UNIVERSITATEA „TITU MAIORESCU” – BUCUREȘTI

Facultatea de Finanțe-Bănci, Contabilitate și Administrarea Afacerilor

Specializarea: Contabilitate și Informatică de Gestiune

Profitabilitatea
și
etica în afaceri

Student:
Militaru (Pîrvu) Nicoleta
An 2, ID

Profesor coordonator:
Conf.univ.dr. Popescu Silvia

1
 Cuprins

Introducere.....................................................................................................................................................................3
Definirea notiunii de etica in afaceri..............................................................................................................................4
Necesitatea eticii in afaceri............................................................................................................................................6
Factorii care influenteaza etica in afaceri......................................................................................................................7
Concluzii.......................................................................................................................................................................... 8
Bibliografie...................................................................................................................................................................... 9

2
 Introducere

Pentru a scoate profit, o afacere trebuie sa fie rentabila. Asadar, in vederea obtinerii profitului,
trebuie sa renuntam la atitudinile, actiunile si strategiile ce prezinta un obstacol. De multe ori,
comportamentul moral poate afecta negativ profitul, cei mai prosperi oameni de afaceri nefiind niste
„sfinti morali”.
Un comportament etic este profitabil deoarece firmele care au o conduita etica in afaceri au
rezultate pozitive si superioare celor care nu sunt preocupate de acest aspect.
Programele pentru sustinerea eticii in afaceri cultiva spiritul de echipa si maresc eficienta
angajatilor. Ele au rolul de a alinia atitudinile si comportamentul membrilor organizatiei cu cele „oficiale”.
Discutiile referitoare la valorile companiei si a modului in care acestea afecteaza credintele/opiniile
angajatilor contribuie la construirea unui climat deschis, integru si a sentimentului de apartenenta la
comunitate. La randul lor, acestea au un efect pozitiv asupra motivatiei si performantei angajatilor.
Programele de etica contribuie la dezvoltarea profesionala a membrilor organizatiei. Angajatul
“echipat” cu “aparatul etic” corespunzator va avea o imagine realista asupra sa si a companiei si va putea
rezolva inspirat dilemele etice cu care s-ar putea confrunta la un moment dat.
Training-ul in etica afacerilor sustine legalitatea procedurilor companiei si a actiunilor angajatilor.
De aceea, etica in afaceri poate functiona si ca un mecanism de “inhibare” a tendințelor imorale de
comportament.
Etica in afaceri contribuie la gestionarea unor valori pe care se bazeaza managementul calitatii si
planificarea strategica. Efortul de a alinia valorile angajatilor cu cele ale companiei, de a dezvolta politici si
proceduri in concordanta cu acestea este util si in alte domenii esentiale ale organizatiei. Ele sustin
managementul calitatii, care pune un accent important pe climatul de incredere organizational,
performanta, calitatea produselor si serviciilor si feedback. De asemenea, un management de calitate al
eticii in afaceri poate constitui un pilon solid pentru strategiile pe termen mediu si lung ale companiei
(reducerea costurilor, expansiune pe alte piete etc.).
Comportamentul etic promoveaza o imagine publica puternica. O companie care, in actiunile sale,
este preocupata de dimensiunea etica a afacerilor, va avea o imagine publica pozitiva. Indivizii, fie ca sunt
clienti, candidati sau membri ai comunitatilor in care isi desfasoara activitatea, isi vor forma o imagine
potrivit careia respectivele organizatii acorda o importanta egala oamenilor si profitului si ca fac eforturi
pentru a opera cat mai corect posibil. Aceasta imagine va influenta pozitiv atat imaginea produselor si
serviciilor, cat si brand-ul de angajator al companiei.
Pe termen lung, etica in afaceri contribuie la evolutia morala sa societatii. Multe dintre
comportamentele imorale considerate acceptabile cândva sunt respinse astazi. Mai mult decat atât,
oamenii cred ca aceste atitudini sunt imorale (din acestea fac parte discriminarile de diverse tipuri). La
aceasta schimbare au contribuit nemijlocit si companiile, care au dezavuat iar apoi interzis aceste atitudini.
De evolutia morala a societatii profita si organizatiile, care isi pot desfasura activitatea economica intr-un
mediu mai curat si mai previzibil.

3
 Astfel, desi face parte din valorile “intangibile”, etica in afaceri poate avea un efect direct sau
indirect asupra profitului companiei. Aceste valori influenteaza, definesc si motiveaza actiunile tuturor
“jucatorilor”, fie ca este vorba de manager, angajat, client sau membru.

Definirea notiunii de etica in afaceri

Etica in afaceri reprezinta stiinta care se ocupa cu studiul principiilor morale, cu legile lor de
dezvoltare istorica, cu continutul lor de clasa si cu rolul lor in viata sociala.
Etica in afaceri este o disciplina situata la granita dintre filosofia moralei si management. Ea
propune un set de instrumente de decizie utile in stabilirea strategiilor companiei, in rezolvarea conflictelor
dintre grupurile care interactioneaza intr-o afacere: angajati si angajatori, manageri si actionari, companie
si comunitate locala, institutii ale statului etc.
Ca principii generale de conduita sau coduri etice, etica este aplicata in:

 managementul resurselor umane

 in managementul situatiilor de criza,
 in comunicarea de marketing in toate formele ei: branding, relatii publice, publicitate.
Premisa de la care se porneste e aceea ca managementul etic este profitabil pe termen mediu si
lung.
Etica este disciplina care se ocupă cu ce este valoros în viaţă, cu ce merită să dorim şi cu regulile ce
ar trebui să guverneze comportamentul uman.
Etica reprezintă ansamblul regulilor de conduită împărtăşite de către ocomunitate anume, reguli ce
sunt fundamentate pe distincţia dintre bine şi rău.
A stabili însă ce este şi ce nu este etic în afaceri este adesea foarte dificil. Aceasta deoarece
standardele morale diferă de la un individ la altul, de la o comunitate la alta, în funcţie de sistemele etice
de viaţă, de valorile sau de priorităţile pe care se fundamentează.
Etica afacerilor se bazează pe corectitudine, sinceritate, respectarea cuvântului dat, capacitatea de
a funcţiona eficient pe piaţă în corespundere cu legislaţia în vigoare, regulile şi tradiţiile formate. Ea
presupune stima intereselor nu numai a propriei firme, dar şi a partenerilor, consumatorilor şi societăţii în
ansamblu. Această regulă se răspândeşte şi faţă de concurenţi – se interzice de a le provoca careva pagube,
care nu se încadrează în limitele luptei concurenţiale.
Etica afacerilor include fenomenele de diferit ordin:

 estimarea etică atât a politicii interne a organizaţiei, cât şi a celei externe;

 valorile morale ale membrilor organizaţiei;
 climatul moral din colectiv;
 normele etichetei în afaceri (norme externe ritualizate de comportament).

4
 Etica in afaceri se refera la relatia mediului de afaceri cu trei niveluri. Fiecare afacere cauta
armonizarea (sau mai bine zis compromisul) dintre aceste trei niveluri, care sunt vazute in mod traditional
ca:

 nivelul macro
Ghidul etic la nivel macro face referire la o afacere in context national si international, context care
este rezultat, de cele mai multe ori, al mediului politic, cultural si religios.

 nivelul institutional
Ghidul etic la acest nivel face referire la etica specifica unei organizatii. In multe lucrari de
specialitate, aceste aspecte etice se refera la responsabilitatile sociale. Ghidurile etice pot fi vechi, cum
este cazul celor redactate de catre fondatorii organizatiilor respective, sau pot fi de data relativ recenta,
cum ar fi crezurile etice ale managementului in relatiile cu partenerii de afaceri. Acest nivel este direct
influentat de stilul managerial adoptat, precum si de modul de raportare al managementului la normele
morale. In general, organizatiile din Romania sunt la un stadiu incipient in ceea ce priveste redactarea si
aplicarea unor ghiduri etice, fiind putine cele care au asa ceva, cu exceptia poate a transnationalelor sau a
firmelor cu capital privat strain. Exista eventual in contractele de administrare sau in contractele
individuale de munca ale managerilor si angajatilor, clauze legate de confidentialitate, fidelitate fata de
firma si de neconcurenta.

 nivelul individual
Ghidul etic la nivel individual face referire la etica personala in cadrul unei organizatii. Aceasta este
rezultatul unui set de influente si presiuni. Ca individ, fiecare dintre noi suporta multe influente sau
presiuni, incluzand:
 Parintii - au o influenta foarte mare, iar dupa unii autori, reprezinta cea mai mare influenta asupra
eticii personale;
 Familia - familia extinsa, care este comuna de multe ori in tarile Europei de Est (inclusiv matusi,
unchi, bunici si altii), poate avea un impact considerabil asupra eticii personale; familia "nucleu',
specifica tarilor Europei de Vest, poate fi la fel de importanta, dar cu un cadru mai restrans;
 Grupul social - etica "clasei sociale' (fie ca este vorba de cea actuala sau cea la care se aspira);
 Religia - etica bazata pe religie are o mai mare influenta in anumite culturi, cum este cazul
societatilor islamice care au anumite solicitari sau crezuri impuse, care se rasfrang si asupra eticii in
afaceri. Totusi, chiar si pe timpul culturilor seculare, indivizii au fost influentati de religie in
comportamentul lor. Am intalnit personal un astfel de caz dus la extrem, cand un om de afaceri de
origine romana stabilit in SUA, incercand sa dezvolte afaceri in Romania postdecembrista, venea la
intalnirile de afaceri cu Biblia in mana, repetand obsedant fraza "daca asa vrea Dumnezeu', ca o
concluzie la deciziile luate de el sau de partenerii de discutii. Evident ca nu a rezistat, intr-un mediu
in care etica in afaceri era la un alt nivel.
 Cultura - aceasta este, de asemenea, un factor important de modelare a comportamentului si eticii
individuale;
 Mediul profesional - cand un individ devine parte a unui organism profesional, atunci devine
subiect al eticii impuse de acel organism.
Etica nu se reduce la a respecta legea. Ea presupune buna gestionare a raporturilor cu ceilalti. Etica
inseamna mai mult decat a rezolva sau a preintampina niste conflicte. Etica in afaceri presupune gasirea
unui echilibru intre interesele actionarilor si interesele grupurilor afectate sau implicate, de la parteneri
5
pana la consumatori si societate in ansamblu. Ideea de baza e simpla: cu cat numarul celor care respecta
un set minim de reguli este mai mare, cu atat cresc sansele de castig ale fiecaruia dintre jucatorii de pe
piata. In noul mediu de afaceri, firmele nu mai sunt entitati autonome, ci sunt dependente una de cealalta.
Firmele sunt ca niste noduri intr-o retea, astfel incat caderea uneia poate antrena o cadere in lant a mai
multora. Succesul si esecul se impart. Compania de succes este aceea care socializeaza.

Necesitatea eticii in afaceri

Intre componentele culturii organizatiei, sistemul de valori reprezinta un element esential. Din acest
punct de vedere, organizatia insasi poate fi definita ca un sistem de valori, conceptii, norme de conduita
stabilite pentru membrii sai. Sistemul de valori al firmei, generat de elita manageriala, isi pune amprenta
asupra eticii, particularizand la domeniul afacerilor, regulile si principiile care definesc conduita corecta in
afaceri. Complexitatea vietii economice, politice si sociale face uneori extrem de dificila aprecierea a ceea
ce este corect si incorect.
Evaluarea conduitei morale, in termeni generali, este dependenta de standardele specifice,
acceptate de societate. Cum insa societatea este supusa in anumite momente unor schimbari buste, este
posibil ca, sub presiunea unor factori conjuncturali, pe perioade mai lungi sau mai scurte, sistemele de
valori sa includa si elemente care in situatii obisnuite sunt considerate nonvalori.
Intre sistemul de valori al organizatiei si etica in afaceri exista o corespondenta care vizeaza in
principal :
• imaginea firmei - importanta acordata onestitatii in relatiile de afaceri, respectiv standardelor
eticii;
• salariatii – interesul firmei fasa de climatul de munca, utilizarea normelor eticii in angajarea,
promovarea, transferurile, schimbarile din functii, demiterile, sanctiunile personalului, integritate si respect
in raporturile dintre salariati, responsabilitate si corectitudinein solutionarea conflictelor;
• clientii – responsabilitatea firmei fata de angajamentele privind calitatea si pretul produselorsi
serviciilor, informarea corecta asupra continutului produsului si asupra pretului, cinstea in vanzari si in
practicile de marketing, onestitatea in domeniul contractarii si livrarii produselor;
• proprietarii – corectitudinea in stabilirea si impartirea profiturilor, onestitate in utilizarea
capitalului societatii, probitate si comportament moral in cazul esecului si in asumarea cotei de risc;
• comunitate – asumarea responsabilitatii fata de protectia mediului, sprijin banesc si material
pentru serviciile de sanatate, educatie, invatamant, cultura.

6
 Factorii care influenteaza etica in afaceri

Perenitatea valorilor si structurilor etice promovate in afaceri depinde insa nu numai de factorii
intraculturali ai firmei, ci si de o serie de factori care tin de formalizarea relatiilor organizationale, individ,
mediul ambient.
Factorii cu evidenta influenta asupra conduitei in afaceri sunt:
• cadrul legislativ.
Numarul si calitatea reglementarilor legale, gradul de concordanta cu starea domeniului vizat,
concordanta cu alte domenii sunt elemente care pot favoriza sau obstructiona comportamentele imorale
in afaceri.
• factori conjuncturali.
Standardele etice referitoare la adevar, bine, frumos, libertate pot fi interpretate in functie de
regimul politic, economic, religie, gradul de civilizatie etc. Firmele de renume sau elaborat coduri ale eticii
in afaceri care converg spre valori universale si care s-au constituit in adevarate carti de vizita ale imaginii
lor pozitive.
• caracteristici ale indivizilor.
Fiecare persoana invata sa distinga inca din copilarie binele de rau, ceea ce este corect de incorect,
dezvoltandu-si propriul set de valori. Acesta este insa influentat de persoanele din jur (familie, prieteni,
profesori), de evolutia valorilor culturale nationale si internationale. Structura psihica a individului, ca si
sistemul de educatie, au o puternica influenta asupra stabilitatii setului de valori individuale.
• documentele de formalizare a structurii organizatorice.
Prevederile si regulamentele interne, ca mecanisme de oficializare a pozitiei ocupate in interiorul
firmei, pot si trebuie sa promoveze valorile pe care se construieste etica in afaceri. Calitatea acestor
instrumente ale managementului este hotaratoare pentru crearea si consolidarea comportamentelor
oneste in cadrul firmei si in afara ei.
• conceptia managementului de nivel superior privind responsabilitatea sociala a firmei si raportul
cu profitabilitatea.
In situatii normale de functionare a economiei, firma care face dovada unei inalte responsabilitati
sociale si, in consecinta, a unei moralitati ridicate in afaceri va beneficia de increderea angajatilor,
clientilor, partenerilor si societatii in ansamblu. Efectul pe planul profitabilitatii este direct proportional cu
etica in afaceri.
Studiile privind etica in afaceri arata ca nu toate organizatiile parcurg toate etapele dezvoltarii
morale. Exista organizatii care se cantoneaza intr-un anumit stadiu perpetuat de structuri invechite,
mentalitati rigide, respingerea schimbarii.Practica releva faptul ca o organizatie isi poate incepe activitatea
in orice stadiu. Ea poate debuta ca o firma etica, involuand pe parcurs, sub actiunea factorilor mentionati,
catere tipul imoral. Trecerea dintr-un stadiu in altul al evolutiei morale nu este conditionata de parcurgerea

7
unei durate determinate. Expusa influentelor factorilor conjunctuali, firma poate trece relativ brusc de la
un stadiu superior al dezvoltarii morale catre stadii inferioare si invers.
Pentru firmele romanesti confruntate cu dificultatile ce decurg din tranzitia de la o societate la alta,
in fond, de la un sistem de valori la altul, etica in afaceri este nu numai o problema noua, ci si una foarte
importanta. A realiza echilibrul intre etica si profitabilitate intr-o societate in care cursa spre acumularea de
capital si bogatie pune in miscare forme aflate in evidenta contradictie cu morala, se dovedeste adesea o
problema spinoasa. Daca insa sanatatea morala a unei societati depinde de sanatatea morala a indivizilor
care o compun, Romania are sansa pe care un popor cu reguli milenare despre Adevar, Bine, Frumos, le
poate oferi unei tari.

Concluzii

Comunicarea onesta si tratamentul corect

a) In privinta clientilor firmei
Produsele trebuie sa fie de calitate, sigure, sa aiba instructiuni de folosire, avertismente asupra
efectelor nedorite ale pericolelor posibile pentru consumator.
Supozitia generala pe care se bazeaza comertul este cea a consumatorului adult, dotat cu
discernamant, inteligent, capabil sa-si dea seama de riscuri, este responsabil (ceea ce, de exemplu, nu se
potriveste copiilor cand este vorba despre jucarii cu un grad de pericol, de tigari, bauturi, filme excesiv de
violente sau obscene). In cazul producatorului exista presupozitia ca este matur, inteligent, responsabil,
bine intentionat Acestea sunt in general cazuri ideale, adesea aratand totusi comportamente reale
frecvente.
Ce se intampla insa in cazul in care consumatorul este iresponsabil iar producatorul este necalificat?
Piata singura nu poate sa reglementeze astfel de situatii. Uneori ceea ce se ofera pe piata nu doar ca nu
satisface o nevoie (de mentinere, de autodezvoltare,), dar, mai mult, poate sa lezeze cele mai semnificative
datorii fata de sine ale consumatorului si datorii fata de altii ale producatorului. De exemplu, utilizarea
excesiva a imaginilor de femei in reclamele la obiecte de uz casnic le circumscrie acestora o imagine de
etene servitoare ale familiei iar utilizarea excesiva a imaginii femeilor ca trup intareste imaginea ca femeile
sunt obiect sexual. Reclama promoveaza utilizarea femeilor ca obiecte si a sexului ca mijloc de manipulare.
Ea poate intarii prejudecatile rasiale. Reclama uzeaza de minciuni, iluzii pozitive (vei cuceri lumea daca
folosesti parfumul X), de seductie, kitsch. Este sistematic incalcat principiul adevarului (al veridicitatii). In
numele unui astfel de principiu ar trebui permisa doar prezentarea informatiilor despre calitate si utilizare.
Producatorii mizeaza pe faptul ca un consumator mediu poate sa nu le inteleaga dar ca astfel are si el
responsabilitatea in fata alegerii pe care o face.
Responsabilitatea, pentru a fi etica, trebuie sa fie reciproca.
b) In privita angajatiilor
Angajatii sunt tratati adesea ca o marfa - forta de munca, desi sunt fiinte umane, scopuri in sine.
Cele mai dezumanizante tratamente se aplica mai ales in zonele in care exista o piata a fortei de munca
caracterizata de monopson (un singur cumparator al fortei de munca). Etica in relatiile dintre angajat si
firma presupune introducerea si utilizarea urmatoarelor categorii de principii si norme:
8
 Drepturile angajatilor si reglementari in privinta loialitatii fata de companie. Tratarea angajatilor ca
pe o piesa pur inlocuibila, respectiv un simplu mijloc, conduce la faptul ca si ei trateaza compania ca pe o
statie de tranzitie, o simpla sursa de salariu si beneficii.
Loialitatea fata de companie se contureaza prin obligatiile reciproce: companie-angajat, prin
atribuire de roluri si responsabilitati. Unele dintre acestea sunt contractuale si legale, dar ele nu ajung
decat pentru indeplinirea sarcinilor si nu au o componenta etica. O slujba nu e niciodata doar o slujba.
Exista mereu o dimensiune morala: mandria fata de propriile produse, spiritul de echipa, grija fata
de bunastarea companiei, atasamentul fata de colegi etc.
Exista uneori conflicte de valori intre valorile companiei si cele personale. In acest caz, unii angajati
trag semnale de alarma, isi critica public propria companie. Categoria de angajati despre care discutam nu
au o viata linistita, risca foarte mult (in primul rand isi risca slujba), sunt perceputi de catre companie ca
tradatori, indezirabili, iar succesele lor sunt ocazionale.

Bibliografie
1. Abrudan, Maria-Madela, Management international, Ed. Universitatii din Oradea,2003
2. Aristotel, Politica, Ed. Cultura Nationala,Bucuresti, 1924
3. Airaksinen, Timo, Professional Ethicsan Enciclopedia of Applied Ethics, vol. 3 Academic Press, 1998
4. Aurelian Sima, Articol din Jurnalul National 2006
5. Beatty Jack, Lumea in viziunea lui Peter Drucker, Ed. Teora, 2000
6. Craciun, D., Etica in afaceri, Bucuresti, Ed. ASE, 2005
7. Etica si eficienta profesionala, Ed. Bic. all, Bucuresti, 2005
8. Grigoras, I., Probleme de etica,Iasi, Ed. Univ. Al. I. Cuza, 1999
9. http://www.infoeuropa.ro
10. Gortner, Harold, Ethics for Public Management, Geenwood Press, New York, 1991
11. Ionescu, Gh., Cultura afacerilor. Modelul american, Ed. Economica, Bucuresti 1997
12. http://www.quatloos.com/m 1 m/ mlm.htm
13. Popa, Mirela, Etica afacerilor si managementul,Casa Cartii de Stiinta 2006
14. http://www.amp.org.ro/index proiecte.html