UNIVERSITATEA ,,ȘTEFAN CEL MARE ,,SUCEAVA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTRAȚIE PUBLICA

PROGRAMUL DE STUDII AFACERI INTERNAȚIONALE

ANUL 2020

ASPECTE PRIVIND ETICA ÎN AFACERI

ÎN MANAGEMENTUL
CONTEMPORAN.

COORDONATOR: SIMONA BUTA

STUDENT: BACIU CĂTĂLINA

MAHNOVSCHI VALERIA

ANUL 1, GR.1

1
CUPRINS

CAPITOLUL 1...............................................................................................................3
1.1 Noțiuni generale....................................................................................................3
1.2 Responsabilitățile etice.........................................................................................3
CAPITOLUL 2...............................................................................................................3
2.1 Codurile de etică...................................................................................................3
2.2 Comportament non-etic în afacerile MNC-urilor.................................................3
2.3 Etica în cazul I.M.M.-urilor..................................................................................3
CAPITOLUL 3...............................................................................................................3
3.1 Principii de bază ale eticii în afaceri.....................................................................3
3.2 Studiu de caz.........................................................................................................3
Concluzii........................................................................................................................3
Bibliografie....................................................................................................................3

2
 CAPITOLUL 1
1.1 NOȚIUNI GENERALE

Noţiunea de etică provine din termenul grecesc „ethos”, semnificând caracter sau obişnuinţă, iar
noţiunea de morală provine din latină – „mores”, semnificând aproape acelaşi lucru. Termenii de
etică şi morală, în limbaj obişnuit, îi utilizăm interşarjabil; considerăm că o persoană acţionează etic
atunci când ea acţionează moral, corect; invers, descriem o persoană ca fiind rea, imorală atunci
când percepem comportamentul ei ca fiind non-etic/imoral1.

Distincţia teoretică între etică şi morală2

ETICĂ MORALĂ

DEFINIȚIE Reflecţie ce ghidează acţiunea individului Normă impusă prin drept

CARACTERISTICI  Fundament: libertatea judecăţii şi acţiunii  Fundament: cod social

 Distincţia dintre bine şi rău, acţiune ce derivă în  Distincţia dintre bine şi rău şi

raport de ceea ce considerăm ca fiind bine acţiunea ce derivă în raport

 Dă sens lucrurilor prin alegerea făcută (valori la cu ceea ce este conform

care ne raportăm)  Sens impus

În optica noastră vom defini etica afacerilor ca un domeniu de analiză asupra a ceea ce este
corect/incorect în comportamentul celor interesaţi în succesul organizaţilor de afaceri.

1.2 RESPONSABILITĂȚILE ETICE

Etica managerială este determinată de regulile şi principiile care definesc conduita corectă în
afaceri. Adesea este dificil să determinăm ce este corect şi ce este incorect, aceasta depinzând de
standardele specifice acceptate de societate.

Principalele constatări pe care le putem desprinde din analiza practicilor firmelor sunt următoarele:
- etica afacerilor nu constituie, încă, o „problemă” care să-i preocupe pe manageri;

1
Dan Crăciun s.a. – Etica afacerilor, Editura Paideia, Bucureşti, 2005 pag. 7
2
D. Crăciun, V. Morar, V. Macoviciuc – Etica afacerilor, Editura Paideia, Bucureşti, 2005, pag.9
3
- managerii consideră că, în economia de piaţă, „a face afaceri profitabile” şi „a avea un
comportament etic” sunt lucruri care se exclud reciproc;
- managerii consideră că ei au un comportament corect, dar nu dispun de informaţii privind
principalii lor parteneri/competitori.
În esenţă, problematica eticii în afaceri se referă la:
- Ce este CINSTIT?
- Ce este CORECT?
- Ce este ADEVĂRAT?
- Ce este RESPONSABIL?
Domeniile la care se referă responsabilităţile etice ale firmei şi aspectele implicate sunt
următoarele:
- Proprietari (profitul, riscuri)
- Salariaţi (angajare, promovare, retrogradare, concediere, salarii, premii, sancţiuni)
- Clienţi (calitatea produselor şi serviciilor, informaţii asupra conţinutului produselor, preţ)
- Comunitate (protejarea mediului, educaţie, învăţământ, cultură)
Pentru asigurarea caracterului etic al afacerilor, managerii trebuie să întreprindă o serie de acţiuni:
- formularea clară a politicilor, regulilor şi codului de conduită în scopul încurajării comportamentului
etic al salariaţilor;
- menţinerea unei înalte etici manageriale;
- definirea clară a obiectivelor;
- iniţierea unor programe de pregătire etică pentru toţi salariaţii;
- asumarea de către manageri a responsabilităţii privind abaterile de la etică;
- apelarea la specialişti din afara firmei pentru analiza cât mai corectă a comportamentului etic.

Capitolul 2
2.1 Codurile de etică
În general spus, conduita managerilor în afaceri, ca parte componentă a stilurilor de
management, ar trebui să nu abdice de la respectarea unor anumite "reguli de joc"; prin extensie,
remarca invocată este perfect valabilă şi pentru toate grupurile de interes faţă de firmă
Etica în afaceri, deci comportamentul etic al managerilor ce determină ponderea(80%,
empiric) comportamentului firmei pe piaţă şi în societate, derivă din mai multe surse şi/sau este
rezultatul diverselor contexte prin care trece firma:

4
- caracteristicile personale, educaţia şi pregătirea managerilor;
- reglementările internaţionale/europene;
- legi naţionale şi alte acte normative impuse în materie de afaceri
; - cutume formate de-a lungul timpului şi care tind a deveni "reflexe condiţionate" ale
comportamentului unei comunităţi de afaceri;
- perioada pe care o parcurge firma în evoluţia propriului ciclu al afacerilor;
- coduri de etică, regulamentele de organizare a firmelor etc.
Într-o abordare mai analitică, vom remarca faptul că diverse surse ce induc un anumit tip de
comportament etic în afacerile companiilor rămân, fiecare, caracterizate de aspecte destul de
nuanţate/complexe astfel:3

 Caracteristicile personale, educaţia şi pregătirea managerilor îşi pun amprenta asupra a tot
ceea ce se întâmplă în interiorul firmei, cât şi în relaţiile ei cu exteriorul; în fapt, aceasta
rămâne sursa majoră a succesului/insuccesului obţinut de organizaţie, inclusiv a
comportamentului ei moral sau imoral ƒ
 Reglementările internaţionale/europene stabilesc anumite principii generale de protecţie,
după caz, a cetăţeanului, a mediului înconjurător etc.; ele produc efecte juridice în lume
afacerilor, urmare a unor convenţii/tratate semnate şi ratificate de ţările membre;
 ƒLegi naţionale şi reglementări guvernamentale prin care se conturează cadrul juridic al
comportamentului în afaceri al diferiţilor „actori” (firme, administraţia publică, ONG-uri,
salariaţi, sindicate, patronate etc.). Astfel de reglementări includ diverse acte normative
(legi, hotărâri de guvern, ordine ale unor autorităţi etc.), practici comerciale, procedee şi
uzanţe, norme de protecţie şi de fabricaţie etc
 ƒPresiunea socială şi gradul de profitabilitate al firmei influenţează, în practică, indirect,
comportamentul concret pe care-l manifestă firma la un moment dat; la o extremă teoretică
se află concepţia lui Milton Friedman, ce spune că singura responsabilitate socială a
companiei este obţinerea de profit ; la cealaltă extremă teoretică se află teoria
stakeholders , care distribuie responsabilitatea socială a companiei pentru toate grupurile
interesate; teoria minimului de comportament etic încearcă să apropie cele două extreme

3
Pearson Education, New Jersey, 2005, pag. 111 şi următoarele 104 P. Nica , coord. – Managementul firmei, Editura
Condor, Chişinău, 1994, pag. 94 şi următoarele; S. Robbins, M. Coulter - Management, 8th edition, Pearson Education,
New Jersey, 2005, pag. 111
5
 enunţând că scopul firmei este de a maximiza profitul însă cu respectarea unor minime
reguli de etică; aşadar avem două situaţii:4
- dacă profitul este acceptabil sau spre creştere, sunt resurse şi se pot acorda fonduri
pentru protecţia mediului, premierea salariaţilor, bonificaţii pentru clienţi etc; într-o astfel de
perioadă, este mai mică tendinţa decidenţilor de a se implica în afaceri neclare şi/sau
situate la limita legalităţii şi eticii;
- dacă profitul este în scădere sau firma este într-o perioadă de criză se reduc fondurile pe
diverse destinaţii şi creşte tendinţa de a angaja anumite afaceri mai puţin etice sau
dubioase (îndoielnice din punct de vedere al prevederilor legale etc). ƒ
 Diverse reglementări adoptate unilateral de către companie, între care întâlnim în practică
documente elaborate de către top management sub diverse denumiri, precum Coduri de
etică, Conduri de conduită, Regulamente de organizare şi funcţionare (ROF) şi
Regulamente de ordine interioară(ROI); prin ele se definesc regulile/principiile specifice
firmei, după acestea urmând a se organiza procedurile aplicate de companie în
managementul zilnic.

2.2 Comportament non-etic în afacerile MNC-urilor

Dincolo de declaraţiile publice, dincolo de Codurile de Conduită şi/sau Regulamentele Interne

adoptate de marile corporaţii (MNC-uri), situaţia de facto în care îşi administrează afacerile
anual/zilnic şi politicile aplicate arată că frecvent cota de piaţă şi profiturile realizate sunt unicul
obiectiv vizat. Mari scandaluri mediatice şi procese de impact în opinia publică arată că MNC-urile
sunt frecvent lipsite de orice dileme etice, că între declaraţii şi fapte se înregistrează un ecart
considerabil, că acest ecart se reflectă extrem de acut în administrarea afacerilor (filiale, fabrici,
sucursale, reprezentanţe etc.) localizate în ţările subdezvoltate şi/sau în ţările în curs de dezvoltare
(inclusiv România).

Păpuşile Barbie, jucăriile Pokemon sau Mickey Mouse sunt fabricate de „salariaţii” care sunt şi
ei încă nişte copii din ţări asiatice (China, Thailanda, Indonezia, Filipine etc.); astfel de jucării sunt
fabricate cu sânge, sudoare şi lacrimi, spun Werner şi Weiss, aducând profituri de miliarde USD
unor companii multinaţionale; în 1993, la Kader Toy Factory din Bangkok unde se fabricau păpuşi
pentru concernul MATTEL, au murit 188 de salariaţi într-un incendiu întrucât ferestrele aveau gratii
4
G. Dessler – Management, 3rd edition, Pearson Education, New Jersey, 2004, pag.64
6
iar uşile erau zăvorâte; ei lucrau în medie 19 ore pe zi pentru 2,5 Euro, printre ei existând şi copii
de 13 ani5.

Capitolul 3
3.1 Principii de bază în etica afacerilor
Principiile etice se referă la conduita curentă, la obiceiurile şi atitudinile oamenilor cu privire la
conceptele generale de bine şi rău, de adevăr şi minciună, de echitate şi discriminare, libertate şi
constrângere 6.

Etica reprezintă un sistem de principii morale şi de metode pentru aplicarea acestora, furnizând
instrumentele pentru elaborarea judecării morale. În acest sens, trebuie să se țină seama de o
serie de principii etice ce caracterizează conduita curentă: ce trebuie să facem, cum trebuie să
facem; de obiceiurile şi atitudinile oamenilor cu privire la conceptele generale de bine şi rău, de
adevăr şi minciună, echitate şi discriminare, libertate şi constrângere etc. Principiile eticii în afaceri
trebuie dezvoltate şi aplicate în toate sferele de activitate ale actorului economic. În această
viziune, promovarea unui comportament etic adecvat, atât din partea managerilor cât şi a
subordonaților, are o importanță capitală, cu impact decisiv pentru rezultatele finale ale întregii
organizații7 . Unele din principiile de bază ale eticii în afaceri sunt:

1.Responsabilitatea economică şi socială a companiei

Orice întreprindere are o anumită responsabilitate în plan economic şi social; acesta este un
punct de vedere acceptat în prezent de toŃi "actorii" lumii afacerilor. Dar măsura în care
această responsabilitate se împarte între cele două planuri — economic şi social - este
percepută în mod diferit, în ceea ce priveşte latura economică, se vorbeşte în principal despre
două abordări :

 abordarea clasică - firmele există pentru a aduce beneficii proprietarilor sau pentru a reduce
costurile de tranzacție; Milton Friedman susținea că principala răspundere a managerilor
este de a gestiona afacerea astfel încât să maximizeze beneficiul proprietarilor, respectiv al
acționarilor; iar aceştia, la rândul lor, au o singură preocupare: rezultatele financiare. În
viziunea autorului, orice "bun social" plătit de firmă subminează mecanismele pieței:
"bunurile sociale" vor fi plătite fie de acționari (se diminuează profitul), fie de salariați (se
reduc salariile), fie de clienți (prin creşterea prețurilor); în acest din urmă caz, vânzările ar
putea scădea şi firma ar avea dificultăți.
 abordarea socio-economică - "maximizarea profitului este a doua prioritate a firmei; prima
este asigurarea supraviețuirii acesteia.

Responsabilitatea socială este considerată ca fiind obligația fermă a unei firme, dincolo de
obligațiile legale sau de cele impuse de restricțiile economice, de a urmări obiective pe termen lung

5
K. Werner, H. Weiss – Lucr. cit., pag.178
6
Popa, I.; Filip, R., Management internaŃional, Ed. Economică, Bucureşti, 1999, p. 257
7
Mathis R., Panaite Nica, op. cit., p.273
7
care sunt în folosul societății. Firma se consideră responsabilă nu numai față de proprietari
(acționari), ci şi față de clienți, furnizori, angajați, organisme guvernamentale, creditori, comunități
locale, opinie publică.

1. Încrederea între participanții la viața economic

Etica afacerilor este esențială pentru succesul pe termen lung al activității. Acest adevăr este
probat atât din perspectivă macroeconomică, cât şi din cea microeconomică. La nivel
macroeconomic, etica afectează întregul sistem economic; comportamentul imoral poate
distorsiona piața, ducând la o alocare ineficientă a resurselor. Din perspectiva microeconomică,
etica este adesea asociată cu încrederea.

Etica este necesară, dar nu suficientă, pentru a câştiga încrederea furnizorilor, clienților,
comunității, angajaților, întreaga literatură economică apreciază faptul că încrederea este deosebit
de importantă în relațiile de afaceri. Încrederea înseamnă de fapt micşorarea riscului asumat,
încrederea, bazată pe experiența bunelor relații cu alți oameni, firme, grupuri etc., va asigura
protejarea drepturilor şi intereselor, deci riscul va fi mai mic.

Un studiu realizat la General Motors a identificat cinci factori corelați cu încrederea în

relațiile cu angajații:

a) percepția unei comunicări deschise şi oneste, în sus şi în jos pe scară ierarhică;

b) tratamentul corect pentru fiecare grup de muncă;

c) împărțirea obiectivelor şi a valorilor între muncitori şi supraveghetori;

d) autonomia, ca un semn al încrederii în angajat;

e) feedback din partea managementului privind performanțele şi responsabilitățile salariaților.

f) încrederea este în relație directă cu unele tehnici moderne de management şi anume: creşterea
responsabilității, managementul participativ, managementul prin obiective, cercurile de calitate .

Principiile liderilor etici în afaceri sunt:

1. Tratează toți angajații drept persoane unice, valoroase. Nu trateaza niciodată pe cineva ca şi
cum ar fi dispensabil, fără valoare sau drept „un simplu membru al echipei”.

2. Susține libertatea, creşterea şi dezvoltarea fiecărui angajat. Nu analizeaza niciodată pe cineva

prin stereotipuri şi imagini sau lucruri fixate şi imposibil de schimbat.

3. Comunică cu angajații folosind numele cu respect. Nu folosi şi nu impune niciodată celorlalți alte
înțelesuri sau nume nepotrivite.

4. Formează şi încurajează un regim echilibrat de muncă şi odihnă. Nu adopta politici sau cereri
asupra angajaților care să submineze echilibrul zilnic.

8
5. Onorează şi respectă familiile angajaților. Nu subestima niciodată semnificația familiei şi a
prietenilor pentru angajați.

6. Protejează viața, siguranța şi sănătatea angajaților. Nu pune în pericol siguranța fizică a vreunei
persoane.

7. Creează un mediu de lucru fără hărțuire sexuală. Nu permite comunicări sau activități inadecvate
din punct de vedere sexual.

8. Fii corecți şi echitabili în probleme financiare.

9. Comunică deschis cu subordonații. Nu caracteriza niciodată greşit persoanele, produsele,

serviciile sau faptele.

10. Cultivă o atitudine pozitivă față de celelalte persoane şi realizările acestora. Nu ceda tendințelor
de invidie .

STUDIU DE CAZ
Cuprins
1.Prezentarea general ă a firmei

2.Norme de conduit

3.Relații cu clienții

4.Respectarea mediului înconjurător

5.Acceptarea și respectarea codului

6.Comisia codului Etic

1.Prezentarea general a firmei

Î.C.S. „Premier Energy” S.R.L. ( Companie din Republica Moldova)

 Î.C.S. „Premier Energy” S.R.L. este cel mai mare furnizor de energie electrică din Republica
Moldova.
Întreprinderea deservește peste 900 de mii de consumatori în centrul și sudul țării
.Satisfacția clientului este prioritară, de aceea, întreprinderea implementează tehnologii eficiente
pentru a oferi servicii şi soluţii noi, ce îndeplinesc cerințele legale și sunt adaptate la necesitățile
consumatorilor pentru confortul și bunăstarea lor.
 
Printr-un dialog activ, compania tinde continuu să ofere clienţilor săi o deservire calitativă prin

9
optimizarea proceselor de interacțiune şi utilizarea unor canale de comunicare accesibile și
diversificate.

Asumându-și angajamente de responsabilitate socială, Î.C.S. „Premier Energy” S.R.L. promovează

inițiative proprii și politici sociale privind consumul responsabil de energie electrică pentru a
contribui astfel la ameliorarea problemei globale privind emisiile de CO2 și a efectelor colaterale
producerii în exces de energie electrică asupra mediului.

2.Norme de conduit
Codul Etic stabileşte normele specifice de acţiune în următoarele direcții:

1.Respectarea legalităţii, a drepturilor omului și a valorilor etice.

2. Respect față de persoane.

3. Dezvoltare profesională și egalitatea şanselor.

4.Cooperare și dedicare.

5. Siguranţă și sănătate la locul de muncă.

6..Utilizarea și protejarea activelor.

7. Corupție și mită.

8. Plăți ilegale și spălare de bani.

9. Imagine și reputație corporativă.

10.Loialitatea față de întreprindere și conflictul de interese.

11.Tratarea informaţiilor și a cunoștințelor.

12.Relațiile cu clienții. 4.13. Relaţiile cu acţionarii.

13.Relaţiile cu întreprinderile colaboratoare și furnizorii.

14.Respectarea mediului înconjurător.

3.Relațiile cu clienții
Gas Natural Fenosa își asumă, conduce și impulsionează angajamentul faţă de calitate, asigurând resursele
necesare pentru a se atinge excelența și stabilind mijloacele corespunzătoare în scopul asigurării faptului că
politica de calitate este practicată de toți angajații în conformitate cu aceste principii. Gas Natural Fenosa
concurează pe piaţă în mod loial şi nu admite conduite precum înşelăciunea, frauda sau reaua voinţă, care
să permită companiei să obţină avantaje necuvenite. Toți angajații grupului trebuie să acționeze în mod
integru cu clienții companiei sau clienții lor interni, având drept scop obținerea celor mai înalte niveluri ale
calității, excelenței în prestarea serviciului și a dezvoltării pe termen lung a unor relații bazate pe încredere
și respect reciproc.
10
4.Respectarea mediului înconjurător
Ocrotirea mediului înconjurător constituie unul din principiile fundamentale ale activităţii Gas Natural
Fenosa. În consecință, compania dispune de o politică definită și a implementat un sistem de management
al mediului. Angajații grupului trebuie să cunoască și să promoveze această politică, acționând în orice
situație în conformitate cu criteriile de respect și sustenabilitate ce le inspiră, să-și cultive abilități și să
adopte un comportament în concordanţă cu bunele practici privind mediul înconjurător și să contribuie într-
un mod pozitiv și eficient la atingerea obiectivelor stabilite.

5.Acceptarea şi respectarea Codului

Prezentul Cod Etic este obligatoriu pentru toți angajații Gas Natural Fenosa şi pentru terţii care s-au
angajat în mod voluntar să îl respecte. Compania le va comunica și difuza tuturor angajaților, precum şi
tuturor terţilor pentru care este relevant, conținutul prezentului Cod Etic.

Angajaţii trebuie să-şi asume în mod oficial respectarea Codului în momentul angajării în cadrul companiei,
la reînnoirea contractelor şi în toate acele cazuri în care compania consideră că acest lucru este necesar. În
plus, compania le va solicita periodic administratorilor şi angajaţilor să declare în mod official că au luat la
cunoştinţă şi respectă normele de conduită stabilite în Cod şi va realiza sesiuni de formare cu privire la
diferitele aspecte ale Codului.

6.Comisia Codului Etic

Comisia Codului Etic este un organism cu rol consultativ şi de recomandare care are drept scop:

• Stimularea difuzării, cunoașterii și îndeplinirii Codului Etic.

• Interpretarea Codului Etic și stabilirea măsurilor în caz de neclaritate.

• Înlesnirea soluționării conflictelor ce țin de aplicarea Codului Etic.

• Înlesnirea și gestionarea unui mediu de comunicare pentru toți angajații, furnizorii și întreprinderile
colaboratoare în scopul de a pune, cu bună credință și fără teamă de consecinţe negative, întrebări sau de a
comunica aspecte privire la nerespectarea Codului Etic sau pentru orice alte informații din acest domeniu.

• Întocmirea rapoartelor către Organismele de Conducere ale companiei Gas Natural Fenosa cu privire la
difuzarea și respectarea Codului Etic.

Concluzii

11
 In concluzie Codul Etic al Gas Natural Fenosa reflectă principiul diligenţei adecvate aplicat de către Gas
Natural Fenosa în vederea prevenirii, descoperirii şi eradicării neregulilor asociate nerespectării Codului şi
Normelor interne stabilite, inclusiv pe acelea care fac trimitere la activităţile ilicite de natură penală.

Gas Natural Fenosa consideră că încrederea acţionarilor, clienţilor, furnizorilor şi colaboratorilor săi
externi, precum şi încrederea mediului social unde îşi desfăşoară activitatea, se bazează pe integritatea şi
responsabilitatea fiecărui angajat în parte în timpul îndeplinirii atribuţiilor sale profesionale. Integritatea
este înţeleasă ca o acţiune etică, onestă şi de bună credinţă. Noţiunea de Responsabilitate profesională se
înţelege ca o acţiune proactivă, eficientă şi concentrată pe excelenţă, calitate şi dorinţa de a lucra. Toți
angajații trebuie să participe în mod activ la planurile de formare puse la dispoziție de către grup,
implicându-se în propria dezvoltare și obligându-se să-şi mențină actualizate cunoștințele și competențele
necesare, cu scopul de a contribui la progresul lor profesional și de a oferi valoare clienților, acționarilor
grupului și societății în general.

În ceea ce privește personalul intern și extern responsabil cu siguranţa patrimoniului Gas Natural Fenosa,
în toate țările sunt de referinţă Principiile Voluntare cu privire la Securitatea și Drepturile Omului. Ocrotirea
mediului înconjurător constituie unul din principiile fundamentale ale activităţii Gas Natural Fenosa. În
consecință, compania dispune de o politică definită și a implementat un sistem de management al mediului.
De asemenea, angajații trebuie să depună eforturi în vederea micșorării impactului asupra mediului
înconjurător, derivat din activitățile lor și din utilizarea instalațiilor, a echipamentelor și mijloacelor de lucru
puse la dispoziție, asigurând o utilizare eficientă a acestora.

Bibliografie
Dan Crăciun s.a. – Etica afacerilor, Editura Paideia, Bucureşti, 2005 pag. 7

D. Crăciun, V. Morar, V. Macoviciuc – Etica afacerilor, Editura Paideia, Bucureşti, 2005, pag.9

Pearson Education, New Jersey, 2005, pag. 111 şi următoarele 104 P. Nica , coord. – Managementul firmei,
Editura Condor, Chişinău

G. Dessler – Management, 3rd edition, Pearson Education, New Jersey, 2004, pag.64

K. Werner, H. Weiss – Lucr. cit., pag.178

Popa, I.; Filip, R., Management internaŃional, Ed. Economică, Bucureşti, 1999, p. 257

Mathis R., Panaite Nica, op. cit., p.273

Note de curs : Aurel Burciu

12
13