sa conduca la o buna executie a diferitelor faze de dezvoltare a proiectului. Daca

8 naional

Rolul investiiilor ?n economia

dimensiunea organizational presupune definirea asa-numitilor efectori (organe, compartimente, firme care sa participe la proiect) sau presupune o autonomie a proiectului, dimensiunea operationala presupune functionarea, fiziologia, logistica proiectului. Dimensiunea strategica presupune detectarea semnalelor emise de mediu cu scopul de a integra proiectul ntr-o viziune pe termen lung si de a asigura adaptarea lui continua. De fapt, dimensiunea strategica este o componenta a dimensiunii manageriale, dar care vizualizeaza numai asa-numitul management de vrf.

1.6. Caracteristici ale investitiei

Investitia reprezinta actiuni sau succesiuni de actiuni prin care anumite resurse disponibile, disponibilizabile sau atrase sunt transformate n bunuri concrete n scopul obtinerii de efecte viitoare sub forma de avantaje, dar, n principal, profit. De aici se desprind cteva caracteristici esentiale: a). Derularea temporara a investitiei se realizeaza pe intervale lungi de timp fiind nsotite de o separare a proiectului de angajare a efortului si de obtinere a efectului. Astfel, dezvoltarea actiunii investitionale induce categoria speciala de risc, att la nivelul cheltuielii ct si al ncasarii. n acelasi timp, decalarea interna a cheltuielilor si efectul obliga la folosirea tehnicii actualizarii pentru a putea compara valori (cheltuieli, ncasari si beneficii). n actiunile investitionale pot fi precizate trei perioade distincte, identificate n raport cu eforturile implicate: - cercetarea ideilor si evaluarea; - punerea n opera; - obtinerea efectelor. b) Complementaritatea investitiei este evidentiata n raport cu caracterul limitat al resurselor de care investitorul dispune sau pe care le poate atrage pentru realizarea actiunilor sale. Alocarea unor resurse pentru un proiect diminueaza proportional sansele alocarii de resurse pentru alte proiecte ale investitorului. c)Caracterul conexiunii este dat de interconditionalitatea dintre proiecte. Orice investitie induce nevoia de alte investitii att n aval ct si n amont.

d) Ireversibilitatea investitiei se raporteaza la imposibilitatea recuperarii ca atare a resurselor implicate pentru realizarea lor. e) Unicitatea proiectului. Chiar daca proiectele au acelasi profil, volum, calitate, ele nu sunt identic reproductibile si de aceea, determinarile si analizele sunt specifice pentru fiecare proiect.

2.Rolul investiiilor n Republica Moldova

2.1 Tendine investiionale la nivel macroeconomic
Pentru a prefigura unele din coordonatele vectorului investiional ?n Republica Moldova, este indispensabil abordarea analitic a unui set de indicatori macroeconomici de profil, cu o semnificaie care este ?n msur s argumenteze direciile i tendinele marcante ale climatului investiional autohton: formarea brut de capital, investiiile ?n capital fix, formarea brut de capital fix raportat la PIB, rata de investire, etc

2.2 Formarea bruta de capital fix

Indicatorul de baz ce reflect volumul total al investiiilor la nivel naional este formarea brut de capital fix, ce constituie partea component a Produsului Intern Brut (PIB). Numit i investiii brute, acest indicator reprezint valoarea bunurilor durabile de producie achiziionate ?n perioada de calcul de unitile productoare rezidente ?n scopul de a fi utilizate pe o durat mai mare de un an ?n procesele lor de producie, precum i valoarea serviciilor ?ncorporate ?n bunurile de capital fix. ?n formarea brut a capitalului fix se includ: bunurile durabile noi cumprate de pe pia pentru a fi utilizate ?n procesele de producie pe o perioada mai mare de 1 an, bunurile i serviciile incorporate ?n mijloacele fixe existente pentru a le mri durata de via, capacitatea de producie, performanele tehnice, valoarea bunurilor i serviciilor incorporate ?n terenuri. Nu se cuprind ?n formarea brut a capitalului fix elemente cum ar fi: valoarea echipamentelor de protecie, a pieselor de schimb, a uneltelor de mica valoare, valoarea reparaiilor curente i de ?ntreinere a mijloacelor fixe existente, valoarea bunurilor durabile dob?ndite de gospodrii pentru satisfacerea

10 naional

Rolul investiiilor ?n economia

nevoilor casnice. Acestea nu sunt luate ?n considerare ?n formarea brut a capitalului, ?ntruc?t sunt incluse ?n costul producie Evoluia formrii brute de capital fix ?n perioada anilor 2000-2007 (vezi diagrama 1) descrie un trend ascendent, acesta fiind susinut de creterea veniturilor i respectiv consumurilor populaiei precum i de majorarea investiiilor autohtone i celor strine. PIB-ul a crescut pe parcursul ?ntregii perioade analizate i a ?nregistrat o triplare a mrimii sale ?n 2007 comparativ cu anul 2000. Creterea PIB a fost susinut i de creterea formrii brute de capital fix, ultima ?nregistr?nd o majorare de peste 7 ori, de la 2.5 mld. MDL ?n 2000 p?n la 17.8 mld. MDL ?n 2007. ?n trimestrul I (T1) 2008 formarea brut de capital fix a crescut cu 39,1% comparativ cu perioada similar a anului precedent.

2.3 Investiii in capital fix

Un rol important ?n desfurarea procesului investiional ?l are activitatea de investire ?n capitalul fix al companiilor,resursele afectate ?n acest scop fiind cunoscute sub numele de investiii ?n capital fix. Investiiile ?n capital fix reprezint totalitatea cheltuielilor efectuate pentru crearea, reproducerea i procurarea mijloacelor fixe (construcia nou, extinderea, reconstrucia i reutilarea tehnic a obiectelor, procurarea mainilor, utilajului, uneltelor i inventarului, procurarea mijloacelor de transport, cheltuielile pentru crearea cirezii de baz i a celor pentru sdirea i creterea plantaiilor multianuale). ?n conformitate cu structura tehnologic i specificul mijloacelor fixe investiiile ?n capital pot fi definite ca cheltuieli pentru lucrrile de construcii de toate tipurile; cheltuielile pentru montarea utilajelor, pentru procurarea utilajului care necesit i care nu necesit montaj; cheltuielile pentru procurarea uneltelor de producie i a inventarului gospodresc; cheltuieli pentru procurarea mainilor i utilajelor care nu intr ?n devizele pentru construcii, precum i cheltuielile pentru alte lucrri capitale. Analiz?nd datele statistice (vezi diagrama 1) viz?nd investiiile ?n capital fix utilizate ?n economia naional, poate fi sugerat tendina de intensificare a activitii investiionale, influenat fiind de procesul descentralizrii finanrii costruciilor i majorrii rolului mijloacelor proprii ale agenilor economici ?n realizarea proiectelor investiionale, dar i investiiilor strine atrase. investiiile ?n capital fix au crescut ?n perioada analizat de aproape 8,5 ori, ating?nd ?n anul 2007 valoarea de 14.9 mld. MDL. ?n T1 2008 nivelul investiiilor ?n capital fix a atins 1,9 mld. MDL ?n cretere cu 30% fa de T1 2007. Aceast abordare deschide o nou perspectiv asupra analizei evoluiei PIB-ului naional din punct de vedere a structurii sale: ponderea investiiilor ?n capital fix ?n structura PIB s-a majorat de la 11.0% ?n anul 2000 la 28% ?n anul

11

2007. Altfel spus, creterea PIB a fost ?nsoit i susinut ?ntr-o msur mai mare inclusiv de creterea investiiilor ?n capitalul fix fenomen important ?n cadrul procesului de producere, la soluionarea problemelor de restructurizare i cretere mai sustenabil a economiei.

2.4 Raportul dintre formarea bruta de capital fix si PIB

Relevana unui asemena fenomen poate fi susinut de semnificaia unui alt indicator care stabilete o relaie de proporionalitate ?ntre formarea brut de capital fix i PIB: ?n raportul dintre formarea brut de capital fix i PIB, indicator sintetic relevant pentru analiza comparativ a atractivitii investiionale a rii ?n context regional. Cu c?t acest raport este mai mare, cu at?t mai atractiv este o ar pentru investiii. Un nivel de investiii mai ridicat duce, pe termen mediu i lung, la o cretere a economiei naionale i, implicit, a nivelului de trai. Creterea acestui indicator de peste 2 ori pe parcursul perioadei analizate, de la 15.4% ?n 2000 p?n la 33.3% ?n anul 2007 (vezi diagrama 2) indic o majorare a volumului investiiilor realizate de ctre unitile productoare ?n procurarea bunurilor utilizate ?n procesul de producie pe termen lung, care implicit genereaz o cretere a sectorului real al economiei - baza unei dezvoltri durabile i eficiente. ?n T1 2008 ponderea formrii brute de capital fix a atins 25.2% din PIB, cu 6.9% mai mult dec?t ?n T1 2007. GRAFIC Reiterm, c creterea ponderii formrii brute de capital fix ?n PIB a contribuit la ?mbuntirea structurii PIB-ului prin majorarea componenei investiionale, fapt care ?i acord o configuraie mai echilibrat, fiind o premiz important i indispensabil unei creteri economice sustenabile.

2.5 Investitii straine catalizator al restructurarii si dezvoltarii economice

Capitalul strin este perceput ca un element important i esenial pentru dezvoltarea economic din RepublicaMoldova. Influena acestuia asupra e conomiei naionale este dubl. Pe de o parte este vorba de fluxuri de credite, ?mprumuturi i investiii prin care capitalul strin poate completa resursele financiare naionale ?n aplicarea programului de macro-stabilizare, iar pe e alt parte, capitalul strin joac un rol fundamental ?n restructurarea economiei i realizarea procesului de dezvoltare. Capitalul strin reprezint mai mult dec?t un simplu flux de resurse externe, el este,de fapt, un suport ?n efectuarea unor inevitabile ajustri structurale ?n economia naional. Un rol cu totul deosebit ?n acest context este jucat de

12 naional

Rolul investiiilor ?n economia

investiiile strine directe, ce au reprezentat pentru toate rile din Europa Central i de Est, dar i pentru ri din alte regiuni, un catalizator al trecerii la economia de pia i dezvoltrii economice.Investiiile asigur creterea capitalului fix i circulant, ca o micare a capitalurilor a cror zon de deplasare nu se mai oprete la graniele naionale, devenind o activitate internaional. Procesul de ad?ncire a interdependenelor economice i tehnologice dintre economiile naionale transform investiiile ?ntr-o activitate comun internaional.O investiie strin presupune existena a cel puin doi ageni economici: agentul economic emitent i agentul economic receptor, situai ?n spaii naionale diferite, ceea ce confer acestor tipuri de investiii elementul de extraneitate specific. Astfel, putem vorbi despre o investiie strin ori de c?te ori: - se cumpr aciuni sau obligaiuni de pe o pia strin sau emise de o firm din alt ar; - se construiete pe loc gol o societate nou sau se deschide o filial ?ntr-o alt ar; - se particip cu capital investiional la constituirea unei societi mixte; - se preia (achiziioneaz) o firm strin sau fuzioneaz cu o firm strin. Investiiile strine se pot realiza sub form de investiii strine directe (?n continuare ISD) i sub form de investiii de portofoliu. Investiiile directe sunt fluxurile sub form de mijloace financiare i/sau materiale efectuate de ctre unnerezident/rezident ?ntr-o ?ntreprindere rezident/nerezident, (care constituie 10% sau mai mult din capitalul subscris) i ?i acord drepturi patrimoniale i de conducere asupra acestei ?ntreprinderi. Investiiile de portofoliu s?nt mijloacele financiare destinate achiziionrii h?rtiilor de valoare sub form de aciuni (care constituie mai puin de 10% din capitalul subscris), obligaiuni i titluri de valoare ?n scopul obinerii pe viitor a dividendelor sau dob?nzilor. ?n context local, Biroul Naional de Statistic (BNS) nu trateaz datele referitor la investiiile strine separat pe cele dou categorii directe i de portofoliu, ci luate ?mpreun. ?n continuare, ?n baza datelor furnizate de BNS (?n lei moldoveneti), vom analiza investiiile strine realizate ?n Republica Moldova din dou perspective diferite - soldul investiiior strine (valoarea acumulat pentru toat perioada de eviden statistic a acestora) i fluxul net de investiii strine ?n perioada 2006 - T1 2008

13

Bibliografe