CAPITOLUL I

Educatia, invatamantul si societatea cunoasterii in sec. XXI

Intre institutiile educatiei si soc exista o rel circulara. Dezv soc genereaza schimbari in
educatie, iar calitatea educatiei conditioneaza progresul soc. In prezent omenirea se afla intr-o
era a tehnolgiei bazata pe informatie care are faze succesive: soc informationala, soc cunoasterii
si soc constiintei.

Soc informationala e definita in documentele U.E. drept un nou mod de soc ce se

dezvolta ca urmare a revolutiei in domeniul TIC ( tehnologia informatiei si comunicatiei).

Son informationala se bazeaza pe colectarea, stocarea, prelucrarea, transmiterea si utilizarea info

si cunostintelor. Domenii de actv:

-politic: tel mobil, fax, calculator

-economic: cresterea productivitatii si competitivitatii

-social: reconversia fortei de munca, perfectionare

-cultural: cetatenii sa poat accesa info

Conceptul de soc cunoasterii are in prim plan cunoasterea, modalitatile de achizitii, de

transfer si exploatare. Volumul cunosterii care sta la dispozitia noastra se deruleaza la fiecare 5
ani. Exista 3 faze ale soc cunpasterii:

1.cunoasterea de dragul iluminarii si intelepciunii ( epoca iluminismului)

2.cunoasterea aplicata ( epoca industriala)

3.cunoasterea despre cunoastere (epoca cunoasterii).

Soc. Cunoasterii face din cunoastere:

-sursa de baza

-sursa principala a puterii, a bunastarii

1
-spatiul principal al generarii si existentei locurilor de munca

-mijlocul de actiune al noilr actori

-zona principala a conflictelor sociale

-baza deciziilor

-modul de finantare a competitiei

-criteriul avutiei nationale.

Soc cunoasterii asig o cunoastere pt toti cetatenii folosind mijloace noi: internet, cartea
electronica, metode de invatare prin procedee electronice ( e-learning).. rel dintre soc si educatie
tb construita astfel incat absolventii sa aspire si sa practice invatarea continua prin eliminarea
barierelor dintre educatia de tip academic, respectiv dintre “ a sti” si “a face”; “a cunoaste “ si “ a
aplica” punand accent pe formarea de competente.

Un inceput in acest sens este lansarea Programului “Instruirea in soc cunoasterii” (22
ian 2009) care urmareste dezvoltarea capitaluluui uman. Programul este co-finantat din Fondul
Social European programul operational sectorial pt dezvoltarea resurselor umane (POSDRUM).
Viitorul si progresul fiecarei tari in soc cunoasterii va depinde de importanta acordata educatiei si
instruirii, pt ca ele previn segmentarea sociala, contribuind la integrarea cat mai multor oameni in
viata ec si soc; promoveaza dezv continua, creativitatea. Nimeni nu va accepta schimbul daca nu
crede in ea, de aceea este atat de important procesul politic. Este de datoria fiecarui guvern al
carui obiectiv este dezv pt sec XXI sa creeze conditiile propice functionarii unei soc a
cunoasterii.

Documente si strategii ale U.E si C.E.(Lisabona, Bolognia, Copenhaga, Berlin)

Comisia inter pt educatie in sec XXI, reunita sub egida UNESCO condusa de Jacque
Delors realizeaza o pledoarie cu sugestii si strategii realiste de actiune. Rezultatele au fost
cuprinse intr-un raport cu titlul “Comoara launtrica” (2000). Raporul prezinta un concept care se
sprijina pe 4 piloni: a invata sa sti, a invata sa faci, a invata sa traiesti impreuna cu ceilalti, a
invata sa fii.

2
 Procesul de invatare cu scopul de a cunoste presupune insusirea modulu icum trebuie sa
inveti, facand apel la concentrare, memorare si gandire pt a aprofunda cunostintele.

A invata pt a sti cum sa actionezi nu vizeaza doar calificarile profesionale, ci competenta

fiecaruia de a se putea adpta la situatii noi si de a lucra in echipa; astfel se face trecerea de la
principii la competente.

A invata cum sa convietuim, a invata traiul impreuna cu ceilalti necesita dezvoltarea

capacitatii de a-l descoperi pe celalalt, a impartasi experienta si a formula strategii de depasire a
situatiilor conflictuale.

A invata sa sti si a invata sa actionezi cuprind asimilarea cunostintelor din diferite domenii
de interes si folosirea acestora in vederea dezvoltarii personale si profesionale.

A invata sa traiesti impreuna cu ceilalti si a invata sa fiisunt obiective de “drum lung”,

specifice educatiei pe parcursul intregii vieti.

Formarea personalitatii umane presupune parcurgerea catorva etape distincte:

-educatia initiala:copilaria, adolescenta

-educatia continua:tineretea, maturitatea

-pensionarea.

Invatarea pe tot parcursul vietii este esentiala pt ca oamenii sa ramana stapani pe destinul lor, sa
stie cine sunt, ce cunostinte si priceperi pot activa pe piata muncii.

Programul european “Invatare pe tot parcursul vietii” are in atentie ameliorarea

nivelurilor reduse de participare la educatie a adultilor, a celor slabi calificati, in scopul reducerii
obstacolelor in calea angajarii.

1.Conceptia de la Lisabona-11 aprilie 1997 vizeaza compatibilitatea calificarilor academice in

Europa, prin recunoasterea reciproca a diplomelor din inv superior in scopuri profesionale pe
baza directivelor U.E.

2.Declaratia de la Bologna – 19 iunie 1999 presupune 6 OB strategice:

3
*implementarea suplimentului de diploma

*invatamantulk sup axat pe 2 cicluri:licenta, master

*implematarea sist de acumulare si transferare de credite

*cresterea mobilitatii studentilor, a profesorilo si a cercetatorilor

*asid calitatii inv superior

*realizarea Spatiului European al Invatamantului Superior( SEIS).

Prin comunicatul de la praga – 19 mai 2001 s0au stabilit inca 3 OB in continuarea celor sase:

*lifelong learning – esential pt invatamantul superior

*institutiile de inv superior si studentii sa fie “parteneri competenti , activi si constructvii” in

formarea lifelong learnig

*promovarea atractivitatii ariei europene a invatamantului superior catre studentii din europa si
alte bparti ale lumii

3.Declaratia de la Copenhaga – 30 mai 2002 a vizat dezvoltarea politicilo de informare si

orientare profesionala, identificarea unor metode optime pt recunoasterea calificarilor si a
competentelor, cat si asigurarea calitatii in educatie si formare profesionala.

4.Conferinta de la Berlin – 19 sept 2003 a avut ca OB “accelerarea realizarii spatiului european

al invatamantului superior”, unde au fost formulate urmatoarele “ consideratii, principii si
prioritati”:

*cresterea coeziunii sociale si reducerea inegalitatilor de orgin social, sexual la nivel national,
european

*invatamantul superior este o responsabilitate

*valorile academice tb sa fie in raporturi de cooperare si schim la nivel academic international.

Aceste actiuni sunt in continuarea celor 3 OB de la Bologna si Praga promovand o

actiune suplimentara: dezv unei legaturi mai stranse intre SEIS si ERA ( Aria Europeana a

4
cercetarii) – doi “stalpi ai soc bazate pe cunoastere” nivelul doctoral ca i nal treilea ciclu i
ncadrul Bologna.

In consecinta, nivelul arhitectural, conform Comunicatului de la Berlin se constitue 3\4

ani licenta + 2\1 an master + 3 qni doctorqat.

5.Comunicatul de la Londra – 18 mai 2007 a adoptatt strategia “Spatiul European al

Invatamantului Superior in context global”. Procesul de la Bologna a reprezxentat pr toate
statele, inclusiv pr Romania, reforme profunde ale invatamantului superior, schimbari de
legislatie, reconsiderarea princiilor de baza al procesului educational pt o soc bazata pe
cunoastere. Progresele realizate de Romania sunt marcate de rapoarte nationale bianuale.

In 19 mai 2007 s-a elaborat strategia “Educatiei si Cercetarii pt Soc Cunoasterii” care
vizeaza dezv educatiei si cercetarii pe perioada 2009-2015, OB final e asumarea sociala, reala a
unei scale de valori.

OB specifice sunt:

*situarea performantelor elevilor romani la nivel international PISA printre primii 10

*plasarea a cel putin 3 univ romanesti intre primele 500 din lume

*cresterea de 5 ori a productiei stiintifice si triplarea indicelui global de inovare

*reducerea ratei de abandon scolar sub 5 la 100

*eliminarea diferentelor dintre inv rural si cel yrban, dintre minoritati, copii cu nevoi

*cresterea cu pana la 20 la 100 a participarii adultilor la educatia permanenta

*transformarea corpului didactic intr-o elita profesionala a natiunii

*alocarea a cel pitin 7 la 100 din PIB pr educatie si cercetare.

Masurile strategice propuse necesita coordonarea riguroasa a mai multor tiputi de actiuni:

-legislative :elaborarea de proiecte de lg

-administrative si de politici publice: reorganizarea institutiilor de invatamant

5
-finaciare: alocare a cel putin 7 la 100 din PIB

-de formare a resurselor umane pt a avea garantia ca noua lege va fi aplicata si folsita la maxima
eficienta si responsabilitate.

Pt implemetarea strategiei tb indeplinite cateva conditii: asumarea strategiei la nivel

guvernamental ,monitorizarea riguroasa a strategiei .

CAP II

MANAGEMENTUL CALITATII IN EDUCATIE

Calitatea e definita ca un atribut al unui produs, serviciu, exprima gradul in care acesta
satisface nevoia sociala. (cu timpul s-a constituit stiinta calitatii).Comunitatea europeana are in
centrul preocuparilor asigurarea calitatii, ca o componenta esentiala a competitivitatii in toate
domeniile de actv.

Definitiile calitatii in educatie iau 6 forme:

-excelenta:vizeaza nivelul superior de atingere a standardelor educatiei

-proces: sunt vizate caracterul procesului educationqal

-produs:vizeaza produsele educatiei, adica pregatirea absolventilor, conduita scolara si sociala

-standarde: presupune conformitatea formarii cu standardele ocupationale

-beneficiar: se refera la realizarea asteptarilor beneficiarilor

-analiza cost-beneficiu:vizeaza determinarea eficientei si a eficacitatii.

Managenetul calitatii e un domeniu ce implica dezvoltarea sistemelor de calitate in

institutiile publice si private. De asemenea, implica actiuni de proiectare, asigurare si
imbunatatire acesteia.

Mecanismul de asigurare a calitatii in Romania

6
 Calitatea educatiei e ansamblul de caracterisitici al unui program de studii prin care
sunt satisfacute asteptarile beneficiarilor si standardele de calitate.

1)evaluarea calitatii in educatie consta in examinarea masurii in czare o organizatie educativa si

programul ei indeplinesc standardele de referinta

2)asigurarea caliattii educatiei e realizata printr-un ansamblu de actiuni de masurare prin care se
formeaza increderea beneficiarilor ca organizatia furnizoarede educatie satisface standardele de
educatie

3)controlul calitatii educatiei se face sistematic de catre o autoritate de inspectie desemnata pt a

verifica respectarea standardelor prestabilite

4)imbunatatirea calitatii educatiei presupune evvaluare, analiza si actiuni corective continue.

Calitatea in educatie e asigurata de urmatoarele procese:

-planificarea si realizarea rez asteptate ale invatarii

-monitorizarea rez

-evaluarea externa si interna

-imbunatatirea continua a rez in educatie.

In asigurarea caliatatii in educatie se au in vedere anumite domenii si criterii.

Domeniile sunt:

a) Capacitatea institutionala se refera la organizarea externa:structurile institutionale

administrative si manageriale, baza materiala si resursele umane
b) Eficacitatea educationala consta in mobilizarea de resurse cu scopul de a obtine rez bune
de la elevi. Se concretizeaza in:continutul programelor, rez invatarii, actv de cercetare,
etc
c) Managementul calitatii cuprinde: strategii si proceduri pt asigurarea calitatii, privind
initierea, monitorizarea si revizuirea periodica a programelor si actv desfasurate,
proceduri de evaluare a invatarii, baza de date actualizata sistematic, transparenta info de
interes public, certificate, diplome, calificari.

7
 Asigurarea interna a calitatii educatiei va fi realizata prin instiintarea in fiecare
scoala a Comisiei pt evaluare si asigurarea calitatii – conducatorul comisiei e direct
responsabil de calitatea educatiei furnizate. Componenta comisiei: 1-3 reprezentanti ai
profesorilor, 1 reprezentant al sindicatului, unul al parintilor, unul al elevilor, unul din
Consiliul local si unul al munoritatilor nationale – din corpul profesoral. Atributiile comisiei:

- elaborarea, coordonarea si aplicarea procedurilor si actv de evaluare si asigurare a calitatii

- elaborarea anuala a unui raport de evaluare interna privind calitatea educatiei in scoala

- formularea de propuneri pt imbunatatirea calitatii educatiei

- cooperarea cu agentia specializata pt asig caliatatii.

Pt evaluarea interna a calitatii s-au infiintat Agentia Romana pt Asigurarea

Calitatii Inv preuniversitar (ARACIP) si Agentia Romana de Asigurarea Calitatii Invat
Superiot (ARACIS). Primul pas in asigurarea calitatii e procesul de autorizare\ acreditare
institutionala, apoi se vorbeste cu adevarat de calitate.

Atributiile ARACIP si ARACIS:

-elaborarea de standarde, standarde de referinta si indicatori de performanta pt evaluare si

asig calitatii

- evaluarea calitatii eduationale in inv preuniversitar

- realizarea impreuna cu inspectoratele si directiile de resort din MEC a actv de monitorizare

si control al calitatii

- elaborarea manualelor de evaluare ijnterna a caliattii

- elaborarea ghidurilor d ebune practici

- publicarea unui raport anual cu privire la propria actv.

Legea privind asig calitatii educationale e necesara. C utotii ne dorin un inv de

calitate si scoli de calitate. In declaratia de principii din 2005, ARACIP sustine ca educatia
de calitate se fundamenteaza pe o serie de principii:

8
 - E centrata pe clientii si beneficiarii serviciilor educationale
- E oferita de institutii responsabile
- E orientata pe rezultate
- Respecta autonomia individuala si institutionala
- Are ca OB imbunatatirea continua a performantelor
- E promovata d elideri educationale
- asig participarea actorilor educationali si valorizarea resursei umane
- se realizeaza in dialog si prin parteneriat cu institutii, organizatii, cu beneficiarii directi si
indirecti ai educatiei
- se bazeaza pe inovatie si diversificare.
Actorii implicati in asig calitatii educationale sunt cadrele didactice, elevii,
parintii, conducerea scolii , Comisia pt evaluarea si asig caliatatii, inspectoratele, ARACIP, MEC.
Managemetul calitatii educationale se bazeaza pe o cultura a calitatii in institutiile scolare. Aceasta
presupune implicarea cadrelor didactice in proiectarea, producerea, monitorizarea si imbunatatirea
calitatii. Asig calitatii nu e un proces exterior scolii si profesorilor.

Domenii, criterii, standarde si mecanisme de asigurare a calitatii procesului si sistemului de

invatamant din romania

Standardele nationale de evaluare se utiliozeaza pt:

- autorizarea d efunctionare provizorie
- acreditare
- calitate ( de referinta). Aceasta s eaplica in inv preuniversitar de stat si particular si se
refera la domenii si crt.
Cele 3 domenii vizate sunt: capacitatea institutionala, eficacitatea educationala si managementul
calitatii.
Criteriile se refera la aspectele fundamentale de organizare si functionare a unei organizatii
furnizoare de educatie. Pt fiecare domeniu sunt definite subdomenii, pt fiecare subdomeniu sunt
formulati indicatori, iar la fiecare indicator sunt definiti inscriptori.
Descriptorii sunt enunturi care stabilesc cerintele de calitate pe care furnizorul de
educatie tb sa le indeplineasca, pt fiecare indicator. Standardul de referinta reprezinta descrierea

9
cerintelor care definesc un nivel optional de realizare a unei actv de catre furnizorul de educatie
pe baza practicilr existente la nivel national \ european. Calitatea educatiei tb sa devina o
prioritate pt orice institutie. Predarea si invatarea de calitate contribuie la dezvoltarea personala
a elevilor. Asig calitatii educationale depinde de profesionalismul si responsabilitatea resursei
uman didactica. Viitorul natiunii si al omenirii depinde de educatia pe care acestia o primesc.

CAP III
Statutul epistemolgic al pedagogiei

Pedagogia studiaza esenta si trasaturile fenomenului educational, scopul si sarcinile

educatiei, valoarea si limitele ei, continutul, principiile si formele de desfasurare a proceselor
educationale. Pedagogie=cuv grecesc “paidagogia” , pais=copil, agogi=act de a conduce, adica
a conduce copilul ( spre cunoastere), a-l creste, a-l forma.

Normativitatea pedagogica (principii didactice-pedagogice)

Normativitatea procesului de inv repr un ansamblu de norme, reguli, numite si principii

didactice sau pedagogice; au valoare strategica si operationala care tb respectata pt a asig
eficienta actv proiectate la nivelul sistemului de inv. Principii:
*Principiul insusirii constiente si active imbina participarea constienta a celui care invata cu
invatarea prin actiune. A sti cu adevarat inseamna a intelege. Fara intelegere, memoram
mecanic iar cunostintele nu pot fi plicate in practica, si de obicei nici nu sunt durabile;
*Principiul particularitatilor de varsta unifica 2 aspecte: tratarea diferentiata a elevilor si
complexitatea sarcinii. Instruirea se face personalizat.
*Principiul intuitiei in invatare \ principiul corelatiei dintre senzorial si rational, concret si
abstrac are un fundament bazat pe valorificarea intentiei celui care invata, a capacitatii lui de a
intelege direct realitatea. A intui nu inseamna numai a contempla, ci a construi operatii, a gandi,
a face scheme mintale. Este necesara deci formarea imaginii, prin contactul elevului cu ceea ce
invata.
*Principiul integrarii teoriei cu practica exprima cel mai bine faptul ca invatamantul nu e un
act in sine, ci o pregatire pt viata autentica. Fara practica, invatarea e incompleta, insuficienta. A

10
 invata nu inseamna numai a sti, ci a invata sa faci ceva cu ceea ce sti. Invatarea teoretica se
reflecta in realizarile practice, aplicative, atitudinale ( conferinte, vizite, excursii, rezolvari de
probleme si exercitii).
*Principiul sistematizarii si continuitatii in invatare vizeaza 2 aspecte: realizarea ssitematizarii
si asig continuitatii in predare-invatare-evaluare.
*Principiul insusirii temeinice a cunostintelor si abilitatilor se realizeaza pe tot parcursul actv
de invatare. Temeinicia cunostintelor e asigurata prin repetitii, exersare, studii ritmice, aplicatii,
etc.
Principiile didactice au:
*c general:oriecteaza si regleaza actv didactica in ansamblu
*c dinamic: deschise catre cercetarea stiintifica si practica educationala
*c obiectiv determint de cunoasterea comunicare- creativitate
*c sistemic, adica interactioneaza, sunt interdependente.

Formele educatiei

1) educatia formala cuprinde ansamblul act educative realizate in mod planificat, sistematic in
cadrul scolilor, liceelor, univ, in trepte scolare si pe ani de studiu. Prin ed formala se asigura o
formare intensiva, cu OB clar precizate, esalonate pe baza unor programe de studiu, sub
conducerea unui corp profesoral specializat si care se adreseaza elevilor si studentilor. Ed
formala repr un instrument de integrare sociala, fiind intotdeauna evaluata social.
2) Educatia nonformala (extrascolara) se desf intr0un cadru institutionalizat dar situat in afara
scolii. Instructia extrascolara se imparte in: *parascolara:cursuri de perfectionare, recalificare
*periscolara:refacerea echilibrului psihic si fizic
prin relaxare. Ex: cluburi ale copiilor, cluburi sportive, teatre, muzee, biblioteci, softuri
educationale.
3) educatia informala ( incidentala) provine din mediul de viata, din ambianta familiala,
civilizatia urbana, viata satului. Se realizeaza i nafara cadrului organizat, institutionalizat. Acest
tip de educatie ocupa ponderea cea mai mare in timp si ca influenta asupta fiintei umane.

11
 Domeniile educationale ( educatia intelectuala, morala, estetica si artistica, fizica si
sportiva, tehnologica \ profesionala)

Domeniile educationale reprezinta ansamblul valorilor pedagogice fundamentale: bine,

util, adevar, frumos, sacru, etc care confera o dezvoltare a personalitatii umane intr-un cadru
stabil la nivelul sistemului si procesului de invatamant. Domeniile educationale corespund
dimensiunilor esentiale a formarii fiintei umane.
1. Educatia intelectuala consta in formarea \ deavoltarea personalitatii prin asimilarea de
cunostinte si prelucrarea acestora ( gandire, imaginatie, memorie). OB ed intelectuale sunt
informarea care urmareste asimilarea cunostintelor si formarea intelectuala(cunoastere,
comunicare, memorare) si la dezv potentialului creativ, insusirea metodelor si tehnicilor de
munca intelectuala.
Educatia intelectuala repr nucleul valoric al personalitatii, realizabil prin dobandirea
a trei tipuri de competente:
 Competente informationale:lectura, observarea obiectelor si fenomenelor, luarea de notite,
intocmirea d efise, note d electura
 Competente operatorii presupun prelucrarea informatiilor prin exercitiu, comparare,
interpretare
 Competente de comunicare ( oral ,scris) vizeaza capacitatea de a exprima clar si precis cele
invatate.
Educatia intelectuala constitue baza celorlalte componente ale educatiei si e in acelasi timp
deschisa “noilor educatii”.
2.Educatia morala ( moral=morav=obicei de comportare) se ocupa de formarea profilului
moral al individului. Morala e o forma a constiintei sociale si reflecta relatiile ce se stabilesc
intre oameni aflati in interactiune. Ed morala apeleaza la numeroase metode si principii:
exemplul, povestirea, explicatia, convorbirea, prelegerea morala, etc.
OB ed morale au in vedere optimizarea raporturilor omului cu sine insusi si cu
lumea:
*Formarea constiintei morale la nivel cognitiv se refera la informarea copilului cu privire la
norme, valori, reguli morale. La nivel afectiv, formarea constiintei morale presupune exprimarea
adeziunii sau respingerea valorilor, normelor. La nivel actional – volitiv presupun eprezenta

12
efortului voluntar, depasirea obstacolelor interne si externe, adoptarea unei decizii morale. Prin
unirea celor 3 componente:cognitiv, afectiv, volitiv rezulta convingerile morale. Astfel, copilul
cunoaste si intelege norma morala, manifesta adeziune fata de ea, insa pot aparea si dezacorduri,
contradictii, opozitii. Pof tb sa intervina cu masuri corespunzatoare.
*Formarea conduitei moraleimplica deprinderi de comportare morala si trasaturi pozitive de
caracter. Un rol esential in formarea deprinderilor o au modelele; primele deprinderi se formeaza
prin a imita modele familiale. Obisnuintele morale apar in continuarea deprinderilor. Ex:
deprinderea de a saluta, respecte se transforma in obisnuinta.
*Trasaturi de caracter:harnicia, cinstea, sinceritatea, modestia, sociabilitatea, spiritul de
cooperare sunt forme stabile d ecomportare morala si se manifesta constant si durabil in faptele
de conduita, in relatiile copilului cu ceilalti.
Cele 2 deziderate – constiinta si conduita morala – se interconditioneaza si se
completeaza reciproc. Omul nu s enaste fiinta morala, iar maniera in care devine depinde de
educatia primita ( in scoli orele de dirigentie si de cultuta civica).
3.Educatia religioasa ne acea componneta a educatieiprin care se dezvolta religiozitatea;
aceastab reprezinta o stare psihica si cuprinde sent si atit fata de valoriel promovate de biserica.
A fi initiat dpdv religios inseamna a fi educat, a avea capacitatea de a spori educatia si de a o
continua de unul singur. Ed religioasa incepe din fam si se continua prin actv de tip religios la
gradinita si la orele de religie.
4.Educatia estetica apeleaza la potentialul educativ al frumosului artisitc, social si natural in
vederea formarii personalitatii.Estetica= stiinta despre frumos, studiaza lg si categ frumosului.
Arta e o componneta principala a esteticii. Rel educatie – arta e dialectica. Ed e definita ca arta,
iar arta e o sursa a cunoasterii didactice ci finalitate educativa.
Prin formarea receptorului de arta, ed estetica uramrestesensibilizarea copilului,
formarea gustului estetic, respectiv capacitatea de a reactiona spontan printr-un sent de satisfactie
\ insatisfactie fata de obiecte, fenomene, opere d earta, etc. Formarea creatorului de arta
presupune dezv capacitatii de a crea noi valori estetice si cultivarea aptitudinilor estetice
creatoare. Pt prof e imp sa descopere la timp si sa formeza abilitati.
Gustul estetic, judecata estetica, idealul estetic, sent si convingerile estetice sunt principalele
componente ale atitudinii estetice.

13
 Opus educatiei estetice este cultivarea kitsch-ul= a face ceva de mantuiala, care
inseamna imitatie, lipsa de autenticitate si de originlitate.
5.Educatia fizica e o componneta a educatiei care actioneaza ca un lian intre fizic si psihic,
motricitatte si emotivitate. Ed fizica urmareste consolidarea sanatatii, a capacitatilor de munca, a
calitatilor motrice, refacerea fortei fizice si psihice. OB ed fizice vizeaza dezv fizica si psihica:
-intarirea sanatatii si calirea organismului
-dezv psihica si formarea personaliattii “Mens sana in corpore sana”
6.Educatia tehnologica contribuie la formarea si dezv personalitatii prin aplicarea rationala a
cunostintelor, mai aes in domeniul productiv. Scopul ed tehnologice e adptarea
comportamentului persoanei la specificul tehnologic al vietii cotidiene. OB vizeaza atat formarea
si dezv capacitatii de aplicare a cunostintelor in actv sociala cat si de stimulare a creativitatii
tehnice.
7.Educatia profesionala contribuie la pregatirea tinerei generatii pt mo profesie sau o meserie
intr-un anumit domeniu:industrie, agricultura, sanatate, cultura. OB:
-formarea orizontului cultural-profesional
-formarea unor deprinderi, priceperi, capaciatti, competente in plan actional
-formarea si dezv intereselor de cunoastere, a dragostei fata d eprofesie, familiarizarea elevilor
cu diferite profesii.
8.Educatia sexuala vizeaza instruirea tinerilor in privinta snatatii sexuale si a reproducerii. Nu
tb redusa doar la corespondenta sa biologica, ci tb abordata in context afectiv-emotional si etic-
comportamental.

Noile educatii

In afara educatiei clasice exista studii care privesc schimbarile ec, evolutiile demografice,
schimbarile politice-sociale, progresele stiintifice si care determina si influecteaza cursul
educatiei de maine. Enumerarea noilor educatii:
*educatia pt pace si cooperare
*ed ecologica
*ed pt participare si democratie
*ed demografica

14
 *ed pt comunicare si pt mass-media
*ed nutritionala
*ed economica si casnica-moderna
*ed pt timpul liber
*ed interculturala
*ed pr democratie si drepturile fundamentale ale omului
*ed pt o noua ordine ec internationala
*ed pt tehnologoo si progres
*ed sanitara moderna.
S-au propus mai multe modalitati de introducere a noilor educatii in spatiul educatiei
formale:
-demersul infuzional – fara modificarea planurilor si programelor scolare
-demersul modular – crearea de module
-demersul disciplinar – introducerea de noi discipline
-demersul interdisciplinar – abordarea noilor educatii sub forma de sinteze stiintifice realizate
anual sau semestrial de echipe d eprofesori.

Alternative educationale

Presupun strategii de organizare si perfectionare a actv educative, altele decat cele din
scoala.
 Pedagogia Warldof propune o adaptare a educatiei la tirmurile biofiziologice ale copilului (
1919, Stuttgard, Rudolf Iteines)
Principalele caract ale pedagogiei Warldolf sunt:
-transformarea fiintei umane, dezvoltarea sa armonioasa, stabilirea unei rel intre individ si lume
si intrarea sa in viata sociala
-cunostintele sunt instrumente pt formare si pt asig leg cu viata
-un loc important il ocupa artele:lucrul manual, artizanatul, sculptura, pictura, modelarea, la care
se adauga vorbirea, scrierea, lectura, geografia, istoria, lb straine, desenul, etc
-elevii sunt considareti individualitati si sunt acceptati fara discriminari de rasa, sex, religie,
conditie sociala

15
 Unitatea functionala o reprezinta clasa cu elevi de aceeasi varsta; componneta clasei n us
emodifica, evitand repetarea anului (considerandu-se ca are consecinte dezastruoase). Exceptii
fac cazurile in care de comun acord, prof, medic, parinte considera ca dezv copilului e
intarziata. Esenta pedagogiei Warldof o reprezinta rel prof-elev; prof tine leg cu parintii cu care
se-ntalnesc cel putin o data pe semestru. Timp de 8 ani prof preda mai multe discipline pt a
descoperi vocatiile sau slabiciunile elevilor; nu exista manuale, elevii isi creeza singuri “carti”,
adica caiete de notite cu amprenta personalizata a elevului. Evaluarea nu se bazeaza pe teste sau
examene, ci are personalitatea copilului, insa se ia in vedere si efortul real pe care elevul l-a
depus pt a atinge un anumit rezultat. Evaluarea consta intr-o caracterizare caliatativa in care se
evidentiaza ceea ce este pozitiv si se critica ceea ce este negativ.
 Pedagogia Montessori isi propune sa invete copilull sa gandeasca si sa actioneze independent,
responsabil ( Maria Montessori, 1909). Automotivarea e cheia invatarii complete, copilul si
invatarea sunt situate pe primul loc, iar predarea si programa, pe loc doi. Intr-o clasa Montessori
exista 4 arii de studii:
*viata practica-actv practice din viata de zi cu zi prin care copilull se adapteaza mediului,
exerseaza concentrarea atentiei
*actv senzoriale pt dezv simturilor, ascutirea inteligentei
*actv de limbaj:vorbit, cris, citi
*actv matematice:operarea in plan concret.
In calsa Montessori exista un singur exemplar al fiecarui material, de aceea un singur
copil il poate folosi, ceilalti asteapta pana colegul isi termina actv. La inceput se creeaza
conflicte, dar pe parcurs se educa respectul pt lucru lceluilalt si rabdarea de a astepta sa ii vina
randul.
 Alternativa step by step e un program destinat copiilor d ela 0 la 13 ani, precum si familiilpr
acestora. Se pune accentul pe rel dintre copii, pe legatura afectiva dintre copil – educator si pe
implicarea parintilor. Etapele acrstui program: intalnirea de dimi, agenda zilei, mesajul zilei,
noutati, mapa cu lucrari cre atrag dupa sine responsabilitate, incredere, gandire independenta,
participare, deschidere. Cadrul didactic ofera copiilor multe ocazii de a-si manifeste si exersa
cunostintele dobandite. Clasle sunt organizate pe centre de actv: citire, scriere, stiinte, arte,
cobnstructii sau matematica. Sarcinile didactice sunt progresive ceea ce permit elevilor sa le rezole
in ritmul si la nivelul lor; cand prof ca toti elevii au inteles, se face evaluarea. Fiecare grup si

16
foecare individ prezinta ceea ce a lucrat in fata celorlalti, iar colegii si profesorii iau parte cu
intrebari si sugestii. Lucrarile sunt afisate in clasa cateva zile, prilej de comparatie si glindire.
Copilul invata prin descoperire interactiunea sa cu mediul, iar metodele si mijloacele
folosite sunt originale., uneori neasteptate. Copilul merge spre cunoasterea lumii inconjuratoare.

Educatia permanenta

Ed permanenta se face atat in plan temporal ( pe toata durata vietii, din copilarie pana la
varsta a treia) cat si in plan spatial. Ed permanenta=ansamblu de mijloace puse la dispzitia
oamenilor de orice varsta, pt a-si asigura deplina dezvoltare si participare eficienta la progresul
soc. Ed permanenta tine pasul cu schimbarile din viata sociala. OB ed permanente:
*grupa I :insusirea deprinderilor sociale fundamentale (scris, citit)
*grupa II: dezv capacitatii de adaptare la o soc cu anumite valori: pace, democratie, libertate,
solidaritate, etc
*grupa III:cultivarea unor trasaturi de personalitate care asigura o noua calitate a vietii
*grupa IV:OB instrumentale: “a invata sa inveti”.
Educatia in scoala este doar un debut, o pregatire pt autoeducatie; realizarea unei ed
permanentepresupune trecerea de la educatia prin altii la autoeducatie. Scopul fundamental al ed
permanente este d ea mentine si de a imbunatati calitatea vietii si progresul.

Autoeducatia

Este actv constienta si complexa a fiintei umane desfasurata in scopul desavarsirii

propriei personalitati prin care omul in stabileste, implicit sau explicit propriile scopuri si OB
educationale. Pana la varsta adolescentei, educatia ocupa o pondere mai mare decat autoeducatia,
dupa care raporturile se schimba. Varsta adolescentei e cea msi proprice pt dezvoltarea
autoeducatiei datorita celor 3 functii ale constiintei de sine:
*f( ) anticipativa – de proiectare a propriei persoane, formarea idealului in viata
*f ( ) normativa consta in modul de apreciere a val
* f ( ) reflexiva – elevul realizeaza cine este si ce vrea sa devina.

17
 Scopurile educatiei sunt stabilite de propria persoana, in timp ce scopurile educatiei sunt stabilite
de soc. Pe masura ce inaintam in varsta, autoeducatia ocupa un loc tot mai important in procesul
nostru de formare. Dezv capacitatii de autoeducatie se realizeaza pe mai multe cai:
*formarea autonomiei cognitive si a unor abilitati de munca intelectuala
*cultivarea independentei si a ibntereselor elevilor in raport cu aspiratiile lr
*educarea vointei elevilor de a depune un efort constant pt realizarea sarcinilor
*organizarea timpului
*dezv capacitatii d eautoevaluare si reflectie personala.
Autoeducatia se realizeaza sub influenta unot factori interni si externi. Factorii interni sunt:
autocunoasterea, capacitatea de a critica observandu-si neimplinirile, idealul de viata, aprecierea
val culturale,religioase, artistice. Factorii externi: nivelul de dezv al stiintei si tehnicii, a culturii,
mobilitatea profesiunilr si cerintele acestora.
Educatia este un proces de modelare a personalitatii realizat d efamilie, scoala, soc si are ca scop
pregatirea educatului pt educatie.
Autoeducatia evidentiaza faptul ca fiinta umana e rez propriei vointe.

Cap IV
Educabilitatea

Este definita drepr o caracteristica esentiala a fiintei umane. Educabilitatea este un concept
care se refera la posibilitatea de a fi educat, la capacitatea omului de a fi receptiv la influecte
educative si de a realiza acumulari progresive de cunostinte. Educabilitatea se concentreza la
nivelul la trei procese:
 Procesul biologic, centrat pe cresterea si maturizarea organismului umna
 Procesul social centrat pe libertatea individului de a se forma conform normelor comunitatii
 Procesul educational, centrat pe relatia educator – educat.
Factorii educabilitatii:
1) Ereditatea – premisa naturala a dezvoltarii psiho-individuale. Erediatatea poate fi definita ca
insusire a materiei vii de a transmite informatia genetica de la o generatie la alta, de la
ascendent la descendent. Organismele se diferentiaza prin genotip si fenotip.
GENOTIP – general=elemente comune intregii specii

18
 -individual=elemente care fac sa nu existe doi oameni identici: culoarea ochilor.

FENOTIP=totalitatea cfaract dobandite de indivizi ca rezultat al interactiunii cu mediul. Putem

intelege impactul ereditatii prin raportare la urmatoarele aspecte:

*capacitatea senzo-perceptiva

*memoria

*inteligenta

*tipul temperamental.

In scoala, tb avut in vedere permanent, sa se lucreze cu personalitati distincte, diferite

una de cealalta. In concluzie, putem spune ca factorul ca factorul genetic are actiune
probabilistica, oferind fie o ereditare normala ce tb valorificata, fie o ereditate dificitara ce pozate
fi compensata.

2. Mediul :cadru socio-uman al dezvoltarii psihoindividuale. Alaturi de ereditate, elem mediului in

care traiesti individual ii influenteaza evolutia; mediul reprezinta ansamblul elem cu care omul e
in interactiune permanenta pe tot parcursul vietii. Exista 2 mari categ de factori de mediu care
actioneaza asupra individului:
*planul factorilor naturali care ii asigura omului supravietuirea( clima, sol, vegetatie, relief)
*planul factorilor sociali presupune respectarea unor reguli de convietuire (familia, scoala,
mediul extrascolar, comunitatea religioasa).
D. p.d.v. al tipurilor de influente exercitate din parte factorilor de mediu distingem:
-influecte ale mediului proximal (persoane si situatii zilnice)
-influecte de mediu distal ( mass-media, internet). Ereditatea si mediul sunt factori probabilistici
si pot fi o sursa a dezvoltarii sau a esecului; mediul e asimilat prin invatare si educatie.
3.Educatia-factor determinant al dezvoltarii psihoindividuale. Educaia tb interpretata in sensul ca
dezvoltarea omului este binfluentata de propriile sale optiuni valorice. Potentialul ereditar va fi
activat pt a-si dezvolta capacitati necesare lui; individul va selectiona doar ceea ce considera ca
este in acord cu trebuintele si indeletnicirile sale.
Educatia controleaza si organizeaza influentelwe mediului asupra individului si le
adpteaza la particularitatile de varsta ale acestuia. In raport cu ceilalti doi factori, educatia are

19
 rolul conducator doearece creeaza si valorifica un mediu proprice pt educatie si autoeducatie
contracarand influentele negative.

Teoriile educationale

1. Teoriile ereditoriste pornesc de la premisa conform careia, ereditatea guverneaza de la inceput si

pana la sfarsit dezvoltarea fizica si psihica a individului, inclusiv atitudinile si comportamentele
acestuia.
2. Teoriile ambientaliste promoveaza actiunea factorilor de mediu, conform careia omul viu
actioneaza si reactioneaza la stimulari ale mediului.
3. Teoriile integrative EPIGENETICA regleaza procesele de crestere si dezvoltare la nivelul
interactiunilor dintre individ si mediu. De la nastere la maturitate, copilul trece printr-un proces
de crestere si maturizare care s ereaslizeza in etape succesive si coerente, in functie d eanumite
legi: lg ortogenezei ( dezv organismului), lg umanizarii ( copilul devine om), lg interactiunii
biopsihice, lg socializarii sau a adptarii, lg autonomiei constiintei umane, de unde rezulta ca
personalitatea este rezultanta interactiunii acestor factori.

Mediile educationale

Reprezinta ansamblul de factori naturali si sociali, materiali si sprirituali angajati

in activitatea de formare si dezvoltare a personalitatii umane.
1) Familia ocupa un loc aparte, actiunea ei include toate laturile formarii personalitatii pe intreaga
perioada de dezvoltare. Modelele de conduita oferite d eparinti, pe care copiii le imita, “cei 7 ani
de acasa” constituie primul model social privind formarea conceptiei lor despre viata, a modului
de comportare. Familia e cel mai important factor cu care relationeaza scoala; ea are obligatia sa
realizeze informare a parintilor cu privire la ceea ce acestia au de facut in vederea realizarii unui
front comun in procesul educational
2) Scoala e principala institutie furnizoare d eeducatie specializata in pregatirea resurselor umane
ale unei tari. Cuprind epersonal specializat pt educatie formala, iar actv desfasurata e orientata
intotdeauna de anumite prioritati ( rez sunt recunoscute prin diplome, certificate, etc)

20
3) Biserica devine un mediu educational sistematic prin insertia religiei ca disciplina. Biserica
exercita o educatie religioasa, dar si una sociala, civica, estetica, morala, etc.
4) Institutiile culturale: biblioteci, case de cuktura, muzee, case memoriale sunt medii educationale
prin programele pe care le implica de formare a tinerilor, educatia adultilor, program de petrecere
a timpului liber
5) Mass – media amplifica si diversifica experiebtele cognitive si comportamerntale ale
persoanelor, si se exprima printr-o gama larga: ziare, reviste, TV, radio, internet.
Rezumand cele expuse anterior se considera ca personalitatea umanae unica,
originala si irepetabila; ea apare si se formeaza in cadrul unui proces complex de asimilare si
prelucrare a informatiei, proces ce ppoarta bnumele de INVATARE. Acest proces e influenatt de
factori biologici ( ereditatea, dezv fizica, motivatie, vointa).
Indiferent de scopul acceptat, se constata ca educatia este o componenta a
existentei sociale, o legatura dintre individ si valorile societatii.

CAP V
Structura si dinamica personalitatii

Personalitatea = sistem bio-psiho –socio-culturalce se constituie fundamentaldin

primele etape ale dezvoltarii individuale in soc; este un agregat de aptitudini si atitudini care are
centrul sau EUL ( eu = totul despre noi insine: simpatii, antipatii, slabiciuni, virtuti).
Ce sunt oamenii? Termenul de structura se refera la cele ami stabile aspecte ale
personalitatii. Personalitatea detine procese ce initiaza si intretine comportamentele individuale.
Cresterea si dezvoltarea se refera la modificarile structuarle de la nastere la maturitate. D. P.d.v.
pedagogic, personalitatea e legata de dezvoltare si de educatie, cu scopul de a gasi cele mai
eficiente cai d estimulare a personalitatii copilului.

1. Temperamentul se exprima in conduita: afectivitatea intelectuala, afectiva, motricitate, vorbire.

Temperament= firea omului. Exista oameni:* hiperactivi – dispun de o energie inepuizabila,
rezista la solicitari, sunt rapizi, prompti. *hipoactivi – par fara “vlaga”, obosesc, se deprima
usor, sunt lenti. Cele mai vechi studii dateaza din antichitate cand Hipocrate, ulterior Galenus au
identificat 4 tipuri temperamentale: sangvin, flegmatic, coleric, melancolic. Trasaturile

21
 comportamentale se manifesta de la varste fragede si raman aproape neschimbate pe tot
parcursul vietii.
Pavlov a stabilit o corespondenta intre tipurile temperamentale si tipuriel de
activitate nervoasa superioara. ANS are la baza cunostintele sistemului nervos central. SNS:
intensitatea ( forta, echilibru si mobilitatea).
Insusiri intensitate echilibru mobilitati temperament
SNC mobil sangvinic
.puternic echilibrat inert flegmatic

Tip ANS neechilibrat coleric

slab melancolic

Relatia dintre ANS si tipurile de temperament

TIPUL EXTRAVERTIT e orientat spre cunoastere lumii externe, sociabil, agreat

de comunitate, animator, conducator de grup, insa nu s ecunoaste suficient d ebine pe sine. Se
identifica in aceasta categorie sangvinul si melancolicul.
a) Sangvinul se caract prin ritmicitate, rapiditate, comunicativitate; e temperamentul bunei
dispozitii, al adaptabilitatii; este calm, stapan pe sine, poate astepta fara incordare si poate
renunta fara a suferi mult. Sangvinicul schimba cu usurinta activitatile, insa a re dificultati in a-si
fiza si consolida interesele.
b) Colericul e excitabil si inegal in toate actv sale; e eruptiv, nestapanit, deprimat sau cuprins de
teama, panica. Depresia alterneaza cu buna dispozitie.
TIPUL INTROVERTIT e inapt pt dezvoltarea unor relatii sociale; solitar, uneori
egoist. In aceasta categ gasim flegamticul si melancolicul.
a) Flegmaticul e carcterizat printr-un calm neobisnuit, meticulos, lent, imperturbabil; se adpteaza
greu, trece cu dificulatte de la o actv la alta, e inclimat spre rutina.
b) Melancolicul sau temperamentulhipnotic are un tonus scazut, se mobilizeaza greu, e inclinat spre
interiorizare. Este sovaitor, nu risca, nu are incredere in sine, are o exagerata exigenta fata de
sine, are dificulatti in adaptatre sociala.

22
 Nu exista tipuri temperamentale pure!!!!!!!!
Implicatii educationale: copilul nu are dezvoltata cunostiinta propriei
personalitati; adolescentul, dimpotriva, se prezinta introvertit. Ii place sa se inchida in sine,
devenind obiectul propriei inspectii, cu ajutorul caruia se descopera; manifesta intens tendinta
de a afirma, de a se distinge fata de ceilalti.
Concluzii : tipul de sistem nervos este innascut. In fiecare categ temperamentala s eintalnesc
inteligenti de varf sau debili mintali, oameni normali sau anormali.

2. Aptitudinile arata ce poate individul, nu ceea ce stie el, utilizand diferiti termeni: apt – inapt,
capabil – incapabil, dotat – nedotat, reprezentati prin calificative sau punctaj. Aptitudinile
reprezinta gradul de dezvoltare a unor functii: f ( ) auzului, volumul memoriei.
D .p.d.v. pedagogic e necesar sa diferentiem aptitudinile de capacitati. Aptitudinile
reprezinta un potential ce se demonstreaza prin invatare si executie, iar capacitatile desemneaza o
aptitudine implinita care s-a consolidat prin exercitii. Clasifiacrea aptitudinilor:
*simple: sensibilitatea vizuala, acustica, tactila, orientare in spatiu, timp, simtul ritmului, calitati
ale memoriei, atentiei, aptitudini de calcul numeric
*complexe: aptitudinea muzicala presupune nu numai un aux exceptional, ci si posibilitatea de a
retine mai usor melodiile auzite; apt pt pictura nu implica numai o vedere buna, ci si capacitatea
de a distinge si a combina culorile.
*speciale – se manifesta intru – un anumit domeniu: matematica, literatura, cultura, muzica,
teatru, etc.
Aptitudinea pedagogica ( didactica) consta in comunicativitate; prof are rol de actor
intelectual care transmite cunostiinte si formeaza gandirea stiintifica a elevilor. Prof dispune d
eaptitudine empirica , de a se transpune in lcul altei persoane. Cea mai importante si autentica
generala gandire este intelogenta.

3. Inteligenta e o forma superioara de adaptare eficienta la situatii noi, problematice. Masurarea

inteligentei: empiric, inteligenta poate fi evaluata dupa randamentul invatarii, dupa usurinta
intelegerii problemelor pe care subiectul e in stare sa le rezolve, dupa dificultate. Masurarea
inteligentei nu e niciodata rezultatul aplicarii unui singur test, ci a mai multor teste care cuprind

23
 probe orale si scrise. Masurare inteligentei pune in evidenta si valorile externe: retardul
intelectual si supradotarea.
Retardul intelectual se refera la un nivel inteelctual situat sub mediu si insotit de deficiente de
comportament si adptare sociala ( IQ 55-70).
Supradotarea intelectuala reprezinta un nivel intelectual semnificativ mai mare decat cel al
populatiei ( IQ peste 130).
Intre elvii doatti si ceilalti se pot distinge trei diferente majore:
-a invata mai rapid, mai temeinic si cu o mai mare complexitate
-a sesiza, solutiona, si reactiona mai rapid la diferite probleme
-a lucra cu idei abstracte si a face conexiuni.
Implicatii emotionale: cunoasterea aptitudinilor e una din conditiile esentiale ale orientarii
scolare si profesionale. Prof are rolul de a-si valorifica disciplina predata pt stimularea
interesului profesional si formarea aptitudinilor elevilor.

4) Caracterul defineste valorile dupa care individul se ghideaza in viata ( ce e bine si ce e rau), si
felul cum se comporta ( cinstit – necinstit), dupa modul de raportare la activitatea proprie. Intre
aptitudini si trasaturile de caracter exista o legatura stransa; disconcordanta celor doua aptitudini
si atitudini conduce spre un profil psihologic de felul: inteligent, dar arogant, rautacios, lenes, dar
modest, bun sarguincios.
Atitudinile nu sunt innascute, ci dobandite; niciun copil n us enaste sincer, sociabil, harnic,
punctual, toate acestea se invata pe parcursul vietii, prin procesul educational, in mediul social,
familial. Atitudinile reprezinta o componenta d ebaza a caracterului si arata pozitia subiectului
fata d esemeni, de sine, d emunca, de evenimente. Clasifiacrea atitudinilor:
*atitudini fata de oameni: -umanism, omenie
-respect si grija fata de viata omeneasca
-intelegerea altuia, altruism
-cooperare, conciliere
-spritul critic, autocritic
*atitudini fata de sine: -modestie
-exigenta fata d esine
-increderea in fortele proprii

24
 -egoism ( in limitele normale pentru conservarea propriei fiinte)
*atitudini fata de activitate: -harnicia, stradania de a duce la bun sfarsit u nlucru
-disciplina in munca
-perfectionarea continua
-initiativa
-interes pt munca depusa .
Implicatii educationale. In perioada preadolescentei, caracterul se afle in plin proces de
dezvoltare, in timp ce adolescentu laduce cu sine mai mare stabilitate, o mai mare constanta
atitudinala; adolescentii manifesta o conduita etica, isi dezvolta sociabilitatea, leaga prietenii. In
concluzie, cu cat atitudinile si actiunile prof vor fi mai discrete si mai adecvate varstei elevilor,
cu atat vor creste sansele formarii unei personaliatti armonioase, responsabile.

Motivatie pentu cariera didactica

Motivatia se construiecte pe marginea unor enunturi de genul: imi plac copiii, imi place sa
comunic, meseria d eprof ofera satisfactii si bucurii. Demotivarea se leaga de cele mai multe ori
d easpectul financiar si de prestigiul scazut al profesorilr. Meseria de prof e o meserie dificila.
Competentele solicitate pleaca de la cele general – umane: echilibrul bio-psihic, insusiri de
personalitate, experienta de cunostere si de viata , cultura generala, cultura de specialitate,
culminand cu competente didactice: tact pedagogic, stil de predare. Nimeni nu se naste cu aceste
competente si nici nu se dobandesc peste noapte.
Meseria de prof se bazeaza pe vocatie si se poate realiza numai din placere, isi asuma
responsabilitatea si isi face datoria. Atat abilitatile profesorale, cat si insusirile de personalitate
au repercursiuni profunde in inima elevilor, provocand amintiri dupa multi ani. Prin felul sau de
a fi, prin comportament si atitudini, prof apropie sau indeparteaza copiii, iubesc sau nu materia.

Managementul carierei didactice

Cariera e un aspect important al vietii unui om si cuprinde mai multe stadii: explorare,
stabilizarea, avansarea, mentinerea si finalul carierei. In managementul carierei didactice pt etapa
de explorare sunt f importante scoala, colegii, mentorul, elevii; stabilizarea consta in dobandirea

25
unui grad de cunostiinte, experinte, respectiv primii doi ani si obtinerea definitivarii, avansarea si
mentinerea reprezinta parcurgerea celor 2 grad edidactice II si I, la interval de 4 ani; finalul
carierei poate insemna o perioada de crestere continua: calitatea d ementor, metodist, sef de
catedra, manager,etc.
Strategiile e cariera isi propun:
-cunoaste-te pe tine insuti
_cunoaste-ti mediul profesional
-ingrijeste-ti reputatia profesionala
-raami mobil, mereu in evolutie
-fii intai educator, apoi specialist ( sunt prof de)
-documenteaza rez proprii ( portofolii)
-mentinerea in forma financiara si psihica.
Satisfactiile pe care le ofera calitatea d eprof compenseaza eforturile si dificulattile
intampinate. Prof ramane mereu tanar “sufleteste” si e asemenea unui actor, da viata scenariului
eduactiv cu daruire, pasiune si entuziasm.

CAP VI
FINALITATILE EDUACTIEI

A educa inseamna a conduce; educatia e un sistem de actiuni exerciatte in mod

constient si sistematic asupra unor persoane in vvederea transformarii acestora potrivit unor
finalitati.
Conceptul de finalitate asigura sensul, orientarea si directiile actiunii instructiv –
educative. Idealul educational e finalitatea maxima care reflcta modelul sau tipul de personalitate
solicitat de societate. ln cadrul idealului educational se pot delimita 3 dimensiuni:
-dimensiunea sociala ( idealul e in acord cu tendintele de dezvolate re ale societatii
-dimensiune apsihologica( tipul de personalitate pe care soc il doreste)
-dimensiune apedagogica ( posibilitatile educatiei de a pune in practica idealul).
In esenta, idealu educational se refera intotdeauna la om, la posibilitatea devenirii lui
in conditiile unei bune educatii. Idealul educational se exprima in scopuri si OB.

26
 1.Scopurile educatiei sunt finalitati care fac legatura intre ideal si OB. Scopurile vizeaza
intentionalitati educationale pt diferite dimensiuni ale educatiei ( intelectuala, estetica, morala,
etc), pt diferite etapesi profiluriri ale invatamantului, pt diferite tipuri de scoli.
2. Obiectivele educationale – de cautat intr-o carte.
OB operationale:
a) dupa tipul de actv solicitat, sunt:

OB informative – vizeaza cunoasterea;

OB formative – vizeaza capacitati

b) dupa domeniul la care sunt:

OB cognitive ( asimilare de cunostiinte si formarea capacitatilor;

OB afective ( formarea d esentimente, convingeri);

OB psihomotorii ( operatii pracitce)

Taxonomia OB:
*TAXONOMIA BLOOM vizeaza domeniul cognitiv, astfel ordoneaza OB de la simplu la
complex.
a)cunoasterea se refera la asimilarea cunostintelor, definitii, principii,
b)comprehensiunea presupune reformularea, rezumarea unei comunicari, interpretare
c)aplicarea presupune utilizarea cunostiintelor pt rezolvarea d esituatii noi
d)analiza – descompunerea unui material, cautarea elementelor
e)sinteza – elaborare d eplan, capacitati creative
f)evaluare – formularea judecatior de valoare.
Taxonomia lui BLOOM a fost revizuita de Sorin Antonescu, iar noua viziune face diferenta
intre continutul gandirii ( a sti ce) si procedeele utilizate in rezolvarea problemelor ( a sti cum).
Dimensiunea cunostiintelor e reprezentata de “a sti ce” si are 4 categ:
*cunostiinte factuale: ex termeni, simboluri matematice, note muzicale
*cunostiinte conceptuale – redare d econcepte, teoreme, clasificari, principii
*cunostiinte procedurale: includ tehnici, metode ex: rezolvare d eecuatii, metode de rezolvare
de probleme

27
*cunostiinte metacognitive – cunostiinte despre procesele de gandire.
Dimensiunea proceselor cognitive a taxonomiei lui BLOOM are 6 capacitati, de la cea mai
simpla, la cea ami complexa: amintirea, intelegerea, aplicarea, analiza, evaluarea si creatia.
BLOOM ANDERSON
Evaluare creare
Sinteza evaluare
Analiza analiza
Aplicare aplicare
Comprehensiune intelegere
Cunoastere amintire.
AMINTIREA consta in recunoasterea si amintirea info din memorie pe termen lung
INTELEGEREA abilitatea de a forma propriu inteles pe baza materialelor educationale
APLICAREA s erefera la utilizarea unui procedeu invatat intr-o situatie noua
ANALIZA descompunerea cunostintelor in parti si descoperirea rel dintre parti
EVALUAREA include verificarea si critica
CREAREA presupune combinarea unor lucruri existente pentru a face ceva nou

*TAXONOMIA LUI KRATHWOLF are un caracter abstract; domeniul psihomotor are

importanta sa in procesul de modelare a personalitatii individului. Miscarea e o conditie
necesara de supravietuire si de independenta, permite o explorare a mediului inconjurator;
mentine sanatatea mintala si fizica, e o componenta a indemanarilor, are un rol imp in
activitatile sportive si artistice, iar comunicarea nonverbala constituie un instrument de
socializare.

*TAXONOMIA LUI HARROW cuprinde o descriere completa a comportamenteolr

psihomotoare, devenind un instrument util pt prof de sport.

28
 Operationalizarea OB educationale

E un demers pedagogic care presupune 2 actiuni complementare:

-trecerea progresiva de la nivelul idealului, scopurilor si OB generale, la formularea OB
operationale
-specificarea crt pe baza carora un OB devine operational.
Esential pt operationalizarea e faptul ca se precizeaza ceea ce va face elevul, performanta sau
competenta de care va fi capabil dupa parcurgerea actului educativ.
OB operationale exprima finalitatie unei actv didactice; demersul d eoperationalizare a OB
uneste intentia profesorului cu actiunea elevului.
Procedura de operationalizare a lui R.F.Mager presupune parcurgerea a 3 etape in elaborarea
unui OB operational:
-specificarea comportamentului final – rez care s easteapta de la elev la finalul actv
-precizarea conditiilor in care elevii sa demonstreze ca au dobandit performanata preconizata
-precizarea crt de evaluare, adica specificarea nivelului de reusita minimala.
Ex:1.Comportamentul 1.elevii sa deseneze
2.Conditii 2.cu ajutorul riglei
3.criterii 3.cel putin 3 figuri geometrice.
In elaborarea OB operational, tb respectate mai multe cerinte:
-orice OB sa se refere la actv de invatare a elevului, nu a prof
-OB sa fie formulat in termeni expliciti care sa vizeze o singura actiune
-OB sa descrie comportamente deservabile ( ex: sa observe, sa identifice, sa definesca)
-OB sa fie variate, depasind nivelul simplei reproduceri de informatii
-OB sa exprime operatgia logica sau abilitatea mentala activata, nu problema de rezolvat ( elevii
sa analizeze, sa interpreteze)
-sa se evite nr exagerat de OB pt o lectie.
OB educationale asigura o ordine necesara in proiectarea si desfasurarea demersului didactic.

CAP VII
Teoria si metodologia curriculum-ului

29
 (de cautat in carte)
Teorii privind proiectarea si dezvoltarea curriculum-ului scolar

Proiectarea indica actv prof se a elevului intr0un program d eformare.. exista

demersuricde proiectare riguroasa determinate de cele 2 dimensiuni ale curriculum-ului:
-proiectarea formala (curriculum oficial, planuri , programe)
-proectarea informala .
Proiectarea si dezv curriculum-ului scoalr pot duca la conceptualizarea unor
metodologii si proceduri.
1)modelul triunghiurilor contine variabile curriculare minore: finalitati educationale, continutul
invatarii, timpul instruirii, fiecare indicand probleme specifice de cercetare.
La baza elaborarii unui curriculum stau 4 intrebari:
-ce OB educative tb sa realizeze scoala?
-care sunt experientele educative in masura sa conduca la realizarea acelor OB?
-prin ce metode se va realiza invatarea?
-cum vom elabora ceea ce s-a invatat?
Pornind de la aceste intrebari, rezulta
2)modelul curricular rombic aduce 2 variabile curriculare noi: metodologia didactica si
evaluarea. Structura rombica presupune dimensiuni didactice proiectate in urmatorul sens: de la
scopuri si OB, prin continuturi si strategii de predare – invatare, la modaliateti de evaluare. Cele
4 componente se afle in interrelatie si interdependenta.
3)modelul pentagonal completeaza cele 4 variabile cu variabila timp, ceea ce ridica dificultati si
complexitatea realizarii practice.

Continuturi: concept, criterii de selectie, organizare, modalitatti de integrare curriculara

(mono, pluri, inter, transdisciplinara)

Curriculum-ul scolar rep insusi continutul invatamantului. Continutul invatamantului

preuniversitar e asigurat prin curriculum –ul national, respectiv ansamblul planurilr –cadru,
programe, manuale scoalre. Componentele continutului invatamantului:

30
1. cunostiintele reprezinta achizitiile: definitii, norme, reguli, legi, teorii. Etc. Cunostiintele noi se
aseaza intotdeauna pe cunostiinte mai vechi care devin fundament pt o achizitie ulterioara.
2. Abilitatile insumeaza deprinderile si priceperile pe care copilul le dobandeste prin asimilarea
cunostiintelor si reflecta insusirea de a efectua cu usurinta, precizie, operatii sau actiuni
intelectuale, motrice si se prezinta sub forma de:
-deprinderi=comportamente automatizate de actv umane;
-priceperi reprezinta optime ale deprinderilor si cunostiintelor
-obisnuinte sunt variante ale deprinderilor ex:cititul, e o deprindere iar lectura zilnica poate fi
obisnuinta
3. atitudine reprezinta componenta fundamentala a caracterului
4. aptitudinile arata ce poate un individ, nu ce stie el
5. capacitatile sunt insusiri psiho-individuale; sunt aptitudini implinite, consolidate prin
deprinderi si imbogatite cu o serie de cunostiinte.
Continutul invatarii se exprima prin disciplina (obiecte de invatamant), iar
disciplina reprezinta nucleul curriculum-ului. Continutul invatarii reprezinta dimensiunea
esentiala a procesului instructiv – educativ si are doua insusiri importante:
-cantitatea: cat nume trebuie transmis si insusit la o anumita materi determinand caracterul
informativ al materiei
-calitatea: ce anume se transmite si se invata determinand caracterul formativ al continutului.
Continutul invatarii are 3 componente:
1. Cultuta instrumentala se refera la asimilarea elementelor de baza
2. Cultura generala – ansamblul de cunostiinte teoretice si practice care asigura dezvoltarea
armonioasa a personalitatii
3. Cultura profesionala (de specialiate sau profil ) reprezinta ansamblul de cunostiinte teoretice
si practice dintr-un domeniu prin care se asigura pregatirea profesionala.
Ciclul curricular e un concept pedagogic ce se axeaza in special pe profilul diferitelor stadii
de dezvoltare psiho-pedagogica a elevilor “cicluri de scolarizare”. Fiecare ciclu curricular
ofera un set clar de OB de invatare care tb atinse de elevi la capatul unei etape a parcursului
scolar .
Ciclul curricular al achizitiilor fundamentale curpinde grupa pregatitoare, cls I si II; are ca
OB acomodarea cu sistemul scolar si alfabetizarea

31
Ciclul curricular de dezvoltare cla. III si VI – formarea capacitatilor de baza necesare pt
continuarea studiilor

Ciclul curricular de observare si orientare VII –IX – orientare in vederea optiunii scolare,
profesionale.

Ciclul curricular de aprofundare si specializare X- XII – adancirea studiului in profilul si

specializarea aleasa.

Aria curriculare reprezinta domeniu de cunostere abordat in scopul pregatirii; i nfiecare an d

estudiu sunt cuprinse discipline obligatorii si optionale. Curriculum-ul romanesc e structurat pe 7
arii curricualare: limba si comunicare, matematica si stiinte ale naturii, om si societate, arte,
educatie fiziza si sport, tehnologii, consiliere si orientare.
Criterii de selectie de ordin:
1.filosofic privind legatura dintre continutul invatarii si cultura, arta, valorile soc
2.logico-stiintific:se structureaza continutul in functii de logica stiintei
3.psihopedagogic – selectarea, prelucrarea si adaptarea continutului la la particularitatile de
varsta ale elevilor.
Asadar, selectia si organizarea continutului e determinata de multiple perspective:
axiologica, logica,psihopedagogica si ergonomica.
Modalitati de ordonare a continuturilor:
-organizare liniara – o inlantuire a cunostiintelor continutului, elevul inaintand progresiv in
insusirea de elemente din ce in ce mai complexe, survenind asupra cunostiintelor predate in
clasele anterioare
-organizarea concentrica consta in reluarea elementelor de continut intr-o forma amplificata, la
un alt nivel, largire si aprofundare
-organizarea spiralata implica reluarea problemelor de baza care reprezinta structura de baza a
disciplinei.
Organizarea modulara e centrata pe posibilitatile si nevoile elevului dar implica o modificarea a
rolului profesorului. Modulii didactici au grade diferite de dificultate, impunand niveluri si
ritmuri de lucru diferite. Pot fi moduli de recuperare, de aprofundare, de completare, de
extindere, cu actv suplimetare.

32
 Conceptul de interdisciplinariatte poate fi inteles mai bine prin comparatie cu
alte concepte corelative: mono, multi, pluri, transdisciplinariate.
Monodisciplinaritatea ( intradisciplinariatea ) e centrata pe obiecte d estudu independente
promovand suprematia disciplinelor formale
Pluridisciplinariatea ( multidisciplinariatea) s erefera la studierea uneo teme dintr-o disciplina
prin intermediul mai multor discipline simultan ex:o pictura poate fi studiata din perspectiva
istoriei artei, a fizicii, a chimiei, geometriei.
Interdisciplinaritatea transfera metodele dintr-o disciplina in alta ex: metode folosite la
matematica, transferate la fizica
Transdisciplinaritatea reprezinta ceea ce s eafla i nacelasi timp, si intre discipline si inauntrul lor:
finaliatea transdisciplinaritatii e intelegerea lumii prezente.
Organizarea curriculara e o forma educationala care pregateste elevii pt un
proces de invatare ce dureaza toata viata. Aspectul integrarii curricualre consta intr-o renuntare la
memorizari excesive si orientarea invatarii spre surprinderea relatiilr dintre concepte.
Tendinta de globalizare a economiei, schimbarile tehnologice rapide imping
educatia spre integrare, rezulatnd ingredientul esential al succesului in viitor.
Surse de elaborare a curriculum-ului: cunoasterea ca proces si produs, activitate productiva si rel
interpersonale.

33
 CAP VIII
Procesul de invatamant

Reprezinta actv complexa, intentionata, programata, organizata si constanta de

predare si invatare. Pot fi consemanta 3 momente ale evolutie procesului de inv:
*didactica traditionala concepe procesul de invatamant ca actv d epredare ( prof preda, elevul
memoreaza si reproduce)
*didactica moderna dezvolta gandirea, formarea de atitudini si comportamente, promoveaza
dezvoltarea personalitatii elevului
*didactica postmoderna concepe procesul de invatamant ca o activitate de predare – invatare
facand corespondenta intre OB – continuturi, metodolgie – evaluare.

Abordari structural – sistemice, functionale si interactionale

Procesul de inv e subordonat sistemului de invatamant si poate fi abordat prin

prisma dimesiunilor sale: functionala, structuraa si operationala dar si prin prisma principalelor
interactiuni: prof – elev, informativ – formativ, reglaj – autoreglaj.
Dimesiunea functionala are in vedere finaliattile procesului de invatamant, se ghideaza dupa
anumite OB care reprezinta inceputul si sfarsitul oricarei actiuni de instruire. Elaborarea OB se
face in functie de cele 3 registre fundamentale:
-cognitiv ( ce sa se cunoasca) priveste nevoia de a sti
-actional ( ce sa se faca) vizeaza nevoia de actiune, formarea d edeprinderi si priceperi
-valoric (ce sa se aleaga) are in vedere nevoia de traire afectiva, de atitudini, convingeri,
sentimente, valoare, etc.
Finalizarea procesul de inv s ereflecta in rezultate imediate sau pe termen lung care devin
indicatorul cel mai concret al eficacitatii si eficientei actului educational.
Dimesiunea structurala implica utilizarea resurselor :
-umane : prof, elevi, personal auxiliar, si rel dintre acestia
-material – financiare : spatiul scolar, doatarea acestuia si finantele pt desfasurarea actv
-pedagogice:documente scolare ( programe, manuale, planuri, orare, etc)
Contextuale: politice, culturale, religioase, care influenteaza functionarea procesului de inv.

34
Dimesiunea operationala cuprinde modul de desfasurare al actv procesului de inv:
-predarea reprezinta comunicarea de noi cunostiinte, continuturi de instruire, succesiune de
enunturi, elaborare de continuturi, confectionare de materiale, asigurarea mijloacelor
-invatarea reprezinta modificarile produse in comprtamentul elevilor, ansamblul d erezulate i
nraport cu noile cunostiinte, notiuni, idei, norme, principii, deprinderi, modaliatti de gandire,
actiune, atitudini, comportamente
-evaluarea reprezinta o inlantuire de operatii de masurare, apreciere si decizie privind progresele
elevilor in invatare
-startegiile didactice combina metodele, mijloacele si formele de activitate in vederea atingerii
OB
-metodele si mijloacele de invatamant sunt surse care se sustin reciprioc si sunt responsable, in
buna parte de rezulattele obtinute
-conexiunea inversa ( feet-back-ul) e o actiune de control, r eretur, deosebit d eimportanta pt prof
cat si pt elev. Pe baza feet-back-ului se iau decizii, incercari de inovare a procesului de
invatamant; fara o informatie inversa, prof nu stie daca elevul intelege sau nu. Scopul conexiunii
inverse e de reglare si autoreglare continua.

35
 CAP IX
INVATAREA

Reprezinta proc de achizitii, de asimilare activa de informatii ( cunostiinte), formarea

de operatii intelectuale, deprinderi motorii si atitudini. Sau: reprezinta o modificare in
comportamentul elevilor, ansamblul de rezultate in termeni de noi cunostiinte, ntiuni, idei,
norme, principii, deprinderi, modalitati d egandire, actiuni, atitudini, comportamente.
Invatarea e un proces complex ce vizeaza dezvoltarea personalitatii. Invvatarea
scolara e o forma particualra a invatarii umane, ea realizandu-se in scoala sub indrumarea unor
specialisti ( prof, invvatatori).
Conditiile interne si externe ale invatarii scoalre:
*Conditionarea interna e constituita atat din factori biologici ( erediatte, stare de sanatate ,etc)
cat si din factori psihologici .
Factorii psihici:
-senzatiile si perceptiile sunt cele mai simple legaturi informationale ale omului cu lumea (
organele de simt). Schimbul si operatiile perceptive integreaza senzatiile si elaboreaza treptat,
stadial, pana la varsta de 18 – 20 ani . invatarea perceptiva perfectioneaza sensibilitatea
analizatorilor in campul perceptiv ( literele alfabetului, cifre, semne conventionale, note
muzicale, simboluri chimice, figuri geometrice).
Observatia anticipeaza imaginatia si gandirea. Limbajul joaca un rol important in
reglarea perceptiilor, transformand observatia in atitudine – spirit de observatie – conditie
semnificativa a performantei in toate sferele activitatii profesionale.

-reprezentarile joaca un rol fundamental in invatare, iar prin mecanismul neuro – functional se
apropie de gandire, pregatind aparitia conceptelor. Pt formarea reprezentarilor e necesara o rel
activa a elevului cu obiectele si fenomenenle din jurul sau, atat in plan practic , cat si mental,
prin relationarea cu alte obiecte in scopul delimitarii si fixarii insusirilr semnificative si comune
ale obiectului. Un rol important in realizarea reprezentarilor, il au orgnizatorii grafici (scheme,
harti mentale, diagrame) prin care elevii leaga simboluri de imagini.

36
-gandirea e un proces psihic cognitiv superior, specific omului; gandirea e implicata in activitatea
de invatare desfasurata la scoala, sub conducerea prof, dar si in actv independente.
Gandirea se desfasoara pe cele 3 dimensiuni ale timpului: trecut, prezent, viitor (
unitatea de baza a gandirii este notiunea sau conceptul). Invatarea cognitiva se refera la formarea
notiunilor ( conceptelor), precum si a operatiilor logice ( mentale): analiza, sinteza,
abstractizarea, concretizarea, generalizarea, particularizarea. Operatiile instrumentale de gandire
sunt: algoritmica ( inlantuire de operatii) si euristice ( descoperire si inventie).
Demersurile gandirii se desfasoara:
-inductiv: de la aprticualr la general
-deductiv: dimensiuni descendente ale gandirii
-prin analogie: asociere.

-intelegerea inseamna a raporta noile informatii la fondul de cunostiinte daja existant, a

descoperi semnificatia, sensul, existenta unor obiecte, fenomene. Fara intelegere, nu exista
invatare. Intelegerea se bazeaza pe experienta anterioara, si pe posibilitatile de utilizare a acesteia
in situatii noi. Ca operatii logice intervin: analiza si comparatia, elevulstabilind asemanari si
deosebiri intre tot ceea ce stie si tot ceea ce nu stie privitor la un obiect sau fenomen .
Tipuri de intelegere, dupa:
a)nivelul de realizare: intelegere elementare \ superioara
b)posibilitati de exprimare: intelegere explicita \ implicita
c)modul de realizare: intelegere spontana \ imediata
d)aria d ecuprindere: intelegere globala \ partiala.
Specifica invatarii scolare e intelegerea discursiva deoarece stapanirea unei discipline
necesiat o desfasurare multifazica. Intelegerea e dependenta de particularitatile de varsta ale
elevilor. Elevii din clasele ami mici vor intelege mai greu fapte si evenimente istorice dar sunt
avantajati de intelegerea imaginilor si desenelor; la varsta adolescentei, intelegerea se realizeaza
mai usor. Tipuriel temperamentale rapide, mobile, echilibrate vor sesiza mai rapid anumite
aspecte in comparatie cu tipurile slabe, inerte. Edificiul gandirii are ca scop final dezvoltarea
competentelor de rezolvare de probleme.

37
-limbajul e o actv specific umana de comunicare, realizat cu ajutorul limbii si a tuturor
resurselor ei. Prima forma de limbaj pe care copilul o dobandeste este vorbirea, aceasta
influentand intreaga actv psihica, contribuind la insusirea scrisului, cititului.
Limbajul intern e o forma a limbajului care se instaleaza la varsta de 4,5 – 5,5 ani; in
pubertate si adolescenta se constituie un stil original, personal al vorbirii. Dificultatile de vorbire
( balbaiala) ca si cele legate de citi (dislexia, disgrafia), limiteaza capacitatea de insusire a
cunostiintelor, de exprimare a gandurilor, de unde rezulta influenta negativa a personalitatii
elevilor.

-memoria si imaginatia – viata omului e de neconceput fara cele 2 procese cognitive; absenta
memoriei ar conduce omul la un prezent continuu; imaginatia inseamna explorarea viitorului,
psibilului; aceasta poate fi reproductiva sau creatoare.
Pt prof e important e important sa cunoasca etapele procesului memoriei: memorarea
sau intiparirea, pastrarea sau stocarea si reactualizarea selectiva a experientei anterioare.
Memorarea poate fi: voluntara, involuntara, logica si mecanica.

-uitarea e un fenomen strans legat de memorie; e un fenomen normal, si relativ necesar in viata
omului. “antidotul “ ei poate bfi repetitia,dar in limitele unei bune esalonari. In invatarea scolara
se utilzeaza 2 forme de repetitii: a)repetitia comasata – repetarea integrala a materialului pana se
invata; b)repetarea esalonata se desfasoara in timp.

- sustine energic activitatea scolara si se manifesta prin: trairi subiective specificfe ( emotii,
dispozitii, pasiuni); conduite emotionale insotite d ecomportamernte motorii ( mimica fetei,
modificari ale vocii) ; manifestatio organice ( amplificarea sau diminuarea ritmului respirator,
modificarea compozitiei sangelui ceea c educe la inrosirea fetei, tremurat, lacrimi, gol in
stomac).
In activitatea de invatare scolara, afectivitatea joaca un rol dublu: comunicativ si
reglator. Expresivitatea emotionala afisata de elevi pe parcursul lectiei constituie pt prof indicii,
gradul de intelegere a materialului studiat, iar pe aceasta baza, prof poate regla din mers
demersul didactic, in scopul optimizarii acestuia.

38
-motivatia reprezinta un stimul care-l determina pe elev sa intreprinda o serie de actiuni. In
functie de sursa din care provine, distingem:
a)motivvatia extrinseca - sursa externa a actv de invatare: competitia, incurajarea, lauda, dojana,
recompensa, mustrarea, pedeapsa, etc)
b)motivatia intrinseca – sursa interna: dorinta de cunoastere, de perfectionare, trebuinta de statut
ridicat, aspiratii profesionale, etc.
Optimum motivational – asociem motivatia cu obtinerea unor performante inalte; pe
masura ce creste intensitatea motivatiei, creste si nivelul performantei. Subaprecierea conduce la
submotivare, iar supraaprecierea conduce la supramotivare. Pt prof e important sa cunoasca
modalitatile de motivare a elevilor pt obtinerea performantei. Stabilirea nivelului de aspiratii de
catre fiecare elev se va face in functie de posibilitatile si aptitudinile sale. Un nivel prea ridicat
poate avea efecte negative, conducand chiar la esec scolar. ( un elev slab la invatatura urmeaza
profilul mate – info, de ex).

-vointa reprezinta un proces psihic de autoorganizare si autoreglaj complex, de mobilizare si

concentrare a energiei psihonervoase in vederea depasirii unor obstacole si atingerii scopurilor
constient stabilite. Invatarea e orientata, ghidata sau calauzita de scop; scopurile au rol hotarator i
norganizarea si autoreglarea activitatii de invatare. Cel ce invata isi poate fixa OB de continut (
intelegerea unui text) dar si OB strategice ( invatarea unei metode de a face rezumate bune).
Aceste scopuri ii ajuta pe elevi sa se concentreze pe ceea ce este important.
Pt prof se pune problema de a-l invata pe elev sa-si propuna sa urmareasca
scopuriel care pot fi atinse. Actv de invatare isi subordoneaza mai multe actiuni de invatare (
luare de notite, rezumarea unui text) care se bazeaza pe o serie de operatii ( cautarea unui cuv in
dictionar, realizarea unui grafic); ls randul or, operatiile se intemeiaza pe numeroase actv sau
miscari ( aranjarea in pag, trasarea semnelor grafice).
Actiunile si operatiie implicate in invatare solicita efort voluntar din partea elevului,
dar prin exersare continua si constanta scapa de sub controlul constient, devenind deprindere ( ex
scrisul din cls I devine deprindere in cls XII).
-atentia e functia psihica prin care se moduleaza tonusul nervos necesar desfasurarii celorlalte
procese si structuri psihice. Atentia asigura o buna receptare, intelegerea mai profunda a ideilor,

39
o memorare mai trainica. Slabirea atenitie sau lipsa ei duce la omisiune, la erori in reactii de
raspuns, la confuzii, la utilizarea gresita a instrumentelor.
Pt prof e important sa trezeasca atentia voluntara a elevilor si sa o mentina
activa cat mai mult timp. Atentia posvoluntara e nivul superior de manifestare a atentiei si e
specifica elevilor de varsta scoalra mare.
Calitatile atentiei sunt: volumul, stabilitate, concentrare, acestea fiind rezultatul exersarii in timp,
facilitand activitatea de invatare. Actv de invatare s esprijina pe dezvoltarea unor competente
esentiale sau transversale ( sunt comune si necesare pt toate disciplinele ) si pot fi grupate in 4
mari categ:
a)competente d eordin intelectual ( exersarea gandirii critice, valorizarea gandirii creatoare)
b)competente de ordin metodologic ( utilizarea unor metode de lucru eficiente)
c)competente personale si sociale ( cele de structura ale identitatii)
d)competente de ordin educational.
Formarea si dezvoltarea acestor competente pune problema a doua conditii
esentiale pt invatarea scoalra: transferul si metacognitia.
Capacitatea de transfer a cee ce a invatat elevul la noile situatii; transferul se poate face de la o
disciplina la alta, de la un an scolar la altul, din cadrul scolii in viata d ezi cu zi.
Metacognitia e un instrument de transfer al cunostiintelor; elevii tb sa faca in mod constant
legaturi intre diverse situatii si sa descopere asemanari sau diferente. Metacognitia se refera la
cunoastere si la controlul pe care elevul il exercita asupra propriei lui cunoasteri, controlul asupra
strategiilor pe care le foloseste. Cunoasterea si controlul strategiilor cognitive se refera la
capacitatea elevilr de:
-a evalua cunostiintele si capacitatile de care au nevoie pt a atinge OB de invatare.
-a alege strategii potrivite si eficiente de aplicare a cunostiintelor si abilitatilr
-a analiza actiunile pe care le pot face pt efectuarea sarcinii
-a aprecia gradul de intelegere a cerintelor sarcinilor.
In practica scolara, prof tb sa-i ajute pe elevi sa-si insuseasca:
* cunostiintele metacognitive legate de variabilele personale = cunostiintele pe care o persoana le
are despre propriile cunostiinte.
*cunostiinte metacognitive legate de sarcini de serviciu

40
*cunostiinte metacognitive legate d estartegii, il ajuta pe elev cum sa invete, cum sa memoreze,
cumc sa-si puna ? si sa caute raspunsuri, cu msa se autoevalueze.
In cazul invatarii scolare, , metacognitia intervine in urmatoarele momente:
evaluarea dificultatii unui continut ce tb invatat si adaptarea strategiilor de invatare in functie d
eacestea. Stilul prof de abordare a domeniului sau e involuntar si e preluat si de elevi; de aceea e
necesar ca prof pornind de la constientizarea propriului stil , sa-i invete pe elevi cum sa abordeze
un anumit continut, care sunt strategiile cele mai eficiente de invatare a materiei, cum isi pot
monitoriza si controla nivelul la acre au ajuns in invatare, cum sa selecteze info relevante.
Invaratea scolare e influentata de o serie de conditii externe : personalitatea prof,
clasa de elevi, mediul familial, mediul social, cercul de prieteni.

-statusul prof ii ofera prestigiu si satisfactie, vocatia fiind unul din motivele de baza in alegerea
acestei profesiuni. Personalitatea prof se construieste continuu pe parcursul actului educativ, prin
interactiunea sa cu elevii. Prof mediaza intre cunostiintele din manuale, alte suporturi de instruire
si capacitatea elevului de a asimila, prelucra si stocainfo primite.
Profesiunea de eduactor e rezultatul unui proces indelungat si complex de pregatire.
Se disting 2 categ de calitati care asigura eficienta functiei educationale:
-calitati generale: pregatirea temeinica de specialitate pe fondul unei culturi solide
-calitati speciale – vocatia pedagogica. Influenta prof asupra actv de invatare a elevilr se exercita
prin abilitati ca: selesctia, organizarea si structurarea materiei de predat, capacitatea de a fac
materialul de invatat accesibil, capacitatea de a comunica, de a indruma invatarea, de a stimula
motivatia, de a crea un climat stimulativ la nivelul clasei, etc.

-clasa de elevi cuprinde munca, succesuri si esecuri, tovarasie sau izolare, o realitate prin
intermediul careia elevii experimenteaza “ realitatea sociala” si care le ofera cadrul pt realizarea
aspiratiilor, sperantelor si temerile lor. Rel prof – elev se formeaza de la primele ore, dar s
econcretizeaza cu fiecare intalnire, transformata inrutina, rel prof – elev se atrofiaza, isi pierde
legatura educativa generand situatii conflictuale in sala de clasa.

-mediul familial ca si cel scolar constituie un factor important in reusita scoalara. In fam copilul
achizitioneaza limbajul ca mijlc de comunicare si un ansambllul de cunostiinte, elemente prin

41
intermediul fam copilul participa la viata sociala, progresiv. Tot famila il prilejuieste copilului o
gama larga de trairi si experiente afective. Fam cu un inalt nivel educativ asigura conditii
favorabile educatiei copilului, se preocupa de pregatirea pt viata a copilului si realizeaza o
colaborare permanenta cu scoala.
Factorii ergonomici si de igiena a invatarii se refera la adptarea “exteriorului “ , a
spatiului scolar, a programului scolar, la “ interior”, respectiv particularitatile fizice, fiziologice
si psihologice ale elevilor. Ergonomia scoalra vizeaza caracterisitici de: arhitectura, de
echipament – forma, dimensiune, estetica spatiului; parametrii ambientali – ilumina, conditii
termice, zgomot.

Interdependenta intre conditiile interne si externe ale invatarii

Pt rezolvarea cu succes a sarcinilor unii elevi apeleaza constient sau nu la startegii

de invatare, cei mai multi insa nu utilizeaza strategii inteligente de invatare din mai multe cauze:
-nu sunt informati sau sunt informati gresit asupra conditiilor de utilzare a strategiilor
-au prea putine informatii anterioare care pot fi relationate cu cele noi; elevii recurg la
memorarea mecanica
-sarcinile de invatare nu permit \ sau nu necesita utilizarea de srategii
-au o stima de sine scazuta, ei considera ca nu sunt capabili sa invete indiferent de strategia
utilizata si recurg la autosugestii negative, de genul : sunt uituc, degeaba invat ca oricum nu
inteleg nimic, sunt prost, etc.
R. Gagné considera ca fiintele umane invata numai daca sunt puse in situstii de
invatare; astfelc se disting : *invatarea superficiala – de suprafata, control extern
* invatarea aprofundata – implica prezenta controlulu intern
* invatarea strategica e perceputa ca mijloc d eafirmare a
personalitatii.
In concluzie, apreciem ca pt reusita invatarii, pt dobandirea performantelor dorite sunt
importante atat aptitudinile, mecanismele de invatare, cat si asigurarea conditiilr externe pt a-l
stimula si influecta pe elev ( metode, materiale didactice, stimuli exteriori).
Teorii ale invatarii

42
1.asociationismul considera ca procesul cde invatare se produce prin asociatii simple, astfel
eficienta invatarii sporeste considerabil in conditiile min care secventele materialului de invatat
au legatura intre ele. Aceasta orientare anunta premisele teoretice ale behavionismului.

2.Behavionismul e asocierea repetata pentru stimul si raspuns. Se produce o modificare in

comportament datorita exercitiului. Behavionismul reduce procesul de gandire la invatare, iar
invatarea la un sir de tatonari ( incercari si erori ), iar elevul retine reactiile reusite.

3.Teoria invatarii sociale avanseaza ideea determinismului reciproc intre 3 factori care
interactioneaza in procesul invatarii: factori personali, mediul si comportarmentul.

4.Teoria construirii operatiilor inteligente sau constructivismul creat de Jean Piaget; era interesat
de dezvoltarea inteligentei la varste diferite ( de la nou-nascut la adult). Piaget considera evolutia
gandirii ca o succesiune de stadii cu structuri logice.
5.Teoria cognitiva a invatarii are la baza teoria procesariii nformatiei si promoveaza o
perspectiva activa asupra invatarii. Procesul de invatare se refera la receptarea informatiei din
mediu si transferul acesteia din memoria de scurta durata, in cea de lunga durata. Aceasta se
dezvolta o data cu varsta.

6.Perspectiva socio-constructivista a invatarii are la baza interactiunea dintre procesele cognitive,

individuale si sociale.

7.Teoria conflictului socio – cognitiv: confruntati cu o problema, partenerii interactiuni tb sa

prezinte pdv diferite si sa caute un raspuns comun. Apare un conflict care genereaza o stare de
dezechilibru. Partenerii nu actioneaza pt a adoprta un punct de vedere comun din amabilitate, ci
se angajeaza intr- un schimb contradictoriu in vederea colaborarii si emiterii unui raspuns final.
Daca actv de invatare e vazuta in maniera behavionista, adica invatarea se
realizeaza prin repetare si intarire a rezxultatelor asteptate, procesul devine unul de transmitere –
memorare de cunostiinte in care prof e cel care preda, iar elevul repeta, pana la memorare.
Daca invatarea e vazuta din perspectiva cognitivista, ca o actv de procesare a info,
elevii devin parteneri in invatare, prof avand rol facilitator, iar procesul va fi unul de colaborare.

43
 Prin urmare, conceptia despre invatare contine implicit si o conceptie despre modul
in care tb sa se realizeze predarea, iar in functie de aceasta se aleg ulterior atat metodele utilizate
in predare, cat si instrumentele de evaluare.

CAP X
Predarea

A preda= comunicare de noi cunostiinte, noi continuturi de instruire; succesiune de

enunturi. Predarea = a provoca o schimbare a ceea ce exista in ceea c etrebuei sa existe, angajand
elevii intr- o noua experienta de cunoastere sau de traire. A preda inseamna:
*a prevedea, a planifica, a proiecta producerea schimbarilor dorite
*a preciza natura schimbarilor
*a organiza, a dirija
*a controla, a aprecia.
Predarea e un proces care faciliteaza dezvoltarea personalitatii, e o actv complexa care include
atat comportamente observabile, masurabile, cat si comportamente interiorizate ( atitudini,
motivatii).
Metode de predare:
1. Modelul comportamental al lui E.P.Resse presupune: indicarea OB predarii cu precizarea
performantelor; precizarea nivelului operational al actiunilor ( tinand seama de diferentele
individuale), a capacitatii ce urmeaza a fi dezvoltata, stabilirea mecanismelor motivationale prin
activarea rel raspuns – motivatie; pastrarea continua a OB ca punct de plecare si de sosire.
2. Modelul operatiilor logice elaborat de Smith – actiunile sunt orientate spre elev, iar realizarea lor
indica invatarea. Predarea cuprinde : a)elemente de strategie didactica, adica conduita prof si
modul lui de predare; b)elemente de tactica didactica reprezentate prin comportamentele care
exprima o strategie, elem grupate in : momente ale comunicarii pedagogice, si operatii logice (
definitii, clasificari, comparrare, etc). Exista 3 categ de variabile:
*variabile independente definesc comportamentul prof prin actv verbale ( arata elevului ce are d
efacut ) si actv expresive ( fata, vocea, miscarile, etc)
*variabilele dependente tin de personalitatea elevului: actiuni verbale, expresive
*variabile intermediare sunt exprimate de cunostiintele anterioare.

44
3.Modelul Taba porneste de la procele logice pe caare le implica activitatea elevilor in timpul
predarii. Modelul cuprinde 3 tipuri de sarcini realizabile de catre elevi: formarea conceptelor,
generalizarea prin interpretarea datelor, aplicarea principiilor pentru a explica si prezice noi
fenomene.
4.Modelul Turner – predarea e o forma de comportament “problem – solving”; predarea
presupune si performante ale elevilor. Se remarca in acest model importanta exercitiului.
5.Modelul lui Flanders se bazeaza pe categ de influenta ( directa, indirecta ) exercitata de prof
la clasa. Rezulta 2 tipuri de interactiuni ale prof cu clasa:
* dominatoare: prof prezinta informatii, formuleaza comenzi sau ordine, critica elevii sau isi
justifica autoritatea
*integrative: cadrele didactice accepta, clarifica si sprijina ideile si sentimentele elevilr, pune ?
referitoare la continutul lectiei, lauda, incurajeaza participarea elevilor.
6.Modelul G. Terry indica in clasa un sistem de comunicatii cu 2 circuite de baza: vertical –
comunicarea prof – elev; orizontal – comunicarea intre elevi.
7.Modelul elaborat de B. Grant si Hennings e focalizat pe comprtamentul nonverbal alc
profesorului; astfel rezulta doua mari categ de miscari ale prof:
*miscari de instruire sunt parti componnete ale actului didactic; ex:miscarea corpului afirmativ,
negativ, baterea din palme, aceste miscari pot arata solicitarea raspunsului
*miscari personale sau de autoreglare: expresii faciale, aranjarea cravvatei, fixarea ochelarilor,
ticuri, etc.
Tb precizat ca predarea e rezultatul unei combinari intre componenta verbala si
nonverbala. In actv de predare prof apeleaza la diverse strategii de instruire, existand o mare
varietate.
Strategiile de instruire reprezinta modul cum decide prof sa organizeze actv de predare –
invatare la un moment dat in lectie, de circumstantele date: particularitati de varsta, resurse
disponibile, contextul in care are loc activitatea. Aplicarea unei strategii este si expresia
personalitatii didactice. Clasificare :
a)dupa logica gandirii exista:
-strategii inductive – conduc elevul de la analiza faptelor concrete la elaborarea noilor notiuni
-strategii deductive – conduc elevul de la notiune la exemplul concret, de la definitie la
particularizare

45
-strategii analogice –sunt bazate pe studiul modelelor
-strategii transductive – explicatie prin metafore.
b)dupa gradul de dirijare \ nondirijare exista strategii:
-algoritmice –procesul didactic se face pas cu pas
-nealgoritmice –se mizeaza pe efortul elevului: strategii euristice si creative.
Stapanirea si utilizarea unei game largi de strategii didactice devin caracteristici ale
stilului de predare ale prof.

Relatia stiluri de predare – stiluri de invatare

Nu toti profesorii predau la fel, chiar daca predau aceeasi lectie, pot recurge la
strategii diferite, moduri de prezentare diferite. Stilul de predare reprezinta maniera specifica,
particulara in care fiecare prof realizeaza aceasta actv. Stilul de predare e personal, unic pt
fiecare prof, evidentiind cee ace e specific lui.
Dupa S. Solivan, prof manifesta urmatoarele stiluri de predare:
*vizual – prof preda pe baza de imagini, scheme, diagrame, grafice
*verbal – auditiv – prof citeste sau ofera explicatii verbale
*tactil – prof recurge la actv motrice, manuale
*kinestezic – prof antreneaza elevii in act motrice prin intermediul carora acestoa invata
*interactional – prof recurge la interactiuni, discutii de grup
*individual – prof solicita elevului memorare, proiecte, teme individuale.
Dupa atitudinea prof fata de nou, distingem stiluri:
*creative –receptivitatea prof la idei si ecperiente pedagogice noi, flexibilitate, independenta i
ngandire
*rutiniere – caracterizate prin rigiditate, conservatorism, retinere la schimbare.
Dupa modalitatea de conducere, exista stiluri:
*autoritar – control si dirijare excesiva, autoritate impusa a prof, atitudine distanta fata de elevi
*laissez – faire – permisivitate totala, prof e putin interesat de indeplinirea sarcinilor, elevii au
deplina libertate de initiativa si decizie.
Dupa particularitatile procesului de comunicare cu elevii, exista stiluri:

46
*emotional –improvizator e caracteristic prof care isi planifica lectia in linii mari, in resst isi ia
libertatea de a schimba cursul predarii in functie de starea de spirit a elevilor, de motivatia sau
dificultatile aparute. Lectiile devin spectacole, sala de clase devibe o galerie de lucrari ale
elevilor, planse, se folosesc aparate video, prof isi foloseste maiestria artistica. Elevii sunt atrasi
de acest stil, dar cunostintele acumulate su tputine, iar participarea la lectie e redusa pt ca elevii
sunt mai degraba spectatori.
*rational-metodic e orientat catre rezultatul invatarii. Prof isi fixeaza anunmite OB, isi
alcatuiesc proiecte didactice amanuntite, dau instructiuni si explicatii profunde, precise, multe
exemple, dau teme acasa pe care le corecteaza zilnic, testeaza continuu elevii pt a-si da seama
de calitatea predarii lor. Elevii dobandesc cunostiinte si deprinderi, dar interesul pt materie e
scazut pt ca prof neglijeaza importanta mediului afectiv in care are loc invatarea.
*stilul emotional – metodic asociaza ideea mediului afectiv proprice invatarii cu grija de a nu
pierde din vedere OB predarii
*stilul rational – improvizator pune la baza actv de predare, rez stiintei educatiei, dar intelege
faptul ca n ue posibil controlul complet al comportarii umane.
Predarea e eficienta atunci cand da fiecarui elev posibilitatea de a fi creativ, de
aceea e necesar sa s etina seama de stilurile de invatare ale elevilor ( elevii invata diferit).
Dupa Linkaman, exista 4 stiluri de invatare: vizual, tactil, audutiv, kinestezic.
*stilul vizual – info se recepteaza prin vaz folosind materiale vizuale; au memoria buna a
textelor scrise, a desenelor, aspect vizual al materialului
*stilul auditiv – elevul invata citind, vorbind cu glas tare; cand in jurul lui e liniste fredoneaza,
canta, fluiera, insa cand studiaza are nevoie d eliniste; memorie buna pt dialog si muzica
*stilul tactil – sunt atenti la comunicarea non-verbala, recepteaza msj prin folosirea mainilor si a
degetelor, retin modul i ncare se simt in prezsenta unoe persoane
*stilul kinestezic – au nevoie sa se miste ei insisi pt a invata; invata prin implicare in actv; au
memorie buna pt actiuni si miscari.
Modul de a invata e influentat si de tipul de inteligenta. Haward Gardner ( prof la
Harvard) e autorul teorieiinteligentelor multiple; considera ca fiecare persoana are diferite tipuri
de inteligenta.
Inteligenta umana e u npotential psihologic de a prelucra informatia, rezolva
probleme si crearea de produse pretuite de cel putin o cultura. Pt adaptarea strategiilor didactice,

47
la stilurile de invatare ale elevilor, prof tb sa cunoasca abilitatile elevilor si sa ofere cat mai
multe oportunitati in care elevii sa isi dezvolte inteligentele multiple. Tipurile de inteligenta:
*verbal – lingvistica e abilitatea de a folosi cuvinte, de a vorbi; acestora le face placere sa scrie,
sa citeasca, au un limbaj expresiv, sunt interesati de lb straine, memorizeaza usor.
*logico-matematica reprezinta abilitatea de a folosi ratiunea, logica, numerele; acestia pot face
rapid calcule me ntal, le plac jocurile si problemele care necesita rationamente;
*vizual-spatiala e abilitatea de a percepe vizual ceea ce ne inconjoara; inteleg lumea cu ajutorul
vizualizarii, orientarii spatiale, le face placere sa demonteze obiecte apoi sa le monteze la loc,
puzzle, amintirile sunt bazate pe imagini vizuale;
*muzicala e abiltatea de a produce si a aprecia muzica, ei fredoneaza, interpreteaza, canta la un
instrument, creeaza ritmuri, melodii, au ureche muzicala, pot tine ritmul cu muzica, recunosc
usor fragmentele muzicale;
*kinestezica e abilitatea de a controla miscarile corpului si de indemanare a lucrului cu obiecte;
le plac miscarile fizice si experientele tactile; le place sa alerge, sa innoate, sa schieze, sa
danseze, sa mearga i nexcursii c ucortul, etc;
*interpersonala e abilitatea de a-i intelegesi de a realtiona cu ceilalti; are calitati de lider,
mediaza conflicte, le place sa fie i nechipa;
*intrapersonala e abilitatea de auto-reflectii si de constientizare a propriului EU. E
caracteristica persoanelor contemplative, independente, pline de vointa si foarte disciplinate. Le
place sa lucreze singuri si stiu f bine sa se automotiveze; isi pot evalua f corect aptitudinile si
punctele slabe si le plac provocarile;
*existentiala e capacitatea de a exprima si analiza urmatoarele ? existentiale: “cine suntem
noi?” , “de ce murim?”; acestia au darul de a reflecta, de a filozofa, de a pune ? profunde despre
existenta umana, despre sensul vietii, despre probleme existentiale.

CAP XI
Strategii didactice

48
 Conceptul de strategie are semnificatia de modalitate de concepere a proceselor
educationale. Strategiile didactice integreaza metodele si mijloacele de inv intr-un demers.
Strategiile didactice=ansamblu de actiuni ordonate si armonios integrate, menite sa dirijeze
invatarea in vederea realizarii OB formulate. Str nu tb confundate nici cu metodele, nici cu
lectis, pt ca metodele sunt componente ale strategiilor, iar lectia e cadrul de organizare in
intervalul careia se aplica una sau mai multe strategii.
Metoda didactica se refera la demersul, calea pe care prof o urmeaza pt a ajuta elevii
sa atinga OB instruirii, metoda =instrument cu ajutorul careia elevii sub indrumarea prof isi
formeaza principii, deprinderi intelectuale si practice, capacitati, competente, comportamente,
aptitudini, atitudini. O componenta a metodei este procedeul didactic.
A.In raport cu izvorul sau sursa cunoasterii sunt metode:
1.Metode de transmitere si insusire de noi cunostinte:
*de comunicare orala:expozitive:povestirea, descrierea, explicatia
conversative:conversatia, dezbaterea, problematizarea,
*de comunicare scrisa:lectura, munca cu manualul
*de comunicare interioare:reflectia personala
2.Metode de explorare, de cercetare a realitatii:
*de explorare directa:observatia, experimentul, cercetarea doc, studiu de caz
*de explorare indirecta:demonstratia, modelarea
3.Metode bazate pe actiune:
*de actiune reala:exercitiul
*de actiune simulata:joc didactic, joc de rol
4.Metode de relationare a continuturilor:
*metode algotirmice
*instruire programata
*instruire asistata de calculator
B.D.p.d.v. istoric, exista metode:
*traditionale, clasice:expunerea, conversatia
*metode mai recente:algoritmizarea, probleme, studiu de caz
*metode de ultima generatie:brainstorminh-ul, sinelg, Phillip 66, cuib, etc

49
 C. Dupa gradul de angajare al elevilor, exista metode:
* pasive –centrate pe transmiterea de cunostinte
*active:presupun actv de explorare
D. Dupa modul de elaborare al cunoasterii, sunt metode:
*algoritmice-bazate pe abordarea pas cu pas a realitatii
*euristice-bazate pe descoperire, problematizare, rezolvare de probleme
E. Dupa functia didactica:
*met de predare si comunicare
*met de fixare si consolidare
*met de verificare si apreciere a rez act
F. Dupa forma de organizare a actv:
*met frontale-cu intreaga clasa
*de grup
*individuale

A. METODE EXPOZITIVE-constau in prezentarea orala a unei teme:povestirea, explicatia,

prelegerea
1.Povestirea consta in descrierea unor fapte, evenimente, personaje; val pvestirii depinde de
calitatea expunerii, caracterul emotional al relatarii, limbajul expresiv al prof, utilizarea de
materiale ilustrative astfel se asig participarea afectiva a elevilor; stimuleaza imaginatia,
usureaza intelegerea lucrurilor si desprinderea esentialului, in special la cls mici.
2.Explicatia e o metoda expozitiva si consta in analiza si argumentarea logica a faptelor.
Metoda explicatiei solicita operatiikle gandirii:analiza, sinteza, comparatia. E utilizata la cls
mari pt ca se bazeaza pe gandirea logica dar si la cls mici.
3.Prelegerea consta in expunerea d ecatre prof a unui val mare de cunostinte, bine organizate
folosind teorii, ipoteze, argumentare logica –se utilizeaza la liceu

B. METODE CONVERSATIVE –constau in realizarea de act verbale intre prof –elev pt atingerea
OB stabilite.
1.Conversatia euristica se bazeaza pe o succesiune de ? puse de prof in alternanta cu
raspunsurile elevilor, pt ca pe baza acestora sa descopere noi adevaruri sau noutati; cu ajutorul

50
?, elevii sun tghidati sa investigheze info deja cunoscute pt ca pe baza lor sa descopere si sa
rezolve probleme.
2.Conversatia catehetica se bazeaza pe simpla reproducere de catre elevi a unor cunostinte
asimilate anterior. Alte variante ale metodei conversatiei:conversatia introductiva, cea de fixare
si consolidare, cea de recapitulare si sistematizare, de verificare si evaluare.
3.Dezbaterea se refera la un schim reciproc si organizat de info si idei, de impresii,
pareri,critici, propuneri pe baza unei teme. In cursul dezbaterii, elevii isi exprima punctele d
evedere cu privire la tema abordata, fac comentarii, interpretari, accepta sau resping idei,
formuleaza concluzii sau ipoteze, iau decizii si adopta atitudini. Metoda dezbaterii are un
caracter activ, stimuland participarea directa a elevilor la desfasurarea actului didactic.
Dezbaterile s epot organiza frontal sau pe grupe (Philip 66).
4.Brainstorming-ul sau asaltul de idei are rolul de a facilita cautarea si gasirea solutiei optime pt
rezolvarea unei probleme. Metoda are 2 etape:
a)etapa producerii ideilor:aici se prezinta tema, problema i nlegatura cu aceasta si se solicita
emiterea cat mai multor idei legate de rezolvarea problemei. Participantii tb sa respecte 4
reguli:*produceti cat mai multe idei; *dati frau liber imaginatiei; *nu criticati ideile celorlalti;
*preluati ideile celorlalti si ameliorati-le. Toate ideile se inregisttreaza in scris sau audio timp de
20-25 min, in functie de complexitatea temei.
b)etapa evaluarii ideilor –urmeaza dupa o zi sau doua; impreuna cu intregul grup se analizeaza
solutiile emise si se aleg ideile cele mai originale pt problema studiata. Metoda se poate folosi la
orele de dirigentie, actv d ecerc, elaborare d eproiecte sau atunci cand tema, subiectul primit au
o astfel de abordare.
5.Problematizarea e o metoda moderna de instruire care consta in sesizarea de catre prof a unor
situatii problema. In practica instruirii situatiile problema pot sa rezulte din neconcordante intre
cunostintele anterioare si cele noi, diferente dintre teorie si practica, contradictii intre doua sau
mai multe teorii. Rezolvarea d eprobleme presupune parcurgerea mai multor pasi:perceperea
problemei, studierea si intelegerea ei, cautarea de solutii, obtinerea rez final si evaluarea lui.
Aceasta metoda contribuie la dezvoltarea gandirii divergente, imaginative, creatoare a elevilor;
asig un suport motivational superior pt invatare.

51
6.Reflectia =metoda de comunicare bazata pe lombajul intern care presupune o concentrare a
intelectului asupra unor idei, cunostinte. Astfel, elevii isi pun ? despre anumite teorii studiate,
cauta raspunsuri, formuleaza ipoteze, isi formeaza opinii, iau atitudine. (exercitiul meditatiei).
7.Lectura =metoda esentiala de invatare, are rolul de a-i introduce pe elevi in tehnica utilizarii
textului scris (manuale, opere literare, dictionare, enciclopedii, atlase, etc). E o metoda d e
imbogatire a cunostintelor si e o premisa pt autoinstruire si educatie permanenta. Tipuri de
lectura:
a)dupa finalitatea urmarita: lectuta cu scop de invatare, de documentare, de relaxare;
b)dupa ritmul lecturii:lectura lenta, rapida,
c)dupa modul lecturii:lectura critica, explicativa, problematica, creatoare, selectiva.
8.Observarea consta i nurmarirea si inregistrarea sistematica de catre elev a unor obiecte sau
fenomene in scopul cunoasterii lor. Etapele observarii sunt:
-organizarea observarii –numirea fenomenului descoperit, precizarea OB, a sarcinilor,
formularea d e?-problema, stabilirea modului de lucru;
-observarea p-zisa –conservarea datelor, fiselor de observatie
-prelucrarea datelor culese –analiza, prezentare
-valorificarea observarii in cursul lectiilor.
9.Experimentul =metoda care presupune explorarea realitatii prin reproducerea unor fenomene
in scopul studierii lor. E o observare provocata. Aceast metoda accentueaza caracterul aplicativ
al predarii si dezvolta calitatile ca:rabdare, perseverenta, deprinderea de a lucra in echipa. Dupa
scopul didactic urmarit se disting:experimentul demonstrativ, experimente destinate formarii
unor abilitati practice, abilitati de manuire a aparatelor, instrumententelor, a
substantelor.experimentele stimuleaza interesul pt tema abordata, invatarea noilor info, fixarea
cunostintelor sau evaluarea achizitiilor. Experimentele sunt frontale (intrega cla) sau individuale
(se lucreaza independent) si pe grupe.
10.Studiul de caz confrunta elevul cu o situatie din viata reala (caz) cu scopul de a observa, a
intelege, interpreta sau solutiona. Cazul tb sa fie autentic, sa propuna o situatie problema care
cere o rezolvare, sa fie relevant in raport cu OB fixate, sa aiba un caracter stimulativ pt elevi.
Etapele:
-analiza si cercetarea cazului
-studierea doc si sistematizarea materialului

52
-stabilirea variantelor solutionare si examinarea lor critica
-alegerea variantei optime si stabilirea concluziilor.
Cazul poate fi solutionat individual sau pe grupe. Studiul de caz confrunta elevii cu
situatii reale si solicita o actv intensa; in acest mod se aplica cunostintele si se exerseaza
capacitatile intelectuale, cele de a lua o decizie, se cultiva spiritul de responsabilitate.
11.Demonstratia prof dovesdeste pe baza unui material concret, exemple, argumente logice,
calitatea unui obiect, fenomen. Exista demonstratii cu ajutorul obiectelor reale, cu mijloace
audio-vizuale, demonstratia experimentelor d elaborator. Imposibilitatea studierii unui obiect
sau fenomen original din diverse cauze (dimensiune, departare spatiala) a condus la modelare.
12.Modelarea =metoda de invatare care foloseste un model care reda proprietatile initiale ale
originalului. Tipuri de modele utilizate:
*modele obiectuale –machete, mulaje
*modele figurative –schite
*modele simbolice –formule grafice.
Functiile modelelor didactice:
*cognitiva=izvorlde cunostinte
*ilustrativa=concretizeaza obiectul, fenomenul
*formativa=dezvolta operatii intelectuale.
13.Metoda exercitiului consta in executarea repetata, constienta, sistematica a unor act, operatii
sau procedee in scopul formarii de deprinderi prasctice si intelectuale sau a imbunatatirii unor
performante. Functiile exercitiului:
*formarea deprinderilor, consolidarea cunostintelr
*dezvoltarea operatiilr mintale
*prevenirea uitarii
*dezvoltarea unor capacitati si aptitudini
*dezvoltarea capacitatilor creative.
Prin exercitiul, elevii isi insusesc o serie de deprinderi:de citit, de scris, de calcul minta, de
rezolvare de probleme, de elabrare de proiecte, de utilizare a aparatelor, a instrumentelor.
Tipuri de exercitii: introductive; de baza (formarea de automatisme); de formare a creatiei
(presupun elem de originalitate a elevului).

53
14.Metoda proiectului =metoda de inastruire prin care elevii efectueaza o cercetare orientata
spre u nscop bine precizat care e realizata prin imbinarea cunostintelor teoretice cu actv
praactica. Aceasta cercetare care paote fi rodul unei actv individuale sau de echipa se finalizeaza
printr-un produs:obiect, aparat, albume, lucrari stiintifice. Metoda proiectului se utilizeaza mai
ales la liceu, in inv superior dar poate fi introdusa in varianta muncii in echipa la clasele
primare. O categ frecvent utilizata in practica scolara e cea a jocurilor didactice, cum ar fi
jocurile de spargere a ghetii care au ca scop instituirea unui climat de lucru relaxant si
reconfortant, diminuarea barierelor inhibitiei, pregatirea elevilor pt munca in grup. Exemple de
jocuri:
*obiecte personalizate presupune ca pe un cartonas fiecare elev sa deseneze 3-5 obiecte care
sunt reprezentative pt sine. In perechi, apoi in fata intregului grup, fiecare elev explica ce
reprezinta obiectele respective in viata lui;
*exercitiul zodiilor solicite ca elevi9i sa isi identifice zodia, cel puti9n 3 caracteristici care le
descriu personalitatea +1 exemplu pt fiecare pt a elabora un ciorchine grafic ( ijn centru zodia,
iar ca sateliti caracteristicile.) Apoi se grupeaza pe zodii si elaboreaza un ciorchine grafic
colectiv.
*masinile umane necesita impartirea clasei in grupe de 4-6 elevi. Fiecare grupa extrage un bilet
pe care e scris numele unei masini, aparat (filtru de cafea, masina d spalat, de scris, aspirator).
Grupa tb sa imita masina respectiva de aceea vor lucra separat, in locuri diferite pt a putea
discuta. La final fiecare grupa mimeaza, pe rand, in fata celorlalti care tb sa ghiceasca masina.
*jocul de rol –elevii devin actori autentici in situatii simulate, jucand diferite roluri cu scopul de
a forma comportamente necesare pt a face fata unor situatii similare cu care se va confrunta in
viata sociala si profesionala.
15.Invatarea prin dramatizare –elevii reprezinta si interpreteaza personaje din opere literare’
forta de inducere a invatarii e mult sporita.
16.Invatarea prin simulatoare se foloseste atunci cand instruirea se face pe materii tehnice si e
dificila pt ca prezinta anumite riscuri: ex:formarea de deprindere de conducere a autobuzului, a
navelor, a trenurilor. Aceasta metoda usureaza intelegerea unor act, permite descrierea elem
echipamentului tehnic, permite verificatrea cunostintelor in conditii de securitate si cu costuri
economice scazute.

54
17.Invatarea prin descoperire urmareste orgnizarea de catre prof a unor situatii de predare-
invatare in cadrul carora elevul redescopera cunostintele, investigheaza situatii proprii;
descoperirile realizate de elev sunt noi doar pt el. Etapele invatarii prin descoperire:
a)confruntarea cu situatia-problema
b)formularea concluziilor si a rez descoperirii
c)aplicarea rez in mod creator in diferite contexte.
18.Algoritmizarea e metoda d epredare-invatare care consta in utilizarea unei serii de operatii
aplicate intr-o succesiune constanta, iar a caror parcurgere asig rezolvarea unui anumit tip de
problema. Tipuri de algoritmi:
*de rezolvare cu ajutorul carora elevii rezolva exercitiul
*de recunoastere –se recunoaste tipul de problerma
*de desfasurare-planul d desfasurare a unei actiuni (structura unei lectii).
19.Instruirea asistata de calculator =simbol al moderniattii in educatie aparuta ca efect al
dezvoltarii tehnologice. E o modalitate de acces la cunoastere bazata pe demersurile de
informare si prelucrare a info, o invatare in ritm propriu.
Pt realizari in acest domeniu se axau pe veriicarea cunostintelor; ulterior au
inceput sa apara soft-uri educationale complexe care incurajeaza , promoveaza, elibereaza elevul
de multe actv de rutina si stimuleaza actv intelectuala. Potentialul pedagogic al calcuatorului
rezulta din urmatoarele aspecte:
-e un instrument puternic de stocare si redar a info
-e o baza buna pt demonstratii
-se adpteaza sistemulu d lucru al fiecarei personoane
-permite o ev rapida si obiectiva
-antreneaza elevii in jocuri educative
-e un instrument de munca individual, pt prof, dar si pt elevi
Dezavantajele instruirii asistata de calculator:
-e costisitoare
-nu poate inlocui practicile d eteren
-prezinta riscul de a izola elevul de colegi si prof.
Aceasta metoda s e poate utiliza in toate etapele actului didactic. Utilizarea calculatorului
perturba practicile traditionale; prof nu mai detine controlul de transmitere a cunostintelor ci de

55
organizator si indrumator al situatiilor de invatare. Prof si elevii tb sa detina cunostinte minime
de utilizare a calculatorului. Aceste schimbari solicita eforturi de adaptari intense din partea
prof. In scoala, instruirea asistata de calculator tb privita ca o modalitate complementara de
instuire, mai degraba decat una alternativa.
20.Metoda S.I.N.E.L.G. (Sistemul interactiv de notare pt Eficientizarea lecturii si a Gandirii)
asig mentinerea implicarii active a gandirii elevilor in citirea unui text si monitorizarea gradului
de intelegere a unui continut de idei. Elevii tb sa citeasca cu atentie un text, marcand pe
marginea acestuia niste semne:
*o bifa -daca continutul de idei confirma ceea ce stiau deja
*un + -informatia citita este noua pt ei
*un - -info contrazice sau difera de ceea ce stiau ei
* un ? –in dreptul ideilor pe care le gasesc neclare sau doresc lamuriri suplimentare.
Semnele de pe margine indica rel elevului cu textul; acestea suntdiferite de la un elev
la altul, finalizarea textuklui analizandu-sepe baza unui tabel cu cele 4 categ de semne:
+ - ?
Metoda SINELG asig o invatare bazata pe aplicarea cognitiva activa a elevilor in
lectura unui text si in intelegerea continutului de idei ale acestuia.
21.Jurnalul dublu incurajeaza elevii sa citeasca cu atentie un text si sa vina cu idei pt a le
discuta i nclasa. Impartind in doua pe verticata pag unui caiet, elevii noteaza pe masura ce
citesc: in stanga-pasaje din text care li se par importante sau care le amintesc de alte idei; in
dreapta isi noteaza propriile comentarii sau ?. elevii pot schimba jurnalele intre ei pt a le
comenta.
22.Stiu \vreau sa stiu \ am invatat e o metoda ale carei secvente se regasesc in cele trei etape ale
actului de predare-invatare:evocare, realizarea sensului, reflectie. In etapa de evocare, li se cere
elevilor sa inventarieze ideile pe care le detin cu privire la tema c eurmeaza a fi abordata –ideile
s enoteaza la rubrica “STIU”; problemele neclare dar si cele pe care ar fi curiosi sa le afle se
noteaza la rubrica “VREAU SA STIU”. Dupa finalizarea lecturii, la etapa de realizare a
sensului, elevii completeaza rubrica “AM INVATAT”.
23.Organizatorul grafic incurajeaza elevii sa gandeasca liber si deschis, sa evidentieze
conexiunea intre idei. Realizarea acesteia presupune:
-scrierea unei notiuni in centrul pag

56
-identificarea, scrierea cat mai multor cuv sau sintagme care le vin in minte, in leg cu tema
centrala
-legarea cuv sau ideilor prin trasarea unei linii, sageti, evidentiind conexiunile pe care elevii le
intuiesc.
24.Metoda cubului presupune utilizarea unui cub real sau imaginar care are diferite instructiuni
notate pe fiecare fata, astfel:
*descrie –Cum arata?
*Compara-Cu ce se aseamana si de ce difera?
*Asociaza-La ce te face sa te gandesti?
*Aplica-Cum poate fi folosit?
*Argumenteaza pro sau contra-E bun sau nu? De ce?
25.Cvintetul presupune elaborarea unui cvintet, adica elaborarea unei poezii din 5 versuri
respectand mai multe cerinte:
-primul vers are un singur cuvant care precizeaza subiectul poeziei
-al doilea vers e format din doua cuv care descriu subiectul
-al treilea vers e format din trei cuv care exprima actiuni
-al patrulea vers e format din 4 cuv care exprima sentimente fata de subiect
-ultimul vers e format dintr0un cuv si exprima esenta subiectului.
Exemplu :
Internetul
Sursa informationala, necesitate
Aprofundeaza, gaseste, descopera
Necesar, fascinant, util, ajutor
Informatii.
26.Invatarea prin cooperare e un set de strategii de instruire care angajeaza mici echipe de elevi
pt a promova interactiunea colegiala si colaborarea. Cooperarea are loc atunci cand elevii
lucreaza impreuna pt a rezolva o situatie, pt a explora o tema, a elabora idei, a atinge un OB
comun. Elemente – cheie ce definesc specificul invatarii prin cooperare:
-interdependenta + (elevii au nevoie unii de altii, au scopuri si resurse comune)
-interactiunea directa “fata in fata” (elevii comunica unii cu altii, decid si se ajuta)
-exersarea directa a deprinderilor de invatare in grup ( de comunicare, de conducere, etc)

57
-raspunderea individuala a fiecarui membru in raport cu performantele grupului
-rolul de indrumator si coordonator al prof.
27.Ganditi\ lucrati in perechi \comunicfati e o metoda de invatare prin cooperare. Prof pune o ?,
elevii isi elaboreaza individual raspunsul pt ca apoi in perechi sa-si comunice unii altora aceste
raspunsuri, sa se asculte si in final s ajunga la un nou raspuns imbunatatit ca urmare a
discutiilor.
28.Metoda predarii reciproce ofera ttuturor elevilor posibilitatea de a juca rolul de prof la cls.
29.Metoda mozaicului poate fi utilizata cand materialul care urmeaza a fi studiat are o forma
scrisa. Metoda presupune actv in grupuri de 4-5 elevi si are mai multe faze:
-se formeaza grupurile “bastina” (prof imparte textul studiat”
-se constituie grupurile” de experti” prin numarare d ela 1 la 5 astfel: elevii cu nr 1 formeaza
grupul nr 1, etc. Fiecare grup de experti studiaza timp de 20 min o parte din text,identificand
ideile principale si modul cum vor preda aceste idei
-elevii revin la grupele de “bastina” si pe rand predau continutul la care sunt “experti”. La sf
orei, elevii tb sa cunoasca intreg textul (prof monitorizeaza actv).
Esential i naceasta metoda e interdependenta dintre membrii grupului si faptul ca sarcina
comuna nu poate fi indeplinita decat daca fiecare elev isi aduce contributia.
30.Linia valorilor –prof lanseaza o problema controversata. Elevii se gandesc la problema si isi
contureaza un raspuns pro, contra sau pot indecisi. La solicitarea ptof s easeaza in cls pe o axa
sau o linie imaginara. La un capat al liniei se aseaza cei cu argumente pro, la celalalt, cei contra
iar cei indecisi sunt pozitionati la mijloc. Ei isi pot schimba pozitia pe axa daca colegii aduc
argumente in favoarea lor.
31.Turul galeriei –elevii sunt incurajati sa-si exprime opiniile referitoare la solutiile date unei
probleme de catre colegii lor. Etape:
-in grupurile d ecate 3-4 elevi, elevii rezolva o intrebare care se poate materializa intr-un poster,
schema, tabel, diagrama, desen
-posterele se afiseaza pe peretii clasei, realizant astfel o galerie
-grupurile de elevi aflati in calitate de vizitatori, critici, trec pe la fiecare poster, examineaza
solutiile si isi inscriu pe poster comentariile, criticile sau laudele, ?, observvatiile
-grupurile revin la locul initial si citesc comentariile, obs de pe poster, reexaminandu-si
produsul.

58
Mijloacele de invatamant se refera la ansamblul resurselor materiale, naturale, tehnice, adaptate
si selectionate pt a sprijini desfasurarea actv instructiv – educative din scoala si realizarea OB
propuse.
a)mijloace informativ demonstrative (ilustrative): materiale naturale (roci, plante, substante
chimice), materiale de substitutie (machete,mulaje,glob), materiale figurative (foto, harti,
desene), mijloace audio (CD, casete, discuri), mijloace video (diafilme, folii), mijloace
simbolice (scheme, reprezentari grafice, formule), mijloace mixte (manual, carti, culegeri).
b)mijloace de exersare si formare de priceperi si deprinderi intelectuale sau practice: truse de
piese, instrumente, aparatura d elaborator, jocuri didactice, simulatoare
c)mijloace de rationalizare a timpului in actv didactice:harti de contur, stampile, xerox,
calculatoare
d)mijloace de evaluare: teste, aparate d etestare, calculatoare.
Functiile mijloacelor de invatamant:
-f. Stimulativa =de dezvoltare a motivatiei
-f de comunicare=transferul de info
-f ilustrativ-demonstrativa =de formare a reprezentarii
-f formativ – educativa =exersarea operatiilor gandirii
-f ergonomica =rationalizarea efortului prof
-f estetica=aprecierea frumosului
-f de evaluare –diagnoza si apreciere a progreselor elevilor

CAP XII
Comunicarea pedagogica

A comunica= a face cunoscut, a da de stire, a vorbi. Privita ca proces, e

transmiterea de informatii intre emitator si receptor dar si invers, astfel se contureaza dialogul.
Intre cei doi se interpune un canal de transmitere a mesajului. Msj e o unitate fundamentala a
procesului de comunicare, si e alcatuit din cuv, semne, sunete, imagini, care contin informatii.
In functie de partenerii implicati in comunicare, distingem comunicare :

59
  Intrapersonala:a individului cu sine
 Interpersonala: intre doua persoane
 In grup: intre membrii unui grup
 Publica: auditorul e un public larg
 In masa: rel emitator- receptor e mediata ( presa, radio, TV).
In functie de capacitatea autoreglarii, distingem comunicare:
 Lateralizata:unidirectionala ( fara feed-back)
 Nelateralizata :dialog intre emitator si receptor
Dupa finalitatea urmarita, e comunicare:
 Accidentala – emitatorul furnizeaza info altora fara sa vrea
 Subiectiva – caract prin exprimare directa de catre emitator a unei stari emotionale din nevoia de
descarcare
 Instrumentala intruneste 3 caracteristici: vizeaza un scop precis, cauta sa produca anumite efecte
in comportamentul receptorului si le modifica in functie de reactia acestuia.
In functie de codul folosit e comunicare:
 Verbala:informatia e transmisa prin cuv
 Nonverbala : info e transmisa prin elemente ca: ritm, pronuntie, intonatie, intensitate
In functie de statutul interlocutorului:
 Veticala: comunicarea prof – elev
 Orizontala :elev-elev
Dupa natura continutului:
 Referentiala:vizeaza u nanumit adevar
 Operational-metologica –vizeaza intelegerea acelui adevar
 Atitudinala
Com didactica e o forma a comunicarii pedagogice, direct implicata in actul de
predare invatare; se instituie o regula intre prof si elev, dar si in raporturile elev-elev, elev-
manual, parinte-copil. Com didactica se realizeaza intre doi sau mai multi agenti: prof , elev
avand ca scop instruirea celor din urma, msj didactic e structurat logic d eprof avand in vedere
realizarea OB propuse.
Elem specifice ale comunicarii didactice:

60
-dimensiunea explicativa a discursului didactic care vizeaza intelegerea celor transmise
-structurarea comunicarii didactice conform logicii pedagogice cu scopul de a usura intelegerea
unui adevar, nu doar de a-l enunta
-combinarea comunicarii orale cu cea scrisa
-combinarea comunicarii verticale cu cea orizontala.
Raporturile de comunicare stabilite intre prof si elev produc o serie de efecte, concretizate in trei
categ de rezultate:
*rez cognitive:achizitii de cunostiinte, metode de lucru, formarea de notiuni, judecati, intelegerea
si exprimarea continuturilor informationale
*afective:schimbari ale starilor emotionale si motivationale, modificari de atitudini, interese,
dezvoltare de sentimente
*comportamentale:reactii adaptive, conduite verbale-nonverbale, implicare in cooperare sau
competitie.
Pedagogia moderna doreste un dialog autentic la clasa, cooperare, schimb reciproc de
msj, initiative din partea ambelor parti implicate in actul educational. Pt bunqa desfasurare a
comunicarii verticale si orizontale se pot stabili de comun acord cu elevii anumire reguli:
-fiecare asculat cu atentie ce spune prof si colegii
-fiecare vorbeste cand ii vine randul
-critim ideea, nu persoana
-nu intrerupem persoana care vb
-ramanem la subiect
-nimeni nu monopolizeaza discutia.
In functie de codul folosit de prof si elev se diferentiaza comunicarea verbaal,
nonverbala, paraverbala.
*com verbala ia forma limbajului verbal sau scris care prin msj sau cuvinte sunt transmise si
insusite info din diferite domenii. Se prezinta sub forma d eexpunere, discurs, dialog. In timpul
interactiunii didactice, prof si elevii schimba cu precadere msj pe cale verbala dar folosesc si calea
nonverbala si paraverbala.
*com paraverbala insoteste exprimarea verbala cum ar fi|:particularitatile de pronuntie,
intensitatea vorbirii, ritmul si debitul vorbirii, pauza, vocea.etc. utilizate frecvent aceste elem
confera expresivitate comunicarii didactice. Expresivitatea e capacitatea de exprimare adecvata si

61
sugestiva intr-o situatie, a unei idei sau a ueni stari psihice. Expresivitatea faciliteaza comunicarea
si ii confera autenticitate. Modul cum sunt pronuntate cuv, ritmul expunerii au rolul de a incarca
emotional continutul de idei transmis si de a amplifica puterea msj transmis.. pauzele intre cuv,
prop, fraze sau chiar tacerea pot fi exploatate in sensul cresterii gradului de interea al elevilor.
*com nonverbala – msj afective comunicate pe cale nonverbala sunt prin gesturi, mimica, pozitia
si miscarea corpului care insotesc mesajul exprimat verbal au o semnificatie distincta. In
comunicare apelam la diverse miscari ale corpului:
-expresorii: gesturi sau miscari care exprima o traire organica: a rosi, a tresari
-reglatorii reglementeaza schimbul verbal dintre interlocutori: contactul vizual reciproc, postura
de asculate
-ilustratorii faciliteaza si completeaza comunicarea verbala:a arata cu mana directia, forma,
persoana
-emblemele sunt gesturi care pot inlocui total cuvintele:semnul mainii de a lua loc, capul pt da\nu,
semnul victorie, gestul ce indica linistea, etc.
-adaptorii:aranjarea cravatei, hainei, rasucirea paruluui, balansarea piciorului, atingerea nasului.
In afara nd emiscarile fizice sau gesturi , o componenta esentiala a limbajului
nonverbal e ansamblul expresiilor faciale (mimica). Privirea, zambetul, ridicarea sprancenelor,
incordarea fetei confera semnificatii multiple actului de a comunica, aprobare, dezaprobare,
atentie, plictiseala, interes sau dezinteres, intelegerea sau neintelegerea continutului.
Prof si elevii recurg la comunicarea nonverbala. Ex de reactii nonverbale la elevi:
ridicarea mainii, balansarea capului in sens afirmativ, negativ, incretirea fruntii in timp ce prof
exp-lica, au o mare val de feed-back pt prof daca acesta le interpreteaza corect.
Vorbirea clara, expresiva, ingrijita, insotita de elem paraverbale si nonverbale
adecvate confera comunicarii didactice calitate, prestanta si eficienta.

Gestionarea conflictelor si violentei in scoli

Nu de putine ori se-ntampla ca intre prof si elev sa apara diverse neintelegeri de

comunicare, acestea putand degenera in conflicte. Abilitatea de a comunica inseamna abilitatea de
a rezolva conflicte de comunicare. Conflictele pot fi alimentate de moduri diferite in care prof si
elevii percep lucrurile, dar mai ales comunicarea insuficienta. Pt situatiile cu potential de conflict

62
se apreciaza ca limbajul responsabilitatii e foarte potrivit. Aceasta forma e o comunicare prin care
se exprima opinii, emotii fara a critica si moraliza interlocutorul, focalizand conversatia asupra
faptei si nu asupra persoanei.
Limbajul responsabilitatii detine 3 comportamente:
-descrierea comportamentului (faptul ca elevii vorbesc intre ei de probleme care n utin de lectie)
-exprimareqa starii personale, ca o consecinta a comportamentului intelectual ( nemultumirea
prof)
-formularea consecintelor acelui comportament asupra propriei persoane ( cand discutati in timpul
lectiei despre probleme altele decat cele din lectie, sunt nemultumita pt ca tb sa reiau explicatiile).
Msj la persoana I permit comunicarea emotiei si descrierea comportamentului
interlocutorilor fara ba se face atacuri la persoana sau evaluari, prevenind i nacest mod reactiile
defensive in comunicare.
In scoala abund msj la persoana a-II-a care implica judecarea interlocutorului, nu
a faptei. Ex:iar nu ti-ai facut tema, nu invveti cat ar trebui, nu spui adevarul, sunteti obraznici.
Aceste msj la pers a-II-a judeca direct interlocutorul, intrerup comunicarea si duc la amplificarea
conflictelor.
Modul de rezolvare a problemelor:
-recunoasterea si definirea problemelor
-generarea solutiilor posibile
-evaluarea solutiilor si alegerea celui mai bun
-punerea in aplicarea a solutiei
-evaluarea eficientei si consecintelor aplicarii.
Comunicarea asertiva e o modalitate de a aborda conflictele si reprezsinta abilitatea de a
comunica, de a nu exprima emotii si convingerile fara a afecta si ataca drepturile celorlalti.
Asetivitatea presupune urmatoarele abilitati:
-comunicare directa, deschisa, onesta
-exprimarea emotiilor si gandurilor fara a deranja pe cele ale interlocutorului
-initierea, mentinerea si incheierea unei conversatii, in mod placut
-impartasirea opiniilor si experientelor cu ceilalti
-exprimarea emotiilor pozitive si negative, fara a-l ataca pe celalalt.

63
 Prin comunicarea asertiva prof s epoate face mai bine inteles de catre elev, iar acestia
au posibilitatea de a-si exprima opiniile personale, de a-si dezv0olta respectul de sine sau de a
face fata presiunii grupului. Dezvoltarea abilitatilor de comunicare asertiva atat la prof cat si la
elevi permite abordarea adecvata a situatiilor de criza care pot sa apara ijn contextul comunicarii
didactice.
Ca principii de management a conflictelor amintim:
-mentinerea unei rel pozitive pe perioada conflictelor, prin asculatare activa
-utilizarea ? deschise
-focalizarea pe problema si n upe persoana
-evitarea ibtimorarii si etichetarii interlocutorului
-evitarea atitudinilor de superioritate
-explorarea alternativelor si discuratea posibilelor rezultate ale alegerii unuia dintre ele
-identificarea barierelor in rezolvarea conflictelor.
Nerezolvarea conflictelor duce la VIOLENTA. Daca in fazele de inceput ale
educatiei scolare predomina violenta profesorului asupra elevilor, democratizarea educatiei a
antrenat o deplasare a violentei catre elevi si dinspre elevi spre prof. Sub eticheta violenta
descoperim o diversitate de forme de conduita, de la confruntarea vizuala, porecliri, tachinari,
ironizare, imitare, in scop denigrator pana la bruscare, lovire cu diverse obiecte, palmuire,
impingere, injunghiere sau forme de impuscare.
VIOLENTA e definita ca “o amenintare si folosire intentionata a fortei fizice sau
a puterii contra propriei persoane, contra altei persoane sau contra unui grup sau comunitati care
antreneaza sau risca sa antreneze un traumatis, un deces, daune psihologice.
Principalele cauze care genereaza violenta:
-cauze psiho - individuale: toleranta scazuta la frustrare, dificultati de adaptare la disciplina
scoalra, imagine de sine negativa, instabilitate emotionala, lipsa sau insificienta dezvoltare a
autocontrolului
-cauza familiale: relatii tensioante intre parinti, atitudini violente ale parintilor fata de copil,
familie dezorganizata, conditii economice precare in fam, nr mare de copii i nfam, nivelul scazut
al educatiei parintilor
-cauze scolare: dificultati de comunicare elev-prof, impunerea autoritatii cadrelor didactice,
diferentierea dintre elevi dpdv al etniei, al varstei, a experientei, program scolar incarcat, nr mare

64
de elevi in clasa, disponibilitate redusa a prof de comunicare in afara lectiilor, metode de predare
neadecvate
-cauze induse de contextul social:mass-media, influenta grupului de prieteni si a anturajului din
afara scolii, cartiere periferice ale oraselor.
Masuriel de prevenire si combatere a formelor de violenta scolara ar trebui sa vizeze
4 niveluri:
1.interventiile la nivelul individual vizeaza: identificarea timpurie a elevilor cu potential violent,
derularea unor programe de asistenta individualizata pt elevii implicati, valorificarea intereselor,
aptitudinile elevilor care au comis acte d eviolenta, aplicarea unor masuri de interventie cu
potential educativ si formativ, evitarea centrarii exclusive pe sanctiune.
2.Interventiile la nivel relational privesc fam si scoala. *Familia:informarea parintilor cu privire
la serviciile pe care le poate oferi scoala in scopul prevenirii violentei scolare si ameliorarii rel
parinti-copii; organizarea de intalniri cu parintii in scoala, vizite in fam, programe extrascoalre
cu participarea comuna a elevilor, parintilor, prof, specialisti; initierea unor programe destinate
parintilor centrate pe informarea si formarea cu privire la dificultatile de adaptare ale elevilor la
mediul scolar. *pt scoala, recomandarile sunt urmatoarele: includerea pe agenda intalnirilor
formale ale scolii a temelor legate de vilenta, transformarea regulamentului de ordine interioara
specific fiecarei scoli, dezbaterea in timpul orelor de consiliere si orientare a situatiilor de
violenta petrecute in scoala, derularea unor programe si actv extrascoalre pe tema combaterii
violentei scolare
3.la nivel comunitar se recomanda ca institutiile responsabile ( ISJ, APC –protectia copilului,
politie, etc) sa initieze programe de sensibilizare a comunitatii privitoare la violenta scolara,
dezvoltarea d eparteneriate cu aceste institutii.
4.masuri la nivel social vizeaza: organizararea de companii sociale in scopul constientizarii
fenomenului de violenta scolara; stimularea cooperarii interinstitutionale si implementarea
societatii civile in initierea, derularea monitorizarea si evaluarea unor programe anti-violenta la
nivel national; includerea unor teme privind violenta scolara si in programele d eformare
continua a prof; dezoltarea unor discipline optionale centrate pe tema violentei scolare.

65
 CAP XIII
Evaluarea scolara

Evaluarea e o componenta esentiala a procesului de invatamant care furnizeaza

info despre calitatea si functionalitatea acestuia; evaluarea stabileste daca OB procesului de
invatamant sunt realizate iar info obtinute sunt necesare pt reglarea si perfectionarea actv d
epredare – invatare.
Docimologia e stiinta examinarii si a notarii care se ocupa cu studiul sistematic al
examenelor si concursurilor, modurilor de notare, factorii subiectivi ai notarii.
Etapele evaluarii:
1. Masurarea consta in a atribui un numar unui obiect conform unei reguli logice. Pt aceasta,
obiectele tb definite in mod clar prin comportamente sau caracteristici observabile.
2. Aprecierea presupune emiterea unei judecati de valoare asupra rezultatului unei masurari. Astfel
se estimeaza calitativ rezultatele masurate, aprecieri ( de genul FB, B), laude, observatii.
3. Decizia prelungeste actul aprecierii intr-o nota, caracterizare, hotarare, recomandare. Procesul de
evaluare se poate finaliza cu unele decizii cu privire la: programen recuperatorii, schimbarea
strategiei, masuri de diferentiere.
Functii ale evaluarii:
1. Constatativa – permite prof sa identifice nivelul de pregatire al elevilor
2. De diagnosticare presupune explicarea rez detinute, gasirea cauzelor rez constatate, aspecte care
au asigurat succesul, dar si evidentierea punctelor slabe care necesita remedieri.
3. De prognosticare vizeaza anticiparea cu privire la posibila evolutie a actv elevilor, a rez posibile
in viitor (simulare examene)
4. De feed-back ( de reglaj – autoreglaj) analizeaza rez obtinute si permite reglarea – autoreglarea
proceselor de predare – invatare al prof si elevilor
5. Decizionala consta in identificarea punctelor forte si lacunelor existente, dificultatile intampinate
de elevi si sugereaza modificarile care se impun.
6. Motivationala- evaluarea e o modalitate de a incuraja invatarea ptobtinerea unor performante cat
ami inalte.
7. Selectiva asigura clasificarea, ierarhizarea elevilr unei clase

66
8. Informationala – evaluarea devine un mijloc de infomare a elevilor, parintilor si a soc cu privire
la randamentul scoalr realizat
9. Social – economica evidentiaza eficienta procesului de invatamant in functie d ecalitatea si
valoarea “produsului scolii”.

Formele evaluarii:
A.dupa momentul in care se realizeaza:
* ev initiala consta in masurarea –aprecierea deciziei la inceputul unie perioade de instruire
(sem, an scolar, ciclu de inv) sau la inceputul unui program de instruire in vederea stabilirii
nivelului de pregatire al elevilor. Ev initiala e necesara in vederea proiectarii continutului
instruirii in etapele urmatoare; se pot utiliza probe scrise, teste sau verificari orale. Ev initiala se
realizeaza ori de cate ori un prof preia pt prima data o clasa de elevi.
* ev continua ( formativa) consta in verificarea si aprecierea frecventa, sistematica a rez
scoalare pe parcursul procesului de instruire ( examinari scrise, orale, practice). Rez obtinute se
raporteaza la OB operationale ale actv instructiv – educative. Ev continua permite verificarea
tuturor elevilor din toata materias; asigura corectarea imediata a erorilor, a confuziilor; permite
luarea din timp a masurilor de ameliorare, cultiva capacitatea de autoevaluare a elevilor.
* ev cumulativa ( sumativa , finala ) consta in operatii de masurare –apreciere – decizie la
finalul unei etape, program, capitol. Se realizeaza prin lucrari scrise, teze, teste, examene si
permite aprecieri de bilant asupra nivelului de pregatire al evilor.
Deoarece se desfasoara la finalul unei perioade de instruire, deja parcurse,
evaluarea cumulativa nu permite ameliorarea procesulu ide invatamant decat pt generatiile,
seriile viitoare. Examenele, tezele dar si acest tip de teste genereaza elevilor stari de stres,
neliniste, insa asigura ierarhizarea, selectarea elevilor.
B.formele evaluarii in raport cu agentii evaluarii:
*interna are loc atunci cand cei care evalueaza sunt direct implicati in instruire ( prof clasei)
*externa are loc atunci cand in ev se implica persoane sau institutii, altele decat cele care au
asigurat procesul de instruire; la examene sau concursuri, olimpiade, admitere, bac, etc.

67
 C.formele ev dupa criteriul obiectivitatii:
*subiectiva se bazeaza pe intentia prof, are un grad de obiectivitate redus, fiind influentata de
factori ca: dispozitia prof, atmosfera din clasa, impresiile despre elevi, etc. Ev subiectiva
cuprinde starea de moment, fara s aofere o imagine de ansamblu asupra actv elevului.
*obiectiva presupune folosirea unor instrumente speciale de evaluare a prestatiilor elevilor si
raportarea acestora la anumite standarde docimologice ( test – barem de corectare si notare).

Metode de evaluare: *traditionale: ev orala, scrisa, probe practice

*complemetare: observarea sistematica a elevilor, referat, portofoliu,
investigatia, proiectul, autoevaluarea.
METODE TRADITIONALE:
1.Ev orala se realizeaza printr-un dialog bazat pe ? si raspunsuri intre prof si elev, prin care prof
urmareste sa identifice cantitatea si calitatea cunostintelor sau deprinderilor formate, capacitatea
de a opera cu acestea. Chestionarea poate fi curenta - la lectie, frontal sau indirect sau finala –
final de capitol, sem, an scolar.
Eficienta acestei metode depinde de aspecte ca: claritatea si logica ? adresate de
prof; acordarea timpului de asteptare necesar pt raspuns; tactul prof de a adauga ? ajutatoare
atunci cand e nevoie; un comportament nonverbal de sustinere si incurajare. Ev orala prezinta
mai multe avantaje: permite comunicarea directa prof – elev, dezv capacitatea de exprimare
orala ale elevilor, capacitatea de argumentare, permite un feed – back rapid, eventualele erori
sau neintelegeri sunt clarificate si corectate imediat.
2.Ev prin probe wscrise e o modalitate mai economica de evaliare. Elevii se gasesc in postura de
a elabora si de a exprima idei in scris fara interventia prof. Verificarea poate fi curenta ( test de
15-20 min) din lectia de zi neanuntat sau lucrari scrise la sf de capitol, la sf de semestru – sunt
anuntate. Avantajele : se economie de timp, asigura o mare obiectivitate ( test – barem),
diminuarea starilor de stres, angajeaza si elevii timizi care se exprima greu oral, permite elevilor
sa-si elaboreze raspunsurile independent, fara interventie de afara. Ev scrisa n uface posibila
orientarea elevilor prin ? ajutatoare, iar uneori raspunsurile nu redau nivelul real de pregatire al
elevilor. Prof stabileste crt de apreciere care sa vizeze continutul lucrarii, forma acesteia ( stil,
ortografie, grafica) si factorul personal ( originalitatea ). Prof supravegheaza atent.

68
3.Ev prin probe practice ocupa un loc important in evaluarea priceperilor si deprinderilor, in
aprecierea capacitatii elevilor de a aplica anumite cunostinte teoretice. Probele sustinute de elevi,
lucrari practice d elaborator, din ateliere, teren geografic, executii de desene, grafica, sculptura,
interpretari muzicale sunt doar cateva forme de examinare practica.
Probele practice permit identificarea aptitudinilor si talentelor elevilor iar rez lor (
machete, harti) tb comentyate in clasa pt ca eleviisa-si insuseasca crt de notare si sa ia cunostinte
despre calitatea prestatiei lor.

METODE COMPLEMENTARE
1.Observatia curenta consta in urmarirea sistematica a participarii elevilor la desfasurarea actv
instructiv – educative. Se pot supune observarii diverse aspecte: contributiile elevilor pe
parcursul actv, modul de realizare a sarcinilor d elucru, maniera de colaborare cu colegii in cazul
lucrarilr pe grupe, calitatea prestatiilor in munca independenta, manifestarile de interes sau
dezinteres, dificultati, erori, etc. Colectarea sistematica e utila in aprecierre personalitatii
elevilor; datele observate sunt notate in caietul prof si pot fi utilizate prin asociere cu alte metode
de evaluare.
2.Referatul e un instrument care permite aprecierea actv de invatare a elevilor, Etapele elaborarii
unui referat : formularea titlului, conceperea planului lucrarii, redactarea referatului,
tehnoredactarea, prezentarea si valorificarea lui. Pin elaborarea d ereferate, elevii isi insusesc
info si dezvolta capacitati de analiza, sinteza, argumentarare si interpretare..
Referatul e un instrument de evaluare independent si poate fi integrat intr-un
portofoliu ( se utilizeaza in general la clasele mari). Dezavamtajul pe care il prezinta consta in
riscul ca elem de continut sa fie preluate din diverse surse, fara sa fie supuse unei interpretari
personale.
3.Portofoliul defineste totalitatea produselor pe care elevii sunt capabili sa le elaboreze gratie
parcurgerii unor experiente d einvatare. Altfel spus, portofoliul arata ca o colectie de lucrari ale
elevului, alcatuita cu scopul de a indica eforturile, progresele si rez lor la una sau mai multe
discipline.
Portofoliul e un instrument complex de evaluare a rez elevului obtinute pe durata
unui program de studii ( sem, an scolar, ciclu de inv). Si poate cuprinde: lucrari de control, teste,
probe practice, scheme, teme pt acasa, raspuns la chestionare, proiecte sau investigatii, concluzii

69
desprinse in urma unor vizite, eseuri, postere, grafice, fise de autoevaluare, referate. Ev prin
portofolii incurajeaza invatarea autodirijata, autoevaluarea si munca independenta. Prof tb sa se
asigure ca produsele sunt realizate de elevi, nu de alte persoane.
4.Investigatia ofera posibilitatea elevului de a aplica in mod creativ cunostintele insusite in
situatii noi si variate pe o tema propusa d eprof sau de elevi. Investigatia s epoate face individual
sau progresiv si poate dura un interval mai lung sau mai scurt.
Investigatia consta in rezolvarea unei probleme teoretice care implica
documentare, observarea unor fenomene experimentare pe un interval de timp stabilit. Dupa
finalizarea investigatie, in evaluarea acesteia pot avea in vedere urm: noutatea temei care o face
subiectul investigatiei, originalitatea strategiei utilizate, calitatea lucrarilor obtinute, modul de
prezentare si argumnetare a rez, atitudinea elevilor pe perioada desfasurarii investigatiilor.
5,Proiectul presupune elaborarea unei lucrari cu caracter teoretic sau aplicativ, pe baza unei teem
date, implica multa munca si efort individual. Elaborarea unui proiect presupune parcurgerea mai
multor etape: delimitarea temei de interes, formularea d e ? despre tema, stabilirea unor OB de
informare, identificarea si consultarea surselor de informare, realizarea unui plan de investigatie,
colectarea datelor, analiza si prelucrarea info, elaborarea produsului final. Poate fi realizat
individual sau in grup si poate lua diferite forme: elaborare de referat si articole, construirea de
insectare, ierbare, machete, colectie de roci, mape cu materiale didctice.
Proiectele sunt prezentate si evaluate de prof si elevi ( interevaluarea si
autoevaluarea). Aceasta metoda prezinta avvantajul ca dezvolta deprinderile de documentare
stiintifica, capacitatea de a structura, sistematiza materialul. Proiectul poate fi integrat in
continutul unui portofoliu.
6.Autoevaluarea permite elevului aprecierea propriilor performante. Autoev ii permite elevului
sa cooperez cu prof, sa identifice lacunele si dificultatile intampinate, sa-si gaseasca pozitias in
cadrul unui grup, sa-si stabileasca un titm propriu de invatare.
Modalitati de promovare a autoev:
-autocorectarea sau corectarea lucrarilor colegilor – elevii primesc baremele de evaluare iar pe
baza acestora isi apreciaza calitatea raspunsurilor proprii si al colegilor
-autonotarea controlata – elevul e solicitat sa-si acorde o nota, revazuta d eprof
-notarea reciproca pune elevii in situatia de a-si nota colegii, prin reciprocitate.

70
-metoda de apreciere obiectiva a personalitatii consta in antrenarea intregului colectiv al clasei in
aprecierea unor elevi.
In concluzie, putenm spune ca metodele complemetare au o multitudine de
avantaje, de aspecte +, insa si dezavanataje:sunt mari consumatoare de timp, iar unele metode nu
au cota ridicata de obiectivitate.

Elaborarea probelor de evaluare

Poate fi realizta in institutii specializate sau chiar de prof scolii. Acest demers
necesita timp, efort, experienta din partea prof dar si parcurgerea urmatoarelor etape:
PRECIZAREA OB se realizeaza inainte d eintocmirea probei si consta in descrierea
comportamentului c tb pus in evidenta d eelevi si indicarea continutului; urmeaza
DELIMITAREA MATERIEI din care se va elabora p[robele de evaluare, iar i nraport cu
cantitatea materiei se va determina nr de sarcini de lucru; STABILIREA VARIANTELOR DE
ITEMI depinde de OB si continuturile d einvatare. Elaborarea itemilor eo operatie complexa care
tb sa respecte niste cerinte; itemii tb sa masoare performantele prevazute de OB operationale, sa
permita o notare obiectiva pe baza unui punctaj stabilit anterior. Se disting 3 mari categ de itemi:
obiectivi, subiectivi, semiobiectivi.
ITEMI OBIECTIVI solicita elevul sa selecteze raspunsul corect din mai multe variante propuse;
de aceea se mai numesc inchisi deoarece elevul n ue pus in situatii sa elaboreze un raspuns, ci
doar sa-l aleaga:
-itemi cu alegere duala: corect \ gresit, A\F, DA\NU
-itemi tip pereche: corespondenta intre 2 coloane
-itemi cu alegere multipla:solutia se alege dintr-o lista de raspunsuri posibile
ITEMI SEMIOBIECTIVI :
-cu raspuns scurt si de completare: elevul formuleaza raspunsul , completeaza fraza
-? Structurate: sarcini de lucru bazate pe mi multe sub?, cu raspuns liber, de tip eseu.
ITEMI SUBIECTIVI (cu raspuns deschis) vizeaza originalitatea, creativitatea, aplicarea info
dobandite.
-rezolvare de probleme necesita capacitatea elevilor de aplicare a info si exersarea gandirii
convergente

71
-itemi de tip eseu solicita construirea unui raspuns liber in acord cu anumite cerinte.
Dupa stabilrea varianatelor de itemi si elaborarea acestora urmeaza
ORGANIZAREA PROBEI DE EVALUARE, aceasta presupune formularea sarcinilor de lucru i
ntermeni clari si concisi, gruparea itemilor de acelasi tip si distribuirea lor in ordinea dificultatii,
incepand cu cei mai usori si terminand cu cei mai dificili; tot acum se estimeaza timpul de lucru
necesar probei; ETAPA DE CUANTIFICARE presupune atrinuirea punctajului pt rezolvarea
corecta a itemilor – fiecarui item i se acorda un punctaj in functie de dificultatea lui; urmeaza
APLICAREA TESTELOR –are in vedere :informarea elevilor asupra locului si datei de sustinere
a testului; se asig conmditiile fizice (luminozitate, temperatura, liniste, spatiu de lucru), asig
conditii psihologice ( ordine, ambianta, siguranta); se ofera indicatii clare pt rezolvarea testului;
se anunta timpul de lucru. Se distribuie cate un exemplar pt fiecare elev, se supravegheaza atent
elevii. Elevii tb info asupra rez testelor. De multe ori probele de evaluare se asociaza cu stari de
stres, anxietate, emotii, de aceea prof tb sa respecte unele reguli in procesul de evaluare:
-faceti din evaluare o sarbatoare a reusitei
-apreciati, intariti si marcati orice progres realizat
-incercati sa convertiti nerealizarile sau esecurile elevilor in motivare, perfectare
-accentuati elem nou predate pe care elevii tb s apuna baza
-acordati tuturor elevilor o sansa de realizare si afirmare indiferent de posibilitatile si
circumstante
-argumentati in fata tuturor elevilor nivelul rez exprimate prin aprecieri sau note
-nu blamati, culpabilizati atunci cand evaluati si notati

72
 Interactiunea predare – invatare – evaluare:
semnificatii actuale

Prin evaluare, elevul e informat asupra evolutiei si a performantelor sale scolare,

asupra progreselor calitatii achizitiilor dobandite prin invatare. Prin ev, elevul tb ajutat sa
constientizeze ceea ce invata,cum invata, ceea ce ar trebui sa mai invete, facand posibile
mencanismele de autocontrol si autoreglare a invatarii. Cadrele didactice sunt la randul lor
informate cu privire la eficienta actv didactice, cu privire la calitatea procesului de predare. Se
por depista dificultati, confuzii, greseli, aspecte care determina autoreflectie, autoreglare, reluari,
revizuiri, tratarea diferentiata a elevilor.
In acest fel predarea si invatarea devin procese asistate de o ev formativa. Acest
tip de evaluare e utila atat pt elev, cat si pt prof, regland actv amandurora. Ev face parte
integranta dintr-un tot, aflata in corelatie directa cu OB educationale, cu continuturile si
strategiile de predare – invatare.
Schema: componentele curriculare:
Obiective

Evaluare Continuturi
Metode si mijloace de invatare

Evaluarea e procesul prin care s edetermina in ce masura instruirea a contribuit

la realizarea OB educationale. In procesul de invatamant, ev se raporteaza, asa cum e firesc la
OB cadru, competente generale, OB de referinta\competente specifice ale programei scolare, dar
si la OB operationale.
Ev prin raportare la OB operationale ofera prof posibilitatea sa constate ce
achizitii au dobandit elevii in cadrul unei lectii. Atingerea OB constituie premisa realizarii OB cu
un grad mai mare ( de referinta, cadru). Ev e f importanta in procesul de instruire. Una din
directiile de mdernizare a acesteia, vizeaza tocmai deplasarea accentului pe ev care masoara,
noteaza, sanctioneaza, clasifica, ducand la ev care aprecieaza, regleaza, motiveaza, avand efecte
puternice asupra invatarii si asupra personalitatii elevilor.

73
 CAP XIV
Proiectarea activitatilor didactice

Procesul de inv reuneste demersuri de proiectare, realizare si evaluare a actv

didactice. Proiectarea vizeaza pregatirea actv didactice care se face printr-un document – proiect
didactic, plan de lectie. Dupa proiectare urmeaza realizarea actv didactice – lectii, cursuri, apoi
evaluarea si aotuevaluarea care presupune o analiza a modului de proiectare si realizare a a ctv
didactice, precum si demersul de reglare a acestuia. Proiectul didactic constituie o conditie a
succesului si eficientei actv instructiv – educative. Se disting 2 tipuri de proiectare pedagogica:
*proiectarea globala, adica proiectarea pe perioada unui ciclu scolar sau an de studiu; presupune
elaborare de pkanuri de inv si de programe scolare;
*proiectarea esalonata adica pe perioade mai scurte, de la an si sem scolar pana la proiectarea
unei lectii; proiectare anuala, semestriala, pe unitate de invatare, pe lectie.

Aspecte metogologice ale proiectarii instruirii

de catre cadrele didactice

Proiectarea instruirii pedagogice presupune mai multe demersuri:

 Lectura personalizata a programelor scolare
 Elaborarea planificarii calendaristice
 Proiectarea unitatii de invatare
 Proiectarea lectiilor

 Programele prevad OB cadru, fiecarui OB cadru corespunzandu-i mai multe OB de referinta.

Atingerera OB de referinta se realizeaza cu ajutorul continuturilor invatarii si standardelor d
eperformanta pe baza carora se constata in ce masura au fost atinse. Programele scolare raman
insa documenmte reglatoare, in sensul ca stabilesc OB ce urmeaza a fi atinse in contextul actv
didactice.

74
 elaborarea planificarilor calendaristice presupune asocierea elem programei ( OB cadru, de
referinta, continuturi) cu intervalele d etimp optime pt u nan scolar. Pt o vedere mai buna, de
ansamblu a elaborarii calendaristice, s-a suherat organizarea pe unitati de invatare.

 O unitate de invatare reprezinta o structura didactica dewschisa=capitol, care determina formarea

unui comportament specific prin OB d ereferinta pe cale le detine. Unitatea de invatare e unitara
dpdv tematic, se desfasoara pe o perioada de timp si se finalizeaza prin evaluare. Unitatea de
invatare e elementul generator al planificarii calendaristice. Proiectul unei unitati de invatare
contine elemente care ofera o imagine asupra fiecarei ore.

 Proiectarea unei actv didactice ( lectii) consta in identificarea secventelor de instruire care s
ederuleaza pe parcursul unei ore, adica elaborarea proiectului. Proiectul de lectie e un document
cu valoare pt prof care ofera o perspectiva de ansamblu a unei lectii, un scenar didactic.
Etapele proiectarii lectiei sunt:
-precizarea OB lectiei, adica Ce voi urmari?
-analiza resurselor educationale, adica Cu ce voi face?
-elaborarea strategiei educationale, adica Cum voi face?
-stabilirea unui sistem de evaluare, adica Cum voi sti ca s-a realizat ce trebuia?
1. precizarea OB lectiei presupune: stabilirea scopului lectiei, tipul lectiei si formularea OB
operationale, prin care stim ce trebuie sa stie elevul la finalul lectiei. Formularea clara a OB
operationale e conditia unei proiectari corecte.
2. analiza resurselor educationale are in vedere: selectarea si esentilizarea continutului lectiei,
analiza caracterului elevilor (nivel de pregatire, motivatie), spatiu de lucru ( sala de clasa,
laborator) si timpul disponibil.
3. elaborarea strategiei educationale se refera la alegerea celor mai bune metode ( in functie de
continut si de particularitatile elevilor), imbinarea metodelor cu mijloacele disponibile,
delimitarea sarcinilor si a tipurilor de invatare ( minute) dar si delimitarea modurilor de
organizare si desfasurare a actv ( frontal, individual, pe grupe – minute)
4. evaluarea se refera la metodele si instrumentele prin care prof constata daca ceea ce si-a
propus, s-a realizat. Totodata evaluarea furnizeaza info necesare pt reglarea procesului de
invatamant.

75
 Proiectul de lectie e documentul care oglindeste modul in care se va desfasura
actv didactica, astfel incat OB propuse sa fie indeplinite. Un proiect de lectie cuprinde:
-partea introductiva in care se precizeaza coordonatele principale ale lectiei
-partea descriptiva vizeaza desfasurarea lectiei.
PROIECT DE LECTIE –MODEL
Data:
Obiectul:
Clasa:
Unitatea de invatare:
Tema ( subiectul lectiei):
Tipul lectiei:
Scopul lectiei:
OB operationale:
Metode si procedee:
Mijlace de invatamant:
Bibliografie:
Etapele lectiei OB operationale Continutul lectiei Strategiile Evaluarea rez
didactice
1. 2. 3. 4. 5.

PROIECTUL UNITATII DE INVATARE: MODEL

Scoala:
Disciplina:
Unitatea d einvatare:
Clasa \ nr ore sapt:
Sapt \ Anul
Nr de ore
Continuturi OB de referinta \ Actv de Resurse Evaluare 1.
( detalieri) ( competente specifice invatare
1. 2. 3. 4. 5.

76
 PLANIFICAREA CALENDARISITCA: MODEL
Scoala:
Disciplina:
Prof:
Cls \ nr ore sapt \ anul scolar
Unitatea de OB de referinta \ Continuturi Nr ore sapt Sapt Observatii
invatare competente
specifice
1. 2. 3. 4. 5. 6.
Demersurile de proiectare pedagogica reprezinta expresia pregatirii responsabile a
prof pt actv instructiv – educativa.

CAP XV
Succesul si insuccesul scolar

Succesul scolar reprezinta corespondenta dintre nivelulul dezvoltarii psihologice a

elevului si solicitarile ce i se adreseaza in procesul de invvatamant.
Insuccesul scoalr apare ca o expresie a inadecvarii dintre nivelul dezvoltarii psihofizice
si solocitarile scolii.
Succesul si insuccesul scolar presupun raportarea rez scolare obtinute de elevi la
exigentele si posibilitatile acestora. Succesul si insuccesul scolar au forme diferite d
emanifestare de la un elev la altul ( d ex nota 7 pt un elev poate fi un esec, insa pt alt elev poate fi
o reusita.
Exista o difrenta intre:
-insuccesul particular: exista dificuktati la unele discipline
-insuccesul generalizat : exista dificultati de adaptare in ansamblu
Insuccesul scolar are cel putin 2 faze:
- Ramanerea in urma la invatatura, adica un insucces temporar care poate aparea in viata orficarui
elev ; interventia psihopedagogica e posibila si eficienta.

77
 - Esecul scolar – dificultati majore si de durata care se manifesta prin repetentie si abandon scolar;
interventia psihopedagogica e dificila, necesita programe speciale.
Insuccesul scolar poate sa fie:
*cognitiv se exprima prin note m ici, corigentie, repetentie
*necognitiv se exprima prin inadaptare la regulile scolii, violenta verbala si fizica, fuga de la ore,
refuzul recunoasterii autoritatilr scolare, furtul, consumul de droguri, alcool, etc.
Ideal este ca insuccesul sa fie prevenit daca cunoastem cazurile care il genereaza:
factori interni ( biologici, psihologici), factori externi ( pedagogici, socio-culturale).
Succesul scolar depinde de:
a) Factori interni: biologici: dezvoltarea fizica, sanatate
psihologici: gandire, atentie, memorie, motivatie, temperament
b) Externi: psihopedagogici: pregatirea profdotarile scolii
Socioculturali:familie, comunitate.
Variabilele mediului rfamilial relevante pt succesul \ insuccesul scoalr sunt: instruirea
parintilor, marimea familiei, interesul parintilor pt educatie, calitatea realtiilor dintre membrii
familiei, influentele din grupul de prieteni.
Stabilirea cauzelor indicatoare de succes si insucces redau masuri optime de
interventie. In cazurile de succes se intervine pt conservarea lui, permanetizarea, perpetuarea, iar
in cazurile de insucces se urmareste remedierea, controlul, stoparea, i nmasura in care e posibil.

Strategii de abordare psihopedagogica a dificultatilor

in invatarea scolara

E necesar o diferentiere a curriculum-ului pt ca toti elevi isa invete. Prof tb sa

gaseasca cai pt adaptarea predarii si invatarii la diferentele dintre elevi, cu scopul de a raspunde
nevoilor individuale ale acestora.
Strategii de abordare a dificultatilor de invatare:
- Adaptarea actv pedagogice la particularitatile de varsta ale elevilor
- Solicitarile scolare sa fie echilibrate ( suprasolicitare)
- Identificarea lacunelor si dificultatilor elevilr
- Adaptarea mediului de invatare fizic, psihologic, social

78
- Utilizarea unui larg evantai d emetode si predare
- Alternarea predarii cu fise de lucru, jocuri didactic
- Adaptarea procedurilor d eevaluare
- Oferirea oportunitatilor pt participarea elevilor la munca in perechi, in grupuri mici
- Elaborarea de programe de sprijinire pt elevii cu dificultati in invatare ( consulattii, meditatii)
- Colaborarrea sostematica la nivelul scolii ( prof, diriginte)
- Colaborarea sistematica cu fam prin convorbori si lectorate pt parinti.

Programe de interventie personalizata

Practica internationala din lume sustine cuprinderea elevilor cu dificultati in invatare,

a elevilor cu cerinte speciale in scoli obisnuite pt a crea un mediu comun; acesta presupunme ca
invatamantul sa se adapteze cerintelor copiilor pt ca ei sa aiba posibilitatea de a invata impreuna,
indiferent de dificultatile pe care le intampina.
Principalele instrumente utilizate in planificarea si coordonarea interventiilor
psihologice si pedagogice pt copii cu cerinte educative speciale sunt: Planul de servicii
personalizat ( PSP) si Planul de interventii personalizat ( PIP).
PLANUL DE SERVICII PERSONALIZAT fixeaza OB generale si stabileste prioritatile pt a
raspunde necesitatilor globale ale individului, vizeaza satiafacerea ansamblului cerintelor
individuale. Campul de aplicare e foarte larg.
PLANUL DE INTERVENTIE PERSONALIZAT precizeaza strategiile utilizate prin care se
ating scopurile vizate. Aplicarea programuli are u nsingur scop de dezvoltare si invatare. PIP
este un instrument de lucru al profesorului specializat, logoped, consilier scolar insa si prof
clasei participa la colaborarea lui. PIP are urmatoarele componente:
- OB invatarii
- Strategiile deinterventie si invatare pt fiecare OB urmatir; strategiile stabilesc cine, cand,
cum executa
- Strategiile de evaluare a deprinderilor si achizitiilor

79
 - Un mecanism continuu de revizuire a programului de interventie si de luare a deciziilor
ce privesc continuarea programului.

Atentia psihopedagogica in scoala.

Consiliere si orientare personala, sociala

Asistenta psihopedagogica in scoala e o activitate cu caracter interdidciplinar,

desfasurata d econsilierul scolar in vederea sprijinirii prof, elevilor, parintilor in cunoasterea lor.
Sprijinul se acorda atunci cand e solicitat: dificulatti de invatare, comportament deviat,
absentism scolar.
OB urmarite in actv de asistenta psihopedagogica scolara sunt:
o Consolidarea unei stari de sanatate fizica si psihica
o Facilitarea procesului de adaptare scolara si sociala, ameliorarea relatiilor copilului cu fam si soc
o Sprijinirea elevului in procesul de orientare scolara si profesionala.
Pr prof, parinti, OB generale d easistenta psihopedagogica vizeaza:
- Sprijinirea cadrelor didactice si a parintilor in cunoasterea personalitatii elevilor
- Indrumarea cadrelor didactice in diverse probleme legate d einstruire si educatie
- Sprijinirea actv de colaborare a scolii cu fam: probleme de adaptare scolara, sociala a elevilor, de
performanta, de conduita si orientare in cariera
- Sprijinirea cadrelor didactice si a parintilor de rezolvare concreta a unor probleme cu care s
econfrunta, de ex: esec scolar, tratare diferentiata, etc.
Un rol important in realizarea acestor OB il au Centrele Judetene de Asistenta
Psihopedaggica si Cabinetele Scolare, organizate ca unitati afiliate scolii. Principalele lor OB
sunt:
 Organizarea act cu scop d econsiliere si orientare in cariera
 Organizarea actiunilpot de cunoastere psihopedagogica a elevilor in conditii de colaborare
 Consilierea psihopedagogica a cadrelor didactice
 Organizarea periodica de actiuni cu parintii.
Consilierea educationala e o rel interumana de asistenta si suport dintre persoana
specializata in psihologie si prof si grupul de elevi in scopul dezvoltarii personale si preventiei
situatiilor problematice si de criza.

80
 Caracteristicile esentiale ale consilierii educationale:
-se adreseaza persoanelor aflate in diverse stadii ale procesului de formare si dezvoltare a
propriei personalitati
-are la baza un model educational de dezvoltare, nu unul civic sau curativ
-e un demers educational care urmareste sa-i sprijine pe oameni sa s eajute singuri.
Scopul consilierii educationale reprezinta functionarea psihologica optima a persoanelor. Acest
scop poate fi atins prin realizarea a 3 OB: *promovarea sanatatii si a starii de bine
*dezvoltarea personala – cunoasterea de sine
*preventie a dispozitiei afective negative, a
neincrederii in sine.
Curriculum-ul National prevede introducerea disciplinei Consiliere si Orientare in
aria curriculara cu acelasi nume. Orele de consiliere si orientare sunt realizate de prof specialisti
in pedagogie si psihologie.
Activitatea de consiliere educationala, desfasurata in scoala, in clasa, secentreaza pe
cateva teme relevante: dezv personala si sociala si integrarea lor adecvata in comunitate,
autocunoastrere si dezv personala, comunicarea si rezolvarea conflictelor, rez de probleme si
luarea de decizii, stilul de viata, strategii de invatare eficienta, stresul si controlul stresului,
orientare vocationala, educatie pt cariera.
Actv de consiliere presupun utilizarea unor metode interactive de grup, de tipul:
invatarea prin cooperare, prin descoperire, problematizarea, dezbateri, joc de rol,
brainstormingul, vizionarea de filme si comnetarea lor, elaborarea de proiecte, portofolii, colaje,
postere, afise, desene, etc ( e important ca elevii sa interactioneze cu prof si totodata intre ei).
Procesul de consiliere implioca o rel speciala intre consilier si elevi, bazata pe responsabiltate,
incredere, confidentialitate, respect.
Atitudini fundamentale ale prof – consilier care stau la baza rel cu elevii:
- Acceptarea neconditionata – recunoasterea valorii personale a elevilor cu punctele lor atri, slabe,
calitati, defecte indiferent de rasa, sex, religie, etc
- Empatia – posibilitatea de transpunere la nivel perceptiv, cognitiv si afectiv in locul unei alte
persoane
- Colaborarea se refera la ajutorul pe care prof consilier tb sa-l acorde elevului pt rezolvarea
problemelor lui

81
- Gandirea + - dezvoltarea respectului de sine a elevului, a imaginii sale
- Responsabilitatea – utilizarea concreta a cunostintelor si metodelor de consiliere i nscopul crearii
starii de bine a celor consiliati
Abilitatile consilierului sunt necesare pt desfasurarea acestui tip de actv:
- Asculatarea activa c0onduce la incurajarea elevilor s avorbeasca deschis si liber
- Observarea presupune urmarirea comportamentului nonverbal ( gestica, mimica) si a
comportamentului verbal pt a intelege msj transmis.
- Adresarea ? are rolul de a-i ajuta pe elevi in clarificarea sentimentelor, convingerilor, valorilor
personale
- Oferirea de feed-back sustine comunicarea dintre prof – elevi
- Furnizarea de info astfel incat sa-i trezeasca curiozitatea si sa-l determine sa ia decizii
responsabile
- Parafrazarea e capacitatea de a reformula ? pt clarificarea unor raspunsuri
- Sumarizarea e modalitatea de a concentra cele mai importante aspecte ale discursului
interlocutorului cu rolul de a recapitula continutul
- Reflectarea reprezinta intelegerea de catre prof – consilier, atat continutul informational cat si
starile emotionale transmise de elev. Reflectarea da elevului sentimentul ca a fost asculatat.
O componenta esentiala a consilierii educationale o reprezinta Consilierea si
Orientarea Privind Cariera care urmareste dezv capacitatilor de alegere si planificare a carierei
si de integrare socioprofesionala. Consilierea si orienatrea privind cariera il ajuta si-l asista pe
elev sa:
-sa se cunoasca in mos realist
-sa cunoasca lumea profesiilor si ocupatiilor
-sa ia decizii corespunzatoare in traseul profesional, social si personal
-sa isi modifice optiunile daca cerintele sociale si aspiratiile personale impun acest lucru
-sa obtina satisfactii i nmunca
-sa aiba sentimentul autorealizarii, autoimplinirii.
Pregatirea pt alegerea si construirea unei cariere presupune un demers educational
complex in care s eintersecteaza elem:
*ce vrea elevul? (dorinte, interese, aspiratii)
*ce poate elevul? (cunostiinte, abilitati, capaciatti, competente)

82
*ce solicita soc? (actv necesare soc)
Continutul actv de consiliere si orientare privind cariera poate fi grupat pe 3 categ:
1.cunoasterea de sine a persoanei ( autocunoasterea) e un proces important pt luarea unor
decizii privind cariera. Acest proces presupune raspunsuri realiste la urmatoarele ? : ce stiu si ce
pot sa fac mai bine? ( identificarea abilitatilor ); ce as dori, ce mi-ar placea s afac?( cunoasterea
intereselor, dorintelor); ce e important pt mine? ( identificarea sistemului de valori); cum sunt? (
identificarea trasaturilor d epersonaklitate)

2.cunoasterii lumii profesiilor si ocupatiilor cerute de soc presupune informarea elevilr cu

privire la tipurile de profesii, formele d ecalificare profesionala, perspectivele dezvoltarii social
– economice, oferta sociala de munca in diverse sectoare de actv. Acest aspect e important pt a
preveni atitudinile si perceptiile deformate, sub sau supraaprecierea lor ( elev de electro – fac
ISE)
Modalitatile si mijloacele de informare: lectii, conferinte, cursuri, consulatatii,
intalniri cu specialisti din diferite domenii, vizite la institutii, stagii d epractica, expozitii,
emisiuni radio , TV,etc

3.construirea si realizarea unei cariere personale se bazeaza pe autocunoastere si cunoasterea

profesiilor si ocupatiilor si angajarea efectiva a elevului in construirea propriei rute profesionale.
“cum as dori sa imi traiesc viata?” , “Cum sa procedez pt a face o alegere mai buna”, raspunsul
orienteaza elevul i ncariera acestuia.
Este f important ca elevii sa-si stabileasca un scop inviata, OB personale dar si
planuri puse in practica, urmate de decizii. Scoala, famila sau alti factori au rolul de a sprijini
procesul de luare a unor decizii adecvate. Eliminarea contributiei elevului in decizia profesiei
poate sa conduca la consecinte asupra viitorului lui.
Procesul de consiliere si orientare profesionala corect si bine realizat, asigura
integrarea indivizilor si conduce la evitarea situatiilr de reorientare, cu consecinte sociale si
individuale multiple.

CAP XVI
Managementul institutiei scolare funfamentale

83
 teoretic – metodologice

Managementul organizatiei scolare defineste institutia scolara ca unitate de baza a

sistemului de invatamant.
Scoala este – institutie :are statutul legal, director,, prof, elevi
-organizatie dispune de oameni, tehnologie, curriculum, cultura organizata, etc.
Managementul institutiei scolare se bazeaza pe o serie de principii: eficienta,
motivare, participare; acestea dobandesc o serie de particularitati specifice la diferite niveluri
de invatamant ale sistemul de invatamant.
Managementul realizeaza mai multe functii: previzuirea, organizarea, motivarea, antrenarea,
coordonarea, controlul si evaluarea. Continutul managementului institutiei scolare cuprinde:
-managementul de curriculum
-managementul resurselor umane, materiale si financiare
-managementul dezvoltarii si relatiilor interumane.
Documentele managementului sun tstructurate la nivelul conducerii, al secreatrilor,
al ariilor curriculare, catedrelor sau diferitelor comisii; regulamentul de ordine interioara ( ROI),
organizarea si fisa postului – aici apar responsabilitatea si competentele fiecarui membru.
Conducerea invatamantului se realizeaza pe trei niveluri: central, local, bazal; cu trei tipuri de
management speicific: strategic, tactic, operational.
1. La nivel central se realizeaza management strategic exercitat de Ministerul Educatiei care asigura
conducerea sistemului de invatamant prin mai multe consilii nationale: Consiliul National pt
Reforma invatamantului , Consiliul National pt Curriculum, Cons Bnational pt Aprobarea
Manualelor Scolare, Serviciul Nnational de Evaluare si Examinare, Consiliukl Nat pt Pregatirea
Prof, Cons Nat pt Managementul si Finantarea Invatamantului, Cons Nat de Atestare a
Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare.
2. La nivel local se realizeaza un management tactic de catre Bisj, ccd, Centre Judetene de
Asistenta Psihologica si Pedagogica. ISJ- urile au urmatoarele functii: implemetarea reformei,
controlul si evaluarea scolilor, curriculum-ul; instrumentul de lucru al ISJ-ului il reprezinta
“inspectia scolara”, ca forma de consiliere si perfectionare continua; prin intermediul ei se
realizeaza autoreglarea sistemului si a procesului de invatamant.

84
3. La nivel bazal, adica in scoli, se realizeaza un management operational de catre directorul scolii
impreuna cu directorul adjunct, consiliul profesoral si cel de administratie.
Managerul reprezinta persoana care exercita atributiile conducerii, adopta decizii
si influenteaza comportamentul altor persoane.
Directorul de scoala nu e doar un manager administrativ, cum se intalneste in
alte tari. Directoru le coordonatorul intregii activitati din unitate ( activitatea instructiv –
educativa ocupand locul central ) astfel: actv financiar – contabila, cea administartiv –
gospodareasca, de doatare, autodotare, actv cu parintii, cu autoritatile locale, etc. Directoru
scolii e subordonat mISJ-ului si ministerului. Directorul conduce un grup de adulti format din:
personal de predare si personal auxiliar si efectivul de elevi. Actiunea primilor au un OB
comun: educarea si instituirea la nivel maxim posibil al colectivului de elevi.
Caracteristicile profesiunii de manager sunt:
-dubla personalizare ( specialist, conducator )
-caracterul intuitiv si creativ
-rezistenta fizica si psihica
-exemplu personal, prestigiu
-autoritate si responsabilitate.
Portretul managerului:
-stapanire de sine, sociabilitate, sinceritate, fler
-spontaneitate, capaciatti de comunicare
-adaptabilitate diplomatica, capacitate decizionala, etc
Clasificarea managerilor d,p,d,v al atitudinii fata de lumea exterioara:
-manageri extravertiti: persoane deschise, energice, optimiste, exteriorizate, obiective,
increzatoare
-manageri introvertiti: persoane inchise, rezervate, neincrezatore, subiective, pesimiste, etc.
Profesorul respecta si aplica deciziile comunicate de la niveluri superioare
(director, director adjunct), dar in clasa este “ liber sa ia multe alte hotarari privind instruirea).
Luarea deciziilor si aplicarea lor se extinde si in forme de conducere a actv extrascolare
(excursii, vizite, concursuri, serbari) si actv de implicare a parintilor in managemetul scolii.
Stilurile de conducere reprezinta ansamblul de caracterisitici ale personalitatii conducatorului;
imbinarea elementelor bio-energetice, aptitudinale si caracteriale si solicitarile grupului

85
 *In situatii psiho-sociale se identifica 3 stiluri de conducere:
 Autoritar – dirctorul ia deciziile
 Democratic – deciziile se iau la comun
 Laisser – faire: nedirijat
*In domeniul procesarii informatiei se disting stilul:
 Analist prefera informatiile concrete despre o anumita situatie; tind sa dirijeze
sentimentele grupului; se concentreaza pe fapte, sarcini, probleme
 Explorator prefera sa lucreze cu idei abstracte, sa generalizeze, neglijand latura
emotionala a celor implicati; nu poate anticipa conflictele
 Reactiv prefera info si fapte concrete fiind concentrat pe aici si acum; actioneaza sub
impulsul starilor – emotionale; ia decizii cu ajutorul grupului bazandu-se pe elevi dar
tinand cont mai putin de logica
 Visator priveste faptele, problemele, ideile fara sa tina cont de ordonarea lor logica; are
un potential ridicat de creativitate; poate genera solutii novatoare, noi alternative.
Un stil de conducere poate fi eficient intr-o situatie si ineficient in alta; de aceea mutarea
acentului pe manager de situatie intareste ideea ca nu exista un stil de conducere potrivit oricarei
situatii.
Eficienta conducerii scolii ca si a clasei de elevi e determinata de personalitatea
managerului. In concluzie, stilul managerial reprezinta comportamentul complet al managerului,
modul in care acesta se raporteaza la sarcina, indivizi si grupuriel care fac parte din institutie.

Schimbarea si dezvoltarea organizationala

Schimbarea organizationala reprezinta procesul de adaptare a unei organizatii la

cerintele mediului in care isi desfasoara actv. Scoala se incadreaza atat in categ organizatiilot
puternic subordonate transformarilor di nmediu dar si in categ organizatiilor care schimba
mediul.
Din perpectiva manageriala clasica, scoala a favorizat dezvoltarea culturii
puterii, caarcterizata prin conducere si control, atmosfera severa, principalele valori promovate
fiind disciplina, stabilitatea si respectarea regulilor.

86
 Din perspectiva manageriala moderna, scoala a dezvoltat o cultura
organizationala a nsarcinii care invata indivizii s araspuda mai usor la schimbare.
Wscoala e organizatia care invata si produce invatarea si desfasoara 2 actv:
 Actv managerial – administrativa vizeaza conducerea si administrarea scolii; structurile ce
reglementeaza actv prof
 Actv managerial – educationala e reglementata de norme implementate in procesele de predare –
invatare.
Schimbarea si dezvoltarea organizatiei scolare e legata exclusiv de deciziile
legislative si de cele luate la nivelul de sistem.
Gestionarea schimbarilor din educatie implica un management bazat pe creativitate,
de aceea, schimbarea nu trebuie sa devina un scop in sine, ci un factor generator de progres.
In functie de modul de implementare a schimbarilor, exista mai multe strategii:
*sus – jos serrefera la infoemarea angajatilot de catre managerul organizatiei cu privire la
necesitatea producerii unei anumite schimbari
*jos – sus plaseaza responsabilitatea efectuarii schimbarii la baza piramidei ierarhice
*pilot presupn identificarea si definirea unei parti a organizatiei ca lider al schimbarii, se
constituie un colectiv d eangajati care doresc schimbarea, insa s eproduce o diferenta intre
angajatii din zonele - pilot si restul anagajatilor.

Descentralizarea invatamantului:rol, functii, mecanisme

Descentralizarea sistemului educational se realizeaza prin renuntarea la institutia –

cheie; administratia centrala si institutia mai multor centre d edecizie intre diferite institutii si
instituirea unor reguli de control reciproc. In sistemul de educatie romanesc statul are cea mai
mare putere de decizie, autoritatile statului detin controlul informatiilor asupra sistemului iar rez
scolilor sunt analizate la nivelul ministerului si al ISJ-ului.
Descentralizarea e o conditie a democratiei; a inceput a fi inteleasa ca tip de
conducere, omodalitate de a decide insa ea presupune adoptarea unei atitudini echilibrate prin
raportare la traditii, inovatie, trecut – viitor, stabilitate – schimbare, national - global.
Descentralizarea e un mijloc prin care pot fi atinse OB de natura:

87
 Politica – democratizarea sistemului de invatamant, cresterea participarii la decizie si a altor
factori
 Econimico – financiar : alocarea mai eficienta a resurselor, atragerea de noi resurse materiale si
financiare.
 Pedagogica: ameliorarea caliattii educative, participarea tuturor factorilor cuprinsi in procesul de
invatamant
 Organizatorico – administrativ:cresterea eficacitatii conducerii si a administrarii invatamantului.
Avantajele descentralizarii :
*posibiltatea alegerii serviciilor educationale de catre parinti
*diminuarea inegaliattii de acces
*adaptarea scolilor la cerintele pietei muncii
*impunerea unor cunostinte educationakle mai ridicate, datorita concurentei
*cadrele didactice sunt mai motivate atat dpdv financiar, cat si dpdv al satisfactiilor profesionale.
Inegalitatea sociala adusa de descentralizare s eaccentueaza, astfel se produc o
serie de dezavantaje:
*limitarea nr de locuri la scolile bune
*obiectivitatea vointei publice in alegerea acestora
*rezistenta la schimbarile manifestate de catdrele didactice raportat la crestarea
responsabilitatilor.
Analizand avanatajele si dezavantajele se constata ca descentralizarea e un proces
ce nu poate fi derulat decat daca e sprijnit prin promovarea si valorificarea strategiilor cognitive
(savoir –faire) si a atitudinilor cognitive ( savoir-etre) din domeniul managementului.

CAP XVII
Educatia elevilor cu nevoi speciale.

In conformitate cu Declaratia Drepturilor Copilului s-a aflat cu prioritatte

asigurarea accesului la educatie pt toti copiii. Conceptul cerinte educative speciale (CES)
semnifica necesitatea unei abordari diferentiate si specializate a educatiei copiilor in functie d
edificultatile pe care le prezinta acestia.

88
 Principalele categ de dificulatati sunt: deficiente mintale, senzoriale ( auz,
vorbire), deficiente fizice, psihomotorii, tulburari de limbaj, de comunicare si relationare,
tulburai de atentie si hiperactivitate; copiii care provin din comunitatile etnice deforizate, etc.
In Romania copiii cu CES ( cerinte educative speciale) pot fi integrate in uniattile
scolare distincte, fie in grupe si clase din scoli obisnuite.. cea ma ibuna solutie ar fi educatia
incluziva. Educatia incluziva presupune extinderea scolii normale si transformarea acesteia pt a
putea raspunde si copiilor cu CES. Termenul de integrare si incluziune sunt adesea confundati:
integrarea reprezinta procesul de asimilare a elevului in cadrul invatamantului normal – elevul
se adapteaza scolii. Incluziunea reprezinta procesul de adptare a scolii la nevoile elevului.
Educatia incluziva are la baza cateva principii:
-fiecare elev are dreptul la educatie pe baza egalitatii sau nici un elev nu ppate fi exclus din
educatie sau discriminarea pe motive etnice, rasa, sex, etnie, limbaj, dizabilitati, etc.
-toti elevii pot sa invete si sa beneficieze de pe urma educatiei
-scoala s eadpteaza la nevoile elevilor, nu invers
-diferentele individuale dintre elevi constituie o sursa de bogatie si diversitate si nu o problema
Educatia incluziva are ca scop adaptarea continua a scolii la cerintele elevului
CES; e o scoala accesibila, de calitate care isi indeplineste menirea de a se adresa tuturor copiilor
pt a-i transform si a le abilita aptitudini si cunostinte de baza.
Scoala incluziva-=scoala pt toti indiferent de sex, rasa, etnie, religie, stare fizica
sau intelectuala, statut social. Scoala incluziva are un curriculum adaptat care se poate realiza
astfel:
-extensiune presupune introducerea de actv suplimentare care vizeaza aspecte legate de abiliatti
de comunicare, orientare, integrare, etc.
-selectarea unor continuturi din curriculum pt copii normali care pot fi insusite si de copiii CES.
-introducerea elevilor CES in actv variate compensatorii, terapeutice pt recuperare.
-folosirea unor metode si procedee didactice de evaluare prin care sa se evidentieze evolutia si
performantele in plan intelectual si aplicativ.
Procesul de incluziune al copiilor CES depinde de mai multi factori: cadre
didactice, scoala, factori exteriori. Toata actv cadrelor didactice tb adaptate la nevoile si cerintele
acestor copii. Actv prof la clasa e suplimentata de prof de sprijin care e specializat in actv

89
 educative si recuperatorii adecvate elevilor CES. Acesta desfasoara actv in afara orelor d eclasa
da rparticfipa si la actv din clasa.
Un rol important il au colegii si clasa din scoala unde unde invata copilul CES;
participarea imreuna a actv contribuie la stabilirea unior relatii interpersoanale necesare pt
dezvoltarea lor armonioasa. Oponentii scolii incluzive considera ca deficientele individuale
incetinesc procesul “elevilor normali”; insa studiile arata ca elevii normali vor invata de la cei cu
nevoi speciale despre curaj si perseverenta. Elevii cu sau fara probleme ajung sa invete unii de la
altii, ajung sa invete sa traiasca impreuna.
Forme interpretatorii ale copiilor CES in Romania:
1. Modelul cooperarii scolii speciale cu scoala obisnuita presupune stabilirea unor colaborari intre
scoala speciala si cea obisnuita cu scopul dea integra copiii cu deficiente.
2. Modelul bazat pe organizarea unei clase speciale in scoala obisnuita are avanatjul ca elevii
CES isi desfasoara actv de invatare in cadrul unei scoli normale
3. Modelul bazat pe folosirea unei camere de instruire si resurse presupune organizarea unui abinet
in cadrul scolii normale, echipat normal dar pt actv de educare si reabiltare a copiilor CES.
Acestia vin la centru lde resursa pt a cere sfaturi, pt a-si corecta deficientele. Prof de sprijin e
membru al scolii obisnuite si se ocupa atat atat de instruirea copiilor CES, cat si de consilierea
prof si a parintilor.
4. Modelul itinerat – copilul invata in cadrul unei scoli obisnuite, cea mai apropiata de domiciliul
sau, participa la ore si e sprijinit de prof itinerat. Acesta are atributiile unui prof de sprijin, poate
indruma si prof, insa in functie de cati elevi si cate scoli cu elevi CES are. Actv prof se sprijin e
azata pe asistarea si interventia directa in actv de invatare ale copiilor CES.
5. Modelul comun presupune ca prof itinerat sa fie responsabil de copiiii CES dintr- o anumita
zona. Acest serviciu presupune sprijinirea copilului, a familiei, pt a descoperi capacitatile
copilului si a-l indruma spre o institutie de invatamant. Elevii cu deficiente pot invata alaturi de
ceilalti copii normali.

Creativitate, inovatie si educatie pentru excelenta a copiilor

cu potential aptitudinal ridicat

90
 Creativitatea e un proces deosebit de complex, e o trasatura general-umana; toti
oamenii dispun de potential creativ intr-o anumita masura mai mare sau mai mica astfel
rezonvandu-se o problema intr-un nou mod, intrebuintind obiecte intr-un mod nou.
Conceptul de creativitate:
 E o modalitate integrativa a omului care are calitati si genereaza produse noi, originale, de
valoare pr societate
 E facultatea de a introduce in lume un lucru oarecare nou
 E forma superioara de manifestare comportamentala a personalitatii creatoare.
Creativitatea e o stare individuala cu dinamica specifica, saturata de factori cognitivi,
afectivi, motivationali, atitudinali; aceasta stare duce la aparitia unui produs original.
Termenul de supradotare se foloseste pt a caracteriz o persoana care poseda abilitati
si capacitati superioare medii populatiei; presupune interqactiunea factorilor cognitivi si
necognitivi ai psihicului ( un interes deosebit pt invatare in anumite domenii,sentimentul
deosebirii fata de ceilalti, dorinta de perfectiune, de a dobandi un statut inalt in soc)
Persoanele supradotate se disting prin:
-sensibilitate crescuta fata de lumea inconjuratoare
-spirit investigativ
-capacitate creativa inalta
-capacitate de invatare crescuta
-dorinta de a atinge perfectiunea
-au spiritul unorului binedezvoltat
-manifesta independenta in gandire si actiune
-evalueaza cu maturitate realitatea
Tipuri de copiii supradotati:
-copiii cu “aptitudini academice sau scoalare” au succes in actv de invatare, usurinta operarii cu
notiuni abstracte, rapiditatea insusirii cunostintelor
-copiii cu “aptitudini creatoare” au capacitatea de a produce ceva no ufata de stadiul lor de
cunostinte
-copiii cu “aptitudini stiintifice” au capacitatea de observare logica dezvoltata, lucreaza usor cu
calculele si cimboluri

91
 -copiii cu “aptitudini artisitice” au capaciattea de a imagina culori, simboluri, forme, sunete, de
a crea prin aceste mijloace o impresie estetica
-copiii cu “aptitudini tehnice” au capacitatea de folosire si inventie a unor obiecte tehnice
-copiii cu “aptitudini de conducere” au capacitatea de a calauzi, de a-i indruma pa altii cu tact,
curaj
-copiii cu “aptitudini sociale” au capacitatea de formare a realtiilor interumane
Forme de organizare a copiilor supradotati:gruparea elevilor, accelerarea studiilor, programe sau
cursuri imbogatite:
1. Gruparea elevilor presupune reunirea elevilor in mai multe forme pt a asigura o invatare
eficienta: -gruparea elevilor in scoli omogene aptitudinale
-gruparea elevilor in clase omogene
-gruparea elevilor in grupe omogene aptitudinale in cadrul aceleeasi clase
2.Aceelerarea studiilor presupune o reducere a perioadei de educatie care se poate realiza astfel:
-admiterea devansata in cls I
-sarirea claseor
-parcurgerea unui ciclu scoalar intr-un timp mai scurt
-accelerarea prin sistemul educational la distanta
-accelerarea prin stadii de elev- invitat la o universitate
3.Programele curriculare imbogatite se refera la suplimentarea si aprofundarea pregatirii
elevilor cu aptitudini inalte si interese cognitive mqanifestate intr-un domeniu anume al
cunoasterii. Forme de curriculum imbogatit: * reducerea la minimum a programelor obligatorii
in avantajul optiunilor intereselor proprii; *organizarea de ateliere sau cercuri pe discipline
*initierea unor proiecte de cercetare
*audieri regulate de conferinte
*studiu individual dirijat
*tabere, sesiuni, scoala de vara organizata in
vacanta.
O masura legislativa importanta luata de Minister a vizat infiinatarea in 2001 a
Centrului de Excelenta pt Tinerii Capabili de Performanta (C.T.C.P.). pe langa unitatea centrala
s-au infiinatt 9 centre regionale la: B, CJ, CT, Craiova, GL, Ploiesti, SB, IS, TM – acestea
coordoneaza actv, specifica seminariilor stiintifice, concursuri, evaluari, stagii d epregatire.

92
 Educatia copiilor aupradotati a devenit o prioritate pt intreaga lume ( 5 – 10 % din
populatia lumii e supradotata). Copiii doatti care nu sunt integrati intr-un sistem educativ
emigreaza in tarile ce le ofera sanse de afirmare; iar cei ce sunt integrati contribuie in mod
esential la dezvoltarea locala, pe toate planurile.

Metode de cultivare a talentelor si

de stimulare a creativitatii

Putem considera ca fiecare elev poseda un potential creativ, care poate fi dezvoltat
prin anumite modalitati:
1.Brainstorming-ul e o metoda de stimulare a actv in grup ( asaltul de idei sau furtuna in creier).
Regulile brainstorming-ului sunt:
-dati frau liber imaginatiei! – se incurajeaza exprimarea libera a gandirii si imginatiei astfel sunt
acceptate cele mai extravagante idei
-nu criticati ideile celorlalti! –nimeni nu are voie sa faca observatii negative, sa critice ideile
exprimate
-produceti cat mai multe idei! –cu cat sunt mai multe idei, cu atat cresc sansele de idei
extraordinare
-preluati ideile celorlalti si ameliorati-le!
Etapele de organizare a sedintei de brainstorming:
-alcatuirea grupului – persoanele capabile sa-si exprime ideile c uprivire la o tema si sa caute
solutii
-organizarea sedintei presupune formularea clara a problemei care va fi dezbatuta, desemnarea
unui conducator al sedintei si unsecretar care va lua notite
-desfasurarea p-zisa a sedintei –se emit idei participantilor si se noteaza de catre secretar ( 30 -90
min)
-evaluarea ideilor se face de grup sau de comitetul de evaluare care inventariaza ideile exprimate,
le aprecieaza si le selecteaza pe cele mai utile; se intocmeste o lista i ideilor acceptate care
urmeaza a f iutilizate in rezolvarea problemei.

93
 Pt realizarea unei astfel de sedinte e f important ca conducatorul acesteia sa
incurajeze participantii, sa scoata grupul din impas, sa orienteze discutiile in scopul propus apoi
la final sa informeze grupul de creatie despre modul in care au foest valorificate ideile.

2.Philips 6-6 permite organizarea unei grupe in subgrupe de 6 participanti pt a discuta o tema
data ( 6 min). Etapele sunt urmatoarele:
-prezentarea temei de moderator
-discutia in grupuri mici – fiecare grup are un conducator care asigura participarea tuturor la
discutie si un purtator de cuvant
-sinteza rapoartelor prin rezumarea ideilor d ecatre moderator sau prin dezbateri intre purtatorii
de cuvant.

3.Metoda 6-3-5 se aplica dupa urmatoarea procedura:

-animatorul anunta tema ce va fi abordata
-se organizeaza grupuri de cate 6 membrii
-fiecare membru imparte o coala d ehartie i n3 coloane, urmand sa scrie 3 idei de rezolvare a
temei
-foile se rotesc de la stanga la dreapta astfel incat fiecare membru al grupului reia pe rand ideile
scrise de colegi, le imbunatateste, le completeaza, modifica sau isi scriu parerea despre ele.
-cand foile au trecut pe la toti membrii, animatorul le strange si initieaza o discutie pe marginea
ideilor scrise.
Mketoda poarta acest nume 6-3-5 pt ca primele 3 idei ale participantilor sunt
prelucrate de alte 5 persoane.

4. Discutia panel consta in organizarea unei dezbateri pe marginea unei teme intre 5-7 persoane
care constituie grupul panel. Dezbaterea e condusa de un moderator, persoanele invitate primesc
foi pe care consemneaza ?, reactii, atitudini in legatura cu tema dezbatuta; la final acestea se pun
in discutie ia rmoderatorul realizeaza o sinteza a celor discutate.

5.Metoda palariilor ganditoare dezvolta conceptul de gandire laterala ( rezolvare de probleme in

mod creativ) si gandire verticala ( rezolvare de probleme logic, analitic). Metoda se aplica in

94
cadrul unui grup care presupune purtarea pe rand a 6” palarii”, fiecare asociata cu un tip de
gandire:
*palaria alba reprezinta gandirea obiectiva bazata pe informatii, fapte reale, date. “Ce informatii
avem?” “Ce ne lipseste?”, “Cum obtinem inof de care avem nevoie?”
*palaria rosie exprima gandirea afectiva, bazata pe emotii si sentimente “ rezolva problema dpdv
emotional). “Ce idee va place mai mult?” , “Ce simitti in legatura cu aceast problema?”, “Ce idee
va displace?”, “Cu care dintre personaje va identificati?”
*palaria neagra incurajeaza gandirea negativa, sesizeaza punctele slabe, riscurile unei idei:
“Identificati puncteel slabe ale aceste iidei” “Ce riscuri intrevedeti in aceasta situatie?”,
“Precizati dezavantajele acestui mod de rezolvare”.
*palaria galbena exprima gandirea +, bazata pe evidentierea avamtajelor, oprtunitatilor,
elaboreaza punctul de vedere optimist. “Identificati punctele forte ale acestei idei”, “Care sunt
beneficiile?”, “Care sunt punctele +”, :”La c situatie credeti ca va duca aceasta situatie?”
*palaria verde reprezinta gandirea creativa, bazata pe generarea unor idei noi, alternative si
flexibile. “Ce putem modifica pt functionalitatea solutiilor?”, “Cum putem depasi dificulattile
identificate de palaria neagra?”
*palaria albastra exprima gandirea despre gandire, e bazata pe monitorizare, realizeaza primirea
de ansamblu si extrage concluziile: “identificati etapele care trebuie parcurse”, “stabuileste OB”,
“transeaza strategia”.
Metoda palariilor ganditoare e ideala pt dezvoltarea lucrului in echipa, a crestivitatii
si a gandirii insa pt aceasta, profesorii insisi trebuie sa fie creativi; sa fie educati, formati in acest
sens, iar formarea prof ca educator a creativitatii e o directie care merita promovata.

Asigurarea sanselor egale in educatie.

Etica si nediscriminarea

Diversitatea e o realitate care tb inteleasa, acceptata, fructificata in mediul scolar.

Etnia, rasa, sexul, limba, habitatul, religia, genul, varsta, dotarea, aptitudinile, starea de
normsalitate sau handicap, clasa sociala sunt factori care genereaza diversitatea in lumea
contemporana si in educatie.

95
 Valorificarea diversitatii permite toleranta fata de mediu, recunoaste, apreciaza,
faciliteaza exploararea si descoperirea a ceea ce este nou, ce n ue familiar; mareste posibilitatile
tinerilor de a se realiza intr-o societate pluralista; acestia vor invata s arespecte oamenii dpdv
diferite de al lor pt ca aceasta e lumea in care ei vor trai si isi vor desfasura actv.
Rolul scolii e de a invata pe tineri cum sa convietuiasca intr-o lume marcata de
diferente lingvisitce, culturale, etc prin acceptarea lor dar si prin insusirea valorilor care ii unesc.
Cel mai adesea prezenta oamenilor diferiti conduce la dezinteres si indiferenta, adica la
discriminare. Copiii cu diverse dizabiliatti, cei rromi, elevii emigranti intra in categ diferitului.
Prejudecatile si stereotipurile pe care el avem pot genera un comportament discriminator.
Institutiile de invatamant tb sa ia masuri potrivite pt eliminarea oricarei forme de
discriminare prezente in interiorul lor. Copiii tb pregatiti sa traiasca si sa interactioneze in
aceasta lume diversa. Multiculturalitatea e u nfenomen care se imbogateste cu diversitate. Scoala
tb sa formeze deprinderea pretuirii valorilor pluriculturale, ideea ca nu exista valori superioare
sau inferioare, sau ca exista valori specifice.
O alta posibilitate e oferita de curriculum la decizia scolii (CDS); se pot introduce
discipline optionale care s apromoveze valorile interculturale ( negocieri, cooperare, nonviolenta,
empatie, depasirea prejudecatilor, egalitate).
La nivelul actv extrascolare se pot organiza actv care sa implice comunitatea, actv
in cadrul carora participantii sa s ecunoasca mai bine, sa coopereze si s atraiasca impreuna
diferite evenimente ( actv sportive, evenimente culturale, sarbatori, infratiri, etc).
Recunoasterea , respectul diferentelor si egalitatea de sanse sunt provocari pt institutia
scoalara. Directorilor de scoli, prof le revin o multitudine de sarcini pt a construi medii scolare
incluzive. Diversitatea culturala a populatiei scolare poate deveni o oprtunitate si o resursa de
imbogatire pt elevi si prof, numai daca scoala proiecteaza experiente de invatare care s-o
valorifice.

CAP XVIII
Managementul proiectelor de cercetare in stiintele educatiei

Cercetarea pedagogica e o forma a cercetarii stiintifice, care are drept scop

explicarea, optimizarea si inovarea actv de instruire si inovare. Progresul in educatie e posibil

96
prin cercetarea pedagogica care valideaza experientele valoroase, ofera solutii innoitoare, asigura
un plus de cunoastere.
Participarea cadrelor didactice la actv de cercetare sau organizarea de catre acestea
sunt conditii pt formarea si dezvoltarea lor profesdionala. Demersul stiintific al cercetarii
antreneaza resurse intelectuale, actionale, ofera ocazia valorificarii potentialului creativ si a
spiritului de initiativa. Exercitiul cercetarii pedagogice si rez obtinute largesc orizontul de
cunoastere, importarea noilor date la experienta proprie, cooperarea cu alte cadre didactice.

Managementul proiectelor de cercetare

Cercetarile pedagogice presupun demersuri complexe care sunt proiectate, organizate,

realizate, apoi evaluate, respectandu-se o succesiune logica a etapelor parcurse:
1.delimitarea problemelor de cercetare cuprinde 3 faze: identifica problema ce urmeaza a fi
cercetata; formularea problemei cat mai clar; se documenteaza asupra problemei.
2.proiectarea cercetarii presupune:
*stabilirea OB: “Ce imi propune cercetarea?”
*formularea ipotezei reprezinta o afirmatie sau oopozitie in legatura cu modul de solutionare al
problemei. Ipotezele nu sunt nici adevarate, nici false; valoarea lor urmeaza sa fie testata pe
parcursul cercetarii. Dupa aceaste faze urmeaza elaborarea proiectului care reprezinta un ghid
orientativ pt intreaga pt intreaga cercetare. Proiectul de cercetare are mai multe componente:
-prezentarea prooblemei cercetata: definire, motivare, alegerea temei, scopurile urmarite
-sinteza stadiului cercetarii problemei, a aspectelor rezolvate si a celor care nu fost rezolvate
-prezentarea OB cerceatrii
-prezentarea ipotezei de baza si a celor secundare
-descrierea metodicii cercetarii:locul de desfasurare, perioada de cercetare, etapele ce vor fi
parcurse, discipline aplicate, resurse materiale, instrumente de culegere a datelor, etc
-stabilirea modalitatilor de valorificare a cercetarii
3.desfasurarea cercetarii pedagogice consta in transpunerea in practica a etapelor si demersurilor
prevazute in proiectul de cercetare in vederea testarii ipotezei de baza si a celor secundare ( cu
ajutorul anchetei, experimentul, interviul, staudiu de caz, cercetare documente, teste se

97
 inregistreaza date importante, la fel si dificultati intampinate, rez scolare, comportamente ale
subiectilor, opinii ale acestota, etc
4.analiza, prelucrarea si interpretarea datelor in tabele grafice, giagrame, se calculeaza
procentaje, indici statistici.
5.elaborarea concluziilor cercetarii se bazeaza pe analiza si interpretarea datelor cercetarii. Se
stabilesc concluziile finale prin raportare al OB si la ipoteza. In aceasta etapa au loc comentariile
cercetatorului, analizele, reflectiile, evaluarile, propunerile si sugestiile acestora.
7.valorificarea cercetarii se poate realiza prin referate, comunicari stiintifice, articole de revista
de specialitate, lucrari metodico-stiintifice pt obtinerera gradului I, de doctorat, carti, etc
8.introducerea si diseminarea noului in practica educativa: o cercetare se incheie abia atunci cand
rezultatele sale pozitive si experienta inovatoare se aplica in practica educativa. E important ca
rez cercetarii sa fie popularizate pt a fi prelucrate, adoptate si introduse in practica educationala.

Metode si tehnici de cercetare in stiintele educatiei

Realizarea unei cercetari pedagogice se bazeaza pe colectare, prelucrare si

interpretare a datelor apeicifice fenomenelor educationale investigate. In timp c metodele
reprezinta o cale de descoperire a adevarului, tehnicile sunt formele concrete pe care le imbraca
metoda.
1. Metoda observatiei consta in urmarirea intentionata si sistematica a fenomenelor educatiei, fara a
interveni ijn cazul explicarii, intelegerii si ameliorarii lor. Se disting: observatia
empirica=spontana si observatia sistematica=organizata.
Observatia nu se reduce doar la contemplarea unor date, ci implica o actv de analiza,
comparatie sau clasificare a fenomenelor observate, reflectii personale si interpretari. Pt a fi
eficienta metoda observatiei tb indeplinite cateva cerinte:
-sa s eprecizeze si sa descrie cat mai detaliat datele
-sa se consemneze promp faptele derulate
-sa se urmareasca acelasi fenomen in ipostaze diferite
-sa se finalizeze cu explicarea fenomenelor investigate si cu elaborarea unei concluzii.

98
Ceea ce rezulta se numeste protocol de observatie. Aceasta metoda se poate realiza in orice
moment al actv prof cu eleviii, fara a solicita conditii speciale de cercetare.
2.Experimentul psihopedagogic presupune modificarea intentionata a fenomenelor educationale
cu scopul de a le studia, de a identifica si evalua factorii care le influenteaza. Experimentul
psiho-pedagogic presupune modificari, interventii din partea cercetatorului. ( de aceea s emai
numeste si metoda observatiei provocate)
Experimentul psiho-pedagogic urmareste testarea unor ipoteze prin masurarea s
ianaliza efectelor unei variabile independente asupra variabilei dependente. Ex: invatarea prin
cooperare – variabile independenta conduce la imbunatatirea performantei scoalare – variabila
dependenta. Astfel variabila independenta se refera la modificarile aduse de cercetator iar
variabile dependenta se refera la efectele produse.
Desfasurarea unui experiment presupune mai multe etape:
-etapa preexperimentala, constatativa
-etapa experimentala
-etapa postexperimentala(postest)
-etapa de retest (verificarea la o anumikta distanta de timp).
3.Metoda anchetei presupune culegerea datelor ( opinii, interese, atitudini) de la o masa mare de
subiecti in legatura cu o tema anume. Ancheta foloseste ca instrument de lucru chestionarul
=sistem de ?. ancheta se bazeaza pe ocomunicare intre cercetator si subiectii investigati. Etapele:
-precizarea temei, a OB, a esantionaului de subiecti
-elaborarea instrumentelor de investigatie (chestionare)
-realizarea anchetei pe teren
-analiza si prelucrarea cantitativa si calitativa a datelor.
4.Chestionarul (scris)cuprinde 2 parti: partea introductiva –care motiveaza necesitatea aplicarii
chestionarului; intrebariel p –zise ( de la 2-200); se recomanda ca la inceputul chestionarului sa
fie ? usoare la care oamenii sa raspunda cu placere. Chestioanrul nu tb sa fie o simpla insiruire
de?
5.Interviul e o metoda orala de cercetare prin care se obtin info de la subiecti ( elevi ,prof,
parinti) prin adresarea unor ? si primirea de raspunsuri. Un interviu reusit detine o serie de
cerinte: asig unei atm de incredere pt a primi declaratii sincere, asig discretiei si a anonimatului,

99
utilizarea unui limbaj accesibil, evitarea unei atitudini autoritare, ironice; flexibilitate in
comportament pt ca interviul sa fie o discutie libera si sincera.
6.Interviul de grup e o discutie colectiva pe marginea unor probleme propuse de cercetator.
Succesul acestuia e conditionat de: stabilirea unor contacte anterioare pt a anunta tema
interviului, data, ora ( 1 – 2 h) si a nr de participanti (5 – 12 ); asig unui climat favorabil
discutiilor; incurajarea spre discutii deschise, sincere; depasirea momentelor mai dificile, a
tensiunilor.
O varianta a interviului de grup e focus – group sau interviul de grup focalizat si
structurat pe margiena unor ? formulate anterior. Participantii intre 7-10 au timp, pe rand, 2-3
minsa raspunda la fiec are ?. E bine daca participantii nu se cunosc intre ei si sunt cat mai diferiti
ca status si rol.
7.Metoda comparativa e o cale de a studia teorii sau practici padagogice din diferite tari. Se pot
supune comparatiei organizatii ale sistemului de inv din doua sau mai multe tari, planuri si
programe de inv, sisteme de evaluare, modalitati d organizare a examenelor. Pe baza
comparatiilor se elaboreaza concluzii.
8.Metoda istorica e o modalitate de a studia evolutia de-a lungul timpului a teoriei si practicii
educationale, urmarindu-se evolutia acestora, rezultand scrierea unei monodgrafii. Se pot studia
legi ale invatamantului, doc de arhiva, edificii scolare, obiecte didactice, scrieri literare care
redau practica educativa i nalte epoci.
9.Metoda cercetarii produselor actv presupune analiza materialelor realizate de elevi (caieted e
notite, teme, referate, poezii, desene). Aceste produse fiind rezultaele elevilor, reflecta calitatea
procesului instructiv dar si aspecte legate de personaliattea acestora.
10.Metoda cercetarii doc scolare permite colectarea d edate referitoare la actv cadrelor ddiactice
si a elevilor. Se pot studia:proiecte, fise de caracterizare psiho=pedagogica a elevilr, planuri de
invatamant, cataloage, rapoarte, orare, regulamente sau doc de arhiva ( monografiim, rapoarte d
ecercetare)
11.Studiul de caz e atat o metoda didactica cat si una de cercetare. Studiul de caz presupune
analiza si discutarea unui caz real ,autentic. Etape:
-alegerea cazului ex:situatia unui elev cu probleme
-documentarea asupra cazului:date biografice, medicale, info psihologice, date pedagogice
-analiza si interpretarea datelor

100
-identificarea modalitatilor de interventie asupra cazului in vederea solutionarii cazului
presupune elaborarea unui program de interventie
-aplicarea modalitatii de interventie urmareste evolutia subiectului, regleaza programul,
formuleaza predictii cu privire la evolutia subiectului
12.Metoda testelor se foloseste cu scopul de a obtine info despre personalitatea subiectilor
investigati, despre nivelul lor de pregatire. Masurarea presupune raportarea rez concrete obtinute
anterior, prin aplicarea testului la o populatie mai numeroasa. Dupa continut, testele pot fi:
-psihologice pt studierea configuratiei psihice
-pedagogice pt studierea nivelului cunostintelor.
13.Tehnicile sociometrice sunt instrumentele folosite pt a investiga configuratia si intensitatea rel
dintre membrii unui grup:testul sociometric (elevii isi exprima respingeri \ atrageri fata de colegii
de clasa); matricea motrica =tabel care reflecta datele testelor scolare; sociograma-datele
reprezentate grafic.
Datele colectate cu ajutorul acestor metode de cercetare sunt prelucrate si
interpretate statistic pt elaborarea concluziilor cercetarii pedagogice.

CAP XIX
Personalitatea cadrului didactic

Meseria de prof e o mare si frumoasa profesie care nu seamana cu ncio alta. A fi

profesor inseamna un risc asumat. A-i invata pe altii cum sa invete e o opera care implioca
rabdare, incertitudine, multe ore de studiu, emotie, descurajare, suras. Prof n ue doar persoana
care transmite info, propune continuturi, solicita sarcini, cere conduite; prof stimuleaza si
intretine curiozitatea copiilor pt lucruri noi, le modeleaza comportamentul social, le intareste
increderea in fortele proprii, ii ajuta sa-si desavarseasca idemtitatea.
Din aceste motive, prof tb sa aiba caliattili si competente necesare centrarii pe
asteptarile, trebuintele si interesele elevilor. Principala caliatate a prof este VOCATIA
PEDAGOGICA, adica “a te simti chemat des pt aceasta sarcina si apt pt a o indeplini”.
Aptitudinea pedagogica e o componenta a personalitatii care imbina factorii innnascuti, dobanditi
si confera o mare flexibilitate comportamentului didactic, favorizand o adaptare rapida si usoara
la cerintele unei situatii educative. In aptitudine se regasesc priceperea de a transmite cunostinte

101
 dar si capacitatea de a relationa afectiv cu elevul si cu grupul de elevi; inteligenta spontana si
inspiratia de moment in luarea unei decizii. Clasificarea aptitudinilor pedagogice in functie de
natura, continutul si laturile acestei actv:
*aptitudini didactice referitoare la actv de instruire
*apt educative ref la modelarea personalitatii umane
*apt legate de realizarea unei sarcini concrete se refera la apt metodice, apt de evaluare
*apt c asig calitatea gandirii (analiza, sinteza, flexibilitatea)
*apt ce asig calitatea atentiei (concentrare, distrinutivitate)
*apt ce asig calitatea limbajului (claritatea, expresivitatea, fluenta)
*apt ce determina calitatea mermoriei ( rapiditatea memorarii, trainicia pastrarii, promtitudinea
recunoasterii si reproducerii).
Atitudinea pedagogica defineste o stare de spirit sau o dispozitie interioara dobandita de
opersoana in rel cu sine si cu mediul inconjurator. Atit pedagogica asig:
-orientarea valorica a proceselor cognitive specifice personalitatii educatorului
-angajarea dispozitiilor profunde de personalitate a educatorului ( atiti afective, emotionale)
-raportarea starii de spirit a personalitatii educatorului la anumite valori sociale ( atit fata de
invatare, perfectionare, politica educatiei, reforma educatiei).
Atitudinile pedagogice specifice cadrului didactic contribuie la perfectionarea
continua a actv educationale, proiectata si realizata in mediul scoalr si exterior. Atit pedagogice
sunt definitorii pt structurarea personalitatii prof i nmasura in care intervin ca:atit fata de sine,
fata de soc, fata de valorile culturale ( stiintifice, tehnologice, politice, economice), fata de actv
de invatare, munca si creatie.
Structura aptitudinal –atitudinala se completeaza cu motivatia muncii ca ansamblu
conditiilor responsabile pt OB, calitatea si intensitatea comportamentului in munca. Prof e
motivat de urmatoarele dimensiuni valorice:
 Altruism –posibilitatea de a contribui la binele altora
 Stimulare intelectuala –dorinta de invatare continua
 Reusita profesionala-munca motivata de dorinta de reusita
 Prestigiu –urmarirea cresterii prestigiului profesional
 Conducere –manifestarea calitatilor manageriale
 Avantaje economice – remunerarea actv

102
 Siguranta profesionala –sentimentul de securitate psihologica
 Ambianta fizica satisfacatoare –asig unui mediu de actv relaxant
 Rel cu superiorii si cu colegii –capacitatea de relationare si colaborare
 Varietate si creativitate –spirit de independenta si creativitate prin munca depusa.
Cultura prof e rez educatiei si a preagtirii sale generale si filosofica, cultura de
specialitate si cultura psihopedagogica. In exercitarea oricarei meserii se impune, pe langa
altele, anumikte principii etice. Astfel, detica prefesionala sau DEONTOLOGIA presupune
ansamblul de nrme etice care tb respectate in exercitarea unei profesii.
Normele deontologice derivate din statutul profesiei didactice vizeaza rel prof cu
angajatorul (director, inspector), cu alti membrii ai grupului, colegi si beneficiarii actv
desfasurate –elevii, parintii.
Codul deontologic al profesiunii de dascal defineste normele etice ale actv fata de
elevi, acestea sunt:
-respectarea principiului angajamentului fata de elevi si fata de profesiunea didactica
-respectarea comportamentului etic fata de colegii de profesie
-respectarea principiului angajamentului fata de comunitatea scoalra si sociala.
Trasaturile de personalitate cerute prof sunt:
a)autoritatea profesorului e echivalenta cu recunoasterea meritelor personale, cu insusirile
morale pozitive, cu nivelul de cunostinte generale si de specialitate ridicat. Autoritatea se obtine
printr-un efort constient, prin exigenta, prin aproprierea fata de elevi si receptivitatea la nevoile
lor, prin incercarea de a gasi solutii pt problemele vietii si scolii. Autoritatea s edeosebeste de
putere pt ca n ue impusa prin constrangere.
b)tactul pedagogic e o constanta a personalitatii prof care reflecta conceptia sa pedagogica, o
forma de exprimare a originalitatii cadrului didactic dar si o sursa generatoare de ni practici
educationale.

Personalizarea carierei didactice:

statut, roluri, competente, standarde

Profesionalizarea e un proces de formare a unui ansamblu de capacitati si

competente intr-un domeniu pe baza asimilarii unui sistem de cunostinte teoretice si prctice,

103
 proces controlat de un model al profesiei respective. De aici se desprind 2 dimensiuni ale
profesionalizarii:
*elaborarea unui set de competente descrise si structurate intr-un mod profesional (standarde
profesionale)
*legitimarea profesiei didactice in campul actv si profesiilor sociale prin elaborarea unui model
al profesiei didactice.
In profesionalizarea carierei didactice, la nivel mondial, incepand cu anii 70 s-au
consacrat 2 alternative privind formarea initiala si continua a cadrelor didactice:
1. Formarea prof e organizata in jurul conceptualizarii practicii eficiente, iar competenta reprezinta
conduita dupa care s eadpteaza succesul invatarii elevilor
2. Accentul de pe competenta pe conduita observabila, pe experienta de invatare, mobilizarea
fortelor subiectului ( motivatie, aptitudini, capacitati). Formarea prof vizeaza dezvoltarea
spiritului reflexiv, critic, creativ, controlul devine autocontrol, autoritatea e data de legitatile
cooperarii, al coparticiparii subiectului la propria formare.
In iunie 2005 Comisia Europeana a elaborat doc “principiile Comune Europene pt
Formarea Competentelor si Clasificarea Cadrelor Didactice”. Acestea au definit profesia noastra
drept o profesie :
 Orientata catre standardele de calitate in domeniul formarii initiale prin institutiile de invatamant
superior
 Plasata in contextul european al dezv profesionale continue si formarii pe parcursul intregii vieti
(longlife learning)
 Orientata catre mobilitate atat la nivelul formarii initiale cat si la nivelul formarii continue
 Bazata pe parteneriat atat in planul rel interscolare, cat si rel transscolare.
Aceste principii recunosc rolul cadrelor didactice ca agenti ai dezvoltarii valorilor
europeene, individuale si soc, pt aceast prof tb sa fie inalt educati ( profesionalizati), orientati
catre formarea continua si autoflexivitate in planul competentelor educationale corespunzator
remunerate.
In ceea ce privesc competentele cheie necesare in formarea cadrelor didactice,
acestea solicita prof sa lucreze cu info, tehnologia si cunostintele, cu cu persoanele de mediu
educational imediat (elevi, colegi, parteneri educationali), cu si in societate la nivele diferite de
complexitate si de exprimare:local, regional, national, european, mondial.

104
 Profesionalizarea carierei didactice reprezinta redimensionarea raportului dintre
componneta teoretica si cea practica a curriculum-ului, d epregatire a cadrelor didactice, prin
extinderea formarii initiale pana la obtinerea diplomei de prof, prin promovarea examenului de
definitivare, urmat de formarea continua, prin obtinerea celorlalte grade didactice. Exigentele
fata de profesia didactica sunt strans legate de cele pe care soc omeneasca le manifesta in
dinamica dezoltarii ei, fata de educatie.
Soc se schimba si, implicit, sistemele de educatie. Viata profesionala a profesorilor a
cunoscut multiple provicari generate de:intensificarea eterogenitatii lingvistice, etnice,
economice si social-culturale, saracia, accentuarea violentei in mediul scolar, cresterea ratei
somajului, etc. Aceste schimbari au fost insotite de o serie de reforme curriculare care au impus
adaptatrea unor statusuri de personal didactic care indeplineste functii didactice in scoli, case de
copii, centre de asistenta psohopedagogica.
Statusul consta intr-un ansamblu de drepturi si obligatii care deriva dintr0o animita
pozitie in soc. Statusul e locul pe care-l ocupa un individ intr-un sistem la un moment dat. D
.p.d.v. al statusului prof, acesta e determinat de mai multi factori: varsta si statusul elevilor cu
care lucreaza, disciplina predata, vechimea si experienta, sexul, originea soc a prof. Statusul
social al prof in soc contemporana pare sa fie cel al clasei mijlocii. Meseria d eprof nu e printre
cele mai solicitate, dar nici evitate. E o profesiune inteelctuala, respectata, care nu confera
detinatorului putere, influenta sau venituri superioare, dar confera prestigiu si satisfactie.
Vocatia e considerata unul dintre mtivele de baza in alegerea acestei profesiuni.
Rolurile sociale s erefera la punerea in actiune a responsabilitatilor care se asteaspta a
fi implinite de persoana care detine un anumit status. Fiecare persoana indeplineste la un
moment dat, un set de roluri corespunzator setului de statusuri sociale pe care le detine.
Functii ale profesiunii de dascal:
*luarea deziilor privitoare la ceea ce se intampla in procesul de invatamant
*declansarea si intretinerea interesului elevilor, curiozitatii si dorintelor pt actv de invatare
*conducerea grupului de elevi
*indrumarea elevilor, observarea comportamentului acestora
*oferirea unui model + de personalitate si comportament
*intelegerea, reflectarea asupra intamplarilor din clasa, studierea fenomenenlor psihopedagogice
cu care se confrunta.

105
 Asumandu –si o multitudine de roluri, prof tb sa constientizeze ca exercitarea lor
depinde de personalitatea pe care si-o modeleazas. In acest sens, un rol deosebit in exercitarea
acestei profesiuni il au: cultura profesionala, calitatile atitudinale si aptitudinile.
Proiectarea invatamantului pe baza competentelor s-a produs datorita lipsei de
consistenta a formarii generale si vocationale in raport cu presiunile competitiei pe piata de
munca. Competentele sunt utilizate in limbajul curent al pedagogiei:competente in formarea
profesorilor, in predare, in actv comunitare, etc.
Competentele se refera mai curand la “a sti ceea ce oamenii pot face” nu la ceea ce ei
stiu ca informatie. Competentele sunt rez unui program de preagtire, ele descriu ce poate face
in final o persoana, nu programul de preagtire parcurs.
Competentele sunt structuri complexe, cu val operational-instrumentala “produs al
cunostintelor, abilitatilor si atitudinilor cu urmatoarele caracteristici:
a)asig realizarea relorilor si a responsabiltatilor asumate
b)coreleaza cu performanta in actv
c)pot fi masurate pe baza unor standarde de performanta
d)pot fi dezvoltate prin invatare.
Formarea competentei didactice se intemeiaza pe urmatoarele subcateg de
competente:
1. Competente de baza: *comunicare, transmitere si intelegerea msj educational
*empatie, abilitatea de a intelege modul in care gandeste
*disponibilitate in plen emotional;
2. Competente in specialitate: *baza de cunostinte stiintifice ale disciplinei
*actualizarea, esentializarea dezvoltarii continuturilor
*cunoasterea metodelor si tehnicilor de informare
*a gandi specific disciplinei
*a realiza corelatia intra-, inter-, si pluridisciplinare
*a asimila metodologia d ecercetare specifica disciplinei
3.Competente psihopedagogice si metodice:
3.1Nivel teoretic: *a asimila info specifice stiintei educatiei
*a intelege si orienta actv conform modelului educational promovat d esoc
3.2Nivel teoretic: *analiza si diagnoza starii educatiei elevilor

106
 *proiectarea, organizarea si monitorizarea actv didactice
*evaluarea, reglarea si autoreglarea actv
*formarea gandirii convergente, critice, flexibila, creatoare.
*control, autoapreciere, autoreglare
*a forma, a dezvolta interese, motivatii
*a promova invatarea activa, creatoare.
3.3Nivel creator: *a investiga si inova procesul instructiv – educativ
*a reactiona + la schimbari
*a identifica problemele si a implica elevii in rezolvarea lor
4.Competente psihorelationale (managemantul clasei de elevi):
*analiza si diagnoza a reactiilor psihologie ale elevilor, a relatiilor din interiorul grupului si
dezv + a lor
*a eficientiza comunicarea si cooperarea cu elevii, prof, parintii
*a dezv independenta si interdependenta elevilor si grupului
*a fundamenta rel profesor – elev pe valori cum sunt:cooperarea, onestitatea, corectitudinea.
Competentele sunt crt de evaluare si indicatori de acces in toate domeniile de actv.
Pt a evalua corect abiltatile unei persoane e necesar sa se defineasca standarde precise de
perfornanta.
Standardele de pregatire profesionala transpun standardul ocupational in oferta
educationala, descriind ce anume trebuie sa invete si ce capacitati tb dezvoltate elevilor pt a
raspunde cerintelor profesiei in care se pregatesc. Standardul de pregatire profesionala
precizeaza pe ani de studiu, competentele fundamentale necesare pt dobandirea unei calificari
profesionale prin sistemul de inv:
-competente de cunoastere –ce tb sa stie elevul?
-competente de executie-ce abilitati tb dobqandite?
-competente sociale –ce val si atitudini tb cultivate?

Formarea initila si continua,

evaluare si autoevaluare

107
 Formarea cadrelor didactice didactice reprezinta o act sociala, vitala , esentialacare
include instructie si educatie; aceasta semnifica:
a)pregatirea profesionala initiala pana la nivelul educatiei adultilor (in sensul pedagogiei clasice
b)integrarea pragatirii socio-profesionale initiale si continue, specific educatiei permanente ( in
sensul pedagogiei moderne si posmoderne)
asigurarea calitatilor proceselor d eformare initiala si continua a personalului
didactic, a devenit o problema de maxima complexitate politica, s-a manifestat o diversitate de
manifestari teoretice dar experientele practice au fost reduse. In romania, incepand cu cu 2001 a
fost elaborata si pusa in aplicare “Strategia de dezvoltare a sistemului de formare initiala si
continua a personalului didactic si a managerilor din inv preuniversitar” ; s-a urmarit
implementarea treptata a unui set de merite sa imbunatateasca actul educational prin actv de
consultanta pt organizarea de progrese de formare profesionala continua in scoli; dezvoltare de
parteneriate cu comunitatile locale.
In iunie 2002 s-a infiintat Centrul National pt Formarea Continua a Cadrelor
Didactice din Inv Preuniversitar. Atributiile cadrelor incep cu elaborarea de standarde pt
formarea profesionala continua, acreditarea programelor si evaluarea lor, diagnoze, prognoze,
alte studii.
FORMAREA INITIALA a personalului didactic din Rom se realizeaza prin DPPO. Aceste
structuri universitare asig fundamentale psihologiei educatiei si pedagogiei necesare carirei
didactice. Pregatirea initiala are rolul de a forma, a celor care doresc sa imbratiseze aceasta
meserie, o baza stiintifica in domeniul educatiei, precum si capacitatea de a cunoaste, intelege si
aplica filosofia educatiei. Disciplinele psihopedagogice studiate prin D.P.P.O asigura
cunostintele si abilitatile pt a aplica teorii curriculare, teoriile instruirii, evaluarii, formarea
competentei didactice.
FORMAREA CONTINUA tb inteleasa ca un ansamblu de actv si practici care cer ca implicarea
prof pt amplificarea cunostintelor proprii, perfectionarea deprinderilor, analiza, dezvoltarea
atitudinilor profesionale.
Formarea continua are un rol dinamic in atingerea unor efective unor OB ca
mentinerea si ameliorarea calitatii educatiei, incurajarea inovatiei didactice. OB formarii
continue:

108
 -dezvoltarea personala si profesionala prin actualizarea cunostintelor didactice si de specialitate,
initiere si utilizarea unor metode noi, mijloace, instrumente, material didactic;
-ameliorarea calitatii sistemului educatiei, a cursurilor oferite, a conducerii scolilor si a
practicilor pedagogice prin schimbari la nivelul curiculum-ului, al comunicarii si
managemantului rel umane
-cunoasterea mediului soc prin apropierea sistemelor educativ si economic, studiul factorilor
care influenteaza comportamentul tinerilor, adaptarea la schimbarea scolara si culturala.
Aceste OB se realizeaza pe 2 cai:
1. Perfectionarea prin definitivare si grade didactice – dupa o vechime d e2 ani si in baza unor
inspectii d especialitate, prof sustin examenul de definitivare in inv. Acest examen s eppoate
sustine de 3 ori intre o perioada de 2-5 ani vechime. Dupa 4 ani de vecchime de la obtinerea def,
prof sustin examenul pt gradul II, examen la care au dreptul sa se prezinte in baza unor inspectii.
Dupa alti 4 ani de la gradul II, prof pot participa la un colocviu de admitere la gradul I. Acest
colocviu consta intr-un interviu din:specuialitate, metodica, psihopedagogie si metodologia
cercetarii stiintifice. Prof tb sa elaboreze o lucrare metodico-stiintifica si sa o prezinta in mod
independent.
2. Formarea continua a personalului didactic ( o data la 5 ani) se realizeaza prin parcurgerea mai
multor programe oferite de departamentele specializate ale universitatilor. Explozia
informationala deosebita, ca urmare a progresului stiintific, tehnic, cultural necesita o preocupare
si o capacitate deosebita de a asig o perfectionare continua a pregatirii profesionale de
specialitate si psihopedagogica dar si o perfectionare in planurile cultural, etnic, juridic si
cetatenesc.
D.p.d.v. al EVALUARII PROF, aceasat poate fi: formativa – vizeaza ameliorarea
actiunii educationale ; normativa – pt cunoasterea competentelor profesionale; interna – efectuate
de sefi de catedra, directori; externe –inspectori, ARACIP.
Cea mai cunoscuta este inspectia scolara =ansamblu de act care urmaresc indrumarea,
controlul si evaluarea actv desfsurate de cadrele ddiactice, comisii metodice. Scopurile inspectiei
sunt:
a)sprijinirea unitatilor scolare si a personalului didactic de crestere a calitatii procesului educativ
prin consiliere si revizuire continua;

109
 b)sprijinirea evaluarii calitatii ofertei educationale si a nivelului de performanta atins de elevi la
nivel national, regionmal, judetean, local, prin furnizarea rapoartelor de inspectie.
Evaluarea cadrului didactic se realizeaza prin urmatoarele instrumnente operationale:
 Instrumente de documentare:rapoarte, analize, proiecte, planuri, studii de caz, planificari,
proiecte pe unitati, pe lectii, materiale didactice, situatii dtatistice privind rezultatele elevilor la
concursuri, examene, chestionare, fise de lucru, portofolii ale elevilor
 Instrumente de evaluare:ghiduri de evaluare, fise de evaluare a actv prof, asistenta la ore, rez la
concursuri pt ocupare de post, la examenele de obtinerea gradelor didactice. Fisa de evaluare
cuprinde atat aspoecte psihopedagige cat si metodice, reflectate in actul didactic, actv
extrascolare, aspecte ce tin de competente psihorelationale.
AUTOEVALUAREA =capacitatea de autoevaluare afce parte din procesul evaluarii,
fiind vorba de un raport asupra actv d epredare si a celorlalte actv efectuate de prof. O astfel de
analiza e benefica si pt institutie , nu doar pt prof. Scopul autoev e de a incuraja prof sa
examineze de aproape actv sa; pot furniza o descriere completa a muncii lor, precum si a
efortului intelectual ce se regaseste in spatele rez. Autoev se realizeaza anual la sf anului scolar
si are ca obiect actv desfasurata in anul scolar respectiv.
Perfectionarea profesionala e necesara datorita riscului de pierdere a info; printr-o
reqactualizare, perfectionare sistematica, formare continua se poate evita ceea ce numim
plafonare profesionala, rutina, slaba pregatire. Ne perfectionam prin cursuri profesionale de o
anumita durata, cursuri postuniversitare, studii aprofundate, doctorate sau actv in comisii
metodice, comisia dirigintilor, cercuri pedagogice, simpozioane stiintifice, intalniri pedagogice,
reuniuni.
Perfectionarea profesionala are o componenta esentiala in capacitatea de autoinstruire
–e o conditie a eficientei educatiei si formarii profesionale. Numai prin dezv autoinstruirii se
poate face fata exigentelor solicitate de epoca in care traim.

110
111