1

CUPRINS
Introducere __________________________________________________ Capitolul I: Sistemele informatice in web (Statistici Web / Comer on-line) 1.1. Caracteristicile unitii social economice__________________ 1.2. Esena economico organizatorica si coninutul problemei_____ 1.3. Analiza modului de reprezentare informaional si a obiectivilor pentru realizarea de succes a aplicaiei._________________ Capitolul II:Principii de organizare a aplicaiei Statistici Web 2.1. Principiile de creare a paginii web utiliznd psihologia percepiei a utilizatorilor_______________________________________ 15 11 6 8 3

2.2. Setul de cunoscusei pentru elaborarea codurilor Statisticilor Web. 19 Capitolul III :Proiectarea Bazelor de Date 3.1. Proiectarea datelor de intrare____________________________ 3.2. Proiectarea datelor de ieire_____________________________ 34 36

3.3. Proiectarea sistemului privind statisticile Web (principiul de pstrare a informaiei in baza de date ,proiectarea bazei informaionale)_ 3.4. Realizarea programelor________________________________ 3.4.1. Cerine ctre serviciile serverului_________________ 43 43

3.4.2. Proiectarea de detaliu a Statisticii Web fiierul - init.php 43 3.5. Proiectarea bazei informaionale si specificarea structurii bazei de date______________________________________ 3.6. Specificarea procedurilor manuale_______________________ 3.7. Procesul tehnologic de prelucrare a informaiei bazei de date__ 3.8. Elaborarea interfeelor.______________________________ 46 48 50 52 54 58 61

Capitolul IV: Eficiena economic a sistemului privind Statistica Web Concluzii_______________________________________________ Bibliografie____________________________________________ 2

Introducere (Descriere generala despre Statistici) Obiectul de studiu al statisticii l constituie fenomenele de mas(stocastice) sau fenomene de tip colectiv, care prezint proprietatea de a fi variabile ca form de manifestare individual n timp si spaiu dar i sub raport organizatoric.

Sintetiznd, putem spune c fenomenele i procesele care fac obiectul de studiu al statisticii prezint unele particulariti, i anume: se produc ntr-un numr mare de cazuri individuale, care permit desprinderea esenei lor din punct de vedere statistic; se caracterizeaz prin variabilitate, deoarece sunt rezultatul aciunii unui numr mare de factori de influent de natur diferit; sunt forme individuale de manifestare concret n timp, n spaiu i sub raport organizatoric; aciunea unor factori de influent se compenseaz reciproc, deoarece ei se manifest n sensuri diferite; se produc i se manifest n condiii de incertitudine.

Statistica studiaz fenomenele sociale i economice de mas n cadrul crora guverneaz legile statistice care acioneaz ca o tendin predominant n masa manifestrilor individuale, fr a putea fi identificate la nivelul fiecrui element al colectivitii. Legea statistic apare ca o rezultant medie a numeroase aciuni individuale, care se produc ntr-un numr mare de cazuri , astfel nct sa poat intra sub aciunea legii numerelor mari.
3

 Noiuni fundamentale ale statisticii

Demersul statistic folosete n vocabularul de baz urmtoarele noiuni i concepte: colectivitatea statistic, unitatea statistic, caracteristici statistice, date statistice, indicatori statistici. Colectivitatea statistic sau populaia statistic desemneaz totalitatea elementelor de aceeai natur (adic sunt omogene din punct de vedere al anumitor criterii) care sunt supuse cercetrii statistice. Colectivitatea statistic are un caracter obiectiv i finit, ceea ce impune delimitarea ei din punct de vedere al coninutului, spaiului i formei organizatorice. Elementele unei colectiviti pot fi fiine, lucruri, precum i fapte sau evenimente referitoare la acestea. Colectivitile statistice pot fi statice sau dinamice; cele statice exprim o stare i o anumit ntindere n spaiu, formnd un stoc la un moment dat, pe cnd cele dinamice exprim un flux o devenire n timp. Unitile colectivitii statistice sunt purttoare de informalii sau subiecte logice ale informaiei statistice, deoarece asupra lor se exercit nemijlocit observarea. Unitile colectivitii statistice au un caracter efectiv, concret (persoane, firme, mijloace materiale sau bneti), iar numrul lor este variabil, dar n orice moment are o valoare precis. Caracteristicile statistice (variabile statistice) reprezint acele nsuiri, proprieti, trsturi comune unitilor unei colectiviti statistice care sunt reinute n programul statistic pentru a fi nregistrate i care vor defini i delimita colectivitatea i fiecare unitate statistic n parte.
4

Statisticile Web si flexibilitatea lor Statisticile Web se preocupa cu contorizarea fluxului de informaii de diferite tipuri prin spaiul Hyper (internet). Ele pot contoriza mai multe tipuri de date, dar sistema de statistica curenta se preocupa cu contorizarea utilizatorilor web. Deci ea nregistreaz, ce utilizatori, din ce state cu ce fel de sisteme de operare, cu ce browsere, cit de intensiv, navigheaz anumite regiuni a spaiului web. Acestea pot fi: pagini web, domenii, sub-domenii etc.

CAPITOLUL I :Sistemele informatice in web (Statistici Web / Comer online) un sistem informaional nu se promoveaz fr cunoaterea psihologiei utilizatorilor dar aceasta se efectueaz doar cu implementarea statisticilor

1.1

Caracteristicile unitii social economice

Sistemele informatice de marketing sunt considerate, de regula, la nivelul literaturii de specialitate, ca fiind un sub-set al sistemelor informatice manageriale, utilizate la nivelul departamentelor si activitilor specifice marketingului din cadrul organizaiilor socio-economice.

Utilizatorii acestor sisteme informaionale sunt persoane cu nevoi si ateptri specifice, reprezentai ai diferitor categorii precum ar fi: - agent de comer si vizitatorii - agent de publicitate si vizitatorii - agent de publicitate si agentul de comer - etc.

Eficiena sistemului informaional n mare parte depinde de promovarea lui n viaa social economica. Promovarea se poate organiza utiliznd instrumente din domenii disjuncte, precum cercetrile de marketing sau stabilirea mixului media utilizat in activitile promoionale.

O parte importanta a cercetrii marketingului on-line le reprezint statisticile web ce pot oferi o gama larga de informaii despre clienii ce sunt utilizatorii sistemului informaional. Informaiile despre utilizatori pot cuprinde un orizont foarte larg ca exemplu: interfeele utilizate de clieni (sistemele de operare, programele de acces) sisteme de operare (OS) - windows, linux, mac, solaris etc. programe de acces p/u web: Internet Explorer, Firefox, Safari, Chrome

CAPITOLUL I 1.2 Esena economico organizatorica si coninutul problemei

Pentru a organiza o analiza web foarte eficienta noi am trebui sa urmrim urmtoarele obiective (cerine).

din punct de vedere a funcionalitii - posibilitatea de a detecta o varietate mare de interfee de intrare - un timp rapid de funcionare - utilizarea cit mai eficienta a resurselor hardware de ctre software din punct de vedere a administrrii - urmrirea obiectivului "feedback simplitate/utilitate" - design plcut acceptabil de webmasteri - excluderea mecanismului de falsificare a informaiei (securitatea)

Un obiectiv important al statisticilor web le reprezint modul de afiare a lor. Modul de reprezentare a informaiei influeneaz direct utilitatea practica a ei. Statisticile web care sunt sisteme informatice uor de neles i rapid de folosit reprezint unul dintre scopurile majore n procesul de producie n industria informatic chiar si pentru marile companii. Pe msur ce tehnologia se avanseaz n tot mai multe zone ale domeniului web ce interacioneaz cu activitatea cotidian, se necesita un nivel de cultur informatic al utilizatorilor
8

din ce n ce mai sczut, iar ateptrile acestora sunt din ce n ce mai puin educate de cunotine n domeniu.

Din punct de vedere istoric, impulsul ctre programele intuitive, care se adapteaz nevoilor utilizatorilor, a fost dat de calculatorul Apple MacIntosh, primul care a folosit o interfaa grafic pentru dialogul cu utilizatorii, cu doar douzeci de ani n urm. Astzi, gigani precum Microsoft sau IBM cheltuiesc zeci de milioane de dolari anual pentru a stoarce o pictura de utilitate pentru produsele lor viitoare, ceea ce, s-a dovedit de nenumrate ori, devine un avantaj strategic esenial, chiar dac pe termen scurt.

Internet-ul s-a dovedit a fi un instrument de nivelare extrem de eficient n ceea ce privete interfaa i funcionalitatea diferitelor clase de aplicaie. Prin globalizarea pieei sistemelor informatice, produsele de succes duc la formarea unor modele mentale pe care companiile ce doresc s intre ulterior pe aceiai pia sunt nevoii s le aib n vedere pentru a putea penetra piaa respectiv.

Deci pentru crearea unei sisteme de statistici web trebuie sa tindem cont de deprinderile utilizatorilor obinute in utilizarea altor aplicaii web. n urma unui studiu realizat printre companiile productoare de sisteme informatice sa observat faptul c principala surs de insucces a proiectelor n acest domeniu o reprezint formularea unor obiective i a unor cerine neclare sau ce nu au metode de realizare. Astfel, nelegerea exact a ateptrilor utilizatorilor i a ceea ce se dorete
9

ca sistemul informatic realizat s ndeplineasc este esenial pentru succesul oricrui proiect n domeniul IT. Dac aceste cerine nu sunt clar formulate, rezultatele sunt similare, att pentru productori, ct i pentru publicul int: frustrare, timp pierdut, pierderi financiare, pierderea ncrederii cumprtorilor. Astfel, fiecare segment de consumatori are nevoi diferite, iar acestea trebuie identificate i analizate nainte de a se lansa n producie un nou produs informatic. Deci in realizarea programului de statistici web noi vizam deintori de situri web ce doresc sa-si contorizeze traficul web, innd cont de cerinele funcionale si non-funcionale exprimate mai sus.

n exemplificare mai detaliata a cerinelor non-funcionale a sistemului de statistici web pe care l vom crea, vom utiliza criteriul de intuitivitatea folosirii. Sub intuitivitatea folosirii noi vizam crearea posibilitii ca utilizatorii sa rspund subcontient la urmtoarele ntrebri: Unde sunt? Ce informaii sunt pe aceast pagin? Cum am ajuns aici? Unde pot s merg n continuare? Cum pot s m ntorc acolo unde eram acum cteva minute? Utilizatorii unui sistem informaional pot fi mprii in grupuri de utilizatori, ce necesit o funcionalitate i o utilitate diferit a sistemului. ca exemplu: administrarea sistemului si utilizatorii simpli

10

CAPITOLUL I 1.3 Analiza modului de reprezentare informaional si a obiectivilor

pentru realizarea de succes a aplicaiei

Datorita ca sistemul de statistici indexeaz traficul siturilor web, ar fi favorabila implementarea sistemului dat sub forma unui site web de prestarea a serviciilor pentru webmasteri. n crearea siturilor web principala probleme o reprezint atragerea utilizatorilor, concomitent meninnd sursele de venit ce deseori contravin comoditii lor. Datorita faptului ca sistemul de statistici va fi un supliment a mai multor pagini web putem afirma ca independenta de structura la el va influenta sirec comportarea paginilor. (timpul de ncrcare, mrimea paginii in Kb, viteza de ncrcare in funcie de numrul de redirecionm DNS) Deci ar fi de dorit sa cunoatem ca majoritatea utilizatorilor Internetului consider reclamele, n toate formele n care acestea se prezint n reea, ca principala surs de insatisfacie i frustrare pe parcursul experienelor lor on-line. Astfel, compania de cercetri on-line Retail Forward (2002) raporta c principalele generatoare de insatisfacie sunt considerate a fi imaginile i meniurile care nu se ncarc (95%), hiper-legturile nefuncionale (89%), mesajele promoionale de tip pop-up (52%), bannerele (50%), paginile cu un coninut congestionat (35%), paginile care nu ofer elemente de navigaie (32%), timpul mare de ncrcare (26%), respectiv dificultatea identificrii informaiilor
11

cutate (20%). Dac primele dou surse majore de frustrare pot fi ndeprtate relativ uor, printr-o realizare ordonat i o testare periodic, atent i extensiv a sitului, elementele care in de activitile promoionale (reclamele on-line) sunt considerate necesare, fiind nevoie de prezena lor sub o form sau alta. Deci un scop principal in reprezentarea informaiei va fi sa meninem la minimul principalele surse de insatisfacie a utilizatorilor. Soluia cea mai frecvent e atunci cnd se decide sacrificarea vizibilitii sporite a reclamelor pentru a crete satisfacia vizitatorilor, este utilizarea de imagini asociate textului. Problemele legate de hiper-legturile nefuncionale sau pozele neregsite pot fi rezolvate i prin utilizarea unui serviciu de monitorizare extern independent, astfel de exemplu putnd fi gsit pe siturile WebSiteGarage (www.websitegarage.com) sau WatchFire Bobby (http://bobby.watchfire.com/bobby/html/en/index.jsp). Paginile care nu ofer nici un fel de opiuni pentru continuarea navigaiei, cunoscute popular sub denumirea de fundturi (deadend pages) reprezint un alt element care genereaz o insatisfacie major n rndul utilizatorilor ntruct i foreaz s apeleze la opiunile de navigaie oferite de ctre clientul de web folosit butonul back sau utilizarea cmpului de adrese, pe care n general l folosesc pentru a prsi paginile sitului n care a fost ntlnit pagina deranjat. Astfel, exist att instrumente off-line, precum rapoartele denumite Deadend pages oferite de editoarele HTML Microsoft Office FrontPage, respectiv MacroMedia DreamWeaver, ca i instrumente on-line, cel oferit de situl Keynote (www.keynote.com) fiind un posibil exemplu.

Standardul HTML ofer o serie de instrumente utilizabile pentru scderea timpului de ateptare. Astfel, se poate opta pentru utilizarea unor texte
12

alternative la nivel de imagini, care vor fi afiate n cazul n care imaginea nu se poate ncrca, sau pe parcursul ncrcrii, atunci cnd aceasta are o dimensiune foarte mare. n plus, exist posibilitatea ncrcrii imaginii fie fragmentar, fie ncepndu-se cu o imagine de o rezoluie mai mic, pentru ca vizitatorii s poate avea o idee general despre ce se va ncrca n respectiva zon a paginii i s poat extrage un minim de informaii anterior ncrcrii totale a acesteia.

Timpul de ncrcare ndelungat al paginilor reprezint o alt problem dificil de rezolvat. Astfel, s-a estimat c la nivelul anului 1999 au fost pierdute vnzri de peste 4,35 miliarde de dolari la nivelul magazinelor virtuale din Internet datorit timpului lung de ncrcare al paginilor. Similar, paginile care se ncarc greu au fost considerate mai puin interesante dect pagini identice, ns cu un timp de ncrcare superior (Ramsay, Barbesi i Preece, 1998), fiind percepute ca prezentnd produse de calitate inferioar i suferind de o insecuritate sporit. n acest moment, la nivelul Internetului utilizatorii se conecteaz cu o vitez de la 35 Kbps pn la 1024 Kbps (Kilobii pe secund). Astfel, o pagin cu o dimensiune total de 40Kb se va ncrca cel mult n aproximativ 1 secunde n browserele vizitatorilor. ns principala problema la crearea unei aplicaii pe web o reprezint ca utilizatorii sau obinuit cu o interfa dinamica, care la rndul ei impune paginii web o mrime de la 300Kb la 1024Kb.

Exist o aa-numit regul a primelor 10 secunde, care presupune c utilizatorii devin frustrai dup trecerea a 10 secunde, marea lor majoritate abandonnd pagina i ndreptndu-se ctre o alt locaie din Internet dup 20 de secunde. Principalul motiv pentru timpul ndelungat de ncrcare este dat de
13

imagini, cu dimensiuni cu cteva ordine de mrime superioare textelor, ca i de elementele active din pagin, cum ar fi butoanele sau meniurile. n consecin, optimizarea pozelor, ca i a structurii meniurilor este esenial pentru mbuntirea timpului de ncrcare al paginilor i creterea satisfaciei vizitatorilor. De asemenea, publicarea paginilor pe situri cu o conexiune la Internet suficient de rapid pentru a rspunde numrului maxim de accesri simultane estimate reprezint o alt modalitate de a asigura utilizatorilor o experien a navigaiei fr impedimente. n aceiai direcie, s-a determinat c utilizatorii sunt cu att mai mult deranjai de prezena imaginilor care nu sunt legate n mod direct i necesar de coninutul informaional al paginii accesate (Delleart i Kahn, 1998), astfel nct, o dat n plus, este necesar ca elementele din pagin s fie reduse doar la cele considerate necesare prin prisma comunicrii cu vizitatorii avut n vedere. Suplimentar, incertitudinea legat de timpul de ateptare poate genera nerbdare i frustrare printre vizitatori, astfel nct este recomandabil utilizarea unor metode de prevenire a acestora atunci cnd se estimeaz c vor trebui s atepte mai mult de 10 secunde n faa calculatorului pentru ncrcarea unui anumite pagini. O alt surs de insatisfacie printre utilizatori este generat de decizia anumitor website-uri de a inhiba funciile butonului Back din interfaa browserului din diverse motive. Acest buton este ns extrem de solicitat de o bun parte dintre utilizatorii Internet, iar dezactivarea le poate trezi sentimente negative fa de site, inclusiv senzaia c sunt reinui n paginile acestuia mpotriva voinei lor!

14

CAPITOLUL II:Principii de organizare a aplicaiei Statistici Web

2.1

Principiile de creare a paginii web utiliznd psihologia percepiei utilizatorilor

In crearea paginii web principalul este alegerea limbajului, marcajul disponibil majoritii utilizatorilor. In prezent cel mai frecvent utilizat marcaj e HTML el e susinut de 98% de browsere web, disponibile utilizatorilor de rnd.

Utilizarea standardului HTML reprezint o garanie a portabilitii i utilitii paginilor realizate, ntruct toate programele din categoria clienilor de Web sunt obligate s l implementeze. n cazul utilizrii etichetelor ne-standard, exist posibilitatea ca rezultatele s fie diferite de la un browser la altul, n anumite cazuri pagini lucrate cu greu fiind ilizibile pentru utilizatorii care folosesc alt browser dect cel pentru care a fost gndit pagina respectiv, cu efect direct n pierderea acestor clieni poteniali. De asemenea, respectarea conveniilor generale legate de elementele vizuale din pagini este util pentru creterea utilitii percepute de ctre vizitatori pentru paginile Web considerate. Astfel, hiper-legturile ar trebui s fie reprezentate cu culoarea albastru i subliniate, n timp ce hiper-legturile active i cele vizitate sunt viinii. Butonul ctre pagina de nceput a sitului este de obicei poziionat primul n meniul de navigaie, iar pe ct posibil ar trebui s se evite obligarea utilizatorilor cu o rezoluie sczut s foloseasc barele de scroll pentru accesarea textelor i
15

imaginilor importante.

De asemenea, pentru crearea unei coerene la nivel temporal n rndul utilizatorilor, este util ca acetia s fie informai despre actualitatea coninutului paginii, data ultimei actualizri fiind de regul plasat n partea de jos a paginilor. n sfrit, este util de reinut c aceste reguli generale pot fi modificate de ctre specificul cultural al participanilor la Internet. Astfel, culorile pot avea efecte psihologice diferite pentru utilizatori din zone geografice diferite, spre exemplu culoarea roie fiind asociat cu pericolul n Statele Unite, cu aristocraia n Frana i cu fericirea n China, n timp ce culoarea galben semnific lipsa curajului n Statele Unite, graie i nobilitate n Japonia i succes n India. Aceste studii asupra percepiei vizuale au fost profund efectuate de ctre Russo i Boor in anul 1993.

In elaborarea statisticilor web o importan mare o preia gradul de intuitivitate pe care l poseda aplicaia, deoarece utilizrii prefera informaii cit mai simplu prezentare ce nu necesit un proces cognitiv profund. Astfel, modul de prezentare a informaiilor este esenial n percepia subiecilor a acestora i a determinrii a gradului subiectiv de dificultate asociat procesului respectiv.

n consecin, n procesul de design al sistemelor informatice web este important utilizarea unor elemente de difereniere precum elementele grafice, animaii-le, culorile, sublinierea, ordonarea i spaierea. De asemenea, este important aglomerarea informaiilor, interfeele simple fiind mult mai uor de
16

folosit dect cele complexe.

In proiectul dat la prezentarea datelor statistice vom crea grafice cu funcii de: - extindere - selectare a zonei de cercetare amnunit - de selecie condiionat a informaiei

Percepia este n multe cazuri direct asociat cu atenia i se refer la modul n care informaiile sunt obinute din mediul extern cu ajutorul diferitelor organe de sim i transformate n experiene, obiecte, evenimente sau gusturi (Roth i Frisby, 1996). Vzul reprezint simul dominant pentru majoritatea indivizilor, urmat de auz i simul tactil. Din perspectiva utilitii produselor realizate, este important ca informaiile s fie prezentate utilizatorilor ntr-o manier care s fie rapid perceput, n felul n care se ateapt subiectul. Astfel, este important ca informaiile distincte s poat fi uor separabile una fa de celelalte i s fie uor de recunoscut ca atare. De asemenea, spre exemplu utilizarea de stimuli audio i animaii trebuie s fie coordonat, astfel nct s se petreac ntr-o ordine logic (aa cum este aceasta definit de ctre publicul int). Textul la rndul su trebuie s fie uor de distins fa de fundalul pe care este prezentat, spre exemplu un text alb pe un fundal verde fiind mult mai dificil de citit dect un text galben pe fundal albastru sau dect clasicul negru pe alb.

Reamintirea diferitele tipuri de cunotine care permit oamenilor s interacioneze cu mediul extern este cunoscut sub denumirea de memorie. Este
17

extrem de versatil i esenial n funcionarea organismului uman. Avnd n vedere c este imposibil ca o persoan s rein absolut tot ce vede, simte sau aude, memoria presupune existena unui proces de filtrare a informaiilor considerate (subcontient) neeseniale, a crui funcionare se poate afla de multe ori n contradicie cu dorinele contiente ale subiecilor (ex.: de foarte multe ori ne reamintim ceea ce doream s uitm i uitm lucrurile pe care le considerm importante). Astfel, memorarea ncepe printr-un proces de codificare, care permite identificarea corect a diferitelor informaii percepute la nivelul mediului extern. Rigurozitatea i atenia pe care o acordm acestui proces are o legtur direct cu gradul de reamintire ulterioar a informaiilor respective. Un alt factor ce are un efect direct asupra memoriei l reprezint informaia contextul asociat acestuia. Astfel, din perspectiva utilitii sistemelor informatice, este foarte important s nu se ncerce suprasolicitarea memoriei utilizatorilor cu proceduri complicate pentru ndeplinirea diferitelor activiti pentru care a fost achiziionat produsul respectiv.

18

CAPITOLUL II 2.2. Setul de cunotine pentru elaborarea codurilor Statisticilor Web

(limbajele descrise din cele folosite (HMTL, XML, JavaScript, PHP, Ajax)

HyperText Markup Language (HTML) este un limbaj de marcare utilizat pentru crearea paginilor web ce pot fi afiate ntr-un browser (sau navigator). Scopul HTML este mai degrab prezentarea informaiilor paragrafe, fonturi, tabele .a.m.d. dect descrierea semanticii documentului. Specificaiile HTML sunt dictate de World Wide Web Consortium (W3C).

Introducere in HTML HTML este o form de marcare orientat ctre prezentarea documentelor text pe o singura pagin, utiliznd un software de redare specializat, numit agent utilizator HTML, cel mai bun exemplu de astfel de software fiind browserul web. HTML furnizeaz mijloacele prin care coninutul unui document poate fi adnotat cu diverse tipuri de metadate i indicaii de redare. Indicaiile de redare pot varia de la decoraiuni minore ale textului, cum ar fi specificarea faptului c un anumit cuvnt trebuie subliniat sau c o imagine trebuie introdus, pn la scripturi sofisticate, hri de imagini i formulare. Metadatele pot include informaii despre titlul i autorul documentului, informaii structurale despre cum este mprit documentul n diferite segmente, paragrafe, liste, titluri etc. i informaii cruciale care permit ca documentul s poat fi legat de alte documente pentru a forma astfel hiperlink-uri (sau web-ul). HTML este un format text proiectat pentru a putea fi citit i editat de
19

oameni utiliznd un editor de text simplu. Totui scrierea i modificarea paginilor n acest fel solicit cunotine solide de HTML i este consumatoare de timp. Editoarele grafice (de tip WYSIWYG) cum ar fi Macromedia Dreamweaver, Adobe GoLive sau Microsoft FrontPage permit ca paginile web sa fie tratate asemntor cu documentele Word, dar cu observaia c aceste programe genereaz un cod HTML care este de multe ori de proast calitate. HTML se poate genera direct utiliznd tehnologii de codare din partea serverului cum ar fi PHP, JSP sau ASP. Multe aplicaii ca sistemele de gestionare a coninutului, wiki-uri i forumuri web genereaz pagini HTML. HTML este de asemenea utilizat n e-mail. Majoritatea aplicaiilor de e-mail folosesc un editor HTML ncorporat pentru compunerea e-mail-urilor i un motor de prezentare a e-mail-urilor de acest tip. Folosirea e-mail-urilor HTML este un subiect controversat i multe liste de mail le blocheaz intenionat. Noiuni de baza HTML este prescurtarea de la Hyper Text Mark-up Language si este codul care sta la baza paginilor web. Paginile HTML sunt formate din etichete sau tag-uri si au extensia .html sau .htm. In marea lor majoritate aceste etichete sunt pereche, una de deschidere <eticheta> si alta de nchidere </eticheta>. browserul interpreteaz aceste etichete afind rezultatul pe ecran. HTML-ul nu este un limbaj case senzitiv (nu face deosebirea intre litere mici si mari). Pagina principala a unui domeniu este fiierul index.html. Aceasta pagina este setat a fi afiata automat la vizitarea unui domeniu. De exemplu la vizitarea domeniului www.nume.ro este afisata pagina www.nume.ro/index.html. Unele etichete permit utilizarea de atribute care pot avea anumite valori: <eticheta atribut="valoare"> ... </eticheta>
20

Componenta unui document HTML este: 1. versiunea HTML a documentului 2. zona head cu etichetele <head> </head> 3. zona body cu etichetele <body> </body> sau <frameset> </frameset> Versiunea HTML poate fi:
HTML 4.01 Strict

<!DOCTYPE HTML PUBLIC "-//W3C//DTD HTML 4.01//EN" "http://www.w3.org/TR/html4/strict.dtd">

HTML 4.01 Transitional

<!DOCTYPE HTML PUBLIC "-//W3C//DTD HTML 4.01 Transitional//EN" "http://www.w3.org/TR/html4/loose.dtd">

HTML 4.01 Frameset

<!DOCTYPE HTML PUBLIC "-//W3C//DTD HTML 4.01 Frameset//EN" "http://www.w3.org/TR/html4/frameset.dtd">

Toate paginile HTML ncep si se termina cu etichetele <html> si </html>. In interiorul acestor etichete gsim perechile <head>, </head> si <body>, </body>. head conine titlul paginii intre etichetele <title> si </title>, descrieri de tip <meta>, stiluri pentru formatarea textului, scripturi si linkuri catre fisiere externe (de exemplu scripturi, fisiere de tip CSS sau favicon). Etichetele de tip meta contin cuvinte cheie, descrierea paginii, date despre autor, informatii utile motoarelor de cautare si au urmatorul format: <META NAME="nume" CONTENT="continut"> Exemplu: link catre un fisier extern CSS: <link rel="stylesheet" type="text/css" href="css.css">
21

body gazduieste practic toate etichetele afisate de browser pe ecran. Exemplu: o pagina HTML cu titlul Exemplu iar continutul Continut pagina <html> <head> <title>Titlu</title> </head> <body> Continut pagina </body> </html> Si in HTML poate fi introdus un comentariu, care bineinteles nu va fi afisat de browser:

Elementele de marcare Mai jos sunt tipurile de elemente de marcare n HTML:

Marcare structural. Descrie scopul unui text. De exemplu: <h1>Fotbal</h1> Direcioneaza browserul pentru a reda "Fotbal" ca pe cel mai important titlu. Marcarea structural nu are un anumit stil predefinit, dar cele mai multe browsere web au standardizat modul n care acestea sunt afiate. De exemplu, titlurile importante (h1, h2, etc.) sunt aldine i mai mari dect restul textului.De notat c "h1" este folosit doar o singur dat per pagin deoarece cu el este marcat titlul ei.

Marcare pentru prezentare. Descrie cum apare un text, indiferent de funciile sale. De exemplu: <strong>ngroat</strong> Va afia textul "ngroat" cu litere groase, aldine.Not: Html a inceput n ultimii ani s nceap s nu mai foloseasc acest gen de tag-uri pentru c "b" nu d sens paginii, pe cnd tag-ul "strong" (adic strong emphasis) d un neles paginii, i mai important, asemenea tag-uri pentru prezentare doar ncarc o
22

pagin cu informaii i o fac astfel mai greu de ncrcat, iar apoi dac ataezi un document CSS la pagin, o singur modificare la CSS (de ex: de la "fontweight:italic" la "font-weight:bold" va schimba tot textul selectat, i de exemplu, link-urile vor trece de la text nclinat la text ngroat, plus c n CSS avem avantajul de a putea preciza ct de mari sau mici s fie literele n pixeli px, n puncte pt, etc.)avem acelai efect ca i cnd am avea de schimbat toate tagurile de "i" de pe pagin n tag-uri de "b", munc care chiar i la un website mic este enorm, ce s mai vorbim de unul de genul wikipedia. Aa c dac vrei s ncepei o carier n html sau un hobby (i s avei succes) nu folosii aceste taguri, nu degeaba s-a inventat CSS-ul.

Marcare pentru hiperlink. Leag pri ale unui document cu alte

documente. De exemplu: <a href="http://www.asresa.com/ta/web/">textul Linkului</a> Va reda textul Linkului ca hiperlink ctre un URL specificat.

Elemente speciale (widget). Creeaz obiecte, cum ar fi butoanele i listele. Doar marcatorii de prezentare (mpreun cu foile de stiluri - CSS) determin cum coninutul din interiorul marcatorului va fi prezentat. Ceilali marcatori spun browserului ce obiecte s redea sau ce funcii s execute. Tag-uri Orice fiier html are urmtoarea structur <html> <head> <title>Titlul</title>
23

</head> <body></body> <head> </html> ntre tagurile <body></body> se scriu celelalte "instruciuni". Tagul <body> permite stabilirea fundalului si a culorii hiperlinkurilor. Un document simplu S ncepem cu un document simplu: Scrie acest cod ntr-un editor de text oarecare (Notepad de exemplu) i salveaz-l cu numele de index.html <!DOCTYPE HTML PUBLIC "-//W3C//DTD HTML 4.01//EN" "http://www.w3.org/TR/html4/strict.dtd"> <html lang="ro"> <head> <title>Un document simplu</title> </head>

<body> <p>Textul documentului l scrii aici!</p> </body> </html> Acum deschide fiierul cu un browser web i vei vedea o pagin cu titlul "Un document simplu" n care scrie Textul documentului l scrii aici!

24

Introducere in XML

eXtensible Markup Language(XML) este un meta-limbaj de marcare recomandat de Consoriul Web pentru crearea de alte limbaje de marcare, cum ar fi XHTML, RDF, RSS, MathML, SVG, OWL etc. Aceste limbaje formeaz familia de limbaje XML.

Meta-limbajul XML este o simplificare a limbajului SGML (din care se trage i HTML) i a fost proiectat n scopul transferului de date ntre aplicaii pe internet, descriere structur date. XML este acum i un model de stocare a datelor nestructurate i semi-structurate n cadrul bazelor de date native XML. Datele XML pot fi utilizate n limbajul HTML, permit o identificare rapid a documentelor cu ajutorul motoarelor de cutare. Cu ajutorul codurilor javascript, php etc. fiierele XML pot fi nglobate n paginile de internet, cel mai elocvent exemplu este sitemul RSS care folosete un fiier XML pentru a transporta informaiile dintr-o pagin web ctre mai multe pagini web.

Avantaje: 1. extensibilitate (se pot defini noi indicatori dac este nevoie) 2. validitate (se verific corectitudinea structural a datelor ) 3. ofer utilizatorilor posibilitatea de a-i reprezenta datele ntr-un mod independent de aplicaie
4. XML este simplu i accesibil (sunt fiiere text create pentru a structura, 25

stoca i a transporta informaia) 5. poate fi editat, modificat foarte uor (necesit doar un editor text simplu precum notepad, wordpad etc.)

Ce este XML Dup cum sugereaz i numele, este un sistem extensibil de marcare, adic, mai pe nelesul tuturor, este un sistem de marcare similar cu HTML, doar c este mult mai bun i mai dinamic, diferena esenial fiind c tagurile nu sunt definte, programatorul fiind liber s experimenteze.

Ce nu este XML Poate este dificil de neles, dar fiierele XML nu fac nimic, sunt doar secvene de text create pentru a structura, depozita i transporta informaie, de exemplu: <notita> <dela>Iacob</dela> <catre>Alina</catre> <mesaj>Te Iubesc!</mesaj> </notita>

n cadrul exemplului anterior se poate observa cum sunt create anumite taguri, spre deosebire de limbajul HTML unde tagurile trebuiau s fie cunoscute pentru a putea fi interpretate, n sistemul XML autorul poate defini propriile taguri pe care urmeaz s le manipuleze dupa gustul i necesitile proprii.
26

Introducere in JavaScript

JavaScript este un limbaj de programare orientat obiect bazat pe conceptul prototipurilor. Este folosit mai ales pentru introducerea unor funcionaliti n paginile web, codul Javascript din aceste pagini fiind rulat de ctre browser. Limbajul este binecunoscut pentru folosirea sa n construirea siturilor web, dar este folosit i pentru acesul la obiecte ncastrate (embedded objects) n alte aplicaii. A fost dezvoltat iniial de ctre Brendan Eich de la Netscape Communications Corporation sub numele de Mocha, apoi LiveScript, i denumit n final JavaScript.

n ciuda numelui i a unor similariti n sintax, ntre JavaScript i limbajul Java nu exist nicio legtur. Ca i Java, JavaScript are o sintax apropiat de cea a limbajului C, dar are mai multe n comun cu limbajul Self dect cu Java. Pn la nceputul lui 2005, ultima versiune existent a fost JavaScript 1.5, care corespunde cu Ediia a 3-a a ECMA-262, ECMAScript, cu alte cuvinte, o ediie standardizat de JavaScript. Versiunile de Mozilla ncepnd cu 1.8 Beta 1 au avut suport pentru E4X, care este o extensie a limbajului care are de a face cu XML, definit n standardul ECMA-357. Versiunea curent de Mozilla, 1.8.1 (pe care sunt construite Firefox i Thunderbird versiunile 2.0) suport JavaScript versiunea 1.7.

27

 Java, JavaScript i JScript Schimbarea numelui din LiveScript n JavaScript s-a fcut cam n acelai timp n care Netscape ncorpora suport pentru tehnologia Java n browserul web Netscape Navigator.

Microsoft a implementat limbajul JavaScript sub numele de JScript, cu o serie de modificri i extensii fa de implementarea Netscape. Pe platforma Windows, JScript este unul din limbajele executabile de ctre Windows Script i, deci, poate fi folosit pentru scriptarea aplicaiilor ce suport Windows Script, de exemplu Internet Explorer, sau chiar sistemul de operare Windows. Asociaia ECMA a standardizat limbajul JavaScript/JScript sub numele ECMAScript (standardul ECMA-262)

Utilizare Cea mai des ntlnit utilizare a JavaScript este n scriptarea paginilor web. Programatorii web pot ngloba n paginile HTML script-uri pentru diverse activiti cum ar fi verificarea datelor introduse de utilizatori sau crearea de meniuri i alte efecte animate.

Browserele rein n memorie o reprezentare a unei pagini web sub forma unui arbore de obiecte i pun la dispoziie aceste obiecte script-urilor JavaScript, care le pot citi i manipula. Arborele de obiecte poart numele de Document Object Model sau DOM. Exist un standard W3C pentru DOM-ul pe care trebuie
28

s l pun la dispoziie un browser, ceea ce ofer premiza scrierii de script-uri portabile, care s funcioneze pe toate browserele. n practic, ns, standardul W3C pentru DOM este incomplet implementat. Dei tendina browserelor este de a se alinia standardului W3C, unele din acestea nc prezint incompatibiliti majore, cum este cazul Internet Explorer.

O tehnic de construire a paginilor web tot mai ntlnit n ultimul timp este AJAX, abreviere de la Asynchronous JavaScript and XML. Aceast tehnic const n executarea de cereri HTTP n fundal, fr a rencrca toat pagina web, i actualizarea numai anumitor poriuni ale paginii prin manipularea DOM-ului paginii. Tehnica AJAX permite construirea unor interfee web cu timp de rspuns mic, ntruct operaia (costisitoare ca timp) de ncrcare a unei pagini HTML complete este n mare parte eliminat.

29

Descriere scurta despre Ajax

Ajax (sau AJAX), prescurtare pentru Asynchronous JavaScript and XML, este o tehnic de programare pentru crearea de aplicaii web interactive. Intenia este s fac paginile web s devin mai rapide i deci mai acceptate, prin schimbul n fundal al unor cantiti mici de date cu serverul, astfel nct s nu fie nevoie ca pagina s fie rencrcat la fiecare aciune a utilizatorului. Aceasta are ca scop creterea interactivitii, vitezei i uurinei n utilizare a aplicaiilor web. Ajax nu este o tehnologie n sine. Termenul este folosit pentru definirea aplicaiilor web ce folosesc un ansamblu de tehnologii:
HTML sau XHTML pentru structura semantic a informaiilor; CSS pentru prezentarea informaiilor; Javascript pentru interactivitate, pentru procesarea informaiilor

prezentate;
Obiectul XMLHttpRequest pentru schimbul i manipularea informaiilor

ntr-o manier asincron cu server-ul web;

XML este folosit de obicei pentru transferarea datelor ntre server i client,

dei orice format funcioneaz, inclusiv HTML preformatat, text simplu etc.

30

 Descriere despre PHP

PHP este un limbaj de programare. Numele PHP provine din limba englez i este un acronim recursiv: Php: Hypertext Preprocessor. Folosit iniial pentru a produce pagini web dinamice, este folosit pe scar larg n dezvoltarea paginilor i aplicaiilor web. Se folosete n principal nglobat n codul HTML, dar ncepnd de la versiunea 4.3.0 se poate folosi i n mod linie de comand (CLI), permind crearea de aplicaii independente. Este unul din cele mai importante limbaje de programare web open-source i server-side, existnd versiuni disponibile pentru majoritatea web serverelor i pentru toate sistemele de operare. Conform statisticilor este instalat pe 20 de milioane de situri web i pe 1 milion de servere web. Este disponibil sub Licena PHP i Free Software Foundation l consider a fi un software liber. Iniial, limbajul a fost dezvoltat de inventatorul su, Rasmus Lerdorf. Odat cu creterea numrului de utilizatori, dezvoltarea a fost preluat de o nou entitate, numit The PHP Group (Grupul PHP).

Popularitate PHP-ul este unul din cele mai folosite limbaje de programare server-side, conform unui studiu efectuat de Netcraft n aprilie 2002, aprnd pe 9 din cele 37 milioane de domenii cercetate n studiu. De asemenea, exist un grafic al creterii folosirii PHP-ului pe site-ul oficial. Popularitatea de care se bucur acest limbaj de programare se datoreaz urmtoarelor caracteristici:

31

 Familiaritatea: sintaxa limbajului este foarte uoar combinnd sintaxele

unora din cele mai populare limbaje Perl sau C;

Simplitatea: sintaxa limbajului este destul de liber. Nu este nevoie de

includere de biblioteci sau de directive de compilare, codul PHP inclus ntr-un document executndu-se ntre marcajele speciale;
Eficiena: PHP-ul se folosete de mecanisme de alocare a resurselor,

foarte necesare unui mediu multiutilizator, aa cum este web-ul;

Securitate: PHP-ul pune la dispoziia programatorului un set flexibil i

eficient de msuri de siguran;

Flexibilitate: fiind aprut din necesitatea dezvoltrii web-ului, PHP a fost

modularizat pentru a ine pasul cu dezvoltarea diferitelor tehnologii. Nefiind legat de un anumit server web, PHP-ul a fost integrat pentru numeroasele servere web existente: Apache, IIS, Zeus, server, etc.;
Gratuitate: este probabil cea mai important caracteristic a PHP-ului.

Dezvoltarea PHP-ului sub licena open-source a determinat adaptarea rapid a PHP-ului la nevoile web-ului, eficientizarea i securizarea codului.

Utilizare PHP este simplu de utilizat, fiind un limbaj de programare structurat, ca i C-ul, Perl-ul sau ncepnd de la versiunea 5 chiar Java, sintaxa limbajului fiind o combinaie a celor trei. Datorit modularitii sale poate fi folosit i pentru a dezvolta aplicaii de sine stttorare, de exemplu n combinaie cu PHP-GTK sau poate fi folosit ca Perl sau Python n linia de comand. Probabil una din cele mai importante faciliti ale limbajului este conlucrarea cu majoritatea bazelor de date
32

relaionale, de la MySQL i pn la Oracle, trecnd prin MS Sql Server, PostgreSQL, sau DB2. PHP poate rula pe majoritatea sistemelor de operare, de la UNIX, Linux, Windows, sau Mac OS X i poate interaciona cu majoritatea serverelor web. Codul dumneavoastr PHP este interpretat de serverul WEB i genereaz un cod HTML care va fi vzut de utilizator (clientului -browserului- fiindu-i transmis numai cod HTML).

Descriere arhitecturii LAMP Arhitectura tip LAMP a devenit popular n industria web ca modalitate rapid, gratuit i integrat de dezvoltare a aplicaiilor. Alturi de Linux, Apache i Mysql, PHP reprezint litera P, dei unori aceasta se refer la Python sau Perl. Linux ocup rolul de sistem de operare pentru toate celelalte aplicaii, Mysql gestionaz bazele de date, Apache are rol de server web, iar PHP are rol de interpretator i comunicator ntre acestea.

PHP foloseste extensii specifice pentru fiierele sale: .php, .php3, .ph3, .php4, .inc, .phtml. Aceste fiiere sunt interpretate de catre serverul web iar rezultatul este trimis n form de text sau cod HTML ctre browser-ul clientului.

33

Capitolul III :Proiectarea Bazelor de Date

3.1. Proiectarea datelor de intrare

La formarea conectiunii dintre utilizator si server se face un schimb informational despre caracteristicele ambilor masini, a utilizatorului si a serverului. Pe baza acestei informatii trimise se pot estrage astfel de date: Exemplu: IP: 92.115.126.178 Navigator User Agent: "Mozilla/5.0 (X11; U; Windows i686; ro; rv:1.9.0.17) Gecko/2010010604 XP/SP2 Firefox/3.0.17" Descifrind obinem: Browser Application Code Name: Mozilla Browser Application Name: Netscape Browser Version: 5.0 (X11; ro) Browser Language: ro Browser buildID: 2009121601 Browser Cookies: TRUE Browser Java Enabled: FALSE Browser Security Policy: Network Conection: TRUE Operating System (OS): Windows XP
34

Operating System SubVersion: 9.04 OS platform: Windows i686 OS/CPU: Windows i686 OS Product: Gecko OS Product Version: 2010010604 Date OS Product Version: 06/01/2010

Utiliznd IP si folosind baze de date globale de identificare in care fiece companie de distribuie a internetului i-si nregistreaz masca reelei, putem identifica Locaia Ruterului. Deci putem identifica tara, oraul, regiunea dar nicidecum adresa fixa unde este localizat utilizatorul. Datele de intrare se genereaz dinamic de ctre un script PHP. Aceasta ne ofer posibilitatea de a crea o aplicaie cit mai interactiv cu informaii cit mai actual posibil. Multe browsere pentru a cuceri ncrederea utilizatorilor ofer posibilitatea de a modifica datele trimise de browsere. Dar totui aceasta se ntlnete destul de rar in practica web, ceea ce presupune ca aceasta sursa de informaii despre utilizatori mai poate fi considerat. Pentru identificarea tarii dup IP noi vom utiliza baza de date oferit de compania MaxMind. Pagina web a aceste companii este "http://www.maxmind.com". Compania data ofera mai multe metode de acces la informatia din baza de date a ei. Metoda aleasa pentru proiectul dat a fost utilizarea scriptului n limbaj JavaScript.

35

CAPITOLUL III 3.2 Proiectarea datelor de ieire

Datele de ieire ntr-un sistem statistic in cel mai des caz le ntlnim sub forma liste, grafice, diagrame si situaii de ieire Un principiu de proiectarea a acestor diagrame l prezint faptul ca ele trebuie sa fie uor neleas de ctre posibilii clieni Noi trebuie sa inem cont ca persoanele care vor citi aceste reprezentri grafice, nu activeaz in sfera economica. Pentru crearea reprezentrii grafice, am utilizat aplicaia web oferit de compania AMLINE. Acestei aplicaii i se atribuie o licena freeware, open source.

Pentru statisticile web au fost alese reprezentrile flash oferite de AMLINE din urmtoarele motive: - poseda un mod dinamic de reprezentare - fiind deja ncrcate pot citi date de pe server - poseda funcie de selecie a zonei de cercetare mai amnunita - poseda funcie de ZOOM (mrire/micorare) - exportarea datelor sub forma de imagine - datele din intrare sunt citite din forma XML si TXT

36

(reprezentarea grafica a numrului de accesri a utilizatorilor din data 2010/02/06) Amline e o companie ce ofer astfel de servicii mai multor ntreprinderi IT. Aceasta aplicaie poate fi folosita att sub form de open source ct si sub form de produs comercial. Unica limitare pentru versiunea open Source o prezenta ancora web accesat un coltul din stnga sus a flashului. Din punct de vedere a necesitilor hardware aplicaiile oferite de Amline necesita doar susinerea versiunii Flash Player 8 sau mai mare. Aceasta reprezentnd un plus foarte mare deoarece majoritatea calculatoarelor o dein. Graficele amline sunt susinute de majoritatea browserelor ce respect Aplicaiile companiei Amline au fost iniial apreciate si utilizate de aa companii ca: Microsoft, Cisco, NASA, Motorola, Procter and Gamble, Siemens, Merrill Lynch, Telligent, DoubleClick, ABN AMRO, ABB, Nifty, NTT, DnB NOR, Mizuho, NBC Universal, Morningstar, Socit Gnrale, Syracuse University, JCDecaux, Yandex si multe altele. Compania Amline ofer posibilitatea de dezvoltare de sinestttor a sistemei de grafice, pentru aceasta unica cerina este procurarea licenei de dezvoltator. Principalele reguli de utilizare sunt:
37

- utilizatorul acestei sisteme nu are dreptul sa distribuie public codul sursa a sistemei de afiare a graficilor. - nu are dreptul sa creeze modificaii ale sistemei de grafice pe care sa le declare ca creaie proprie pe care sa le distribuie. - compania nu ofer garanie c utilizatorii vor nelege codul surs - informaia pentru lmurirea codului se ofer doar cu plata

Compania Amline ofer ca opiune in posibilitatea de crea un transfer dinamic a informaiei si astfel putem crea grafice in timp-real formnduse un fel de animaie. Aceasta se realizeaz cu ajutorul unor scripturi PHP si ASP care genereaz periodic tabele de date XML si CSV.

Pentru organizarea statisticilor noi am utilizat urmatorul tip de grafice.

Acest tip de grafice este cel mai comod pentru utilizatori deoarece este usor de inteles. Iniial informaia este in totalmente restrnsa in grafic. Pentru analiza amanuntita utilizatorul poate selecta zona de cercetare care se va afisa pe viitor.

38

Un alt mod de afiare a informaiei o reprezint graficul "PIE" el este de utilizat la afiarea procentual. Graficele de tip coloana se folosesc la afiarea comparativ cronologica.

Acest grafic de folosete la afiarea informaie de exemplu pe o harta, unde fiece cerc fa fi aezat pe o zona geografica si dimensiunea lui va reprezenta valoarea relativa fata de alte zone geografice.

39

CAPITOLUL III 3.3 Proiectarea sistemului privind Statisticile Web (principiul de

pstrare a informaiei in baza de date ,proiectarea bazei informaionale)

La crearea unei statistici web baza eficienei o formeaz structura bazei de date. Sa ncepem cu cerinele unei baze de date: 1. 2. Sa pstreze datele compact; Sa pstreze, sa nu fac abuz de spaiu pentru datele rar folosite; 3. Sa nu necesite procesare complicata pentru introducerea datelor; 4. 5. Sa posede o viteza mare de returnare a rspunsului; Sa posede cache pentru a nu regenera rspuns pentru aceeai solicitare; 6. Sa posede flexibilitate mare pentru includerea in mai multe interfee de programare; La elaborarea bazei de date pentru acest program am folosit o metoda de auto-gruparea informaiei mai vechi.

Utiliznd acesta metoda (algoritm) vom avea de a face cu o site de statistica web ce va oferi informaie statistic cu precizia de o 1/2 zile pentru lunile recente, apoi va oferi date generale despre statistica fiecrei luni mai veci: Exemplu: (pentru statistica utilizatorilor)
40

Luna curenta: data 21 12 utilizatori data 22 23 utilizatori .. data 31 22 utilizatori Luna precedenta: total 345 utilizatori ... Anul precedent: total 4000 utilizatori La folosirea acestei metode se poate observa o caracteristica complect diferita in privina folosirii memoriei. Caracteristica e prezentata mai jos:

In caracteristica data noi putem observa variaia pantei dup fiecarea etapa de grupare a datelor. Folosirea gruprii datelor duce la cea ca graficul va fi aproximat cu unul liniar dar cu o panta mult mai joasa.
41

In urma gruprii datelor vom folosi mult mai putina memorie, dor ca vor fi pierdute datele de tipul: citi utilizatori au fost pe o anumita data cu civa ani in urma. Sistemul va pstra doar citi utilizatori au fost in total in acel an.

Moduri de evaluare a informaiilor In privina evalurii informaiei trebuie sa inem cont ca datele de intrare au un flux mult mai mare ca cele de ieire. Deci va fi un flux mult mai mare pentru nregistrarea informaiei dect pentru reprezentarea. sta e si normal, utilizatori sunt multi,dar persoane care folosesc statisticile sunt mult mai putini. Mai trebuie de inut cont ca informaia trebuie pe viitor sa fie uor reprezentat conform diferit-or categorii de utilizatori ce o necesita. Exemplu: Agenii publicitari (Publicitatea on-line) Creatorii de Situri ce lucreaz asupra optimizrii SEO Search Engine Optimization (SEO, n romn optimizare pentru motoare de cutare) este o sub-categorie a marketing-ului on-line, practic aprut n anul 1990, odat cu apariia primelor site-uri pe Internet, i care reprezint totalitatea tehnicilor prin care un site web este adus la o form n care este propulsat mai sus n lista de rezultate date de un motor de cutare pentru diverse cuvinte-cheie. Cu timpul, optimizarea unei pagini web a unui site a devenit un serviciu oferit de unele companii i/sau corporaii. Pentru comoditatea deintorilor de situri, sistema de statistici web trebuie sa nu intimideze execuia altor servicii oferite pentru pagini web.

42

CAPITOLUL III 3.4 Realizarea programelor

Elaborarea arborelui de fiiere "/" - mapa de rdcina "/init.php" - fiierul ce efectuarea toate aciunile "/amline/" - includerea sistemei flashplayer-ului "/i/f/" - mapa data conine stemele tarilor "/i/sett/" - mapa pentru setri "/i/sett/big.xml" - setrile pentru graficele cu o cantitate mare de informaii "/i/sett/small.xml" - setrile pentru graficele cu un numr redus de informaii

3.4.1 Cerine ctre serviciile serverului Sistema data de statistici necesita PHP4+ MYSQL (ncepnd cu versiunea 1.0) FlashPlayer 5+ (pentru utilizator) Javascript 1+ (pentru utilizator)

3.4.2 Proiectarea de detaliu a sistemului privind Statisticii Web fiierul - init.php In acest capitol vom explica mecanismul funcionrii programului si ce
43

parte a codajului efectueaz aceste aciuni. Pentru nceput au fost definite variabile si funciile strict necesare unui sistem ce lucreaz cu bazele de date: Definirea protocolului Sistemei $site_domain $site_protocol $site_url = $_SERVER['SERVER_NAME']; = "http";

= "{$site_protocol}://{$site_domain}";

Definirea funciilor PHP pentru trimiterea Informaiilor in baza de date in forma Hexa-zecimala function hex2str($hex){return pack("H*",$hex);} function str2hex($str){return bin2hex($str);} Pentru ca statistica web sa lucreze la timp standard vom seta ceasul serverului pe fusul orar 0 (GMT) "putenv("TZ=GMT"); " Definirea variabilelor (mesaje si codurile tipurilor informaiei din baza de date)

Crearea sistemei de auto-instalare a bazei de date si de formare a conexiunii cu Serverul ce susine baza de date de tip MYSQL //php & sql vars $php_script = $_SERVER['PHP_SELF']; $php_pass_c = $_POST['pass'];

$php_pass = "13242"; $sql_table = 'domains_stats'; $sql_tableImmunity = 'table_immunity';

44

$sql_autoTable

= $_GET[$sql_tableImmunity] ? TRUE : FALSE;

Formarea Conexiunii MYSQL $link = mysql_connect("localhost", "astralux_site", "sitearaweb"); $sql_base $sql_host $sql_pass $sql_user = 'astralux_stats01'; = 'localhost'; = 'stats325';//'password'; = 'astralux_stats';//'user_login';

ntreruperea programului in caz ca conexiunea nu poseda parola si userul corect sau hostul nu poate fi accesat $sql_link = @mysql_connect($sql_host,$sql_user,$sql_pass) or die('Mysql

connection has wrong information...'.$w_sory); ntreruperea programului in caz ca baza de date nu exista mysql_select_db($sql_base,$sql_link) or die("Data base \"{$sql_base}\" !exist or access=FALSE .."); In caz ca tabelul de date nu exista dar $sql_autoTable != FALSE se auto-genereaz tabelul necesar pentru pstrarea informaiilor. if(!mysql_query("select 1 from `$sql_base`.`{$sql_table}` where 1 limit 1 ")) if($sql_autoTable){ if($php_pass == $php_pass_c) { ..... comanda ce genereaz tabelele bazei de date } else { ...// formular pentru introducerea parolei } } else { ...// oferirea posibilitilor de a genera baza de date n caz de nu exista
45

} CAPITOLUL III 3.5 Proiectarea bazei informaionale si specificarea structurii bazei de date Tabelul de date generat are o structura simpla ce se compenseaz cu un algoritm complicat. In tabel sau exclus aa tip de informaii ca (text,blob) si altele. Aceste tipuri de date scad viteza de execuie a bazei de date si reprezint formate de pstrare a datelor masive. Pstrarea informaiilor are loc prin folosirea unor coduri de identificare definite anterior. Scurta explicaie si structura tabelului poate fi analizat din comentariul urmtor Baza de date este una de tip MySQL si poseda urmtoarele cmpuri: Cmpul "id" este cmpul cheie a tabelei de date ce este de tip integer. Acestui cmp ii este atribuit funcia unsigned ceea ce presupune ca numerele din acces cmp nu vor putea fi negative. Acest cmp din punct de vedere a regulilor SQL nu trebuie sa posede doua valori identice ntr-o tabela. Pentru a rezolva aceasta problema, cmpului dat i sa atribuit si funcia auto_increment, care va incrementa valoarea lui pentru fiece rnd nou adugat Pentru funcionarea rapida a tabelei acestui cmp i sa definit un index ce considerabil mrete viteza de funcionare id : [bigint(20) unsigned] / index / auto_increment Cmpul "domain" - pstreaz denumirea saitului crui corespund datele rndului cercetat. El e de tip "char" cu o lungime de 128 caractere. domain : [varchar(128) sub.domain.ref]
46

Cmpul "type" - pstreaz informaie despre modul gruprii informaiei. - informaie grupata pentru o zi - informaie grupata pentru o luna - informaie grupata pentru un an cmpul e de tip integer unde la fiece valoare de tip integer ii este atribuit o valoare funcional. type : [int(1) {day/month/year}] $s_* Cmpul "date" - pstreaz intervalul cronologic la care corespund date din rndul dat. El e de tip numr ntreg pozitiv, memorat pe 8 octei. date : [int(8) unsigned {20090903 | 200909 | 2009} Cmpul "mod" - arata datele memorate care sunt culese de pe un IP anumit sau de la o simpla accesare de pagina. mod : [int(1) {ip/hits}] $s_* Cmpul "grup" - anun ce date sunt memorate in rndul dat: browser, tara, sistema de operare, pagina referer, accesare, ip utilizator. grup : [int(2) browsers,country,os,referer-subdomain,hits,users] $s_* Cmpul "grupdat" - reprezint zona de pstrare a informaie de tip text in tabela de date. grupdat : [varchar(64) - opera, iexplorer ...] Cmpul "count" - reprezint zona de pstrare a informaiei de tip integer in tabela de date. count : [bigint(20) unsigned {%n | 15255255255}]

47

CAPITOLUL III 3.6 Specificarea procedurilor manuale

Procedura de demonstraie a funcionalitii programului (Ea poate sa simuleze cereri diverse ctre sistema de statistici asemenea Mai multor situri concomitent.) Aceasta procedura din punct de vedere funcional genereaz variabile de intrare chiar daca ele nu exista. Astfel se produce o simulare a accesrii de ctre un utilizator. In codul sursa o putem gsi sub forma: "function generate_2_demo($url)" Ea acceseaz variabilele globale pe care urmeaz sa le modifice (global $refererOFref,$country,$user_IP,$referer; ) In procedura de demonstrare codurile tarilor se pstreaz ntr-un tablou selectndu-le aleator "$_country = array('ad','...'za','zm','zw');$country = $_country[rand(0,count($_country)-1)]; " . La fel se procedeaz si cu ip-utilizatorului fictiv - se genereaz unul aleator"$user_IP = rand(100,255).rand(100,255).rand(100,255).rand(100,255); " Dup ce se genereaz ultima variabila "adresa web de referin" procedura trimite toate aceste date de intrare generate de ea ctre funcia de indexare a informaiei "db_add(); "

48

 Procedura de securitate - controlul primului acces (Funcie pentru cerere a accesul ctre posedare statisticilor.. Functioneaz asemenea unui filtru pentru stoparea siturilor neacceptate pentru statistica web) Procedura de securitate reprezint controlul daca situl ce trimite date pentru indexare in baza de date, a fost acceptat pentru efectuarea statisticilor web sau nu a fost. In codul sursa aceast funcie o putem gsi dup definirea "function db_domain_try_access($upd = false)"

Procedura de definirea accesului unui site la statisticile web Aceast funcie poate fi executat doar din panelul de administrare a statisticii web. Ea are posibilitatea de a nregistra si a terge drepturile unui site de a dispune de statisticile web a sistemului dat. In codul surs aceasta procedura utilizeaz funcia "function db_domain_set_access($domain)" ce de-asemenea poate fi accesat doar din panelul de administrare.

Alte proceduri a sistemei date "db_check_day_var" - Funcia de control daca nu exista data duplicat in baza de date "db_add" Procedura de nregistrarea a datelor in baza de date

49

CAPITOLUL III 3.7 Procesul tehnologic de prelucrare a informaiei bazei de date

Selectarea Informaiei despre sistema de operare a utilizatorului si browserul pe care l folosete se efectueaz de o clasa creat special pentru aceasta baza de date. In codul sursa o putem gsi sub denumirea de "new browser"; Informaia nainte de a fi prelucrata se verifica daca provine de la un site acceptat pentru efectuarea statisticilor, care se efectueaz de funcia "db_domain_try_access()". Pentru folosirea unei memorii cit mai mici se verifica posibilitatea gruprii datelor. Comenzile SQL generate de algoritmul PHP pot conine erori de aceea ele pentru execuie se pstreaz ntr-un tablou in memorie, de unde un o procedura anumite creat pentru programul dat, le va executa pe rnd si in caz de eroare va trimite datele tehnice a erorii ntr-un tabel de date pentru analiza si determinarea cauzei erorii. Procedura de grupare a datelor dezi economisete memoria ea exclude posibilitatea de a vizualiza date statistice dintr-un interval ngust de timp care au avut loc cu mult timp in urma. Datele returnate de mediul de programare PHP si datele primite de interfaa de vizualizare a datelor nu coincid din punct de vedere structura de acea a fost creat o funcie ce transforma datele devin BD in format XML.
50

51

(schema procesului tehnologic procesarea informaiei) In aceasta organigrama am prezenta procesul tehnologic de prelucrarea a datelor primite in un site conectat la statistici. CAPITOLUL III 3.8. Elaborarea interfeelor

In elaborarea interfeei sa inut cont de careva principii: 1.Citirea informaiei trebuie sa fie uoar de neles 2.Metoda de accesare a statisticii web nu trebuie sa necesite mari cunotine. 3.Afiarea informaiei trebuie sa fie dinamica fr re-ncrcarea paginii web. In rezultat am obinut o statistica web complexa ce nu poate fi pclita de Adminii interesai, ceea ce ofer statisticii un grad de ncredere nalt. Statistica web poate fi accesat foarte uor prin introducerea unui cod-text scurt pe situl ce doreti sa fie indexat. In figura de mai jos afim interfaa aplicaiei web in forma iniiala. Adic, nu a fost efectuata nici o cerere de afiare a statisticii a vreo-unui site.

52

(interfaa de acces a utilizatorului la date in stare iniial) Simplitatea interfeei a fost preluat dup modelul GoogleSearch. Dar aceasta simplitate interactiv se poate extinde in ceva mult mai avansat, in dependenta de solicitarea informaionala a utilizatorului. Informaie returnata de server, este sortat, categorizat si reprezentat sub forma de grafice.

53

(reprezentarea grafica a informaiei de ctre interfaa utilizatorului)

Capitolul IV: Eficiena economic a sistemului privind Statisticile Web

Am trebuie sa fim contieni sa statisticile web nu au legturi directe cu sursele de venit. Ele sunt un accesoriu ce favorizeaz mrirea profitului siturilor.
54

Ajuta la determinarea preturilor si valorilor reale a unui site. In dependenta de valoarea unui site se apreciaz si preul publicitii oferite de situl respectiv. Principalul scop al folosirii statisticilor web este nevoia de a contoriza saiturile pentru alegerea spaiilor pentru publicitate on-line. Publicitatea on-line (mai este ntlnit i sub numele de publicitate interactiv) este o form de publicitate care folosete media on-line (pagini Web, newsletter, email) pentru a transmite un mesaj ctre audiena dorit. Exist mai multe forme de promovare on-line printre care bannerele publicitare, publicitatea contextual i reclama n motoare de cutare. Printre avantajele publicitii on-line se numr tragerea mai bun (ore, zone geografice, numr de afiri pe utilizator), posibilitatea de a oferi informaii mai multe (prin bannere expansibile sau prin atragerea vizitatorului interesat ctre o pagin Web cu mai multe informaii) i posibilitatea de a interaciona dinamic cu potenialul client. Piaa de publicitate on-line a fost estimat pentru anul 2007 n Romnia la 12 milioane de euro, estimndu-se pentru anul 2008 o cretere cu aproximativ 40%. Datorit specificitilor media ondine acest domeniu a avut de ntmpinat reticene i din cauza faptului c anii de pionierat ai publicitii on-line au fost parcuri fr a exist o standardizare. Interactive Advertising Bureau a avut meritul de a fi impus primele standarde n acest domeniu. Introducerea unui SI necesit cheltuieli importante legate de proiectarea, organizarea i funcionarea lui. Ca urmare, se pune ntrebarea dac aceste cheltuieli sunt sau nu justificate din punct de vedere economic. Cheltuielile de realizare a sistemului informaional
55

Din punct de vedere a organizrii prii tehnice ntlnim urmtoarele etape: procurarea locului pe serverul web preturile la locurile pe serverele web in general de la mainii oferite. n cazul nostru noi pentru testare am fi ales un spaiu la pre de
C l =3 Cl

3 la 150 pe luna in funcie de setrile si capacitile

pe

termen de T = 7luni. Deci in total pentru organizarea prii tehnice am pe termenul de testare am cheltuit 21; Pentru un an am fi cheltuit:
C TOT =C luna test =3 /luna7 luni =21 T

CTOT - cheltuielele efectuate pentru perioada de testare Cluna - cheltuielele efectuate timp de o luna T - intervalul de timp

C an =C luna T an =3 /luna12 luni=84

Cheltuieli de implementare si exploatare a sistemului informaional - cheltuielile pentru implementarea si exploatarea a proiectului in aproximrii generale se aproximeaz la zero, datorita posibilitii de lucru autonom a sistemei. Posibilitatea de a obine profit din urma implementrii aplicaiei date - in practica de pe web ntilnim statistici private la pret de la 1 la 10. Acest pret ne ofera un profit mare datorita ca o sistema de statistici poate indexa pina la 1000 online aceasta corespunde unui site cu un numar de utilizatori de 50000 de persoane; Aceasta este o aproximare pentru o astfel de maina cu urmtoarele caracteristici: (900MHz CPU ,128Mb RAM ,
56

20Gb HDD )

Efectele economice obinute prin introducerea i funcionarea SI

- oferim deintorilor de situri web posibilitatea de ai forma propria strategie de dezvoltare ajutndu-i cu statistici actuale. Calculul posibilului profit: Daca am presupune ca aplicaie noastr ar oferi servicii cu 1 la 50 situri web pe un termen de 3 ani profitul obinut ar fi:
V luna =1 50 clienti =50 P luna(profit) =V luna C luna =47

- venitul pe luna - profitul pe luna - profitul pe an

P an(profit) =Pluna an =47 /luna luni=564 T 12

Conceptul de eficien economic a SIE. Indicatorii eficienei economice. Eficiena economic a unui SI este redat de raportul dintre rezultatul util (efectul SI n procesul de conducere i execuie) i cheltuielile avansate pentru realizarea efectului dorit. Eficiena economic a unui SI este dependent de ndeplinirea urmtoarelor condiii: conducerea unitii beneficiare primete informaii adecvate, reale corespunztoare cantitativ i calitativ, utilizate pentru fundamentarea deciziilor tactice, strategice i curente; asigurarea unui optim de informaii pentru conducerea compartimentelor funcionale implicate, inclusiv pentru organismele economice externe unitii; utilizarea unui volum minim de resurse financiare, umane i materiale pentru atingerea parametrilor sistemului proiectat. Printre factorii calitativi de baz privind eficiena funcionrii unui sistem informatic pot fi: sporirea calitii prelucrrii informaiei n urma sistematizrii i
57

generalizrii ei i micorarea cheltuielilor de munc; excluderea dublrii i denaturrii informaiilor; organizarea raional a fluxurilor informaionale; orientarea personalului din compartimentele funcionale de la activiti de rutin spre activiti de concepie (analiz, pregtirea propunerilor noi privind luarea deciziilor ...); mbuntirea controlului gestiunii economice; transmiterea operativ a informaiilor complete i necesare pentru sistemul de conducere, etc.

Concluzii

Efectund aceasta lucrare, noi am vizat obinerea unei aplicaii web care sa indexeze si sa formeze statisticile siturilor web. Crend aceasta aplicaie noi am inut cont de cerine funcionale si utilitatea folosirii.
58

Pentru atragerea numrului de clieni noi am reuit crearea unei interfee ce poate fi uor folosita de ctre utilizatori. Atingerea rezultatului dat se datoreaz folosirii conceptelor tehnice psihologice aa ca:

gradul de intuitivitate a aplicaiei aplicaia nu trebuie sa susine surplus de funcii si butoane care vor aciona negativ asupra comoditii utilizrii interfaa plcut din punct de vedere vizual interfaa programului respecta regulile de conduita in designul web, adic nu utilizeaz combinaii de culori greu de desluit. interfaa e susinut de un numr majoritar de platforme hard alegnd spaiul de programare potrivit noi am obinut aplicaia care lucreaz pe majoritatea calculatoarelor datorit limbajelor si arhitecturii folosite acestea sunt susinute de majoritate sistemelor de operare. modul util si comod de reprezentare a informaii in aplicaia data noi am folosit reprezentri dinamice pentru afiarea informaiei. Graficele flash utilizate pot si mrite, micorate, pot selecta informaia condiionat, permit vizualizarea selectiva.

Aplicaia data a fost testat si implementata pe internet, "http://stats.generationunion.com" pe termenul susinerii tezei de licene plus doua luni. Aceasta la moment indexeaz sub-domeniile sitului "http://www.generationunion.com". Posibila direcie de dezvoltarea e orientata spre crearea unui domain de
59

statistici, unde pentru a nu fi supra ncrcat serverul traficul va fi redistribuit pe sub-domenii.

Lista abrevierilor LAMP HTML XML SQL - Linux Apache MySQL Perl sau PHP - HyperText Markup Language - eXtensible Markup Language - Structured Query Language Limbaj Structurat de Interogare
60

PHP WEB BD MySQL GMT IT CSS AJAX GTK

- Php: Hypertext Preprocessor - World Wide Web (WWW) - Baza de Date - My S-Q-L - Greenwich Mean Time - Informational Technologies - Cascading Style Sheets - Asynchronous JavaScript and XML - GIMP Toolkit

Bibliografie http://ro.wikipedia.org http://www.php.net http://www.maxmind.com http://www.amcharts.com - wikipedia enciclopedie on-line - manual oficial al codajului PHP - baza de date pentru IP - AmCharts APP
61

1. Costa I. Tehnologia prelucrrii automatizate a informaiei economice.-Chiinu:ASEM,1993. 2. Costa Ilie. Grafica proceselor de calcul. Chiinu, Editura ASEM, 2006. 3. V. Cotelea, Baze de date relaionale: proiectare logic , Chiinu, ASEM, 1997. 4. E.Macovei, O.Zaharie. Proiectarea sistemelor informatice, ASE Bucureti, 1989. 5. Gh.Lsi, I.Lungu .a. Sisteme informatice i baze de date, CEP ASE Bucureti, 1993. 6. Guy Benchimol, Pierre Levine. Sisteme expert n ntreprindere, Editura Tehnic Bucureti, 1993. 7. Ioan Andoni. Baze de date intelegente n managementul firmei, Iai, Editura Dosoftei, 1997. 8. Ioan Radu, Minodora Urscescu, Florin Ioni. Informatica pentru managementul firmei, ALMI, 1998. 9.Ioan Radu. Informatica managerial, Bucureti, Editura Economic, 1996. 10.Ioan Roca, E.Macovei .a. Proiectarea sistemelor informatice financiarcontabile. Editura didactic i pedagogic, Bucureti, 1993. 11.Oprea D. Premisele i consecinele informatizrii contabilitii, Iai, 1994. 12.Oprean D., Racovian D., Oprean V. Informatica de gestiune i managerial,
62

Oradea, Eurounion S.R.L., 1994. 13.Zacon T. Note de curs la disciplina Proiectarea sistemelor informatice.

63