Tulburarile psihopatologice ale constiintei calitative.

CONTIINA

Procesul de reflectare a propriului eu i a lumii nconjurtoare

Jaspers (1965) viaa psihic la un moment dat

Tulburarea contiinei starea de contien (starea de luciditate): att

capacitatea i claritatea reflectrii, ct i nelegerea realitii obiective
sub aspect clinic, tulburarile constiintei se prezinta intr-o mare
variabilitate, dupa intensitate, tipul si forma de exprimare
psihopatologica
Tulburarile de constiinta pot fi apreciate sub aspect
neurofiziologic( criteriu pe care se bazeaza modificarile denumite
cantitative, cu referire la gradul de vigilitate) cat si sub aspect
psihologic( tulburari calitative)
Tulburarile campului constiintei:
A) Cantitative
B) Calitative

Tulburari ale constiintei de sine

Tulburri calitative ale contiinei
1. Tulburri de contiin de tip delirant
se caracterizeaza prin dezorientare in spatiu si timp si tulburari masive de perceptie
(halucinatii vizuale si auditive, iluzii, pareidolii, fragmente de idei delirante
polimorfe)
delirul acut poate imbraca mai multe forme: delirul oniric( cu scene terifiante,
evoluand in bufee), confuzia( variabila de la un moment la altul), starile de
agitatie( intense si dezordonate, insotite de agresivitate, excitatie psihica),
sitiofobia( intensa si totala, durand mai multe zile, agraveaza deshidratarea si
epuizarea organismului)

Dezorientarea n spaiu i timp ; Tulburri masive de percepie sub forma de

halucinatii,iluzii, pareidolii,fragmente de idei delirante polimorfe ; Evolueaz pe fondul

unei anxieti marcate ; Febr, deshidratare
2.Starea oneiroid
1

este un amestec de vis-realitate (la care bolnavul nu participa ci asista)

nu este urmata de amnezie completa

este descrisa in debutul de schizofrenie

oneiroidul nu este oniricul care ignora realitatea, este mai sistematizat

oneiroidul apartine patologiei acute, dureaza ore sau zile si dupa

desfasurarea episodului il povestesc ca pe o poveste minunata

toxicomanul face onirism in abstinenta si face oneiroidie agreabila la

administrarea substantelor

Infiltrare a construciilor visului n gndirea vigil, la care pacientul asist, nu

particip ; Amestec ntre fragmente ale realitii reflectate i reprezentri senzoriale

plastice ; Tabloul este completat de Reminiscene halucinatorii ale unor imagini anterior
traite, care accentueaza si mai mult confuzia si dezorientarea
2.

Starea amentivse caracterizeaza prin profunda alterare a constiintei

propriului eu, dezorientare profunda, agitatie dezordonata si de obicei in limitele

patului, vorbirea este incoerentaapare in deliruri infectioase, tulburari mentale organice,
de etiologie toxica
Simptomatologie

polimorf,

alterarea

profunda

contiinei

propriului

eu;

Dezorientarea este total ; Incoerena ideativ este maxim ; Vorbirea neinteligibil ;

Agitaie dezordonat n limitele patului
3.

Starea crepuscular se caracterizeaza prin: ingustarea patologica a campului

constiintei cu o profunda alterare a reflectarii senzoriale, dar cu pastrarea

automatismelor motorii( cu acte motorii coordonate, dar neobisnuite, fatade care
pacientul prezinta amnezie totala, lacunara sau partiala)
----consta intr-o modificarede aspect critic, cu debut si sfarsit brusc, a claritatii
campului constiintei, in diferite grade, asociata cu ingustarea lui------subiectul traieste o stare de derealizare (pot apare fenomene delirant2

halucinogene si modificari ale starii afective)

----poate apare in: epilepsie temporala, tulburari disociative, intoxicatie alcoolica
idiosincratica
-----un aspect particular este reprezentat de starea crepusculara isterica( pacientul
traieste o experienta semiconstienta de depersonalizare si strtanietate centrata in general
pe idee fixa)(o forma aparte a acestei stari este intalnita in sindromul Ganser si
pseudodementa isterica si reprezinta reactii psihotice, isterice, in care, pe fondul
modificarii constiintei de tip crepuscular pacientu prezinta o nerecunoastere sistematica
arealitatii prin raspunsuri si acte alaturi)
Tulburari cantitative ale constiintei

1. cu intensificarea starii de alerta

apar in: manie, intoxicatie cu amfetamine, cocaina
se realizeaza hipervigilitate, care este o stare anormala a vigilentei
cu: insomnie, hiperestezie perceptiva, hiperproxesie
continuarea stimularii produce stari psihotice, paranoia si
hiperestezii dezagreabile

2. cu diminuarea nivelului de constienta (se realizeaza ingustarea campului

constientei, cu estomparea perceptiilor, diminuarea atentiei si a constiintei
de sine si a ambientului)
a) starea de obtuzie
b) starea de hebetudine
c) starea de torpoare
d) starea de obnubilare
e) starea de stupoare
f) starea de sopor
g) starea comatoasa

2. CU DIMINUAREA NIVELULUI DE CONSTIENTA

a) starea de obtuzie
consta in ridicarea pragurilor senzoriale
se caracterizeaza prin:
lentoare in intelegerea intrebarilor si formularea raspusurilor
imprecizie in desfasurarea actelor motorii
scaderea mobilitatii ideative si a supletei in vorbire
3

b) starea de hebetudine (desprindere de realitate)

se caracterizeaza prin: perplexitate, indiferenta, distractibilitate

pacientul ofera impresia ca nu mai este in situatie

c) starea de torpoare

se caracterizeaza prin: hipochinezie, scaderea tonusului afectiv,

indiferenta, scaderea initiative

este o stare comparabila cu aceea de somnolenta

d) starea de obnubilare

este determinata de coborarea tonusului functional al intregului

psihism, prin ridicarea pragurilor senzoriale

se caracterizeaza prin:

raspunsuri vagi, incomplete

bradipsihie, bradilalie, bradichinezie, dezorientare in timp

la stimulii intensi sau repetati raspunsurile pot creste in precizie si

claritate

2. CU DIMINUAREA NIVELULUI DE CONSTIENTA

e) starea de stupoare

constituie un grad accentuat de tulburare a constiintei insotita de

inhibitie psihomotorie (mutism, achinezie, negativism alimentar)

bolnavul nu mai raspunde la stimuli decat atunci cand acestia sunt

foarte puternici, mimica este inexpresiva sau exprima un grad de anxietate,
atitudinea este inerta, dar opune rezistenta la miscarile provocate
f) starea de sopor

este o stare de obnubilare profunda (reactiile organismului la stimuli

sunt foarte reduse)

este o stare de somnolenta patologica (contactul cu ambianta se face

dificil)
g) starea comatoasa

reprezinta pierderea completa a constiintei (functiile vegetative sunt

conservate)

d.p.d.v. psihic coma poate fi:Forma usoara (subcoma) (exista

posibilitatea regresiei tulburarilor sub influenta diversilor excitanti)
Coma vigila (evolueaza cu agitatie psihomotorie, activitate
psihica profund confuza
Coma carus (gradul cel mai profund al destructurarii constiintei
in care este posibila perturbarea functiilor vegetative, respiratorii
si circulatorii)

aprecierea profunzimii comei se face cu ajutorul scalei Glasgow (se

bazeaza pe masurarea fantei palpebrale, raspunsuri motorii, raspunsuri
verbale la stimuli)

TULBURARI ALE CONSTIINTEI DE SINE

Pot fi:

A) t. constiintei corporalitatii( somatognozia)

B) t. de schema corporala care pot fi:

de tip neurologic (sdr. Anton Babinski si sdr. Gerstmann)

de natura psihica (cenestopatii, sdr. Hipocondriac, sdr. Cotard,

dismorfofobia, desomatizarea, heautoscopia)

C) t.constiintei realitatii obiectuale- derealizarea

D) t. ale constiintei propriei persoane ( bolnavii traiesc instrainarea

ideilor, sentimentelor si actiunilor proprii)

exemple:

depersonalizarea,

sindrom

de

automatism

mental

( Kandinski- Clerambault), personalitatea multipla

TULBURARI DE SCHEMA CORPORALA DE NATURA PSIHICA

cenestopatii- aparitia de senzatii corporale neplacute, in absenta unor

modificari organice
- apar in nevroze, depresii, psihoze schizofrenice

sdr. Hipocondriac- stare de sanatate este considerata precara

- apare in tablouri psihopatologice diverse imbracand
aspectul
acestora: asteno-hipocondriac( astenie, debutul
schizofreniei, neurastenie), obsesivo-hipocondriac( reactii
obsesivo-fobice,
personalitati
psihastenice),
paranoiachipocondriace( personalitatii paranoiace, paranoia)
sdr Cotard - reprezentat de triada de delire: de negatie corporala, de
enormitate, de imoralitate

desomatizarea - alterarea sentimentului de corporalitate

dismorfofobia - forma localizata a depersonalizarii somatice constand

in sentimentul patologic de neplacere si inferioritate cu care subiectul isi
traieste aspectul morfoconstitutional, exagerandu-I datele reale

- apare in nevroza obsesivo-fobica, personalitatea

psihastenica, debutul schizofreniei

heautoscopia consta in perceperea imaginii propiului corp ca o imagine

in oglinda
apare in stari de epuizare, epilepsie temporala, schizofrenie

TULBURARILE CONSTIINTEI REALITATII OBIECTUALE

se caracterizeaza prin dificultate sau imposibilitate de a identifica mediul

ambiant si elementele lui si poarta denumirea de derealizare

subiectul se simte pierdut in spatiu

fenomenele de dj vu sau falsele recunoasteri se incadreaza in acelasi

cadru nosologic

sindromul de derealizare poate apare in schizofrenie, epilepsie, psihoze

traumatice, toxice si infectioase

TULBURARI ALE CONSTIINTEI PROPRIEI PERSOANE

personalitatea multipla - tulburarea particulara a constiintei de sine, de

tip disociativ-isteric

disociatia este modificarea esentiala

trecerea de la un tip de personalitate la altul se face brusc, insotita in

general de amnezie, pentru existenta trasaturilor si evenimentelor traite de

personalitatea secundara

depersonalizarea

este o tulburare a constiintei propiuluI Eu, a

6

sentimentului identitatii somatopsihice personale cu destramarea curgerii

existentiale si a perceperii lumii ca loc de desfasurare a acesteia.

sindromul de automatism

mintal (Kandinski-Clerambault) este

focalizat pe productia spontana, involuntara mecanica a vietii psihice(

impresii, idei, amintiri) , impuse constiintei subiectului care isi pierde
intimitatea, simtindu-se dirijat din exterior( fenomene xenopatice)

--a) tulburarile orientarii in spatiu

- poate interesa localitatea, cartierul, strada
- poate apare in:- stari de insuficienta dezvoltare cognitive- oligofrenii; - stari de
deteriorare cognitive- demente; - stari delirante- paranoide; - stari confuzionale
--b) tulburarile orientarii in timp sau tulburarile perceptiei timpului trait
-pot apare in-viata normala:- accelerarea si scurtarea timpului- in momentele cu
incarcatura afectiva pozitiva
- incetinire a trecerii timpului- in momentele cu incarcatura afectiva negate
- patologie- accelerare- in stari de usoara intoxicati; - in stari maniacale si
hipomaniacale; - schizofrenie; - sindrom KorsaKov; - oligofrenie
c) tulburarile orientarii allopsihica
- dificultatea, imposibilitatea de a identifica mediul ambient si elementele lui
constitutive= derealizare( traduce o tulburare a constiintei mediului inconjurator, acesta
aparand bolnavului ca necunoscut, strain)
- sindromul de derealizare poate apare in:- schizofrenie; - epilepsie;- psihozele
traumatizante, toxice, infectioase
d) tulburarile orientarii autopsihice
- se caracterizeaza prin tulburarea constiintei propiului eu, a propriei persoane, a
continuitatii ei existentiale si a activitatii desfasurate de ea= depersonalizarea